Anul al XC-lea. Nr. 130 NUMĂRUL 2 LeiS Braşov Miercuri ZI Decemvrie 1927

Biăictia şi AdministraţiaVIAŢA LEBKRTAŢEI BRAŞOV. — Fondată la 1838 de G eotge Bariţiu

TELEFON 226. Abosattent anual 860 lei. Vantea atrelnătate 800 lei. Aaenţori, reclame, după tarif. Apare de trei ori pe săptăm ână

.S a lu t adu narea liberă a pop oru lu i ro m ân esc, c a re va avea să pună piatra fundam entală a v iito ru lu i n o stru n aţion a l“., ‘ fi

ŞI-AU PIERDUT CAPUL!După turburarile ruşinoase

dela Oradea şi Cluj guvernul pare că şi*a pierdut complect capul. Deşi avertizat la timp despre cele ce se vor întâmpla, guvernul a admis tinerea con* greşului studenţesc iar după scandalul enorm întâmplat, care a avut o repercusiune în opinia publică a străinătăţii până în parlamentul Angliei, guvernul în loc să caute să atenueze impresia stranie în afară, se răzbună asupra — ţării., A^yalizii, orfanii şl văduvele

de rizutno- ^ <irade in­ferioare) — adecă victimele războiu lu i n o stru d e în tre ­g ire — au convocat pe zilele de 18 şi 19 Decembrie con­gresul lor general anual la Bu­cureşti, ca să* şi spună păsurile Ş* să hotărască măsurile de luat pentru îmbunătăţirea sorţii lorja- mare. Nimic mai firesc, căci, dacă cineva are dreptul să se întru­nească şi să ceară dela guvern ceea-ee i se cuvine, sunt în primul rând acei cari prin sân­gele şi suferinţele lor au con­tribuit la închegarea acestei ţări. Tocmai zilele trecute depu­tatul Braşovului d*l Voicu Ni- fescu, luând cuvântul la votarea proiectului de lege pentru tre­cerea oficiului 1. O. V. la mi­nisterul Sănătăţii —, a arătat ha­lul nemaipomenit în care au ajuns cei . cari şi*au jertfit să­nătatea pentru această fără, din

In şedinfa de Vineri a Came* Tel s’a început discuţia bugetu­lui statului. Primul orator a fost d*l Virgil M adgearu din P. N.Ţ. care a făcut timp de peste 3 ore o amănunţită critică siste­mului financiar-economic al d lui Vintilă Brătianu punând faţă’n fată făgăduelile făcute an de an de visternicul ţării şi rezultatele practice debândite, cari se pot resuma în cuvintele: falimentul politicei financiare liberale. Bu­getul pe anul 1928 este exact ca şi In trecut: un buget de aştep­tare prezentând un nou termen pentru refacerea economică a fării.

in concluzie d-1 Madgearu de­clară că ţara întreagă refuză creditul cerut de un guvern de uzurpatori, cari au ruinat pe pro­ducători prin politica lor şi cari ameninţă să destrame unitatea nafională prin provocarea dis­cordiei naţionale şi a dispreţu­lui streinătăţii.

iu şedinţa de Sâmbătă a Ca­merei a luat cuvântul d-1 dep. G avril O sianu din P.N.Ţ. care a desvălit o serie de mizerii provocate în Ardeal pe toate te- renele vieţii publice de politica bancară a guvernelor oligarhice. S’a ocupat îndeosebi cu situata Industriei miniere din Valea Ji­ului şi din regiunea Baia* Mare, arătând că prin legea minelor făcută de liberali s’auadus atâtea greutăţi încât s ’a distrus complect spiritul de întreprindere al mici­lor minieri. Oratorul termină ce* rând Înaltei Regente să dea tării

cauză că nu se execută legea . 1. O. V. fiind lăsafi pe drumuri ca cerşilori ■© mulţime de or­fani, invalizi şi văduve de răz- boiu.

Şi drept răspuns la aceste, spre surprinderea tuturor, gu­vernul n-a ap roba t ţin e rea acestu i congres.

Pe Vinerea trecută a fost con­vocat congresul Partidului Na- tional-Ţărănesc din judeţul Fă­găraş. Cu toată garanţia perso­nală pe care a lua' o faţă de ^•efectul judeţului Fâgăraş d*l avocat dr. Cârje, preşta4*ntci{> organizaţiei noastre din Făgă­raş, declarând că congresul va decurge în cea mai perfectă or­dine, — prefectul judeţului a ză­dărnicit tinerea congresu lu i dând ordine ’primăriilor şi jan­darmilor să nu lase să plece >pe nimeni din sate la Făgăraş şi împănând barierele oraşului cu armată şi jandarmi.

Cei pujini, cari s’au putut strecura în oraş, au fost batjo­coriţi sau alungaţi, iar boltaşii Făgăraşului — fiind zi de târg — au rămas cu mărfurile ne­desfăcute iar populaţia jude­ţului împedecată a se aprovi­ziona în ajunul sărbătorilor cu cele de lipsă, — fiind oprită toată lumea să între în oraş.

Nu înseamnă aceste două cazuri că guvernul şi*a pierdut capul ?!

cel mai preţios dar de Crăciun dimiterea guvernului şi disolva- rea Corpurilor Legiuitoare.

In şedinţa de Duminecă a luat cuvântul d* dr. A urel Vlad, care examinează sistemul taxe­lor excesive, a impunerilor şi taxelor de export, conchizând că politica greşită a guvernului liberal este cauza dezastrului nostru economic.

P rim a fem ee p reşed in te al unui co rp legiuitor.

Austria, în afară de Consiliul naţional, are şi un Consiliu aşa zis al Bundului, compus din re­prezentanţii parlamentelor re­gionale şi care este un fel de paznic al ideii federaliste în Austria. După constituţie preşe­dinţia consiliului Bundului revine în fiecare an unei alte regiuni a Austriei. Pentru anul viitor dieta din Stiria a desemnat ca preşedinte al Consiliului Bun- dului pe d*na .Olga Rudel-Zey- nek, care va fi prima femee, ce va prezida un corp legiuitor. D*na Rudei se trage dintr o fa­milie cehă, care s-a mutat la Viena. Ea este cunoscută ca autoare de povestiri populare. Face parte din clubul parlamen­tar social creştin, fiind deputată şi în dieta regională din Stiria.

Sosirea lui Ven zelos ia Atena.

La începutul lui Decemvrie a sosit în Atena, capitala Greciei venind din Creta, Elefterios Ve- nizelos, cu intenţia de a se sta­bili la Atena pentru totdeauna. Acest eveniment nelinişteşte nu numai pe adversarii săi, dar şi pe amici săi, cari se tem că influenţa lui va predomina în partidele venizeliste şi că dânşii îşi vor pierde şefia. Deocam­dată nu se ştie precis, cari sunt planurile lui Venizelos. Unii cred că va candida Ia preşedinţia re* publicei, ca să-şi închee astfel în mod demn cariera lui poli­tică. Imediat după sosirea sa la Atena, a vizitat pe ministrul de externe, precum şi mai mulţi di­plomaţi străini.

Şederea lui Venizelos la Atena , a înăsprit foarte mult raportu- i rile dintre republicani şi rega- | lişti. Presa regalistă atacă în j mod înverşunat pe Venizelos şi

declară că prezenţa Iui în ca­pitală poate da loc la grave ne­linişti. Revenirea lui Venizelos înseamnă începutul unor noui lupte între monarhişti şi repu­blicani.

Din Făgăraş ni se scrie: IPartidul Naţional*Ţărănesc din

judeţul nostru urma ca în ziua de 16 Dec. a. c. să*şi ţină con* • greşul judeţean aici în Făgăraş, având în program: Expunerea situaţiei politice, alegerea noului Comitet judeţean şi alegerea delegaţilor din judeţ pentru con­gresul general al Partidului.

Un program simplu, — nu-i aşa ? Era un program, care avea să decidă asupra unor chestiuni interne a acestei organizaţii ju­deţene. Şi cum ziua de 16 Dec. cădea pe Vineri, când e zi de târg la Făgăraş, d-1 prefect Gh. j Alexandrescu şi cu tovarăşii lui, !

Nouile bancnote de 1000 pengő în Ungaria.

Bancnotele, de 1000 pengő co­mandate în streinătate au fost executate şi livrate Băncei na­ţionale ungare. Consiliul general a hotărât să pună aceste banc­note în circulaţie încă în timpul lunei Decemvrie. Simultan vor fi scoase din circulaţie vechile hârtii de 500 mii şi un milion coroane, astfel că în câteva săp­tămâni va dispare şi ultima urmă a inflaţiunei şi „în genere a co­roanei.Calmucii din Rusia Întemeiază an

stat.Poporul calmuc era pe pune

tul de a se stnge însă în uit.* mii 7 ani, când s’a înfiinţat o rtg ’une ctlmucă independentă acest pericol a fost înlăturat şi nom azi calmuci au început să între în rândul popoarelor a v r lizate. Coloantle de nomaz au început să se stableasjă, for mând sate şi oraşe în stepa

D i s c u ţ i a b u g e t u l u i

înscrierea în listele electoraleSe ştie că în luna Decembrie a fiecărui an se complectează

listele electorale pentru anul ce urmează. Prin urmare în luna Decembrie a. c. se complectează listele pentru anul 1928 şi nu ­mai cei In troduşi în aceste liste vor pu tea vota la a lege­rile ce vor avea loc în anul 1928.

Invităm deci pe delegaţii sa te lo r n o astre să caute ca să fie introduşi în listele cari se găsesc la primării foţi locuitorii cari au împlinit anul acesta 21 ani, toii acei cari s’au mutat în comuna respectivă în decursul acestui an, precum şi toţi cei cari n-au fost introduşi din greşeală sau întrelăsare în lista electorală.

Cei cari împlinesc în anul acesta 40 ani să fie introduşi şi în lista pentru alegătorii dela Senat.

Dacă s’ar întâmpla ca vreun primar sau notar sa refuze in­troducerea în listă, să se aducă aceasta îndată la cunoştinţa biro­ului organizaţiei P. N. Ţ. din Braşov. înscrierile se pot face până la 31 Dec. a. c. când listele se încheie.

Bărbaţilor de încredere din Braşov precum şi tuturor ale­gătorilor din oraş, Stupini, Dârste, Noua şi Predeal le aducem la cunoştinţă, că înscrierile în listele pentru C am eră se fac p ână în ziua de 31 Dec. la primăria din Braşov (Str. Porţii) etajul L Camera Nr. 6, iar în listele pentru Senat tot la primărie etajul 1. Camera Nr. 4.

Chiar dacă cineva a fost înscris în anul trecut, să se con­vingă personal sau prin altcineva dacă nu cumva a rămas afară din listă în urma unei greşeli, cum s’a mai întâmplat şi. în trecut

Timpul fiind scurt, toţi cei vizaţi să se grăbească să-şi facă prima datorie de ceîăţean!

\ A \ a

din Făgăraştemându-şi pielea şi că va fi o nouă „rebeliune“ la Făgăraş, a dat ordin, ca târgul de săptă­mână să se ţină Sâmbătă în 17 Dec. A permis... de formă ţi­nerea congresului pe ziua de Vineri. D 1 dr. Iulian Cârje pre- şed. organizaţiei judeţene a Partidului nostru a dat asigurări d-Iui Prefect, că acest congres va decurge într’o ordine per­fectă şi a garantat personal, că nu se va întâmpla nici cei mai mic incident.

Ori ce se întâmplă ? Joi 15 Dec. în unele comune s’a bătut toba, că nu se ţine mâine târg de săptămână şi că nu e er-

calmucă. Au înfiinţat şcol, bi blioteci şi d ferite case obşteşti iar în prezent au trecut la ri­dicarea unei capitale calmuce în care să se concentreze viata politică, culturală şi economică a foştilor nomazi.

In locul corturilor sau cum se numesc în limba lor „ki- b tka* se ridică în prezent în mjîouul stepei case moderne cu câteva etaje şi construite din beton armat» Construirea capi’ talei a început cu mari solem­nităţi. Numele oraşului va fi •El sta*.

In timpul celor şapte ani de viaţă naţ onală independentă calmucii au înfiinţat 156 şcoli, 10 bibi oteci» o casă de editură, 19 ce se de cetire, etc. Condu­cerea admirr strat vă se află în mânde unor şefi aleş;, cari for­mează soviete. în ultimele ale­geri au participat peste 55% din populaţie*

. ta t nim ănui s ă m eargă m âine Ia F ăgăpaş, aşa în comunele Cincu, Vad, Beşimbac, Şona etc.

In ziua de 16 Dec. barierele oraşului au fost împănate cu jandarmii d-lui maior Moldo- veanu, dintre cari, deşi bata­lionul lor a fost mutat din Fă­găraş, au fost reţinuţi 150 jan­darmi în vederea acestui con­gres şi cari au fost încărtiruifî într’o locuinţă afară din oraş în parcul „Regina Maria*.

Jandarmii şi cu soldaţi din Reg. 1 Vânători nu lăsau pe ni­meni să pătrundă în oraş şi abia au putut pătrunde unii sub diferite pretexte, că sunt bol­navi, că merg să cerceteze co­pii dela liceu, că îşi ridică sa­lariile etc. Nici chiar cei cari aveau citaţii la Tribunal nu au fost lăsaţi să pătrundă în oraş până la ora 10 a. m. La capătul dinspre Făgăraş al comunei Be- clean soldaţii au oprit pe călă­tori de a se apropia de Făgă­raş.

D-1 Aurel Şerban contabil în Voila, un fruntaş al Partidului nostru şi membru în consiliul judeţean şi în delegaţia perma­nentă a acestui consiliu, ne­voind să se deie jos din că­ruţă, a fost tra s jo s de gât d in căruţă ş i a fost legat cu m âinile la sp ate ş i astfel a fost adus pe jo s la F ăgăraş, batjocorit de sentinela, c a re îl în so ţea ş i ca re îi s trig a pe străzile Făgăraşului, zi- cându*i: „porcule*.

Prin bălţi, prin noroaie şl peste grădini abia au putut pă­trunde în oraş dre-o 40—50 de inşi, cari au venit la d-I Cârje şi i-au spus toate ticăloşiile la cari au recurs liberalii, folosind armata, jandarmeria şi primă­riile pentru a împiedeca ţinerea acestui congres.

D*1 dr. Iulian Cârje adânc scârbit de tâlhăriile acestea a protestat atât la d*l prefect, cât şi la maiorul de jandarmi, a- nunţându-le, că în semn de

GAZETA TRANSILVANIEI.Pagina 2, ^ Nr. 4 3 G -1 9 2 f

protest contra acestor apucaturi liberale, congresul se amână. S'eu trimis apoi telegrame d-lui luliu Naniu şi o telegrama de protest adresată Regentei.

Sâmbătă noaptea a nins şi ninge mereu şi acum şi piaţa e poală, iar negustorii blastămă, pe cei cari de teama de a nu le fi sunat cojocul... au amânat finerea târgului.

Să nu uite d*l prefect şi cei eâji •va libăruşi, că va veni o* dată ziua răsplătirii, pentru ioate acestea abuzuri şi nedreptăţi. Se apropie furtuna şi li se vor da înapoi cu aceeaşi măsură, celor cari azi se sprijină pe vârful baionetelor, iar nu pe în­crederea poporului. Poporul din fera Făgăraşului e un popor dârz şi coştiu de drepturile lui, nu-şi pleacă fruntea în faţa ti­raniei şi nu uită nedreptăţile ce i se fac.

C orespondent.

Turing — Clubul Românde Dr. M. Suciu-Sibianu.

— Sfârşit. —Laurent şi M. Rothenflue : Ca

elveţieni nu putem să nu fim «xtasiati de măreţia şi farmecul plaiurilor, cari înconjoară »Casa Meştera*, unde am stat mai multe zile şi de unde greu ne despărţim.

Edgard Henry (Paris), Quatre |oursd’un temps admirable, dans ICb site enchanteur, un confort parfait et une propreté méticü- fcse: Ce fut un rèveî j’en gar­derai un souvenir éternel.

S. Fentin (industriel à Paris): »Enfants sawages de cette su-

rbé nature, Retournez chague sici, le coeur en joie, Et

mâme şi la fatigue vous gagnera ne bougonez jamais car Le su­perbe chalet »Casa Peştera* Vous reposera.

Ministrul ceho-slovac 8 'IX926..C ’esc avec un vif régret,que nous prenouscongé de cette mag­nifique localité dont nons som­mes enthousiasmés et ou nous passâmes une belle journée in- publiable.

Urmează o serie întreagă de iscălituri cu ocazia nunţii ar­hitectului Const. Pcpescu cele­brată aici la 12 Sept. 926.

Cu abeastă ocazie Stéphanie Daviand (Paris) scrie următoa­rele versuri spirituale, »(enthous asmé de la »Casa Peştera* et du mariage qui y fut célébré. On dénigré le mariaje. Est-il pourtant un noend plus doux?Le jour on l’on centre en

ménagéVotre femme est un dieu

pour vous !Pendent la première huitaine Veus l’embrassez à fous les

instantsEu puis au bout de la

guinzaineVous l’embrassez de temps

en temps etc. etc.

In registrul din 924 sunt 260 iscălituri, In 925, 299, şi în re ­gistrul din 926, 318. Deci- o progresie,, da, dar prea modestă, căci cele 40 de pdturi cu so­mieră stau 10 luni neocupate, încheindu-se cei trei ani de funcţionare cu un deficit de 66,358 Lei. Camerile şi, paturile sunt relativ ieftine atât la »Casa Peştera*, cât şi la »Casa Omul* oscilând între 40—100 Lei pe zi, deci mai ieftin decât la ho­telurile sgomotoase din oraşe.

Dar cultul Bticegilor afară de motive de sănătate şi estetică mai au o latura, pe care de a- semenea naşi putea-o pune mais bine în evidenţă, decât citâiad cuvânt de cuvânt pe d-1 Bianu, membru al ‘Academiei Române: »Munţii Carpaţi sunt acuma ®u totul ai noştri, pe toate feţele Spre Carpaţi trebue deci să mergem toţi Românii ca atraşi de o irezistibilă putere magne­tică, pentru multe cauze şi cu multe scopuri. întâi ca să cu­noaştem cuiburile de adăpost ale strămoşilor, să înţelegem marile greutăţi, ce i-au biruit ca să ne lase nouă o moştenire atât de minunată cum este pa­tria noastră«. Apoi ca să biruim greutăţile drumurilor şi prin a- ceasta să ne oţetim puterile trupeşti şi puterile voinţii de a învinge greutăţile vieţii de ori­ce fel, spre a ajunge Ia înălţi­mile simple şi carate, cari stau sus, deasupra vieţei moleşite ale ispitelor de jos. Tinerii şi bătrânii să urce deci la munte,, cât mai mulţi, cât mai des şi până sus Ia vârfuri, să rabde osteneală, să rabde de nevoe foame, să rabde năduşală, vân­tul rece, ploaia, zăpada, să rab­

de toate pentru oţelirea trupu­lui, înălţarea sufletului şi lumi­narea minţii. Acesta Jeste unul din marile elemente de întărire pentru apărarea României-Mari, care trebue lăsată urmaşilor din neam în neam pentru vecie.

Mi*aduc aminte, când acum* 3 ani eram ta Berlin, în muzeul de geografie de acolo, erau re­dute părţi din Bucegii noştri şi din Bicaz, ca cele mai frumoa­se din lume. Străinii ne admiră» ţara şi noi nu ne cunoaştem munţii dinaintea ochilor noştri* măcar.

Deci înscriindu-ne în Turing* Clubul României, ne aducem* nouă înşine afară de mari a- vantagii materiale, (reduceri de pre| în Hanurile societăţii), pro • fit enorm pentru sănătatea cor­pului şl ridicarea moralului nos­tru» dar facem şi o probă de un foarte nobil patriotism. Vom răspunde noi oare acuma în număr mai mare la apelul ce va suna în curând de înfiinţare a »Secţiei T. C. (Turingclu- but Român Braşov şi oare Socie­tatea »Vulturul C aroaplor“ n’ar avea bunăvoinţa să înţeleagă, că esenţialul este tocmai de a putea face parte din o organi­zaţie puternică,, şi nu a duce o* existenţă anemică şi izolată ?

»Asira*—Braşov.

M aiorul i. r. G eorghe dte TSmaş, adânc îndu­rerat aduce la cunoştinţa publică trecerea la cele eterne a neuitatei sale soţii

M a r g a r e t a <1» T ă m a şnâsc. Czoppelf

care a încetat din viaţă eri, Luni» dim. la ora 8 m vârstă de 47 ani, după grele suferinţe.

Rămăşiţele pământeşti au fost prohodite azi, Marţi, dimineaţa la ora 40 a. m. în locuinţa de pe Şirul Ce- tăţuei Noi 12; de unde vor fi transportate, după* do­rinţa defunctei, la Mediaş unde va avea loc mâne, Miercuri, 21 Decembrie, înmormântarea în cavoul fa­miliar din cimitirul ev. A. B. 1097 1—4

B ÉL A d t ék Ék. Ék A A A A A A A

Haiti M lConvocare.

<◄◄*

C a p ii/Capitale

Membrii comitetului despărţă­mântului central judeţ. „Astra“- Braşov, sunt- ruga# a lua parte Ia şedinţa care va avea loc în ziua de Miercuri 21 Decemvrie a. c. ora S la sediul »Astrei^ (Caşina Română).

La ordinea zilei:1». Comunicări.2;. Intrări.3» Raportul cassei.4 Raportul eons. de adminis­

traţie ai Teatrului.Raportul diferitelor comisii

asupra hotărâriîor luate.6. Propuneri.Preşedinte Secretar

A. Banciu. L Colan.

Noul prefect al judi B ra­şov. Suntem informaţi, că pre­fect al jud. Braşov a fost numit d-1 Victor JAateescu* care a şi depus jurământul.

*◄

<◄«

◄◄

◄

a obţinut ^►

a u t o r i z a ţ i a d e d e v i z a . ►

M ectuea^ă rem iteri la cel mal avan ta jos curs. ^ pen tru toate pieţele din străinătate , em ite ce- ^ su ri ş i acreditive până la ori-ce sumă.: cum- ^ 1074 păr& ş i vinde valute- stră ine. 2 —0) ►

C a d o u r i p r a c t i c e d e C r ă c i u nCai-leagăav d iverşi cai mici, cărucioare , anim ale

j de casă, jo c u ri cu cuburi, cuiM cu p ie trii de co n stru c ­ţie, rod ii etc. ©tc,se găsesc pe lângă cele mai Ieftine pre­ţuri în hala de jucării a Societăţii industriale săseşti din Braşov. 1096 Ji—2 S trada P orţii 65>

FOILETONUL .GAZETEI TRANSILVANIEI".

De-acum zece ani

A m i n t i r i d i n p r i b e g i e

— Urmare —

Un glas sincer. ^26/L Nu ne este destul de a-

ntară viaţa în pribegie, la aces­te dureri şi suferinţe se mai a* dauga şi ameninţările unor Mol­doveni de aici, cari ne promit Iu loc de ocrotire, alungare din sătul lor, fiind* că noi refugiaţii am fi boeri, deşi văd bine că n6i averea noastră, casa noastră ■a-o purtam pe spate, ca mel­cul. Ne cade atât de bine, în mijlociii acestor suferinţe, când citim în ziarul »Colos Itiga* de a ii articolul »Românii*, scris de nn Rus, care e sihcer şi nu se sfîeşte să spue adevărul: Popo­rul român, având o ţărişoară xtiică, a intrat în acest războiu alături de noi Ruşii, contând pe ajutorul nostru efectiv, ajutor ce ■u li l-am oferit cu o mână dar- nică, aşa după cum o cerea ca­litatea noastră de aliaţi. Fiind poporul român un popor de vi­ţă latine, să nu ne mire faptul, dacă simpatiile lui se îndreaptă spre fraţii lui latini. Destul de rău au făcut ai noşfrii (Ruşii), | că au arestat pe consulul ro-

de Valeriu C rişan, preot%

mân Diamandi din Petrograd şi I ar fi fost în stare să aresteze şi \ pe Regele Ferdinand al Româ­

niei, dar mulţi din Ruşii noştri nu ştiu, cât de mult ţine popo­rul român la Regele iui".

Vorbind mai departe în acest articol despre evenimentele din Basarabia* spune, că e lucru fi­resc, ca Basarabenii să-şi în­drepte paşii spre România, du- pă-ce ei ie sunt fraţi de un sân­ge, limbă şi lege. Tot astfel e un ce logic Şi natural, ca în schimbul unei cedări de teritorii, ce o va face România Bulgariei, să câştige Basarabia, lufâitd ast­fel în stăpânire un teritoriu, lo­cuit în mare pârte de Români. Tot acest ziar scrie, că trupele române au ocupat Ismailul şi se aşteaptă în curâhd sosirea lor la Akerman (Cetatea Albă). Mo­nitoarele ruseşti au plecat spre Odessa, iar cele Fomâneşti au rămas pe loc şi cu reflectoarele au iiumfniat drumul trupelor,cari intrau în ismaii. In Ismail au ră­mas multe averi de-ale »Crucii roşii ruseşti“, precum şi a multor societăţi. Ismailul după relatările numitului ziar, are 50.000 locui-

tori, după neam : Ruşi, Români*, Bulgari, Evrei etc.

Azi, spre seară sătenii, cari au fost azi în Elisabetgrad ne au spus, că pela ceasurile trei du­pă amiazi, au apărut pe sivăzi trupe de cavalerie şi au spus sătenilor să plece acasă, fiind­că vor urma kipte pe străzi cu bolşevicii, cari vin spre oraş dinspre Snamenca. Negustorii au fost cuprinşi de spaimă şi au închis prăvăliile şi întreaga populaţie a fost cuprinsă de pa­nică, iar sătenii au plecat îngro­ziţi spre casă, ca din calea unei furtuni, care venea par’că în ur­ma Jor.

Vă vortt alunga de pe a ic i . . .27/L Azi noapte s’au reîntors

acasă unii din sătenii de aici, cari au fost duşi în Bender, să cumpere cai, din acei aduşi dela »poziţie* (front). Aceştia a spus apoi în sat, că au fost lupte mari pela Bender, că Românii ţin cu »burjuii* (boerii) ruşi şi că în armata română luptă şi o- fiţeri ruşi. Lor încă le-au pus bolşevicii arme în mâna, ca să lupte contra Românilor şi abia au putut scăpa, spre a se în­toarce acasă.

Sătenii de aici, din nenoroci­re Români ca şi női, s’au adunat azi la »rospravă* (primărie) şi în urma vorbirilor aţâţătoare ale unor semidocţi, au hotărât să ne »petreacă* (alunge) pe noi re­fugiaţii români din satul lor şi să se ducă cu ei hîâine în Eli- sabetgrad spre a cere arme, ca

să ne alunge de pe aici. Un bătrân cu numele Corliugă s’a, ridica) în pi doare şi cu vorba lui cumpănită a mai stins focul răzvrătitor al unor nebuni, spur nandu-le : Oameni buni 1 „Be­jenii* (refugiaţii) aiştia suni neşte oameni necăjiţi, cari au fugit din calea dujmanului, şi sunt Moldoveni ca şi noi. Dacă noi îi vom alunga pe ei de pe aici şi vor veni Românii pe aici »pe toţi cistu ne omoară“... (Cu­vântul »cistu* îl folosesc foarte des şi voeşte să exprime un grad superlativ, în cazul de faţă cuvântul »cistu* exprimă: pe toţi pe toţi).

Astfel s’au mai potolit sărma­nii »muscali* (foşti militari), cari păcat, că mai poartă numele de Moldoveni. Nu voesc să acuz prin aceasta pe toţi Moldovenii de aici, ci pe acei ticăloşi, cari aţâţă mulţimea contra noastră. In loc să ne iee apărarea, ei sunt aceia, carine-ar alunga din satul lo r! Au vorbit şi despre aceea în întrunirea lor, ca să ceara arme dm oraş şi să por­nească împotriva Românilor. Mul­ţimea Moldovenilor de aici e însă pe partea noastră şi unii din ei îşi ridică glasul de pro- tastare împotriva acestor agita­tori, vrednici de a fi compătimiţi.

Azi după amiazi s’au adunat sătenii din nou, de astă-dală la şcoală, ca să hotărască a nu mai primi în parohia lor pe părintele rus Emanuil Lebedeff, care asea­ră sosi aci din Odessa, unde se rhufase de câteva luni. Adu­

narea aceasta o ţin 5<a îndemnul preotului Pavel, care nu mat voeşte să fie doi preoţi în a* ceastă parohie. Părintele Lebe­deff în si nu avea nici un gând de a se reîntoarce înapoi, er venise numai să-şi mai iee u- nele lucruri, ce le mai avea aâciî Noi ne-am fi bucurat dacă pă­rintele Lebedeff rămânea şi pe mai departe aici, căci a fost un protector al nostru, al refu­giaţilor. Cu această ocazie au vorbit unii din nou despre re­fugiaţi, ca să ne alunge de pe aici, căci sentem spioni, iar Tri- fan Arsenie Vârlan nu s’a sfiit să ne dicteze sentinţa, prin caye, ar trebui să fim omorâţi toţi cistu!... Şi acest nenorocit a stat un an întreg în serviciul Cartie­rului general rus, din strada Pă­curari din Iaşi şi nu l-a impre­sionat mizeria şi suferinţa fraţi­lor lui Români din Moldova, cari luptau cu îndârjire pentru a-şi a- pâra pământul strămoşesc!...

— Va urma —

C oru l B isericii Sf. N icolaceste invitat la o repetiţie pe Joi în 22 c. la ora 7*/2 seara, în vederea serbătorilor. Diri- gent N. Oancea.

Errata. In n-rul anterior al ziarului nostru, din greşală s’a cules la mulţumită dată de Masa studenţilor — la donaţia a doua, — suma de 5000 l e i ' în loc de 500. ;

GAETA TRANSILVANI®I ÍN-. 130 —1927,

W I Z I Z Z S Z Z S m m S Z S E Z S I Z E E Z Z Z Z I Zl i A B O V E « I

lOilH I. AtfRIGEnNUB R A Ş O V , S tra d a Prundulu i Ho. 7.

vis-â-v is de „L ic e u l A. Şaguita“ .1 A s o s ii a n T r a n s p o r t m a re de

V i n u r i g a r a n t a t - n a t u r a l ed in ee le m a l r e n u m ite v i i d in O d o b e şti şt W alea- C â la ţ i r e a B f ă ş l le d e sfa ce eu o e a z la 8f. S ă rb ă to r i

eu p r e ţ u r i re d u s e .

Vin alb mm „Tulburel* de Oâobeşti saperlo? 1 LUr Lei 32 - Vln alb vechi de 3 as) de Vaiea*€fiie(ifreaacâ 1 . » 40 —lin neom Bordesu , „ „ 1 „ „ 40 -fin „Oitonei“ proflrin „ „ „ 1 n „ 40 —

* Taică de Văleni, veche naturală 1 - * 50 —

Şampanie „Mott & fi s“ I Sticlă Lei 188*—— D E R E C L A M Ă —

C o lo n ia le , B o m b o a n e p e n tru P o m u l d e C r ă c iu n ş i a lte m ă r f u r i eu p r e ţu r i re d u se .

Q A D C T i » „ T u lb u r e l44 de O d o b e ştl. v t t O L | j i l a r ă v r e i sa te în tă re ş t i.

■ mv

CHITE DE CALITATE!■-----o s m+yrzmw'ţ-e-----

CEL MAI MARE ASORTIMENT P R E Ţ U R I S O L I D E

MAGAZINUL DE GHETEW o . 2 B .

1056 3 - 4

Oea m ai g n M M ă Ş A M P A S IE

e s t e l o t e y î n a m a i

c a r e s e p o a t e o u m p â r a o a l e i 1 4 5 d a e t i c l f t I a t o a t e b o d e g i l e ş l a a a g a z i a e l e d e d e l i c a t e s e .

1080 1—2

_ n Menit _desfacerea de resturi pe lângă

preturile, le mai ieftine

la FRAŢII ASCHER

tienaiului No. 36 Braşo ^ul-vech u la dl Comandant Manofe 2—3

De Sf. Sărbătorigăsii vin b.sn şi ieftin în

STEUAN NIC0LAUStrada Căpitanului No IA.

(TELEFON 256)

Vinori cfc Diăgăşsni, Odaia Hare şi Odobeştl, cu -următoarele pre­

turi :Vin Ctâmooşi

m S lhtsU » de tnf să m Rieslsng » Fetească

Vânzare1071 2—5

1 Kgr. 22 Lei 1 . 24 .1 , 25 .1 . 28 .1 , 32 ,

en-gros.

i<11IIIIIIII•

Cel m ai gustos J

R E T E Ş ;(n u c liM tltn »se găseşte la firm a )

Job. Siemens 1 , urmaşii ’Comande până Vineri, a

25 Decembrie. & 1089 1—0 |

I n iy m ii de foc calitatea l-a J u a U l I lu tăiate, crepate şi duse acasă, 1000 kg. QLei 900. Furnizează Societatea Generală Comercială Anonimă, Str. Nea-» gră No. 62 Etaj I. Tetefon 386. 1095 1—1

România Coroai Portăreilor Triton natala! Brasov

No. 7703/1927.

Publicaţie de licitaţieSubsemnatul portărel prin a-

ceasta publică că in baza de* ciziunii No. G. 8520—1927 a jud cilorl i de o«ol Braşov tu favorul reclamantului Btnca „Albina" repr, prin ed rose tul dr. loan G *rolu din Braşov pen* fru încasarea creanţei de 12000 lei ş! acc. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 4 Ianua* rte 1928 orele 37* a. m., la fata locului în Braşov, Str. de Mijloc No. 114 unde se vor vinde pnn licifoţiune publică judiciară mobile de casă In valoare de 16.000 lei.

In v’az de nevoie şi sub pre* ţul de estimare.

Braşov, 1* 8 Decemvrie 1927, 1082 1—1 Portărel.

îndes rifiabil.

România. Corpol portăreilor Trib«* naiului Braşov

No. 7525/1927.

Pubiicaţiune de licitaţieSubsemnatul portărel prin a*

ceasta publică că în baza de* ciziunii No. G. 11385-1927 a judecătoriei de ocol Braşov în fevorol reclamau talul David Rosenberg repr. prin advocatul dr. Iosif Girgşfy di a ^Braşov pentru îs case rea creanţei de 2912 Lei şl ane. se fixează ter men de lieiteRe pe 'ziua de 36 Decemvrie 1927. orele 11 a. ra. ia faţa locul«? fit Braşov, Str. Magazinelor, node se vor vinde prin llcifetiune publică judiciară mobile de casă şi maşină de •usut !n valoare de 15.300 Lei.

in caz de nevoie şi sub pre> tul de estimare.

Braşov, la 1 Decemvrie 1927.

1085 1 - 12. Crişan,

Portărel.

Aparate radio cu 5 lămâiLei 10,000’

Aparate Radio cu 3. lămpiLei 5,000 —*

Hautparleur original „Mvsie-alpha“ Lei 2,000’—*

Casei . . . . . Lei 280?*— „Hova" Triplex amplificator .

L-i LQOOW Acumulatori »STETRM, Redre- soare .lO lT IlS ', diferite pieşe şi accesorii la

RadioTechnicaS.I.N.C.BRAŞOV, Stf. Gării So. 39.

1036 4 - 5

Ministerul Justiţii!Comisionea de nataralizări >

Conform art. 23 din legea pii* vitoare la dobândirea şi pier* derea naţionalităţi» române, «e publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa ace lo» cari ar voi să facă vreo întâm­pinare, potrivit dispozitiunilor art* 23 din zisa lege:

Domnule Min’stru,

Subsemnatul Eduard Volke- mer născut în Braşov la 9 Ianuarie 1896, comerciant oi» sătorit cu Româncă domiciliat în Braşov Strada Porţii Ne. 18 voind a dobândi cetăfenfe română prin naturalizare con» form art. 7 din legea privitoare la dobândirea cetăţeniei ro­mâne şi perderea cetăţeniei cehoslovace, am onoare a V I ruga să binevoiţi a lua în cer­cetare actele justificative ală­turate sub a—j, în baza acea* tora constatând că îndeplinesc toate conditiunile prevăzute ic suszisul articol să înaintaţi pre* zenta petifie dimpreună cu avi­zul D v. faVOfâbil onor. consilia de miniştri cu rugarea să bîae- vofască a-mi acorda cetăţenia română prin naturalizare cont art. 7 leg. privitoare la dobân­direa cetăţeniei române şi per­derea cetăţeniei cehoslovace»

Cu deosebită sinii Eduard. Volkmeu

Dos. No. 937/927. 1088 1—1

C E L M A I F R U M O S

C A D O U D E C R Ă C I UE S T E O P E R E C H E D E

încălţăminte t u r u l" “̂tiitCt mumii» : -! 6 t i- fr »\ > O

Pagina é . GAZETA^TRANSIIVANIE! Nr. 130^ 1927

Euvepnul să trsgâ consecinţele!, D*1 dep. V. M adgearu a făcut în şedinţa de Duminecă aCamerei, în legătură cu sancţiunile hotărâte de guvern împotriva

..celor vinovaţi de vandalismelej dela Oradea şi Cluj, o nouă in* iJerpelare terminând cu următoarele cuvinte:

„Guvernul trebuie să fragă în întregime consecinţele situa- . Iţei, pe care el însuşi a creiat o, să-şi ia întreaga răspundere po­ntică pentru daunele materiale şi morale, pe cari le-a cauzat şi pentru discreditul aruncat asupra tării noastre, căci pe de o parte poporul nostru nu-şi poate lua răspunderea unor pagube de zeci de milioane, cauzate de incapacitatea unor {guvernanţi, cari nu sunt adevăraţii reprezentanţi ai tării, iar pe de altă parte poporul nostru prin lipsa măsurilor cuvenite, nu poate apărea în străină­tate ca unul care'nu înţelege să aplice sancţiunile necesare şi nu poate arunca — sub ochii străinătăţii — discreditul asupra unei studentimi nevinovată de nişte excese, comise de câţiva oameni toleraţi de neglijenta culpabilă sau încurajaţi de ajutorul culpabil al guvernului“.

Duminecă în 18 Dec. a avut loc în sala liceului „Andreiu Şaguna* a doua şezătoare cul­turală aranjată [pentru publicul braşovean.

Muzica militară, corul liceani- lor de sub conducerea d-lui profesor N. Oancea, precum şi declamaţia elevului Barbu Cor­nel (cL VII.) şî cântările admi­rabile ale elevului Papadavid ^el, VII.) au contribuit fit jnar? parte la reuşita şezătoarei«

Punctul principal l’a format însă interesanta conferinţă a părintelui Ion P o d ea »despre cooperaţie*, ascultată cs nţultă atenţiune de tinerelul şcolar şl

foaţte nuiperos public.

C o opera ţia streină.Părintele Podea [a făcut. îâ’.

lâi istoricul cooperaţiei en­gleze, care se împarte în două perioade distincte. La anul 1777 se începe în Anglia organizarea cooperativelor ba$§!e ps prin* pipii capitaliste; îşi ajung cui- »£1 desvoltării pe la 1820, când numărul lor se ridică la 320, iar cu 10 ani mai târziu dispar ca şi când n’ar fi existat nici odată.

In vremea aceasta apare însă ftobert Oven, fiul unui curelar, • n cu suflet mare şi cu dra­goste de clasa muncitoare, care reînvie ideia îngropată a coo­peraţiei şi începe o nouă miş­care, în alt spirit şi cu alte tinte. Si moare fără să lase în urmă i vr«-o organizaţie, dar din să- mânfa aruncată de el răsare la d843 prima cooperativă — în­temeiată de 15 muncitori săraci de Ia o ţesătorie din Roshdale •— cu scop de ajutor reciproc, cu escluderea tuturcr specula- fiunilor şi principiilor capitaliste, cari n’au adus şi nu vor aduce nici odată un bine în viata pă­turilor muncitoare.

Aceşti 15 muncitori săraci, dar curaţi cu inima, sunt pio- nerii cooperaţiei engleze de as­tăzi. Şi ori unde găsim pe fata pământului cooperative cari în­floresc, trebue să o spunem că ele au la temelia lor sistemul şl principiile stabilite şi aplicate de prima dată de către munci­torii din Roshdale.

Cooperaţia englezească nu­mără astăzi mii de cooperative de tot felul, funcţionează cu câteva zeci de mii de funcţio­nari, cu sute de mii de munci- ton meseriaşi şi muncitori de toată mâna şi învârte un capi­tal de miliarde. Cooperaţia en­gleză nu va mai muri niciodată. Ea ameninfă să acapareze în­treaga industrie şi întreg co­merţul particular înlocuindu-l cu unul socializat.

Dela cooperaţia engleză, pă­rintele Podea a trecut la cea ftaneză, arătând că în ţările agricole cooperaţia poate con­tribui la ridicarea şi fericirea poporului tot atât de mult ca şi în ţările industriale. Dane­marca, car.e acum 50 de ani era o ţară săracă, azi e cea mai fericită dintre toate. Prin

cooperative poporul danez în­casează astăzi pentru produsele sale 40—50 miliarde ! lei — în bani de-ai noştri.

Dintre ţările noui, a amintit C ehoslovacia şi Letonia. A» ceasta din urmă întreaga sa e* conomie şi-a organizat-o pe ba­ză de cooperare.

C ooperaţia rom ânească.In treacăt a pomenit şi despre

cooperativele din Germania, Fran ta şi America, apoi s-a oprit la coopera ţia rom ânească, ară­tând că, precum în Anglia, aşa şi la noi, trebue să împărfim piişcarea cooperatistă în două perioada cea de până astăzi, care formează perioada coope­

raţiei de speculă şi cea care se începe cu mâine, care trebue să fie perioada cooperaţiei a- devărate.

La noi s’au înfiinţat atâtea a- socialii, încât, dacă ar fi durat, am fi tara cea mai bogată în cooperative. Din fericire s’au ni­micit aproape toate şi câte mai sunt, vor dispare ca un vis în câfi-va ani. Din ce vor dispare mai curând din ce va fi mai bine, pentrucă numai după dis parijia lor se va putea începe noua mişcare care va da tot atât de strălucite rezultate ca şi în An­glia, în Danemarca în Letonia şi în alte ţări.

Vorbind de legea cooperaţiei şi de statul-tip impus de Cen­trala Cooperativelor, părintele Podea a declarat: cu această lege şi cu • acest statut poţi să omori o cooperativă bună dacă există vre-una, dar ca să înte- meiezi, ba. Ele par a fi întoc­mite anume aşa fel, ca să îm­piedece desvoltarea cooperaţiei. Ele silesc pe cooperatori să a- plice principii capitaliste şi sunt naivi cari cred că se pot aplica şi ipocriţi cari le aplică ştiind că fac rău. Iar oficialitatea, pen­tru a arăta în ce stare înflori­toare se află cooperaţia noastră, publici rapoarte cari nu corăs* pund adevărului. De ce?Numai ca să ni se pară că şi noi sun­tem în rând cu lumea, când de fapt noi stăm în pragul falimen­tului complect. Numai după li* chidarea sistemului coperafisi de astăzi va începe şi la noi ade­vărata cooperaţie, cum s’a înce­put şi în Anglia de către fese* torii dela Roshdale.

I N F 0 R M A T I T 7 N I

P e n t r u S f t . S ă r b ă t o r ise găsesc ViDBvl de masă şl spec!a lilăţl precum şi Şampanie din

; Pivniiele RHEIH 8 lip . k m ;

de vânzare faBod ga U s' s Slr. Principele Carol

„ I- W cSSOrtel „ n„ Tr* ntma Strada Inului„ Cub ş i Strada H is her

Joh Nagels hmidts N chf. » „Vă ̂ Jes f Munteanu Str. Gări 1062 1 -3

Nr. 3629343

1912

«■< I ■ ■ Vi

1Prin aceasta invităm pe toţi

D o m n i i R e s t a u r a t o r icari încă nu s’au aprovizionat cu vinuri sortate şi de masă, să bine- voiască a gus*.a din marele nos­tru depozit de vinuri din pivniţa

STRADA LUNGĂ 97.Cu deosebi ă stim ă:

G R U P A C A R L C Z E L L .1031 1—2

B arbariile d in ([China. Se anunţă din Canton, că s-a sta­bilit, că revolta comunistă de acolo a fost organizată şi con­dusă de un consiliu revoluţio­nar, cate lura sub ordinele con­sulului general al sovietelor.

Soldaţii chinezi au împuşcat alaltăeri pe străzile oraşului 20 fete şi femei, care purtau părui tuns, aceasta considerându*se în China ca un simbol al eman­cipării.

Un fapt grav. — Ziarele din | Cluj publică următorul comuni- | cat al direcţiunii gimnaziului Dr.

C. Angelescu de acolo:„Elevul Ioan Mureşan din cl.

I. B. a gimnaziului Dr. C. An­gelescu a fost urmărit din par­tea Rabinatului ortodox din Cluj pentrucă a ridicat de pe malul părăului morii o cărticică de rugăciuni. Elevul, care între timp a restituit cartea, nu a mai ve­nit nici la şcoală, nici la domi­ciliul părinţilor. Rugăm Sigu­ranţa, Rabinatul precum şi pu­blicul să urmărească, unde se află băiatul şi să anunţe şcoala*.

Autorităţile cercetează de câ­teva zile cazul, însă fără rezul­tat. Bănuelile în urma acestei misterioase dispariţii sunt grave.

•G er ş i zăpezi m ari se a-

nunţă din întreaga ţară. In Bra­şov şi împrejurimi temperatura a scăzut foarte mult, iar zăpada se urcă în unele idcurî până la un sfert de metru. Termometrul 8 arătat azi dimineaţă la Braşov 15° sub zero. Iarnă grea este de altfel in întreagă ţara, dar mai ales în Moldova şi Basara­bia, unde circulaţia trenurilori sufere mult din cauza zăpezii şi a viscolelor. In unele locur circulaţia a fost cu totul între­ruptă.

Ger aspru se anunţă şi din Franţa, iar în Anglia au căzut zăpezi şi domneşte un ger cum nu s-a mai pomenit de mulţi ani*

Un subm arin am erican s-ascufundat la v Princetown, în urma ciocnirii cu un torpilor. Din cele 53 {persoane cari se* aflau pe bordul submarinului se crede că s-au înecat 40.

•R euniunea Fem eilor Ro­

m âne din Braşovul-vechi in­vită la producţiunea muzicală- teatrală împreunată cu dans, ce o va art nja cu concursul şcoa- lei primare din Braşovul-vechiu, sub conducerea d-lor Romul Ardelean şi Garoiu, precum şi Societatea Sf. Gheorghe Luni, în 26 D ecem brie 1927 (a doua zi de Crăciun în toate sălile Redutei. începutul la ora 8‘/2 precic. Preţul locurilor : Balcon Lei 120, Fotei Lei 100, Stal I, Lei 80, Stal II. Lei 60, Galerie Lei, 40, Loc de stat Lei 40. Suprasolviri se primesc şi se vor publica în ziare.

Program: 1. Colinde execu­tate de elevii şcoalei primare Nr. 3. 2. Declamaţii. 3. Cor: Executat de elevii şcoalei pri­mare Nr. 3. 4. Teatru predat de

nimic până nn vizitaţi Magazinul nostrucel mai bme asortat» cu preţurile cele mai reduse.

P e n t r u f u n c ţ i o n a r i ş h m u n c i t o r ieste reducere specială

x s . t - ^ z b -A -k : «5c c o .M»g«zîn de Mode pentru Dame şi Domni.

’004 7 - 8 BSâŞOf, STil PORŢII 38,

elevii şcoalei primare Nr. 3.~ 5. Cor: Executat de elevii şcoa­lei primare Nr. 3. 6. Declamaţii de Iliada P. Munteanu. 7. Ta­blouri vii aranjate de *d-l pictor Bulhard: I. Naşterea lui Isus. II. Florăresele Romane. III. Şe­zătoare. 8. Teatru: „Hangiţa0 de Carlo Goldoni, comedie în 3 acte tradusă de d-1 N. Iorga.

Bilete se pot căpăta la d-na Elena Căpăţină preşedinta Reti- niunei str. Lungă 92 şi la d*na Maria Bratu casiera Reuniune! str. Biserica română 84.

Rep* ezentaţia comediei „Dansul Milioanelor“Artişti de seamă şi bine se­

lecţionaţi ai TeairuiuiNaţionai din Cluj, ne*au reprezentat Vineri seara o comedie recentă a d*tui V ictor Eftimiu: „Dansul Mili­oanelor*, aşteptată cu oarecare curiosltate de o parte din inte­lectualii noştri — foarte puţini Ia număr, — cari se interesea­ză dintr’o nevoe culturală, de manifestaţiile noastre de artă.

O comedie în 4 acte, a auto­rului cunoscut până acum a- proape numai din feeriile sale dramatice, brodate ’pe fond mi- iologic-istorico-fantezist!, Cade corlina primului act ş*

publicul pare satisfăcut, pre<Es- pus în favoarea autorului. De fapt întreg subiectul piesii se epuizează în acest act. Un di­rector de ziar Camil Valonidy (Şt. Braborescu) vrea să se îm-1 bogăţească prin şantaj. Victima este banchierul Nişanian (FU Simionescu) care însă mai şi ret, reuşeşte să producă ares­tarea ziaristului, care e condam­nat la 7 luni închisoare. Ceea-ce urmează, adecă înscenările cu alegerea lui Valonidy de rege al Epirului, sărbătorirea acestuia sunt intercalări cu caracter de operetă cari dau comediei, ca atare, o grea lovitură, distru- gându*i aproape complect va­loarea literară. Finalul piesii. căsătoria lui Valonidy cu aman­ta sa Lizi (d n a S. Jipescu- Hodoş) nu corăspunde cu des- voltarea organică a piesii, fiind un fapt prea secundar şi neîn­semnat. Caracterele comediei sunt totuşi bine prinse, am pu­tea zice reale, luate dintr’un a- numit mediu al vieţii bucureş- tene. Un foarte hazliu rol este cel al pictorului Păsărică, admirabil redat de domnul Neumta. Ott mei. Pe lângă jo ­cul ireproşabil al tuturor inter­preţilor rolurilor mai de seamă, relevăm şi marele efect, ce l-n avut mai ales graţie mimieei sale, d l /. Vanciu (Francois).

Dr. L.

Bibliografie. In tipografia Cor­vin Satu-Maré a apărut Cartea 1 din „Orientări în Filosofie* de A Davidescu. Preţul lei 35.

C oresponden ţă .Ionel, te rog de acum să fE

cuminte. E. F

Pentru cadouri şi societăţi recomandăm vinul nostru

„KOKELPERLE*1 în sticle de şampanie Lei 98 Vinul „FURBINT‘‘ în butelii . . „ 7 0Se pot cumpăra la toate depozitele de vinuri pre­cum şi în Bodega noastră din Strada Vămii 17.

TiPOCKAFiA

079 1 -2 GfîUPA UAiiL CZELL

ŞOV kedastor responsabil: VICTOR SRANI3CE»