m l X V I H ’ Dnminecă, 14/27 Martie 1910. Nr. 11

* M x J . (fa "an ! • . • • 2 co r. 20 b a n i N America $1 alte ţSrl stră ine 11 cor. anual.* » * * * ^ n e n » e le st fac la „Tipografia Poporulu i", Sibiiu-

Foaie politică.Apare In fiecare Duminecă.

IN SE R A T E : s i primesc la biroul admlnlstraţlunil, (str.

Mîcelarilor nr. 12).Un şir petit prima-dată 14 bani, a doua-oară 12 ban

a treiâ-oară 10 bani.

06 e cu votul obştesc?In vremea aceasta plină încă de

- j unui trecut întunecat, din care nu n,c>r_t putut desluşi nimic hotărît, toată

e a se întreabă, ce va fi în viitor. ŢT s e va face cu votul obştesc dorit de

l -toţi şi cerut de nevoile ţării? Dau- nP| gaU nu ni-1 dau? Putea-vom de

* înnainte şi noi oamenii năcăjiţi să ne dăm părerea, că ce-ar trebui de făcut pead-trni a ni-se uşură sarcina grea, ce n£_î pusă pe umăr, ori vom fi ţinuţi şi pe» xxiai departe cu lăcatul pus la gură «[ xxiânaţi din urmă la treabă ca vitele 1» j>lug? întrebările ăstea sunt uşoare d e răspuns. Nu ni-l dau! Şi uite de ce xxu ni-1 dau. Nu ni-1 dau pentrucă g ro fîm ea . care are astăzi în mână frâ­n e l e ţării a fost în toată bună vremea IngAm fată şi îndărătnică şi a căutat să ţ in ă , în frâu ţărănimea neînţelegătoare, p e n t r u a rămâneâ singură stăpână pe pulbere. Dacă vom răsfoi paginile trecu- t u l u i vom vedeâ, că la cea mai mică teioexcare, de a se scutură de greutăţile

te ce i-s’au încărcat în spate, ţără- ,xx* ie a a fost fără milă; lovită cu bâta k* c a p şi dorinţa ei de slobozenie înne- a a t S. în sânge. — Aşa de pildă la anul 1514,

ţăranii nemai putâhd îndură, tică- *°^giei 8’au răsculat sub George pentru a-şi scutură grelele lan-

■ ^ ale sclăviei, grofimea stăpână pe ar- n a a ^ a ţării, a asuprit mereu în lun-

; şi latul ei, iar pe D<5zsa l’a de viu pe un scaun înroşit în foc,

J* juse căpeteniile lui să-i mănânce ^ ^ riea pârlită. Mai târziu, când cu răs-

Românilor ardeleni sub Horia,: ° ş c a şi Crişan din anul 1784, cei trei ^**lucătoii au îndurat cele mai grozave

c ^ * riuri din partea nobilimei ungureşti, voiâ să ţină în stăpânire prostimea

*^jugată. ;s*- Au venit anii de glorie dela 1848 ţi ^9; Iobăgimea de pretutindeni a făcut ţ j^ ^ ^ w ă sforţare şi cu ajutorul desnă- j^^^^ii s’a putut întru câtva scăpa de

etatea ce-i zăceâ de veacuri pe umeri, trebuit însă o luptă groaznică, pe

şi pe viaţă, ca să-şi câştige un pe care Dumnezeu l’a lăsat fie- în leagăn, dreptul de a trăi liber

suprafaţa pământului acestuia.^ Ce credeţi, că lumea de pe atunci

. cei"ut, s& i-se mai scadă din sarcini, mai sloboază ştreangurile cu care

‘ , ncătuşată ? A cerut deşi cu gura ^ Jurnătate, dar nu i s’a dat. Cel slab

socotit de om, ci de vită. Şi . vreine, poporul de rând a fost slab, l*a a dat nimic, decât bătaie.

Cu cererile, nu ajungem departe, ci trebuie noi prin noi să ne câştigăm, price, dei ce avem nevoie. Şi ca să ne putem câştigă drepturile, do care avem lipsă pentru uşurarea vieţii, trebuie să fim mai întâi tari. — In zadar vom bate la uşile miniştrilor, să ni-se facă dreptate, căci totdeauna ni se va răs­punde, că dreptatea e în cer. Uitaţi-vă numai la oamenii de stat de astăzi! Ce fac ei?

Când îi vedem zbătându-se, ca peş­tele pe uscat am crede, că îi ard du­rerile ţării. Căutând însă mai afund, dăm de adevărul, că habar n’au de ne­voile noastre, ci toţi asudă numai pen­tru a pune mâna pe putere, pentru a-şi putea face neâmpiedecaţi mendrele. Nici un guvern n’a dat ceva, ci tot ce am căpătat bun, a trebuit aă-i smulgem cu puterea din mână. Până s’au văzut aşezaţi în scaunul de catifea au promis marea cu sarea; după aceea şi-au făcut urechea toacă şi şi-au văzut de treabă. Aşa a fost cu votul obştesc de pildă.

La 1906, când a venit la putere guvernul coaliţiei alcătuit din nemeşi de toate colorile credeam, că cea dintâi hotărâre: ce vor lua-o m casa ţăni va fi înscrierea în (Cartea de legi a votului: obştesc, aşa după-cum s’au obligat în scris în faţa M. Sale împăratului. A fost mult, cum zic, până s’au aşezat Jn seaun, de votul obştesc nu mai voiau să ştie nimic. Ne-au făcut legi tot mai aspre şi pe urmă s au certat ei între ei lupi, ba ani de-arândul fără să facă nimic. Astăzi trebile ţării zac în mal­dăre de hârtii pe mesele Camerii, de le m ă n â n că şoarecii, pe,- când domnii sâ eiorovăesc’ care să ajungă întâi la oala cu carne. — Pentru a-şi asigura iz­bânda s’au pus toţi ps promisiuni Contele Tisza promite, că va scăpa un­gurimea de a nu fi înghiţită de valahi,o fo rm ă veche, care a ajutat până acum, dar de care ungurimea deşteptată nu mai ţine seamă, pentru-că vede şi ea că noi nu suntem vrăbii şi ei nu su^ o-ândaci, ca să-i înghiţim aşa deodată. 1_ Contele Khuen Hedervâry, pnmul- ministru de astăzi al ţării, nefirnd ungur de neam, aşteaptă să se aleagă la un fel încăerările între ungurii neaoşi, pen- tru a se alătura pe partea celui mai tare Justh fostul preşedinte al camem promite şi el votul universal pentru cei nemulţumiţi, iarăş numai pentrua ajunge la un os de ros. Când se va vedea la cârmă de cumva so vedea vr odată,

focă Şi el, ca şi alţii, să ase ne- vSle ţării la o parte şi să-şi puie prop­tele la scaunul de ministru.

Iată dară fraţilor, la ce avem să ne aşteptăm dela ori-care guvern ar veni la putere: La nimic, la nici un vot obştesc, la nici o uşurare. Pentru a avea ceva trebuie să luptăm! Să nu cerem! .Sil ne luăm, să ne câştigăm prin noi înşine!

Câştigul acesta îl vom avea la sigur, dacă ne vom întări la noi acasă. — Să ne vedem de treabă, să muncim cu îndă­rătnicie, să ne luminăm la cap prin în­văţătură, să ascultăm poveţele celor ce ne îndreaptă spre bine şi să nu ne dăm îndărăpt dela nici o jertfă, pe care ar cere-o interesele neamului.

In luptele politice să fim totdeauna la locul nostru — şi să sprijinim pe aceia, care caută să ne ajute. Votul obştesc dacă voim să-l avem, trebuie să-l câştigăm, căci de dat nu ni-1 dă, nimeni. Astăzi toate neamurile s’au deş­teptat şi merg mână în mână pentru a-şi asigura un trai mai bun şi libertate deplină. Să nu ne lăsăm cei din urmă la luptă, pentru a nu fi şi la câştig* cei din urmă. . . '

Cu puteri unite înainte şi izbânda va fi a noastră!

Sibiiu, 25 Martie n.Un răspuns tiranilor. In Bu­

dapesta s’a format o ligă, o Societate de lup­tători pentru votul universal. Liga aceasta a ţinut Duminecă după amiazi o adunare, în care s’a luat hotărârea, de a să da un răs­puns vrednic duşmanilor votului universal, Pentru-ca răspunsul acesta să-l priceapă ti­ranii asupritori, liga va aranja un meeting, o mare adunare de protestare în ziua de 3 Aprilie, la care vor lua cuvântul cetăţenii,

; doritori de , a schimba felul ticălos de domnie din Ungaria. Din toate părţile să aud stri­găte: Daţi tiranilor, drepturi popoarelor asu­prite! !

Grofii nu vreau vot aniver­sai. Grofii şi marii proprietari unguri, care trăiesc pe moşiile lor ca viermele în brânză s’au adunat la Budapesta şi s’au sfătuit că ce e de făcut în faţa primejdiei, ce o aduce Bchimbarea legii electorale. Ei au strigat ca toţii într’ tin glas, că nu vreau votul universal egal şi secret, care după spusa lor ar fi o nenorocire pentru ţarfi. Ori de câte-ori vine vprba să li-se mai ia şi lor apa dela moară, strigă ca din gura lupului, că ţara e în pri­mejdie, iar na atotputernicia grofească.

Să vedem ce vreau grofii. Vreau ce nu vrea ţ a r a , .cu toate că ei zic, că sunt părinţii ei şi-j doresc numai binele. Vreau anume, e ă f a c ă o astfel de lege electorală, care sfi nu le ştirbiască nimic din drepturile lor -n e - meşeşti, în baza cărora au asuprit mereu în lungul şi latul ţării. Iată anume ce au

spus ci în adunate. Contele DeBsewfy a zis, că drepturile naţiunei maghiare trebuesc apărate şi aşa e bine să se primiască hotă­rârea boierului Baross. Ce zice anume Baross? Ziee că dreptul de vot să se dea :

1. Celui ce are împlinită vârsta de 24 de ani şi are sălaş stabil.

2. Aceluia, care are destulă carte, ca sa priceapă cum stau treburile în Ungaria, adecă ar însemna că acelora care ştiu ceti şi scrie în ungureşte, sau cel puţin au inimă ungurească, cum ar fi de pildă burdiştii noştrii. Muncitorilor să se dea drept de vot numai celor-ce au un venit anual anumit şi care sunt căsătoriţi sau văduvi.; 3. Să se împărţească cercurile electorale

aşa, ca ori unde ungurul să cază în picioare ca mâţa.

De împărţeala asta nu mai aveau nici •o lipsă, căci cercurile de astăzi sunt făcute tocmai pe placul lor. Şi dacă nu sunt unguri în ele aduc din alte părţi, de unde sunt. Ce parcă-i treabă mare, când trenurile sunt ale lor., Pe urmă a vorbit contele' Bethlen şi un

alt conte Kârolyi Mihâly şi în urmă de tot „leul dela Geszt“ al părintelui Mangra, con­tele Tisza, şi toţi au zis, eă încă nu-i vremea de a se da votul universal mulţimei, care e încă crudă- şi nu se pricepe la conducerea trebilor statului.

Aşa au vorbit conţii, fraţilor. Noi suntem încă prea cruzi, prea necopţi pentru a avea şi noi dreptul de a ne da părerea în trebile statului, de a spune ce ne trebuie şi unde ne doare. Ştiu ei grofii ce e de făcut: Să ne ţină si pe mai departe cu mânile legate şi ou gura încleştată, pentru a putea ei să-şi facă mendrele.- Ca toată părerea grofilor, noi Românii

am ajuns, să cunoaştem pe deplin stările de lucruri în care trăim şi să ne dăm seamai că felul nostru de viaţă în statul ungar nu mai poate dăinui aşa. Trebuie să răsuflăm şi noi odată mai liberi şi să nu mai fim socotiţi de slugi plecate, care au numai îndatoriri şi nici un drept. Să apropie alegerile. Sâ ne gândim fraţilor, că bărbaţii aceia, pe care-i vom trimite în viitorul sfat al ţării au de în­deplinit o grea datorinţă de a lupta fără preget, pentru înscrierea în cartea de legi a votului universal, egal şi secret, urât de grofi, dar sprijinit de toate neamurile din ţara asta şi de însuşi împăratul. Să fim treji fraţilor, să stăm la postul nostru gata de luptă. Cu .cât vom trimite mai mulţi de­putaţi de ai noştrii în Cameră, cu atât iz­bânda noastră va fi mai sigură.

O clipă de lenevire şi de ticăloşie poate aduce cele mai grele vremuri asupra neamului nostru întreg. Nu uitaţi, că dacă vom eta cu mânile în sin, nu vom face nici o ispravă şi ne vor blâstăma copii de copiii noştrii, că am fost oameni ticăloşi, care n’am ştiut să ne apărăm drepturile şi n’am cerut Ia vreme, ceea-ce ni-se cuvenia. Să nu ne lăsăm de batjocura lumei; ţi să nu lăsăm să ne ajungă blăstămul urmaşilor noştrii.

La muncă deci fraţilor, până avem încă vreme. Fiţi cu ochii în patru şi destupaţi-vă urechile la ceea-ce vă spun fruntaşii noştrii şi mai ales cetiţi ,şi recetiţi gazetele, care pun în cumpănă tot momentul şi vă spun, ce e de făcut.

O ! Tobias, T ob ia s ! Intre cei «are au vorbit la Budapesta împotriva votu­lui universal a fost şi unul Adam Tobias, care prin câteva vorbe a căutat să se facă vestit, cum s’a făcut un general grec din ve­chime cu numele Alcibiade, care a tăiat coada

la câne, dar numai câte o bucăţică, ca să nu-l doară pe bietul dobitoc.

Tobias o fi şi el vr’un şvab procopsit, pentru că a vorbit în nemţeşte, nepricepînd limba ungurească* de loc. Dar a vorbit, de când vor auzi nemţii cinstiţi de bună seamă-l toacă în cap.

Zice că i pare rău, că în ţara asta nu sunt destule legi, care să siliască pe copii să înveţe limba Ungurească, căci atunci n’ar fi eilit să vorbiască ca acum nemţeşte 1 (Caşi când i-ar fi scârba de limba lu i!)

Zice mai departe că el trăieşte pe pă­mânt unguresc şi are sâmţăminte bune ungu­reşti ! (Să-i fie de* bine!) Dar votul universal nu să poate face lege căci atunci ar ajunge tot vagabundul să poruncească în ţara aceasta!“

Vedeţi cum judecă grofimea pe bieţii muncitori, care plătesc şi ei dare ca şi grofii şi apără ţara la nevoie mai bine ca grofii,' care în vremuri afepre, cine ştie pe unde-şî înhoalbă ochii?

Ţăranii sunt nişte vagabunzi, nişte oa­meni de nimiea pentru ei! Li-e frică de tre­mură carnea pe ei, că să întorc treburile şi trebuie să se întoarcă şi în ţara asta.

E vremea să ştim şi noi pe ce trăim!De bună seamă însă, că pe Tobias l’au

râs şi ungurii! '

Pregătiri pentru alegeri.Convocarea con fe r ir ii naţionale.

Comitetul executiv al partidului naţional român a ţinut Luni după amiazi în Budapesta şedinţă sub preşidenţia dlui George Pop de Băseşti. Au luat parte la ea deputaţii noştri, afară de dnii V. Goldiş, N .. Oncu şi Dr. I. Sucio, apoi preşedinţii cluburilor comitatense.

S’a discutat mai întâiu situaţia politică şi s’a decis convocarea la Sibiiu a conferinţii naţionale, pe ziua de j Aprilie st. n.

Marţi a ţinut şedinţă comisia de zece, care a Btabilit lista candidaţilor naţionali ro­mâni în cercurile noastre, pe baza raporturilor intrate din cercuri, — listă care, fireşte, va trebui să fie aprobată de conferinţa naţională. Iar după amiazi s’a ţinut ultima şedinţă a co­mitetului executiv;

Adunarea fruntaşilor din j Eom it.fllbei-de-ios.

Alegătorii cercurilor electorale Alba-Iulia, Abrud, Aiud, Ighiu, M.-Uioara, Ocna-Sibiiului şi Vinţul-de-jos din comitatul Albei-Inferioare sunt convocaţi la adunarea poporală, care se va ţinea în 29 Martie st. n. la 11 ore a. m. în Alba-Iulia la otelul „Europa", cu următorul program: 1. Desbatere asupra situaţiei poli­tice. 2. Desbatere asupria votului universal.3. Alegerea delegaţilor pentru conferinţa na­ţională. Alba-Iulia, în 17 Martie 19L0. Dr. Ioan Marciac, Dr. Ioan Pop, Rubin Patiţia, Florian Rusan, Dr. Iuliu Morariu, Dr. Iuliu Maniu, Dr. Rubin Patiţia, Ioan Teculescu, Dr. Daniil Szabo, Simion Micu.

Ciupercile veninoase.Când s’a constituit în părţile Beciche-

recului mare partidul guvernamental al muncii s’au găBit şi neşte nespălaţi de români, care au luat parte.

E bine să-i ştie toată lumea de aceea-i dăm şi noi cu numele:

1. Nicolae Richiciu (subscris în listă Raikics Miklos) preot ort. român în lancahid.

2. Constantin BăllS (subscris Baila Szi- lârdj administratorul unei moşii de a conzi- storului ort. român din Arad şi a institutului Victoria cumpărat dela groful Szapâry sigur pentru scopuri româneşti cu locuinţa în Szerb- ozent-pâter.

4. Cornel Miloş, apotecar în Uzor» n #51 Pavel Cimponeriu (Csimpouerfu t ţ ’

paroh ort. român în Cebza. r‘ ‘J6. Ignatie Mias, proprietar mu. ,

Checia-română şi **7. învăţătorul Romul Roman din n niHJT *Mai mare ruşme nu vezi decât 1» «

guri, pe ţiganii ăia care-şi strâmbă ori se leagă pe cărucioare pentru a D * cerşi, fâră să aibă nici o hibă.

Aci se vede cât de rău slujeşte pUd» rp, dată de cei mari. n

Dacă archiereii noştrii şi-ar fi ţinuta lor demnă românească şi n’ar fi „ m blat pela statuia lui Kossuth cum a umblu P. SS. episcopul Aradului, atunci nici gnnn,- să-i n’ar îndrăzni să facă, ce fac "

Dar vorba aia dela cap se împnu peştele.

Săptămâna politică.Camera.

Deschiderea. Bătăi sângeroase ca în crăpnj Ministrul preşedinte lovit în faţă. Disel-

varea camerei.Ziua de Luni în 21 ale lunei acesteia

a arătat încă odată cum se îngrijesc părinţii patriei, deputaţii unguri, de soartea ţării (a care trăim şi în acelaş timp ni-a fost dat ii vedem în ce mâni e pusă şi soartea popoarelor, care vieţuiesc aci. Nu mai încape nici o în­doială, că sfetnicii ţării au o singură dorin ţi; de a rămânea cât mai multă vreme acolo undi sunt puşi, pentru a încasă lefurile grase ţi pe lângă asta câte şi mai câte alte venitnri, căci dacă nu curge, pică şi buzunarul depu­taţilor e totdeauna plin. Acum văzându-M măturaţi din cameră, — căci de aceea i-a a- dunat, ea să Ie Bpuriă că-i mătura — văzâa- l du-se zic, daţi afară şi aşa mulţi dintre « râmaşi pe drumuri, au căutat să-şi stâmpen mănia, zbierând ea în crâşmă şi lovind cu « apucau în mână. Cine ştie, câţi dintre ei vor mai avea fericirea să se întoarcă colo lâogl burduful cu brânză, nnde nu făceau nimie» c i se certau numai ca Ia uşa cortului

Ca şi altă dată aşa şi acum au voit « arate lumei, câtă destrăbălare e în OasaŢSrfi ungureşti şi pănă unde poate merge nemţi- narea unor oameni, care n’au avut lumic* sfânt decât diurnele ce le încasau. Stare» ** ceasta tristă de lucruri se poate mulţămi atil Coroanei care n’a arătat nici odată deatnl* tărie în faţa partidelor politice ungureşti, c*rf căutau să se folosească de această slăbioioB* a Vienei şi mai este de a se mulţămi tuturor guvernelor ungureşti, care n’au lucrat nic1 odată în mod cinstit, ci au umblat totdeanW cu mâţa în sac, păcălind când pe împăr»1® când pe rioi alegătorii, şi trăgându-ne pe °* pentru a se putea cocoţa la putere.

Guvernul de astăzi al lui Khuen H6 vâry, păreâ la început că e călăuzit de 6*^ duri mai sănătoase şi vrea să aducă după a vrajbă pacea de mult dorită în P ^ asta de ţară. De geaba însă am căutat câştigăm păreri bune despre el, căci n ment ee a dat mâna cu Tisza am Pu*° v că treburi bune ri’o să iaBă nici de aci. ^ j

Ura partidelor ungureşti este . /de altă natură ca a noastră. Deputaţii” 11

cum zic, întâi îşi văd săpat năsipal ® ^ picioare, a doua oară vreau să bage BP ^ în Viena, că doară-doară li-o lua de ^ guvernul ăsta şi-o pune puterea în *®. • ^ Iusth, şi atunci Bunt iarăş Ia 1 ţrg tai a şi spânzura şi de noi naţiunile nei#*

Pag. 154 F O A I A P O P O R U L U I

3. Ioan Lupulescu director de ban proprietar mare în Uzora-Uzdin. *

F O A I A POPORULUI Pag. 155

Ot bate şi pe “ « deP“ to joc în ban&

tS ' 5' P»r «4 vedem, ce »’» întâmplat luni în•4? Deschiderea Şedinţei.încă înainte de deschiderere galeriile

■ gemeau de public din toate straturile aece ceasuri au sosit miniştrii şi

* minute în urmă să deschide şedinţa.preşedintele Gdl Sândor anunţă Ca

_ î hârtiile sosite şi pe urmă dă [secretaru- ®<* * ^ j amersberg scrisoarea împărătească, prin lo5 B-a amânat şedinţele Camerei dela 20

; ie pănă la 24 Martie, dar schimbându- deschiderei s’a pus pe 21 Martie.

** După ce secretarul a cetit scrisoarea, ^dintele face Camerei propunerea, să se

aceasta scrisoare Casei Magnaţilor.un dePutat Ju8tlliBt Btrig &: #

_ Trimete-o îndărăpt împăratului lPreşedintele vorbeşte apoi de trebile

f*»xt»«rei. Spune, că contele Zichy a fost nu--% preşedinte al învăţământului, şi a depus

^^xxdatul său de deputat, apoi anunţă, că a ^ î t ia cameră mandatul ministrului treburi- lc>x. xiegustoreşti ales deputat la Iglo. Când au

de Igl6 au sărit toţi ca arşi cu fierul : -j-yt fu-ne şi cât d costat, cât ăţi cheltuit din basrzvi ţării de l’aţi câştigat.

Ministrul negoţului care era de faţă în- sej>xxse a zâmbi în batjocură.

- C e ? mai ai nasul, să şi râzi ? îi i t r î g » unul din partidul lui Iusth.

Vorbeşte cartea împărătească.După aceea preşedintele dă de ştire,

a5L sl sosit scrisoare dela împăratul, care dă ox?cLîn să se împrăştie dieţa de azi şi să se r z w m alegeri nouă. Cartea sosită dela Viena o

iaraş secretarului Camerei s’o cetească: — Secretarul Hammers berg ia scrisoarea

i e l a ministrul preşedinte şi începe:„Viena la i$ Martie 1910. Noi Fran-

cisc Iosif I. din graţia lui Dumnezeu împăratul Austriei, regele Boemiei s. c. 1. rege apostolic al Ungariei, dorim Unga­riei noastre credincioase şi ţărilor ei a- liate, căpeteniilor ei bisericeşti şi laice şi deputaţilor adunaţi în dieta chemată de noi dela 19 Mai 1906 sănătate!

Fiind împiedecat de a lua în per­soană parte la închiderea dietei aşa cum din inimă am dori, încredinţăm pe vă­rul nostru Archiducele Iosif, ca să ce- tiaacâ în numele noBtru aceasta Carte Impărătiască, prin care declarăm de în­chisă sesiunea de pănă aci a Camerei ungureşti.

Iscălit: Francisc Iosif I.Contele Khuen Hedervâry.

Partidele din opoziţie fac zgomot.Preşedintele întreabă apoi, dacă vrea sa

Sţ. ^Wsoă cineva la scrisoarea împărătească. *idieă:

Contele Teodor Batthyânyi, ca încre-partidului lui Iusth şi spune, că»

făcută de guvern de a împrăştia Ca-A e împotriva legilor, pentru-că guvernulare Majoritate în Cameră, deci nu poat©

*ac& eu ea ce vrea.fa aud strigăte'. Mişei!^ ce apoi, că guvernul a împrăştiat dieta*oiânat alegerile pentru-ca să-şi poată

?pani după plac, şi să se poată pre-me pentru ca să reuşiască la alegeri.;Jrigate: Qa la Igl<5, nnde s’a ales cu

11 ţSrii!

î ^,atthyăy i - Dacă veţi face alegerile ea 8 > atunci vă spunem de pe acum, ci în

Camera asta nu se va putea ţinea nici o desbatere. — Kossuth vorbeşte în numele partidului său şi Bpune, că disolvarea dietei aşa cum a făcut-o guvernul de azi e împo­triva legilor. A făcut rău guvernul că a sfă­tuit pe împărat, să strice voinţa majorităţii Camerei. — Sunt încredinţat — zice mai de­parte Kossuth, că naţiunea ne va urma pe soi şi dacă vom ajunge iar la putere, vom începe de unde am lăsat! (Adecă dela scandal şi ruşine. N. B.).

Rakovszky Istvdn, şeful partidului po­poral spune că guvernul prin disolvarea fă­cută a jicnit legile constituţionale din 1807.

Vorbeşte ministrul preşedinte.După-ce fiecare partid şi-a spus cu­

vântul urmează la vorbă ministrul preşedinte pentru a arăta întru cât e împotriva legilor ori ba, disolvarea făcută.

„Sunt de credinţă .— începe primul ministru — că nici unul dintre domnii de­putaţi nu doreşte şă stăm de data asta mai mult de vorbă asupra trebilor politice

S trigăte: Mişeilor! V ’aţi pus să vă daţi coate cu Viena!

Ministrul preşedinte'. Cuvintele artico­lului de lege din 1867 sunt destul de limpezi şi nu mai e nici o lipsă să le mai spun în­ţelesul. (Zgomot mare).

Strigăte'. Tâlharilor! Sunteţi nişte hoţi de drumul mare.

Polonyi Geza (fost ministru al drep­tăţii). Nu-1 ascultaţi mă! Daţi-1 afară! Cum îndrăzneşte să ne vorbiască a c i!!

Zgomotul să intenţia mereu, aşa că pre­şedintele a fost silit aă suspendeze şedinţa pe cât-va vreme. ,

Bătaie ca în crâşmă.După u n sfert de cefis şedinţa să des­

chide din nou. In timpul pauzei deputăţii opo­ziţiei umblau mânioşi pe coridoarele Camerei, de gândiai că varsă foc. Justh le poruncia la toţi : Să nu-1 lăsaţi să spuie un cuvânt mai mult!: La deschiderea şedinţei ia cuvântai Mi­nistrul preşedinte: Onorată Cameră. . . . Abia a început şi o larmă grozavă s’a pornit din nou.

__ Daţi-1 afară! Du-te îndărăpt în casade nebuni! îi strigau toţi din toate părţile.

V ă z â n d ministrul, că cu ăştia n’o poate scoate la cale, s’a apropiat de scriitorii, care notează ce se vorbeşte voind să le dicteze acestora, ce avea de vorbit.

Atâta le -a trebuit deputaţilor; ca ful­gerul s’au năpustit asupra lui strigându-i în urechi:

__ Spune-ne şi nouă ce vrei să zici, nuumbla pe furiş! Unul dintre ei a ridicat un scaun, să-l toace în cap, dar să vede că s’agândit şi l’a lăsat jos.

Prezidentul vedeâ, că n’are încătrău de aceea a suspendat din nou şedinţa. Puţin le-a păsat Justhiştilor de aaţa. Cum erau întărâ­taţi s’ au grămădit tot mai mulţi în jurul mi­nistrului, zbierându-i în urechi câte toate.

Un armean din Braşov Zakands Idnos înfierbântat cum eră s*a repezit la ministru să-l ia de pept. Unul, care erfc în apropiere Va împiedecat, strigându-i: Ce faci mă? Ai înnebunit? Văzând că cu puterea nu izbu­teşte, căci armeanul e un ăla cât un nap a luat cartea de legi de pe masa ministerială şi a aruncat-o cu atâta putere în nistrului Khuen m dervâry, mcât mda/ăi-a umplut toată faţa de sânţ>e.

Odată semnalul dat, a a pornit toţi pe zvârlit, de gândeai că-s ne*te beţivi, se bat

în crâşmă. Zburau călimarele cu cerneală şi cărţile de legi, ţiitoarele de condee asupra mi­niştrilor ca-n comedie. Cei mai viteji au fost, Eitner Zsigmond, Gadl Găszton, Hoffmann Otto, Markos Gyula preot catolic, Somogyi A laddr jidan, Endrey Gyula, Lovd&szy Mdrton.

Partizanii ministrului, care n’au putut împiedecai scandalul l’au luat îndată de braţ să-l ducă afară. Ministrul eră grav rănit la tâmplă. — In frunte are o rană de l 1/* cm., o lovitură zdravănă la ajuns sub ochiul stâng, se vede cu vr’un călimar. Innainte de a-1 scoate din Bală un deputat Bolgdr Ferencz s’a plecat jos şi a luat o parte de călimar, cu care se vede, că a fost lovit ministrul. Acesta i-o ia din mână zicând:

— Dă-o încoace să o am de suvenire S După ce ministrul a părăsit sala i-a eşifc în- nainte un servitor cu un pahar cu apă. Dânsul şi-a muiat batista în pahar şi a început a şterge sângele, care îi inundase în faţă.

A mai fost rănit ministrul de agricul* tură Serdnyi Bila, atât la faţă cât şi la braţ. Mai rău e lovit la colţul ochiului drept şi supt ochiu. Din cauza loviturei întreg ochiul e umflat şi roşu. Lovitura a fost atât de zdra­vănă, încât a ameţit, aşa că numai după câ- tăva vreme şi-a venit în fire.

Amândoi miniştrii răniţi au fost duşi în odaia medicului camerei, unde li s’au spălat rănile şi ochiul ministrului Serdnyi a fost le­gat cu o cârpă neagră.

In învălmăşala aia au mai fost loviţi şi deputaţii Gadl Andrâs şi Nyegre Lâszl6, cel dintâi la mână, celalalt la frunte.

Vestea scandalului s’a lăţit cu iuţială în tot oraşul. îndată au sosit la faţa locului prefectul poliţiei Capitalei Dr. Boda Dezso şi aotia-ministrului de agricultură speriată,- căci auzise că soţul ei ar fi fost lovit de moarte.

Soţia primului ministru, care să află de prezent în Viena a fost înştiinţată telegrafic, că rănile primite de soţul ei nu sunt primej­dioase, aşa, că poate fi liniştită.

După bătaie.După ce s’au mai liniştit bătăuşii an

eşit cu toţii pe gangurile Camerei şi au în­ceput a vorbi între ei de cele petrecute.

Doi deputaţi, un bătăuş şi unul care a făcut numai gură încep a să încolţi şi era cât pe aci să se producă o nouă încăerare. Nagy Emil, deputat kossuthist, arunca vina pe Zakariâs Iânos, că el ar fi aruncat cu căli-' VI

mărul de cerneală în capul ministrului. Asta zicea că nu, şi aşa abia au putut fi despărţiţi.

Să deschide din nou şedinţa şi sa caută vitejii.

După o jumătate de ceas de ciorovăială pe afară să aude clopoţelul preşedintelui şi şedinţa să deschide din nou. Deputaţii îşi iau locul şi guvernamentalii strigă să iasă la iveală vitejii, care au spart capul miniştrilor, pentru că în învălmăşala aceea nu să ştia apriat, că cine a dat.

Cu toate strigătele unui deputat tlencz Kdroly care zicea mereu: Arătaţi-vă pasări bune! Haide să vedem, care-s eroii; e o ru­şine să vă ascundeţi! nu s’a anunţat nimeni, toţi tăceau ca piticul.

Ce zic partidele despre scandal.Aproape toate partidele condamnă as­

pru scandalul din Cameră. Fostul ministra al Învăţământului Apponyi ia cuvântul şi spune, oă purtarea deputaţilor în cazul de faţă a fost cât să poate de greşită. Nu ştiu dacă a. şi simţit ceea-ce a spus, pentru că nici Ap­ponyi nu e curat la suflet.

Pag 156 F O A IA POPORULUI N r.jj

Sa doreşte să i-se dea desluşiri grabniceRakovsky Bpune, că deşi nu aprobă purtarea da până acum a guvernului, totuşi nu poate sâ îngăduie, ca deputaţii să opriascâ cu puterea dreptul dc a vorbi. Nu vrea sâ zică, ca partidele contrare poartă vina, dar nici nu ţine cu eale ca vina unui singur om să o poarte întreagă camera".

Deodată încep a vorbi toţi din toate părţile. Câte trei inşi deodată cereau cuvântul unul sil spuie una, altul alta.

„Ne-au culcat legile în picioare, să nu 'se mire nimeni, eă ne-am perdut răbdarea !u strigă unul Eitncr Zsigmond, jidan.

„In altă parte i-ar fi omorât!“ strigă alt jidan Buza Bar fi a.

Să anunţă eroii.Siliţi de provocări eroii încep a să arăta.

Cel dintâiu viteaz e Zakarias Jănos, caro spune, câ n’a putut îngădui sâ se calce în picioare legile ţării. In mânia lui a pus mâna pe cartea de legi şi l’a tocat cu ea pe prim- ministrn în cap. Cere dela Cameră iertare pentru asta.

Unii deputaţi îl apără, alţii-I înjură. HoJJ'man Otto\ spune că şi el s’a amestecat în învâlmâşală, dar e gata să ia asupra-şi ori-ce răspundere cu sufletul liniştit.

Beck Lajos: recunoaşte că a luat o carte de legi şi a aruncat- o asupra ministrului, dar nu l’a lovit.

In urmă să primeşte cu mare majori­tate proiectul de rezoluţiune al contelui Batthyâ- nyi, care spune între altele următoarele:

Camera ţine de nepotrivita cu legile ţării o astfel de disolvare a ei, când nu este votată nici o îngăduinţă de cheltuieli. Nu poate da dreptate împăratului, de a se folosi de astfel de drepturi, care lasă ţara pe vreme îndelungată fără nici un stăpân şi-i ia puterea de a alcătui legi. Eăspunderea pentru toate aceste lucruri6 aruncă în cârca acelora, care au sfă­tuit Coroana să facă astfel de lucruri, adecă în spatele guvernului.

Rămas bun.Să mai desbat apoi câte-va interpelări,

între care amintim pe a deputatului Mezofi Vilmos asupra foametei din părţile dela Bal- mazujvâroa. Miniştrii n’au însă vreme să se ocupe cu flămânzii şi cu neputincioşii, cel puţin acum nu. Altceva le umblă lor prin cap.

In urmă vine la rând despărţirea. Pre­şedintele işi ia rămas bun dela Cameră, ară­tând vremurile grele prin care a trecut, ui­tând sâ spună însă, că n’au făcut nici o is­pravă câtă vreme au avut în mână. puterea.

Mulţi dintre deputaţi au ieşit ca ploaţi din palatul, unde n’o să mai între triumfători multă vreme, ori poate nici odată şi pe feţele lor să putea ceti un fel de jale, că au pierdut o fericire atât de mare, ca aceea de a nu lucra nimic şi totuşi a trăi din belşug.

Curtea împărătească e înştiinţată asupra scandalului.

îndată după cele întâmplate în Cameră, secretarul ministerial Dr. Bdrczy Islvdn a te­lefonat Curţii Imperiale din Viena, că in şe­dinţa do Luni a Camerei primul ministru Khuen şi ministrul agriculturei Sorenyi au fost bătuţi şi răniţi.

împăratul a trimis prin şeful său de ca­binet Daruvdry Gcza următoarea telegramă ministrului preşedinte:

Maiestatea Sa a luat la cunoştinţă cele întâmplate în şedinţa de azi a Camerei ţi-şi arată duroroa faţă de atacurile depu­taţilor, îndreptate împotriva ministrului preşedinte şi a celui de agricultură. M.

asupra stării lor.După amiaza la ceasurile patru a venit

o nouă telegramă dela împăratul, care cerek veşti asupra stării celor loviţi. In urma cerek să i-se trimită amănunte asupra scandalului.

Din toate părţile ţării miniştrii răniţi au primit telegrame de părtinire.

Bătăuşii da(i în judecată.Seara s’a ţinut o consfătuire într’o sală

a parlamentului, la care au luat parte pe lângă cei doi miniştri răniţi şi prefectul poliţiei ora­şului Budapesta. S’a luat hotărîrea ca bătă­uşii sâ fie daţi în judecată pentru lovituri, care au pricinuit răni grave. Cercetările se încep numai Sâmbătă, la 26 Martie, căci pănă atunci bătăuşii mai au dreptul de deputat, care nu îngăduie să fie daţi judecăţii.

Disolvarea parlamentului.Marţi s’a anunţat în mod oficios ’ disol­

varea parlamentului în palatul din Buda. Au fost de faţă miniştrii, o mulţime de grofi şi vr’o sută de deputaţi. Scrisoarea împărătească a cetit-o Arcbiducele Josif, vărul Măiestăţii

. Sale Monarchulni.

Deschiderea dietei croate.După o pauză de doi ani în săptămâna

trecută s’a deschis din nou dieta croată, care din cauza amestecului Ungurilor n’a putut face în timpul acesta nici o ispravă. In ziua deschiderei chiar s’au întâmplat scandaluri provocate de cele două partide contrare a Sârbilor şi Croaţilor, care de fapt sunt fraţi de sânge, dar înduşmăniţi de moarte.

Din România,Manifestaţia Bucureştilor pentru Qml Lueger.

Fraţii noştrii din regat încă au ţinut să-şi arate părerea de rău pentru moartea bunului nostru prieten, Dr. Carol Lueger. — In multe oraşe s’sţu oficiat parastasuri pentru hodina sufletului Răposatului.

La Bucureşti s’a ţinut Dumineca trecută un parastas în biserica Sfântului George.

Pentru a aduna lumea, Comitetul întru- nirei a publicat o convocare în termenii următori:

Cătră cetăţenii Capitalei.Românii de pretutindeni au perdut pe

unul din cei mai buni prieteni ai neamului.Carol Lueger, primarul oraşului Viena,

marele nostru prieten, dovedit în zile grele, a fost înmormântat Lunia trecută în scumpa lui Capitală.

Românii sunt datori să cinstească cu măreţie amintirea ilustrului bărbat.

Un parastas se va slugi pentru aceasta Duminecă la ora 10 în biserica Sfântului Gheorghe-Nou. De acolo se va face o pro­cesiune pe stradele'Colţei-Brătianu-Rosetti-Ca­lea Victoriei.

In piaţa Sărindar un mare cor va in­tona un imn religios şi dl Barbu Delavrancea va rosti o cuvântare de pomenire.

Cetăţenii Capitalei sunt rugaţi a lua parte la această manifestare de doliu.

Toate corporaţiunile şi toate societăţile sunt rugate a veni cu drapelele învălite în crep de doliu, iar cetăţenii Capitalei sunt rugaţi a arbora drapele negre.

Români 1 dovediţi tuturor celor-ce au auzit de numele foi Carol Lueger că neamul nostru păstrează o adâncă recunoştinţă Drie- tenilor săi.

Comitetul: Vintilă Brătianu, N. Filipescu ■ M. Cantacuzino, Dr. O. Istrati, S. Mehedinţi’O. Râduleacu-Motru, I. Bianu, C. Bann T Procopiu. ’

Mişcarea culturală şi artistică0 Serată muzicală în Sibiiu.

„Reuniunea română dâ muzică şi ^ tări din Sibiiu" a dat Damineeă seara în ^ „Muzeului asociaţiunei“ o serată muzicali ]t care a participat un număros public, ^ ales tineretul Sibiiului dornic de artă.

A cântat la pian Dna Minerva Brot( care deşi e o femee mai înaintată îa vârsţî a ştiut să-şi păstreze încă vioiciunea tinereţe în jocul la pian.

DI Liviu Tempea rămâne şi de dat» asta un neîntrecut artist în părţile noastre prin măiestria cu care ştie să scoaţâ din aţi însufleţitele clape ale pianului armonia celor noastre naţionale şi a celor elasice. & cântat afară de program câteva jocuri ţi doine naţionale cu o uimitoare destoinicie sţ» încât publicul a izbucnit în aplause îndelungata drept răsplată pentru plăcerea, ce i-a cauzat-o

Dşoara Rea Popescu a cântat tot U pian o frumoasă melodie: „Cântec de primă­vară" în care a arătat multă dibăcie.

A urmat apoi un cântec de vioară, „Ba­lada poloneză“ executată de dl /. Crefu, acompaniat la pian de dna Minerva Brota.Dl Creţu stăpâneşte cu un deosebit talent ar­cuşul şi dovedeşte o şcoală destul de buni.

O astfel de serată nu so putea petrtee fără fluerul lui Toni. Deşi nu era în pro­gram publicul nu s’a putut răbda să nu-1 audă. Dl Bogdan a fost chemat cu multă în­sufleţire şi a trebuit să cânte eu fluerul g£a fermecător un cântec de jale, care a muiat inima ascultătorilor. Iar când a întors’o p« ardeleneşte, toată duioşia din suflet ţi-o sco­tea ca o vrajă. Puternic a fost părintele Murăşan, cu vocea Iui grea de bariton î» executarea „Cântecului religios** şi scâtor-va doine de dl T Brediceanu, acompaniat 1* pian de compozitorul însuşi.

Tot în seara aceasta dşoara E. Leminyi a cetit câte-va cuvinte asupra poeziilor Eea- terinei Pitiş, voind să arate talentul acestei scriitoare. Serata aceasta a produs în inimi vizitatorilor o adâncă impresie. Fiecare a răm&* pe deplin mulţumit, şi s’a văzut câ cu toate sla­bele noastre mijloace şi puţinele forţe muzical»» câte le avem, totuşi cu o lecuţă de bunăvo­inţă să pot face lucruri frumoase.

In privinţa muzicei Sibiiul a mers c» un pas mai înainte ca în trecut. — Rămân acum celelalte terene sociale, pe care din ne­norocire a dat înapoi. Au fost cei drept fi vremuri vitrege, cu toate acestea mai mult* viaţă românească într’un centru ca Sibiiul să cera

Să nu ne mirăm atunci, că la ora?8 suntem cutropiţi de străini.

Conferinţa dlui Dr. H. Vecerdea ia Hegiito-Dl Dr.' Nicolae Vecerdea, directorul „Al"

binei“ din Braşov a ţinut Duminecă 13 tie o conferinţă interesantă' şi bine gândit* la adunarea generală a „Astrei“ , secţia ghin. Timp de o oră şi mai bine o vorbit despre „Temeliile culturii româneşti14. A întâi definiţia culturii, plecând din mediul»»' tural şi cel istoric. A pus chestiune* există o cultură specifică românească şi er să poate desvolta pănă la cele din o00 i grade de perfecţiune, şi a dat răspuns afio0* tiv. E ementele culturii româneşti sunt t*®1' naţionalitatea românească, Creştinismul or!° dox şi agricultura, ilustrând asta cu date lt torice şi statistice. ' '

Conferinţa a fost rostita în grai l a fost ascultată de un auditoriu de 5 —

persoane, compusă nu din români nat0 ci şi din intelectuali saşi şi unguri.

F O A I A POPORULUI Pag 157

Cântece din popor.Foaie verde soki de peşte,Merge Prutul şt hueşte,Ş i hueşte ’n apă rece, jja r’ ar Dumnezeu sâ sece,Să-i rămâie pietrele,Să le ardă soarele,Să trec cu picioarele,Să-mi văd sorioarele.Câ, de eând nu le-am văzut,Carnea pe trup mi-a scăzut,]S’am cântar s’o cântăresc,Nici o litră nu-mi găsesc,Nici o litră, nicHun gram,Că-i mâncată de duşman...

Floare alb’ a bobului,Lung îi drumul codrului,Da-i mai lung a dorului.Dorule, arde-te-ar focul,Că tu m’a i uscat ca so cu l!.Dorule, ard*- te-ar para,Că m’a i’ngălbenit ca ceara !.,.

*Foaie verde fân cosit,Dealul dela răsărit Vedea-l-aş, maică, pârlit Şi de soare dogorât Oalergaiu după iubit;Şi iubitul are-un dar Că-i şi dulce şi amari Dintâiu îi dulce zahar,La urmă-i pelin am ar....

(Culese de V. Polcovnieu şi V. Mitra).

€evsi> din 1 8 4 3 .Eram un copilandru cam de şapte ani

«aud revoluţia curgea în cea mai mare turbare.In capătul satului Nicula, comuna mea

aat&Iă, cum mergi spre oraşul Gherla în dreapta, pa o colină erau ridicate furci cu o ţapă Ifogă ele, pentrn îngrozirea şi înfricarea fo­şnitorilor.

Bărbaţii cei mai voinici erau duşi îa oaste în tabăra tribunului Mikes pe câmpie, îotre cari şi părintele meu Gabriel de Tămaş îa rang de centurion.

Era o iarnă teribilă, un ger nemai po- »emt. Omătul era mare, oamenii nu se pu­teau depărta din sat fără carte de legitimaţie mei chiar pâna’n vecini la oraşul Gherla, care era 1D imediata apropiere a comunei noastre.

Maică-mea rămase singură acasă cu un semtor, o servitoare şi noi doi prurici gemeni,

?l fratele meu Ioan, şi era foarte îngrijată8 soartea părintelui nostru. Adese-ori o ve- efm plângând şi îngenunchiată înaintea icoa-

mântuitorului, să ruga pentru-ca sâ ne ScaPe Dumnezeu de venirea Ungurilor.

Intr’un timp să aude vestea că vin un- Satul întreg ferbeă de nelinişte, muerile

în bus şi'n jos plângând, iar bărbaţii,040 ,®ran pe acasă să ascundeau prin codrii Postaij cei mai mulţi încărcându-şi ce aveau

scump, familiile şi copii pe cară aşa ° * ®0Danna rămase aproape deşartă.■* * ° ^ ner®> zi de târg, maica să ho-'Urî 8

meargă cu alte femei din veciniIca Bă vîndă una alta pentru ă-şi

jjee ^ara*e pentru acoperirea cheltuielilor zil- ^ ’ ar ca Bama pentru a să convinge ^ 7 ^ * oştirilor ungureşti şi dacă-a tţD; . . 6 ^*9^6 sosite, ce îngroziau pe; s&-! lan*». Bn8&®d Gherla a’ aflat, că vesta»

e adevărată, căci atât oraşul Gherla

cât şi toată împrejurimea gemea de oastea ungurească îndeosebi de aşa numiţii honvezi şi voluntari de pe pusta Ungariei, — după-cum îi numea poporul — de chinteşi, călăreţi şi pe- deştri cari curgeau din toate părţile aşa încât toate drumurile ba chiar şi colinele dimprejur erau ocupate de ei.

Maica înspăimântată de cele văzute se feântoarse îngrabă cătră casă cu celealalte femei din sat şi când' trecu drumul cătră casă pe sub aşa numita parte de hotar „Pe sub Corobăi“ nişte călăreţi zdrenţoşi, rău îmbrăcaţi în fuga nebună a cailor încercară să le iasă înainte. Atât maica cât şi celelalte femei an luat-o la fugă, dar nu le-a succes, căci călă­reţii cu săbiile scoase le ajung şi într’o ro­mânească de tot proastă le strigă să nu poarte frică şi să steie pe lot'.

„Staţi —■ nu teme la noi, — nu facenimica, adă bunda!“

E ştiut câ Nicolenele, în deosebi femeile nobililor poartă chiar şi acuma iarna, bun- diţe de miel negru cu căptuşală de flanel roşu sau verde după etate.

Atât maica cât şi celealalte femei, care aveau bundiţe le desbrăcară şi le dădură ban­diţilor, iar ele în cel mai grozav frig rămân toate în pieptar sau chiar în iie numai, şi scăpând cu viaţa şi blăstămând chinteşii sosesc acasă mai îngheţate.

încă în noaptea aceea tot ce au fost în casă mai de valoare le aşază maiea’n lăzi, le încuie şi cu ajutorul unor vecini buni, sapă o groapă mare în pământ, aşază în ele lăzile pun pe ele paie, apoi pământ şi în fine peste groapă mută o jireadă de paie. Acum mai* cămea se simţea ceva mai liniştită ca mai nainte, însă plângea mereu şi să ruga lui Dumnezau adese-ori nopţi întregi, ca să ne scape de unguri. f s

într’ aceea soseşte primăvara.Dela săteni au cules ungarii toate ar­

mele, coasele, furcile de fier, ba chiar şi cu­ţitele şi furculiţele pentru mâncat.

In vremea aceasta s’a întâmplat ciocnirea oastei tribunului Mikes cu ungurii la Re­ghin, — Românii fură împrăştiaţi în toate părţile, iar alţii şi-au aflat mormântul în va­lurile Murăşului, — căci bieţii Români nu aveau arme de foc numai foarte puţini. Partea covârşitoare erau provăzuţi numai cu lănci, coase îndreptate, furcoaie de fer şi cu îmbl&cii.

In urma acestui dezastru, Mikes a con­cediat pe cei-ce încă rămasără în viaţă pentru opt zile, ca să se aprovizioneze cu de ale mâncării şi să-şi vază de familii, dacă maisunt în viaţă. “

Ou aceasta ocazie şi taica, se grăbeşte cătră casă îngrijorat şi cu multă precauţiune. Cu toate acestea, puţin a lipsit, că n'a fost ucis de nişte unguri, honvezi fugari dela oaste, cari să susţineau prin pădurile învecinate prinfurt şi jaf.

T re câ n d prin Sântioară, după cum ne spunea taica, — prin pădurea „Holtereagu- lui“ catră mănăstirea Niculei, iată că aude u n tresnet de puşcă Şi în clipa aceea un glonţ îi trece şuierând pe la urechi. Taica avea la sine o armS cu două ţevi. O ia re­pede la «chiu şi când zăreşte pe honvezi care au vrut să-l culce 1» P«“ ân* ţânteşte asupra lor Cu d o u ă descărcaturi îi doboară pe amân­doi __ să uită ’n dreapta, să uită ’n stânga, nn'vede pe nime, bS duce repede la ei şi le ia armele şi muniţia ce mai aveau Pe urmă o ia repede c ă t r ă casă şi soseşte târziu după

ce a nid noi pruncii — la prima^aere — m Pan cunoscut, căci H crescuse S a de cân d s’a dos la oaste, şi la prima

vedere ne chiar înspăimântasem văzândul în­cărcat de arme. Pe cap purta o căciulă de miel neagră. Era de altcum în costum ţă­rănesc, cu cisme mari, cioareci albi, şaman negru, cu o curea lată plină de pistoale şi un cuţit (stilet)'de vânat; în spate o traistă, o armă cu două ţevi şi armele luate dela honvezi.

Imbrăţoşeri, sărutări şi voie bună fără finit. Cu toţi plângeam de bucurie, care însă n’au ţinut mult timp, căci taica in cele trei zile câte le a petrecut în jurul nostru, tiua şi noaptea era tot în pază, nu cumva sâ-1 surprindă ungurii şi noaptea adese ori nici nu dormea acasă ci în vecini la neamuri. După trei zile plecă din nou Ia oaste.

A doua zi noaptea după plecarea taică- meu c’am cătră miez de noapte ne trezim în zângânitul unor arme şi într’un zgomot asur­zitor de vorbe: o companie de honvezi în- cunjurară casa, căutând să prindă pe taica şi să găsească arme ascunse.

Răscolesc toată casa dar nu află nimic. Pe urmă iau pe maica la întrebare că unde-i tata, unde sunt armele ascunsă, şi o înfirica de tremura biata femee ca varga. Bine înţe­les câ ea n'a spus nimic, — atâta numai a mărturisit că taica e dus, — fugit de acasă ’n codru, de mai multe săptămâni şi nu ştie nimic de el, iară despre arme nu ştie să fi avut nici una.

Ou acestea s’a depărtat dela noi com­pania întreagă înfricând pe maică, că vor veni iară şi de cumva n’a mărturisit adevărul— va fi spânzurată ’n capătul satului.

Scopul nu şi-l-au ajuns — şi honvezi s’au dus dela noi la unchiul Gabriel Mun- teanu fratele fie iertatului de pie memorie fostului preot mai târziu protopop al comunei Vajdabâza, Vasile Muntean, tribunul cercului Hida (Hidalm as), care încă a avut o ciocnire cu honvezimea dela Jibou ce să afla sub con­ducerea lui Buda San dor, român de naştere.

La Unchiul Gabriel, nu au aflat urmă de arme, iară pe el îl lăsară în pace fiind că-1 găsiră acasă şi să apăra în limba ungurească. Aşa a scăpat cu ameninţările de spânzurătoare îndatinate.

De aici honvezimea s’a depărtat şi s’a dus de a dreptul la Vajdahâza la unchiul Va­silie Muntean unde — durere — au aflat 80 de arme şi pe unchiul acasă, — pe care le- gândul l’au dus la Cluj înaintea tribunalului teroristic. Cu ocaziunea asta iau devastat toată casa. Au mânat la Cluj peste 40 boi, junei şi vaci şi aproape o stavâ de cai luând cu dânşii servitorimea şi oamenii din sat. Au în- cărcat pe cară, grîu, săcarâ şi porumb (mălai) lăsând familiile în cea mai desăvârşită mizerie.

Unchiul a stat mult timp în închisoare fără a fi spânzurat. Tot în închisoare era şi protopopul Turo din Cătina şi alţi români prinşi care au fost spânzuraţi pe piaţa Clujului.

Pe unchiul l’a scăpat o Doamnă pro- prietăreasă din Sătelec, de a cărei nume nu-mi mai aduc aminte. Aceasta, luând de veste de­spre celea întâmplate, a alergat la Cluj şi având legături familiare cu cei ce erau în fruntea mişcărilor revoluţionare, l’a scăpat ea prin urechile acului.

Dela Doamna asta ţinea unchiul în arândă toată averea ei din Sătelec, care mai târziu după evenimentele din 48 a devenit proprie­tatea unchiului.

Aceste date le-am scris după cum mi-le spusese unchiul înoă în anul 1863.

Teroarea era mare şi lumea îngrozită de fărădelegile ungurilor, care în conţinu spân­zurau la Români pe dealul Gherlei unde au fost rădicate şapte furci. Pe cei agăţaţi d*

Pag 158 FOAIA POPORULUI

furci, adese-ori îi lăeau câte o săptămână- două în b&taia vântului fîiră ca să-i îngroape, numai pentru a băga lamea în spaimă.

Grozăveniile acestea au ţinut pănă când au întrat muscalii în ţară. Atunci Ungurii au fost bătuţi la Şiria ţi aşa ai noştri s’au reîn­tors pe Ia căminele lor îmbrâţoşinduşi fami­liile şi bucurându-să de o deplină linişte.

__________ G. T. M.

Glume şi snoave.Câţi adpocafi sunt în ra i?

Istorioara, ce o s’o povestesc ne arata, că în grădina lui Adam şi a Evei n’au prea întrat advocaţi. Nu ştiu adevărat o fi ori ba, da zice, că odată s’a stricat stoborul ce era făcut ca miezuină între rai şi iad. Se făcuse o gaură aşa cât ai putea băga capul. Flăcă- iaşii de îngeri erau tot la gaură şi se uitau prin ea, oum fierbe Scaraoţchi sufletele păcă­toşilor în cazanele cu zmoală. Sfântul Pătru a băgat de seamă şi şi-a zis în sine: — „Mă, necuratul ăla are să-mi strice copiii cu iadul lui!“ Şi aşa s’a dus la bunul D-zeu şi i-a grăit aşa:

— „Uite cei mărite Stapăne al Lumilor, s’a fâcut o gaură în stoborul din miezuină cu Scaraoţchi asta şi copii ăştia de îngeri îs tot cu nasul acolo. Mă gândeam aşa să deregem sto­borul, să nu-mi strice necuratul băeţii.

— In ce parte-i stricat Petre? întreabă bunul D-zeu, netezându-şi frumoasa lui barbă albă.

— „O leacă mai în jos de pomul lui Adam! mărite Stăpâne! răspunde sfântul Pătru, făcând o adâncă închinăciune.

— Din jos de pomul blăstămat? să miră Domnul, — partea aia să ţine de Scaraoţchi, s’o facă el!

Sfântul Pătru a plecat să-i spuie neeu- ratului să-şi dereagă porţia de miezuină.

— Mă Impeliţaţule ! strigă sfântul Pătru la gaură.

Cum a auzit glasul lui Sfântu Pătru Aghiuţă a şi venit la gaura dela Stobor şi si-a vârât prin ea limbile lui de foc, de s’au spăriat toţi îngerii şi s’au ascuns în fundul raiului.

— Ce e Sfinte Petre ? întreabă duhul rău!— Vezi mă deşuchiatule de derege mie-

zuina, că-mi strici îngerii cu ticăloşiile tale!Aghiuţă a început să râză şi a plecat

pe aci încolo strâgând în urma [lui a batjocură: S’o facă stăpânut-o, că eu n’o fac. Am de lucru! Mi-au venit acum din Ungaria nişte suflete de români renegaţi şi vreau să le bag, în cazanul cu păcură.

Sfântul Pătru văzând, că n’are încătrău s’a dus şi i-a povestit Domnului cum stă treaba.

Dâ-1 în judecată Petre! strigă Atotpu­ternicul năcăjit. Ia-ţi advocat şi-l dă în judecată.

Când a auzit de advocat faţa portarului raiului s’a întunecat cu totul.

— Bine-ar fi mărite stăpâne, aşa cum zici să-l dau în judecată, dar nu-i suflet de advocat în rai. Toţi-s la Scaraoţchi

Zestre nu fata.La un ţăran bogat, care avea două fete

meritat vine într’o zi un peţitor, care um­bla mai mult după zestre decât după fată.

— Uite dragă, zice ţăranul la ai mai mare îi dau fapte pogoane, la ai mai mică li dau numai trei.

— Apoi de ce dai la cea mai mare, şapte şi la cea mai mică numai trei? întrebă

.ginerele mirat.— tJite de ce, răspunde viitorul socru,

•cea mai mare ito un picior cam scurt.— Aşa, să miră peţitorul dornic do ze­

stre. Atunci spune-mi dacă n’ai cumva vr’nna c‘un picior şi mai scurt, ori caun picior de lemn?.

S F A T U R ICreşterea tn finală ; l afară de şcoală. _

Creşterea copiilor este cea mai Bfânta datorinţă pentru părinţi. Istoria ne învaţă, că la ori-ce popor părinţii îşi creşteau copiii. Oum şi în ce fel de împrejurări se vede în scrisele mai multor învăţaţi medievali, că copiii trebue să-şi primească creşterea dela părinţi şi în deosebi dela mama lor, care e unul dintre cei mai însemnaţi factori în educaţiune. In ce mod şi în ce măsură să fie desvoltată creşterea, depinde dela diferitele împrejurări locale şi ocupaţii ale părinţilor. Sunt părinţi cari din zori de â până’n seară îşi părăsesc copii lăBându-i acasă sub îngrijirea unui frate sau a unei surori mai mari. De multe-ori singuri-singurei în paza Domnului. Zilnic vedem o mulţime de copii mai mici sau mai mari hoinărind a lene jucându-se în ţarină sau în tina din mijlocul drumului, batjocorind pe trecători şi aruncând cu pietrii în casele vecinilor. Acest soi de copii sunt lipsiţi de o creştere cinstită fiind liberi de paza straşnică a părinţilor. Apoi cum să devină din aceşti copii oameni cinstiţi, cu purtări frumoase, când le lipseşte o creştere bună ?

De unde să primească ei darul cel mai scump tereştcreat dacă mama sau tata nu-i înzestrează cu ea? Şi pentru-ca de aceşti copii totuşi să Be alipească cât de puţin bună omenie să cere ca părinţii lor Bă fie cinstiţi, bine crescuţi şi nepătaţi înaintea copiilor. Mai ales mama pe care copii o văd mai des.

E adevărat, că a da copiilor o creştere bună e o sarcină foarte grea, e o povară obositoare. începută însă din tinereţe această sarcină, se uşurează pe zi ce merge.

Şi cu cât copii; vor înaintă în vârstă cu atât vor observa tot mai limpede folosul ce-1 au din o creştere bună.

învăţătorul îneă e unul dintre cei mai buni factori ai educaţiunii. El ajută foarte mult la formarea copiilor în oamenii folositori so­cietăţii şi neamului/ învăţătorul trebue să fie „izvorul limpede, la 'care copii dornici de o creştere mai bună să se adape, zice Dr. Şpan, un bun părinte al învăţătorilor. Creşterea re­gulează viaţa internă, viaţa morală a copiilor. Orice pilde folositoare, orice poveţe morale, sunt de prisos atunci când viaţa morală a co­pilului este neglijată fie din partea părinţilor fie din a învăţătorului. învăţătorul căutând a regula viaţa morală a copiilor îi va scăpa de purtările cele rele, neîndemânatice şi va aşeză în sufletul lor un înâemn pentru purtări cin­stite. In acest caz însă învăţătorul are lipsă necesară de ajutorul păruiţilor. Să nu crează, aceştia că copilul lor în şcoală trebue să în­veţe tot şi să-l lase astfel numai în grija în­văţătorului.

Bază creşterii să se pună în casa părin-, tească, să se vază dacă copilul de când naşte ce fel de apucături are, bune ori rele, şi să se dea pe calea cea bună, de cumva o fi având neacai obiceiuri rele moştenite din familie. Să-l învăţăm lucruri bune şi folositoare.

Când un copil; ajunge eă fie pedepsit pentru neascultarea lui, sau pentru mişeliile lui făcute în şcoală sau afară de şcoală —- aceasta însemnează, că acasă nu i-s’a dit o creştere cum se cade.

Unicul ajutor al învăţătorului pentru desvoltarea creşterii la copii în şcoală sunt părinţii care învaţă mai întâi copilul eum să se poarte în vieaţă. Numai în urmă vin învăţătorii ca nă continue începutul părinţilor. Dacă înce putui e rău, învăţfcorul foarte puţin poate

George Zctviciu,4m.

ECONOMIESfaturi ?! socoteli eemercfaU.

D e Petru P.

I. Partea teoretică.d) Discontul.

(Urmare.)Mai înainte de a trece acum la cal0(

larea facturilor, voiu mai arătă şi Eocotirn discontului sau seonto care încă e de mWt însemnătate pentru comercianţi.

Sub numirea de diBcont sau seonto _ cuvânt italienesc — înţelegem o detragere reducere la încheierea şi achitarea unei so­coteli.

In afaceri de mărfuri, când e de > se plăti o sumă de bani după un termin oare­care şi datoraşul voieşte a achită aeeartt mai curând, de regulă i-se reduce ceva di* suma totală a facturii. Aceasta reducere b&v tn termin comercial zis „rebonificare“, se numeşti „seonto", anume: 2*/», 3®/», 5«/» etc. sconta. La achitarea unei facturi, de regulă se dâ «a timp de 30 zile, ca comerciantul să-şi poată re vida sau controla marfa, să-şi calculeze pre­ţurile, să-şi treacă factura în registre şi peste tot să se pregătească pentru achitarea ei.

La aBtfel de facturi, cari Be achită îi decursul acestor 30 de zile de regulă se di seonto de cassâ, dacă însă în acest timp m se achită factura, să şterge acest seonto.

Să mai zice seonto de cassâ şi la re­duceri din orice socoteli sau notiţe, care s* achită cu bani gata la moment („per comp- tant“ în termin comercial).

In afaceri cu bani, adecă la bănci jo&ei mare rol discontul; la cumpărări de efeet* (efecte să zice Ia toate hârtiile de valoare e* scrisuri fondare, acţii, lozuri etc. şi cambiile) mai cu samă la cambii, â căror e cadenţă (termin Bau ziuă de plată) nu s’a împlinit, st socotesc anumite procente dela ziua cumpă­rării şi pănă la scadenţa cambiului, — cari procente se sub trag, din suma cambiului, d* aceea se şi zice discont, — şi nu se plăteşte suma întreagă a cambiului, ci mai puţin ea cât faee acest discont.

Discontul acesta poate fi mai mare na* mai mic, după împrejurări financiare, anume când în lumea de bani, capitaliştii tsti ales — adecă aceia cari fac târguri mari cu sutele de mii au prea mulţi bani la di*" poziţie, mai mult decât Ie trebue şi ea » nu stee capitalurile astfel nemişcate, cfcsi atunci de sine înţeles nu aduce nici un ven«} aceşti s capitalişti lucră într’acolo de se reda®* procentul, adecă discontul, ca astfel banii *» se poată mai uşor plasă. Iar la dincontră, d*®* e lipsă de bani se oferă (îmbie) inter®*® mai mari, ca să se poată găsi capitaluri; & caye caz şi procentul discontului se va urci-

Din astfel de împrejurări s’a născut cotirea de discont.

Procentul discontului să socoteşte de f®' gulă aşa- ca şi interesele dela ioo, num** caşuri escepţionale se socoteşte după felul sus arătat ioo cu etalonul urcat şi anume, efiş 01 afacere eBte în judecată d. e. Un comerciant *r aveă să plătească Oor. 2000 — în termin & o jumătate de an, el înBă ar voi să plă*®** această sumă îndată, însă condiţionat ** * i*»e acordă ,5#/« discont.. • -, - In cazul acesta socotirea se fac» amintit .mai s u b , adecă Oor. 2000—' ‘ yaloara mai urcată cu discontul, prio nn*?| ţi numărul de bază 100 încă va trebui

eu etalonul de 5% şi anume ^ J f an anşunt % da «a .-«&

N • 11 f o a i a p o p o r u l u i

, d*r 100 + 2Va*/. = 102V*- I>nPă tabela de *?.: gn, arătată, grapa b) ne arată la 2 » / , « / , nu*

Pag. 159

» u «n* niSrnl 41.prin urmare: Cor. 2000:

mbtmgem 48-7841 = Cor. 48-78

_ ________1 ‘Al WU 2‘/a% pe »/» anCor. 1951‘22 ar fl guma care ar pl&ti-o

;om«rciwtul.Disoontul se va socoti normal dela 100

şi interesele dela zilele obţinute dela ziua discontării şi pănă la scadenţă. D. e. La 15 ilartio a. c. un cambiu de Cor. 6540 25 sca­dent la 26 Maiu a. o. se discontea/â cu 5%. Cit ie plăteşte pentru acest cambiu?

Del* 15 Martie pănă la 81 Martie = 16 zile 81 » n * 80 Aprilie = 30 „30 Aprilie „ „ 26 Maiu — 26 „

Discontul de socotit dela 72 de zile,

; Capital 6540 X 72 2ila = Dor 65.4o 7200 (cheia dela 5%)

şadar: Cor. 6540*25 din cari subtragem :» 65 40

- ™ p M w S w 6474 “ '**'Iar dacă vom avea mai multe sume spre

discontare cu un fel de etalon, socotim nu- merii de discont şi-i adunăm, iar suma totală a lor o dividăm cu divizorul fix respectiv. D. e.

La 31 Decemvrie avem să discontăm următoarele cambii cu 6C per în ?"■ = 15 zae x 2450 = Nr- 968S 1680 65 „ 19 faur = 60 . x 1631 = Nr. 816

eum urmează •

*. . ~ " 27 8 — 58 * x 500 C. 4580-65 u u . 60 _= Nr. 290

24 57 discontnl de 8% 8000 (eheia)C. 4556-08 este valoarea cambiilor cu ziua discontării de 81 Decemvrie. ( y , nrma)

Sfaturi economice.Scurgerea laptelui din ţiţele vacilor.

Este o scădere, ce se iveşte adeseori la vacile, cari au lapte mult. Dacă nu prevenim acestei scăderi, uşor poate dă, anză la îmbolnăvirea ugerului. Laptele se scurge, dacă ugerul este prea încărcat şi muşchii ţiţelor amorţesc, apoi dacă se freacă ugerul la mânarea vitelor, în fine se iveşte şi dacă culcuşul e prea aspru. Pentru a preîntimpinâ acest rău, o bine ca vacile, cari dau mult lapte, dejâ cu c£tţva zile nainte de a ffită, să le mulgem tot Ia 6 ore, apoi să mulgem vacile nainte de a Ic mână la păşune, mai cu samă Ia începutul păşunatului; să mai grijim, ca ugerul acestor vaci la culcare să zacă pe pleavft m uţii şi

O întâlnire neplăcută,

> a ' A a ’ peste ° mftimuţă £ ta d r a '* Ă & ' gorihll .iate-- a iji # r it la ea s’o înhaţe. Fata im ft.im . . * ‘ ®UnaPâtul, ci scoţând repede un revolver a tras asupra tiarei, culcându-o la pământ.

^ e e z â dia părţile ăfeeled st priniir pe fota erbinâ cu multă îiiBţifleţire şi *’au aranjat swfbâri în on oa w »; oar& însă nu să va mai pierde singură prin pădurile întunecoase ale AfriceL

K g . 160

cald!. Pentru a vindeci amorţeala muşchilor dela ţi ţa, e bine * le spălă de mai multe on Ia zi ou o fluiditate, care contrage (strânge), cum este zama fiartă din coaja de stejar.

Gunoirta fonilor. Dacă plantăm po“ { în locuri, unde pană aci n'au fost pomi, in anii cei dintâi nu este de lipaă a-i gunoi Iar dacă pomii se plantează în locuri eja exp oa Ut®, e bine să gunoim cu ocaziunea plantăm. Pomii roditori, tot la 3 -4 ani trebuesc gu- noiţi In pâmtat rece şi ravăn Bă punem gnnoi iute ş i concentrat, care se descompune mai îndată şi încălzeşte pământul. Astfel de gnnoi este gunoiul de cal şi de oaie, sau ce­nuşa şi varul. Iar în pâmânt uşor, nisipos, pe cât se poate să gunoim cu gunoi de vite, adecă cu gunoi mai rece, care se descompune

«nai încet. Dela gunoitul în chipul acesta ne putem aştepta la fructe sănătoase şi bine des- voltate şi la o recoltă îmbelşugată.

f o a i a p o p o r u l u iNr. u

O poveste urâtă.Cetitorii noştrii îşi aduc de bună seamă

aminte ce-a păţit episcopul Aradului la Sibiiu pe vremea adunării bisericeşti din toamna a- nului trecut. Pentru purtarea ciudată a P .S . Sale cu prilejul ridicărei monumentului lui Kossuth pe piaţa Aradului, episcopul a fost atunci aspru mustrat de unii membrii ai si­nodului, ba inzultat chiar, spărgându-Be fere- ştile la locuinţa metropolitulai unde trăsese In gazdă. Câţiva dintre fruntaşii cu adevărată inimă românească an mers şi mai departe şi B’au primit invitarea I. P. S. Sale Metropo- îitului Meţianu de a luă parte la un prânz, alăturea cu episcopul. „Tribuna" din Arad ea organ naţionalist curat încă Va dojenit în câteva rânduri pentru purtarea lui şi a dat dreptate celor dela Sibiiu, care l’au primit cu atâta răceală. Şi cum să te porţi altfel faţă de un arhiereu, care dă supuşilor săi pilde atât de urâte şi batjocoreşte într’atâta mitra episcopească încât ia parte la neşte serbări ungureşti, anume, înjghebate pentru a se în­josi şi necinsti neamul nostru!

Abia au trecut de atunci câteva luni şi atât „Tribuna" dela Arad, cât şi membrii congresului dela Sibiiu uită câ lupul îşi schimba părul, dar năravul ba.

Cu prilejul serbărilor culturale dela Arad fatal şi pe episcopul scos de paradă în fruntea norodului, iată „Tribuna“ că să închină înna- intea P. S. Sale pe câteva pagini şi iată şi pe membrii adunărei bisericeşti la masa epis- «opeaseă, farâ a se mai ţinea seamă de neşte fapte, pe care noi poporul de jos nu le putem îngropi aşa de uşor în sufletul nostru, pentru a nu ne mai gândi nici odată la ele. Să fi apucat episcopul în vreme atât de scurtă pe cărări mai bune? Mai câ nu ne vine a crede, ştiind câtă slugărnicie arată aproape toate căpeteniile noastre bisericeşti faţă de stăpâ- nitorii ţării acesteia. Dar ceeace ne jicneşte mai mult eBte întâmplarea, că episcopul de­parte de a-şi recunoaşte greşeala, tot P. S. Sa e da cătră pădure. Auziţi numai ce a spus deputatului Vlad când acesta se afla Ia masa epiacopească: Când i-a adus bucătarul mân­carea a luat o bucăţică şi a strigat în bat­jocură :

— Na mă, du bucata as fa, ăluia cu gura mare, ca să i-o astup. Dl Vlad fusese unul dintre membrii congresului care s'au ridicat mai mult împotriva episcopului.

In felul acesta a crezut P. S. Sa aă se spele de o faptă urâtă, de care s'a făcut vi­novat.

Noi iubiţi poporeni să ştim una şi bună: 2fici nn duşman nu ne poate strică mai mult deeât cozile de topor, cum , zice fabula. Cei mai mari duşmani ai neamului nostru sunt acei fii ai lui, care se abat dela calea pe <eara trebuie sâ mergem mână în mână cu toţii.

Părăstas pentru Aug. Bunea In Viena.La un frumos act de pietate a azistat Dumi­neci bi 13 Martie n. colonia română din Viena,

S’a celebrat adecă şi wci P^stas pentru neuitatul şi marele apostol al Dr. Augustin Bunea. — Avizul de8Pr® ciarea părăstasolui IV dat societatea mesena- şilor — Clubul Român, — iar Romanu dm Viena în număr aproape complect,« g**b să iea parte la această solemnitate funebr. Pe lângă multe doamne şi numâroşi domni din colonia română au azistat comitetul so­cietăţii bisericeşti gr. or. române, societatea academică -România Junâ“ şi societatea mese­riaşilor Clubul Român. — Mulţimea neobiş­nuit de mare a participanţilor e lesne de în­ţeles deoarece fieştecare Roman de aici ştie «ftttt recunoştinţă şi veneraţiune datoreşte ma­relui bărbat al neamului românesc. ^

La orele 9>/a a. m. harnicul preot gr. cat. Dl Dr. I. Florian cn o deosebită aciem- nitate a oficiat parastasul în biserica btitts- kirche. Răspunsurile le-a dat un cvartet com­pus din Dnii Dr. V. Cioban, I. Crişan, S. Mărcuş şi Gheorghescu, cari au înduioşat pu­blicul prin frumuaeţa cântărilor funebre făcutede părintele Cunţan. _

Dl Dr. I Florian, într’o limbă dulce a descris pe marele şi neuitatul Bunea, care întreaga sa vieaţă şi muncă a pus-o în servi­ciul bisericii sale şi al binelui obştesc ro­mânesc. -

Contele Leo Tolstoi bolnav. Contele Tolstoi, apostolul ţărănimei ruseşti nn este dintr’o piele cu grofii noştrii. Deşi bogat şi de neam mare, fost ofiţer pe vremuri, con­tele Tolstoi umblă astăzi îmbrăcat m haine de lucrător, taie lemne şi ară la câmp, ca on ce ţăran de rând. Bătrânul conte s’a întrepus foarte mult pentru îmbunătăţirea sorţii ţăra­nului din Rusia, de pe care întocmai ca şi Ia noi, boierimea rusească şi guvernele iau cate zece piei. Nu odată a fost ameninţat cu în­chisoarea, ori cu exilul în Siberia, dar a ră­mas numai ameninţare, pentrucă să temeau, ca nu cumva ţărănimea să Be răzvrătească, văzând că şi cel mai mare apărător al ei e băgat în puşcărie. _

Contele Tolstoi s’a îmbolnăvit în timpul din urmă. A făcut un drum mai lung pe jos, aşa că s’a obosit prea tare. Ţărănimea din toate părţile e foarte îngrijorată, pentrucă ţine foarte mult la acest sfânt binevoitor al ei.

Părintele Hlinka acasă. După ce a scă­pat din temniţa Seghedinului, părintele Hlinka, martirul slovacilor a vizitat mai întâi nea murile şi prietenii mai de aproape, a fost şi la Viena, unde deputaţii slavi din camera au­striacă i-au fâăut o primire frumoasă şi în urmă a luat-o spre casă, cătră Ruzomburk, unde e preot. Cetăţenii din acest oraş au făcut iubitului lor duhovnic o primire călduroasă şi în urmă conziliul comunal a propus să-l a- leagă cetăţean de onoare. Aceasta e o mare cinste ce i-se dă cuiva.

Fişpanul auzind de treaba asta a cerut actele să le vază. Te pomeneşti, că^n’o să dea voie orăşenilor din Ruzomburk să-şi îm­plinească şi ei o caldă dorinţă.

„ Husarul“ dela curtea episcopească. Unbiet preot se plânge, că având nescai afaceri la episcopia din Arad a fost batjocorit şi dat afară pe poartă de „husarul“ episcopului.

Ticăloşia ar fi nemai pomenit de mare, dacă s’ar adeveri, că un slugoi prost fie el şi al episcopului a avut îndrăzneala să-şi bată joc de un preot de-al nostru. —- Nu putem spune aci adevărul grăit de cuminţenia româ­nului, eă cum e sluga şi stăpânul, cu toate că am avea dreptul, după cât amar ne-a băgat în suflet P. S. j3. episcopul Ioan al Aradului. Dar ne stă mintea în loc, când ne gândim, că a ajuns husarul P. S. Sale să reguleze daraverile preoţilor noştrii. Şi încă în cel mai urât mod. Noi ştim, câ haina preoţilor români, afară de a câtorva burdişti e curată, de aceeao slugă a episcopului, care îndrăzneşte să o murdărească trebue pus la locul lui de însuş stăpânul. Pănă acum însă n’am auzit nimic, că sluga năroadă şi-ar fi luat răsplata.

Creştinii luaţi cătane în Turcîa. Pănăacum în Turcia creştinii nu erau siliţi să facă cătănia. Ba cei care ar fi dorit b ’ o fiică nn erau primiţi pănă când na treceau la legea mohamedană. Noul regim al Turcilor tineri a hotărît Bă înroleze în. armată şi pe creştinii supuşi turci.

Asentările s’au făcut în Băptămâa» tr. cută. Creştinii luaţi cătane au fost trimis C corpul al doilea din Salonic şi al treilea di# Adrianopole.

Recruţii erau petrecuţi pănă la g&rfc j familiile lor care plângeau de-ţi era mai ^ mila de ele, pentrucă aşa ceva abia acum 8’i pomenit pentru întâiaşdata.

Bogaţii scapă uşor de armată, dacă teso 50 de lire turceşti, adecă ceva peate o mie de coroane.

Târg de vite de prăsiiă în Sibiiu. Duh* cum am arătat şi în numărul trecut al 4 noastre în zilele de 30 şi 31 Martie n. se va ţineă al XXI-lea târg de vite comute de prj. silă în Sibiiu. Târgul acesta e ajutat din parte» comitatului şi a statului care va dk şi premii pentru vitele bine îngrijite.

îndemnăm sătenii care au în grajdurile lor vite bune de prăsiiă Bă le aducă la târg. Vita bună e hărnicia românului — zice o vorbă — şi un îndemn pentru alţii de a face la fel.

Unde duce pe om prostia. Un caz ciu­dat, care arată unde poate duce prostia pe om s’a întâmplat zilele trecute în Deva, care e oraş, nu mai e sat, unde poţi zice că-i prostia cu carul.

Să întâmplă — ca să viu la vorbă - că vaca unui român din Deva, a înţărcat aţa deodată. O fi fost rea de soi, avut-o fi nutreţ puţin şi slab, destul, că nu mai da un fârtar de lapte şi pace. Ce i-s’a nărăzit românului: Să vezi că i-au luat şiştele laptele dela vaci Să pune şi caută o vrăjitoare meşteră, pe care o cheamă, pe plată, nu degeaba b& vie să vază ce-i la vacă. Cum vine baba şi si uită la biata vită zice cătră ţăran: „E râu! A întrat necuratul în ea. Trebuie să fac foc, ca să-l scoţ* din ea“. Şi aşa s’a apucat şi a închis vaca în grajd şi i-a făcut Ioc, închi­zând uşa grajdului. .' . „, .

-Focul bine înţeles, câ s’a întins iiini paie pe acolea şi n’a trecut oa de când vi povestesc şi s’a încins o boboţaie de a sculat în picioare tot oraşul., A ars şi vacă, a.*® şi grajd şi tot. . .

Aşa românul cu prostia lui a plătit Ş* vaca şi grajdul, care s’au făcut scrum, ba »■ dat şi vrăjitoarei ceva şi pe urmă şi la pom­pierii, care au venit de au stâns focul. _ -

Vedeţi oameni buni ce face P*061® f necunoştinţa de carte. Căci dacă romanul 8 ar fi cetit vr’o carte ar fi putut găsi e că vrăjile sunt numai nişte prostii, c a r e doc pe om în ispită şi fac de râde lumea de

„Reuniunea sodalilor români din Cluj va ţinek Duminecă în 27 Martie n. a.4 oare d. m. în şcoala română de *—T- v J6kai Nr. 6) a 38-a adunare generală orai- nară, în care se vor desbete afacerile a „ reuniuni. După terminarea adunării urmea , convenire socială, împreunată cu pr°'dncj declamatorice şi conferenţă cu schiopti

Din glumele lui Lueger. Fostul pri® al Vienei era un om foarte glumeţ, zice că acum trei luni împăratul Franz întrebându-1 ce mai e nou pe la primărie,Bă mai lucrează, Lueger răspunse aşa îng^ ■ „Delucrat am avea mult de lucru, dar cu ^ ^ cu ajutoarele mele treburile merg el» aiut« • văd, iar cu viceprimarii încă nu mă ES. Neumayer e surd, Porzer e mut şi ug0 p« mer nu pricepe nimic“ . împăratul £® P un rÎB cu hohote de această n e m e n t ă 6 ^

, . nneti"*Pe timpul petrecerei sale in y c0rie> dna Bengescu o damă de onoare de a regală, îl întreabă de ce să zoreşte * din capitală? Lueger îi răspunse:.n. diţi-vâ cucoană, că nu mai am nici o curată !u v. K eSc«r'

Drului Lueger îi plăcea să fac . In siuni la ţară, în societatea prieten;uo_ ^ timpul acestor excursiuni să petre bine, să făceau chefuri straşnice şi jjetaţ8 s’a întâmplat ca unul sau altul din Bă ajungă de batjocura fostului ?n^ etinii

Intr’un rând Dr. Lueger Ş1,? făcuseră o excursiune în părţii® dorf, unde să găsea mâncare buna Ş ^ răcoritoare. După ce societatea W* & linul dintre prietinii lai Lueger? « . 0 0 stuia: „Ce bine ar fi dacă am ave

Nr. H f o a i a p o p o r u l u i Pag. 161

ies neagră, dar sânt sigur că aici nu găsim dccât. cicoare^ yedea imediat, răspunse Lueger• ornând câroiumăreasa o întrebă dacă are

*'• 1 hună. căci ar dori sâ bea o cafea cicoareneagră ^ vem dle primar, şi încă proaspătăx.nnnse câroiumăreasa.

P __ Atunci fii atât de bună şi arată-mi•narea ca să văd dacă e bunâ“ .

' Oârciumăreasa a alergat numai decât şi adus cutia cu cicoare Dr. Lueger o mirosi

v.nă aceea o puse deoparte şi rugă pe câr- ciumSreasa eă aducă alt surogat de cafea, eăci «ceata nu miroasă bine. _ .

Câroiumăreasa, care mai avea şi „rra n k - Kaffee“ în casă, se duse imediat spre al servipe prima acesta nu mai aveţi ait

surogat1* ? . . A ._ nNu, dle primar, răspunse carauma-

reag* _ „Atunci fi atât de bună, lasă acesteimrozate aci şi prepară-ne o cafea veritabilă «cât să poate de tare“.

Un hohot de râs isbucni la aceste cu­vinte ale primarului, Câroiumăreasa abea atunci a înţeles că i-a tras Dr. Lueger o păcăleală straş­nică pentru a obţinea o cafea neagră cum să cade. '

Căsătoriţi. Dl Emil Vinţeleriu, funcţionar Ia „Albina11 şi dşoara Valeria Sângeorgean căsătoriţi.

Felicitările noastre tCrucea lui Russu-Şirianu. Pentru crucea

Ini Rassu-Şirianu, — cel care o viaţă întreagă a luptat pentru propăşirea acestui neam oropsit, până când perzecutat de ticăloşiile oamenilor şi doborât de muncă a închis ochii pentru totdeauna la Bucureşti — s’a adunat până acum suma de aproape 1200 coroane.

Este cel mai mic semn de recunoştinţă pe care noi Românii îl putem da unui ne­preţuit luptător cum a fost Ion Russu-Şirianu.

Arşi de vih In comuna Budureasa din Bihor zilele trecute s’a iscat un mare foc. Au ars aproape 15 case. Focul a fost cuprins şi moara în care dormia morarul eu soţia şi cei patru copilaşi ai lui. In zgomotul mare mo­rarul s’a pomenit şi a putut fi salvat dim­preună cu doi copilaşi, soţia cu ceilalţi doi an murit însă în flăcări! De spaimă atât mo­rarul cât şi cei doi copilaşi s’au bolnăvit rău.

Nenorocire. Un ţăran din Galeş (comi­tatul Sibiiu) Vasile Troian s’a dus în săptă­mâna trecută în pădure să-şi facă rost de «escai lemne. S’a apucat sâ taie un copac, P® care moşneagul cu toată bătrâneţi* lui de şaptezeci de ani l’a răsturnat la pământ. In căderea lui buşteanul a prins sub iei pe Vasile î1 a turtit încât a rămas mort pe loc.

dascăl ticălos. In 15 Martie a. c. porocliţele lui Arpâd din orăşelul Zlatna din

• apuseni ai Moţilor au serbat cu mult *. z;ma libertăţii presei, proclamată de Un-

L . a eiaş zi a anului 1848 la Budapesta, în TJl T • 08 ^ertate de presă avem noi de . n ana români însă nu avem motive vârât*06 veBe ) pentru noi libertatea ade- curi -i 681:6 nn ^ăt Frumos pe care de vea- Precnm Şi tot nu mai soseşte. Darsunt ‘ *m P ^ Dre Bunt nmlte uscături, aşa lojii S lntre fii neamului nostru, mulţi tică- ţatorul 88 f fiinţă condamnabilă e, învâ­rte» ^ a\ n (nu s’ar fi pomenit) din comuna alias s ’ , Pe Valea Ampoiului — Savu oplacaZaVa J5noa’ naŞtere din comuna

la Zlatn Care 'n z*ua de 15 a condus 20 elevi ' pintenati ’ P?ntl|u a 1° parte la veselia în- efituia trâieşt ^°COr*n^U n e a m u din milapurtar 1 . umea românească era scârbită de astfel de IzeraJ)i^ .a acestui căţeluş care prin ^omniiOI«a^Uo tu” vrea 80 arate supus

b4 vesii copilaşii aceia îm- gari »i<5 îJK ? românesc, zicând cătră nădră- ?’a Bfâr»it ox umezit csokolom“ . După ce î4 otelul B a ^us cu copii cu tot'ntiiu& şi "încăr^is unde. “ a?tePt‘l masa P gurii pentm yU .PaPrica9 unguresc. — ®'.etŞ 8a-i mu]fiîca B "?i arate îndeştulirea au

pentru purtarea sâ pa-

» i 1111 dintre ei au întrebat pe copii că mţelesau şi ei ceva, la ceea ce au răspuns că au înţeles „Isten dld meg a magyart“ şi -Kos­suth Lajos“ . bj v n

Aşa a făcuţ, dascălul Szâvâ din Poplaca, fără să-i pleznească obrazul de ruşine. A doua zi ungurii râdeau de el şi ziceau unii cătră alţu: Ai văzut mă pe momârlanii de valahi, cum i-a adus ciobanul ăla de Szâvâ?

Să-i fie ruşine nasului de slab!. Turburări grele în Rusciuc. Duminecă după ameazi s’au întâmplat ciocniri sângeroase între poporul şi militărimea bulgară din Rus­ciuc. Cauza ar fi următoarea: Un bulgar, cu numele Ivanov, a răpit delă părinţi pe o ti- nără turcoaică, şi după cum se spune a ; luat-o în căsătorie. Tatăl fetei nu s’a învoit şi s'a dus de a făcut arătare la judecătorie!. La in- tervenirea unui mufti, judecătoria a hotărât, că fata în etate de 15 ani fiind minoră are să se reântoarcă la părinţi, ceea-ce s’a şi în­tâmplat. Faptul a produs mare mânie între bulgari, iar turcul cu fiica sa au căutat scut în localităţile poliţiei. Mai multe mii de bulgari au făcut zgomot în faţa edificiului dela poliţie, încercând să răpească fata. S’a produs o în- căerare. Atunci comandantul cetăţii a dat ordin soldaţilor să restabilească liniştea. De­monstranţii au primit cu petri şi cu împuş­cături de revolver pe soldaţi şi oficeri. Atunci comandantul trupelor a ordonat sâ se tragă în mulţime. A fost o scenă înspăimântătoare: copii, femei şi bărbaţi au căzut la pământ, răniţi sau omorâţi. După ştirile oficioase sunt cu totul 17 morţi şi 30 răniţi.

Din cauza aceasta . întreagă Bulgaria este acum în fierbere. Sunt temeri câ în unele părţi va izbucni revoluţia. Bulgarii sunt ne­mulţumiţi, eă s’a făcut dreptate unui turc, şi după-cum ştim cele două popoare vecine turcii şi bulgarii trăiesc de multă vreme în duş­mănie unii cu alţii.

Morţi în flăcări. In comuna Sukdol, din cercul Konitz a izbucnit în Sâmbăta trecută un foc puternic, eare mânat de vânt B’a în­tins cu repeziciune cuprinzând vre-o cinci­sprezece case. Focul s’a lăţit eu iuţiala ful­gerului, aşa încât bieţii săteni au fost cuprinşi de flăcări în pat. Mulţi au scăpat. Patru ţă­rani mai Ivlfrâni însă în spaima în care s’au pomenit, şi înnecaţi şi de fum şi-au pierdut cumpătul şi au pierit în flăcări. Pagubele se urcă Ia vre-o sută cincizeci de mii coroane.

Oamenii din sat erau grozav de aţâţaţi împotriva ţăranului, la care s’a aprins mai întâi, de oarece să credeâ, că el şi-a pus foc, pentru a încasa asiguraţia. A fost căutat în tot locul de lumea îndârjită şi de da de el, curat că-1 beleau. Norocul lui, că s’a ascuns bine, de nu l’au putut găsi. Asta-i un învăţ pentru oameni răi. ;

In preajma alegerilorce ne stau înainte, cum şi cu considerare la stările politice destul de grele, prin care trece ţara noastră, e de lipsă ca

fiecare Român vrednicşi cu tragere de inimă pentru naţiunea lui să-şi tragă bine sama cui va da votul. Pen­tru ca s i fie bine informat asupra stărilor noastre fiecare din Românaşii noştri să

aboneze „Foaia Poporului"care este cea mai veche foaie poporală şi anume întocmită pentru trebuinţele po­porului nostru. — Apropiindu-se alegerile vom primi în anul acesta abonamente (socotite pe 6 luni, 9 luni şl un an do zile de acum înainte) cu începutul fiecărei luni.

Preţul Abonamentului:Pe un an . . . • • • * ^or. *'40 Pe trei pătrare de an. . „ 3*30Pe o jumătate de an . • • ”Pentru ţări străine pe an . „ II*

Numeri de probătrimitem la cerere ori cui şi rugăm pe abonaţii noştri de peste tot locul ca să lăţe­ască foaia între cunoscuţi sau şă ne trimită adresele celor ce ar dori să aboneze foaia. Inmulţindu-se abonaţii, vom putea face ţi foaia tot mai bunS şi mai bogată.

Dela înmormântarea Dralui Lueger. Zia­rele ce ne sosesc din Viena ne aduc amă­nunte nouă despre modul oum a decurs înmor­mântarea primarului Vienei, Dr. Lueger. Pe­ste 500.000 de persoane să zice că au par­ticipat Ja înmormântare. Interesant e amănun­tul că nu B’a găsit în Viena, cară' destule pentru transportarea celor 1100 de cununi. Pe cele 18 care au putut fi aşezate numai 460 coroane, iar 540 au fost transportate încă de Duminecă la cimitirul central. La ora9 dimineaţa a apărut în sala primăriei depu- taţiunea din Bucureşti compusă din d-nii I. Cezărescu, Em. Culoglu, Al. Florescu şi C. Niculescu, în frunte cu ambasadorul român d. Mişu şi secretarul de ambasadă German. Deputaţiunea a depus o cunună colosală din garafe albe şi orchidee. Panglicele tricolore purtau inscripţia: Primarului Vienei, Dr. Lue­ger. — Oraşul Bucureşti, în semn de admira- ţiune şi recunoştinţă".

: Toate coroanele depuse de români, au fost încărcate într’un singur car. De ambele părţi ale carului înaintau câte şease membri ai societăţii academice „România Jună“ urmaţi apoi de şease ţărani români transilvăneni din Reghinul săsesc, în costum naţional. Şi aceştia au depus câteva coroane. Tot atunci dimineaţa, românii din Braşov au depus o coroană.

Scufundarea unui vapor unguresc. DinConstantinopole vine ştirea, că vaporul flNâdor“ al societăţii de navigaţie levantine, care a plecat deacolo spre Aitwerpenj când a părăsit portul s’a ciocnit cu vaporul grecesc „Agioa- Giorgios“ şi B’a scufundat. Vaporul grecese încă a suferit avarii mari.

Ce păţeşte omul îndărătnic. Regimentul al 41-lea de infanterie din Cernăuţi a dat ia zilele trecute foc cu gloanţe aspre într’un loe dosnic din împrejurimile oraşului. încă cu câ­teva zile mai înnainte s’a dat porunca, eă în

| ziua cutare să nu treacă oamenii prin păr­ţile acelea, pentrucă e periculos şi vieaţa li- este ameninţată.

Cei care şi- an temut pielea au stat aeaBs. şi şi-au văzut de treabă. Numai Ion Biloţ. un om îndărătnic n’a vrut sa asculte de po­runcă, căci „doar n’o veni glonţul tocmcd la mtne«j ziceă el.

Când a ajuns aproape de ţintele căta- nelor Biloş a fost lovit de un glonţ în tâmplă încât a căzut mort pe loc. Asta nu mai e nici ceas rău, ci încăpăţinare. Să fi stat acasă, că găsiâ el destul de lucru şi acasă, dacă vrea..

Vine cometa! De când învăţaţii astro­nomi, oameni care se ocupă cu cetitul stele­lor, au strigat în lungul şi latul lumei, că vine cometa Halley, de atunci oamenii nu mai as pace. Frica, că se cufundă pământul a cu-

!)rins pe toţi aceia, care cred, că-i aşa de eane, să se dărâme lumea. Istoria, ce o vă voi spun ne arată, că parcă s’ar fi întors lumea

proştilor din poveşti. In Sântmiclăuşul-mare, nu sat în părţile de jos ale pustei ungureşti de câteva săptămâni nu mai au linişte sătenii de frica cometei. Nici noaptea nu mai pot dormi cum se cade. Toată ziua .oamenii stau şi povestesc despre sfârşitul. lumei. La babe nu le prea pare rău, dar cei mai tineri sunt grozav de mâhniţi, că trebuie să piară aşa curând, pănă încă nu şi-au trăit veacul.

Intr’o seară din săptămâna trecută se părea că ţăranii au cam uitat de venirea co­metei, căci cătră miezul nopţii nu se mai vedea, nici o lumină în sat. Când iată că în părţile răsăritului se luminează deodată cerul, ca d« un foc năpraznic. Păzitorul de noapte a mai avut atâta putere să strige de câteva ori cât îl luă gura: „Sculaţi-vă oameni buni, că vine cometa 1“

Lumea speriată din somn a alergat în uliţă şi toţi au rămas ca trâzniţi, când au văzut roşaţa aprinsă pe cer cătră răsărit. Tot satul a’a dus la popa să vie şi el să moară cu toţii împreună, căci ziua din urmă a lumii a sosit: vine cometa!

Preotul, creştin bun de altcum, dar cum se vede cu puţine cunoştinţe astronomice a mai liniştit întru câtva pe săteni spunându-Ie, că după cum se arată lumina la răsărit, na va veni cometa decât peste vr’o jumătate de zi. Când a auzit lumea, că mai are de trăit câteva ceasuri unde nu s’a pus p’un trai, de gândeai, că vreau să-şi cheltuiască într’o clip£ tot avatul, nu altceva. Cei care au avut vin:r

'în pivniţă Van bcob !n ni ţi şi beao oamenii aă ac prostească. Unii frigeau carne, alţii a- dsoean vin şi fn mai puţin de trei ceasuri tot satul era beat mort. Ba au dat-o şi în dâra dragostei şi a’au ftcut lucruri urâte de tot. Fete tinere au uitat de cinstea lor şi s’au aruncat în braţele feciorilor.

Şi aşa au dos-o într’un chef şi o ve­selie pănă când au rămas toţi trântiţi în toate părţile de beţi ce erau.

Când s'a ftcut ziuă, parcă trecuse Turcii prin sat şi-i omorâse, aşa zăcea toţi ca xnopii oalcaţi de secere.

Intr’nn târziu s'au trezit sărmanii şi fre- cindu-se la ochi au văzut, că încă nu se cu- funda-se lumea. Sântmiclăuşul era tot aşa cum îl ştiuse de mai înainte şi soarele era tot cel co lucei pe cor.

Numai lumina dela răsărit nu se mai vedeă, pentrucft venise ziua şi să şi stânsese cireada de paie care se aprinsese pe hotarul unei comune învecinate.

Âşa Sântmiclăuşenii au văzut odată şi ei cum e câteva ceasuri în nainte de moarte. De altă dată de sigur că n'au să se mai îm­bete; nici chiar când or vedek cometa la 18 spre 19 Mai.

Dela Reuniunea proprietarilor de vite din Orăştie. Aceasta Keuniune va ţineâ în ziua de Duminecă 27 e. două adunări, una în Ludoş la orele 11a. m., alta in Apoldul de joa la 3 ore după amiazi.

Proprietarii de vite din aceste părţi sunt chemaţi să ia parte la aceste consfătuiri, care le pot aduce mult folos.

Vieaţa socialăfrodncfiunea teatrală din Merghindeaf.

Merghindealul este o comună mică pe Târnave. Aci copii sunt daţi în creşterea har­nicului învăţător Zaharie Munleanu, care să trudeşte în chip şi fel să-şi facă datoria de român cinstit şi destoinic propovăduitor *1 bunăstării poporului.

Pentru promovarea culturii dl Munteanu s’a îngrijit să dea o reprezentaţie teatrală şi dedamatorică, unde părtaşii să guste câteva momente plăcute şi să-şi limpeziască gându­rile eu învăţături şi pilde româneşti, cum să aud la asemenea ocazii.

Cu multă greutate învăţătorul a putut *ă-şi îndepliniască calda lui dorinţa, sa vază adunat la olaltă popotul din sat; pentru a-1 adâpa la izvora! curat al culturii noastre naţionale.

Greutăţile erau puse la cale de preotul din acea comună Ion Filipescu, care se vede mitî. câ trăieşte cu prescură românească. Auziţi

. «e zice uu Târnăvean de uneltirile ticăloase ale acestui duhovnic slab:

„Petrecerea, de altcum -— scrie Târnă- veanul — putea să fie şi mai izbândită, dacă nnii conducători ai poporului nostru înapoiat, nu s’ar fi pus fără pic de ruşine să stârnească zizanii şi ură între fiii aceluiaş neam. Anume preotul de acolo Ion Filipescu tot mereu do­jenea pe învăţătorul ca să nu facă nimic ci „ să-şi păzească treaba“. De asemenea l-a pro­vocat, ca să nu mai cânte în şcoală româ­neşte, că el (preotul) îl „arată" la „dl ins­pector". Iar cum bietul învăţător din aragOBtea lui curată faţă de poporul român şi-a făcut datoria şi pe mai departe înfruntând toate furtunile ce se deslănţuiau asupra lui, preotul » făcut arătare împotriva lui la inspectorul reg. de şcoale şi la forurile administrative, pe motiv, că turbură poporul şi în şcoală cântă eu copii româneşte (!), periclitând prin aceasta existenţa statului naţional maghiar, păcat, pentru care cerea cu toată inzistenţa dela străjerii „ideii de stat maghiar", să pedep­sească cât de simţitor pe bietul învăţător" . . .

O ruşine mai mare nici că se poate. Să nădăjduim însă, că petrecerea aranjată de

harnicul învăţător va fi putut deschide ochu sătenilor, pentru a cunoaşte ce e bine şi ce

e rău. . j -Cei ca popa Filipescu o să-şi aduca

aminte pe patul de moarte de păcatele lor. Pentru-că nu este păcat mai mare decât să-ţi baţi joc de ţiţa care ai supt-o şi de neamul din care faci parte. Dumnezeu a lăsat pe fie­care om de naţia lui, pe c a r e e silit să şi-o păstreze, dacă nu vrea să strice voia luiDumnezeu.

Nespălaţi , dp ăştia care-şi neagă obârşia şi-şi bate joc de neamul lor nu pot fi plăcuţi nici înaintea oamenilor şi nici înaintea lui Dumnezeu.

AVIZ!O seamă de cetitori ai „Foii Popo­

rului" ne cer mereu ca să le trimitem , cărţi bune“ şi „frumoase* pentru cetit.

Ca să putem da fiecăruia putinţa de a-şi alege ce doreşte, publicăm în partea din urmă a »Foii Poporului" de azi o

listă de cărţidintre cele mai bune şi mai ieftine. Âşa că fiecare îşi poate alege ce îi place : cărţi literare, poveşti, poezii, romane, anecdote, piese de teatru şi alte cărţi de tot felul.

Comandele şi baniisă se trimită aşa după cum se spune la începutul listei cărţilor. Anume: pentru cărţi mici şi singuratice să se trimită banii totdeauna înainte, altcum vine porto postai mult mai mare; pentru mai multe cărţi, cari au toate la olaltă o greutate dela 1—5 chilo,. să se trimită 72 bani şi atunci se trimit la olaltă în pachet.

Librăria „Foii Poporului"Sibim , strada Măcelarilor Nr. 12.

Ultime ştiri.Candldările.

La 5 Aprilie n. se va ţinek aci în Sibiiu „Adunarea naţională", care va anunţă. în mod oficios, cine sunt candidaţii noştrii. Pana a- tunci ţinem de prisos de a spune mai înna- inte ceva. ^

O scrisoare a dlui Dr. Ion Soclu.Fostul deputat al Boroşineului Dl Dr.

Ion Sueiu a trimis alegătorilor s&i o scrisoare, în care Iu spune, ce motive l’au îndemnat să părăsească clubul naţional şi aă renunţe la mandatul de deputat.

Scrisoarea conţine lucruri de mare im­portanţă, de aceea vom da-o şi noi în numă­rul ce vine, neavând loc acum.

Darea de seamă a dlui Ştefan Pop.Deputatul Şiriei, Dl Dr. Ştefan C. Pop

şi-a ţinut darea de seamă în această comună în Dumineca trecută. Insufleţitul luptător a fost primit cu multă dragoste de alegătorii săi, care îi vor încredinţa mandatul şi la vii­toarele alegeri.

Poşta Redacţiei.Rugăm pe toţi cei ce scriu la foaia noastră »5

întrebuinţeze în comunicările lor o formă maj uşoară

tot atât* de în ! " 01' SăP° at6 SCrie “ tr’0 KmbS uşoară

G. I. tn H. Subiectul e bine iIm • < insă e prea înfloriţi. Scrie pe•tune, ve, vede» şi Dta, că n’ai lucrat degera *

Poşta Administraţiei.m en tu u 'in T p X ^ ^ oT ft ^ 80M>tit abona-trimis 3 cărţi. Cilindare nu

Ilie Sueiu, Argentina, America-de-Sud cu plăcere scrisoarea D-tale. Iţi dorim tot b i ^ Cw:acum înainte

c«t;t

Io. Toi. tn Ga. Ia numărul de a«i »i următori din „Foaia Poporului* publicăm o , ^ 1 eărţi ce se află de vânzare la librăria noastră ^ acestea îţi poţi alege ce îţi plaee.

P. Onice, Argentina. Banii au sosit dj. trimise poate ceva mai încolo. c,‘l

Rozalia Săeăruf. Tabloul s’a trimis atonei a dată cu foaia. Mai întreabă la poştă, poate . „ pe undeva.

P. Pnş. în T. Adresa s’a schimbat. O s«ai eărţi afli D-ta publicate în numărul de azi &1 fou

Redactor resp. Romul Budoiu-Deleanu Editura şi tiparul: „Tipografia Poporului»

Loc deschis.P o a te t i f e r i c i t a c e la , care are, stomiel

stricat? Omul bolnav de stomach, fie în cele mai bum condiţii ale vieţii, nu să poate simţi fericit. Acel» eare sufere de lipsa de apetit, durere de stomach • de acele co urmează de aci: insomnie, durere de cap greaţă, lipsa de sânge şi zgârciuri, pentru acela as esistă bucurii. Este un adevărat noroc, că în contr» acestui rău lăţit, dispunem deja 30 de anide tui leac care are efect repede şi radical contra ori cărei boalt de stomach şi ori cărei funcţiuni neregulate a stij. machului. Acest leac sunt picurii de stomach Brâdy, cari să capătă in fiecare farmacie, sticla ® 30 fileri.

Uneori m a i dăm de părerea de mode vecie că medicina, ca să aibă efect, trebuie să fie rea. Ai! lumea e de altă părere şi aşa avem d. e. în Emul- s i u n e a Sco tt puterea vindecătoare deplină a nlfi- ului de peşte fără desavantagiile sale. Emulsiunes Seott are gust plăcut, e uşor de mistuit şi o adevărată binecuvântare pentru copii şi oameni slabi. Emtilsitmei Scott să capătă în toate farmaciile.

D in îm p le titu r i d e sârmă, să fac cele mai bune, mai ieftine şi mai practice îngrădituri. Cea mai bună invenţie pe acest teren este împletitura de i Hungaria, care e cel mai perfect şi mai ieftin al industriei de împletituri de sârmă. împletitura Hai- garia este patentată în toate, statele culturale şi si bucură de mare iubire la noi şi de mare interes ii străinătate, în urma numeroaselor sale avantagii. Sin­gura producentă a împletiturilor patent Hungaria este fabrica de bun renume de împletituri de sârmă fi în­grădituri de gratii a lui Alexandru Haidekker, Buda­pesta, VIII. Ulloi-ut 44/84 unde să fac şi gratii construcţie de fer şi porţi, cum şi sârmă cn ghi®P' de oţăl nikelate şi tot felul de astfel de articli U esecuţia cea mai fină şi cu preţurile cele mai.mod*1 rate. Cu preţ-curant ilustrat şi cu premilinar de sp«*> după datele trimise, serveşte cu plăcere fabrica.

O răcealădeschide de malteori calea pentru o mulţi®* da boala serioasa.

E m u ls iu n e a lui Scottînsă împiedică cu succes desvoltarea lor. C®* răţenia părţilor ti constitutive, puterea d«®a frământ, mistuirea uşoară au întărit renunţ*

^ EMULSIIWEI LUI SCOTT W Â&Sg’ medici, mofşo, părinţi şi

m gSm ca medicină da primul rang. ■Sţflp* Potriva tuturor boaltlor da

mmM M Emulsiunea lui Scott ^JIJs Pl este pretutindeni cunoscutSi ®*

Emulsiune fără păreche. ,Preţul unei sticle «W*

peacaiinl — ca * -----cnmnalprocedani hii Scott.227 27—28

nale 2 cor. 50 f»Să capătă în ori fi ce farffl»^

Se peate olpăta î» f o t !»*»1

26 a lui Sargcremă de dinţi neto conjurat de Hp*ă P

dinţii curaţi, albi şi sănătoşi-

Nr. 11 f o a i a p o p o r u l u i Pag. 163

Cărţi ce se află de vânzare laLibrăria „Foii Poporului" în Sibiiu, strada Măcelarilor Nr. 12

JjB cărţi singuratice în preţ p&nă Ia 4 0 b a n i este â se adauga I O b a n i pentrn porto şi pachetare/ cele cu preţul dela 4 5 b a n i pănă la 1 e o r» este a se adauga 2 0 b an i pentru porto, iar dela preţul de 1 o o r 1 0 b a sus cate 3 0 b a n I pentru porto şi pachetare. — A c e ş t i b a n i p e n tr u

p o r to n n s u n t s o c o t iţ i în p r e ţu l c ă r ţ ilo r d e m a i j o s . nţrtile nu se espedează decât pe lângă trimiterea înainte a banilor, altcum vine porto mult mai mare.

Numai cftrţi în preţ d la 10 cor. în sns se trimit şi cu rambnrsă.riiti mai m u lta , cari *u o greutate toata Uo'altă d»ia 1—5 chito, să eipadd-zS îriţ)achet,şi atonei «st» a w trimit» porto 72 bmi pentru toata laolaML

Adat», Ioan: «Năzainţi*,* povestiri. Ba-curifti 1908 .............................. .....

Adaro, Io*n: .Constanţa pitorească*, ca Împrejurimii» ei şi multe ilustraţii. Bucureşti 1908 • . . . « • •

Adam, Ioan: «Pa lângă vatră*, pilde şi glume ţărăneşti, ediţie nouă com­plectată. Bucureşti 1908 . . . .

Anehel D. şi O. Ioaif: «Cale doscopul lui A. Mirea*, poezii diferite, Buc. 1908

Baiulejcu,Maria: »Extaz<, poezii. Bu­cureşti 1908 . ; . . . . .

Balzac. Honore de: »Moş Goriot*, roman.Trad de R. Baitag. Buc. 1910 .

Biriemul, Ion: »Dor pustia*, novele.Bucureşti 1908 . . . . . . .

flineanul, Ion: «Popasuri vânătoreşti*,. novele şi povestiri. Bucureşti 1906

Jârieanul, Ion: «Rapsodii şi Balade*, poizii. Bucureşti 1910 . . . .

Sirian, Zacharie: Poezii. Bucureşti 1907 Basarabeicu, L A.: »Vulturii», schiţe şi

novele. Bucureşti 1907 , . . . Be'.diceano, N,: «Chipuri dela Mahsla*,

schiţe. Bucureşti 1905. . . . . Beldie emu, N.: «Taina*, nuvele şi schiţe.

Bucureşti 1909 . . . . . . . -Boureanul; Eugenia: «Povestiri din co­

pilărie*. Bucureşti 1906 . . . . Boilă, Romul: «Votul universal*, descri­

ere ce este şi cum trebue să fi» votul universal şi secret .

-®oIo, Henry: «Tragedia Calvarului*, tra­dusă In româneşte de membrii so­cietăţii de lectură «Iaocenţia Micu Clain* g teologilor din Blaj. Sibiiu 1899. . , , . , . . Broşurat

legătură de lux o n g a u d , : «MamaSftului Augustin*,

tradusă da Salba. Edată de Dr. E. Dăianu. Blaj 1901. Legătură de lux

Jârnion, B.: «Veselol ştrengar*, tradu- icere de D. Ciotori. Buc. 1909 .

010 Papahagi: «Moşneagul dela monte*, roman dela Pind. Bac. 1904

,nt« Uf l“ ° ’ : zilele noastre Kţele*, discursuri rostite la întruni- 10m U ce a'" Partidalui conserv. n 1905 (Asanarea moravurilor, demagogia, Nevoia cnui ideal De- «aerea partidului Lberal, Prigonirea

,T„ " î“ partid) Bucureşti 1905 . .*on6 * iovele şi poveştiri,

, *r* co®plete. Bucureşti 1908 .*Uri«* « f* _ Momente, «chiţe, amin.

Cor.

150

150

1-50

1-50

2—

150

150

1-501*50

1-50

150

150

1-50

1*60 2 —

2 50

1 50

150

1 —

1-50

TPerr° CO” PUte- Buc- 1908 Dl**.' rr\ ' ,Taatra<. opere com-

, n?*pta lurtunoasă, O seri- Con«iPT ut*' ^ a'e Carnavalului, N in. i ° nit*a f*ţă cu reacţiunea,

i908Aprma m°n0l0g)- Ba'

2 —

Cârmi& : »Valuri alinate* poizu

s t a i r s ? » ..... ...........................schite R Puri Ş' suflete*, nuvele

Qiendl ti T ucureşti I908 • . . . CiW » n '^ - ®P” sl-i<- Buc- 1908 • •

ţws’ Baîîn plaiu*, sch ţe dela

r »l snoave R„ ?'z*toâre«, poveşti ^ * ,A . J, ’ Bncur«Şti 1907 .

2 —

1;50

1*502;50

1:50

150

Cor.

150

1-50

2-50

150

1-50

1-50

150

150

1.-

Daudet, Alphonse: »Saphof moravuri pa­riziene, traducere de Eon. Gftrleana B jcursşti 1908 . . . . . . . . . .

Daaş, Ludovic:1»Doamna Oltea*,: mama lui Ştefan. Poem dramatic tn ver­suri. Muzica de Griac.. Buc. 1907

Dauş, Ludovic: «Iluzii*, roman. Bucu­reşti. 1908,. .. . v . . . . .

Delatismana, Ioana Cosnelia: »100 Bas­me şl Istorioare pentru copii*. Bucureşti 1.905. . . . . . . .

Dragosiav, Ion: »La han la trei ulcele*, EOvele şi schiţe. Bucureşti 1908 .

Dunăreană, N.: «Chinuiţii*, novele şi schiţe din vieaţa de Port. Bucureşti 1907

Dunfiraanu, N.: «Risplatac, novele. Bu­cureşti 1908 . . . . . . . ,

Durlea, M. Dela-Bran: «Cântarea Ro­mâniei* Din secolul: al XlX-leâ. Bucureşti 1908 . . . . . . . — 60

Eminescu, M.: «Poezii*, ediţie îngrijită după manuscrise de Ioa Scurta. Bu­cur* şti 1908 . . . . . . . .

Emir. e ku, M.: «Poezii postume*, ediţie nouă. Bucureşti 1908 . * . . . .

Emir.esca, M.: «Scrieri politice şi literare*, manuscrise inedite şi culegeri din ziare şi reviste, voi. I. (1870— 1877). ediţie critică. Bucureşti 1905 . . 2 —

Etninescu M : «Geniu pustia*, roman posttm. A tr«ia tdiţie, cu o Intro­ducere critică de 1. Scurtu. Buc. 1909 2-—

Goga, Oetavian: »Po*zii«, operă pre­miată de «Acadsmia Română*. Bu­cureşti 1907 . . . . . . . .

Goga, Oetavian: «Ne chiamă pământul*, poezii. Bucureşti 1909 , . ; . .

Goldiş Vasile: «Eiemeite din Consti­tuţia patriei sau Drepturile şi dato- rinţtle cetăţeneşti pentru şcoaiele poporale. Ediţia II prelucrată. Brx- şor 1906 . . . . . . . . _. . ■

Gorun, Ion: «Taina a şasea*, novele şi schiţr. Bucureşti 1905 . . .

Grigoroviţa, Em.: «Chipuri şi graiuri din Bucovina *, novele şi schiţa (ca mai multe ilustraţii). Bucureşti 1905 . .

Herbert, Joh Fried.: > Schiţe de prelegeri pedagogice*, trădase de Ana Florea, îaviţătoare. Blaj 1904 . . . . . —-50

Hodoş, Constanţa: «Martirii*, roman. Bucureşti 1908 . . . . . . .

Hodoş, Constanţa: «Dsparta de lume*, Bucureşti 1909 . • • • • • .

îorge, Nicolae: «Istoria literaturii româ­neşti tn veacul al XIX Iea* (dela 1821 încoace), tn legătură cu des-

. voltarea culturală a neamului. Voi I:, Epoca lui Asachi şi Etiad (1821—

1840). Bucureşti 1907 . . . . .Iorga, Nicolae: Aceiaşi. Voi. II: Epoca

lui M. Kogălniceanu, Pregătirea li­terară ■ mişcărilor revoluţionare dala 1848 (1840—1848). Bucureşti 1908

Iorga, Nicolae : «Neamul româtieac din Bucovina*: Bucureşti 1905 . . .

Iorga, Nicolae: «Neamul românesc în Ardeal şi Tara ungurească*. Vol.I

; ?i ll. Bucureşti 1906, fi«care volum Iorga, Nicolae: «Negoţul şi meşteşuga-

rile în trecutul românesc* (formei ză volumul III din Istoria Românilor în chipuri şi icoane,âdecă celedou» volume d« sus). Bucureşb 1906

•30

150

2 50

1-50

1-50

250

2 50

250

250

1 — 1-50

150

150

150

250

150

1-50

1-50

Cer.Iorga, Nicolae: «Lupta pentra limba ro-

mâneaică*. (Acte şi lămuriri privi­toare la faptele din Martie 19J6). Bucureşti 1906 . . . ; . . . V—

Iorga, • Nicolae: «Prin Bulgaria Ia Con- stantinopol*, cu ilustraţii de pictorul Stoica. Bucureşti 1907 .

Iosif-Negru, Natalia: «O primăvară*, cântece. Bucureşti 1909 ; . . .

Iosif, St. O .: «Credinţe*, poezii. Buc. 1906 Iosif, St O .: «Tălmăciri*, poezii. Buca*

re şti 1909 . . . . . . . . .Ionescu-Boteni, Ion: «Din satul nostra*,

novele şi schiţe. Bucureşti 1908 . Iovsbcu, Daniil: «Culegere de descântece

din judeţul Romanaţi* cu 6 prefaţă de N. Iorga. Bucureşti 1907 . :

Ispirescu, P.: «Legende saa Basmele Ro­mânilor* ediţie nouă. Voi. I ca 117 chipuri originale, iar voi. II cn 121 chipuri originale. Bucureşti 1908. Fie­care voiam costă . . ; . . :

Maiorescu, Titu: «Crilice* 1866—1907, ediţie completă, voi. I. Bac. 1908

Maiorescu, Titu: «Critice*, 1866— 1907, ediţie completă, voi. III . . . .

Mândru, A.: «Zări sănine*, poezii. Bu­cureşti 1908 . . . . . . . ,

Marin FJorea Livesca: «Na se cavlnel* Regale practice de banăcnvilnţă între oameni. Adaptate după englezal Don’t. Bucureşti 1905 . . . . . i ‘5Q-

Manolache-Holda: «Feţe*, portrete, schiţeşi novele. Bucureşti 1905 . . . 1-50

Maapassant, G.: «Povestiri alese*, tra­duceri de M. Sadovcanc. Bac. 1907 2‘-—

M e», I. T.: «Din lumea basmelor*, ca87 ilustraţii originale. Bucureşti 1906 3 50

Moldovan, Cornelio: «Cântarea cântări- lor«, prelucrare în ▼arsuri după bi­blie. Bucureşti 1908 . . . . . 1'—

Moruz', D. C.: «Ruşii şi Românii*, ca oprefaţă de N. Iorga. Bucureşti 1906 1 50

Murger, Henry: «Viaţa da Boem*, tra-ducere de V. G. Nalbă. Bac. 1909 2‘—

Negri, C : «Versuri, prozk şi scrisori*.Ca an studiu asupra vieţii şi scrie­rilor sale, de Em. Gârleanu. Bu­cureşti 1909 . . • . . . . .

Negru, Dim.: «Cum ne naştem? Cum trăim? Cam murim?* Ştiinţă popu­larizată. Cu o prefaţă de Dr. V.Babeş. Bucureşti 1910 . . . .

Negoescu, Cristu S.: «Fabule şi Fabu- lişti*. Istoricul genului şi literatura Iul Ed ţia III. Bacureşti 1905 . .

Niemandz, W .: «Instrucţiani populare despre datorinţele şi drepturile pur­tătorului de dare*. Braşov 1900

Olănescu, Adina Gr.: «Cugaitărir. Ba- : eureşti 1908 . . . . . . . . . 1*50

Paul, Augustin: «Intre Someş şi Prut*.Schiţ», impresii, amintiri. Buc. 1905 1.50

Petrc-Peircscu, N.: «Ilie Marin*, istori­oară pentru tinerime. Buc. 1906 . . 1*50

Pitiş, Ecaterfna: «Poezii*. Bucureşti 1909 1'50 Pierro, Loti: «Pescar de I«Ianda«, trap.'. . da C. Sandu-Aldea. Bucureşti 1908 1*50 Pop, Vasile: «Cum să iubim?!« novele. .

Bucureşti 1908 . ..........................l*fl0Pop, Vasile: «Cum iubeşte o fată*, no-

vale. Ediţia II. Bucureşti 1908 . . 1*50 Pop, Vasiie: «Fericirea ee cucereşte*, '

novele. Bucareşti 1909 : ; : T5(J

180

1-25

•60

pTincipii' f ’^ a- on*litatea In artă*,apte» concluzii. Buc. 1908 150

Se Păstreze bine acest conspect de cărţi, din care se poate alege şi cumpăra ori când.

Cor.Pop, Vkiile: «Mai tara ca iubirea*, no­

vai* ţi schiţ*. Ediţia IL Bac. 1909 1 50 Pop, Viril»: «Prin vraja drago.tei*, no­

vai*. Bacoreţti 1907 ................... 1'50Popa a, Ioan:« Caractt ra morala *, exemple

şi sentinţa din Istoriile fi lit«rata­ri Ia popoarelor vachi şi modeme.Braşov 1899 ^

Rosctti, Rada D.: »Din toate*, poezii. ■Bucureşti 1908 .............................1 ***

Rosatti, Rada D.: «Epigrame*. Bac. 1906 1'50 Sadoveanu-Evan, Iz.bela: «Impresii H- .

tarare* 1906—1907. Bacoraţti 1908 150 Sadoveanu, M.: «Amintirile căprarului

Gheorghiţl*, td. IL Bucureşti 1909 2 — Sadoveanu, M.:» Dureri Înnă buşite «, operă

premiata de Acadamia Români.Ediţia II. Bucureşti 1908 . . , • 2 —

Sadoveanu, M.: «însemnările joi Neculai Manea*, ca mai malta iluatraţii. Bucureşti 1908 . . . : . . . 2'—

Sadoveanu, M.: >La noi în Viişoira*,acrişori câtră on prietin. Buc. 1907 %—1

Sadoveanu, M.: «Oameni ţi locuri*, is­torisiri da prin diferite ţinuturi. Bu­cureşti 1908 . . . . • |> • (r • 2*—

Sadovaann M.: >0 istorisire de demult*,novela şi povestiri. Bucureşti, 1908 2 —

Sadoveanu, M.: «Vremuri da Bejenie»,[ovestiri. Bucureşti 1907 . . ... . 2‘—

Sadoveanu, M.: > Cântecul amintirii*, po­vestiri. Bacoreşti 1909. . . . . 2 ' —

Sandu, Constantin, conferenţiar Ia ferma rncdel «Liza* In Bucttrtşti: «Cărti­cica pltgarului*. Partea I: Pământul, sămânţa şieăncânatul cot. Partea II:Despre, si rănituri, Nutreţuri ect. Bucursştil907 . . . . . . . . —'50

Sanda-Aldea, C.: «Două neamuri*, no­vela şt schiţş cu ilustraţii, Ediţia II.

, , Bucureşti 1908 . . . ' . . . . . 150 Sanân'Aldea, C : »Drom şi popa* «.cote

de drum' şi schţe. Ediţia IL Bucu- ' reşti 1908' ; > 125

Sanda-Aldea, C : ‘»In urma plugului*, e o - vale şi si hiţe. Ediţia II ca ilustraţii.

... Bucureşti 1908. . . . . . . . 1 5 0 Sandu-Afdta, C.: «Sfaturile unui, plugar

. luminat*. Cărticica I Buc. 1908 — 50 Sanda-Aldea, C. : »Pe drumul. BIr£ganu-

r lui», novele şi schiţe. Bucureşti 1908 1 50 Schlandt, Htnric: «Dicţionar portativ*

. . român-germân-maghiar, toate trei ' pSrţîle împreună. Edţta ÎI. Braşov'

1903. . . . . . . . . . . —'60 Schlandt, Henric: «Dicţionar portativ*,

român-germân-magbiar, pentru ş:oa- lele de meserii şi privaţi.: Brsşov 1903 . . . . . . . . . .— -20

Saurtu, Aurel: «Călăuza Btsţiunilor bal* .~ naare şi climaterice din Românii Cu

0 prtfasă d« C. Alimăneştianu. Edi­ţia II. Bucureşti 1906 . . . . . 1*50

Silvan; Gh.: «Valea albă*, roman istoric(1476).- Bucureşti 19C9 . . ; . 1-50

SlAvfci, Ioan: «Novele*, voL IJ (Popa Tanda, Scormon, La crucea din sat,Gura satului, Budulea taichii, Bo­bocel, Vecinii I. şi II). Bucureşti 1907 150

Slavici, Ioan: «Poveşti*, Bucureşti 1909 150Soironia Craioveanul, Arch'ereul: «Noul

Testament«: Partea I Evangheliile, cu tntroduceri şi orâcauire a se pu­

ntea ceti zilnic. Bucureşti 1909 . . 4'—Speranţă, Th D: «Anecdota noul*, BucJ ;>

■ 1909. . . . • . *, » .■ .»■, . .. 150 Stoicovici, N ; «Element* d* mutică vo­

cală pentru şcoala pop.* Braşov 1902—*30Suciu, Emanuel: «Au plecat la târg de

vite*, dialog scris în versuri . . —*30Suciu, Emanuel: «Seara pe uliţM sau

Dragoste copilărească*; comedie în1 act; f V ,s“ *16

Suriu, Emanuel: »Ţiganulcătsnă«, co­medie în 1 act, scrisă în versuri;

, E d i ţ i a : • .• •• f } i j r '; — ‘30Sudu; Emanuel: «Ţiganul In căruţă*,__ dialog în versuri; Ediţa II . . ; — '2u

Pag. 164_______________________

Thtcdorian, Caton: «Caleanovele si ach fe. Bucureşti 1909 ■ •

Theodorian, Caton: »Sângele Solove- nilor*, roman. Bacuri şti 1908 . •

Tigara-Samurc ş, A».: «Arta în Româ- ' nia», I; «Studii critice* cu numSroase

ilustraţii* Bucurirş‘1 1 9 0 9 : • : Tigara-Samorcaş, Al:: «Mtztul neamului

românite*. »Cb a fost, C« Ce ar trebui să fie* cu 66 ilustraţu. Bucuri şti 1909 ; : : • •' • *

Urechf». N.: »Ia Bucegi«, istorisiri asu­pra vieţii lri munţii Carpaţilor Ba- curtşd 1907 •. : : 4 , s . * / .* A

V a zer, Zoe:»In>mea de azt«; come- _ die de moravuri în 4 actr. Bucu­

reşti 1907 : ' . ; i • • ; • * VIShuţS, A.: ^Poezii*, 1880—1908. Ba-

cureşti 1909 * : i . î : • '• • Vlihoţ#, A; : „Clip* de linişte*!, novele.

Bucureşti 1908 r : .; ; . s VUhuţ»; A.: „România pitoraaEcă“, ca

ilustraţii după tablourile lui Grigo- - rescu. Buconşti 1908 i *

K U A l n > -----------Cor.

150

1-50

4:—

1-80

1-50

1-50

2 —

1*50

1-50

iCot.

Alexandri, Vasile: Opere complete:«Poezii*) ediţia II. Bac. 1908 1*50

Alexandri,l Vasile: Opere complete: «P o e z i i p o p o r a l e ale R o ­m âni lor* , ediţie poporali. Bu­cureşti 1908 . j/> . 150

Alexandri,;; Vasiîe: Opere complete: Teatru j[ (Şoldan Viteazul, Mama Âcgheluşa, Herşcu Boccegiul, Cle- vetici, Sandu Nap oi W, Surugiul, Ion Păpuşariul, Cucoana Chiriţa,. Barba LSutarinl, Paraponisitul, K«tra Na- stasia, Haimana, Gură Cască, Stan Covrigarul,' V.vandiera, Păcală şi Tândală, Scara mâţei, Craiu rouj Harţă RSzăşul, Rămîşsgal, Piatra din cas9, Nunta ţîrănească, Chiriţa în Iaşi, Chiriţa în provincie) voL f, ediţia II. Bucureşti 1907 . . . 150

Alexandri, Vasile: T e a t r u III (Iaşii în Carnaval,' Chir Zcliaridv Condna, Ginerele lui HagKPetcu, Nobila cer- , şitoare, Farmazonul din Hârlău, Mo- d'sta şi Cinovnicul, La ţ Bucureşti, Cucoana Chiriţa în balon, Sfredelul dracului, L* Turna-Mfgrirele, Sin- ziana şi Pepelea) voi. IV, ediţie po­porală. Bucureşti 1905. ; . . . 1 50

Alexandri, ^siie: T e a t r u IV (Sgâr- ciţul.risipilor, Cetatea Neamţului, Lipftorile satelor, Boierii şi Ciocoii) voi. V,' ediţie poporală. Bua'1907vl 5Q

Alex ndri, Vasile: T e a t r u V (Despot Vodă, Fântâna Blandoz'ei, Ov'diu), ed ţ‘«e poporală. Bucureşti 1908 . 1*50

Bălcescu, Nic,: Optre complete: «Istoria Românilor sub Mihaiu-Vodă-^Vitea­zul « voi. I . . . . : . . . . , 1-50

Bolintir'eanu, Dim.: Opere comolete:«Poezi < (Legende istorice, Florile

, Bosforului, Basme, Traianida, Re­verii, etc.) Bucureşti 1905 . . . 1 5 0

Creangă, Ioan: Opere complete: «Amin­tiri din copilărie, Poveşti, Diverse*. \ Ediţie noii revăzută. Buc; 1909 . 2'—

Eminescu, M : .Opere complete: «I. ; Literatură poporală*, s:rieri inedite (pot zii poporale şi poveşti). Buc,1905 1-50

Filimon, Nicolae: Opere complete: «pq^ toii vechi şi noi* sau «Ce naşte din pisică şoiireci mănâncă*. Cu o pre­faţă de N. Jorga. Buc. 1902 , . 1-50

Ispirescu, P.: Opere complete: «Legende sau Basmele Românilor*, voi. I,

; k: î:; •«iiţi11 II. Buc. 1907 . . . . . 1-50 Ispirescu, P.: «Poveştile uncheasului »lă-

tos«, cu o precuvântare de Odo- ;; bescu, voL II. Bucureşti 1907 . ‘ j -50

Nicoleanu, Stamati şi Cârloya: N. Nico-: leapu: «Poezii şi proză*. Varii* CJrlova ; ^poez i i . Q. Stamati: 'Poezii şl proză?. Publicaţie îngrijită

- < • ^ .^ P g ^ rD a i^ , B«fc. .1906 . , ‘ 1-50 •Tipogrifia Poporului., Sîbiia

Neerozzi, C.r Opere conplete : «PrczS. ^ vOl. L Bucureşti 1905 . . . ’ .

Odobescu, Al. I.: Opere compie t ' 30 «Poezii şi ProzS*. Voi. I III. Buc

' 1906-1909. Fiecare volum costă Pan, Anton: Opere complete: «Pov*,t(>

vorbei* sau ^Culegere de prover- burl* (Povestea vorbei, O şezătoare la ţară, Nastrotin Hogea, înţelepte Argh r, Diferite anecdote). Ed ţia II. Bucureşti 1909 . . . . ; ; ^

Biblioteca Teatrului Haţioneldin Bucureşti.

— Flecare număr costă 40 flleri. _ Nr. 1. Miyer Fdrster: «Heidelberg-ul de iln

dată*, pieză în 5 lct,Trad. de D, Deniuji^

» 2. Augier, Emile: «Gcdrin notaral*, Ctt.medie în 5 acte; Tn,. ducere d« I. A: Bră- tescu-Voincşti

« 3. BjSrnso", B.: »Un faliment*, piezife 4 acte şi 1 tab!oo. Tn.

; i -vi . ducere da I. B. H6trat« 4. Florescu, Al.G.: «Sanda*, piezăln3icti> 6. Molnar, Fr,: «Diavolul*, comedii tu

3act#.Trad.deP.Gnitii„JILL- . J j j j p gp0ru|0j»

— Flecare număr costă 20 flleri. -Nr. 1. «Nichita Ballca*, povestire istorici di

Si vestru Moldovan şi »Movila lui Bar* ce!«, d* V. Alexandri, ediţia II.

Nr; 2. «Doine şi strigături*; culese şl întoc­mite de Nicolae Regman, ediţia II,

Nr. 3. »GSsitu!«, poves‘e de Emil V. Digaiş şi »Pur ga cu noroc şi căciula ferme* catăf, povestire orienta’ă prelucraţi dr Silvestra Moldovan, ediţia IL .

Nr. 4. «Pomăritu!*, sfaturi în formă de dialog»• de Iustin Sohorca, îtv. ^

Nr. 5. »Ulisse«, regele din Ithaca, povestiri istorică de Silvestra Moldovan.

Nr. 6. «Rîs şi veselie®, anecdote şi gtara»: ediţia II.

Nr. 7. »Gâcituri«, da Iz'dor Dopp, îny* ^ uri adsex: »Gîume«. r . ,

Nr. 8. »Edip«, nenorocitul rege din Teba ? alt* întâmplări din veth'me, povfs1 istorice de Silvestru Mo’dovan.

Nr. 9. »Poezli poporale şi poveşti®, greblatfşi netezite şi la lume împăiţited*‘ ,r‘teniu G’urgtscu.

Alte ntmtre în prrgîtire.

Biblioteca„Keuntunei române de agricultură din comi' „ talul Sibiiului". Cor.Nr-. " .v , ' -15. n' 1. „Ţinerea vitelor" de Eugen Brot* • ,2. „Trifoiul1*, de Eugen Brot* . ; ' " m3. „Prăsirea pomilor", de Dero. CofflŞ* "4. „Legea veterinară", de înv. Munte#**;"5. „însoţirile d* credit" (Raiffeisen) d* ^

Dr. Aurel Brote : : . : • • :6; „Cartea stuparilor săteni", de R. SinW " 7: Statutele „Tovărăşiilor agricol*" • "8. Statutele „Inioţirilor de credit" (R*' *

feisen) ; s ; ; ; . '9. Poveţer pentru stârpirea gândacilor ^

d* Maia i : : . i ; •1 * ’10. Dana p* vinuri şi f avoruril*

nirile), ce le lac* legea ît» pri«»f* ^ ei proprietarilor de vii * ; : ’ .

11. Poveţe pentra apărarea îmPot gândacilor, cari ' sfradelesc

12. Scurtă povăţuire la stâjrpirea f0* ,10 ’ recilor de câmp' : ‘ 1 V ;.s. • f

13. Cum di hnbiătim orzul d« P?*1 l4: Viierul. român sau Noua cultei . ;

viilor, de Nia Iosif î ■ « V d » «r 15. Nutrirea' animalelor de c**'».- Aurel Cosduc : i • • s

Alte cărţi mai mimerii viitori.

f o a i a p o p o r u l u i Pag. 165

5c caută o gospodină• nnVenntă. fie fată sau nevastă, în

buni P™e2 | o ’ ani, dar să fie fără copii. caracter bun şi bună româncă. De

" nea se doreşte ca să ştie vorbi ungureşte PoStal bc poate ocupa momentan.

£ w ilo sunt o se adresa la administraţia p o p o ru lu ide unde se vor trimite la

focul cuvenit. _____________ 89 1 -3

Theodor PopescuSibiiu, Piaţa mică 14

oferă onor. public român din loc şi jur diferite articole între cari:

cravate, cămăşi, gulerecel mai nou faşon etc.

Preţuri convenabile I Serviciu prompt si culant!

88 1—î

Casă de vânzare.In Sibiiu, Poarta Turnului, să

află de vânzare o casă frumoasă, constătătoare im 4 odăi şi 3 culine, curte, şură şi pivniţă. Casa e instalată cu lumină electrică şi e foarte potrivi tăpentra o cârcimă cu boltă, măieraiu etc. Informaţiuni se dau la administraţia „Foii Poporului . 79 3 -5

Se căută un morarl* o moară cu 2 pieferi mânate eu motor de mleiu. Doritorii să se adreseze la loan Io r d a c lie în Săcădate. 83 s ~ s

Un rotar românMată un loc potrivit spre a se aşeza într’o •ornună româneasca. Respeetivnl lucrează ro- Hriţul, măsăritul şi bărdâşitul. Binevoitoare fcftimţâri sunt a se adresa la«3-8 George Bica

Guşteriţa, Nr. 104 (lângă Sibiiu)

Voisştl sâ te însor!? :j. Suntem împuterniciţi din partea mai multor •«“ «(între cari unde cu copii nelegiuiţi sau cu scă- «ntwpeştietc), cu avere dela 5—500,000 cor. si '•căutam soţi potriviţi. Numai dom si (şi fâră avere), r™ w gânduri serioase şi nu sunt împiedecaţi pes-

0 căsătorie gtabnică să scrie pe adresa, L. Schleainger

u W-62 BERLIN 18, DeutscWand

JJ* epilepsia. Gneaufera da .epilepsie» ■wota fi alte boale d« aceste nervoase, să j T j o carta da desluşire, care săcapItS gra- i*. P™ »Priv. Schwanen-Ăpotheke*,

Frankfurt a M. (Germania). 36—52

Hl#8 ^ur8tlri din ştiinţele comerciale de F r id e r lc ţ PMta * r' academiei comercialecunoscută >ceati J ranH®*e Europei, în Lipsea. Doisprezece do- u ^ V - Prospect gratis. 31 3— 3

itHtPrima cva^ a*e> P6 lângă cele mai ^ c preţuri şi serviciu real se află de

vânzare la i _ 6

S. Pollakde lemne

M II» , «tră ia Trei-stejarI Hr. 9

Vinuri de masă escelonte,iiîra %o 40 şl 48 fileri la cumpărare <Î8 «el poţin 50 litre ofere negaitoris ub 4i— de vinari

J 0 8 E F S O H U L T ZS biiD, etrsda U rezolai 2 0

Nobilitari de viţe de vie şi surcei.Dtja acum incheiu contracte de liferare pen­

tra toamna acestui an sau ptntru primăvara anului viitor, pentru toate.canti:ăţile, cu preturile cele mii ieftine.

Spre scopul de a-mi miri stabilimentul meu sunt aplicat a opera în rbtnun cu 'proprietari- de vii sau cu comer ianţi, ca Associ<5.

Corespondenţă în limba română maghiară şi germană.

Adresa: Alexandru Szilcs Fiul, cultivător d# vii, Biliardioszeg, Ungaria . 289 23—26

ajunge, ca să poţi primi o foarte intere­santă broşură gratis şi fran­co. Această broşură des­crie în mod ştienţific şi u- şor de înţeles metoda de cură electrică, iar bolnavul care sufere de slă­bire generală de nervi, reu­matism, neu- ralgie, mistu­ire neregulată, lipsă de somn, dureri de cap şi alte tot fe­lul de slăbi­ciuni,* va avea

mare folos de această broşură. Nici odată nu s’a dat în Ungaria o broşură aşa de interesantă gratis. Noi aducem această jertfă pentru a con­vinge pe oameni' despre folosul ce îl poate

aduce electricitatea.Cere Dta această carte şi noi îţi vom trimete-o

55 gratis şi franco 1-2sub cuvertă închisă, fără nici o îndatorire.

Electro-Vitalizer, instit. de ord. med.Budapesta, IV. Semmelwelssgasse4. Mezzanln 51.

Oare de ordinaţiune far zilele de lucru dela ‘ /,10— 1 oară şi dela 3—6 oare, Dumineca şi

în sărbători dela 10— 12 oare.

Cupon pentru b carte gratu tâ.

Cătră Electro-Vitalizer, institut de ordinaţiune medical.

Budapest, Semmelweissg. 4, Mezzanin 51. Binevoiţi, vă rog, a-mi trimite o broşură din lucrarea d-v.: > T ra ta t d e s p r e e le e t r o t e r a p la modernăi gra­

tis şi t a o.Numele:

Lemne de foc,m ărunte şi leaturi

în mic şi cu vagonul să afli la

Ednard ZiimnermaimBahngasse 14.323 11—12

Nnmai cn 1 JLJL» face din materie de lână de oaie sau camgarnun rând do haine pesitru doimii sau un pardssfu

dup& măsură şi croitura cea mai nouă

ŞflfilU croitor de domni

1

Sibiiu, ?osch«ti Gasse Jtr. 8.Bluze de postav pentru pompieri

dela 4 fl. In sus. 56 6—12

A N U N Ţ Iînsoţirea pentru ajutor reciproc în Essek

plăteşte membrilor ei 2000 Cor. ca ajutor în caz de moarte, 50 Cor. ajutor lunar în caz de neputinţă de a lucra şi 50 Cor. rentă pe vieaţă celor ee au fost 30 ani membri ai în­soţirii, mai.departe dela 2000— 20,000 Cor. pentru zestre la căsătoriile fiicelor unui mem­bru al însoţirii.

Pentru câştigarea de membrii se caută reprezentasuti harnici şi de încredere, eventual un agent general pe lângă leafă fixă şi proviziune.

Oferte cu amănunte sunt a se trimite la direcţiunea însoţirii pentru ajutor reciproc în £ ssek . ,85 2—3

Viticultorii!Pe năsip şi pământ tare.Cari vreau să-şi treacă vinurile bine. şi repede să planteze cu vie Dela* varte şi ogoarele şi dacă vor întocmi buştenii us­caţi din vie cu soiul ace­sta, vor avea o ameste-

'cătară de vin aşa de bun că-1 vor vinde cu bani scumpi şi cât se poate de grabnic. Aceasta o probăm noi cari cultivăm

soiul acesta şi marii negustori de vinuri cari cumpără recolta chiar dela 100,000 pogoane cu câte 60— 80 coroane de hecto. Acum un an încă a dat o recoltă frumoasă (35 hecto de pogon) lipsită de peronosporă, fără să fi fost însă stropită.

Cereţi lista de preţuri gratis şi franco.

NilGY GflBOR, mare proprietar în HdLV(com . Bihor)

Poştă, telefon şi telegraf în loc. Corespondentă română, maghiară, croată, sârbă

■şi germană. ' 28!) 2—4

P . & I . M i h ă l ţ i a nmăestri pantofari

_______ Sibiiu, strada Turnului Nr. 21.Depozit de încălţăminte gata lucrate în atelierul propriu, pentru bărbaţi, femei şi 71 copii- La comande ajunge N-rol lungimei şi lăţimei. 3—3

L a caz câ n u co re sp u n d , şâ p r im e sc înapoi în sch im b . Cercetează târgurile mai mari din ţeară, precum: H u ­

nedoara, Mediaş, Altoa-InHa etc. etc.Atelier special pentru comande, cari se execută

fo a r te prompt şl conştlentlos.Lucra solid. Preţuri moderta.

Pag 166 F O A I A P O P O R U L U I

<£

*

i$<8

s»Salon d« pfelftrli da m od&

August GruberS i b i i u

Piaţa mare Nr. 19, etagiul I.Deposit de confesiune da pălării

da m odă de cele miii elegante ţi articli de modS de toate preţurile, şi modele ori* ginale vicneze şi pariziene. 86 51—

a 'm w m & W 'ssi « 7 n c w w o w w w o g

o e m v i GREŞALAa făcut acela, caro n’a fost prevăzător şi contra reumei, podagrei, junghiurilor din coaste, ilu- rorii de membre, durerilor de şele şi spate, do

picioare etc., n’a folosit veritabilulREPARATOR al lui Kriegnerci vreo_ imitaţie. Noi recomandăm deci fiecărui reumatic şi fiecui, care sufere de boalele de mai sus, de dureri provenite din curent, răcire, să

folosească numai decâtveritabil al Iul KriegnerREPARATORUL

care să produce singur înfarmacia Iul Krlegoer, Budapesta, str. Baross 2astfel aici au să se adreseze comandele. O sticlă mică costă 1 Cor., una mare 2 Cor. Pe postă franco 5 sticle mici 5 Cor. sau 5 sticlo mari 6 Cor.

Acest leac vechiu şi escelent e mai bun ca orice Franzbrauutweiu, fiindcă vindecă dupăo singură fricţiune. La comande să fiţi atenţi la adresă, ca să nu căpătaţi Imitaţii. 54 5 _ g

■ 6 6 0 0 ■de certificate dela medici şi privaţi au- tenticate de notariul public dovedesc, că

Caramelele de pieptcu cei trei brazi

ale lui Kaiserdelitură mai bine

răguşeala, troacna, catar, tusa mâgăreaseâ

Pachet 20 şi 40 flleri. Doză 68 fileri. Să capătă la Iosei Zimermann

-Sibiiu la Ianos Badakar în Szd- kely - Keresztur (Cristurul-iăcuesc) cum şi îa toate farmaciile, droghe­

riile şi băcăniile mii bune.

Viţă altoite da vieta sortare couştienţioasă, recunossati în

ţara întreagăPort-altoi americani

deplin desvoitate ţi crescute tn teren deluros,Viţe nobile europene,

in cel* mai bune soiuri de vin şi de do­gorii şi pentru struguri de m&s&

Pădureţi de acaţi şi gledici/-j liferează cu preţuri moderate

Pepiniera primă ardeleană alui

Mihail AmbrosiIn,. M ediaţi (Medgycs NagykukiillSnnegye).

prietinul viierului 254 24—[ catalog al soiurilor şijpreţcurănt Împreunat ca in*1 -‘rucţiune populari fi practici pentru plantarea viilor

ai trimite ia cererejOti şi cui gratis şi franco.

[cărăriPortland şi

Româiicementilo braşov şi Xteociner

Pentru zidiri

T ra verse

Stucatură da trestie împletitură „Bacula»Materialul de zidit în viitor.

Ieftineşte orice zidire.

Ţ e v ide fier covăcit şi fier turnat

precum şi Fitings Pumpe pentru fân tân i şi alte

industrii Sfredele de găurit păm ântul

şi la fântâni

^•2*5 i i ' 1

@©@ 0 # i % f 2 îl | 9 0 * «Ş»

Tot felul de articli technici 1

Fier de Ctiilsirîn rude, fier modelat, fier în rude şi

fier de încheiatin 600 profile şi dimensiuni

se află în depozit.

Caroi F. Jickeli, Sibiiu şi Alba-Iulia.

nThirfhirtM

Singurul institu i de asigu rare arde lean

„ T R A N S 8 Y L V A N I A “Strada I M d ie i S. S I B I I U

recomandăStrada Cisnădiei 5.

Asigurări împotriva foculuipentru edificii, FBCQltB, mSFfail, maşini, mobile etc. pe lângă premii recu­noscute de cele mai eftine, şi în cele mai favorabile condiţii, cum şi

Asigurări asupra vieţii(pentru învăţători şi preoţi români gr.-or. şi gr.-cat. dela aşezămintele confesionale cu avantagii deosebite), pe caZIlI mOPfiî, şi Cil tBFIdfR fiX, cu plătiPB simplă sau dllblă a capitalului; asigurări de ZBStPB (copii), pentruseryiciui mijitar, şî asigurări pe spese de înmormântare, mai departe asigu­rări de accidente corporale, contra infractie'l (furt prin spargere) şi asi­

gurări de pagube fa apaducte. « » - -Starea asigurărilor cu ( foc K 112.045,412'-Şumele plătite pentru pagube de foc pănă la

finea anului 1909 . . . K 4.831,168-51 Capitale asigurate pe viată

achitate . . . ; . . . . . . „ 4.571,035-31sfârşitul anului 1909 \ viaţă „ 10.847,132*—

Fonduri de întemeiare şi ae r e z e r v ă ..................... ..... . „ 2.309,387'—

P r o s t ie în combinaţiile cele nai Variate se trimit si se dan gratuit orice informaţii în birourile Pirecjinnei, strada Cisnădiei flr. 5 fi la toate agenturile.

ersate in Aculslţil, cari au legături bune, se primesc in serviciul institutului In condiţii favorabile.Persoane versate

i i

■ ?

Osers şi .IEI O . UL © ¥ speeMă pentruconstruarea de motoare>V IE N A X X ., Dresdaerstrassi 81-83/a.

Filială pentru Ungaria: BUDAPESTA TI., Podmanicekygasss 18.

bocomobile cu benzinFabricate recunoscute de clasa primă. Garnituri complet© d@ îmblătit*

Motoare ou benzin. Motoare ea gagde mânara cea mai ieftină din prezent (2 -3 fileri spese de mânare).

g r S ţ i ^ n c a * “ dep,ată A rab ile . Preliminar» d . * *RrhwPUlTni« u5 nJLam fu™sat garnituri da îmblătit între altele urmăioErelo?

rească 1. S IuHa S 2 T U Z w-nj-, de îmblătit. Pop Antonie, B u c e r d e a - v in o a s ă ^ n f » ' Fafî MMW FeU -Baiom 4 ^P «,L “ J ^ E C?,ae Bicilă> Nucet, 1. Sibnn, 10 HP aranj. de tablă*-uz?

rentrn 1'ranailvania reprezentant general S a m . W â g n e r fabricant în Sibiin.--------------------- ----- —

Nr- 11 F O A I A POPORLUUI

N ic i c â n d !• „„nimb altul cu săpunul meu,

te când folosesc săpunul de lapte de cnn- o^btnfiferd (marca Steckenpferd) de steckenpj l Teschen a. E. fiindcă^ S p u n rămâne singur cel mai eficaee f , î t toate săpunurile medicinale cum• .Intru îngrijirea unui temt frumos,

L 2e şi delica t. B u ca ta cu 80 filen săS în toate farmaciile, drogheriile şi

cap parfumeriile etc. 40 7-40

Ludovic Ferencz,croitor de bărbaţi,

Sibiiu, str. Cisnădiei Nr. 12,recomandă p. fc publicului

ce le m a l b o b * • to#e «Se l a m â— |n m a r e a s o r t i m e n t ---------

n o u t ă ţ i l ei sosite chiar acum, jJBHtFU haini! dB

bărbaţi stofe englezeşti, franţuzeşti şiindigene, cari se esecută după măsură cele mai modeme vestminteprecum: Sacfco,. îaquete, şi haine de5a|0n cu preţuri foarte moderate.

Deosebită atenţiune merită nou­tăţile de stofe pentru paPtiiSiUFI Şi „Raglam", cari se află totdeauna în deposit bogat.

Asupra PCOSFenZilOP confecţio­nate în atelierul meu, îmi permit a atrage deosebita atenţiune a On. domni preoţi şi teologi absolvenţi.

In castiri de urgenţă confecţionez un rind complet de haine ,în timp de 24 ore. si 4 i -

Unifohna pentra volnntari, c® « şi tot felel ds articli ds uniformă, după pre- Mripţie croitura cea mai nonă.

Msrca da scutire: .Anke?".

Liniment. Capsicl comp,,înlocuitor pentru

Aikir-Pali-Exp@lf@r«sttua Inc de casă valorat de mult, car* « foloseşte de mulţi ani ca fricţiune siguri

>» fodagiă, reumatim p răceli, = Din ciuza imitaţiilor dc puţini va- loSra si fim precauţi ia cumpărare

ţi să primim numai stide originale In ţitnle cn marca de scutire „Anker* ţi cu nomele Riehter. Cu preţul de 80 CU, C. 1-40 P Cor. 2‘— bS capată aproape în toste fir- ®»cule. Depoiit principal la Iosif T8r3k,

farmacist in Budapesta.Varaada lui Dr. RioMe? la :: #I enl de aur® în Praga. ::=== Ştiseauâ Elisabeta Hr. 8 nou. = =

Itenţlo.

Espsdiţie zilnică. 242 25 -2 6

I

Pag. 167

:xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx^

Primul atelierde pantofărie şi cizmărie pentru bărbaţi, femei şi copii

G E O R G E L I M P E D Emăiestru pantofar şi cizmăria

Sibiiu, strada Ocnei Nr. 17.Execută tot felul de încălţăminte, dela cea mai simplă pănă la cea

' mai fină, pe lângă preţuri moderate. 62 3— ^

v m x m x x a o o o o o o cio tm x x m x x x x x yAuleo I

Afurisita de tusă mî înneacă.

La tusă, răguşală fi întrocnare ajută sigur ţi repede

Pastilele de piept ale lui Eggsrau un gust admirabil şi nu strici pofta de mftncare.

Ua carton 1 cor. şi 2 cor.Carton de probă 50 fll.

Depoul central:

farmacia „La pa!atii“B n d a p e s t , VL, Vâczi kdrat 17.

In Sibiiu sâ poşte căpăta la Guido Fabritius, Carol Morichtr, Carol Milller, E. Rummler, Karl Pissel, August Teutsch.

Trăiască I

Pastilele lui Egger mă scăpară iute.

In Ssbeş la Wilhsitn Ledarhilger şi Ludvig Binder. 240 26-36

X K X > m ^ J w » m K * K K i m K X K K K H X x x K * K # K # *I P U B U O A Ţ IU N E . I|| Se aduce la cunoştinţa P. T. publicului, eă gubscrişii am înfiinţat |||H în comuna Avrîg (Felek) comitatul Sibiiu

o tiglărie de cement S|| şi oferim de cement cu rosturi în diferite colori, lungimea jg , Şţ ' e 39 cm. şi lăţimea 23 cm.M Mai departe oferim cărămidă, troci în diferite mărimi, trepte

etc. toate din cement. w 22g 47 6_l0 I. R A D U Ţ S0 & Com p ** * K * H X X X * X X X X X X X X X K X X X X M X X X X X X H * X

^ T m E R R Y— Scutit prin lege. — 10 10—26

Singurul veritabil cu căluguriţa ca marcă de scutire.Are efect sigur la toate îmbolnăvirile organelor de respiraţie, tuse, scuipat de flegmă, răguşală, catar de gâtlej, boale de plumâni, sgâreiuri de stomah şi alte dureri de stomah, aprinderea tuturor organelor interne, lipsa de apetit, mistuire grea, îngrăşare ete. Estem la toate durerile de gură, durere de dinţi, rane de arsură, junghiuri ds membre, bube, special influenţa etc. 12 sticle mici Bau 6

duple sau o sticlă de familie specială, pentru călătorie Cor. 5.

A l i f i e d e e e n t i f o l i i a farmacistului a. THIEHHYsingura veritabilă, de efect surprinzător, sigur şi neajuns, chiar şi la răni vechi, fel de cancer, umflături, răniri, aprinderi, picioare slabe, abscese, depărtează toate corpurile străine, materiile de coptură, face adeseori de prisos operaţii duroroase.^ = . ■ 2 doze Cor. 3'60. ....

Să ne adresăm laFarmacia-Ingernl protector q lui fl.Tfiierryîn Pregrada lângă Hohitsch

Allein ecMerBalsamjus det Sehutzengel-fyolhehe desA.Thierry inPrejjrada

bel Hohitsch Saaerbrunn.

Am onoare a face cunoscut onoratului p u b lÎG *iepozitu l m fcn ele m ă r f u r i :cel mai bogat asortiment de cravate, da ciorapi şi articli de legat, îndeosebi cio-

J rapi pentru b&laţf, cea mai bună calitate; . v 819 14—26

rufe de tricot, lană şi DumD&o. ,, ,mai nainte M. D a n ie l : stofe de haine, barchente, flanele de tenis, perlni: 9i hnlntde pat, articli^de ulănfcrte.

linii QÎ QÎfnnilP toareUdePS t 1?ne ® s bT”corsete de fason, şaluri şi năfrămi, stofe de dantelă şi IlUll M M lu u l lu , de ngrdale, covoare înaintea patului «I In casă şi Hnoleu. Oele mai bune oxfordurlpentru cămăşi, materie pantru şorţe, vinete şi albastre. n*

MSnuşi Slacd şi de stofă cscelentel ArHcli G u s t f t V Zim erm ailll, Piaţa-mar6 I.ie blană cj siofs. cu preturi reduse.

Am onoare a face cunoscut onoratului puouo

iliflri senini flomni şi floamae, anlere, manşele,

Mia « mimirtU pl»HMll ţl lljUu <« unit

Fabrica de motoare şi de maşine

Kalm âr şi EngeiBudapesta T„ ÎLlpoit*lc6rat m.

Iţi recomandă motoarele de benzin, loco mo­bilele de benzin, precum şi motoarele Bale do gaz augativ, cele mai simple şi întocmiteSentru maşine de îmblătit şi pentrii mânarea

e mori, cari se pot vedea ori şi când puse în mişcare în V. Lip<5t-k6rut 22.

GaranţA deplină pentrn îmblfttit escelentl 802 Novitate singur eaistentă! 18—10Aceste motoare, an mers uniform, şi în arma construcţiei lor foarte simplă să "pot manua uşor şi de cel mai neespert om.

List& de preţ gratia şi franco.Preţuri ieflne de plătit îa rate! f

îngrădituri uimitor de ieftine!. . .*<•-• /ffi!5s VA*-mm2rft+A HAMflnrî iÎa- r«/»n

“ ▼ enţiw ne senzaţional A;

Nenumărate serisori de recunoştinţă doredesc » superioritatea neîntrecută a

împletiturii Hungaria: jj patentată. 34 6—ia

Să fabrică numai din cârmă suflată cu zinc! Nu e de lipsă să fie văpsit. Preţul per metru m drat 30 fileri şi mai sus.

Să poate procura la singurul fabricant:

Alexandru flaidekkerfabrică' de ţăsătură de sârmă, de îngrăditură din împletituri şi de

Budapesta VIII, Uldi Gt 48/84.Serviciu ieftin, repede şi conştienţios. — Preţcurent ilustrat, gratis şi franco. 1 ţ m

Picurii de stomachde Brâdy

cuMate» Domnului de Mariazell

ca marcă de scutire, şi pentru aceasta numite „picurii de stomach de Hariazell“, sunt cel mai bun leac, valorat de 80 ani, contra la orice suferinţă de mistuire, arsuri de stomach, îngrăşate, dureri de cap şi de stomach,. colică, insomnie, lipsa de sânge, anemie etc. Să capătă în farmacii

f cu preţul’ de 60" fileri şi Cor. 1-40.‘ 6 sticle cu 5 Cor. 8 sticle duple cuI Cor. 4 50, expedează tranco prodn-

___________ | centul C. Brâdy, iarmacia .RegeleUngariei* Vieua, I. Fleischmarkt 1. Depou 241.

Să fim atenţi la marca de scutire eu Maica Domnului de Mariazell, pachetare roşă şi subscrie­rea, ca, pe chipul din clişeul de aci- 0 l i —20

A t e l i e r d e e u r e lă r ie , ş e lă r ie ş i c o f e r ă r i e

ORENDT G. & FEIRI W .(odinioară Societatea corelărilor.)

Str. Cisa&diei 45. S I B I I U . HellanergasBe 45.

Magazin bogat în articole pentrneăroţat, eâlârit, venat, sport şi voia], poeiâai şi procoyeţuii, portmonee şi bretele solida

şi alta 82 30—= = = = = artieoîe de galanterie = = = = =

en preţurile cele sud Moderate.Curele de maşini, curele de ensnt şi legat, Sky (yftrzobi)

peraanent în deposit.Toata articolele din branşele numite şi repara tura lor se esecută prompt şi ieft».

Llate de preţuri, la cerere, ie trimit lranco. .Cemamlsle prin postă efectuew prompt fi conqlienfioM.

Mare deposit de hamuripentru eaidela soiurile ee ie mâi ieftine pănă la cele Mâi fine» eoperitoare (ţolnri) de cai şi cofere de călâtcrie-

, m -

Prima turnătorie dB fer siîiiariâ,I Sibiiu, Piafa Fânului Nr.1.

de maşini ffgrjcolBi afelîBr mare de mori şî prăvălie de fer.Am onoare a aduce la cunoştinţa Onor. public, că sunt foarte bine asortat

cu Mente M o t o a r e încălzite cu benzin saugazsugat iv dela 2 cai putere înfsus, — precum şi tot soiul de Maşini -agricole dela plug şi

^ „ pănă la treierători de orice mărime. Maşini de se*1 cerat şi de cosit iarba, sistem Mc. Cormick Plano, asemenea M âşini de lână îi Piuă, Mori do orice, mărime, Cilindre la tnori pentru asortat f&ina, P ie tr i de moară do |6rice cvalitâte, ;bu; jîreţiuriie / îeduso şi, condiţiuni extra' avaritâgioase. ?

W "* C ataloage' Şl inforiuaţluni la cerere franco Mi graţi*. ; • 64 4-6