1 nEiuav>ţiunna.ţlâmitoţiMea ţi Tiţoiralla

t Braşov, piaţa mart nr. 30. TELEFON Nr. 226.8«ri9ori netranoate na *s

primesc.Manuscripte na se retrimit.

I nse rat ess primesc ia Administraţia»

Braşov şi la armatoarele BIROURI de ANUNŢURI:

in Vlsna la M. Dubea Naehr., Nox. Anjţenteld di Smerie Les- Bor. Heinrich Sohaiek. A. Op* pelik Naehf.. Anton Oppeiik. In Budapesta la A. V. Goiber- ger. Ekatein Bemat. luiiu Le* opold (V II JSrzsebet-kornt).

Preţul loserţluallor: o serie prarxr.ond pe o coioană 10 bani pentru o publioare. Publicări mai dese după tarifă şi învo­ială. — EBOLAUK pe pagina 8-a o sene 20 bani.

(N um ăr de D um inecă 5.)Telefon: Nr; 226.

iib

Aooaamenitt pbjiiiu ausuujtwuiuiíPe un an 24 cor., nr- şwţeţţu i

12 cor., pe trei 1 *Jtu wuor.; 0 N-rll de Oumlneoi 4 no^tpe **.(-;

Pántra România ifhitrÓéi^e i

N-rll de DumhitoN 8 fl-i.'pN a«J!Se prenumără la toate ofi­

ciile poştale din In tră , şi din afară şi láLdimi bolootöxS.; ,9

ÁllOMffiéirtÍí!jílÍ!!l fiîiSOftiifil_____

I. Pehm ânBO co»., pe*işaise'

l i t r u l«; MrKÏA.iW» -l»ni Í* «®f»4 • p* i trei mm 8 qoiv — Un, esem píárilÖítftóL Atfti talbotùt-'*

Nr. 23.—Anul LXXII. Braşov, Vineri 30 Ianuarie (12 Februarie)>0 !

mdwah*wui«Nd*i**iâi

'»•ff/> .iu) .inotiiíií

Tub ei n't

m W 'ăA nnm9/1 cnn o ii J ii

Din causa sfintei sărbători de mâne, Vineri, ziarul nu va apare pănă Sâmbătă sara.

Serbarea zilei de 24 Ianuarie.Craiova, 25 Ianuarie 1909.

S’au împlinit 50 de ani, de când prin unirea celor două ţări române dintre Dunăre şi Carpaţi s’a pus te­melia regatului român, liber şi inde­pendent de astăzi. Era atunci, ne spun istoricii şi bătrânii, un entusiasm şi o veselie fără margini în amândouă ţările, dela Dorohoiu pănă la Severin. In toate oraşele şi satele se înălţau rugăciuni de mulţămită şi de mărire lui Dum nezeu; bubuitul tunurilor şi sunetele clopotelor dela sutele de bi­serici din Iaşi şi Bucureşti şi din toate judeţele dădeau o puternică espresiune simţăminteior, de cari palpitau toate inimile. O horă mare părea că s’a în­tins, din Carpaţi şi pan’ la mare, „hora unirii“ atât de frumos zugrăvită în nemuritorul cântec al lui Alexandri, espresiunea de veselie a acelei epoce.

Aceste manifestări de bucurie se repetau în fiecare an la aceeaşi zi,

larii îşi urmau cursul îndatinat al afa- j României de a z i; aşa este, în ţară, cerilor. Pe urmă începuse a se serba ] lângă dânsul, umbra unui mare mi-această zi şi în casarme şi a se face câte un Te Deum pe la biserici, mai ales din iniţiativa ligei culturale.

Anul acesta s’a organizat în mod oficial serbarea acestei zile ca a unei

nistru şi mai departe, afară din ţară, a unui mare împărat, prietin şi spri- nitor al Românilor şi al noului stat neolatin dela Dunăre. Fără un om su­perior, devotat şi hotărît ca M. Co-

9 J‘JO>. : fi

nnij'j î I llfi <

mari sărbători naţionale. Cu săptă- ' gâlniceanu, anevoie s’ar fi putut façe mâni înainte au făcut pregătiri pentru împroprietărirea ţăranilor. Fără cpţţ- această zi atât deregătoriile oficiale | lucrarea unui alt mare om al epocei, cât şi societăţile şi cercurile culturale, j a Im £ ^e9r' la Constantinopoleç Bé- Ziarele se întreceau să iasă care de : cularizarea mănăstirilor ar fi întâmpi- care mai bogate de suveniri istorice, 1 na ̂ mari dificultăţi. Şi scrisorile Mi relative la această zi şi la oamenii j ^ Alexandri despre misiunea ţfijjţ(j>- cari şi-au scris numele în cartea ne- ! matică pe la cabinetele Epj}opiÿVjp ^ - murirei împreună cu mântuitorul eve- ! tru a dobândi recunoaşterea,; Unirii niment al unirii şi constituirii statului ! Principatelor dunărene, făcută în mn- român. Cu deosebire ilustrul nume al | tra convenţiunii delà Paris a^pntëH- principelui Cuza a fost răsbunat cu ! l ° r> sunt cele mai interesante dovezi prisos de lunga uitare, în care fusese ! despre puternicul sprijin* ifat^Româfri- învăluit timp de 4 3 de ani. S’au scris l ° r de Napoleon III , cel mai influent articole şi poezii, s’au ţinut diserta- j Şi mai autoritar din suveranii Euro- ţiuni şi lecţiuni publice pentru prea- j Pe* Pe atunci. ;rmj r imărirea colonelului de odinioară, Ale- * Dar să mă mărginesc a vă îm- xandru Cuza, care era stimat şi iubit părtăşi ceva despre serbarea i de aici de toţi înainte de a fi domn ; care, din 24 Ianuarie.*)după urcarea sa pe tronul Iui Ştefan şi Mihaiu, în rapoartele sale cu Poarta,

J

pănă la 1866. De atunci, dela abd i-; a ştiut să înalţe şi să ţină sus dem -; carea silită, înainte de vreme, a lui j nitatea suveranităţii naţionale, atât de ' tj Cuza Ia tronul, pe care el nu-l ocu- 1 umilită înainte de el şi care prin uni- j “ pase decât pentru a duce la îndepli- 1 rea ţărilor făcută în persoana sa, prin ̂nire marile idei ale generaţiunii.<iscare împroprietărirea ţăranilor, prin secula l’a ales domn, de atunci, împreunăcu j ri^a^ea i^ăn^ştirilor închinate, prin ornomnniî moVn (ii iíVÍáIat. tVboitli • tvjpaa . n*(m.ivai<aa o tun Q ffti a m*űívíi/if íílnninocic

Wh.fJtrajan,

.Gazetei*La fondai jabilar almai .contribuit :

J e-t f id l Liviu lancu, preot în Zabrany coroapă 65 ii). *...„ ' . J

oamenii man ăi âdelor eterni, părea că se uitaseră qu desăvârşire şi fap-

i j tele lor. Când yeni# 24. Ianuarie, tine- - rele generaţiuni nici nu visau ce y\

mare este aceasta şi deu ce măreţe “» fapte trehuei să ne a d u c ă a m i n t e . eîn zadar se încercau unii poeţi a re-

înviă stivenirea ei. De abia acum câţiva .. ani a început iar ă Şp considera această 1, 551 ca-Q sărbătoare naţio pală, mai înţâiu ţin ;şcoli, mulţămită ministrului .actual fc dl instrucţiunii publice, care ocupa«îşi

Atunci acelaşi fot oliu/ 'Cursurile încetau -fa-ftooa sta -»H - ■to.,.fc>calnL şcoălei se făcea câte o rugăciune», se ţinea câţe un disicurs*de ocaziune, elevii decla­mau şi cântau şi atâta tot. /In colo*

(toate oficiile public#, cum şi particu-(

sganizarea armatei, a pregătit glorioasa doflnnie a regelui Car ol I. Secţiunea figei^culturale din Bucureşti a orga­nizat lin cortegiu cu bustul lui Cuza, purtat în procesiune triumfală pe un ;car alegoric. Se vorbeşte de ridicarea unei statue lui, . Cuza, pşptru care co- •

ducătoi'^kl^■' pb^dfuldi: De aceea i de câte-ori crbcí’á &óartej răpeşte ‘ dintrb noi ^ „n n u lj.d m aceşti bărbaţi aleşi ai neananlut simţim îndoit ti pierderea s şi lovitura > ce;i ne-a <ajuns ir/ri«r.« seoov ho ',niii Aşă! simţim şi acum indeit d#

g-péÜ ! lByiţur# ce ne-a ajuns :ipHb , peaştepi#tă a ini Coâpîan

Bredieaanuv întâmpiatâi Duminecă. Ţoţi câţiid’aui cunoscuţi am trăit împreună Cu !;el !̂ f ramr avut Ca !SOţ îu luptete bbâătte nátiobale^ ’l ’aiíi ̂iubit ca pe un( bărbat inimos, inteligent şi sincer n a ţ i o p a j i s ţ , > D’a ;iuhit,(înşă;,cja deosebire (pepen i dţP Bănat, a) cărui fiu »credincioşi a fost şi;a rămas Şve* diceanuy übare era Bănăţean din ’CHe^tCt/iiSiiâ; íü ‘tălpi. Era fericit, siă l'Oaiă lijc're şi. întreprinde, să poătă VOi bi căţEiy ai; săi, cei mal apropiaţi din popor şi era mândru de a sta în frunteâ1 lor< Şif a-i( cdnduce cu euvân- tul, pe căred stăpânea, ea orator bun şi plin, de spd:it ce eră, şi cu fáfita bună dela care nu tse retrăgea n^J- o d a t ă . h i n f̂wipiiirieh o - v < h

Numai ucu aceáte i/frumoase îusu- şîrî Corioláü fíredrééaUU a âjifnS -Să fie aşa de iubit de. Românii bănăţeni şi de ceilalţi fraţi ai săi, cari rab cunoscut pr au, au^it , elé puméie Ipi; numai aşa ise .explică că ia alegerjle diétáié4tíifl'1906, când Brediceanu cii soţii săi de luptă, din sânuf * partidu­lui naţional al Caraş-Severitiutlii, s’au botárát a lua şi ei parte la mişcarc-a electorală şi a stărui să se .aleagă

r în cercurile din comitat deputaţii na­ţionalişti români, ei însuşi a fost ales în două cerciiH cU mare majoritate

Dintre multele iipsuri şi scăderi, i şi c}4»;4P ^eos’çbjjjt' 0rOcşâ râmând a mitetul organizat * pentru acest scop de cari avei» sâ suferim noi Românii | avut,,o majioriţate deVpeşte .p miie.de deschisese de mult o listă de sub- dela Carpaţi pănă la Tisa în urma voturi. ,ut<\ »

de. cari îmbucurat iRrediceahu iln iviâiţ^ s ’au ma-

bCàziunëà ! 1 hmormântării____________________ r , . . . , „ ; I ) , „ >

'şură azi înaintea ochilor noştri, între pregătirea, capacitatea şi toate cele-[însoţit de regretele âdâpci#)e,ţ:ujiuţor. iţOmuritoafele,-umbj;e din jurul cava- laite ' ~

Jereştei, figuri a principelui Cuza, se care disting mai ales unele, cari au con- j

-kmaik, U « * i . *) Descrierea sèrbârii din Crátóvit o'

trihuit enorm de mult Ia întemeierea c&m în corpul ziarului; ̂ ;» - î-« Red.

însuşiri ce së cer, dela acela,! Răsplata faptelor sahe'“"bune şi îoinâ- yrea să fie bun şi vrednic con-ineşti Va f i amintirea ne ştearsă, c e 7 o

inimile fraţilor sSi!Fiâ-i cenuşa uşoară1!

sap* » Lfi FOILETON UD »GAZ. *TKA1N8^ u

( Din v iaţa ţărănească*'»{• ifBfiii de GriflOfri«r«N, Coatu.

'O p^trecer# ţărăttească.CrioJ lio fia tbnitdiq &■/ .>nolipah i n ul/< -iiLJuf» La* câ’ eîva,săptămâni iduiiă QŞfDlppui- •• t̂opti dtn saniri Homânaşii..<t.u ncuaapaarat •Ltnoşiai tui ' IpanLLTănâsescu prin ajutorul

dânsa, n?ă zR 'baiţ când îi vorbaide; petr©- ebrei tfd ştiu 2ftw, cine fuge. imi-i.M t *5 «9 ge iYedb că şi Dumnezeu a * voit, că era d 'zi ioârte Trumoaâă Dumineca aceea! Luine multă se adunase la şcoală, nu nu- mâlf^din sat cî şi din satele vecine. Femei, bărbaţi Şi ribpii umpluse-ograda şi amân- ddiiă’ saiele ue clasă. Chef şi bucurie ve­deai pe faţa fiecăruia * u~ i> * •S;' ‘ «

1- a. M̂ Su ^primit cil multă bucurie. Invă- . . . . . ̂ ţMtoiHil(taii'â! îdtăţoşat Oe preot, care nufj?;lîSncei populare, «pă trezesc cu o scrisoare,! (jjfuft venise Vi dânsul în sat ş 1 care, era

dbla iovâţa4oruL^ieţi«colo, care mi-ejjbun tin om foarte deştept, cum ş ipo to ţifru n -ţafif -şăTuitii. ‘N’̂ bib 'âşezar cu toţii în jtfrul

]dinelor, ce erau înfirate în amândouă cla­sele ’-Şi' caVb erau pline şi încărcate cu tel 3e( ff Pde* bu-âte i cu sticle de vin, că fie 6are gospodar aduseJb câte-ceva de ale mâncărăf Laf un semn făcut de preot tor ribro'ddl sfi i!sculă în picioare. Era o li- niŞte şifIb; tâdere că dacă ar fi fost o Mus- Bâ5f â>ar,; fi auzit băzâitul. i{\ r

InvSţătărăl, 6u copiii din şcoală, cu flăcăii şi cu tetele dm sat cari ştTatr să cânte, începg.dinjjŞala ce despărţea claşele:

prieten şi care îmi scria: i mi ţ i irc < Iubite finire ! *9 . d i o* ’ini’j *• in o o> u,. . jiuiv b&•i n u< Waror,bucune şi. mare. veselie e pe u IftiwiiqŞătftPUM din^şatul Români neişt\ide când s’a cumpărat moşia lui Ioan

Tănăsescu. Zi eie ac^şte^.p’a ţprminat. şi împărţjalş, aşa că fie-care şi-a petruit ho

-in»tarele părţii, iui. Pentru Dumineca viitoare ne-a'fd hotărât să 'fâfceiri uft f̂Wl de serbar*

I şi un fel de petrecere fiăţeas a ;cuth! s’ar 1 zice', în'}dca«ul şcbafeţytmtie1 ne Vom întâi-

„ ni' to ţi pretfnîi fefi toţr ic,unbscUţii.iUiiI1JÎ''Dacă ai buna voinţă, v/npj şi tu, cu

, qldpiiiifi ; vom .peţrpce. câ ţ.^ ' poate de Bine.Pănă să ne vedem sănă^o^ plineşte

i.qţft rog, o.îfrâ paseri jStrângpre /le mână din npartpa ^micului tău. ,\„ri qw fl {, {

V. lonescu, învăţător.

Fâiâ să mă mai gândesc mult, i-am răspuns că să mâ aştepte. Nevasta, nici

fijoo , i.o , JI3 J'J 'f|,‘io iii Air,} t ni«:-K .atfei» - goii î Trăiască RcgQîe, i Am­

in pace şi ’n onor. fli De ţar;ă iu b iţ i^

. fŞ’apăi ătpr, d e ^ r ^ !

Fie Domn glorios, Peste noi !Fie ’n veci norocos, In războiu!

r< o

18 ÎÇ-. i;0

• _ Trn ~!~rri7~- r~m.‘Q -kfiW &PM fytn jw ,) inue iş enid ..pejeşc păripţe. ..

Susţine cu mână Coroana română.. .[i n: ăy

ş ftfina şîl Ji (ii J}fj |J: |; is‘> ;irmj/ill ojlfi/d

Trăiască patria,»: Cât soarele; ceresc,; â )A; - ; / o

Raiu vesel pământespj ) : UjlrJCu mare falnic^ nume! „ f;fiFie ’n veci ferită b ,JV napDe nevo i! ? na i^inâqâtsFie ’n veci iecufftăy -Ji 91B0De feroî !.. lV },il unfi , • -O! Doamne sfinte

•j&nCeresc părinte, întinde a ta mână Pe ţara română !.

TÎJJnnqO'lfill

fi 9;se auzea

‘ i ţf-secă cântau îngerii, aşa

de frumos; fiori îţi ^edeati briri părea1 că nu eşti p» pământ, ib1

— Sât!.. tăcere! tăcere Vă rog,‘stri­gă; iarăşi preotul.^ iojî £vni .qu»;

, învăţătorul jŞi} cp,jvuini(îi| »săi începurăP f * futa'j eie^ei i,b fieîfiieeţfiM

E fericită ziua în ;qar#n ■ f r t:]. < Pătrunşi de sfânta datorie ;,

io Ai ţârei dascăli onorează,Pe cel dp ţară onosat {,.. ,j /p .

inio/fsLi ni .iviiifina fiefniJ'il ni <19̂ 91 I Haret Ministru, al cărui geniu in scumpa noastră Românie,Organiză învăţământul,Lucrând spre binele obştesc !....

— tlra !.. Ura ! sMr trăfâscă Ministru Hairet strigau câref mai 'de care, clocotea

'ŞcBkla tifi âftăr-Sd©vrft î îSq aritţnh (etiAcnFâcân/lu-sb linjştb', giasUl

incepu să răsune în"auzul tuthrp>a i : «Ta­tăl nostru, i a re le^ ti în cer^l;..f ,J(10■ “ fL,. h,r. ..O . f -iki Ltif J»p ^Blagoslovind masa, ne puserădoi pe adâncat. Nu ştiai ce să mănâhci ihâi înt'âi,

erau ţej/de fel apf bucate ca de adună­tură ; îns^ bpcate hiţiib căci, cum eiVtiinp de.toamnăg când cşisajHe-câruiâ îi.p|tnâ de bunătăţi, a^iţsefte unii fripbură. de porc, âfţii 4% paşârfl, “ -- ^ ^ - sapoi ouă

pate un păhăruţ de vinţ sfâr^ia pe gâf: 'Şi doamne straşnic mal mâner şl m ai' hlai, când îs mai mulţi la uni loc şi când e chef şi voie biţnă. Vintil înltotdeauda înveseleşte inima * omului’ şi îi înroşeşte (»brâzti! rrDe aceea care mat de cârd, pariă stttia&etW'în foc, aşa ne rtimi^nisBW la-fâţ>.î;,i * 1 b

vin, strigă tare :— Tăcerelv^ tâ c e ^ ! 1

■ ii o; ’ piifcăpici pp era., ţlinţ^^^r^eneaspă, aşa linişte se făcuse. Ochii tuturor#,^ din' care'' păreau că ies scântei, se indreptarâ asupra bătrâ­nului, cu părul alb ca lâna şi ale cărui fire la razele soarelui, ce intrau înlăuntru pe geamuri, străluceau ca argintul şi care bă-

Ştirea despre moartea neaşteptată a deputatului Coriolan Brediceanu, care a fost telegrafiată în decursul zilei de Dumi­necă în toate centrele locuite de Români, a produs pretutindeni o viuă şi profundă emoţiune. Cea mai mare consternare a pro- dus’o însă ştirea morţii în Bănat şi în deosebi în Lugoş şi cercul Oraviţei între miile de Români bănăţeni, a căror sfătui­tor părintesc, apărător însufleţit şi mare binefăcător a fost neuitatul Brediceanu. Din toate părţile au sosit la adresa fami­liei Brediceanu nenumărate condolenţe te­legrafice, şi deputaţiuni peste deputaţiuni s’au îndreptat spre casa mortuară, pentru a depune o lacrimă de durere pe cosciu­gul bărbatului, care a fost fruntaşul între fruntaşii bănăţeni.

Imediat după aflarea ştire! dureroase s’au întrunit societăţile româneşti din Lu­goj, pentru a da expresiune condolenţelor lor şi pentru a lua dispoziţiile necesare în vederea înmormântării. In semn de doliu şedinţa de Luni a conziliului comunal dini iLugoj, în a cărui sală a răsunat de atâtea- ori vocea convingătoare şi puternică a lui Brediceanu, a fost ridicată. In numele membrilor conziliului comunal au luat cu­vântul d-nii Florescu, Dr. Suttag şi Dr. Branisce relevând meriteledecedatului şi tălmăcind profunda durere, de care repre­zentanţa oraşului este cuprinsă în faţa morţii unui atât de distins membru al ei.

Un moment deosebit de înduioşător a fost acela, când s’au prezentat săracii şi cerşitorii oraşului la cosciugul milosului lor binefăcător, vărsând lacrimi amare.

Marţi s’a făcut înmormântarea în mijlocul unei afluenţe ne mai pomenite de lume. Afară de reprezentanţii autorităţi­lor publice, civile şi militare, au luat parte toţi Românii din Lugoj şi satele înveci­nate, numeroase deputaţiuni din cercul electoral al Oraviţei şi numeroşi străini. In decursul dimineţei au sosit deputaţii naţionalişti Vaida, Maniu, Vlad, Goldiş, Su- l cin şi St. Pop, cari s’au prezentat în cor- j pore în casa mortuară pentru a exprima familiei condolenţele profunde ale clubu- j lui naţionalist dietal. in aceeaşi dimineaţă I a sosit şi o deputaţiune a partidului po- J poral german din Bănat sub conducerea j d-lui V. Orendi, redactorul ziarului »Volks- ; freund«, cari au depus o cunună cu in- j scripţia »Nobilului Prietin«.

Actul înmormântărei s’a început la j orele fi d. a. Deja la 2 oare înaintea bise- i ricei a fost sistată circulaţia. Intre cei j prezenţi s’a remarcat episcopul Hossu, Hş- j panul, viceşpanul, etc.

Prohodul l’au oficiat protosincelul L)r. ; Traian Badescu, protopopii: Dr. George j Popovici, Ghidiu, Pepa şi diaconul Gaşpar j din Lugoj. Predica în biserică a ţinut’o i Dr. Popovici cu o emoţiune care a stors ' lacrimile ascultătorilor. Până când a ţinut; prohodul, de ambele părţi au stat depu- j taţii naţionalişti, iar cosciugul a fost j dus până în faţa bisericei de deputaţii : j Vaida, Goldiş, Maniu, Vlad, Suciu şi St. i C. Pop. ’ ’ j

După săvârşirea prohodului s’a por- j nit cortegiul funebral spre cimiter, oprin- j du-se lângă tribuna ocazională ridicată în ! piaţa oraşului. Părintele Lucaciu urcă tri- * 1 buna şi rosteşte un discurs funebral. t are emoţionează pe cei prezenţi până ia la-

trân, îţi înrotea ochii în car, mari şi no- j gri ca mura câmpului, întocmai ca un vul­tur care din înălţime, priveşte un cârd de pui.

Cu glas tremurător şi tare începu:— Iubite d-le învăţător şi vă sărut

mâna, cinstite părinte! D-voastră sunteţi aceia, cari prin sfaturi înţelepte şi folosi­toare, ne-aţi pus la cale să înfiinţăm banca populară. Astăzi, prin ajutorul ei, am ajuns stăpâni pe 600 fălci de pământ. Pământul şi numai pământul, este toată nădejdea noastră a ţăranilor. Ne-aţi spus că în unire stă puţi rea şi acuma, am văzut cu ochii că aşa este. Dumnezeu să vă dăruiască sănătate ca să ne puteţi conduce şi de astăzi înainte, pe calea binelui şi a drep­tăţii. Sunt bătrân şi poate mâini, poimâni j voiu închide ochii, însă, vă spun din inimă, 1 că mă duc pe lumea cealaltă mulţumit în suflet, ştiind că urmaşii mei, nu vor mai şti ce e lipsa şi nevoia.

Iar voi, tot norodul din jurul acestor mese să ştiţi pentru vecie, că preotul şi învăţătorul sunt luminătorii noroadelor şi \ deci, sfatul lor, să fie întotdeauna luat în j seamă.

închinând acest pahar în sănătatea; d-voastră, din adâncul inimei vă zio. sâ : trăiţi întru mulţi ani si fericiţi d ie învă- ; ţător şi cucernice părinte«.

— Ura!... ural... bravo!... să trăiască \ ani mulţi şi fericiţi, strigau care mai de care, ciocnind paharele? cu ai bătrânului, care se îngăibinise oar vşeum la faţă, vă­zând atâta mişcare.

| crimi. Din partea oraşului a vorbit Dr. , Hausz, care în terminii cei mai elogioşi | relevează activitatea neobosită şi distinsă ! a decedatului.

cesului d-lui Dr. C. Maniu vom aduce amănunte în nu merii viitori.

Completez astăzi raportul ce vi l’am trimes eri, schiţându-vă în liniamente ge­nerale discursurile apărătorului şi acuza­tului, cât şi câteva alte amănunte.

Cortegiul funebral s’a pus apoi din I nou în mişcare în ordinea următoare : j Copiii şi fetiţele şeoalelor româneşti din i loc, pompierii oraşului, casina română din; loc, corul din Lugoj cu o cunună tricoloră, Dlscursul apărătorului,societatea »Petru Maior«, comitatul Caras-; y

1 Severin cu o cunună cu roşu-alb-vânăt i Apărătorul Dr.l.Deceanu anunţă înainte dusă de 2 panduri, îmbrăcaţi în haine de j (*e ^oaro pe baza § -lai 384 al. 5 din pro-

| gală, corurile din Hodoş, din Silha, din ! cedura penală un caz ele nulitate, de I satul mic, corul meseriaşilor, societatea j oarece acuzatului nu i-s’a înmaouat hotă- j »Gewerbeverein« care a cântat în piaţă o j r^rMa senatului de acuză cu privire ia re-

* ..................... ~ ' * ~ 1 ‘ 1 sp agerea excepţhiniior înaintate din par-cântare funebrală duioasă, corul din LugojUrmează cosciugul tras de patru cai.

De ambele părţi au fost ţăranii şi indu- ! strîaşii din Lugoj în portul lor pitoresc cu | lumini în mâni. Urmează familia Bredi- | ceanu, apoi deputaţii şi lumea imensă.

Ajunşi la cimiteriu au vorbit: profe-

te-t acuzatuluiTrecând apui în meritul cauzei, apă-

rătorui anaiise-za pe scurt acuzele procu­rorului şi constată că în rechizitorul pro­curorului nu illa nici o legătură, nici o armonie şi pe lângă toate aceste nici mă­car o schinteie de adevăr. Tot ce a spus procurorul, pentru uşi susţinea acuzele

e e

sorul din Turriu-Severin Paulian, apoi loan ; Vassi ţăran din Satul-mic şi directorul j saie, nu este altceva decât un şir de fraz »Drapelului«, Dr. \ aleriu Branişte. După j bombastice si banale declamate cu mar

1 vorbirea pătrunzătoare a d-lui Branişte prin ca i vrea sâ producă în sufle-i au răsunat în văzduh tunetul alor 24 de j tel o jurat lor •. dlşpositie duşmănoasă acu- îîmpuşcături de treascuri. Preotul Popovici ] zaţului. De dove Bre-i şl motivarea acuzelor din Ora viţa a vorbit în numele alegători- f 3a!e nici pomeneală I lor din Oravlţa. Cântările fimebrale le-a ese- j Articolul tnciim'nat nu este altceva cutat,,, mod pătrunzător corul Lu-ojem- ,j(î(at ,, , lfUp|ft rearu,lll0, re, parte !u esfae lor sub conducerea d-lui Vidu. pane verbela a ariKOkm.i lui BjBrnson.

Din sutele de telegrame sosite din j Acu za tui nhi însoţit cele reproduse cu nici toate părţile remarcăm telegramele : 1. P. i un corn-..-.mar ei a repr »du« s mplu părerile Sale Metropolitului Meţianu.episcopul Papp,! îui Bjornso \ pentru a informa publicul ce-

tor. A* uza ui n’a fă cm altceva decât ceeaDr. A. Mocsonyi, Filaret Musta, Dr. Mihaly,| Theresa Mocsonyi, Dr. Kremling (în nu ' mele partidului german poporal), V. Man-; săg« | gra, a tuturor ziarelor naţionale, Puşca rin | (Budapesta), etc etc.

Două procese de pressa

La începutul acestei săptămâni s’au pert-ractat !o faţa curţii cu ju ­raţi din Târgu-Mureşului două pro­cese de pressâ intentate de procura­tura din Târgu-Mureşului. Cei dântâiu pentru reproducerea în ziarul nostru ai unui articol al lui Bjoruson, în care marele poet norvegian se ocupă cu soartea naţionalităţilor din Ungaria, al doilea pentru o scrisoare adresată lui Bjornson de d l adv. Dr, Casam M ania şi publicată în „Gazeta Tran­silvaniei“ .

Curtea ca juraţi a declarat v i­novaţi pe acuzaţi în ambele procese, iar tribunalul a condamnat Luni pe redactorul nostru responzabil V ic­tor Branisce fa tre i lun i închisoare de stat s i 240 coroane amendă în hani, iar pe d-1 adv. Dr. C. M ania ia 1 an în­chisoare de stat şi Ia o amendă de 1000 coroane.

Mai jos publicăm o corespon­denţă a raportorului nostru din Târgu- Mureşului, despre procesul de Luni al „Gazetei“ , iar despre decursul pro-

■taaMBaaBCaaeMCMwKMt

fa iu şi folie buJHp< stane »Az Uj * »Ut ster L:oyd< caii au reprodus

| articolul încriminat — fara! insă sa ii- îmgrocesuate Pr n urmare chiar Í şl dacă n’ar fi apărut articolul încriminat : în »Gazeta Trinsiivanit-i«, intelectualii ro- ! mâni. s ovaci. etc., cari cetesc fui si roi ne,! ar Îi putut iu-* cunoştinţă de> părerile lui I Bjornson din foile amintite maghiaro.

In contra toilor maghiare amintite j nu s’a pornit proces, dar chiar şi dacă s’ar j I fi pornit desigur că curtea cu juraţi din j Budapesta ar fi declarat de nevinovaţi pe î redactorii maghiari. In schimb insă s’a por- jj nit proces contra »Gaz tei Transilvaniei«. ; împrejurarea aceasta dovedeşte in mod eclatant faptul relevat şi de Björnson: că în Ungaria de fapt nu există egalitate âe drept, căci ceeace e permis a face ziarelor »Az Újság« şi »Pester Lloyd«, au e per mis a face »Gazetei Transilvanie!«,

in căzui de faţă însă nu poate fi vorba în genere de »agitaţie«, de oarece ziarele, în cari a apărut articolul lui Bjornson, n’au urmărit alt. scop, decât aceia de a informa pe ceaiuri despre părerile ce le are un străin, ceiebruî poet norvegian despre re­ferinţele din patria noastră Prin urmare lipseşte cu desăvârşire criteriul »agitaţiei«.

In ce priveşte conţinutul şi expresia- nile articolului încriminat, apărătorul con­stată că în întreg articolul nu e vorbă de Român’, prin urmare este esc bisa posibili­tatea de a aţâţa pe Români în contra na­ţionalităţi maghiare. Dar nu este vorba nici despre Mag Ir ar!, ci Bjornson vorbeşte despre o »clică« — iar sub această espre- siuno nu se poate doar înţelege poporul maghiar ! Nu înţeleg mai departe — zice apărătorul — ni i indignarea d-lui procu­

ror produsă de aflrmaţiunile lui Bjfirnson. Aceste sunt în genere fapte adevărate tn- tâmp'ate şi în de-ajuns cunoscute. Iar ră­spunderea pentru aceste fapte dureroase nu revine poporului maghiar, ci acelei clase dominante putrede, a cârsia politică este deopotrivă păgubitoare rassei maghiare ca şi ceiorla;te rasse, şi care se susţine la putere numai prin iozinee false. Cumeă sistemul brutal şi corupţiunile la alegerile dietale, despre cari vorbeşte Bjornson, au ex’stat şi există în Ungaria o dovedo>te însăşi împrejurarea, că legiuitorul a trebuit să aducă iegi pentru a putea curma abu- suriie, ce se săvârşesc.

Aşadară, afirmările din articolul lui Bjornson, cari corespund adevărului, fiind reproduse în foi nu pot constitui delictul agitaţiei, pentrucă ele constată numai fapte întâmplate; iar în ce priveşte efectul fap­telor asupra publicului, numai aceia pot fi traşi !a răspundere, cari au comis fap­tele şi nicidecum cei, c ri au înregistrat şi reproduc acele fapte.

După cum am mai accentuat, în în- ţe'esul alin râtului 2 ai § iui 173 al codului pena), delictul agitaţiunei îi comite numai acela, care provoacă direct la ură o clasă, o naţionalitate sau confesiune contra celei­lalte. Iri cazul de faţa însă nici vorbă nu poate fi do provocare la ură, căci ceeace se cuprinde în articolul iui Bjornson e numai strigătul do durere al unui popor asuprit, care strigăt ar trebui sâ fio res­pectat- în primul >ânJ chiar do cătră aceia, cari au avut odinioară o anahagă soarta şi cari nu pot şti. dacă putea âjimgv< şi el din situaţie. Căci în sfârşit barem! a âta unui pop;

■ âru»

pe viitor nu vor ou în o astfel de•reoue său per/niţi . care e lipsit de şcoli şi muzee se

iângă. R numai fire -c, căi apte m stârnească corn- fa ţă de poporul slovac, ca să stârnească ură în mra Maghiari‘'or, ni cel

mult ură contra »elicei«.Pe baza celor expuse, considerând eă

articolul reprodus nu conţine în nici o privinţă criteriul agitaţiei apărătorul roagă pe juraţs ca -A dea un răspuns negativ la întrebarea propusă de -:M procuror.

Procurorul susţ in o ia delictul agitaţiune«' nu care directă la ură, ci 9

drepturile saie, a închid, ca sa se va elele aceste su pătimirea noastră dar nu simt apte poporul român c

«•aplica .sa, o A j rece re provo­

ci 0 de ajuns ca arti­colul să conţină fapt»*, cari sunt menite a produce ura. In faţa făptuim c l articolul incriminat a apărut şs în mai multe ziare maghiare, fără ca redactorii acelor ziare să fio urmăriţi, zice, că negiigenţa procu­rorilor din Budapesta nu poate aduce cu sine, ca şi procurorii do aici sâ nu-şi facă datorinţa, urmărind astfel d? articol«.

In fine protestează contra insinuării câ naţionalităţile ar ii asuprite şi se pro­voacă ia legea de naţionalităţi

A p ă ră to ru l susţine din nou iu între­gime cele înşirate în apărarea sa. In ce priveşte legea de naţionalităţi spune, că de fupt pe hârtie avem uneie drepturi, dar în realitate şi ceeace avem ni-se ia. iar cel mai eclatant caz de lipsă de drejuate şi egalitate îl constitue însuşi faptul, că pe când toilor maghiare, cari au reprodus acelaşi articol, nu ii se face proces, »Ga­zeta Translv mmU e urmărită.

învăţătorul se scoală în picioare, tuşi | Turcii din anul 1877 -78. Ştiu, că chiar de vr’o două, trei ori şi după ce-şi mai I printre D-voastră sunt unii, cari au fost drese glasul, cu o vorbă limpede şi sună- în acel răzbel şi cari au văzut cu ochii eatoare începu şi dânsul : Majestäten Sa sta urea cu soldaţii, »ub ;

— Iubiţi săteni !. . îmi pare foarte ! ploaia de gloanţe a duşmanilor. Intr’o dom- j fi sunt foarte vesel, că sămânţa aruu- j oie de 40 do ani, adunându-şi în jurul său i1 a mina cji Un inKitnl mau 1 r\ a »»S i tOtl biirbiltiî Cifii Hl'li IU vătati si mai des- 1

bine şicată de mine şi de iubitul meu tovsră părintele loan, a căzut într’un pământ | topţi din ţ bun. Vă mulţumesc că ne-aţi dataseuitare şi vă spun din suflet şi din inimă că sunt foarte mulţumit că am putut ajunge, a vă face să cunoaşteţi singuri, ce va să zică unirea şi cât sunt de folositoare băncile populare. Urmaţi dar înainte pe calea ce aţi apucat şi vă asigur că veţi ajunge ce-

aţaţi şi mai deşâ, în unire cu ei, a înzestrat |

ţara cu legi bune şi folositoare, cu şcoli i prin sate şi oraşe, cu drumuri petruite, cu j linii ferate, ou spitale, cu şcoli de meserie şi de agricultură şi cu o armată bine in­şi? uită, care s’o apere, când duşmanul ar îndrăzni sâ ne-o ia.

Maiestatea Ha Regina Elisaveta aretăţeni vrednici de iaudla şi de :un;stö« Să io inimăstăpâniţi cu sănătate şi cu bucinrin avei ea ; Basarab,care aţi luat-o prin nuîncă şi pr’in cinste. I•şi i nele.fiSă nu uitaţi odata c■a pr;n mu aca, j gete, caprin cinste, prin econoun 16 şi prin !nfrâ- 1Curtea inarea poftelor, u n ţ.>opc>r rvDate î! 1 <i!nta, sfătuiesc

Să trăiţi intru JPuiţi ani, nit sâ- popor şiten« !.. i iui fost

1 o ţ i î n c e j)iitâ «a oa te ;din .*lin- i a | Ştefan, <— Bravo !... bravo !

trăiască d-1 învăţător,5 ni u ra .

e de aur cu petri scumpe din de- să se poată termina mănăstirea

ie Argeş, când a auzit că boierii ; pe Domn să pună biruri grele pe

ca a mamei în veci nemuritoru-

| Neamţului şi pe care Turcii în urmă trebuiau să ; să o cuprindă şi atunci ţara era pierdută,

I n’a voit să-l primească şi dela fereastră i-a i strigat:După învăţător se scoală preotul

— Băilor! In fruntea ţarii noastre j Apoi tu aicea lâră biruinţă, este Majestafcea Sa regele Carol I-iu şi so­ţia Sa, regina Eiisabeta. Sub domnia lor,

Nu poţi ca să intri cu o mea voinţă, Mergi şi strânge oaste, pentru ţară mori

ţara noastră, a întrat în rândul ţărilor ne- [ ŞU ţl va fi mormântu n coronat cu flori! atârnate, scoţând-o de sub suzeranitatea jTurcilor, mergând singur Majestatea Sa J Ştefan se întoarce şi din cornu-i sună, regele în fruntea armatei, în războiul cu Oastea risipită de prin văi ş’adună:

Lupta iar începe..,, duşmanii sdrobiţi,Cad ca nişte spice do securi loviţi.

Aşa fiind, poartă aceiaş grijă şi ace- laş interes ca şi Majestafcea Sa Regele Ca­rol, pentru poporul şi ţara noastră Româ­nească. La dânsa, îşi găsesc orfanii mamă şi nenorociţii şi săracii ajutor. In vremea răsboiului îngrija şi lega cu manile ei ră­nile răaiţiior ; le spunea vorbe dulci şi mângăiteare, stând zile şi nopţi întregi la capul lor, ca cea mai duioasă mamă din lume. De a'unei i-a şi rămas numele de; »Mama răniţilor«. Vă pretind, ca cu toţii, să îuganunchem la pământ şi îndreptâu- du-ne inima, gândul şi ochii cătrâ cel a- îot-puternic, să ne rugăm pentru sănăta­tea lor. Trăiască Majastaţile lor Regele Carol şi Regina Eiisabeta, împreună cu în­treaga familie Regala«.

Vorbele preotului ne-au mişcat aşa de omit, încât oi se părea câ ni se cutre­mură carnea pe oase. Lacrămile izbucniră din ochii unui sătean, care avea părul din cap înspicat şi care sta cu sumanul în spate, chiar în faţa mea.

Curgeau şiroae pe obrazul lui.— Da ce ai d-le, îl întrebaiu cu mi­

rare ?...Nu putu răspunde nimica, de cât dând

sumanul la o parte, îmi arătă că-i lipse­şte mâna stângă şi ca la pept are un şir de decoraiii.

După ce-şi mai potoli plânsul, începu să-mi spună :

— Vorbele părintelui tni-au aminti din timpul răsboiului, când mi-a râma

Nr. 23.—1909

Vorbirea acuzatului.La întrebarea preşedintelui, dacă acu­

zatul are vre-o observare la cele susţinute de procuror şi în genere dacă vrea să ia cuvântul, acusatul Victor Branisce declară că ▼rea să facă uz de dreptul de a se apăra şi el însuşi.

Folosindu-se de limba sa maternă acuzatul îşi exprimă înainte de toate in dignarea sa asupra modului revoltător, cum a interpretat procurorul articolul încrimi­nat. Arată pe larg, care este chemarea unui ziar naţional serios şi c!nstit, caro reprezintă interesele adevărate ale popo­rului său.

Pe lângă lupta energică şi desiotere- sată, pe care trebue s’o poarte fiecare ziar conştient pentru apărarea drepturilor şi intereselor poporului său, un ziar mai are sfânta datorinţă de a înregistra în deo­sebi vocile, cari se ridică în afară de gra- niţele înguste ale patriei, şi cari se ocupă cu soartea pupoarelor dm patrie şi în ge­nere cu relerinţele politice din ţară. Unul din celebrii bărbaţi ai străinătăţii, cari s’au ocu pat în timpul mai recent cu soartea naţio­nalităţilor din Ungaria, este marele poet şi cugetător norvegian Bjornsterno Bjornson.

A fost prin urmare lucru firesc, ca presa naţionalităţilor să înregistreze păre­rile acestui bărbat, care a criticat fără cru­ţare »clica« ce a monopolizat totui în această ţară. Prin publicarea articolului său (Bjorn­son) n’a avut intenţiunea de a aţâţa naţi­onalităţile ia ură contra »oiicei«, cu atât mai puţin în contra poporului maghiar, ci a voit să atragă atenţiunea »elicei« a- supra urmărilor funeste ale politicei ce o profesează

De altă parte prin reproducerea aces­tui articol »Gaz. Tr.« n’a urmărit scopul de a face agitaţie, ci ae-a informa pe ce­titorii săi despre părerile, ce le are BjSrn- son asupra po iricei »elicei« dela putere A înregistra astfel de voci, este datorinta fiecărui ziar conştient şi serios. Acuzatul arată apoi că forma, în care s’a reprodus articolul şi afirmările lui Bjornson nu con­ţin câtuşi de puţin criteriul agitaţiunei.

De încheiere apelează Ia juraţi, casă nu se lase înfluinţaţi ci să judece nepre­ocupaţi.

Funcţiunea de tălmaciu a îndeplinită) pe cât aceasta se poate, cu multă conştien- ţiositate d-1 când. de adv. Dr. Bâra.

Preşedintele se transformă în procuror.

înainte de a se retrage juraţii pentru a se consulta asupra verdictumi, preşedin­tele groful N. Lazar şi-a ţinut din nou de datorinţă ca să înfluinţeze pe juraţi în con­tra acuzatului. Din preşedinte imparţial, cum cere legea să fie, a devenit mai dihai decât procurorul. In loc de a face un re- sumat incolor şi în loc să esplice numai în mod obiectiv juraţilor textul §§ lor, gro­ful şi-a penuis să treacă peste marginile permise dând esplicări şi făcând interpre­tări, din cari ori cine trebuia să vadă că aveau de scop a preocupa contra acuza­tului. Intre altele şi-a ţinut de dator iuţă preşedintele a sări in ajuiorul procuroru­lui, esplicându-le că reproduc rea articolului încriminat de cătră z arele maghiare e cu totul altă căciulă, şi că nu se poate pune în paralelă cu reproducerea aceluiaş arti-

mâna po câmpul de luptă şi de acele zile, când fiind ca rănit în spitalul dela Cotro- ceni, Majestatea Sa Regina Elisabeta, mă îngrijea ca o adevărată mamă, dându-mi ea singură doctorii, 1 gânuu mi rana şi dându-mi ceaiu cald cu rom, mă mângâia şi îmi zicea.

— Ai să te îndrepţi băete, ai să te faci sănătos, ai să te duci acasă să-ţi vezi iarăşi pârinţ'i, fraţii şi surorile şi ai să ai parte şi de Ileana, iubita ta, care vă i că-ţi scrie înşir şi care, îţi doreşte înşir sănătate.

— Aşa a şi fost domnişorule. Fâcân- du-mă sănătos, am ven t acasă şi Ileana, uite nevasta asta a mea, m’a luat d** băr­bat aşa fără mână, cum mă găsise. Mulţu­mesc lui Dumnezeu! Am trăit şi trăesc, bine, ş’am ajuns de am şi eu feciori, ostaşi, tot sub Majestatea Sa Regele Oarol. Ro­mânul îi viteaz şi voinic! Când îi vorna de apărarea pământului strămoşesc, unde sunt îngropate casele lor, nu-şi cruţă viaţa!. M»rgeam fără teamă, cil pepturiie deschise, asupra Turcilor şi mei nu vream să ştim, că înaintea noastră ploua cu gloanţe de puşcă şi cu ghiulele de tun.

— Dar i-am biruit, baiă-i să-i bată de Turci!.,. Vor pomeni din tată în fiu vitejia Românilor, care prin pl aia de gb anţe, gâibârându-ne ca pisicele pe dealuri şi pe coline, am intrat în PL-vna, unde ei stau ascunşi ca ursul în vizunie şi i-am făcut me- leşniţă ; şedeau ca snopii pe câmp şi ca buştenii în pădure trupurile lor căzute pe jos«. Cum as uitam aşa această poveste frumoasă aud un clopoţel mic, sunând.

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I

cui de cătră »Gazeta«. Foiie maghiare au reprodus articolul cu scopul de-al desminţi şi conbate, pe când »Gaz. Tr.« l’a repro­dus aprobând a şa zicând conţinutul iui. Ex­plicarea aceasta tendenţioasă a produs în­tre juraţi o mişcare viuă de aprobare, prin care a fost definitiv sigilată soartea acu­zatului.

Aşa se face dreptatea Ia noi în vea­cul al XX-lea!

Rap.

R ev is ta p o l i t i c iIn Ungaria este la ordinea zilei acum

călătoria ministrului de comerţ Kossutk la Viena. El a cerut deja audienţă dela inonarchul şi are intenţ'unea să plece Sâm­bătă ori Duminecă la Viena Ce treabă va lace acolo V — este altă întrebare Gestiu­nea băncii guvernul vrea să-o amâne cât se poate, ca să amâne tot-odată şi criza. Se crede, că dacă va veni în strâmtoare cu amânarea, va disolva chiar dieta, ca printr’asta să mai câştige timp.

Partidul indopendist, neavând în că- trău, a hotărât să primească şi voteze pro­iectul de lege ordinar al recruţilor pe anul curent.

*

In Austria s’a format un nou minis- teriu tot sub preşedinţa baronului Bienerih. Noul ministeriu a fost compus : Preşedinte Bienerth : interne : Haerdtl ; apărarea na­ţională: Feldzougmaister Georgi ; instruc­ţiune publică: contele Stiirkh; justiţie: Dr. Hohenburg (preşedintele camerei ad­vocaţilor din Graz); căile ferate: Wrba, şef de secţiune ; comerţ, Weiskirchner ; finanţe: cavaler de Bilinski ; agricultură: Dr. Braf; lucrări publice : baron Schwarzenberg ; mi­niştri naţionali: Schreiner (german), Dr. Zacek (ceh), Abrahamovici (polonez).*

Cam pe la începutul lui Martie se va redeschide Reichsrathul şi totul] va a- târna dela aceea, dacă noul minister va fi în stare, să liniştească lucrurile, ca să înceteze obstrucţia. La din contră va urma criza şi dizolvarea parlamentului.

*

In afară pe lângă vizita regelui An­gliei la Berlin e de însemnătate învoiala, ce a încheiat-o în zilele acestea guvernul german cu guvernul francez asupra M a­rocului, despre care au fost încunoştiin- ţate toate puterile. Prin aceasta învoială se păstrează pe deplin drepturile economi­ce ale Germaniei în Marocco, dar se ga­rantează totodată şi drepturile deosebite politice ale Franţei faţă cu Maroccul, cu care se învecinează. învoielii i-se dă o importanţă însemnată politică, căci ea va avea o influinţă favorabilă asupra rapor­turilor dintre ambele popoare.

❖

In Balcani fierbe şi clocoteşte mai departe, llusia vrea cu orice chip să se înţeleagă cu Bulgarii şi cu Turcit şi să-i împace între sine. bărbii continuă cu înarmările. Zilele acestea le-au sosit la Salonic 975 de lăzi cu tunuri şi mitm- ţiune şi 990 de colete de material de răs- boiu din Franţa. Prinţul de coroană George

agită tot mai înfocat pentru războiu. Si­tuaţi unea interioară în Serbia devine din zi în zi mai încordată şi mai serioasă!

Aniversarea a 50-a a Unirei în Craiova.

Graiova, 25 Ianuarie v. a. c.

In seara zilei de 23 Ianuarie v. şeză­toarea şcolară »Ioan Maiorescu«, a elevilor liceului, a ţinut o şedinţă festivă, în amfi­teatrul liceului, înaintea unui numeros pu­blic, mai ales părinţi şi corespondenţi de ai elevilor. După imnul regal, cântat de corul elevilor, s’a vorbit, s’au cetit frag­mente istorice, s’au executat cântece na­ţionale cu vocea, cu vioara, cu flautul,s’au declamat poezii de Eminescu şi Goga, şi felurite anecdote glumeţe. D-1 profesor de istorie. V. Mihailescu a vorbit despre A. I. Cuza După două oare de veselie şi entu- siasm, serata s’a terminat prin imnul na­ţional »Deşteaptă-te Române« cântat de cor.

In 24 Ia 8!/i oare dimineaţa s’a cele­brat un Te-deum tot în amfiteatrul liceului şi d. director Mihail Dimitrescu a ţinut o frumoasă cuvântare de ocaziune. La 10'/2 s’a făcut un alt Te-deum solemn, în bise­rica st. Ilie, una din cele mai frumoase Re Craiovei, la care au luat parte autori­tăţile civile şi militare, şi public cât nu mai încăpea în biserică şi po stradele la­terale. După serviciul religios a urmat de­filarea armatei pe calea Unirei şi pe stra­da Lipscani; şi ca un semn de religioasă amintire, la o răspântie mai largă a stra- dei s’a încins o horă mare de fruntaşi ci­vili şi militari, şi de şcolari.

In cursul acestei zile, anunţată dimi­neaţa ca o zi mare prin bubuitul tunuri­lor, toate magazinele şi oficiile publice au stat închise; oraşul a fost împodobit cu steaguri şi ghirlande de verdeaţă; în toate şcolile primare şi secundare s’au dat re- presentaţii şi felurite distracţiuni pentru tinerimea studioasă şi pentru publicul a- sistent; seara oraşul a fost iluminat şi s’a făcut o pompoasă retragere cn facle. Dar din toate cel mai impunător a fost festi­valul ligei culturale, dat în teatrul naţio­nal şi organizat do un anume comitet, cu ajutorul elevilor liceului, gimnaziului şi ai şcoaiei normale de institutori, cum şi al elevelor externatului secundar şi interna­tului de fete, cursul superior. Rar s’a în­tâmplat, să fi fos. teatrul atât de plin. Cu două zile înainte nu se mai găseau bilate nici de stat, nici de logi sau benoare, deşi erau cu preţurile îndatinate.

Solemnitatea începe la 8V2 oare sara prin imnul regal şi marşul »Pe-al nostru steag«, bine esecutate do corul bisericei catedrale, sub conducerea d-lui Cotărăscu Apoi d-1 Virgil Broscărescu, ajutor de pri­mar, ţinu interesanta sa conferinţă naţio­nalistă în numele ligei culturale.

Urmează două cântece corale, cu multă graţie esecutate de elevele interna­tului, cari au dansat pe urmă tot aşa de frumos »Romana« şi »Mureşanca«. Artis- ( tul dramatic, d-1 C. Mărculescu a declamat» balada »Peneş Curcanul« cu un rar talent care a deşteptat în toată sala un entusi- i asm exprimat prin furtunoase aplauze.

Bâfţii. flăcăii şi fetele încunjurară în- tr’o clipă pe învăţător şi, cu toţii începură să cânte :

I.Pe-al nostru steag e scris unire : Unire ’n cuget şi ’a simţiri,Şi sub măreaţa lui umbrire Vom înfrunta ori ce loviri !Acela ’n lupta grea se teme Ce însuşi e rătăcitor,Iar noi uniţi în ori ce vreme,Vom fi învingători !...

II.

Am înarmat a noastră mână,Ca să păz m un scump pământ, Drepiafea e a iui s ăpână, lnr domn, e adevărul sfânt, în cartea vecimciei scrie :Că ţâri şi neamuri vor peri,Iar scumoa noastră Românie Etern, etern, va înflori!...

— Măi bâeţi ?.., strigă un alt bătrân ai cărui ochi, înotau în lacrămi de bucurie. Am auzit că ştiţi cântece de alo fraţilor’ noştrii din Transilvania î.. ziceţi bre, dacă ş iţi, că moşul se va ruga lui Dumnezeu, pentru sănătatea voastră.

Dorinţa moşneagului se împlini, căci învăţătorul şi cu ui săi începu :

— Cuculeţ cu peana sură,Ce tot cânţi ia noi pe şură?...Ori ţi-i foame, ori ţi-i sete,Ori ţi-i dor de codru verde?...— Nu mi foame, nici mi sete,]] Nici mi-i dor de codru verde ;

Ci mi-i dor de satul meu,C’am lăsat trei mândre ’n el !.. Una ’n deal ca un pahar,Alta ’n vale ca ş’o floare,Alta ’n capul satului,Răpunerea capului!...

Apoi am mai cântat : »Tot ţi-arn zis mândro, ţ’am zis«, »Rujiţă«, »Ca te legeni codrule« şi alte cântece.

Un locuitor, Ion Popa, prinsese mâţa de coadă, cum s’ar zice, huse vin mai mult de cât trebue şi de aceia, fiind mai vessl ca do obceiu, îl aud strigând din coada mesei: »Domnilor», daţi-mi voe să cânt şi eu un cântec bătrânesc, să-mi arăt şi eu focul inimei in aceste ceasuri de bucurie şi de veselie«.

— Haide, zi Ioanei... Te ascultăm cu drag, strigară care mai de c re.

Cu gias tare şi frumos, cum nu se mai poate, începe rar şi cu tact:

Amărâta turturică,Când rămâne singurică,Nici nu bea, nici nu mănâncă ! Unde vede apa rece,E i o tulbură şi trece,Unde vede un vânător Cătră el se duce ’n zbor!...

— Bravo Ioane !... Halal să-ţi fie, că frumos ai raai cânt t?... începură a striga unii şi a baie în palme.

— Vă mulţumesc şl sunt vesti că va plăcut cântarea mea. Înainte de a bea a- acest pahar am să zic şi tu câteva cu­vinte. dacă nu va fi cu supărare :

Pagioa 3

In partea Il-a a festivalului s’au dis-* tins elevii liceului prin felurite exerciţii ' gimnastice, sub conducerea maestrului lor , S. T. Georgescu, şi prin tablouri vii ca In- ■ coronarea regelui, Luarea Griviţei şi alte > scene din răsboiul dela 1877—8. Multă* veselie au produs apoi dansurile naţionale »Bătuta« şi »Hora unirii«, jucată cea din­tâi de elevii şcoaiei normale, şi a doua de elevele internatului, cari însoţiau dansul cu cântecul acestui imn, purtând fîe-care câte un steguleţ tricolor în mână.

Piesa do căpetenie a festivalului a fost admirabila poemă dramatică, fdntr’un act, »Sentinela« făcuta pentru această zi de d-1 profesor Anastasiu Georgescu, şi cu mult succes jucată de elevii gimnaziului şi şcoaiei normale, şi de elevele externa­tului secundar de fete. Această frumoasă poemă alegorică ne deschide o privelişte plină de durere în trecut şi de tot atâta speranţă in viitor. Persoanele principale sunt: Timpul şi Sentinela, simbolul popo­rului român, născut din coloniile aduse de Traian în Dacia pentru paza imperiului şi a civilizaţiunii apusene în contra barbariei năvălitoare din răsărit. Din dialogul plin de cugetări înalte dintre aceste două per­soane alegorice reproduc aci următoarele versuri. Timpul, făuritoriul sorţii popoare­lor, vine să încurajeze pe Sentinelă, sătula de o »viaţă îndurerată, plină de chin şi de ruşine«. Ştii tu — îi zice bătrânul Timp — cum vi s’a început neamul şi care este menirea dată vouă de părintele vostru ?„El v’a croit cu spada în stânca din Carpaţi,Şi v’a udat vlăstariul cu sânge de ’mpăraţi.Ştia ’mpăratul Romei, că mândra ei menire Ea nu putea s’o lase ori cui prin moştenire.Şi-a făurit a tun ci a puternicul Traian In voi icoana vie a neamului Roman.Apărători ai lumei, în vremi vijelioase, Umplutu-v’au eroii câmpiile cu oase.Dar când te-a pus de strajă, tot el ţi-a hărăzit Făclia de lumină s’o porţi în Răsărit !...

M, S tra ja n .

Monumentul Unirei.D-1 Ion I. C. Brătianu, preşedin­

tele consiliului, a depus pe birourile Camerei şi Senatului proiectul de lege pentru deschiderea unui credit extra­ordinar* de 300.000 lei, pentru ridica­rea monumentului comemorativ al Uni­rei, la Iaşi. Proiectul este însoţit de următoarea expunere de motive, pe care d-1 preşedinte al consiliului a cetit’o în întregime, atât la Cameră cât şi la Senat, în aplauzele unanime ale reprezentaţilor ţărei:

Se împlinesc cincizeci d ̂ ani dela să­vârşirea faptului care a pus temeliiio Ro­mâniei.

Pornind din simţământul naţiunei în­tregi, căreia o generaţie mare îi lărgise conştiinţa prin trezirea aspiraţiuniior ei fi­reşti, unirea a fost urmarea firească a mişcării noastre de regenerare, care îşi află începuturile în pragul secolului trecut şi care se afirmă puternică în revoluţia din 1848. __________________________

— — — — — ——— wş*

Noroc şi bani,Moarte ’n jidani,Cataroiu în ciocoi,Şi sănătate la noi! ..Iar cine ne-or vrea rău Să le dea Dumnezeu :Lumină ’n pod,Fum pe păreţi,Guzgani pe sub pat,Şi păduchi pe după cap!,..

Noroc Domnilor, chef, bucurie şi la toată lumea veselie! în vreme ce da peste cap pahirul de duşcă, toţi bâteau din pal­me şi strigau : Bravo Ioane !..

Termiaându se inasi, am eşit cu toţii în ograda şcoaiei, unde un taraf de 12 lă­utari, cu istrumente do alamă, aşteptau să înceapă a cânta; erau aduşi înadins de flăcăii din sat

S’au început jocuri de tot soiul ca : bora, brâu!, chindia, mărunţica, şi câte altele.

In amurgul sărei am plecat acasă cu cea mai frumoasă amintire. Cu această o- cazie am putut vedea că Românul nostru e vesel şi cu inima de-chisâ la petreceri, că iubeşte pe luminătorii şi conducătorii lui, preotul şi învăţătorul, că respectă pe cei mai mari şi mai învăţaţi ca dânsul, că şi iubeşte ţara, neamul şi autorităţile dă un deosebit respect şi arată o deosebită iubire şi dragoste familiei Regale în frunte cu înţeleptul nostru Rege Ma- jestatea S.» Oarol i.

1908 Decemvrie.

Pagina 4. G A L E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 2 - 1909.

i'*E3»Acea epocă a renaştere! noastre — zice fostul secretar al adunării ad*hoc al Moldovei d*l D. A. Sturdza — a fost mare intru toate, căci ideia necesităţii Statului românesc a pătruns atunci protund în pă­turile sociale şi s’a întins pănă în unghiu« rile cele mai îndepărtate ale ţărei.

Această ideie a devenit atunci vie în întregul popor şi de aceea dorinţele acestuia erau sincer cugetate, adânc simţite, ade­vărat exprimate.

Străbătute de un gând mântuitor, acela ai unei vieţi naţionale depline şi vrednice, această mişcare şi-a început şirul biruinţelor cu Unirea, continuându-1 cu Principe străin, cu Independenţa şi Rega­tul. Astfel visul unei generaţii eroice a fost realizat, ca o dovadă strălucită că nimic nu poate resista voinţei neinfrânate a unui neam de a trăi şi de a progresa.

Din două principate slabe, înăbuşite în cele mai legitime avânturi ale lor şi primejduite in însăşi existenţa lor, Unirea a închegat un stat, capabil de a şi apăra drepturile sale şi de a-şi dobândi, prin or­dine şi prin muncă un ioc onorabil în rân­dul statelor cari contribuesc ia propăşirea paşnică a owenirei.

Ca un prinos de recunoştinţă, dato­rit marilor patrioţi, cari cu încredere în puterile de viaţă ale naţiunei. cu cel mai impunător spirit de sacrificiu au luptat pentru realizarea acestui ideal ai timpului lor, precum şi ca o pildă pentru cei de astăzi, ca şi pentru cei de mâne, socotim nimerită ridicarea unui monument care sub o formă înţeleasa de toţi să perpe­tueze amintirea sfântă a unor sforţări şi a unor isbânzi înălţătoare.

Socotim, de asemenea, că nicăiri nu ar fi mai la locul său monumentul Unlrei, ca in fosta capitală a Moldovei, care însu­fleţită de cel mai nobil patriotism, nu s’a dat înapoi dela nici una din jertfele recla­mate de crearea României.

Ministru de interneIon /. C. Brătianu.

Regele Angliei la Berlin.Primirea. — Prânzul dela palat şi toasturile su­

veranilor. — Demonstraţiunile muncitorilor fără de lucru.

Toate gazetele europene se ocupă de ! vizita regelui Eduard la Berlin. Regele şi { regina Angliei au sosit în capitala împără-j ţiei germane la 9 Februarie n., unde a fost întimpinat la gară de împăratul, îm­părăteasa şi întreaga familie domnitoare germană. Oraşul a fost splendid decorat cu steaguri englezeşti, prusiane şi; ger­mane. In aceeaşi zi seara s’a dat în o- noarea regelui şi a reginei Angliei un mare prânz de gală la curte. Cu prilejul acesta s’au salutat cei doi suverani prin toasturi. Împăratul Wilhelm a amintit le­găturile familiare, în care se află cu re­bele Eduard care îi este unchiu, şi a zis, că poporul german salută pe stâpânitorii .pşt^nicului imperiu britanic cu stima ^ ^ e p ită şi vede în vizita lor o nouă ga- JW%ţiqf$ftîtru dezvoltarea pacinică şi ami-

aporturilor dintre ambele ţâri. tjî Q-\Bfigjifa,’$duard răspunzând, zise în îioastuLuSăiiik,*«)^ venirea sa cu regina ia ii&uUQonuijVrea»îgă însemne numai de a reaminti lumei legăturile de înrudire din-

ci şi întărirea ra­porturilor amicabilei între Anglia şi Ger­mania şi printr’astai susţinerea păcii, la care ţânteşte-'Şlo©). nî u;o

Seara' ^ rîiilu l, grandios ilumi­nat. Pr1Aut]B¥4ni0s^nyWdau steaguri cu colorile baţidnaf|l ehşŞeze.. '

Sosirea re^ o ^ J n Şe^Jjn a avut însă şi o lăture }u ^ â ^ cMiţf'np.. folosit de ea m u n c i ţ i i / l u c r u şi tră­iesc in mare mizerie,. DenJ.]ru a face de-

jnQnstfMliAni. m m j$ a iîy^ <50hducerei par

din interiorul oraşului. Poliţia se încăeră cu mulţimea şi-i succese cu mare greu să o împrăştie.

In cercurile politice din Berlin aceste excese şi demonstraţiuni au făcut cea mai rea impresie. » Berii ner Tagblatt« scrie: »Ce vină are regele Angliei, dacă în Ber­lin se află o armată întreagă de muncitori fără lucru? Dacă massele acestora nu în­ţeleg, atunci conducătorii lor ar trebui să le spună, că tocmai pentru înmulţirea o- caziunei de a căpăta lucru nu poate fl ni­mic mai bun decât a susţinea bunele lor relaţiuni cu Englitera«,

~ M SÓSÍC ímuncitorilor ^ i ’â' de^Tif^rU. Ifi legătură

faflbiiîiri ■s’âii1fâ&iţE dehâonâtraţii, la *èa^aû f e l t á r t é Vr%d3 ÏG,000; ! ée? persoane. °U iitítMariitnéttz de^tftifltfifdri^ră Me lucru

„ Daţi-ne de lucru. Jos cu iiiW>iivlTbăiască - proleiariU^ DmdhtQ. e1a «d a t sfehm a’fu l : „Jos ’itMioate st&igmiM\ D u p ă a b e e a a u rm a t u n a-

s a it a su p ra o m n ib u s e lo r cu ca i ş i cu a n to m o -

ib ite^eăroB ftteqAU . lu a t s t e a g ^ r i le ş i s fâ r t i-tcară. c i [ j & i ( t i n u r.; r, tu .

i D e m o n s t r a n ţ i i a ju n g â n d -in* itoterioru lsoFa- - ţ u lu r i s ’a ii în tâ i i i t eu in fa n te r ie ş i c a v a le r ie , “ fca fe sb ( « « t o r c e a d e la p r im ir e a r e g e lu i

f le z C ân d stau, z ă r it , d e m o n s tra n ţ i i ţnde|- ţK irâ* sa iar n »u rască ş i s ă fiu ere/ în fk tt CPe^

><ddm, i3oă! t e a f l i in iad% P e o feârtd a c e ş t iâ o cântau*. câ n tecu l» m u t ic ite r ilo r * o m u z ic a 4bij* *

fitan ă a 'm to h a t îm p ă r ă te s e i ’* 4 e m o n s S t îa n ţ îis e a p u e a r ă s ă ru p S ’ iitb a | ^ - r i l e e n g le z e d e p e lai ca s e le ş i e a fe f ie t i l e

.0 in GÍ

0 adunare a notabilităţilor bosniaci.Marţi s’au întrunit în sala festivă a gu­vernului din Serajevo notabilii bosniaci din toate confesiunile, convocaţi de subguver- natorul Beuko. Din partea guvernului a mai luat parte şi şeful justiţiei. S’au pré­sentât cu totul 18 membri, ceilalţi şi-au motivat absenţa. Beuko a comunicat sco­pul anchefei, spunând că guvernul doreşte să ştie părerea oamenilor de încredere a- supra drepturilor politice şi anume asupra ordinei şi asupra dreptului de alegere pen­tru viitoarea dietă bosniacă. Dânsul ape­lează la serviciile adunării. Adunarea a ce­rut o copie după discursul lui Beuko ca să*l studieze. După aceasta adunarea s’a ridicat având să se, întrunească din nou, astăz», Joi.

Viaţa românească în Viena.Yiena. Ianuarie st. n.

In puţine oraşe din apus este o co­lonie de Români atât de bine organizată, precum e cea'din capitala Austrioi. Româ­nii domiciliaţi în Viena deşi în proporţie cu cele 2 milioane de locuitori, ce for­mează o colonie numai de ceva peste una mie suflete, totuşi se manifestă ca Ro­mâni buni şi dau* semne îmbucurătoare despre o viaţă adevărat românească atât pe terenul naţional şi social cât şi pe cel cultural şi bisericesc. Sub infiuinţa spiri­tului de asociare, ce e una din caracte­risticile însuşiri al 3 Vienezilor, şi conduşi de dorul de a se vedea concentraţi, ei sunt întruniţi în 4 societăţi: în societatea română-ordoxă-jubilar-imperială pentru zi­direa unuei biserici şi înfiinţarea unei co­munităţi bisericeşti în Viena, societatea acad. »România Jună«, soc. meseriaşilor »Clubul Român«, şi sjc. »Kegele Carol 1« pentru ajutorarea Românilor din ţară lip­siţi de mijloace. Aceaste societăţi for­mează colonia română din Viena, ia a că­rei activitate deamnă de lăudat au o par­te însemnată şi damele în frunte cu ze­loasele doamne F lorica Gramatovici născ. de Pruncul din Braşov şi Délia Dr. / opo- viei n. Marienescu.

La iniţiativa acestor doamne se a- ranjează în timpul iernei tot a 2-a Joi serate de popiei în spaţioasele localităţi ale ca­fenelei. »Arkadenkafé«, unde pe lângă jo ­cul de popiei se cultivă şi dansurile noas­tre româneşti şi se produc gentilele noas­tre conzervatoriste şi harnicii noştri con- zervatorişti de aici. Cu multă satisfacţie trebue să amintesc — ca Român din Bu­covina — că »Horă şi Romană« mai pre­cis, graţios şi corect jucată ca aici, în puţine petreceri am văzut Seratele acestea, cari în unele părţi din provincie ar putea fl privite de festivităţi oeasionaîe cu sco­pul, ca să întrunească studenţi rom. aca­demici şi meseriaşi în sânul coloniei, unde fără spese să aibă o distracţie plăcută şi totodată să-şi facă o şcoală socială româ­nească, de care tineretul depărtat de va­tra părintească şi expus diferitelor influ­enţe străine de aici, are mare trebuinţă. La seratele acestea unde se întruneşte partea covârşitoare a coloniei, vezi bă­trâni discutând cestiuni româneşti şi fău­rind planuri pentru concentrarea forţelor române de aici. E de sine înţeles, că la aceste petreceri e binevenit şi primit cu dragoste tot Românul, care fiind în tre­cere Ia Viena, are dorul de a conveni cu fraţii lui de aici.

In special serata de popiei din ziua Crăciunului a anului de abia expirat a avut o notă caracteristică prin faptul că întrunirea de atunci s’a schimbat într’o frumoasă serbare de Crăciun. Aceasta surprindere gingaşă a fâcut-o gentilele dame din colonie pentru acei Români singuratici, pe cari soarta a i-a constrâns a petrece serbătorile naşterii Mântuitoru­lui departe de căminul strămoşesc. Serba­rea aceasta a fost introdusă cu colinde naţion de la lumineie aprinse ale unui ad­mirabil pom de Crăciun, de ale cărui ra­muri atârna chidia argintie. »0 ce veste Minunată« şi »Trei păstori se întâlniră« de G. Dima, cântate de excelentul cor mixt # capelei române sub destoinica conducere a d-jlu Ionel Grişan, au făcut o adâncă şi

■iry « :•

prea plăcută impresie asupra celor pre­zenţi, cari abia încăpiau în spaţioasele lo­calităţi. După aceasta D-i Dr. V. Cioban, preot’ militar şi preotul capelei române ortodoxe, într’o ovaţiune frumoasă a tăcut istoricul pomului de Crăciun, iar d-1 Dr. Lazar Popovici a adresat celor prezenţi cuvinte calde şi pline do entuziasm naţio­nal aducând la cunoştinţă, că damele din colonie, stânci de vorbă cu moş Crăciun s’au îngrijit ca el să aducă daruri pentru cei buni. Aceste daruri într’un număr de peste una sută s’au distribuit celor pre­zenţi prin sortare.

Pe cât m’a încântat serata de popiei, pe atât am fost plăcut surprins de reve­lionul aranjat de societatea „România Jună“. Aici iarăşi am putut vedea colonia română şi din numărul mare al străinilor veniţi la serată m’am putut convinge, că ce conexiuni mari şi bune au Românii de aci cu conlocuitorii ceilalţi ai oraşului. Se­rata s’a început cu un concert şi apoi a urmat dansul într’un mod animat. La 12 oare noaptea — în pausă — preşedintele societate! a ţinut o vorbire potrivită şi cu colorit de tot naţional urând publicului an nou fericit. Asemenea a mai ţinut un discurs binesimţit şi d-1 Dr. V. Cioban pof­tind şi dânsul tot binele pentru anul nou. După oraţiile acestea ocazionale s’a în­ceput iarăşi dansul şi a durat pănă în zori. Din nou trebue să amintesc că »Romana« şi de astâdaţă s’a dansat cu o preciziune rară, ce cu atât mai mult m’a frapat, fiindcă precum am observat în şirul dan­satoarelor române dintre care cele mai multe erau în costumul naţional, am văzut şi mai multe dame străine.

Nu pot trece cu vederea nici adu­narea generală a „Clubului Român“, din a cărei decurgere corectă m’ani încredinţat că şi meseriaşii noştri stau aici pe un grad înalt al culturei şi sunt pătrunşi de spiritul de asociare, ce durere, atât de mult ne lipseşte nouă Românilor în genere.

Din evenimentele mai importante din timpul petrecerei mele Ia Viena trebue sa amintesc încă frumoasa serbare a Bobo­tezei. Rar am văzut un serviciu aşa ae frumos şi armonios pe cum a fost acesta celebrat în capela română din I. Lowel- strasse 8 Capela română, acest giuvaer architectonic compus şi construit sub con­ducerea d-lui architect Cesar Popovici, a fost archiplină de notabilităţile noastre de aici în frunte cu d-1 ministru-plenipoten- ţiar al României la Viena, Mişti încunjurat de întreg personalul legaţiunei şi de- cre­dincioşi precum şi c!e mulţi străini, cari cei din urmă vor fi fost atraşi de salvele soldaţilor români din reg. 51, cari postaţi în faţa capelei în decursul serviciului divin, au dat 4 salve şi apoi muzica militară a intonat imnul poporal şi în urmă troparul »In Iordan« orchestrat de măiestrul G. Dima. Asistând la serviciul acesta divin executat atât din partea preotului cât şi din partea corului cu o preciziune rară şi armonică, încep şi mai bine a înţelege rostul şi entusiasmul cu care muncesc cei din comitetul societăţii bisericeşti la ajun­gerea scopului d o r it: a zidi o biserică ro­mână şi a înfiinţa o parochie, căreia cu timpul să-i fie în ocrotire un internat penlru sărmanii Români. cari vor studia la institutele academice şi industriale din Viena. Prevăd ca o necesitate imperios impusă, ca şi Românii din Viena să aibă an Sion românesc în jurul căruia să se concentreze toţi Românii domiciliaţi în Viena şi să nu fie constrânşi a merge la bisericele de ritul lor, dar de tot străine de limba, firea, originea şi naţionalitatea lor.

Observând în acest timp scurt, că ce influinţă binefăcătoare are aceasta socie­tate bisericească asupra coloniei întregi şi văzând la Bobotează, că o mare parte a credincioşilor nici n’a încăput în capelă, de altcum destul de spaţioasă, îmi vine să mă întreb, cum de factorii competenţi în afacerile noastre bisericeşti şi cultu­rale nu s’au nizuit, ca deja mai de mult să aibă şi conaţionalii şi coreligionarii no­ştri din Viena biserică şi parohie română, pe cum o au aici coloniile altor popoare mai mici la număr decât noi. Una mie de suflete româneşti — pe cum am auzit că este de mare colonia română în capitala imperială nu este o părticică neglijabilă a neamului nostru, mai cu seamă, dacă ne cugetăm ca aceasta colonie în partea co­vârşitoare constă din elemente inteligente, cari în caz de nevoie stau cu drag la dis­poziţia acelor fraţi din 4 unghiuri ale ro­mânismului, cari au câte o afacere prin Viena şi prin legăturile lor pot aduce ser­vicii bune şi cauzei româneşti. Afirmarea noastră ca Români în centrele mari stră­ine ale Apusului — dar mai cu samă în Viena — este o necesitate, căreia nu cred să-i poată contrazice nici un Român de bine. Fiii naţiunei noastre aşezaţi în Viena numai prin înfiinţarea aşezămintelor cul­turale se pot afirma şi conserva priincios;

deci e o cestiime a tuturor Românilor de bine, să deie concursul lor, moral şi ma­terial însufieţitei colonii române din Viena, ca sa-şi poată realiza fierbintea şi justa ei dorinţă de a avea biserică şi parohie ro­mână.

Cu multă satisfacţie am luat la cu­noştinţă dela unii domni membrii din co­mitetul societăţii bisericeşti, că acţiunea lor e întâmpinată cu simpatie nu numai din partea forurilor noastre bisericeşti şi culturale, ci şi din partea publicului mare românesc. Dovadă despre aceasta e, că so­cietatea bisericească constituită la 3/IV. face progrese şi număra între membrii săi notabilităţi de ale noastre din toate păr­ţile, dintre cari anume P. S. episcopul Ghe- rasim de la Curtea de Argeş, P. C. arhi­mandriţii Patraş din Putna. Balmoş din Suceava, Vorobchievici din Dragomirna, Nifon din Sinaia, protosincelul Dr. E. Roşea din Sibiiu, R. Ciorogar din Arad, Ex. Sa Lahovary, ministru plenip. din Paris, ge­neral Coanda din Bucureşti, E. Porumbarii, fost ministru şi preşed. camerei române, Alimăneşteanu, deputat ia Bucureşti, Sava Şomănescu, Dr. A. Vlad din Transilvania, precum deputaţii români din Bucovina, Dr. I. Mihu, etc. etc. Doamnele B., general Lupu, M. Bileescu, Bucureşti. Mari a d® Pruncul şi Elena Popovici, Braşov, Elena Dr. A. Vaida-Voevod, Cluj, doamna Ermina Maniu, Lugoş, Dora Dr. V. Bontescu, Ha­ţeg, etc. etc.

Sunt firm convins, că conducătorii so­cietăţii bisericeşti vor ajunge la scopul dorit, dacă tot cu rîvna şi zelul lor de acuma vor urma înainte şi dacă şi publi­cul mare din toate ţinuturile româneşti le va da mâna de ajutor, precum şi me­rită aceasta colonie română conştio de chemarea sa.

C ă lă to ru l

— 2f) Ianuarie v.

Alegerile pentru sinodul arch idiecesaaau fost fixate în următorul mod: a) pen­tru alegerea deputaţilor din cler, Joi în 5 Februarie; b) pentru alegerea deputaţi­lor mireni în sinoadele parochiale, Dumi­necă în 8 Februarie, având să se publice in biserică ţinerea acestor sinoade cu t zile mai nainte, adecă Duminecă în 1 Fe­bruarie; c) pentru întrunirea colegiilor mi* reneşti de serutiniu, Dumineca în 15 Febr.

; In cercul XVIII Braşov, a fost numit comi- I sar preoţesc Vasile Voina protopresbiter J în Braşov, iar comisar mirean loan Len- ; ger advocat.

; La fondul cultural archidlecssan aui mai înfcrat dela domnul Vasile Almasan ; advocat în Cluj, deputat sinodal şi con- | gresual, frumoasa suma de 1000 coroane. | Tot la iondul cultural a contribuit i Preacuvioşia archimandritul şi vicarul j archiepiscopesc Dr. Uarion Puşcariu cu | frumoasa sumă de 1009 cor.II Adunarea As ciaţiunii aradane. Astăzi.! Joi în 11 Febr. se ţine adunarea generală | a Asociaţiunei din Ara ‘, sub presidenţia de onoare a P. S. Sale episcopului loan I.

, i app şi presidenţia activă a directorului i Asociaţiunii, a d-lui V. Goidiş. Asociaţiu- I nea din Sibiiu e representată pr in d-1 | Em. Ungureanu din Timişoara, iar Socie- ] tatea pentru fond de teatru prin părintele | protopop Givulescu din Radna.

| Sinodui ordinar al parochiei Sf. A d o r- | m iri din Braşovul-veehiu este convocat pe ! Duminecă 1/14 Februarie a. c.

Pentru m asa studenţilor români d i i B raşov S’au mai făcut următoarele eon- tribuiri:

Familiile Dr. Gk. Dob rin şi Rădu- lescu din Lugoş au pus cu suma de cor. 100 baza unui , Fond Cor ir lan Brediceanu*

| pentru masa studenţilor rom. din Braşov I drept coroană eternă pe mormântul vred- j nicului român Coriolan Brediceanu. j Dela nunta d-lui Gh. Taflan notar I comunal în Crihalma cu d-şoara Lucreţia ! Pop s’au adunat la hora iniresii 40 cor.| pentru masa studenţilor noştri.

| Cu lista do colectă nr. 121. (Colec- j tan t: Miron Cosma cJ. I. corn.) Sebastian j Rusan paroch rom. gr. or. Crăciuneşti ! Hunyad-Boicza 1 cor., loan Certejan şi j soţia Istina n. Iacob, econom, Baiata Maros- I solymos 4 cor,, Eisler István comerciantH. Bokza 1 cor., Nicolae Nistor primar Crăciuneşti, H. Boicza 1*40 cor. Cornel Mol- dovan medic H. Boicza 1 cor., Avram Lăş- lău înv. Ormindea, H. Boicza 5 ) bani., Ga- vril Mateiaş înv. Hârţăgani, H Boicza 50 bani. Nuiolae lován econom H. Boieza 2 cor. George Muntean econom Crăciuneşti, H. Boicza 1 cor. Isaia Matei, băieş Crăciu-

Nr. 23— 1909. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

neşti, H. Boicza 1 cor. Nicolae Jalea eco­nom Crăciunaşti, H. Boicza 1 cor. Petru Barna econom, bazar Iacob econom câte1 cor. Andron Borca econom 40 bani. A- vram Groza econom 20 bani. Alexandru Resiga econom 60 bani. Toţi din "Crăeiu- neşfci. H. Boicza. loan Olariu vice-notar H. Boicza 1 cor. Ioan Oâmpian înv., 1 cor. George Chirii Iacob econom 2 cor. Andron Muntean econom 40 bani. Toţi din Crăciii- neşti, H. Boicza. Suma totală 22 cor.

Cu lista de colectă nr. 84. (Colectant: Solomon Sofonect cl. VIII g.) Solomon Fă- gărăşiahu 3 cor. Vasile D. Jurcovan 1 20 cor. Petru Tătaru, Isac Sofonea, Sofia I.. Sofonea, Dumitru Fogoroşiu (primar), S. Trâmbiţaşi» câte 1 cor. Rafira Tătarîu 50 bani. heculae Scurtu, Spiridon Fogoroşiu, Arsenie Fogoroşiu, Dionisie Jurcovan, Dio- nisie Fogoroşiu câte 20 bani. Alexe Ger­man, Leon Fogoroşiu, Aurel Poparad câte 10 bani. Toţi din comuna Drăguş. Suma totală 11 cor.

Cu lista de colectă nr. 78. (Colectant Nicolae Olariu el. VIU. g.) Ioan Olariu’ Toma Benchea sen. Nicolae Bunescu, câte2 cor. Paraschiva Olariu, Nicolae Rociu, Toma Benchea iun., Sanda Benchea care 1 cor. Iosif Runceanu 50 bani. Valeriu Olariu, Nicolae Benchea,. câte 40 bani. Mî- ron Benchea, Ionel Benchea câte 20 bani. Suma totală 11*70 b.

Primească generoşii donatori sincerile noastre mulţămite. — Direcţiunea şcoalelor medii gr. or. rom. din Braşov.

Necrolog. Subscrişii cu inima trântă de durere, în numele lor şi a număroase- lor rudenii anunţă trecerea la cele veşni­ce a mult iubitului soţ, tată, ginere, socru, bunic etc. Nichita Liscau, învăţător în pemiune, întâmplată după suferinţe grele şi îndelungate şi după provederea cu Sf. Sacramente ale muribunzilor, în 4 Februa­rie st. n. la 1 oară dimineaţa, în al 66-lea an al vieţii şi al 34-lea al fericitei sale căsătorii. Rămăşiţele pământeşti ale scum­pului repausat se vor aşeza spre odihnă veşnică Sâmbătă în 6 Februarie la 1 oara p. m. în cimiteriul bisericei gr. cat. din Cizer. Oi-zer, !a 4 Februarie, 1909. Fie-i ţărâna uşoară şi amintirea în veci binecu­vântată!

Vcronica nasc. Chitta ca soţie. Ve- turia măr. Budişan ca fiică, loan Budi- şan ca ginere. Rachila Chitta văd. Bălan ca soacră. Livin, Aurelia, Cornelia şi Vio­rica Budişan ca nepot şi nepoate.

Cununii'. Lucreiia F. Secetă şi loan Barna teolog estern ne anunţă cununia lor, ce se va celebra în 14 Februarie n. a.o. la 1 oară d. a. în biserica gr. catolică din Şaroşul-săsăsc.

— Domnul Dumitru Ruou şi D-şoara JParaschiva h Ghighiniţă îşi vor serba cu­nunia lor religioasă Duminecă 1/14 Febru­arie a. o. în biserica gr. or. a Stântuiui Nicolae din Prund, la oarele 12 din zi.

— Eugenia Boroş şi Laurenţiu Coste teol. abs. anunţă actul cununiei lor, care se va celebra in biserica gr. cat. din Bez- ded la 18 Februarie st. n. a. c. ia 3 oarep. m.

— Domnul loan D. Bancotă şi D-şoara Reveica 1. Bratu îşi vor serba cununia lor religioasă Duminecă în 1/14 Februarie a.c. în biserica română pr. or. a sfinţilor Arhangeii dia Satulung la oarele 12 din zi.

— D-l Iancu M. Dan şi d-şoara M a­n a Saftu îşi vor serba cununia lor reli­gioasă Duminecă în 14 Februarie st. n. 1909 la oarele 12 din zi, în biserica Sf. Nicolae din Zârneşti. Nuni: D-na şi d-l Ioan B. Dan.

Alegerea de preot In Ibâneşti. in 4 /17Ian. a. c. s’a săvârşit în fruntaşa parochie Ibăneşti, tractul Reghinului, actul alegerii de preot în locul răposatului Ioan Petra, care a păstorit timp de 38 de ani bucurându-se de dragostea credincioşilor săi. Alegerea a fost condusă cu tact şi înţelepciune din partea d-lui protopop al tractului Reghin, GalaCteon Sagău, care la sfârşitul servi ciului divin vorbi pătrunzător la inima alegatorilor arătând ce frumoasă e chemarea -ce o are preotul ca serv tor al altarului şi povăţuitor bun al neamuiui. Candidaţii au fost: Izidor Suceava paroch, Ioan Bobletec teolog abs. şi Octavian Petra teolog abs. — Ales a fost ca preot cu totalitate de vo­turi, Octavian Petra, manilastându-şi alegă­torii prin aceasta drtgo-tea şi nădejdile c e i leagă de fiul vrednicului paroch ră­posat. — Pai ticîpanlui.

M are m izerie în Belgrad. Di» semiinse anunţă că în urma crizei economice ce domneşte la Belgrad, mizeria e îngrozi­toare între muncitorii de tot felul. Peste 2000 de muncitori sunt în cea mai cum­plită sărăcie şi sunt expuşi pericolului dea muri de foame. Câţiva au fost primiţi în

spitale; mulţi au fost însă respinşi. Acum câteva zile 100 de disperaţi au năvălit în plin consiliu municipal şi au făcut o aşa larmă, că a trebuit să se ridice şedinţa.

Tinerimea română din Alămor, a aran­jat în 8 Ianuarie n. 1909 o frumoasă şi bine reuşită producţiune deciamatorică-te- atralâ, cu următorul program : 1 Colindă >0 ce veste minunată«. 2. »idil la ţară« comedie într’un act, tradusă de Maria Ba- iulescu. 3. »Ţiganul la fugă« de T. Spe ranţă, declamare. 4. Colindă: »Patru păs­tori se’ntâlniră« şi »Taie badeo coasa’n iarbă«. 5. »Prima rochie lungă« de I Vul­can, declamare. 6. »Beţivul« de T. Spe­ranţă, declamare.

Colindele precum şi cântarea: »Taie badeo coasa’n iarbă« au fost esecutate de neşte tineri inteligenţi din Ocna-S)biiului sub conducerea simpaticului cleric ioan Dragomir, care şi de astădată a dat do­vadă de un mare talent în conducerea co­rului.

Holul principal în piesei »Idil la ţară«, Pa avut D-l George Huipuşiu (boerul Ber­bec) şi D-şoara Cornelia A lămurea n (Sma- randa soţia lui Berbec). Cu multă price­pere şi cu mult umor s’au achitat de ro ­lurile lor. Bine a jucat şi D-l Samuil Flo- rea (Coteţ, amicul boerului Berbec) şi D-na VeturiaLupu (Ţinea, soţia lui Coteţ). D-şoa­ra Maria Fiorea (Mărioara), tinărui Costică, precum şi D-l Ioan Popa (Dâncescu, tut >- rul Mărioarei). Mult haz a produs D-şoara Cornelia Alămorean cu deciamarea: »P r i­ma rochie lungă«, care i-a succes foarte bine. In fine, apare din nou pe bină D i George Huipuşiu care prin deciamarea: »Beţivul« a cucerit publicul, care Pa apla­udat sgomotos. După producţiune a urmat o veselă petrecere pănâ în zorile zilei, când toţi oaspeţii am fost invitaţi la ospifala masă a fruntaşului propietar Ioan Neamşu, de unde cu frumoase suveniri ne-am reîn­tors la căminele noastre. Un oaspe.

Mllitumită. Neputând răspunde în spe­cial tuturor acelora, cari m’au conzolat, prilejul trecerii la celea eterne a neuita­tului soţ, ta tă ; îi rog pe aceasta cale să primească mulţumită noastră cea mai adânc simţită.

Almaşul-mare, 5 Februar 1909văd. ioana Petran nasc. Porupu

şi fiul său Emil

Diu Poiana Mărului.i i .

(Fine.)

Cătră 7 oare a început lumea să cu rgă; Poenarii au ocupat locurile din fundul sălei, lăsând frontul străinilor cari începură să curgă cu duium şi în câteva minute sala era archiplină, aşa încât a iost necesitate, cu părere de rău, ca mulţi dintre Poenari să rămână afară ca să poată încăpea oaspeţii.

La 7 şi % se ridică cortina şi o pri­velişte de tot poetică ne înfăţişează pri­vitorilor tabloul pitoresc de feţe rumene şi frumoase de ambe secse. Secsul frumos mai tot îmbrăcat în costum săliştenesc, ear bărbaţii în costum naţional. Erau doam­nele preotese, sufletul şi puterile de forţă ale corului, doamnele învăţătorese, d-na şi d-l notar Râmbeţ, învăţătorii, d-şoarele Guiman, Gogonea şi Eneseu, cu un cuvânt tot ce are Poeana mai bun, rnai frumos şi mai ales.

Corurile au fost studiate şi conduse cu multă pricepere de d-l dirigent N. Ga- roiu şi au produs mare plăcere şi însu­fleţire între ascultători. Printre cântări s’au întreţăsut şi dialoguri, dintre care cel dintâi »Ţiganul la târg« de Em. Suciu, — predat de învăţătorul I. Puşc-ar în rolul ţiganului şi de studentul în teologie Iosif Drăgoiu, ca Român. Dialogul atât ca corn poziţie cât şi ca predare a fost pe deplin succes şi a produs mult humor în public. Studentul George Guiman a predat po »Achim Filăru« partea I şi a II din mo­nologul lui A. P. Bănuţ — despre oameni şi datini. — Achim, un moşneag sfătos şi znovos între 60— 70 ani, ştie multe, a vă­zut multe, dar aţâţat de mania muerii Iui, spre a-şi răsbuna asupra vecinei sale, bate drumul advocaţilor, încurcându-se în pro­cese pentru fleacuri muereşti. Conţinutul piesei pe lângă că e moralisător e şi aco­modat priceperei poporului deia sate. Are atâtea învăţături folositoare pe cari ur- mându-le ne ferim de belele. Predarea monologului de cătră tânărul Guiman a fost foarte succeasa, întreţesându-1 cu per­soane dela noi şi cu părţi comice şi hazlii, cari au produs multa ilaritate în public. Să vede că acest tânăr a hărăzit dela stră­moşul său (nenea Dav. Mânecuţă) humorul şi spiritul do versificare — care era in stare să îţi enareze zile întregi despre

unele şi altele, şi tot în poezie. Dar pa­gubă că nici unul’ dintre cărturarii noştri nu şi-au luat timp şi osteneală ca să cu­leagă aceste mărgăritare preţioase ale li- teraturei noastre populare, ci neuitatul le a dus cu sine în mormânt. Ş__________ ______

Punctul cel 'din urmă din program a fost »Vlăduţul Mamei.« Rolul principal al lui Vlăduţ ,l’a avut d-l înv. I. Puşcar rolul Savastei, mama lui Vlăduţ, a fost jucat de domnişoara Virginia Guiman, o copilă frumuşică şi inteligentă. Rolul Smă- răndiţei l’a interpretat d-şoara Eug. Go­gonea, rolul iui Eftimie, tatăl Smărăndţiei, l’a predat d-l înv. N. Garoiu, ear al boe­rului Costică studentul teolog Iosif Drăgoiu. Toţi diletanţii au jucat cu mare însufle­ţire şi pricepere, fiind cu mare dragoste aplaudaţi.

Finindu-se ’producţiunea, inteligenţa şi cu muzica lui Pepi din Făgăraş s’a retras întruna din şalele cele mai spa­ţioase ale şcoalei, ear poporul a rămas cu lăutarii în sala unde s’a ţinut teatrul, petrecându-şi fiecare cu semenii lor ne­jenaţi. Şi a fost o veselie şi o voie bună de care mai rar întâlneşti. Şi au jucat pănă în zorile albe ; iar în pauză în mar­şul »Deşteaptă-te Române« şi-au făcut in­trarea în sala domnilor 12 feciori de sat îmbrăcaţi în costume naţionale şi sub con­ducerea înv. Garoiu au jucat Câluşerul şi după aceea un brâu în cârlige, care a plăcut foarte mult publicului.

Buna dispoziţie şi veselie s’au între­ţinut şi prin vinurile escelent de bune ale neguţătorului G. Eneseu, vin de risling.

Dar să trecem şi la partea finanţiară; în total s’au încasat 226 cor 87 b.. din cari s’au spesat 152 cor. 56 b., deci a resultat un venit curat de 74 cor. 31 b,, cari s’au predat epitropiei parochiale ca replătire în contul pianului cumpărat.

Productului şi Petreceri.

— Societatea de lectură a şcolarilor dela gimnaziu! sup. fund. din Năsăud va aranja o serată literara-muzicală urmată de joc, în Năsăud în sala de gimnastică a gimnaziu­lui Sâmbătă în 20 Februarie st. n. 1909, cu următorul program :

1. »Cuvânt de deschidere«, rostit de preşedintele societăţii Dumitru Tomuţia, elev în cl. VIII-a 2. »Vină iarnă, de Wach­mann. cor bărbătesc. 3. Ghiaura« de G. Coşbuc, deci. de Nicoiae Baltă, elev în el. VIII-a. 4. »Volapük«, monolog după Alfred Guillon, predat de Vasilie Cheresteşiu, elev în cl. Vll-a. 5. »Cântecul marinarului« de Tudor cav. de Flondor, cor bărbătesc. 6. »Ideal« de G, Coşbuc, deci. de Teodor Bo- zeşan, elev în cl. Vll-a. 7. »La o roză«, cuvinte de Ieşanu, compoziţie de E. Her­mes, cor bărbătesc. 8. a) »Molière, viaţa şi activitatea lui«, prolog de Dumitru To- muţia, elev în cl. VIII-a. b) »Doctorul fără voie«, comedie de Molière prelucrată pen­tru elevi. 9. »Cuvânt de închidere«, rostit de vicepreşedintele societăţii Teodor Bia- dea, elev în cl. VH-a. — Urmează joc.

Alegerea din cercul Oravifa. Din Lu­goj ni se comunică că în urma morţii re­gretatului C. Brediceanu, fost deputat al cercului Ora viţa, Oraviţenii în conţelegere cu clubul dietal naţionalist au oferit man­datul de deputat al acestui cerc d-nului George Pop de Găseşti, preşedintele parti­dului naţional. Ca contra-candidat va păşi cu programul partidului constituţional, pretinul de cruce a faimosului Burdea Szi­lárd, profesorul Dr. Siegescu. Se prevede • luptă straşnică, de oarece Andrassy şi Burdea au început o întinsă agitaţie şi terorizare.

Regele şi Regina României c âtrăD oam m Elena Ouza. Suveranii români au trimes cu ocazia aniversărei Unirei, următoarea te­legramă Doamnei Elena Cuza :

Măriei Sale Principesei Elena Cuza— Tinerimea română de pe Tocile, Bra-

şov Şchriu, aranjază Duminecă, în 1/14 Februarie 1909 în sala hotelului »Central« Nr. 1 o producţiune şi petrecere colegială, începutul la 8 oare seara precis. Intrarea de persoană 1*20 cor.

Program: 1. »Hora Sinaia", cor. mixt de G Vontura 2 »Deolamaţiune«. 3. »Ilea­na«, cor mixt de G. Musioescu. 5. »Curio- sitii.te femeiască«, eomed o într’un act lo­cal zat ’ oo M. Popescu. 6. »Dialog«. 7. »Ti ei doctori«, comedie într’un act locali- z itâ din i. germână de Virginia A. Vlaicu. Scop filantropic !

*

Tinerimea română de pe Coastă (Braşov- Sclieiu) invită la petrecerea poporaiă îm­preunată cu dans, ce se va aranja Sâm­bătă, în 7 (20) Februarie a. c. în sala Ho­telului central Nr. 1. începutul la 7 şi jum. oare seara. Corurile se dirigează de d-nul Romul Ardelean, înv. Intrarea de persoană 1 cor. Din venitul curat o parte se desti- nează spre scopuri filantropice, iar aită parte se alătură la fondul tinerimei ro­mâno de pe Coastă.

Program îl : 1) F. Mendelsohn-Bar-tholdy: »Vânătorul«, marş, cor bărb. 2) Deciamaţiune. 3) I. Murăşan : »Dorule odo- rule«, cor mixt. N. Oancea: »Nu ’n târzia j prin pădure«, cor mixt. 4) Deciamaţiune. 5) J R. Ardelean : »Durerea săteanului român« j cor mixt. 6) Teatru : a) »Mâţa cu clo-i pot*, piesă pop. cu cântece în 1 act de 1. vulcan, b. »Vlăduţu mamei«, comedie pop. în un act de i. Lupescu, artist dramatic.

Corpul învăţătorese dela şcoala gr. or. din Tilişca învită la producţiunea muzi- cală-teatralâ împreunată cu joc, ce o va aranja Luni, 2/15 Faur a. c. (cu ocaziunea hramului .şcolar) în edificiul şcoalei din loc. Venitul curat este destinat bibliotecei şcolare şi parohiale.

P.-N eam ţ.

Cu prilejul jubileului de 50 ani ai Unirei, pe care-1 sărbătorim cu Ţara în­treagă, ;gândirile noastre se îndreptează cu dragoste cătră soţia lui Alexandru Ion I., căreia aducem omagiul veneraţiunei şi afecţiunei noastre.

La această telegramă Doamna Elena Cuza a răspuns :

Majestăţilor Lor Regelui şi Reginei României.

Profund recunoscătoare Majestăţilor Voastre, Viu cu sufletul pliu de recunoş­tinţă a Vă aduce mulţumirile mele.

Moartea Metropolitului-Primat ai Ro~ mâniei şi a preşedintelui Senatului român.In ajunul serbărei aniversării Unirii Prin­cipatelor Române, România a îndurat două grele lovituri prin moartea I. P. S. Sal« Metropolitului Iosif Gheorghian şi a pre­şedintelui senatului român P. S. Aurelian. înmormântarea I. P. S. Sale Metropolitului- Primat s’a făcut Marţi cu mare pompă bi­sericească în tinda bisericei mănăstirei Cernica, după însuşi dorinţa răposatului.

Eri a fost ales preşedinte al senatu­lui român în locul regretatului P. S. Au­relian, d-l general Budişteanu.

:me ŞTIRBerlin, 11 Ianuarie. „Vossische

Zeitung“ află dinSalonic că au sosit acolo 940 de mari pachete cu muni- ţiuni de răsboiu pentru Serbia, îm­preună cu 4 tunuri proiectile mari şi şrapnele din Franţa.

Belgrad, Î l Ianuarie. In urma amânării creditelor cerute de ministrul

Tinerimea română din Haţeg invită la balul mascat ce se va aranja Sâmbătă în 20 Februarie st. n. 1909, în sala hotelului »Mielul de aur«. Preţul de intrare : de per­soană cor. 1.20, de familie 3 cor. Venitul curat este destinat în favorul bisericei gr. or*, din Haţeg.

HtTinerimea plugari română din Bogdana

(Kasapatak) va aranja în 15 Febr. n. a. c. în sala şcoalei gr. cat. române un concert. Comitetul aranjator: Simeon Marincan preşed. Dr. Ioan Bozac v.-preşed., luliii Maniu cassar, I. „Cuc notar, Valeriu Pop Papiriu controlor. Programa concertului e variata, coruri mixte alese şi deciamaţiuni. Venitul curat e destinat în favorul bi­sericei.

*

de războiu, pentru punerea pe picior de războiu a armatei sârbeşti, mi­nistrul şi-a dat demisiunea.

Salonic, 11 Ianuarie. Populaţiunii musulmane din Scutari şi Monastir i s’a distribuit 50,000 de puşti Martini împreună cu muniţiunile de războiunecesare. Chemarea reservelor s’a ter­minat,

Semiin, 11 Ianuarie, Ministrul de răsboiu a .ordonat loeotenent-colone- lnlui de stat major, Miskovici, să se ducă cu 4000 de voluntari împărţiţi în grupe de câte 100 oameni fiecare, la graniţa bosniacă şi la graniţa Sand- j acului.

Pagina 6 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 23 —1909

Mulţămită publică.Cu oeaziunea producţiunei m uzi cale-

teatrale urmată de dans, ce s’a aranjat de »Corul bisericei sfintei Adormiri din Braşovul-vechiu, în ziua de Bobotează ro­mânească în sala hotelului »Orient« Nr. 1 din loc, au binevoit a contribui peste pre­ţul de intrare, atât în seara de produc­ţiune la cassă, cât şi după producţiune ur­mătorii P. T. domni:

Arsenie Vlaicu, directorul şcoalelor comerciale din Braşov (după producţiune) 10 coroane, Dumitru N. Căpăţină 3 cor., Nicolae Ciurcu 2 cor., Nicolae Arsu 2 cor., Cristian Gusbeth, m&estru-lemnar 1 cor., Ioan Muntean, măestru-zidar 1 cor., Ioan Rebrean, serg. m. 1 cor., Nicolae Mariea, proprietar 1 cor., "D. Jaliu 1 cor., George Muntean 1 cor., Nicolae G. Căpăţină 1 cor., Nicolae Oncioiu, funcţionar de bancă 1 •or., George Vişia, serg. m. 1 cor., Vasile Ivan, serg. m 30 bani, Candid Muşlea, în­văţător 40 băni; Ioan Bratu, funcţionar SO bani.

Rezultatul material al acestei produc- ţiuni este următorul: Intratele totale au fost de coroane 424*20, iar cheltuielile au fost de coroane 274-20. Profitul curat a fost de coroane 150, care s’a depus la fondul corului spre fructificare pe »Libel« la Filiala »Albina« din loc.

Ne simţim plăcut îndatoraţi a aduce şi pe calea aceasta mulţămită adâncă tu­turor domnilor, cari şi din incidentul acesta ne-au oferit ofrande frumoase, cari se laudă ie sine ia reuşita neaşteptată a acestei producţiuni.

Drept mulţumită şi recunoştinţă adu cern în numele Comitetului corului neobo­sitului nostru popor al suburbului Braşo- ▼ul-vechiu, precum şi celor din ahe su­burbii, rari cu drept cuvânt s’au prezen­tat într’un număr toarte frumos, dovedind din nou că ştiu să aprecieze tot ee e fru­mos şi plăcut, scopul urmărit de societatea corului şi că vreau din t'»t sufletul să o sprijinească şi mai departe cu orice preţ.

Ne simţim datori a mai mulţumi Ono­raţilor membrii ai »Comitetului Onorariu«: Ioan Voicu, Nicolae Arsu şi ioan Sârbu, •ari ne-au stat într’ajutor şi de astădată la aranjarea producţiunei, ca şi in ceilalţi ani perândaţi.

Nu mai puţin mulţămim zelosului nostru dir'gent al corului şi alesul învăţător, de mult dorit, Hornul Ardelean, care a con­tribuit cu puteri înzecite şi făr ă preget la iastruarea în drăgălaşele d-saie cântări cu corul mixt.

Braşov, in Ianuarie 1909.Pentru comitetul corului:

Dumitru M. Căpăţină, Dumitru Hoianu,preşedinte. cassar.

Dumitru Jaliu, secretar.

Satulung, 22 Ianuarie 1909.

Dare de seamă şi mulţămită publică:Cu ocasiunea producţiunei declamator ice muzicale împreunată cu dans, ar njatâ de cercul conferenţiar al învăţătorilor români gr. or. din Săcete, Vineri, 26 Decemv. 1908, in folosul »fondului cultural archidiece- san«, au binevoit a suprasolvi următorii P. T. Domni: famiiia Vasdie Moţoie din Turcbeş 21 cor., Carol Gross, farmacist Satulung 6 cor., Dr. Teodor Sbârcea, me­dic cercual Satulung, Matei Odor, jurist, câte 4 cor., R< mul Ve'zea, preo Satulung 3 cor., I. Russu, notar Turcheş, l Greceanu, Cernatu, Bartha Zs Satulung, 1. Bunes u, Bucureşti, Gaspar Gy., înv. Satulung, N. N. câte 2 cor. I. Peteu, S naia 1 cor.

In total s’au încasat 355 cor. 80 fii., diu cari subtrăgându-se spesele de 172 cor. 10 fii. rezultă un venit curat de 183 cor. 70 fii., cari s’au trimis Prea Ven. Conzist« r, spre a se adauge ia »fondul cu tural ar- chidiecezan«.

Tuturor acestor marinimoşi Domni precum şi acelora, cari au bine o t a par­ticipa la petrecere, le es^ritnâtn cele mai vii mutţum<ri.

Totodată ne împlinim o plăcută da- torinţă, aducând şi pe această cale căldu­roase mulţumiri D-şoarelor Speranţa Do­gar u şi Marioara G. Popa, precum şi D-lor Matei Odor, jurist, 1. Papuc, teolog, Al. Vidriginescu, teolog abs., C. Muşlea teolog abs. şi jurist, G. Fâtuleţ şi A Goicea, înv. Herman, 1. Creangă, înv. Hălcbiu, I. Lincu, înv. Cristian, cari prin valorosul concurs ce ne-au dat la ezecutaiea programei, au coutribuit în mod însemnat ia reuşita pe­trecere!.

Jn numele cercului conferenţiar.Sava Luca, Vasilie Ivan,

prezident. secretar.Nicolae Lepedean,

Glume.C â rp e ş te d e v e z i s t e le v e r z i .

D n s o ld a t r e c r u t în tr e a b ă p e u n a l­tu i v e c h i :

— Ia a s cu ltă c a m a ra d e , m ie m i-s ’a ru p t tu n ica , n u c u m v a ş t i i p e v r e -u n s o l­d a t c a r e ş t ie c r o ito r ia , s ă -m i c â rp ea scă a s tă tu n ică . 11 p lă te s c b in e , nu d e g e a b a !

— Ş tiu unu l, î i ră sp u n d e s o ld a tu l c e l v e ch iu .

M i-a i fa c e t a r e b in e s ă -m i spu i c a re e s t e ca să -i du c tu n ica .

— C u m nu. E s te d o n ’ s e r g e n t G e o r - g ic ă , c a r e c â rp e ş te d e v e z i s t e le v e r z i !...

*

Ţ ig a n u l ş i lu n a .

U n ţ ig a n t r e c e a p e u n câ m p m a r e ş i, lă trân d u -1 n iş te c â n i d e la n iş te o i, d e fr ic ă a fu g i t în t r ’o p ă d u re d in a p ro p ie r e , u n d e a s ta t p â n ă sa ra ascuns. In tâ m p lâ n d u -s e ca n o a p te a să f ie f r i g ş i e l n ep u tâ n d a - ju n g e a casă d e c â t a p ro a p e d e z iu ă , p e la m ie zu l n o p ţ ii a în c e p u t să se u ite la lu n ă , c a re s tră lu c e a fru m o s p e c e r şi lu i î i s ă ­re a u d in ţ ii d e f r ig , că ţ ig a n u e r a ş i ca m g o lă n e ţ şi a în c e p u t a -i z ic e lu n ii a s t f e l :

— L u n ă , lu n ă , d e lu m in ă n u -ţ i b a g v in ă , d a r d e c ă ld u ră d e g e a b a s t r ic ă D u m ­n e z e u m ă m ă lig a p e t in e !

*

F ie c a r e s e g â n d e ş t e l a m e s e r ia lu i .

C i-că o d a tă un ţă ra n s e în to r c e a d e la u n tâ r g , d e u n d e cu m p ă ra se o c ă ru ţă nouă, 2 ca i ş i cu h a m u r ile lo r . P e câ n d s e în ­t o r c e a e l c ă t ră ca sa în c ă ru ţa a s ta n o u ă cu ca i bu n i ş i h a m u r i a s e m e n e a ş i e ra p re a m u lţu m it d e t â r g u l ce fă cu se , n u m a i ce v e d e m e rg â n d p e d ru m un o m p e jo s şi fiin d -că e ra v o io s şi a flă că a c e l om m e r g e t o t c ă tră sa tu l lu i, îl p o ft i să s e su e în c a ru l lu i c a să a ib ă cu c in e v o r b i pe d ru m .

Ia u ite , m ă i v e r ic u le , z is e s tă p â n u l c ă ru ţ ii, ce ca i am cu m p ă ra t eu ?

D a r o m u l tă c e a .

— Ş i v e z i şi că ru ţa , î i n ou ă n o u ţă , c â t c r e z i să fi d a t p e e a ?

D a r d ru m e ţu l t o t tă c e a .

— H a m u r ile cu m le v e z i su n t d e p ie le b u n ă şi t r a in ic e c â t v e a c u l.

O m u l t o t tă cea .

— D a r c e d ra cu ta c i, m ă i c r e ş t in e , că n u -i fi a vâ n d d o r do m ă se le , c i sp u n e ş i tu c e v a ?

— P ă i u ite la ce m ă g â n d e a m eu m ă i p r ie t in e . Eu su n t h a m u ra r , fa c h a m u ri b u n e ş i-m i fă c e a m s o c o te a la c â te p ă re ch i d e h a m u ri a ş i s c o a te eu d in p ie i le c a i lo r tă i, că bu n e p ie i t r e b u e să a ib ă d u p ă cu m se a ra tă 1

— F i ţ ’a r m e ş te ş u g u în p u şcă r ie m ă i c r e ş t in e , că -m i fă cu ş i u ra r e p ro a s tă . P ie i d in c ă ru ţa m e a p ia ză r e a !

— A p o i d e , p r ie t in e , f ie c a r e s e g â n ­d e ş te la m e s e r ia lu i. Ţ ie - ţ i p la c ca ii ş i că ­ru ţa că fa c i t r e a b ă cu e i, m ie -m i t r e b u e p ie ile , că aşa m i-e m eser ia .

nH. Sat“.

MULTE Şl DE TOATE.

Un Molse modern.

Nu de mult a apărut în America un nou profet, care a aflat de bine să schimbe cele 10 porunci, aşa ca ele să corăspundă tuturor cerinţelor moderne. Acest nou Moise nu e altul decât preotul din Cleve- land, Vaiace, care a înfiinţat o parohie constărâtoare din fee ori, fete, metodişti, congr* gaţ>onişti, baptişti şi presbiteri ani, cam 200()0 la număr, căroia le propove- dueşte o nouă învăţătură. Fiindcă legile date de Dumnezeu lui Mo<se pe muntele Sinai nu sunt corăspunzâtoare pentru re­formatorul Vaiace, el a trebuit să formu­leze alte 10 porunci, mai potrivite cu vre­murile, î cari trăim. Aceste porunci sunt: 1. Cât poţi fă totdeauna o faţă veselă, ca să înveseleşti şi pe deaproapele tău. 2. Când dai mâna cu deaproapele, strânye-i mâna cât poţi mai ta re ; tu eşti doar băr­bat, nu girafa. 3. Nu veni nici când cu 10 minute mai târziu în birou, nici nu face faţă acră dacă întârzii. 4. Lu rui tău din birou să nu-) închei nici odată cu 10 mi­nute mai de timpuriu şi nu te arăta mei când că te bucun fi nd-că ai sfârşit lucrul. 5. Dacă ai 2 dolari in buzunar, nu-ţi da aerul că a i avea zece 6. Fii totdeauna cin -tir» la voi bă, ca şi la fapte şi la plă­ceri. 7. Nu te lăsa condus de lux şi de distracţii 8. Dacă te sui într’un omnibus. ocupă numai un ioc şi nu-ţi aşeza p cioa- rele pe bănci, căci tu trebue să fi cu con­siderare fa ţă d^ semenii tâi. pentru-ea şi

ei să fie cu considerare faţă de tine. Fii cu băgare de seamă când scuipi, ca să nu scuipi pe vr’un semen de-al tău. 9. Nizu- eşte totdeauna ca să câştigi simpatia dea- proapelui tău. 10. In orice faptă a ta arată că ai avut parte de o creştere bună. — E întrebarea acum, că ce ar zice Moise, când ar vedea aceste 10 porunci ale urmaşului său american?

*

Ce e permis logodnicilor în America?

Şeful de politie din Cieveland, Ohio, (America de Nord) a anunţat cu grai viu şi In scris, efi pe baza tradiţiuni- lor strămoşeşti şi a obiceiurilor moderne, logodnica — are drept să stea pe ghe- nunchii viitorului ei bărbat. Motivul, care I’a îndemnat să aducă această hotărâre, a fost următorul. Un neguţător, om bine vă­zut de toţi, din Cieveland, venind odată cu ceva înainte de miezul nopţii acasă, află în salon pe unica iui fică, de o rară frumseţe, drâgostindu-se cu logodnicul ei; tânăra fată şedea pe genunchii logodnicu­lui şi cu o mână îl prinsese pe acesta pe după cap. Neguţătorul, om foarte sever, porunci fleei sale să se ducă să se culce iar tânărului, viitorului său ginere îi spuse că nu are ce mai căuta in casa lui. Fata nu stătu nici un moment la îndoială — fucrul acesta nu se poate întâmpla de ast del nici unei Americane — , mai sărută o- >ată cu patimă pe logodnicul ei, în loc de gnoapte bună«, şi se duse zâmbind stren- căreşte. Nici nu se crepase b ne de ziuă rând tatăl fetei merse la poliţie, unde ce- iu căpitanului, că sub pedeapsă mare să nterzicâ fetei sale şi logodnicului său de a mai sta singuri la olaltă, şi înainte de toate să-i interzică fetei de a mai sta pe ge­nunchii logodnicului său. Căpitanul poliţiei însă, după cum am văzut, a adus înţe­leaptă hotărâre, că aşa ceva nu se poate interzice la nici un caz. Americanele pot fi liniştite, ele pot şedea cât le place pe genunchii logodnicilor lor.

*

Ce poate o mâţă?

O damă din Briissel a dăruit unei pretine a ei din Liile o mâţă, care se vede că nu se simţea bine în Francia. Şeapte zile după ce pretina a plecat cu mâţa în Francia, pe la miezul nopţii doamna din B<ussel ai zi o mâţă mieunând, care îi stri­case somnul. Ea aprui-e o lumină, deschise uşa, şi când colo, ce să vază ? Mâţa pe care i-o dăruise pretinei sale, Si sări în braţe In aceste şeapte z le mâţa făcuse drumul di la Liile la Biiissel. Deja în seara când ajunsese în Liile, ea plecă îna­poi, ia vechia ei stăpână.

*Mândra....

Mândra care joacă rău îmi strică şi mersul meu.Mândra care joacă bine Mă îndreaptă şi pe mine.Puica ’mi ştie juca bine Şi mă ’nvaţă şi pe mine,Ea mă ’nvaţă a juca.Eu o învăţ a săruta.

• se pot procura z:.iurmătOrele cărţi literare dela soriitorii

noştri de valdre: Cor,

In institutul tipografic »Minerva“ au apftiut următoarele cărţi c&n se pot pro­cura şi prin Librăria „Gazetei“ :

Maiorescu „Ornice“ voi. III. preţul 3*— cor.

Sadoveanu »Oameni şi locuri« 2 —cor.

Alpkonse Daudet »Sapho« traducere do Emil Gârleanu preţui 1 60 cor.

0. Negruzzi »Opere complecte voi. II. »^oez i “ preţui 1*60 cor.

Sandu Aldea „In urma plugului« nu­vele şi schiţe ediţia II. 1'60 cor.

Statici » P o v e ş t i « 1*50 co r.

Ion Dragoslav »La han la trei ul­cele« 1-50 cor.

lonescu Boteni »Din satul nostru 1 60 coroane.

lzdbela Sadoveanu - Evan »Impresii literare« 1*60 cor.

In Editura societăţii »Neamul româ­nesc« au apărut »Poez i« de Maria Ma- vrodin cu o prefaţă de Iorga. Preţul 60 ban5.

In editura » Luceafărul« Omer Iliada traducere de George Murnu preţul 4 cor. pentru România 5 Lti.

in editura tipografiei Arohidiecesane ; din Sibiu? »Calea spre Dumnezeu« după

G. S. Petrow tradusă de T. Pacâţianu pre­ţul 1 cor.

In editura tipografiei »Constantin Pop« Făgăraş »Cântece din Lumea veche« culese de Gk. Tulbure.

Din Biblioteca despărţământului Cluj a apărut Nr. 17 »Câlindarul« dela Cluj preţul 20 bani.

Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.Redactor respons.: Victor Branise®

Adevărat, mare bucurie e a ceti miilede scrisori pline de mulţumiri ce în con­ţinu sosesc dela acei morboşi şi suferi­tori, cari cu ajutorul crucei duple magne­tice au devenit pe deplin sănătoşi.

Domnul Hengler Toma din Rudoifsg- nad comitatul Torontal scrie următoarele: »Prea stimate domnule Müller! Budapesta V/28 Vadasz u. 34. Deoarece aparatul dom­niei tale R. B. Nr. 86967, adecă crucea du- plă magnetică pe cumnatul meu de boalele şi suferinţele ce le-au avut l’au mântuit, te rog trimiteţi-mi pe adresa mea cu poşta o cruce duplă magnetică.«

Domnul Krieg Ioan asemenea roagă pe domnul Müller din Apatin a-i trimite asemenea crucea magnetică pentru nevasta sa, deoarece s’a convins, că numai crucea magnetică o va putea scăpa de dureri, pre­cum a scăpat de boale pe bunica lui.

Un aparat costă 8 coroane.„Câlindarul Plugarului“.A apărut în editura tipografiei

A. Mureşianu diu Braşov „Gălindaru* Plugarului pe 1 9 0 9 .

Călindarul Plugarului costă 40 bani (fileri) eseraplarul plus porto postai de 10 bani.

Câte-va cuvinteasupra boalelor secrete.

E trist, — dar îu realitate adevărată oă în vremea de azi e bătătoare ia ochi mulţimea acelor oameni, a căror sânge şi suc ori trupeşti sun! atrofiat-» şi 3ar» îu urma uşurinţei din tinereţe şi prin deprin­deri rele şi-au sdrunoinat sistemul nervos şi puterea spiriutală. E timpul suprem ea acestei stârl îngrozitoare să se pană CMpăt. Trebue să fie oine-va care să dea tine­rimii desluşiri binevoitoare, sincere şi amă­nunţite în tot oe priveşte viaţa sexuală, trebue să fie cine-va căru a oamenii să-şi încredinţeze fără teamă, fără sfială şi ou încredere necazurile lor secrete. Dar nu e în deajuns însă a deatâ nui aceste necazuri ori şi cui, ci trebae să ne adresăm unui as'fel dă medic specialist, conştiinţios, oare ştie să dea a upra vietei sfaturi bune sexuale şi ştie a juti şi morburilor oe deja eventual exist*, atnnci apoi va în ­ceta existenţa boalelor secrete.

De e chemare 5>tât de măreaţă şi pentru acest sooo e institutul renumit îu toată ţara ai Drului PALO f'Z , medic de spital, specialist, (Budapesta, V II., Râ- koezi-ut 10), unde pe lâogă disoreţia uea mai strictă, primeşte ori-ome (atăt bărbaţii c&t şi femeile) desluşiri asupra vieţei sexuale, unde sângele şi suourile trupeşti aie bolnavului se curăţă, nervii i-se în­tăresc, tot organismul 1 se eliberâză de materiile de bâlă, chinurile sufleteşti i-se liniştesc.

Fără conturb&rea ocupaţiuuilor cfilnioe dr. PALO CZ vindecă deja de ani de (fii® repede şi rădică' CU metodul sau propria de vindecare, chiar şi cazurile cela mai neglese, ranek sifliiti e, boalele de ţew băşică, ne*vi şi şira spinărei, început 4 şi d co»fu8ie a mm{ei, urmările onanieirei ale sifilisului, erecţiunile de :paimă, slă­birea puterei bărbăteşti (;impotenţaj, vătiI- măturii, boalele de sânge, de piele şi toate boalele o ganelor sexuale femeeştt. Pentru femei e sală de aşteptare separată şi eşire separată. In ceea-oe priveşte cura, depărtarea nu este piede -â, căci d»o» oine-va, din ori-ce ca» zâ, n’ar putea veni In persoană, atunci cu plăcere i-se va da răspuns amănunţit foarte discret prin scri­soare (în epistolă e de ajun« a se înlătura numai marca de răspuus). L im ba română se vorbeşte perfect. După încheierea eureif epistolele se ard, ori la ’orinţâ se retrimit fie căruia. Institutul se îngrijeşte şi de me­dicamente speciale. Vizitele se primesc în­cepând dela 10 ore & m. pănă la 5 6re p. m., (Dumineca pănă la 12 6re a. m.)

Adresa: Di*. P A L O C Z , medic oe spital, peseiabst, Budapesta, V I I , Râkoczi-iit. 10

cassar.

ttKXKXXXKXftXKXKXXKXKXKXKXXXXXISXJIM:xX Institut indigen. & & 0 Banea de asigurare X

jj £ £ „ T R A N S I L V A N I A “ : * *din S i b i i u

7 • - ••= î nt eme ia t ă la anu l 1868 z r = = ;în Sibiiu, strada Oisnădiei nr. 5 (edificiile proprii),

asigurează în cele mai ;»van t&gi oase c o n d iţ i i :

m t contra pericoîuiui de incendiu şi espfosiuue, -mmeieii de ori-ce fel, nlnle, mărfeii vite, nflireţnri şi alte proiecte economice etc.

« r asupra vieţii omului vwia toat* com binaţiile, < ap lic i:; pont»-*! < a s u l rrc* iii «o ci» <e, mm fix asigurări de copii, de s* mJii. de ze~re. jelite p>: tieata

înireap.â - ere

Asigurări poporale fărc cercetare medicală. A s ig u ră r i pe s p e s e de în m o rm â n tă r i iu s o M r e a im ed ia tă a c ap ila ru lu i.

ţi Valori asigurate contra «Minlni: Z Capital asigurat asupra vieiii:) ( 95,816.419 cor. ijl 9,888.454 coroane.X D e l» întemeiare institutul a so lv it :v pontro iestăg. ie incendii 4 484.278-83 c_jt, capitale asig, ps îieaţă 4,028,113 »2 c.

Oft-rt-. -i îifZiiruiLi:;f;; -■ ■ p,*;:... .juia: D irecţiun i?« în S ib iiu ,strada Cisnădiei nr. 5 etapu! X. m ie a i , . u-m a gen tu rile p r in c ip a le din Arad, Braşov, Bistriţa, Cluj. şi Dr&tfea-nsard, precum şt do!a s>'fraaenţ*-din ■: o* ■■ - -:t ‘

xXXXXXXX.

xXXXXn

xr \*xXv

X

^ J i u n x i Abonam ente la„Gazeta Transilvaniei“c a u t ă 2 lucrători, ;• L5

ţesutul pânzei de in cu maşina f se pot face ori şi când pe timp mai r Jacquard* pentru M'old o a (Bacău). îndelungat sau lunare.

Doritorii să se adreseze . la re* dacţiunea scestui ziar.

X K X X X X X X x X X X

xxxXXXX

XXX

Cruce séu stea duplă. electro - magneticaP a t e a i t 2 tfx . S S S S V .

Nu e c r u c e a Iu Volta .

Vindecă şi înviorezi , \

Nu e m ijloc s e c r e t

pe lângă garanţie.

M

»*4

se da împrejurării, că le vechi de 20 ani.

Deosebită atenţiune e a acest aparat vindeca boa-

Aparatul acesta vindecă şi foloseşte contra: durerilor de cap şi dinţi, migrene, ne- uralgie, Impedecarea oirculaţirmei sângelui, anemie, ameţeli, ţiuituri de ureche, bătaie de ini­mă, sgârciurî de inimă, asmă, auţul greu, igârduri de stomac, lipsa poftei de mâncare, re- oealî la mâni şi la pioióre, reumă, podagră, isohias, udul in pat, influenţa, insőmnie, epilepsia, circulaţia neregulată a sângelui şi multor altor bólé, cari la tractare normală a medicu­lui şe vindecă prin electricitate. — In cancelaria mea se află atestate încurse din tóté păr­ţile lumii, cari preţuesc cu mulţămire invenţiunea mea §i ori-cine póte examina aceste acesta '- Acel pacient, care în decurs de 45 4*1® nu se va vindeca, i-se retrimite banii. Unde o î- ce încercare s'a constatat zădarnică, rog a proba aparatul meu.

Atrag atenţiunea P. T. public asupra faptului, că aparatul meu nu e p>:>,; ̂ ,J confunde cu aparatul „Folia“ , de ore-a „dosul-Volta11 atât în Germania cât ş: in \osu-. Ungaria a fost oficios oprit, fiind nefolositor, pe când aparatul meu e în sexet? cin os ceri apreciat şl cercetat. Deja ieftinătatea crucei mele electro-magnetioe o reooî^j- J îndeosebi

Preţu l a p a ra tu lu i m a re e 8 cu r. P re ţu l a p a ra tu lu i . b r &folosibil la morburi, cari nu sunt folosibil la copii şx :*iuun

mai vecii! de 15 ani. constitutiv fórt* s.j»--*Expediţie din centru şi locul de véndare pentru féri» şi -7rtumUai* . rr,

A

X X

X XtX X â A X H » X X X X

MÜLLER ALBERT, Budapesta, w**i 8*~‘ “ ¥* nAfe2colţul sstrîiîl^ Pálmái?.

Aducem la cunoştinţa Ou. public, cil preţul apelor minerale şl hygie- nice din depositul nostru din Bfcra- da Aţei Nr. 6 pe lângă schimbul imedat al sticlelor este «rină tor ol:

ixlyîi» 1 litru 12 fik V, litru - :Borpatak 12 v ~~Matilcl ie „ n J4Borhegy „ 16 , ” Î ÎBaross - ! G »Élőpatak » LH » « 11

m sfii]

9 Prima cărbuni de peatră lucii.y 5500 Oalorii, num ai 6f 5*10% cenuşe fără miros. *>

1Cel mai ieftin material de încălzit.

F E A N C O | ]în sac* plomnaţţ, transomiiit în casă K 3*60 .per 100 Klgr. Ijjj*

Vag- it complet mai ieftin.şi Nu --î ori şi co cantitate primeşte

**

K arl N euslăd ter, fkbraşov Slutnena Str Fântânei nr 13 o

J Sţ 3$

■ M F r a i d e o a r b u u : f n; ja -.'

S -.r se,r u l o h ■ 9h a ; d n c e l a c u n o - t i n ţ a O n r â t u lu i

p u b lic , a d i ip ă - i i f.îiso v a t Ş c o a i î in d u s tr ia lă şi am d e p u se x a m e n u l dr. m ă c s z b î • â -F .e sc mi ş l c e lu c r a r e de

z i d â r i e $ e d i f i c i i m a r i ifac deviznrî şi p<»nnri în toate trei limbile ţării.

A i - c l a i : i a H e rb n u l O u r. p u b l i c s e m n e z c u t o a r ă s t a n a

; a i l C R A C I U I I ,B r a ş o v . S t r a d a B ă l ţ i l o r N r 4 ,

(47 4,b—t».) (Porrâs *utczH).*

' e ? . . 1a -■ S3?Mirl fie eigrarete

•r?T © . - c o l o x - ^ A . a a . t i .t :3 ű l. c o t i a a . “ .

I Atent'sine 2 Veri; ib muu de ţlgarc cu űumm «JACOB

A n t r s p r î s e de pompe funebre i r 1 ?T *- n 4- e=i 1?-■ mhasBBi&ieis ş'wsos msíAm W Kai? V—J « ■ ■ ■

Ii'Faş©Vţ Porţii Mr. 3.^is»a«¥is áe Băcănia Stéya Roşie*

'■ ; / îi b «jiu. . , ,f--u .- u..;«;*;: iu mérte, aşe4ămentul hü’.í b î j ,-. •> . b'ivnf' rug. ' - L - ■ t h r u: c.arî tóté obiectele, uu7 t --‘ru;!--- .. :■ jr- ■ - '.d. c'«r -u . y’,1 fine, se p o t c a -P :i 17. eu ieftiiier

C,.; î : . 4eyimi de »icriuri de metal ce se pot ■fu’ rât. i.ti .it: 7 :7 i'drii'K ikbricH din Viena.

Jabncur-a. t- -,p; ..i a -.irunu xieriurllor de leilltl ̂ de Mtr $al :; ‘MluţiiriB b- metal j lemn. de şt^jaru.

Dej. ■ rb> immí '.u'-u u şi plauticî cu preţurileüe i e iii & î in - O <■ •- 7 li '.

tu ■ műt..; ie marmură, carő funebreproprii cm 2 şi cu 4 ca;, n-*uni ş,- un cai* funebru vénet,

;c*pi! 1 ciGuită | iro n i| it ş i i e f t in , i a i d e m o r ţ i i n ^ t r e i n ă t a t e .

moil i m a d r e s a65

£. T u t s e k ,

Fehérkő „ 10 „ „ 44 X» Borszék n 28 99 22Felsőrákos Mária „ 10 „ n 44 » Sztojka )? 28 V 11 22Kászou Salutáris 1 litru 10 fii. litru 14 fii. Boholt ii 26 V 99 22Horgász „ 16 „ 5, 44 „ Hargitta ii 26 11 n 22Repati „ 18 » 14j? rí Székely-Selters ?5 26 M 13 22

f i » cum părare fie *5 sticle l'ferăiu B o rrh u r i arasă. — Apelăm Ia sprijinul On. publicSocietatea pe aeţii a exploatării şi .exportului apelor minerale, (479,fi—150.)

ragun* 9. G A Z E T A T R A N S I L V A N I I ! 1. Nr. 23. -1909.

„ C E E D I T U X .“ ,institut de credit şi economii, societate pe

acţiuni în ZÊRNESTI.takarék- és hitelintézet részvénytársaság

^ Z E R N E S T E N .

CONVOCARE.Domnii acţionari ai institutului de credit şi economii,

ca societate pe acţii „CREDITUL“ se convoacă la

a V~a adunare generală ordinară,care se va ţinea în Zerneşti, la 28 Februarie st. ti. 1909. la 2 oare p. m., în localul institutului.

Ordinea de z i :1. Deschiderea adunării prin preşedinte.2. Alegerea a 2 notari şi 3 verificatori.3. Raportul direcţiunei şi al comitetului de suprave-

ghiare.4. Distribuirea profitului.5. Alegerea a 2 membrii în direcţiune cu mandat

pe 6 ani.6. Eventuale propuneri intrate conform statutelor.Domnii acţionari, cari în senzul §. 20 din statutele

societăţii voiesc a lua parte la adunarea generală în per­soană sau prin plenipotenţiaţi, sunt rugaţi a-şi depune acţiile şi eventual dovezile de plenipotenţâ cel puţin cu o oară mai înainte de deschiderea şedinţei la cassa institutului.

Z e r n e ş t i , în 6 Faur 1909.DIRECŢIUNEA.

MEGHÍVÓ.A „CREDITTL“ takarék- és hitelintézet részvénytár­

saság Zernesten részvényesei, meghivatnak a Zernesten 1909. Február hó 28-ikán délutáni két órakor az intézet helyiségében megtartandó

Vdk rendes közgyűlésre.Napirend:

1. A közgyűlés megnyitása az elnök által.2. Két jegyző és három jegyzőkönyv hitelesítő tag

megválasztása.3. Az igazgatóság és felügyelő bizottság jelentéte.4. A tiszta jövedelem felosztása.5. Két igazgat»sági tagnak hat évre való megválasztása.6. Az alapszabályok értelmében esetleg benyújtott in­

dítványok.Azon részvényes urak, a kik a társasági alapszabályok

20. §-a értelmében személyesen vagy meghatalmazottak által kivannak részvenni a közgyűlésen felkéretnek, hogy részvényeiket és esetleg a meghatalmazást igazoló okira­tokat legfejebb a közgyűlés megnyitása előtt egy órával az intézet pénztáránál tegyék be.

Z e r n e s t e n , 1909. évi február 6-ikén.

AZ IGAZGATÓSÁG.

Atragem atenţiunea fiecăruiaea dacă tuleşte, e răguşit, ou flegmă, n’are poftă, asudă noaptea, se simte slab, abătut, sau la careva din familie vede asta, — să-şi aducă în iată

S i r n p n l de m ie r e de te Iua Iu l d R R E N Y

«a r e im p ed ecă lă ţ ir e a răulu i.

Sirupul de miere de t e ina Iu l Ö R H EN1

îoirecc toate leacurile de ace^t fd, l i ­n işteşte tuşea, în cea tă S iu ip a re a de sânge, topeşte m in u n a t flegm a , îm b u n ă tă ţeş te p o fta si în cea tă nep lăcu ta a s u d a re de n o a p te . La expoz ţia engleză a fost dis­tins ou medalia de aur! O <uicîă -.ie mustră 3 cor., o sticlă mare 5 cor., şi 3 srinlH mari franco 1B cor. Le exce­dează după trimüerca bairior înainte ori cu rambursă.Apoteca „ A p o s t o l “ a iui ÖrkényButLpatfa, Jozsel-körüt 64 (Depozit 88).

484,9—1' .)

Pilule purgative zaharisiteale lu i

Contul Bilanţ. — Mérleg számla.A C T IV A : — V A G Y O N : Cor. fil P A S IV A : T E H E R : Cur.

— Pénztári készlet Cambii — Váltók Obligaţiuni asigurate prin hipotecă şi cu cavenţi

— Kötelezvény kölcsönök....................................Conturi debitoare — Különféle adós számlák Mobiliar — Leltár

după amortizare leirás

03 .Capital societar — Részvény tőke 74|rí?t*dd de rezervá — Tartalék alap

n, i (« rs' «m* «>■

d cultural.— Jótékonyczélok a la p ..................efozite spre I fructificare — B e t é t e k ..................e scont — Viszles^teiitolt v á l t ó k .......................ivferse contiíri creditoare — Különféle hitelező

számlák , . . . . . -. ţ fH g ţţterese transitoare 4- Átmeneti kamatokr ? : **■ ̂

fit transpus din (1907 — Nyereség áthozat a 1907;ik évről

fit net — Tiszta

v. - >•••■ jaj

80000 7875 1500

284311 « 32180

$834

A24268

fii

59

m73

-77

.şi Perdere. mm-ó

Nyereség ésj veszteség számla.D E B H fe í -

_______ -a » «aggja afec wCor. fii

Kamitoké ? % írS4i#e

Interese pentru

tek” u la íf 1 Spese -G Költségek :

Salarii.t t I Fizetések , . .......................imprimate, registre, .chirii, porto, diverse

— nyomtatvány, könyv, házbér, pos­tabér és kü lönböző...........................

ContribfiţiiM^ ̂ A d o k :y *<i directă — egyenes. . . . . . ; . . 10% dare» “tó interesele de depuneri —

AdóiéSfe kamatok után . . ,Amortizare T’Tt iTÜrlesztés :

Spese de fondare — Á megállapított költ-. s é d e k b ő l ....................................

— F e lszere tésb ő l..................Profit nelP — Ti^ftk nyereség

beté-

1 Ï

1000*—

2603-72

11760 25

3603-

: p ikVK ^ V ^ I 'E L . r ÿ i , ; ,

Interese -J|Kamatok: dela cambii ş-* a váltó leszámítolási

üzletben . . . I ...................... C 20992?—dela obligaţiuni — kötelezvény kamat » 5109*96dela cont cdgőnt — folyó számla után » i 28*88' Proviziuni -4 Jutalékok • ; „*Profit transmis din 19Ş37 - - Nyereség áthpiat a

1 i907-ik ; tv ro i. . i. . . . . / ; ;

ï «*•I l-A hí ̂ -- '!• ;li , ,

Z e rn e ş t i , 31 Decemvrie 1908.

Wm tfáröiu m. p.,

Cor. fii

*ítT2fci3i ;25f79

TÍ88

’!, ! -

0912,47

29898 68

Mcolau Fană m. p ,.contabil —TtSnyvéïcT

í (.;,í

MEMBRU DIRECŢIUNII — M IGAZGATÓSÁG :mT pT' löixn Dmt ̂ ferrp:— fomtrlirífön^

, • i . ’Mi t

; Subsemnatul comitet am esami nat conturile prezente şi le-am aflat; în deplină regulă şi în consonanţă ca-jp- gistrele principale şi auxiliare. A 'fenti: mérleg kimutatást valamint a jövedelem kimutatást átvizsgáltuk. ,és azokat

1Dr láncú Mefianu m. p.

vezér igazgató.dir. esec.

úgy a T^iriyvek, Trifnt- áz egyes "ökífátokkal mégyezőknbk találtuk.

«mj&i

r" ■ * * ? ? ’•> #:♦ '*ii n \ r, ï a i| itzàto « i i

*' 'tom ítetu ^ d e supiravéghiare : — lA’ fe lü lv iszg á ló ' fcfiióttsá^ : ' ' J ' v̂ ̂ u n -) c -

Icán Sper chez m. p.loan Strevoiu m. pfr?̂ Ir2? ÎKb Pzî ' pni - rr • F-r: Îî

Bucur Metian m. p.î iw i5Û i » I i 1ZÍ SM ■ ► 11 eJ1 Eli CU

Philipp Neustein.(Pilule Elisabeth a lui Neustein.)

Su t a se prefera preparatelor si­milare m toată pr vi*ţa. Aceste pdule nu conţ n substanţa str'căcioase. Se folosesc cu cel mat mare efect la b »ale de pân­tece au ut. uşor purgative, curăţă sângeU. Foarte folositoare ş» nevăt^mătoare ia

= Ccmstipaţiiy =care ests cu usa multor boa le. Zaharisite le iau bucuros $i copii.■ r- tO « a t ie «w 15 P ilu le eos tă ţilw f 3© I». fl Şu| «u 8 cuţljl ca re jpo iţ- tiù 19© iF A u fé r ăostă n u m a i 9 «o * ,

l i » t r im ite r e » p re ţu lu i de 9 eo ‘44 ~ ‘ _ ~ -

îmi-• taţii. Să se ceată

Pilule nurga ive aţe lui Philipp Neustein. Veritabile numai când. cutia este pro căzută ou instruc­ţie şi cu marca protocoială de scut, cu tipar roşu şi negifu Sf. Leopold şi "subscrierea „Pfiilipp Neu8tein,f< rmacie“ . Invă'itcfairele scutite de tribunalul comercial sunt subsemnate cu f i r m a

noastră j

Farmacia JP l i 1 1 i p ( i ] f e i i § t ţ l nh „Sfr Lvupold^, WEN I Rlankengas ie 6.■ Se capătă în toate farmaciile.

iJ_ ii- —

:4'S-..

R./L.'-N'i •V f ■} r %

—jnrnmrvv

Magazinul de mărfurB r a ş o v , T î r g u l g r â u l u i

•Pră?&lie|specială pentru ?- L in goi ie, Albituri, Fânzături, D tu­tele, Perdele, Garnituri de jat şi masă, Covoare şi un aso ment mare de articole ce qad

în branşa această.A lb itu r i pentru lian te şi B & r l » ţ l : ţ ne e fec tu ează în a te lie ru l nostru iî^ii după m ăsura

Pentrnfcroială şi calitate se garantează.459,5 - 4'.)

»V m m ş m ia -rnvikkt'm » ie * hMábé'é í k » »

• t . h*iR f«hui anáRCiu ma* m-it$&.Qé » é é d ê im à

ci? oA*

T i p o g r a f i a A M u r o ş ia u u , B r a ş o v