Gen. bg. (rez.) dr.EMIL STRAINU

Coordonatorul ColecSeiNEW ILLUMINATI FILES

NOSTRADAMUSin interpretarealui Karl E. Kratft

PREVIZIUNI PRIVINDVIITORUL EUROPEI

Edifie ingrijiti deVlad'Ionu! Musceleanu

*Hditura PRESTIOE

Bucuregti -2017

CUPRINS

CAViNf h,lanrrf 5

Nostradamus prezice viitorul Europei..... ........ 11

I. Cine a fost Nostradamus?

Ce sunt profetiile sale? ........... ........... 11

II. Cum n-au parvenit

profefiile lui Nostradamus ............... 19

III. Spune Nostradamus adevdrul? ..................... 25

IV. Ce prevestegte Nostradamus

pentru astdzi gi mAine?... .................. 55

V. Cum a ajuns Nostradamus la profefiile sale? .................. 95

Catrenele gi ilustrafiile publicate in aceast vo1um........ ........121

137

NOSTRADAMUS PREZICEVIITORUL EUROPEI

I

CINE A FOST NOSTRADAMUS?CE SUNT PROFETIILE SALE?

\Jumele Nostradamus se pierde in negura le-I \ gendei, a nebulozitilii gi suprapdm6ntescului.

Profeliile sale sunt de asemenea invdluite intr-o vrajd de

mit tulbur5tor qi supranatural. Aproape fiecare a auzTt

c6ndva despre el - dar rareori se gisegte cineva care si qtie

ceva despre Nostradamus gi despre profefiile sale. Chiarprintre pufinii care au citit prezicerile sale, rar se gdsegte

cAte unul c5ruia sd-i fi cdzutin m6nd textul original.

$t, cu toate acestea, profefiile lui Nostradamus aupreocupat necontenit spiritele in decursul veacurilor.Mai ales in ultimii an| bogali in grele zguduiri qi

transformdri politice, profeliile sunt din nou pe buzelemultora. Fdrd de sfArgit este numdrul celor care cautd sd

gdseascd la Nostradamus puncte de sprijin, care sd le in-dice soarta ce este rezervatdlumii clocotitoare in mijloculcdreia trdiesc. Pe de altd parte, reprezentan{i supracriticiai gtiinlei sau ai cotidianelor burgheze se cred obligali situne gi si fulgere impotriva reinvierii unui ,,Scandal -Nostradamus" qi a interesului pentru profeliile sale.

1,1.

EMIL STRAINU

Dar sd nu ne l5sdm zdpdci[ide aceastd deosebire devederi. Sd ne credm o judecatd proprie, ldsAnd sd treacdpe dinaintea ochilor nogtri povestea vielii acestui om ciu-dat. Sd examindm, in primul rAnd, profeliile sale in textullor original, fa[dde evenimentele trecute mai tarziu in is-torie. Numai in cazulin care istoria i-a dat dreptate pAndacum/ sd cercetdm gi profefiile sale pentru viitorul istorieieuropene.

Existi destule documente istorice gi biografice, cumcd Nostradamus atrdit,intr-adevdr, in carne qi oase. Ele_vul qi admiratorul sdu contemporan I. E. Chavigny scrieurmdtoarele despre maestrul sdu:

,,Michel de Nostredame, de mulgi ani cel maicunoscut gi mai renumit maestru in arta prezicerii, pebaza cunoagterii gi interpretdrii astrelor, s-a ndscut inoragul Saint-Remy-en-Provence, in anul mAnfuirii 1503,intr-o Joi,1,4 Decembrie, cam pe la ora 12,|a amiazd.

Tatdl sdu, Jacob de Nostredame, era notarul locali_t5{ii, mama sa era ndscutd Renate de Saint-Remy.Stribunii sdi, atAt din partea tatdlui, cAt gi din parteamamei,treceau drept oameni bine inifia(i in gtiinfele na_turale gi in medicind. Unul dintre ei, pierre de Nostre-dame, a fost medic la curtea contelui Renafus, rege tifularal Jerusalimului qi Siciliei; altul, Jean de Saint-Remy, aavut aceeaqi situalie pe lAngi ducele Johan, fiul conteluiRenafus, duce de Calabria".

Din aceeagi biografie gi din alte izvoare demne deincredere, reiese cd tAndrul Michel a primit primaeducafie de la bunicul sdu din partea mamei. Mai tArziua urmatinvd(imAntul clasic laAvignory pentru ca sd con-

12

N O ST RAD AM US IN INTERPRE 7h RE A LUI KARL E. KRAF F TPreaiziuni priaind VIITORUL EUROP El

tinue apoi studiul qtiinfelor naturale gi al medicinei launiversitatea din Montpellier. Dupd aceea a fdcut patruani practiciin domeniul medicinei la Narbonne, Toulousegi la Bordeaux. Din registrele universitdlii din Montpel-lier reiese cdla23 Octombrie 1529, Nostradamus s-a in-scris din nou gi a trecut examenul cu distincfie, oblinAndtitlul de doctor in medicini.

Dupi o scurti gedere la Toulouse, tAndrul medic avenit laAgeru unde a ficut cunogtin(5 cu celebrul latinistI. C. Scaliger. Aici s-a cisdtorit cu o fatd de bund condilie,dar in 1533 i-au murit solia gi copiii. Rimas singur, inurma acestei pierderi, Nostradamus p5rdsi oraqul gi

ritdci mulli ani prin Italia, Franla gi probabil gi prin alte

fdri din Europa. ,,Cu acest prilej - scrie alt biograf - el nus-a mullumit sd admire regiunile, ci pretutindeni a vizitatcolegi de profesiune, spre a cunoagte metodele lor".

in tsqq, Nostradamus se stabilegte la Salon-en-Craugi se cXsitoregte pentru a doua oard cu o vdduvd, care i-andscut gase copii. in anii urmitori, el se distinge derepetate ori in lupta pentru combaterea ciumei, meritelelui fiind cu prisosinld apreciate. in afard, de aceasta,

desfdgurd o mare activitate in domeniul qtiinfific.CAteva din scrierile pe care le-a publicat despre in-

grijirea corpului (1552) gi despre combaterea epidemiilor(1561) au fost traduse in mai multe limbi gi renumele luica medic devine cunoscut, dincolo de granilele patriei.

Aceste lucrdri, precum qi un comentariu despreGalien (celebrul medic grec 7557), scot la lumini vari-etatea activit5lii invdlatului de la Salon. Ca gi un Paracel-

sus, sau un Swendeborg, Nostradamus s-a distins intAi

13

N O ST RAD AM US IN INTERPRE ?Z RE,4P r ea iziuni p riain d V IIT O RUL

LUI KARLE.KRAFFTEUROPEI

ca un maestru in lumea fizic6, inainte de a se dedicastudiilor oculte, pentru ca, mai tdrziu, gralie darului sduprofetic, sd ajungd unul dintre cei mai mari vestitori aireahtefli metafizice.

Se pare cd insugirile de clarviziune s-au manifestatincd de timpuriu la Nostradamus. La inceput, ele se re-fereau mai mult la chestiuni personale; adeseori, erau inlegituri qi cu activitatea sa profesionali. Desprins dinspaima prin care a trecut gi oboselile pe care le-a induratNostradamus in timpul ciumei, se pare cd acest dar a tre-cut cu incetul in domeniul suprapersonalului, aga cd is-au putut ardta gi viziuni asupra intAmpldrilor viitoaredin viala lumii qi a popoarelor.

Biograful sdu Chaztigny scrie tn aceastd privin[d:,,intre alte crealiuni ale spiritului sdu productiv pe

care le redau aici, el a scris zece centurii (grupuri de osutd) de preziceri, strAns rezumate in catrene, pe care le-anumit dupd cuvAnful grecesc,,,Proph6ties". Doud dintreele sunt necomplete...".

,,Avem apoi de la el alte preziceriinprozd,, care auapdrut intre anii 1550-1567, orAnduite in marea lor ma-joritate dupi luni gi adunate in 12 cirli. $i aceste profeliimeritd sd fie recomandate posteritSfii; ele imbrd{igeazdistoria noastrd de aproape 100 de ant clr toate tulburdrilgcrizele gi uneltirile noastre, de la un capit ta celdlalt. inschimb, centurile se intind asupra unei epoci mult maimati".

Dupd ce Nostradamus mai fusese invitat odatd, in1556,Ia curtea francez6,, in calitate de medic Ai astrolog,el a fost vizitat la Saloru in 1"564, de Carol al IX-lea qi

15

EMIL STRAINU

numit medic de curte. ln fiecare an veneau sd gdseascdla dAnsul sfat qi mAngAiere personalitili sus-puse gi oa-meni simpli, de aproape gi de departe gi chiar din strdini-tate. Astfel, Nostradamus deveni unul dintre cei mairenumifi bdrbafi din Occidentul de atunci.

Ca orice spirit superior, Nostradamus a avut, pelAngd prieteni gi admiratori sinceri, gi oameni care il in-vidiau gi dugmani indArjili. Pentru ei Nostradamus nuera medicul, inleleptul gi prorocul binecuvAntat de Dum-rlezel& ci magul care era in legdturi cu forlele intune-ricului. Dugmdniile l-au dus pe Nostradamus in pericolulde a intra in conflict cu Biserica, sub bdnuiala cd ar fiincheiat un legdmAnt cu diavolul.

Nostradamus a fost firegte expus la numeroaseacuzafii gi atacuri. Semne magice gi acfiuni misterioase iimijloceau emotivitatea de care avea nevoie ca si recepfio-nezeviziurile sale profetice. Avea nevoie de imbolduri, in-tocmai dupi cum unii scriitori mari nu puteau scrie decAttr anumite condifii exteme - sd vadd, de pilda pisica pemasa de scris sau sd simtd miros de mere putrede - un felde a lucra desigur putin obignui! dar nu mai pulin obignuitdecAt creafiile realizate de asemenea oameni.

Nostradamus igi dddea seama de pericolele la careeste expus. De aceea se gi silea sd-gi creeze un alibi pentruprocedeele sale magice. Astfel, in introducerea la Profe-

liile sale, il sfdtuieqte pe fiul siu sd se fereascd,,de practicimisterioase, care pot aduce vdtdmare spiritelor slabe".De asemenea, doreqte s5-l apereimpotriva ,,iluzieiamdgitoare a magiei, mai mult decAt reprobabile, interzisi pevremuri de SfAnta Scripturd gi de legile divine, din care

16 17

N OSTRADAMUS /N INTERPRETAREA LUI zuRL E. KRAF FTPreaiziuni priaind VIITORUL EUROPEI

trebuie totugi exceptatd interpretarea ursitei pe baze

astrologice. ,,Prin aceasta - scrie el mai departe -, precumqi prin inspiralia qi revelalia divind, am primit, in noplide veghe nesfArqit5, prezicerile noastre gi le-am agternut

apoi pe hArtie".Ceva mai deschis vorbegte desigur Nostradamus in

aga-numita ,,Scrisoare de dedicafie" regelui Henric al

XII-lea, al Franfei. Deqi asigurd gi aici cd,,Totula fost cal-

culat dupd ciile ceregti", el adaugX totuqi: ,,in leg5turdcu stiri emotive provocate prin anumite practici care

mi-au fostimpdrtdgite in anumite ore prin st5ri analoage

ale strdmoqilor mei, din negura vremurilor".in alte locuri spune la fel: ,,Totul vine de la Dum-

nezeu... mai toful urmeazd ciile cereqti" , dar imediat se

gdseqte iar o aluzie la procedee oculte: ,,in aga fel incAt

vild, caintr-o oglindi de foc, ca intr-un orizont acoperitde ceafi, evenimentele tulburdtoare sau strdlucite gi

intAmplXrile catastrofale ce se abat asupra celor mai im-portante linuturi ale civilizaliei".

Din toate aceste mdrturisiri reiese cu precizie cd

Nostradamus a ajuns la profeliile sale, ca vizionar gi esta-

tig folosindu-se de cunogtinleie qi indeletnicirile sale as-

trologice numai ca sd creeze un cadru ,,de salon"insugirilor gi posibilitdlilor sale supranaturale. Spre a nuda apd la moari dugmanilor sdi, prezenta profeliile sale

ca rezultat al unor calcule astronomice, care, pe vremea

acela, erau prefutindeni la mare cinste, sustrigAndu-seastfel acuzaliei periculoase de a practica magia neagri.

CAnd, insd, la o cercetare mai minulioasd Nos-tradamus se dovedegte mai mult profet decAt astrolog,

EMIL STRAINU

adeplii ra{ionalismului au dreptul sd se indoiascd deadevirul prezicerilor sale. Dar meritd sd fie discutatedarurile profetice ale unui om, cAnd, astd,zi, dupdaproape 400 de ani de la aparifia profeliilor sale, fiecareare prilejul sd judece singur dacd au prezis sau nuadevdruri istorice?

Spre sfArgitul vielii sale, Nostradamus se retrasedin vAltoarea lumii. O guti tot mai dureroasi il (intui lapat. El incetd din viald pe 2 Iulie 1,566, pulin inainte derdsdritul soarelui. Ca qi alli mistici, eI a prevdzut ziua qiora mor{ii sale, pe care le-a notatin calendar. Corpul sdua fost inmormAntat in biserica franciscand din Salon. intimpul fulburdrilor revolu{ieifranceze, mormAntul a fostdistrus gi a dispdrut.

18 1.9

II

CUM NE-AU PARVENITPROFETIILE LUI NOSTRADAMUS

acd persoana lui Nostradamus a format obiect

de disculii, atunci cAnd incd era in via(a luptairrtre phreri a devenit gi mai violentd dupd moartea sa;

poeli gi pamfletari, savanli gi critici s-au rdzboit in nu-rnele lui, intr-un mod uEor iritabil.

Scrierile sale profetice au format, se inlelege, punc-tul central al divergenlelor de pireri. Cum aceste profeliivorbesc mai ales de rdzboi gi revolufie, catastrofe, epi-demii qi alte nenorociri, Nostradamus a renun(at la in-ceput la publicarea insemndrilor sale, prevdzAnd ,,c6.

noutatea chestiunii va dezldnfui impotriva lui o serie

nesfArgitd de uneltiri, sub formd de falsificdri, insulte gi

atacuri mai mult decAt rdutdcioase, cum s-a gi intAmplatmait|rziu".ASa scrie biograful siu contemporan; aga s-a

intAmplat pAni in vremurile noastre.

Abia mai tirziu s-a hotdrAt Nostradamus sd facd

cunoscute cel pulin o parte din previziunile sale, sub

formd de catrene. Astfel, a apirut in 1555 prima impri-mare a cdrlii ,,Proph6ties", la Lyon. Micul volumcuprindea primele trei centurii gi jumdtate, avAnd ca in-troducere o scrisoare dedicatd lui Caesar, fiul cel maimare al lui Nostradamus.

EMIL STRAINU

lJltimul exemplar al acestei edifii, care mai exista la1840, adispdrut de la sfArgitul secolului trecut, aga cd tot ce

qtim astdzi despre aceastd carte se datoreazdmdrturiei me-rituosului cercetdtor al lui Nostradamus, Bareste.

Mai bine stau lucrurile cu o a doua edifie addugitd,apdrutd cu doi ani mai tdrziu. Din aceasta se regdsegteun exemplar - singurul cunoscut acum - in bibliotecastatului bavarez, la Mi.inchen.

Profeliile lui Nostradamus au ajuns mai tArziu sireprezinte una dintre cele mai cunoscute opere ale litera-turii mondiale. Sunt foarte rare cirlile care si fi preocu-pat necontenit spiritele, in aceeaqi mdsurS, in decursulsecolelor.

Uneori se pdrea, firegte, c6. prezicerile vor fi dateuitdrii.

Rareori a trecut insd mai mult decAt epoca uneigeneralii, pAnd cAnd profefiile au fost descoperite giretipdrite, acoperind iar cu glorie numele autorului lor.Opera lui a fost din nou sldvitd de adepli entuziaqti, ca,mai apoi, sd fie iar scdrmdnati de duqmani indArjili gifuonizatd. de spirite luminate, ca un produs al superstifiei.

La 1568 - doi ani dupi moartea lui Nostradamus -a apdrut prima edifie completd din Prophdties, in careedi(iile anterioare au fost completate dupd operapostumi. Pe lAngd aceastd edilie ,,autentic5" din 1568,mai existS, sub aceeaqi dat6,, cel pu(in doud falsificdri, dincare una cu totul grosoland, care a fost tipdritdpela1,649.(Fig.I, pag.l-21)

Din edigia autenticd din 1568 nu mai existd astl,zidecAt trei sau patru exemplare. Textele gi catrenele pu-

20 21,

NOSTRADAMUS IN /NTERPRETAREA LUI KARLE. KRAFFTPreztiziuni priaind VIITORUL EUROP El

blicate in aceasti lucrare, in reproduceri fotografice fdrd

greg, sunt luate dintr-un asemenea exemplar original,tipdrit de Benoist Rigaud, la Lyon. Ele constituie cea maibund qi mai curatd. baz6. pentru oricare cercetare a

profeliilor lui Nostradamus. Importanla unei surse

demne de incredere reiese qi din faptul ci pAnd lasfArgitul secolului aI XVII-lea s-a putut stabili cd aproape

40 edilii diferite ale Profeliilor dovedesc, din nefericire,mai mult priceperea negustoreascd a tipografilor decAt

conqtiincio zitatea zelafiLor qi a corectorilor...impotriva presupunerii unor comentatori anteriori

care au socotit ci profe{iile au fost scrise intAi in proz6.

latineascd, trebuie socotiti ca originald forma legat5 a

catrenelor in limba francezl. veche, amestecatd cu multecuvinte strline. Misura versului qi rima care cereau luiNostradamus anumite restriclii la redactarea catrenelor

sale impuneau o domolire fald de forlele clocotitoare qi

scAnteietoare, fald. de puterile supranaturale gi neimblAn-

zite ce il inconjurau pe profet, atunci cAnd privea inviitor.

Aga se explicd lipsa de claritate ce o prezintd ade-

seori catrenele, fald de pr ozd, din cauzaingrddirii impusdde vers.

in afard de aceasta, Nostradamus, fiind un clasic qi

cunoscAnd limba lui Cicerone mai bine decAt limba sa

maternS, gAnde4 ?n ortografie qi construclie latinegti, laredactarea versurilor sale. Cu alte cuvinte, traducea dinlatinegte in franfuzegte. De aici, gi numeroasele gregeli

ortografice din Proph6ties gi numeroasele inversiuni gi

sucituri de fraze care tulburi frr parte inlelesul catrenelor.