Interpretarea Rezultatelor Testului Thomas

8/16/2019 Interpretarea Rezultatelor Testului Thomas

http://slidepdf.com/reader/full/interpretarea-rezultatelor-testului-thomas 1/27

Testul Thomas-Kilmann --5 modalităţi de soluţionare aconfictului

Interpretarea rezultatelor:

1. Confruntarea/Concurența2. Colaborarea3. Compromisul 4. Evitarea5. Adaptarea

Cea mai frecventă întrebare este: „Care sunt răspunsurilecorecte?”. În teste de acest fel nu există răspunsuri corecte șirăspunsuri greșite. În diverse circumstanțe toate cele cinci

modalități de tratare a con!ictelor sunt utile.

"iecare poate folosi toate cinci modalități de soluționare acon!ictelor și nimeni dintre noi nu poate # caracteri$at ca av%ndun singur stil strict de tratare a con!ictului.

&otuși pornind de la trăsăturile personalității și deprinderilornoastre oamenii tind să folosească unul sau două moduri maifrecvente dec%t altele. 'nstrumentele de soluționare a con!ictelorpe care le utili$ea$ă în ba$a preferințelor personale și cerințelorsituației.

(rmătoarele informații v)ar putea # de folos atunci c%nd anali$ațicele cinci modalități de comportament în con!ict*de soluționare acon!ictelor.

1. Concurenţa

Acest stil poate util atunci când:

)) re$ultatul este important pentru dvs. și mi$ați mult pesoluționarea problemei în favoarea dvs.+

))deci$ia trebuie luată rapid și aveți su#cientă putere pentruaceasta+

))aveți su#cientă autoritate pentru luarea deci$iei totodată văeste clar că deci$ia propusă de dvs. este cea mai bună+

))vă dați seama că nu aveți de ales și nu aveți ce pierde+



))nu puteți să le dați de înțeles oamenilor că sunteți înincertitudine atunci c%nd cineva trebuie să)i mobili$e$e+

)) vă a!ați într)o stare critică ce necesită o reacție rapidă+acțiunea decisivă și rapidă este vitală de exemplu în stare de

urgență+))trebuie să luați deci$ii nepopulare dar în momentul acestatrebuie să acționați și pentru aceasta aveți toate împuternicirile+

))în c,estiuni vitale pentru bunăstarea companiei c%nd știi că aidreptate+

))pentru a te prote-a de oamenii care mint.

COMENTARI:

))ctiv. /e străduiește că re$olve con!ictul de sine stătător.Capabil de a lua deci$ii volitive 0i de a ac1iona imediat.

/trăduindu)se însă să)0i satisfacă în primul r%nd intereseleproprii să atingă cu orice pre1 re$ultatul pe care îl crede cel maibun deseori ignoră interesele 0i opiniile altor oameni.

))'mplicarea partenerilor în situa1iile de con!ict poate avea

următoarele particularită1i:a! acestora nu li se permite să se opună direcţiei sau modalităţilor de o"ţinere a re#ultatului care sunt declarate$

"! orice %mpotri&ire este reprimată$

c! este stimulat sau sancţionat %n dependenţă de con'uncturăceea ce pro&ine de la lider( cel care dă tonul %n competiţie)

))2amenii care au acceptat 0i respectă strategia respectivă suntaccepta1i în calitate de alia1i numai p%nă în momentul c%ndace0tia încearcă să pună la îndoială ceva să se împotrivească sausă riposte$e.

Ce)i drept dacă puterea 0i voin1a acestora împotrivirea fermăsau norocul elementar care le sur%de sunt impunătoare atuncip%nă la urmă liderul poate recunoa0te prioritatea acestora eposibil c,iar să treacă în subordinea acestora 0i să accepte un altstil de comportament 0i de rela1ii în procesul de re$olvare a

problemelor ulterioare.



))3ersoanele care nu sunt de acord cu strategia aleasă deseori înmod automat devin du0mani 4 „cine nu e cu mine( e du*manulmeu+) (neori apare atitudinea negativă a nediferen1ierii morbulsuspiciunilor eronate.

))5upta aprigă pentru înt%ietatea personală poate lua un caracterat%t de încordat înc%t suferind o înfr%ngere „locală” omul poatesă sufere de parcă ar pierde cea mai importantă luptă a vie1iisale.

Ce ar tre"ui să *tim %n ca#urile când ,olosim strate-iaconcurenţei.competiţiei %n relaţiile cu partenerii:

))cest stil este e#cient în ca$urile c%nd de1ine1i o puteredeterminantă sunte1i siguri că deci$ia dvs. sau tratarea situa1iei

respective sunt corecte 0i ave1i posibilitatea să insista1i asupra lor./tilul concuren1ei însă nu este acel stil care ar # ra1ional să)lfolosi1i în ca$urile c%nd dori1i să men1ine1i cu oamenii rela1ii bune.6acă apela1i deseori la această strategie c,iar av%nd cele maibune inten1ii c,iar dacă partenerii într)adevăr nu pot alegedeci$ia -ustă sau nu)0i pot reali$a sarcinile a0a cum trebuieoricum mai degrabă sau mai t%r$iu va apare #rescul sentimental înstrăinării.

))/tilul concuren1ei necesită 0i anumite premise subiective:

a! %ncredere %n 'usteţea deci#iei alese *i %n propriile capacităţi de ao reali#a până la capăt$ consec&enţă$ dâr#enie$

a! ener-ie pentru a depă*i dicultăţile *i pentru a nali#a cusucces acţiunile %ncepute$

c! capacitatea de a/ţi apăra po#iţiile)

))5a folosirea stilului dur al concuren1ei asemenea calită1i generalumane cum ar # umanismul empatia atunci c%nd acestea devinfr%ne pentru reali$area cau$ei comune ele sunt ignorate ca #indneimportante. &otodată protagonistul nostru deseori estepredispus să se prote-e$e cu argumente iste1e:

a! necesitatea de a se limita el %nsu*i la ce&a %n ,a&oareainteresului comun$

"! importanţa re#ultatului scontat$c! apelarea la opiniile persoanelor cu autoritate$



d! mentalitatea naţională$

e! sarcinile politice *i sociale ma'ore$

,! o"li-aţiile sociale *i pro,esionale$

-! tradiţiile de ,amilie$

0! memoria predecesorilor etc)

))&endin1a de a împăca interesele reali$ării scopului propus șirela1iile înter)personale pot # asemuite cu alergarea dintr)o parte

în alta c%nd sarcina este reali$ată dar rela1iile devin ,aotice.

))6acă în rela1iile cu partenerii suprimarea autorită1ii acestoraconstituie o necesitate obiectivă pentru a reu0i să coordona1i

eforturile comune pentru a direc1iona energia colectivă sprere$olvarea e#cientă a problemei atunci trebuie să vă împăca1i cug%ndul că nu vă ve1i bucura de multă popularitate.

6acă ve1i ob1ine un re$ultat po$itiv atunci ve1i c%0tiga mai mul1ipărta0i inclusiv din r%ndurile criticilor oponen1ilor 0i du0manilorde mai ieri. 6e aceea înainte de a folosi această strategie lare$olvarea unor probleme stringente trebuie să alege1i ce estemai important: ob1inerea re$ultatului scontat sau păstrarea

bunelor rela1ii.))&otodată trebuie să vă veri#ca1i bine puterile propriileposibilită1i:

a! &ă &a a'un-e destulă tărie de caracter pentru a adopta *i amenţine po#iţia dominantă asupra celor din 'ur1

"! &ă este a"solut clar scopul spre care &a tre"ui să/i mo"ili#aţi *isă/i conduceţi pe oameni1

c! sunteţi capa"ili să reparti#aţi o"li-aţiile ast,el %ncât să nucontrapuneţi reciproc partenerii1

d! &eţi %n stare să e&itaţi situaţiile de incertitudine)

2trate-ia( stilul concurenţei.competiţiei este raţional să/l ,olosim%n următoarele situaţii:

7. 8e$ultatul re$olvării problemei este foarte important pentru

dvs. 0i considera1i această metodă ca #ind optimă.



9. ve1i su#cientă autoritate 0i competen1ă pentru a adoptadeci$ia respectivă care nu este una dintre cele mai u0oaresunte1i siguri că modalitatea de solu1ionare a problemei este ceamai bună în condi1iile 0i în circumstan1ele care s)au creat.

. &rebuie să lua1i o deci$ie urgentă iar dvs. ave1i su#ciente for1e0i împutrerniciri pentru a vă asuma responsabilitatea pentrure$ultatul #nal.

;. <ti1i sim1i1i că nu ave1i alternativă nu ave1i ce pierde că înafară de dvs. nimeni nu va re$olva problema.

=. >ă a!a1i într)o situa1ie critică care cere o reac1ie promptă iarcei din -ur nu se grăbesc să)0i asume responsabilitatea.

. @u pute1i să le arăta1i celor din -ur că sunte1i în derută. Astefoarte important să lua1i orice deci$ie pentru a mi0ca lucrurile dinpunctul mort. 6e0i în1elege1i prea bine nepopularitatea deci$ieirespective considera1i că trebuie să ac1iona1i într)un anumit mod.ve1i su#ciente împuterniciri pentru ca ulterior să recti#ca1iconsecin1ele pa0ilor gre0i1i.

B. În ca$urile c%nd trebuie să vă prote-a1i de oamenii care vă mint.

2tilul concurenţei.competiţiei( adoptat ca temelie %n relaţiile cu

cei din 'ur( %n calitate de pi&ot strate-ic %n &iaţă ar putea să văcree$e pe parcurs mari probleme inclusiv la înstrăinarea 0ii$olarea de cei din -ur ar putea genera anumite deformări depersonalitate:

a încrederea exagerată că lumea se înv%rte0te în -urul dvs că tottimpul ave1i dreptate 0i că nu pute1i comite nici o dată gafe+

b demonstrarea în orice situa1ie a suprema1iei morale 0iintelectuale fa1ă de cei din -ur+

c pierderea spiritului autocritic.

ATEN3IE4

3ersoana care utili$ea$ă stilul concurenței este su#cient de activși preferă să re$olve con!ictul cu eforturi proprii. Al nu estepredispus să colabore$e cu alți oameni dar este capabil de deci$iivolitive după principiul: 6e mine nu mă preocupă ce -ândesc

al7ii) 8reau să le do&edesc tuturor că eu am propria re#ol&are a pro"lemei+)



/au dacă sunteți adeptul acestui stil vă străduiți în primul r%ndsă vă satisfaceți propriile interese c,iar și în dauna intereseloraltora impun%nd alți oameni să accepte re$olvarea dvs. În acestscop folosiți propriile calități volitive și dacă voința dvs. esteputernică acest lucru vă reușește.

cest stil este e#cient în ca$ul c%nd dețineți o anumită putereștiți că re$olvarea sau abordarea situației este -ustă și avețiposibilitate să insistați asupra acestui fapt.

6ar ) aten7ie4 ) acesta nu e stilul pe care ar trebui să)l aplicați înrelațiile personale fapt care ar putea conduce la deteriorareaacestora la înstrăinare.

&otodată dacă veți folosi acest stil în situația c%nd nu dispuneți

de putere su#cientă de exemplu în ca$ul c%nd punctul dvs. devedere diferă de cel al șefului iar dvs. insistați ați putea să văardeți.

tunci c%nd folosiți această abordare nu în toate ca$urile ațiputea # popular dar cu siguranță veți c%știga părtași dacă vețiobține re$ultate.

6ar dacă scopul dvs. de ba$ă este să obțineți popularitate și săaveți relații bune cu toată lumea mai bine nu)l utili$ați. /tilul esterecomandabil mai cur%nd în ca$urile c%nd deci$ia de re$olvare aproblemei propusă de dvs. are o mare importanță pentru dvs.

6e asemenea stilul este preferabil atunci c%nd pentru reali$areascopului trebuie să acționași rapid c%nd sunteți sigur că veți

învinge deoarece pentru aceasta dispuneți de su#cientă voință șiputere.

2. Colaborarea


//re$olvarea problemei este foarte importantă pentru ambele părțiși nimeni nu este interesat să se detașe$e de ea+

))aveți relații str%nse de lungă durată cu partea cealaltă+

))aveți timp su#cient pentru examinarea problemei să $icem înca$ul proiectelor de lungă durată+

))și dvs. și altcineva e la curent cu problema și cu doleanțeleambelor părți+



))ambii sunteți capabili să puneți în discuție unele idei și sămunciți împreună pentru elaborarea deci$iei+

))ambii părți implicate în con!ict dispun de putere ec,ivalentă sausunt deciși să ignore diferențele de statut dintre ele în scopul

căutării re$olvării problemei de pe po$iții egale+))atunci c%nd obiectivul tău este de a învăța de exemplu pentruo mai bună înțelegere a punctelor de vedere ale celorlalți+

))pentru a pătrunde în esența unei probleme care se cere a #soluționată cooper%nd cu diferite persoane și cu diversepersoane competente și cu diverse vi$iuni asupra problemei+

))pentru a lucra din afecțiune și prin sentimente puternice care

intervin în relațiile inter)personale.Comentariu

))6e0i din punct de vedere psi,ologic acest stil este cel maipreferabil totodată acesta este 0i cel mai complicat pentrureali$ări strategice 0i tactice în procesul de interac1iune a păr1ilorde asemenea necesită 0i mai mult timp. "ără o bună pregătireinclusiv psi,ologică aplicarea rapidă ,a$ardată este extrem deproblematică.

))5a ba$a acestui stil este acceptarea păr1ilor opuse ca #ind egalela fel de interesate în re$olvarea problemelor parteneruluiacordarea a-utorului 0i spri-inului acestuia pentru ob1inereare$ultatului trasat astfel înc%t să ob1inăconcomitent un re$ultatanalogic 0i pentru sine.

ten1ia păr1ilor care interac1ionea$ă sunt orientate nu la „tabloul”exterior al situa1iei legat de evenimente ci la nevoile gri-ileinteresele ascunse pe care le avem 0i noi 0i partenerii.

))8e$olvarea problemei este înfăptuită prin căutarea re$ultatuluireciproc avanta-os prin satisfacerea intereselor tuturorparticipan1ilor la situa1ia concretă.

))6i#cultatea acestui stil constă în faptul că nu to1i partenerii careinterac1ionea$ă au o înc,ipuire clară despre ceea ce dorescdespre cau$ele reale ale ac1iunilor care urmea$ă desprere$ultatul optim.

9e eemplu( cau#a unui confict eterior al unui reporter laser&iciu poate ritmul său lent de lucru) 9ar acest ritm( la rândul



său( poate pro&eni de la un confict mai pro,und ; insatis,acţia sala ser&iciu( care la rândul său poate a&ea alte cau#e ascunse ;lipsa respectului( aprecierii suciente din partea cole-ilor(i-norarea potenţialului său indi&idual real din partea conducerii(lipsa perspecti&ei *i a per,ecţionării calicării( ,apt care %l

%nstrăinea#ă de colecti&) Ast,el( dacă( %n acest ca# *i %n altele similare( s/ar infuenţa numaiasupra mani,estărilor eterioare( e,ectul ar asemănător cureparaţia cosmetică a unei clădiri( care( din clipă %n clipă( s/ar

putea nărui)

<n re#ultat( reporterul respecti& s/ar putea strădui să nu mai pară lent( dar el ar putea recur-e la sa"ota'ul incon*tient) 9eeemplu( să/*i or-ani#e#e cu orice prile' pau#e pentru ,umat(

ca,ea( să ,olosească utila'ul de ser&iciu %n scopuri personale etc)

Totodată el %*i &a insufa( se &a con&in-e pe sine %nsu*i( că are totdreptul să procede#e a*a( deoarece oricum el nu este apreciato"iecti&( nu este remunerat sucient( i se %ncredinţea#ă doarsu"iecte minore *i( deci( poate să/*i acorde de sine stătător oanumită compensaţie)

E ade&ărat( persoana respecti&ă ar putea să/=i sc0im"e ritmul de

muncă( dar( totodată( el ar putea recur-e la sa"ota'ul incon=tient/ pau#e dese %n timpul lucrului( ,olosirea ec0ipamentului te0nic %nscopuri personale( con&in-ându/se pe sine %nsu=i( că el aredreptate( deoarece munca sa este apreciată =i recompensatăinsucient) Ast,el( acest truc poate considerat drept o anumitărecompensă)

6e de altă parte( stilul cola"orării %l ,ace pe om să se implice %ndiscutarea desc0isă a ne&oilor =i dolean7elor sale)

An-a'atul descris mai sus poate declara desc0is că are ne&oie destimă =i apreciere( de %ncredin7area unei mai mariresponsa"ilită7i) 9acă =e,ul său &a %n7ele-e acest lucru( el &a 7inecont de aceasta) <n re#ultat( an-a'atul %=i &a sc0im"a %n mod

po#iti& atitudinea ,a7ă de lucru) Ast,el pro"lema %ncetinelii &a re#ol&ată ecient pentru am"ele păr7i)

))3roblema unor situa1ii similare de obicei constau în faptul că 0ipartea opusă trebuie să #e pe unda colaborării. În ca$ contrariu

dacă declara1i desc,is despre nevoile gri-ile personale care văfrăm%ntă risca1i să vă pierde1i încrederea păr1ii opuse să vă învrednici1i de statutul de „moftangiu” 0i „scandalagiu” care nu



prea sunt agrea1i în colective adică să vă face1i problemesuplimentare.

))&rebuie să 0ti1i să vă explica1i propriile dolean1e să vă exprima1iclar nevoile interesele să vă deprinde1i să vă asculta1i reciproc.

6e asemenea trebuie să învă1a1i să formula1i diferite variante desolu1ionare a problemei să trasa1i metode de alternativă. numedin acest considerent în practică atunci c%nd de cele mai multeori nu a-unge timp sau păr1ile se străduiesc sa atingă un re$ultatimediat este foarte di#cil să apele$i la strategia colaborării.

Condiţii *i situaţii pre,era"ile când puteţi recur-e la cola"orare:

7. 8e$olvarea problemei este vitală pentru ambele păr1i nimeninu dore0te s)o abandone$e cu totul din motivul că aceasta ar

însemna abandonarea unor valori de ba$ă.9. ve1i rela1ii reciproce str%nse de lungă durată cu cealaltăparte vă interesea$ă sincer lini0tea su!etească a parteneruluisunte1i sincer interesat în de$voltarea acestor rela1ii.

. ve1i su#cient timp pentru a studia anali$a problema pentru aelabora planuri de perspectivă pentru a asigura condi1ii deneutrali$are deplină a cau$elor care generea$ă at%t con!ictul datc%t 0i con!icte analogice.

;. t%t dvs. c%t 0i cealaltă parte sunte1i informa1i reciproc înegală măsură despre problemele dolean1ele 0i intereseleambelor păr1i vă stima1i reciproc 0i sunte1i pregăti1i să discuta1idesc,is problema concretă 0i s)o re$olva1i în favoarea ambelorpăr1i.

=. nume stilul colaborării este cel mai în1elept în ceea ceprive0te determinarea 0i satisfacerea intereselor ambelor păr1i

oferind una alteia drepturi 0i posibilită1i egale.9e*i stilul cola"orării necesită e,orturi suplimentare( c0eltuieli detimp( de*i nu totdeauna este %ncu&iinţat de cei din 'ur( omul care%l ale-e %n calitate de strate-ie a &ieţii( de o"icei o"ţine cele mai"une re#ultate %n relaţiile cu oamenii apropiaţi)

Această strate-ie este de cele mai multe ori re#ultati&ă *i cuimpact po#iti& asupra celor care o practică *i a celor careinteracţionea#ă cu ace*ti oameni)

ATEN3IE4



În cadrul acestui stil participați activ în procesul de re$olvare acon!ictului apăr%ndu)vă interesele proprii totodată vă străduițisă colaborați cu altă persoană.

cest stil necesită o perioadă mai îndelungată comparativ cu alte

stiluri deoarece mai înt%i va trebui „să puneți pe masă” nevoile șigri-ile ambelor părți iar mai apoi să le discutați. stfel estecăutat un re$ultat convenabil pentru ambele părți.

Colaborarea este e#cientă atunci c%nd părțile au diferite nevoiascunse. În aceste ca$uri este complicat de determinat sursanemulțumirii. 5a început poate părea că ambele părți doresc unași aceeași sau au scopuri diferite în viitorul depărtat ceea ce defapt este sursa nemi-locită a con!ictului.

&otuși există diferențe între declarații sau po$iții în cadruldiscuțiilor și interesele sau nevoile camu!ate care constituiecau$ele adevărate ale situației con!ictuale.

Cu alte cuvinte pentru utili$area cu succes a stilului colaborăriieste necesar de a dedica mai mult timp pentru căutarea șidepistarea intereselor și nevoilor ascunse pentru a stabilimodalitățile de satisfacere a intereselor adevărate ale ambelorpărți.

2dată ce ambele părți au înțeles în ce constă cau$ele con!ictuluiaveți posibilitatea d a căuta noi alternative sau de a aplicacompromisuri convenabile ambelor părți.

Cola"orarea constituie o a"ordare prietenească( %n7eleaptă %nceea ce pri&e=te sta"ilirea modalită7ilor de satis,acere aintereselor am"elor păr7i) 9ar aceasta necesită anumite e,orturi)

Am"ele păr7i tre"uie să acorde pentru aceasta anumite perioadede timp)

Totodată( păr7ile tre"uie să =tie a eplica propriile interese =idolean7e( să/=i eprime dolean7ele( ne&oile =i temerile) >ipsaoricărui element dintre acestea ,ace a"ordarea inecientă)

9intre celelalte stiluri cola"orarea este cel mai dicil( dar ea permite ela"orarea unor deci#ii optime pentru satis,acereaintereselor am"elor păr7i %n cadrul unor situa7ii confictualeimportante =i complicate)

3. Compromisul




contrapunerea cu at%t mai mică este probabilitatea ob1ineriire$ultatului de către o singură parte.

))A posibilă apari1ia unei a treia persoane care să ia înt%ietateadupă $icala „doi se bat iar al treilea c%0tigă”. nume perspectiva

pierderii a tot ce este în -oc îi face pe concuren1i să colabore$e 0isă se mul1umească cu re$ultate par1iale 4 „dec%t cioara de pegard mai bine vrabia din m%nă”.

))În unele ca$uri compromisul este unica posibilitate de a re$olvaproblema. 6e exemplu c%nd oponen1ii*concuren1ii sunt puternicila in#nit 0i ar putea lupta p%nă la epui$are totală.

))2 altă situa1ie ar # atunci c%nd învinge ra1iunea 0i păr1ileconcurente a-ung la în1elegerea că o pace ra&ă e mai "ună

decât o ceartă rea) 6e exemplu c%nd după multe certuri 0ide$bateri la capitolul unde să se odi,nească 4 la munte sau lamare ) în sf%r0it un cuplu decide ca o parte din concediu să)lpetreacă la munte alta 4 la mare.

Compromisul este cel mai ecient %n următoarele situaţii:

7. mbele păr1i de1in o putere egală 0i au interese care se excludreciproc.

9. 6ori1i să a-unge1i la o deci$ie c%t mai operativ deoarece dvs.sunte1i în cri$ă de timp+ în virtutea faptului că această cale oferăposibilitatea de a evita c,eltuieli suplimentare de for1e 0i resurse+compromisul de a$i vă va permite să vă direc1iona1i eforturilepentru re$olvarea unor c,estiuni mai importante 0i maiavanta-oase.

. /)a dovedit a # că preten1iile dvs. au fost exagerate iar apoi v)a1i convins că vă satisface 0i solu1ionarea par1ială a problemei.

;. 2b1in%nd pau$e răga$ de scurtă durată le pute1i re$olvapentru solu1ionarea altor probleme mai stringente.

=. lte variante pentru re$olvarea problemei s)au dovedit a #ine#ciente sau există pericolul agravării situa1iei în viitor.

. /atisfacerea propriei dorin1e pentru dvs. nu are o mareimportan1ă astfel pute1i corecta parametrii scopului pe care vi l)a1i propus ini1ial.

B.Compromisul vă dă posibilitatea de a men1ine rela1iile reciproce.



D. /unte1i dispus să ob1ine1i minimumul dec%t să pierde1i totul.

E. ccepta1i o variantă negativă pentru dvs. atunci c%nd sunte1iprimul care propune compromisul la propunerea concurentuluisau a ter1ei păr1i urmărind de fapt un scop bine determinat: în

acest mod ve1i convinge oponentul că ave1i inten1ii bune 0i înacest mod l)a1i putea provoca la cedări substan1iale.

Alte aspecte ale stilului compromisului:

))6e obicei deci$iile referitoare la compromis sunt luate în cadrulnegocierilor: înaintarea propunerilor proprii 0i audiereapropunerilor oponentului+ preci$area domeniului intereselorreciproce+ discutarea formelor de cedare acceptabile pentrupartener etc.

&otodată ambele păr1i pot reveni oric%nd la discutarea problemeipot încerca să aplice noi metode de reglare a con!ictului în ca$ulc%nd compromisul ini1ial l)a lic,idat doar temporar.

))Comportamentul de compromis ales în calitate de strategie învia1ă de0i în aparen1ă este ademenitor în realitate poate generacon!icte profunde 0i serioase deoarece problemele nu suntsolu1ionate de)facto dar sunt u0or atenuate „pudrate”.

))6eprinderea de a practica în permanen1ă compromisul poateafecta sau conduce la pierderea priorită1ilor în via1ă lasuprimarea frecventă a propriilor necesită1i la incapacitatea de a

în1elege adecvat trăirile 0i emo1iile oponentului c%nd acesta nupoate accepta compromisul unui eveniment în derulare.

ATEN3IE4

Compromisul se a!ă la ecuatorul celor cinci stiluri. stfel cedațipuțin din propriile interese pentru a le satisface pe celelalte.3artea opusă procedea$ă la fel. ltfel $is ) satisfaceți parțialpropriile doleanțe la fel își satisface parțial doleanțele cealaltăparte. 3rocedați în acest mod făc%nd sc,imb de cedări negociind

în privința unei deci$ii de compromis.

Într)o anumită măsură aceste acțiuni sunt asemănătoare cucolaborarea. &otuși compromisul este reali$at la un nivel maisuper#cial comparativ cu colaborarea ) dvs. cedați ceva cealaltăpersoană cedea$ă ceva și în re$ultat a-ungeți la o deci$ie comună.

@ici o parte nici alta nu caută interese și nevoi ascunse dupăcum se procedea$ă în ca$ul colaborării. În ca$ul compromisului



examinați doar ceea că vă vorbiți unul altuia despre doleanțeleproprii.

Cel mai e#cient compromisul este în ca$urile c%nd dvs. și altăpersoană doriți una și aceeași dar la fel știți ambii prea bine că

aceasta este imposibil. 6e exemplu ambii doriți să ocupațiaceeași funcție sau a!%ndu)vă ambii în concediu doriți să)lpetreceți în mod diferit. 6eci veți căuta un compromis ba$at pecedări reciproce neînsemnate. 6e exemplu în ca$ul concediului:„Fine o parte din concediu vom petrece la munte alta ) la mare”.

tunci c%nd aplicați stilul colaborării vă concentrați atențiaasupra satisfacerii nevoilor și doleanțelor ascunse pe c%nd înca$ul compromisului concepeți situația con!ictuală ca o realitate

încerc%nd s)o in!uențați sau s)o sc,imbați prin cedări reciproce.

/copul colaborării este elaborarea unei deci$ii de lungă duratăreciproc avanta-oasă iar în ca$ul compromisului aceasta poate #o variantă convenabilă de moment.

În ca$ul unui compromis reușit vă puteți exprima acordul dvs. înfelul următor: „Au pot să mă împac cu asta răm%n resemnat”.6ar ) atențieG ) accentul se pune nu pe deci$ia care satisfaceinteresele ambelor părți dar pe varianta care poate # exprimată

în felul următor: „@oi nu putem să ne reali$ăm pe deplindoleanțele deci este necesar să a-ungem la o deci$ie cu care#ecare dintre noi ar răm%ne resemnat”.

6eseori compromisul poate # o retragere reușită sau c,iar oultimă posibilitate de a a-unge c%t de c%t la o deci$ie.

puteți recurge la acest stil de la bun început în ca$ul c%nd nudispuneți de putere su#cientă pentru a obține ceea ce vă dorițisau c%nd colaborarea este imposibilă ori c%nd nimeni nu dorește

cedări concomitente.stfel dvs. vă satisfaceți parțial propriile interese cealaltăpersoană le satisface parțial pe ale sale. &otodată dvs. putețioric%nd în viitor să încercați să utili$ați o altă abordare pentrure$olvarea con!ictului atunci c%nd considerați că acel compromisinițial re$olvă problema doar temporar.

?i7i atent / atunci când &ă strădui7i să -ăsi7i compromisul cucine&a( mai %ntâi de toate( clarica7i interesele =i dolean7eleam"elor păr7i) 9upă aceea( sta"ili7i #ona coinciden7ei intereselor)



//că nu iu"iţi când sunteţi presat)

6e fapt la ba$a acestei strategii este o singură dorin1ă 4 caproblema să se re$olve de la sine fără participarea dvs. fără caea să impună responsabilită1i 0i gri-i suplimentare.

))&otodată sunt situa1ii c%nd anume acest stil constituie cea maibună modalitate de a evita complica1iile de prisos. /tilul estera1ional în ca$urile c%nd:

a sunte1i nevoit să comunica1i cu un partener di#cil care încă nus)a „copt” pentru re$olvarea problemei+

b interac1iona1i cu un om profund con!ictogen cu care pur 0isimplu este imposibil să găse0ti limba- comun 0i numai are sens

să continua1i contactele.3osibil încetarea la timp a interac1iunii p%nă nu a1i a-uns la oderută totală poate # unica dvs. 0ansă pentru a ie0i din situa1ie.În aceste ca$uri strădui1i)vă să pune1i capăt tentativelor de a #atras în cursa discu1iilor interminabileca într)un cerc vicios alunora 0i acelora0i argumente de clari#care a declara1iilor sau deenumerare a ofenselor anterioare.

))/tilul esc,ivării este de asemenea util 0i atunci c%nd trebuie să

găsi1i numaidec%t o ie0ire din situa1ia creată dar încă nu 0ti1i ce ede făcut cum să proceda1i c%nd nu dispune1i de toată informa1ianecesară sau nici c,iar nici nu există necesitatea stringentă de alua deci$ii imediate.

Ast,el( %n loc să acuti#aţi tensiunea( străduiţi/&ă să re#ol&aţiimediat pro"lema( câ*ti-ând timp pentru meditaţie)

ATEN3IE4

cest stil poate # aplicat în ca$urile c%nd nu insistați asuprarespectării propriilor drepturi nu colaborați cu nimeni pentru agăsi soluționarea problemei sau pur și simplu evitați să văimplicați în re$olvarea problemei.

&otodată puteți folosi această modalitate atunci c%nd problemaabordată nu este at%t de importantă pentru dvs. c%nd nu doriți săc,eltuiți eforturi pentru re$olvarea ei sau atunci c%nd simțiți că văa!ați într)o situație de de$năde-de.

6e asemenea acest stil este recomandabil în ca$urile c%nd simțițică nu aveți dreptate de asemenea în ca$urile c%nd o altă



persoană implicată are o mai mare putere. &oate acesteaconstituie argumente serioase pentru a nu insista supra proprieipo$iții.

În aceste ca$uri încercați să sc,imbați tema discuției să părăsiți

camera sau să faceți ceva care ar aplana sau am%na con!ictul. >ăputeți g%ndi: N/am de -ând să mă ocup acum de aceasta+)

ltfel $is dvs. nu încercați să vă satisfaceți propriile interese saupe cele ale altei persoane. În loc de ceasta vă detașați de laproblemă ignor%nd)o sau transfer%nd re$olvarea ei pe umeriialtora obțin%nd m%narea soluționării sau utili$%nd alte procedee.

/tilul evitării poate # acceptabil în ca$urile c%nd sunteți nevoit săcomunicați cu o persoană di#cilă și c%nd nu sunt motive serioase

pentru a continua contactul cu ele.ceastă abordare mai poate fu utilă de asemenea atunci c%nd vă

încercații să luați o deci$ie dar nu știți ce să întreprindețicu at%tmai mult că în ca$ul respectiv nu este nici o necesitate urgentăpentru a re$olva problema. dică în loc de a crea o staretensionată prin încercarea de a re$olva imediat problema putețiam%na soluționarea pe altă dată puteți evita în mod conștientalegerea anume a$i.

3osibil va trebui să creați impresia că veți reveni la aceastăc,estiune la timpul potrivit în orice ca$ această abordare poatecrea impresia de încetinire sau d detașare de la răspundere.

6e asemenea acest stil este potrivit pentru ca$urile c%nd simțițică pentru soluționarea problemei concrete nu aveți informațiisu#ciente.

6acă trebuie să ocupați o po$iție în așteptare și răspunsul propriu

$is îl poate da doar timpul e mai bine să recunoașteți acest lucruspun%ndu)vă: „cum eu nu pot să mă ocup de aceasta. Haiaștept.”

6eși unii ec,ivalea$ă stilul evitării cu „a da bir cu fugiții” de lare$olvarea problemei de la asumarea responsabilității. Înrealitate această modalitate poate constitui deseori o abordaree#cientă în re$olvarea con!ictelor. Avitarea sau am%narea pot # oreacție potrivită și constructivă la soluționarea con!ictului

Încerc%nd să ignorați problema să nu vă exprimați atitudineafață de ea să nu vă implicați în luarea deci$iei să sc,imbațitema să vă concentrați asupra altui fapt s)ar putea ca problema



con!ictul să se re$olve de la sine. 6acă nu ) veți reuși să văocupați de aceasta mai t%r$iu c%nd veți # în stare de acest lucru.

9eci( e&itarea nu poate asemuită cu la=itatea( ,rica(ne%ncrederea( de=i =i acestea) %n anumite ca#uri( ar putea a&ea

loc)5. Adaptarea

Acest stil este util atunci când:

))doriți să păstrați pacea și relații bune cu alți oameni+

))vă dați seama că re$ultatul este mult mai important pentru altăpersoană dec%t pentru dvs.+

))înțelegeți că dreptatea nu este de partea dvs.+

))aveți puțină putere sau șanse insu#ciente de a învinge+

)) alții pot re$olva con!ictul mai e#cient

)) nu vă afectea$ă ce se înt%mplă+

)) problema este mai importantă pentru o altă persoană dec%tpentru tine ) pentru satisfacerea necesităților altora și ca să

demonstre$i că ai dreptate+)) competiția continuă va dăuna ca$ului tău de exemplu c%ndești depășit sau pier$i+

)) menținerea armoniei și evitarea rupturii sunt foarte importante+

))pentru a a-uta la de$voltarea managerială a colaboratorilorpermiț%ndu)le să experimente$e și să învețe din propriile greșeli.

Comentariu))3entru acest stil sunt tipice abandonarea intereselor proprii înfavoarea intereselor altcuiva acțiuni inverse stilului concurențeisau ca alternativă a stilului concurenței.

//Axistă mai multe modalități ale adaptării:

a Aste una favorabilă și se caracteri$ea$ă prin cedare conștientăbenevolă+ alegeți acest comportament de abandonare a

con!ictului ca #ind cea mai rațională. &otodată nu regretați defaptul cum ați procedat și continuați să vă simțiți confortabil.



În ca$ contrariu tentativele dvs. timide de a atrage atențiaasupra respectării intereselor și necesităților dvs. va tre$i celpuțin uimirea celuilalt sau veți crea impresia că faceți capricii.

&otodată obișnuind partenerul cu cedări permanente îl veți face

să nu vă mai ia în serios.))'ată de ce dacă i)ați obișnuit pe cei din -ur că adaptarea lacerințele lor este strategia dvs. permanentă va # extrem de di#cilsă sc,imbați din rădăcină lucrurile.

6oar cei din -ur s)au obișnuit cu cedările dvs. de altfel foarteconvenabile pentru ei. În re$ultat le va # complicat să renunțemomentan și benevol la aceste cedări confortabile în vi$iunea lor.

&otodată ei vor # forțați să se obișnuiască cu noile relațiireciproce cu regulile dialogului. Clar lucru nu #ecare partener va# pregătit să se confrunte cu aceste di#cultăți suplimentare. @utoți vor conștienti$a cu bucurie că. în sf%rșit că dvs. ați începutsă vă stimați pe dvs. înșivă și să cereți și de la alții să #țirespectat.

))În aparență stilul adaptării este asemănător cu cel al evităriicare adeseori este folosit pentru a obține răga$ în re$olvareaproblemei. 6e exemplu vă dați seama că ced%nd puțin nupierdeți mare lucru în sc,imb atenuați situația și obținețiposibilitatea de a reveni ulterior mai pregătit la c,estiunea încau$ă.

9i,eren7a de "a#ă dintre cele două stiluri constă %n următoarele:

)) în stilul evitării dvs. nu faceți nimic în favoarea satisfaceriiintereselor celuilalt pur și simplu refu$ați să soluționațiproblema+

))în stilul adaptării dvs. doar stopați niște acțiuni în detrimentuldvs. dar oricum veți reveni la aceeași problemă de dragul sau lainsistența celuilalt.

Cel mai ra7ional e să apela7i la stilul adaptării %n următoarelesitua7ii:

a 3ersonal nu vă privește nu vă neliniștește ceea ce se înt%mplă vă puteți permite ca circumstanțele să se desfășoare

conform logicii lor. >a c%știga altcineva? >ă este totuna.



b 6oriți să păstrați pacea și bunele relații cu alte persoane c,iarcu scopul cedărilor refu$%nd la propriile priorități. 3entru dvs.bunele relații reciproce sunt mai importante dec%t c%știgul pecare l)ați putea obține în urma victoriei dvs.

c >ă dați seama că re$ultatul este cu mult mai important pentrualtă persoană dec%t pentru dvs.

d Înțelegeți că re$ultatul pentru cealaltă persoană este foarteimportant pentru a)și recăpăta menține încrederea în sine+cedarea dvs. îl va a-uta să)și păstre$e autoritatea în mediulrespectiv.

e Considerați că nu prea aveți dreptate deci$ia dvs. nu este ceamai bună deci este mai rațional să vă de$iceți la timp de ea

înainte ca re$olvarea problemei să intre în impas.f Aste evident că aveți prea puține forțe sau șanse de a învinge șieste mai convenabil să treceți la timp de partea unui partenermai puternic sau mai norocos.

6e remarcat că acest comportament de multe ori vă va a-utasă c%știgați pe viitor din contul atitudinii po$itive a persoaneirespective față de dvs.

g Considerați că cedarea dvs. va # o lecție a „bunelor maniere”pentru altcineva iar acesta își va da seama că e mai bine sătrăiești în pace ced%nd ceva unul altuia c,iar dacă nu ești deacord cum procedea$ă partenerul. Cel puțin considerați vețic%știga din punct de vedere moral.

))Ced%nd că$%nd de acord renunț%nd la propriile interese înfavoarea altcuiva ați putea diminua ameliora situațiacon!ictuală restabili relațiile normale cu partenerul în ca$ul în

care nu reușiți să obțineți acest lucru prin alte modalități. 9eeemplu( persoana respecti&ă este una %ncăpă7inată =i ecesi& deinteresată de a o"7ine anumite succese pentru a/=i păstrademnitatea( stima de sine)

))&otodată nu sunteți obligat să vă opriți la cele obținute dar#rește în ca$ul în care considerați că re$ultatul este satisfăcătoracceptabil pentru dvs. atunci ați putea uita de ceea ce s)a

înt%mplat. 6ar dacă v)a rămas sentimentul de nemulțumireputeți reveni la problema respectivă sau să vă folosiți de altecircumstanțe mai favorabile pentru a obține re$ultatul scontat dedvs. în re$olvarea con!ictului.



ATEN3IE4

8ă adapta7i ) înseamnă că acționați împreună cu altcineva fără ainsista asupra propriilor interese. 3uteți utili$a această abordarec%nd re$ultatul este foarte important pentru altă persoană și este

neesențial pentru dvs.6e asemenea acest stil este util în situațiile c%nd dvs nu puteți

învinge deoarece o altă persoană deține o mai mare putereastfel cedați și vă conformați în favoarea oponentului.

ltfel $is acționați în acest stil atunci c%nd -ert#ți propriileinterese în favoarea altei persoane ced%nd și consol%ndu)l poate.

3rocedați în acest mod atunci c%nd nu v)ați implicat prea mult în

problema respectivă iar mi$a este neînsemnată pentru dvs. Înre$ultat vă veți simți confortabil în raport cu doleanțele alteipersoane.

&otodată ) atențieG ) nu veți dori să vă adaptați în situațiile c%ndvă veți simți umilit.

În ca$ul c%nd considerați că cedați în ceva important pentru dvs.av%nd totodată o stare de nemulțumire probabil stilul adaptăriinu este acceptabil. 6e asemenea este inacceptabil și în situația

c%nd vă dați seama că cealaltă persoană nu are de g%nd săcede$e sau dacă nu aprecia$ă ceea ce ați făcut.

plicați acest stil c%nd știți că ced%nd ceva puțin nu pierdețiprea mult. 6e asemenea puteți aborda modalitatea respectivădacă în momentul dat este necesar de a diminua situațiatensionată iar mai apoi intenționați să reveniți la aceastăproblemă apăr%ndu)vă po$iția.

/tilul adaptării este asemănătoare într)o anumită privință cuevitarea deoarece puteți am%na re$olvarea problemei pentru oanumită perioadă.

devărata deosebire însă e faptul că acționați împreună cu altăpersoană sunteți participant al unei situații concrete sunteți deacord să procedați așa cum dorește altcineva. &otodată c%ndaplicați stilul evitării nu faceți nimic pentru satisfacereaintereselor celeilalte persoane. 3ur și simplu respingeți problema.

Cedând( că#ând de acord sau sacricând propriile interese %n,a&oarea altei persoane( d&s) pute7i diminua situa7ia confictuală=i să resta"ili7i armonia rela7iilor) 9e asemenea re#ultatul &ă



poate satis,ace =i %n continuare( dacă %l considera7i accepta"il pentru d&s)

Alteori pute7i aplica stilul pentru a câ=ti-a timp( ast,el %ncât(ulterior( să re&eni7i %n ,or7ă =i să o"7ine7i re#ultatul dorit)

Determinați care este stilul dvs. propriu în rezolvareaconfictelor

Aste foarte important să înțelegeți că #ecare din cele cinci stilurieste e#cient în anumite condiții și nici unul din ele nu poate #evidențiat ca #ind cel mai bun.

În principiu trebuie să știți a aplica în mod e#cient toate stilurileselect%ndu)le în mod conștient țin%nd cont de circumstanțele

concrete. Cea mai bună abordare va # determinată de situațiacon!ictuală concretă de asemenea de caracterul șitemperamentul dvs.

da preferință unor stiluri în defavoarea altora este ceva normaldar totodată aceasta vă poate limita posibilitățile dvs. În acestca$ este important să vă determinați prioritățile proprii deasemenea variantele posibile de alternativă. ceasta vă vapermite să vă simțiți mai liber la alegerea stilului c%nd vă vețiciocni cu situații con!ictuale concrete.

În ca$ul c%nd observați că nu vă simțiți confortabil la aplicareaunui anumit stil e bine să vă de$voltați capacitățile respectivepentru a)l aplica în mod e#cient pe viitor. 6e exemplu dacăobservați că de regulă vă adaptați cu ușurință la alții în loc săinsistați asupra păstrării propriei po$iții ar # bine să vă de$voltațivoința și ambiția. stfel în anumite ca$uri veți putea folosi stilulconcurenței.

ltă situație #ind o persoană nerăbdătoare deseori acceptațiprea ușor compromisul ar # bine să vă educați răbdarea astfelcolaborarea calmă vă va a-uta să găsiți cea mai bună soluție.

6rimul pas îl constituie determinarea stilului dvs. de re$olvare acon!ictului. &ot ce e posibil că utili$ați unul sau două stiluri ca șiinterpretul care își are repertoriul său. /tudiați)le cu atenție at%tpe cele preferate c%t și pe cele pe care deocamdată le ignorați."iecare își are potențialul său în dependență de situațiacon!ictuală de diverse circumstanțe de po$iția dvs. și a celeilaltepărți în privința unei problem e sau alteia.



&estul vă poate a-uta să vă înțelegeți mai bine pe dvs. înșivă. 6easemenea vă va a-uta să anali$ați reacția dvs. la spectrul multiplual situațiilor con!ictuale. care practic se înt%lnesc într)o măsurăsau alta în #ecare $i.

Elemente centrate pe soluționarea confictelor:

7. Cunoașteți tipul de con!ict în care ești implicat. 9i,erite tipuride confict necesită tipuri di,erite de strate-ii =i tactici)

9. Conștienti$ea$ă cau$ele și consecințele violenței și alealternativelor la violență c,iar atunci c%nd ești foarte nervoși.8iolen7a na=te &iolen7ă) 9acă &e7i câ=ti-a+ o dispută prin

&iolen7ă celălalt &a %ncerca să &/o plătească+ %n al mod). Înfruntă con!ictul mai degrabă dec%t să)l eviți.

;. 8espectă)te pe tine și interesele tale respectă)l pe celălalt șiinteresele sale.

=. Avită etnocentrismul. Înțelege și acceptă realitatea diferențelorculturale.

. "ă diferența clară între „interese” și „po$iții”. 3o$ițiile pot #opuse dar interesele pot să nu #e opuse.

B. Cercetea$ă interesele proprii și pe cele ale celuilalt pentru aidenti#ca interesele comune și compatibile pe care le aveți.

D. 6e#nește interesele con!ictuale drept o problemă reciprocă ceurmea$ă să #e re$olvată prin cooperare.

E. tunci c%nd comunici cu celălalt ascultă cu atenție și vorbește

în așa fel înc%t să #i înțeles. Aste necesară încercarea activă de ate pune în locul celuilalt și de a veri#ca mereu dacă reușești s)ofaci cu succes.

7I. "ii atent la tendințele naturale spre subiectivitate+ percepțiieronate+ -udecăți greșite.

77. 6e$voltă)ți abilități de a aborda con!icte di#cile astfel înc%tsă nu #i nea-utorat atunci c%nd te confrunți cu cei care nu vor săse anga-e$e în soluționarea constructivă sa)i cei care recurg la

șiretlicuri.



79.Cunoaște)te pe tine însuți cunoaște)ți reacțiile tipice la diferitefeluri de con!ict.

2dată înțelese aceste stiluri ne putem g%ndi la cea mai bunăabordare într)o situație anume în care ne a!ăm. &e poți g%ndi la

propria abordare instinctivă sau poți învăța cum să sc,imbianumite lucruri dacă este necesar.

Abordarea relațional ) este o nouă teorie referitoare lare$olvarea con!ictelor.

ceastă strategie respectă diferențele individuale și a-ută laevitarea situației în care oamenii sunt împotmoliți într)un punct devedere #x.

3rin această strategie se recomandă următoarele:1. S te asi!uri c relațiile de bun calitate sunt

prioritare" să îl trate$i pe celălalt cu calm și cu respect. "ii calmși constructiv c,iar sub presiune.

2. # distincție $ntre oameni %i probleme. 8ecunoaște că înmulte ca$uri cealaltă persoană nu este pur și simplu „di#cilă” cidiferită iar aceste diferențe pot sta de fapt la ba$a con!ictului./epar%nd problema de persoană putem de$bate con!ictul fără să

stricăm relațiile.

3. Acord atenție la ceea ce spune cellalt. scult%nd cuatenție vei înțelege de ce cealaltă persoană adoptă aceastăpo$iție.

4. &ai $nt'i ascult( abia apoi vorbe%te. 3entru a re$olva oproblemă e nevoie să înțelegem cu adevărat ce vrea celălalt șiabia apoi să vorbim.

5. Stabile%te faptele. "ii de acord asupra obiectivelor care voravea impact asupra deci$iei.

).E*plorea+ opțiuni $mpreun. "iți desc,iși la o a treia idee.3oți a-unge împreună cu celălalt la această idee.

rmând aceste re-uli( se poate a'un-e adesea la discu7ii etremde po#iti&e) Acest lucru ne a'ută să com"atem starea deneplăcere care poate inter&eni %n urma unui confict cu cine&a)

!n confict va " diminuat dac:

))persoanele implicate sunt imparțiale și de încredere+



))cealaltă parte nu este etic,etată+ părțile sunt capabile să seconcentre$e mai degrabă asupra problemelor dec%t asupra lor

însele+

))amenințările sunt retrase se renunță la ele sau sunt reduse+

))persoanele implicate au cooperat anterior disputei și sunt gatasă continue relația.

Interpretarea Rezultatelor Testului Thomas

Documents

Transcript of Interpretarea Rezultatelor Testului Thomas