NOI_2_2015

7/23/2019 NOI_2_2015

http://slidepdf.com/reader/full/noi22015 1/40

Revista „Noi” nr. 2. Anotimpurile școlii - primăvara și vara

Liceul Tehnologic „Octavian Goga” Jibou, 455200, Jibou, Str. Wesselenyi Miklos, nr. 3, Județul Sălaj,

Tel. /fax 0260644652, e-mail: scoalagogajibou@yahoo. com

OCTAVIAN GOGA, PATRONUL ȘCOLII NOASTRE

Octavian Goga se naște la 1 aprilie 1881în satul Rășinari, de lângă Sibiu. Și-a făcutstudiile la liceul unguresc din Sibiu, la liceul

românesc din Brașov și la facultatea de litere șifilosofie a Universității din Budapesta. Debutulliterar al lui Goga a fost găzduit de "Tribuna ","Tribuna literară " și de revista "Familia " dinOradea, a lui Iosif Vulcan. Versurile, "încercăritinerești ", după cum le apreciază poetul, suferăde epigonism eminescian, de unele ecouri din

poezia lui Uhland, Schiller și Sleine, ale căror

versuri au circulat, prin multe traduceri, înardeleneasca din acea vreme. Importantă este șiinfluența poeziei lui G.Coșbuc, care a orientatscrisul lui Octavian Goga, încă de la debut, spre

realitățile social-istorice ale statului

transilvănean. In anul 1902 Goga scoate revista"Luceafărul ", publicație care apare și la Sibiu(începând din anul 1906), continuă în parte

programul "Tribunei " lui Ioan Slavici, tradițiile presei tr ansilvanene și ale orientarilorsămănătoriste. In revista "Luceafărul ", OctavianGoga a publicat multe din poeziile din care i-au

adus renume, în primele trei volume de versuri;

"Poezii "(1905), "Ne cheamă pământul "(1909),"Din umbra zidurilor "(1913). In calitate de

secretar al Astrei, Octavian Goga a desfășurat orodnică activitate. In revista asociației "Taranoastră ", poetul publică, în afară de poeziioriginale, și fragmente din Tragedia omului,

piesă în versuri a poetului maghiar Madach.Piesa de teatru Domnul notar (1914) a fost scrisăîn această perioadă și reflecta atitudinea politicăa scriitorului în lupta pentru dreptate socială,unitate și independență națională a tuturor

românilor. In anii premergători intrării Românieiîn primul război mondial, a scris poeziile

publicate în volumul Cântece fără țară (1916).Membru al Academiei Române din 1920, înlocul rămas vacant prin moartea lui Coșbuc, seface cunoscut în viața literară interbelică cu

puține lucrări: piesa Meșterul Manole (1928),volumul de evocări Precursori (1930) șitraducerea integrală a Tragediei omului (1934)de Madach."Poeziile lui Octavian Goga au avut

darul să deștepte o deosebită luare-aminte a

publicului român ".

Prof. Kulcsar Ana

Jur-împrejur e largul care cântă, E soare-n cer, e sărbătoare sfântă,

Şi-n vreme ce mi-a amuţit pământul

Fiorul păcii-n suflet mi se lasă, Eternităţi îmi flutură veşmântul;

Simt Dumnezeu cum mă

primeşte-n casă...

Mai sus!... Mai sus!...

Cetăţile de stele

Cuprind rotirea gândurilor mele,

Şi, ca un sân ocrotitor de mamă, O năzuinţă proaspătă mă cheamă:

Neprihănită, mândră poezie,

Lumină albă, pururi adorată, Ascultă-mă cu ruga mea târzie,

Şi fă pe veci în minte să-mi

tresalte,

Strălucitoare, rece şi curată,

Singurătatea culmilor înalte... Octavian Goga, În larg

7/23/2019 NOI_2_2015





DOAMNEI ÎNVĂȚĂTOARE - RESPECT ȘI DRAGOSTE

Un titlu trebuie să spună totul: să fie expresiv, concis și să trezească interesul. . .

Am vorbit la adresa colegilor în diverse ocazii : la analiza lecțiilor,la susținerea lucrărilor de grad, dar în prag de

pensionare . . . mi-e mai dificil. Colega despre care vreau să vorbesc este invățătoarea STANCA ANA .

O mai despart câteva luni de momentul emoționant când va fi „învățătoarea pensionară STANCA ANA" . Cum

să sintetizez și să concentrez pe un spațiu limitat , ce aș putea spune despre o învățătoare desăvârșită, o colegă minunată ,un exemplu de urmat pentru cei tineri?

A terminat Liceul Pedagogic din Zalău și și-a început cariera didactică în 1975. A început atunci odată cu prima

generatie și a continuat cu cele care i-au urmat un lung și frumos drum , un drum al cărții . Tot atunci cu elanul

caracteristic fiecărui tânar a început să străbată drumul în fruntea fiecărei generații ce i-a fost dată să o lumineze. Nu știa

la vremea aceea cât de lung și anevoios , dar și cât de muncit va fi drumul. A fost un drum frumos , plin de mistere. A

ajuns la finalul drumului. Nu este o dramă că spunem acest lucru :finalul drumului.

Profesia de dascăl o face până la sfârșit doar cel care are chemare, devotament și pune dăruire în tot. Așa a fost

colega mea, ANA STANCA, pe tot parcursul anilor, un dascăl devotat. Un dascăl dorit de mulți părinți pentru copiii lor.

Suntem colege de școală de peste 30 de ani. În tot acest timp am apreciat-o, o apreciez și o stimez din tot

sufletul. Nu a luptat să iasă în evidență niciodată doar ea, dar a muncit să-și merite aprecierile călduroase ale părinților, stima și respectul colegilor care i-au rezervat un loc de cinste binemeritat printre ei.

În toate generațiile ce i-au trecut prin mână în atâția ani a pus lumină din lumina sufletului ei cu multă dărnicie

deoarece fiecare dascăl cu vocație știe că tot ce dă cu drag discipolilor săi va da roade mai târziu, iar roadele vor dura o

viață de om. Cu lumină din sufletul ei și-a învățat copiii să descopere tainele cititului, ale scrisului și socotitului, apoi

tainele ascunse în minunile acestei lumi. A pus dragoste și multă dăruire în munca ei de dascăl și cu fiecare generație

dorința de mai bine a mers mână în mână cu experiența acumulată , iar împlinirile profesionale i-au luminat zilele și i-au

dat puteri pentru generațiile care au urmat. „Trecut-au anii”. . . Au fost 40 la număr și-n toți acești ani parcă a străbătut

un tărâm fermecat în care a intrat la tinerețe, iar acum vraja s-a rupt și revine la realitate.

Este un moment în viața fiecăruia dintre noi când trebuie să realizăm și să acceptăm că nimic nu e veșnic, mai

ales tinerețea, iar ieșirea la pensie este o retragere pentru o meditație într -o recreație mai lungă, alături de amintiri dragicare nu trebuie să fie nostalgică povară ci fulguire ușoară ca o zăpadă a mieilor. Alături de aceste amintiri trebuie să

trăiești adevărul că timpul trecut în toți acești ani nu a fost irosit, chiar dacă s-a scurs ușor și greu, uneori cu mulțumiri

alteori cu nemulțumiri, cu multe victorii, dar și cu înfrângeri, cu zâmbete, dar și cu lacrimi.

„Vreme trece , vreme vine ” și cu toate acestea faptele și munca ta neobosită rămân în inimile celor pe care i-ai

modelat cu priceperea ta și i-ai format ca oameni din tot sufletul tău.

La toate celelalte care ar merita să fie evidențiate, dar ar necesita și timp și spatiu mult mai mare vine titlul să

completeze. Doamnă învățătoare ANA STANCA, respect și dragoste din partea colegilor, a elevilor pe care i-ați format,

din partea întregii comunități! Prof. inv. primar : Dunca Silvia

DE ZIUA MAMEI

Dragă mama, te iubesc

Şi de 8 Martie îți doresc

Ce e mai frumos în lume

Căci eu te iubesc, pe bune!

Oricât m-ai certa,

Tot eşti mama mea

Şi vei rămâne aşa

Mereu vei fi alăturea

Eu, cât vrei îți voi cânta Şi ştiu că mereu mă vei

îndruma Spre bine, nu spre rău Eu te iubesc, nu zău ! Dimineața cu drag îți

şoptesc: Dragă mama, te iubesc!

Fericită azi să fii Căci tu ai frumoşi copii.

Coman Carla Iulia (III. A)

2

7/23/2019 NOI_2_2015





MAMA

Sus pe cer sunt mii de stele, jos sunt mii defloricele, însă niciuna nu are chipul mamei. Iubirea eineprețuită este un tablou pus în ramă.

Mama este luceafărul care apare

noaptea...Gasul ei melodios îmi străbate inima și mi-o umple de bucurie și fericire.Aș putea spune cămama este un înger trimis din cer, e raza de soarecare îmi luminează sufletul și calea. Ea este icoanasufletului meu, iar ochii săi , topiți în căldurasmereniei, reprezintă izvorul unei iubiritămăduitoare.

Mama mă învăluie cu aripile sale protectoare, asemenea unei sălcii care veghează râul.La fel ca lebăda, pasărea care nu murmură nicicând,ea se sacrifică muribundă pentru mine...Când sufletulîmi este prins în cătușe de tristețe, la ușa inimii mele

bate iubirea mângâietoare a mamei mele. Mărcean Beatrice (V A)

SFATUL FLORILOR DE PRIMĂVARĂ

Câte flori sunt pe câmpie, Toate mi-au spus numai mie

Despre cum au petrecut,De când iarna a-nceput.Au stat mult ele la sfat,

Cum sa facă? Şi-au aflat,Că dacă-l roagă pe Soare, El poate iarna să-nmoaie.

Să o facă să nu vină, Numai câte-o zi în lună,

Fiindcă ele-s mai frumoaseDecât iernile geroase.

Iarna rău s-a supărat, Auzind ce s-a-ntâmplat.

Şi i-a spus mândrului Soare Că pe ea n-are s-o-nmoaie.Şi-apoi nu se poate-n lume,

Ca din patru surori bune, Numai una să se poată Desfăta în voia toată. Ci cu bună învoială

Şi cu multă rânduială, Să se-ajute între ele,

Spre a omului plăcere

Mur eşan Ana (II. A)

LA PAȘTE

Pe masa de Pasti sunt multe bunatati:cozonac proaspat si pufos, oua rosii care ii bucura

mult pe copii.

Noi mancam din belsug tot ce avem pe masasi cu totii multumim Domnului pentru tot ce ne-a dat.Eu va doresc Paste fericit si bogat!

Petrule Daria Minodora ( II A)

MAMA MEA

Mama mea are de toateBunătate și dreptate. Ea le-mparte tuturor,

Mai ales copiilor.Când e mama lângă mine, Mie-mi dă puteri divine.

Dar atunci când ea pleacă Parcă puterile-mi seacă. Pentru mine ea trăiește,

Pentru mine ea muncește, Și în dar eu îi voi da

Toată dragostea mea. Pășcuță Claudiu (III A)

PĂMÂNTUL CURIOS

Într -o zi planeta Pământ îl întreabă pe Soare: - Domnule Soare, dumneavoastră luminați o parte a planetei?- Da. Eu aduc lumină unei părți a planetei. Sora mea,Luna, luminează cealaltă parte. Noi facem cuschimbul, luminăm fiecare părțile planetei. Când enoapte, Luna împreună cu pritenele mele steleleluminează o parte a planetei, iar eu o luminez pecealaltă. - Deci, așa apar zilele și nopțile? - Da, micuță planetă. Așa apar zilele și nopțile.

Atunci planeta Pământ a rămas uimită și amulțumit Soarelui pentru lucrurile noi pe care le-a

învățat. Nistor Anamaria (III. A)

3

7/23/2019 NOI_2_2015





EU ŞI MAMA…

Mă tot întreb, auzind poveştile mamei desprecopilăria ei, cum au putut copiii să fie fericiţi dacă n-au avut telefon, calculator, tabletă, televizor şi contde facebook? Mama m-a încredinţat cum că a fost uncopil foarte fericit, că au avut jocuri frumoase cu

mingea şi altele (şotron, de-a v-aţi ascunselea, flori-fete, fazan…), că au dus animalele la păscut şi îşiajutau părinţii, că se bucurau de fiecare anotimp în

parte şi de fiecare sărbătoare creştinească, chiar dacănu au avut pe masă bunătăţile pe care le avem noi azi.Iar programul la televizor… depar te de ce e azi, doardouă ore pe zi la un singur canal. Şi îmi zic: cum

poate vieţui un copil fără desene? Parcă nu prea îmivine să o cred…

Şi ca să mă conving, o să încerc şi eu să facceea ce a făcut mama mea când a fost copil.Deocamdată, o să încerc să folosesc cât mai puţin şi

chiar deloc telefonul, tableta şi televizorul şi o săîncerc să-mi găsesc jocuri în aer liber, să petrec maimult timp cu părinţii, bunicii şi cu animăluţele mele,Azorel şi Blăniţă. Şi pentru că se apropie sărbătoareaSfintelor Paşti, o să-mi ocup timpul cu ajutor seriosoferit mamei şi bunicilor la curăţenie, mâncare şivopsit ouă. Partea din urmă îmi place cel mai mult,deşi s-a mai întâmplat ca unele ouşoare să nu ajungăîntregi pe masa de Paști.

Am tot stat apoi şi m-am întrebat: ce legăturăau iepurii, iepuraşii şi iepuroii cu sărbătoareaSfintelor Paşti. Că doar eu ştiu că de Paşti sărbătorim

Învierea Domnului nostru Iisus Hristos? În fine… poate o să mă lumineze şi pe mine cineva…

Cam asta mi-am propus. Acum, dragii mei, osă vă povestesc în numărul următor dacă, în urma

planului meu, am devenit un copil mai fericit decâtam fost sau nu.

Sărbători cu multă bucurie vă urează Ana, uncopil cu multe nedumeriri…

Mureşan Ana (II A)

PĂMÂNTUL ȘI SOARELE

Într -o zi, Pământul văzu Soarele trist și-lîntrebă: - Soare, de ce ești așa de trist?

- Cum să nu fiu trist dacă sunt gol? Tu ești plinde viață, iar eu nu am pe nimeni lângă mine. Toțioamenii se tem chiar să mă atingă. - Păi, nu fi trist! Ne ai pe noi: planetele și stelele.

Nu fi trist, căci fără tine am fi nimic. Tu neîncălzești și ne luminezi. - Voi încerca să nu fiu trist și să nu mă gândesc la

asta.Mulțumesc! Pop Gabriel (III A)

SOARELE ȘI PĂMÂNTUL

În deplina liniște a universului, Pământul, preocupat ca de obicei cu activitățile lui zilnice, seînvârtea alene în jurul său.

Soarele îl privea cu admirație și îi spuse: - Ce ar fi să te oprești puțin din rotația asta de milenii

și să îmi spui cum este ca cineva să te iubească și săte îngrijească? - Este minunat! Dar asta nu înseamnă că nu maitrebuie să îmi fac datoria. - Eu mă simt uneori singur. - Tu le dai lumină și căldură. Iar eu, de asemenea, ledau munți, câmpii și ape cristaline, deci suntem ceimai buni prieteni. Suntem o echipă și nu ai de ce să tesimți singur.

Soarele se simți mult mai bine și zâmbi: - Te-aș îmbrățișa, dar nu vreau să îți provoc ceva. - Căldura zâmbetelui tău este mai bună decât o

îmbrățișare. Și de atunci Soarele și Pământul sunt cei mai buni prieteni.

Mocan Daria (III A)

MAMA

Un chip mai sfânt, mai pur și mai curat, Pe lumea asta n-a mai existat;

Un chip atâta de-nțelept și blând, Nu are să existe pe pământ.

Un chip- izvor de viață dătător -Ce poartă-n sinea sa atâta dor! Dar, ce mereu mă urmărește,

Ca înger păzitor el mă păzește Este, desigur, chipul maicii mele

C-un suflet luminos cules din stele.

În viața asta multe îmi doresc, Dar tind mai mult spre ceea ce iubesc!

Și deci cea mai mare dorință a mea: Să nu te stingi, nicicând, eternă stea!

Temeș Adina- Raluca (VII A)

4

7/23/2019 NOI_2_2015





MESAJ PENTRU MAMA

Din gingașă pruncie, cunoastem iubirea, iarla fiecare pas facem cunoștință cu jertfirea desine.Aceste două elemente care constituie adevăratafilozofie a vieții se întâlnesc într -un singur cuvânt:

mama. Sub călăuzirea sa și sprijinindu-ne de brațulei protector, am făcut primii pași și-am învățat săiubim. Prin ea am dobândit cea mai de preț virtute pecare omul a cunoscut-o vreodată: iubirea. Mama estedarul primit de la Dumnezeu, călăuză și mângâiere înlumea aceasta de zbucium. Iar, orice copil, oricât ar fide mic, dezvoltă în sufletul său fraged un sentimentde recunoștință față de cea mai dragă ființă din viațasa.

Mulțumind pentru miile de lacrimi care auscăldat ochii mamei, putem rosti două cuvinte

simple, dar importante: „Te iubesc!” Chira Georgiana (VII C)

PRIMĂVARA

Primăvara a sosit, Câmpul, iată a-nverzitFlorile au înflorit, Rândunica a sosit.

Ghioceii au ieșit, Copacii au înflorit În văzduh e veselie, Păsări ciripesc, o mie.

Animale se trezescFlori frumoase înfloresc, Totu-i verde pe câmpie Primăvara-i bucurie.

Moldovan Sorana (III A)

Rândunica

Rândunică, rândunea

Vino şi în ţara mea. Adu primăvara-n zborCă mi-e tare, tare dor!

Vreau ca să aduci cu tine, Vântul cald, lumina zilei, Soarele să strălucească Şi pădurea să-n florească.

Câmpia să înverzescă, Ghioceii să mai crească. Vino, vino nu mai sta!

Că te-aşteaptă toată lumea. Bârsan- Precup Ionuţ (II C)

PRIMĂVARA

Primăvara a sosit Şi la noi în ţară, Fluturi, gâze, mieluşei Vor intra în joc şi ei.

Ghioceii au înflorit Pe câmpul cel înverzit, Revin păsări călătoare Iar oamenii ies pe ogoare.

Înverzesc câmpiile, Luncile şi viile, Iar în aer rândunica

Zboară şi ea frumuşica. Hai, copii, cu toţi afară!

Să ne jucăm până-n seara

Primăvara a sosit,Bine ai venit!

MAMA

Mama mea este cel mai sfânt cuvânt şi ceamai sfânta persoană pentru mine. Ea ne este alături şila bine şi la rău. Mama ne pune pe noi, copiii ei,înaintea oricui. Ne îndrumă săfacem lucruri bune şine ceartă atunci când este nevoie.

Mama mea este cea mai frumoasă şi maigingaşă fiinţă de pe Pământ. Ea este de staturămijlocie, are părul lung şi negru iar ochii ei sunt de o

blândeţe rară. Mama este acea făptură magică care de

fiecare dată îmi dă încrederea şi curajul în mine. Este persoana care mă încurajează de fiecare dată când euam nevoie. Ea este cea care ne veghează atunci cândsuntem bolnavi, este cea care ne ajută să facem primii

paşi în viaţă. Ne învaţă ce e bine şi ce e rău, să fimcorecţi, cuminţi şi ascultători.

Când stiu că trebuie să vină acasă o aşteptlângă fereastră. Când intră în casă, totul parcă se

lumineză, iar ochii ei mari şi căprui parcă măîntreabă: ”Cum a fost azi la şcoală?” iar eu încep să îi povestesc totul. Când greşesc ea mă îndrumă şi îmidă sfaturi bune.

Mama m-a învăţat cum trebuie să măcomport în societate, cum să vorbesc, cum să respectoamenii de lângă mine. De la ea am învăţat că nutrebuie să mint niciodată.

Eu mă străduiesc să o ajut ori de câte ori potla treburile simple din casă. Vreau să-i fac cât maimulte bucurii în viaţă şi vreau să fie mândră de mine.

Mamei mele îi doresc tot respectul, dragostea

şi ascultarea mea. Mamă dragă TE IUBESC !

5

7/23/2019 NOI_2_2015





Primăvara

Din zăpadă au ieşit Ghioceii cei pitici Să vestescă-n lumea mareCă e zi de sărbătoare.

Primăvara a sosit!Strigă un greiere mic. Rândunele şi cocori Vin în stoluri către noi.

Berzele se-ntorc la cuiburiPentru a soate puişori, Cât va fi de lungă vara Ei vor creşte binişor.

Chiş Larisa Maria (II C)

Ghioceii

Ghioceii mici, firavi,De frig acum au scăpat.

Şi-au scos capul din pământ

Câte unul rând pe rând.

Ne încântă privirile, Vestesc trezirile,

Naturii la viaţă, După iarna cea geroasă.

Iar omătul cel pufos, Nu demult destul de gros,

Se topeşte rând pe rând Primăvara aşteptând.

Lupuţan Iulia (II C)

Primăvara

Era o zi de primăvară caldă. Doamna învăţătoare intră în clasă însoţită

de câţiva elevi. Copiii strigau cu bucurie să iasăîn poieniţa din apropierea şcolii să aduneghiocei, viorele şi toporaşi.

Soarele strălucea pe cerul albastru şi senin de la care nu-ţi puteai lua ochii.

Copacii işi luară îmbrăcămintea de primăvară, croită numai din floricele.

Fluturii împânzeau împrejurimile iaralbinuţele harnice zburau din floare în floare.Trilurile păsărelelor te incântau.

Veselia copiilor răsuna în întreaga

poieniţă. Marchiş Raul (II C)

Primăvara

Iarna nu mai e regină, Primăvara a sosit.

Rândunica călătoare Din ţări calde a venit.

Ah! E primăvară! Pomii înfloresc, Fluturaşii zboară, Florile-nfloresc.

Flutur i de mătase Se avânta-n zbor.A venit primăvara Şi lumea e a lor!

Prodan Timea (II C)

Primăvara

Primăvara, cu căldura ei amagitoare începesă-şi facă apariţia.

Baba Iarnă nu se încumetă să plece, darsoarele îşi face loc printre norii de cenuţă şi trimitecâteva raze timpurii.

Zilele încep să se mărească, iar nopţile semicşorează.

Pe câmpii, firişoarele de iarbă îşi fac apariţiaiesind de sub zapada ramasă ici – colo. Ghioceii îsiscot capuşorul de sub plapuma subţire de zăpadăîncântând privirile. Pe ogoare se zăresc tractoarelecare ară cu zor.

Copiii ies veseli la joacă, bucuria lor umplevazduhul.

Primăvara ne-a adus multe bucurii.

E primăvară!

Au ieşit la soare Gâze, fluturaşi

Plină este curtea

Şi de copilaşi.

Creşte copăcelul, Bubruza mică.

Creşte bobocelul, Puiul de furnică.

E primăvară! Pomii înfloresc,

Fluturaşii zboară, Copilaşii cresc.

Rus Andrei (II C)

6

7/23/2019 NOI_2_2015





PASTELE

Pastele au venit,Ouale-s vopsite

Campul a-nverzitIn culori dorite

Hristos a-nviat,Iepurasul a venit

Lumea s-a bucurat.Iar copiii l-au gasit.Cățănaș Giulia (II A)

PRIMĂVARA

Vremea este frumoasă şi căduroasă. Afară seaude ciripitul păsărelelor şi lătratul voios al câineluiLache.

Nu voi uita niciodată cum frumoşii ghiocei

au ieşit de sub zăpada rece şi friguroasă. Uitându-mă pe fereastră la gingaşii ghiocei îl

observ pe Lache cum ţopăie vesel printre ghioceistrivindu-i.

- Vai! Lache, ce-ai făcut? Ai strivit frumoşiighiocei.

Lache dă vesel din coadă neînţelegând nimic. Mama, văzând toate acestea ieşi din casă spunându-mi să nu mai fiu supărată, pentru că Lache este unanimăluţ care nu ştie ce e bine şi ce e rău.

În locul ghioceilor striviţi vor răsări alţii şimai frumoşi. Primăvara este un anotimp minunat,toată natura se trezeşte la viaţă.

PASTELEPastele a venit,

Oualele noi le-amvopsit,

Iepurasul a sosit!Cozonaci am pregatit.

Hristos a inviat,Pe copii i-am asteptatSi noi ne-am bucurat.Sa le dam un cozonac.

Teglaș Ariana (II A)

DĂSCĂLIŢA

Doamna învăţătoare este calmă şi blândă precum o mamă iubitoare. Încă din clasa pregătitoare,doamna învăţătoare a fost alături de noi şi ne-acălăuzit paşii în viaţa de şcolar.

Este foarte frumoasă, înaltă, cu părul lung şişaten, îmbrăcată tot timpul elegant şi îngrijit.Doamna noastră învăţătoare este cea mai

apreciată învăţătoare din şcoală de noi copiii pentrucă o iubim. O persoană sensibilă şi o respectăm foartemult. Toţi copiii o considerăm o a doua mamă. Ne-aînvăţat să scriem, să citim şi să socotim, poezii şicântece frumoase. Ne citeşte poveşti şi ne explicăulte lucruri noi. Este cea mai bună învăţătoare.

Rusu Georgiana (II C)

VESTITORII PRIMAVERII

Soarele cald mangaie natura cu razele

sale luminoase. Stratul de zapada a disparut din

gradina

Mici firisoare de verdeata scot capul la

lumina si se imbata cu razele blande ale soarelui

de martie.

Din iarba un ghiocel face ochii mari. S-a

trezit din lunga hibernare si se uita la cerul senin.Priveste in jur buimacit de somn, iar apoi isi

desface clopotelul gingas si alb. Ghiocelul

priveste in ochi soarele stralucitor, iar soarele ii

raspunde cu sclipiri aurii. Bucuros, ghiocelul isi

cheama fratii. Ca la un semn gradina se umple de

ghiocei mici abia infloriti. Brusc , gradina devine

vesela si zambeste la vederea multimii de

ghiocei. Acestia se prind intr-un dans de lumina

si culoare sic anta in cor, plini de viata, ca a venit

primavera, iar natura s-a trezit la viata.

Inceu Ștefan Andrei (II A)

7

7/23/2019 NOI_2_2015





PRIMĂVARA

Peste tot ceva se-ntampla,Totu-n jur inmugureste,Firul ierbii frumos creste

Ghiocelul ne vesteste:

-Primavara a venit!Si natura s-a trezit!

Ce se-ntampla? Ce e oareZarva asta asa mare?

Fluturii umbla in zbor,Vantul bate-ncetisor.

Mieii zburda pe campiiHai sa ne jucam copii!

Inceu Ștefan Andrei (II A)

PRIMĂVARAPrimavara iarasi a venit

Cu flori si pasareleCampul iata-l inverzit!

Prin codrul cel vestit.

Toti copiii incep la joacaPe campia inflorita

Albinele incep sa zboare

Dintr-o floare-n alta floare.

Butaș Alex (II A)

POVESTEA PASTELUI

Pastele este sarbatoarea in care Moise a

eliberat evreii din robia egiptenilor. Toti cei care auvrut sa scape si-au vopsit tocurile usilor cu sangelemieilor taiati. In timpul noptii ingerul a venit si a

omorat toti puii de animale si de egipteni.O alta poveste a Pastelui este: In timp ce

Iisus se ruga in gradina Ghetimani au venit osteniinarmati si l-au luat pe Iisus. Apostolii ramasi singuriau mers la cetatea marelui preot. Peste cateva zile

Iisus a fost rastignit. Tare mult a plans Maria dupaIisus. Peste trei zile Iisus nu era in mormant.

Unde este Domnul Meu? -intreaba Mariadeznadajduita pe un gradinar.

Maria ! striga gradinarul. Atunci Maria si-adat seama, era Iisus.

A alergat la ucenici sa le spuna vestea ceamare. Asa s-a nascut Pastele.

Tarba Vlad (II A)

Primăvara

Floare mică, ghiocel Ești frumos și mititel.

Tu vestești în toată țara Primăvara, primăvara

Dinspre marea cea albastră Rândunica ne-a sositEa aduce primăvara

Să-i urăm „Bine-ai venit!”

Rus Antonia Maria (III C)

PAȘTELE

Pastele-i o sarbatoare,Minunata cu culoareOua rosii vezi acum

Prin podoabe minunate.

Iata iepurasul vine,Cu cadouri sacuri pline.

Le adduce la copiiOua rosii jucarii.

Pocol Alisia (II A)

PRIMĂVARA

Primăvara a sosit, Ghioceii –au înflorit,

Toporași și viorele, Haideți toți să le culegem! Pe câmpii și peste dealuri,

Mieii și mamele lor Zboară plini de veselie

Zărind păsări, stol cu stol.

Pe câmpia însorită,înverzită și-nflorită,

Albinuțe dau năvală Pe la flori de primavară. Tot e cântec, tot e zbor,

Veselie și culoare Păsările cântă-n cor,

Totul este o splendoare. Hudin Daria (IV A)

PRIMĂVARA

Primăvara a sosit, Ghețurile s-au topit,Ghioceii- au răsărit, Păsărele vin în zbor,

Se aude un cocor.Apa curge la izvor,

Iarba verde se înalță, Și miroase a vacanță.

Mielușeii fug zglobii,Copilașii dupa ei,

Soarele îi încălzește, Și copacul înflorește.

Hai, copii să ne jucăm! Cu toți să ne bucurăm,

Primăvara a venit, Totul este ca vopsit!

Pop Raluca (IV A)

8

7/23/2019 NOI_2_2015





MAMA

Mama mereu mă alina Cu glasul plin de lumină.

Este bună, răbdătoare,Și mereu ajutătoare.

Este o rază de soare Care strălucește tare. Și o floare colorată,

Te-ngrijește viața toată.

Faptele ei sunt doar buneȘi te-ndrumă doar la bine.

Este inima ce bate,Pentru tine zi și noapte. Merca Emima (V A)

PRIMĂVARA

Primăvara iarăși vine, Și ne-aduce numai bine:

Copăceii înverziți, Ghioceii înfloriți

Și copii înveseliți.

Câmpia cea minunată Este de flori încărcată. Florile sunt colorate,Și de lume admirate.

Albinuțele pe flori, Miei pe lângă mama lor, Totul este o splendoareIn primăvara cea mare.

Merca Emima (V A)

DESPRE MAMA CU CLASA A V-A A

O inimă care bate o dată cu inima mea;(prof. Baboș Gabriela)

Toate faptele bune puse într -o singură persoană cu a mea; ( Fazecaș Miruna)

Raza de soare ce îmi luminează sufletul;(Mărcean Dumitrița)

Un cuvânt cu ecou, cel mai mare cadou;( Haiduc Ștefania)

O rază de soare care strălucește tot timpul

pentru inima mea; (Cristina Barbur)

Mama pune într -un coș iubire, fericire șisuflet și mi le oferă mie; (Merca Emima)

Tot ce am mai sfânt pe lume, persoanacare îmi va încălzi sufletul mereu;(Lacatoș Natalia)

Ființa care mă ajută în orice moment și arface orice pentru mine; (Maghiar

Patricia)

Mama este steaua care îmi lumineazăcalea; (Mocan Alex)

Mama este ființa care mi-a făcut inima să bată; (Blidar Antonio)

Mama este viața mea care mă hrănește șiîmi oferă un adăpost; (Erik H)

Mama mea este cel mai bun lucru care mi

s-a intamplat de cand m-am născut și oiubesc din tot sufletul; ( Alex Nagy)

Mama mea este raza de soare care măiubește și care mereu îmi este alături;(Sarkozi Szilard)

Mama este o floare gingașă. Pentru mine,ea este cea mai sfântă ființă de pe

pământ, de aceea o iubesc cel mai mult pe lume; (Alexandra Pop)

Mama este cea mai încântătoare ființacare te înțelege și te îngrijește de laînceputul vieții; (Laszlo Ingrid)

Mama este darul cel mai prețios de laDumnezeu; ( Sabo Gabriel)

Mama este cea mai sfântă pe lume, persoana care îmi încălzește sufletul;(Alex Porumb)

Mama este melodia pe care o fredonezmereu fără încetare; ( Lorena Rus)

Mama este floarea multicoloră pe care oam mereu în gând, este parfumul caremiroase cel mai frumos; este steaua de pe

cer care strălucește mereu; ( Raisa

Vereșezan)

9

7/23/2019 NOI_2_2015





Zâna Primăvara

A sosit Zâna Primăverii, îmbrăcată cu orochie albă de mătase și o coroniță din florimulticolore pe cap. Frigul fuge înspăimântat dincalea sa iar căldura o însoțește cu mândrie.

Mugurașii pomilor din livadă adiați desoarele darnic plesnesc în mii de floricele pe carealbinele abia așteaptă să le viziteze. Zumzete de

bucurie și zboruri de fluturași înviorează grădina.Pe cerul cristalin păsările călătoare ciripesc vesel,întorcându-se la cuiburile lor. În curâd vomvedea puișorii lor gingași.

Zâna primăvara privește fericită de tot ce aadus. Copiii exclamă grăbiți spre joacă:

-Zână Primăvară! Bine ai venit! Noi toți teiubim!

Rus Antonia Maria (III C)

Primăvara în pădure

Primăvara a sosit. Eu și tatăl meu mergem în pădure. Pe drum tata îmi spunea că a mai fost în pădure și că aceasta întotdeauna îl fermeca.

Când am ajuns am văzut la marginea păduriiun râu limpede ca lacrima.

Tot tata mi-a spus să vin să văd pădurea primăvara. Am început să cutreierăm. Pe drumam văzut flori, animale, lacuri și o căsuță vechedin lemn, care semăna cu căsuța Albei ca zăpada.

La mijlocul pădurii era o poieniță plină cu

flori pe care soarele se străduia să le mângâie curazele sale printre crengi.

Tata mi-a arătat cum iese ursul din bârlogdupă ce a lenevit o iarnă întreagă și mi-a arătatcel mai bun loc de privit rândunelele venind dinvacanță.

Nu voi uita niciodată ziua aceea minunată! Purcel Andra (III C)

O seară de primăvară

Este luna aprilie. Seara își coboară mantiaîntunecată peste întreaga lume.Pe cer, felinarele s-au aprins și luminează

potecile învelite în umbre. Luna își trimite razelereci să vegheze peste lumea adormită. Vântulcald mișcă ramurile pletoase ale bătrânei sălcii.Greierii cântă pe câmp cu glasul lor precum

plânsul fluierului. Furnicile harnice au fostadormite de vocea greierului iar albinelestrângătoare se pregătesc de culcare.

Numai vântul se mișcă spunând cu glasulsubțire. Florile îmbrăcate de parfum încep a

povesti despre lăcrimioarele triste care nu se maiopresc din plâns. Broscuțele verzi încep să sară

peste nuf erii roz ca cerul care se coboară spreapus și care face ca cerul să devină trandafiriu.

Felinarele nopții încep să se vadă mai bine șiluna cea somnoroasă își pune căciulița sa demătase albastră ca apa nesfârșită, pregătindu-sede culcare. E primăvară…

Lucaci Raul (III C)

Vara

Sosește varaCu cântec de copii

Cu jocuri distractiveCu multe bucurii.

Ne plimbăm, ne jucăm În excursii noi plecăm,

Vara ne-așteaptă cu porțile deschise

Spre un paradis de vise.

Purcel Andra (III C)

Vara

Vara este anotimpul cel mai apropiat desufletele copiilor. Când spui „vară”, te gândești lamare, la plajă și la vacanță.

Vara pictează cu un verde puternic toate pădurile, pășunile și munții. roiuri multicolore defluturi zglobii își fac dansul peste câmpurileacoperite de aurul spicelor de grâu și secară.Vântul încearcă din când în când să adie ușor, darnu are curajul de a lupta cu soarele dogoritor.Livezile scăldate în lumină ne așteaptă pe toți curoade din belșug. Cireșe, vișine, piersici și caisene ademenesc cu miresme îmbietoare.

În timpul verii, adesea, când zăpușeala secrede stăpână, ploaia o stinge cu picături mari șireci, curate ca lacrima. Atunci natura se bucură și

totul capătă din nou culoare. Iubescvara pentrudiminețile cândmă trezesc înciripit de păsăreleși pentru nopțileîmbătate cu parfumul teilorsau al reginei-nopții.

Dobai Amalia (III C)

10

7/23/2019 NOI_2_2015





IRODALMI SAROK

GYERMEKEINK ÍRTÁK ...

Bölcsességek a mindennapokra... A tisztelet manapság hanyagolt fogalom...

Szerintem a mai gyermekek nem tudják pontosan mi is az a tisztelet. A tanárok, tanítók gyakran mondják :

Tiszteljétek egymást és a környezeteteket ! Mi azonban, gyakran nem tudjuk értelmezni és gyakorlatba ültetni atanácsukat. Nekem az a meglátásom , hogy az idősebb korosztály jobban ismeri a tisztelet szó jelentését és

fontosságát. Sokan nem gondolkodnak el azon, hogyha én nem tisztelem embertársamat , osztálytársamat , akkor

nem várhatom el azt sem , hogy ő tiszteljen engem. De hogyan kell tisztelni egy személyt ? Szerintem apró

cselek edetekkel is lehet. Például előreengedünk egy leányt , vagy átadjuk az ülőhelyünket egy idős hölgynek az

autóbuszon... Nem kell „nagy” cselekedeteket tenni , ahhoz , hogy tiszteletünket , egyszóval jóindulatunkat ,

kedvességünket ki tudjuk mutatni...

( C satlós Sándor - Róbert VIII.B osztály)

Barátság

Aki barátot talál , aranyat nyer ,

Barátsághoz nagy erő kell. ( Nagy Zoltán- V.B osztály )

A barátság olyan dolog , mit elfeledni nem tudok.

A barát melletted áll , ha a bánat rád talál . ( Molnár Zoltán- V.B)

Boldogság

Boldog vagyok,mert gyerek lehetek ,

Gyereknek lenni élvezet…

Boldog vagyok , mert sok móka vár,

A sok-sok játék engem kíván.

( Molnár Zoltán- V.B )

A TAVASZ ÉS NYÁR VONZÁSÁBAN

Virágok

Gyönyörűek a virágok, A lányok nagyon szeretik ,

Csodálatos az illatuk. És a fiúk leszedik.

Nagyon szép ajándék , Köszöntik őket kedvesen ,

A szívet boldogító. Szépen és illedelmesen.

Aranyosak és szépek, Mindenkiből szeretet

Főleg a színek , Árad ,és jó lélek ,

Nagyon elkápráztatóak , Egy rossz se a környéken ,

És varázslatosak… Mindenki énekel gyöngéden…

(Talpos Tímea- V.B osztály)

Tavaszköszöntő

Itt van végre már a tavasz,

Virágokkal tölt be minket ,

Végre eljött mihozzánk ,

Illatokkal áraszt el.

Szép színekben pompázva ,

Ünnepekkel köszönt minket,

sok varázslattal kápráztat…

Díszíti a földünket.

( Miklós Edina- Beatrix – VI. B)

11

7/23/2019 NOI_2_2015



Liceul Tehnologic „Octavian Goga” Jibou, 455200, Jibou, Str. Wesselenyi Miklos, nr. 3, Județul Sălaj, Tel. /fax 0260644652, e-mail: scoalagogajibou@yahoo. com

12

Március 8 ( Talpos Tímea -V.B)

Március 8 ,a nők ünnepe, A fiúk márciuskát ajándékoznak,

Varázslatos e nap reggele . És szép köszöntőt tanulnak.

A kismadár csicsereg az ablakon, Boldogítják a lányok szívét ,

Anyám , csillog a mosoly az ajkadon. És mindezt megteszik egy csókért.

Húsvét

Húsvét napja ,

Visszaemlékezetet

Krisztus feltámadására.

Mindnyájan pirostojást festünk ,

És finom süteményeket eszünk.

A lányok várják a locsolókat ,

A legények köszöntőt mondanak ,

A fiúk pedig a pirostojásokat.

Utána lányokat locsolnak.

Ígyhát mindenki nagyon vidám,

Húsvét szent hajnalán.

( Talpos Tímea – V.B)

Locsolóversek

Sokat jártam ,keltem ,

Hogy a legszebb virágot,

Megöntözzem !

A legszebb virág ,

Előttem áll!

S ígyhát a pirostojás ,

Zsebembe száll !

Korán reggel keltem ,

Szép ruhát öltöttem ,

Hát a virágok hervadoznak ,

Rózsavízzel locsolom ,

Gyönge orcájukat…

( Molnár Zoltán- V.B)

Március 8 , otthon…

Anya virágot kap ,

Apa előkészíti az ennivalót

S drága mamám finom fánkot süt !

(Soós Fruzsina-V.B osztály )

Nyáár...

Eljön ,eljön lassan a júniusi hónap ,

szárnyán hozza nekünk a vizsgát és a nyarat...

A nap is kínoz minket forró sugarával,

megpirítja bőrünk ,csokibarnára.

Nyári slágerekben hűsülünk a strandon ,

Este meg megpihennünk a szénapadláson.

A szőlőszem lágyul, a kajszibarack sárgul ,

egy-egy finom fagyi , hűsíti a szájunk.

A dinnye belseje vörösen ropog ,

ha feltöröd ,belőle édes nedű csorog.

Mezőkön ,ha sétálsz , búzatáblát kaszálsz ,

majd cséplés után , újkenyér táplál.

( Talpos Tímea- V.B)

Gyermeknapi ünnepség

Június elseje ,

Gyermeknap ünnepe.

Mindenki vidám ,

A gyermek vidám villám.

Anya ,apa ,ezer gondja,

Mit tegyenek ,mit vegyenek...

A gyerek nagy öröme ,

Ha fagyit nyalogatna,

De a szülő hatalmas bánata,

Ha a gyerek torka megfázna...

A gyerek hamar meggyógyul,

Anya újra boldogul.

El a sok-sok ügyekkel ,

Mindenki vidáman ünnepel!

7/23/2019 NOI_2_2015




13

Gyermeknapkor

Elérkezett már , a nap, mit mindenki vár ,

Gyermeknapkor, sok-sok szép kaland vár !

( Nagy Zoltán – V.B)

Nyárvégén Nyárvégén , sárgul már a levél , Szünidőnek vége , a gyerekek búsulnak érte.

( Futó Hanna-VIII. B)

Folyóparti nyár

A folyópartra is elérkezett a nyár. A folyó jobb partján egy magányos utacska sütkérezik ,mellette néhányöreg fa kacsingat a folyóra. Az úton keskeny korlát menetel a hídig , mögötte a boldog csónakok vígan csacsognak.A szégyenlős nap ki-kiles a fák lombkoronái közül ,a pajkos víz pedig táncot jár a napsugarakkal. A vaskok ágakközben utat nyitnak ,az estéli hűvös szellőnek is. A közelben egy komor lámpa várja a sötétedést ,hogy elkezdhesseéjszakai műszakját. A távolban egy magas híd kesereg ,mert nem lehet közelebb a folyóparti társasághoz...

( Tóth- Pál János- VIII.B osztály)

Gondolatok a nyárról

A nyár a kedvenc évszakom. Minden kert ilyenkor a legszebb ,mert kinyílik a rózsa is ,ami jó illattal tölti be alevegőt. A nyári hőség ellen a strandok hűs vize a legjobb megoldás...( Kercsuly Andor – VIII. B)

A nyár talán azért a kedvenc évszakom ,mert ilyenkor vakáció van. Sok idő jut a focira ,a lubickolásra , egyszóval

a játékra. A kert kizöldül ,a fák tele vannak gyümölccsel ,és vidám madárdallal ,az emberek reggel vidámabban és

frissebben kezdik el a napjukat ... ( Sárközi Szabolcs – VIII. B osztály)

Akik márciusban megyeszinten iskolánk

magyar tagozatát képviselték…

Esemény: Mikes Kelemen Magyar Nyelv és

Irodalom Tantárgyverseny- Megyei Szakasz

Résztvevők : Talpos Tímea( V.osztály) –

III.díjban részesült. Molnár Tímea ( VI. o),

Miklós Edina- Beatrix ( VI. o )

Esemény : Simonyi Zsigmond Helyesírási

Verseny- Megyei Szakasz- Résztvevők :

Csatlós Sándor Róbert ( VIII. B osztály) és

Kercsuly Andor ( VIII. B osztály).Köszönet a helytállásért...

(Pap Izabella tan.)

7/23/2019 NOI_2_2015




14

GEOGRAFIA ORIZONTULUI LOCAL

JIBOUAşezare geografică

Jibou este un oraș în județul Sălaj, regiunea Crișana, având osuprafaţă de 35,78 km². situat in partea de nord-est a judeţului, pe malul stâng alSomeșului, la confluența acestuia cu Agrijul se învecinează cu comunele: Someş Odorhei spre nord, Creacaspre sud, Mirşid spre vest şi Surduc spre est.

Relieful

oraşul este mărginit spre vest de Dealurile Sălajului (338 m altitudine în hotarul Cuceului),spre est de Culmea Prisnelului (cu altitudinea de 438 m în PisculRonei - Rákóczi), spre sud de Dealul Dumbrava (558 m altitudine), Depresiunea Agrijuluispre nord de sesulneted al Depresiunii Guruslău.

Clima

climă continentală moderată, caracteristică regiunilor vestice și nord-vestice ale ţării, amplitudini termice relative scăzute şi cu precipitaţii

bogate, temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 8C0 si 9C

0

Hidrografia

-Jibou este situate într -o zonă de subsidenţă locală, care a determinatconvergenţă unor râuri, cum ar fi: Almasul, Agrijul, Valea Sărată -râul Someș își schimbă direcția de curgere de la E-V la S- N, datorită

dealului piramidal numit Piscuiul Ronei

Populaţia

Jibou are o populație de 10.407 locuitori în componența orașului intră și satele Cuceu, Husia, Rona și Var . densitatea 330 loc./km² Componența etnică: Români(80,9%), Maghiari (15,02%), Rromi (3,91%) şi alte naţionalităţi (0,17%). Componența confesională a orașului Jibou :Ortodocși (68.73%) ,Romano-catolici (1.45%) , Reformați (10.45%) ,Penticostali(7.16%), Greco-catolici (1.22%), Baptiști (3.86%) ,Martori ai lui Iehova(2.11%) etc.

Atracții turistice

Grădina Botanică "Vasile Fati" de la Jibou Castelul baroc al familiei Wesselényi Băile Jibou

Grădina Zmeilor de la Gâlgău Almașului Prof. Mureșan Jean

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_S%C4%83laj



http://ro.wikipedia.org/wiki/Cri%C8%99ana



http://ro.wikipedia.org/wiki/Km%C2%B2


http://ro.wikipedia.org/wiki/Some%C8%99



http://ro.wikipedia.org/wiki/Cuceu,_S%C4%83laj


http://ro.wikipedia.org/wiki/Husia,_S%C4%83laj



http://ro.wikipedia.org/wiki/Rona,_S%C4%83laj



http://ro.wikipedia.org/wiki/Var,_S%C4%83laj



http://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83dina_Botanic%C4%83_a_Institutului_de_Cercet%C4%83ri_Biologice_din_Jibou


http://ro.wikipedia.org/wiki/Jibou



http://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83dina_Zmeilor


http://ro.wikipedia.org/wiki/G%C3%A2lg%C4%83u_Alma%C8%99ului,_S%C4%83laj















7/23/2019 NOI_2_2015




15

CASTRUL ROMAN DE LA TIHAU, JUDETUL SALAJ Prof. Crăciun Gheorghe

În partea de nord-vest a României, în zona de trecere dintre Carpaţii Occidentali şi Orientali, se afla unul dintrecele mai mici judeţe ale ţării,Salaj, ca suprafaţă şi populaţie. Istoria prezentei umane pe teritoriul judetului se pierde in negura vremurilor. Cel mai vechi tezaur de aur masiv din

România a fost descoperit in judetul Salaj, la Moigrad. Cântareste 780 grame, dateaza din perioada Neoliticului si

întruchipeaza idoli antropomorfi, simboluri ale fertilitatii. Vestigiile dacice sunt raspândinte în aproape întregul judet. Tot în judet au fost descoperite 14 tezaure de monede si podoabe dacice din argint, iar prin Salaj treceavechea artera comerciala cunoscuta sub numele de "Drumul sarii", pe care sarea pleca din interiorul Transilvanieispre Europa Centrala.

Dupa cucerirea romana si organizarea provinciei Dacia, strategii militari romani au trasat pe muntele Mesesfrontiera Nord-Estica a Imperiului Roman. Acest "Limes" delimita teritoriile provinciei Dacia de zona ramasaneocupata, cea a dacilor liberi. Demne de remarcat sunt castrele romane de la Buciumi, Romita, Tihau, Sutoru si dela Românasi.O diplomă militară romană , descoperită la Porolissum (azi Moigrad - jud. Sălaj), atestă la data de 11august 106, încheierea celui de-al doilea război dacic şi constituirea provinciei. La sfârşitul războiului, Traian a mairămas în provincie aproape un an pentru organizarea noului teritoriu încorporat în cadrul Imperiului Roman

Traseul frontalier poate ficonsiderat în linii mari următorul:

por nind de la vărsarea Tisei înDunăre, spre nord până laconfluenţa cu Mureşul, de aicispre nord, paralel cu vârfurileMunţilor Apuseni, se înconjoarăîntreaga zonă auriferă, Brad-Abrud-Roşia Montană, traseul secontinuă pe linia Bologa-Porolissum, de la acest marecentru conturul se îndreaptă sprenord-est până în punctul Tihău, deunde e continuă mai departe spre

est pe cursul Someşului, apoi spresud-est pe coama interioară aCarpaţilor Răsăriteni, zonămarcată cu mai multe castre,hotarul se îndreaptă spre nord-est

până la antica Angustia, castrucare închidea pasul Oituz, iar din pasul Turnu-Roşu, urmându-se

cursul Oltului până la vărsarea acestuia în Dunăre. Castrele erau astfel dispuse pe teren încât închideau în primul rând văile ce intrau şi ieşeau din podişul central al

Transilvaniei, barând principalele căi de intrare în provincie. Pe drumurile de legătură, alte castre serveau atât pentru a supraveghea teritoriul şi populaţia din interior, cât şi ca etape şi rezerve pentru fortificaţiile şi trupele din linia întâi. În plus, acest sistem deapărare nu a fost unul rigid, ci el a fost adoptat la formele de teren, care au fost exploatate la maxim (culmilemuntoase, apele, văile abrupte pe care apele le săpau în sol). Ele constituie frontiera (limes-ul), în sens larg, al provinciei.

Castrul de la Tihău (comuna Surduc, jud. Sălaj) se află pe platoul ''Cetate'' din stânga Someşului, înainte devărsarea Almaşului. De pe platou există o excelentă vizibilitate spre valea Someşului, fiind un punct str ategic demare însemnătate pe frontiera nordică a provinciei. În apropiere era limesul, cu posturi de supraveghere şi apărare.

În campania arheologică din vara lui 1997 a fost executată o secţiune peste elementele de fortificaţie, trasată pelatura sudică a castrului, între colţul sud - estic şi presupusa poartă, în apropierea acesteia. A avut lungimea de 20 mşi lăţimea de 1,50 . Temelia s-a menţinut intactă. Valul de pământ are o lăţime de 6,40 m la bază şi s -a păstrat pe oînălţime de 0,90 m de la humusul antic. Şanţul de apărare are o deschidere de circa 7,40 m, având fundul în formă

de ''V''.Distanţa din oraşul Jibou până la locul fostului castru roman este de 6 km.Începând de la Tihău, castrele sunt dispuse de-a lungul Someşului, la Căşei, Gherla şi Ilişua. De asemenea, spre

7/23/2019 NOI_2_2015




16

sud-est, o serie de noi castre blochează căile de acces dinspre munţii vulcanici spre interiorul Daciei: castrele de laOrheiul Bistriţei, Brâncoveneşti, Călugăreni, Sărăţeni. Pe râul Bârsa, castrul de la Râşnov, supraveghea pasul Bran.

Pe timpul împăratului Hadrian, se completează şi se consolidează limes-ul transalutan, iar opera de desăvârşire asistemului defensiv al provinciei este continuată de împăratul Antoninus Pius, când castrele de pământ sunt treptatreclădite din piatră ( Porolissum) Castrele de piatră sunt situate de obicei în văi sau pe terase, în apropierea unuicurs de apă.Constituirea Daciei Porolissensis s-a realizat din raţiuni de ordin militar, pr ovincia fiind un puternic bastion întărit al apărării romane, înfipt în mijlocul lumii barbare. Prin prezenţa sa,apărarea Imperiului era mult uşurată şi asigura liniştea în zona Dunării de Mijloc şi de Jos, precum şi la sudulDunării. De aceea, provincia a avut de la început armata sa proprie, deosebită de cea a Daciei Superior

Complexul militar defensiv de la Porolissum era completat prin două linii de apărare constând din val de pământşi zid de piatră (pe o porţiune), păzite de burgi de pământ şi turnuri de supraveghereLimesul Daciei Porolissensiscontinua astfel: Tihău - Căşei (Samus) – Ilişua – Orheiul Bistriţei – Brâncoveneşti (pe Mureş)

BIBLIOGRAFIE : Dumitru Protase-« Castrul roman de la Tihau, Salaj »1994

Ilie Popescu-“Dacia Felix – 35 de ani de istorie si turism” Ed. Silvania,2007

LA FÊTE DE LA FRANCOPHONIE- 20 MARS 2015

Chaque année le mois de mars est une bonne occasion de fête pour les francophones du monde entier:colloques, rencontres, spectacles, expositions, concours…Toute forme d’expression est mise en valeur par ceux ce

qui aiment le français, le but étant la promotion des langues et cultures francophones, la défense des diversités

culturelles et du plurilinguisme, la mise en place d’un dialogue permanent entre les gens de différents pays.

Pour garder sa place, le français, ici comme

ailleurs, doit savoir séduire et s’adapter aux

changements qui ont lieu dans la société.Tout le

monde s’accorde à dire que nous vivons dans une

époque où la place de l’économie, des affaires et denouvelles technologies de l’information est très

importante. Ainsi, la motivation pour l’apprentissage

du français doit répondre de plus en plus à ces besoins

spécifiques.

Comme d’habitude nous avons fait un petit spectacle pour fêter La Journée Internationale de la

Francophonie:

I. Introduction: La Francophonie (Prof. Baboș Gabriela)

II. Chansons: Si on vit bien ensemble, J’aime la galette (IIe A et Ve A ) ; Les saisonsIII. La rencontre des sons ; Les métiers ; Meunier, tu dors; À la volette (VIe C, prof. Oancea Ramona)IV. Mise en scène: Le loup et l’agneau; Ah les croco (VIIe A) V. Dramatisations; L’anniversaire; Vive la compagnie (VIIe C, prof. Șerban Leontina) VI. Garou Gitan- Sous le vent (Vale Ramona- XIe A)VII. French Cancan (Ve A et VIe A)

VIII. R emise des diplômes et photos

Prof. Baboș Gabriela

7/23/2019 NOI_2_2015




17

Pozele au fost realizate la serbarea

francofoniei

7/23/2019 NOI_2_2015




18

Pagan Carnivals and LentEaster is coming….. Undoubtedly, Easter is the most important Christiancelebration. Believers precede it by a long period of

fasting and prayer. Before entering this period people take a time of joy when they can freely be

merry, eat, sing and dance. These are carnivals. Someare very famous throughout the world…….

Mardi Gras in French, also called Shrove Tuesday

or Fat Tuesday in English (derived from the word

“shrive” meaning “confess”- as Christians do that

before Lent) refers to the Carnival celebrations

beginning after Christmas and ending before Ash

Wednesday. It reflects the practice of the last night

of eating rich, fat foods before the ritual of fasting

during the penitential Lent season. During the

carnival people wear masks and costumes, therefore

social conventions are overturned, all participants

feel and are equal. They dance in the streets, have

sports competitions and costume parades as well as

street floats lavishly decorated. Mardi Gras is mainly

celebrated in the Americas, but also in Australia and

some European countries. The carnival held in thecity of New Orleans, Louisiana, is the best known as

it is a mix of European, American and African

cultures which enrich it in symbols, significance and

message.

The Brazilian Carnival in Rio de Janeiro is an

annual festival dating back to 1723. It lasts from

previous week Friday until the day before Ash

Wednesday which marks the start of Lent (Postul

Mare). The name of “carnival” comes from the Latin

word” carnelevare”,meaning ‘to give up eating

meat”. It is the biggest festival in the world recording

more than 2 million participants and visitors.

(The statue of Jesus on Corcovado Mountain in Rio

de Janeiro, Brazil)

The Carnival of Venice is another annual festival,

held in Venice, Italy,datind back to the 12th century.

The Carnival ends before the Christian celebration

of Lent, on Shrove Tuesday ( Mardi Gras), the day

before Ash Wednesday. The festival is famous for its

elaborate masks and rich costumes. It is a time of joy

when social classes were banished and people of all

origins could interact freely with no fear of being

blamed or outcast .

http://en.wikipedia.org/wiki/Shrove_Tuesday



http://en.wikipedia.org/wiki/English_language



http://en.wikipedia.org/wiki/Carnival



http://en.wikipedia.org/wiki/Ash_Wednesday



http://en.wikipedia.org/wiki/Penitential


http://en.wikipedia.org/wiki/Venice



http://en.wikipedia.org/wiki/Italy



http://en.wikipedia.org/wiki/Lent






http://en.wikipedia.org/wiki/Mardi_Gras


















7/23/2019 NOI_2_2015




19

The name of “Ash Wednesday” comes from the

practice of blessing ashes made from palm branches

on the previous year`s Palm Sunday. The ashes are

used to mark a cross on the participants` foreheadwhile they listen to the following words: "Repent,

and believe in the Gospel" or "Remember that you

are dust, and to dust you shall return".

Lent is a religious six-week custom and ceremonies before Easter Sunday which is meant to prepare aChristian believer for the Holy Easter

through prayer , penance, repentance ofsins, almsgiving, atonement and self-denial. Thisevent is observed by Christians around the world,

may they be either of Catholic or Orthodox,Anglican, Lutheran, Calvinist confession. Many

Christians undergo a fasting period of 40 days(46days Sundays included ,which is not considered

fasting time). They give up food of animal originand have spiritual discipline in order to drawthemselves closer to God .Christian Lent starts at the end of the religiousservice on Sunday, the fast traditionally beginning onthe following Monday, the first weekday of theAmbrosian Lent as the Eastern Church Lent is

known.

Lent comes to an end at midnight before EasterSunday, its last week being the Holy Week that

marks the death, burial and Resurrection of Jesus.After the Easter Holy Service, the believers receivethe Holy Supper which consists of blessed bread andwine. For the following three days Christians aroundthe world rejoice and celebrate the Resurrection of

Jesus. In Romania they greet each other until WhitSunday(Rusalii) saying ‘’Jesus Resurrected” towhich the reply is “He resurrected, indeed” (approximate translation-n.a.)

Prof. Gabriela Cosma Bibliography: www.google.ro

WATERLOO – BICENTENARY

Marathon, Gaugamela, Orleans, Saratoga,Gettysburg, Stalingrad, Borodino,Waterloo aresymbols to great battles around the world where people fought either for freedom or againstimperialism and dictatorship. Among them, the

battle of Waterloo stands out as it has inspiredstories, movies, songs, art along the time. It catchesour attention as , this year, the world commemorates200 years since the fight took place13 km south ofBrussels, Belgium, at Waterloo, on 18th June 1815.. Itmarked the end of Napoleonic Wars and the finaldefeat of one of the most brilliant military leadersand warlords of all times, Napoleon Bonaparte.

Protagonists Napoleon, former emperor of France, had always hadthe ambition to make France a European empire .TheAllies (Britain, Austria, Prussia and Russia) defeated

his army in 1814 and he was forced to abdicate andescape to the island of Elba. Less than a year later hereturned to France to complete his dream , but theAllies declared war on France again. Napoleon`sdefeat ended the Emperor`s final chapter as a leaderand lust for power, the so-called “100 Days”. He wassent to Saint Helena Island where he died six yearslater at the age of 51.Arthur Wellesley, Duke of Wellington commander ofthe Allied army had never been defeated by theFrench and was an acknowledged British coalitiongeneral. Napoleon described Britain as 'the most powerful and most constant ... of my enemies'.Gebhard Leberecht von Blücher was the general ofthe Prussian army. He was 72 at the time of theBattle of Waterloo and the only man to have beaten Napoleon more than once.Austria and Russian reached Waterloo after the battleended, therefore the glory belongs to the British andPrussians. Napoleon relied on surprise and aggression ratherthan firepower. His army was hastily trained andassembled and included “veterans, disenchanted

peasants and conscripts” according to Blucher. Rainy

http://en.wikipedia.org/wiki/Easter_palm

http://en.wikipedia.org/wiki/Prayer



http://en.wikipedia.org/wiki/Penance



http://en.wikipedia.org/wiki/Repentance_(theology)



http://en.wikipedia.org/wiki/Almsgiving



http://en.wikipedia.org/wiki/Atonement_in_Christianity


http://en.wikipedia.org/wiki/Asceticism









http://en.wikipedia.org/wiki/Easter_palm

7/23/2019 NOI_2_2015




20

weather, wet soil were obstacles for his artillery andcavalry that were stronger than Wellington`s.

Historical importanceThe battle was closely fought and either side couldhave won, but “mistakes in communication,leadership and judgement ”,as Wellington put it, led,ultimately, to French defeat.

Waterloo was a decisive battle and it had multipleconsequences: it ended the series of wars that hadconvulsed Europe, it marked the beginning of half acentury of peace on the continent and it ended theremarkable career of a military genius.

.http://www.history.com/

Prof. Gabriela Cosma

AUSCHWITZ- 70 DE LA LIBERARE

Auschwitz este numele german al unei localitati poloneze situata la aproximativ 60 de km vest deorasul Cracovia, unde in timpul celui de-al doilearazboi mondial a existat un lagar de concentrare.Pefrontispiciul portii de intrare erau scrise in mod ironicsi infam cuvintele “Arbeit Macht Frei,” adica”Munca

te elibereaza”A fost cel mai extins si notoriu dintre toate lagarelenaziste deschis de catre germani la ordinuldictatorului Hitler, Cancelarul Germaniei intre 1933-1945, ca urmare a politicii sale pe care a intitulat-o“Solutia finala”. Scopul acestei politici a fost de astabili un lagar de exterminare in care ‘’dusmanii

Nazismului”-prizoneri politici, evrei, rromi, persoanecu diverse dizabilitati, artisti, educatori,homosexuali,comunisti,membri ai Rezistentei,etc-

erau gazati, impuscati, supusi la munca silnica, ingropati de vii si la acte de o violenta dincolo de

intelegerea sau imaginatia umana .Existau patrucamera de gazare in care erau executati 6000 dedetinuti zilnic. Asupra unora dintre prizoneri seefectuau experimente medicale barbare de catre oechipa de medici odiosi condusi de maleficul Dr.Jozef Mengele, “Ingerul mortii” asa cum a fost numitulterior. Mai tirziu aceste acte sunt cunoscute inistorie sub termenul de “Holocaust”

Cind armata sovietica a intrat in Auschwitz in 27 ianuarie

1945 au gasit peste 7000 de persoane subnutrite care au

fost “uitati’ in urma fugii gardienilor nazisti. S-au

descoperit munti de cadavre, gramezi de haine si

incaltaminte si peste 7 tone de par uman rezultat in urma

indepartarii acestuia inainte de lichidare.

Potrivit estimarilor , doar la Auschwitz au fost

exterminate intre 1,1 si 1,5 milioane de persoane,majoritatea evrei, intre 70-80 de mii de polonezi,

aproximativ 20 de mii de rromi,55 de mii de greci, 60de mii de olandezi, 69 de mii de francezi dar sisovietici si alti indivizi.“Monstrii exista dar sunt putini la numar pentru a ficu adevarat periculosi. Mai periculosi sunt oamenii

obisnuiti, functionarii care sunt gata sa creada siactioneze fara sa puna intrebari.” ― Primo Levi, “Survival in Auschwitz” “Aceia care neaga Auschwitz , sunt pregatiti sa-l

recreeze.”

― Primo Levi

,

“This is the man”

Prof. Gabriela Cosma

http://www.history.com/



http://www.goodreads.com/author/show/4187.Primo_Levi









7/23/2019 NOI_2_2015




21

O CLASĂ DE EXCEPȚIE

Așa cum îi știm majoritatea dintre noi, clasa a V-a A este, și sperăm că va rămâne, o clasă de

excepție: activă, receptivă, veselă și mereu bine pregătită, așa cum ar trebui să fie orice clasă de elevi. Ca dovadă

sunt lecțiile model și numeroasele inspecții de anul acesta, precum și proiectul educativ “SENSIBILISER LES

PETITS ET LES ÉLÈVES DÉBUTANTS À L’ÉTUDE DE LA LANGUE FRANÇAISE” , proiect de parteneriat

cu clasa a V-a B de la Liceul cu Program Sportiv “Avram Iancu” din Zalău.

Ultima activitate a acestui proiect care s-a desfășurat pe parcursul acestui an școlar a avut loc în data de 8

aprilie 2015, când ne-am bucurat de contra-vizita partenerilor din Zalău, care au fost însoțiți de diriginta lor,

profesoara de limba română Dospinescu Liana și de profesoara de limba franceză Câmpian Ioana.

Deoarece activitatea a avut loc în “Școala altfel”, am organizat activități mai ludice în sala de clasă, urmate

de activități sportive și apoi vizita la Grădina Botanică unde am avut ca ghid tocmai o elevă din clasa a V -a A,

Haiduc Ștefania, pe care o felicităm cu această ocazie.

Deoarece a fost prima vizită la școala noastră, activitățile propuse au inclus prezentarea școlii și a orașului

Jibou, prezentare realizată de domnul director adjunct Csatlos Sandor, căruia îi mulțumim pentru ajutorul acordat larealizarea diplomelor de participare.

Apoi fiecare clasă a prezentat programul organizat de Ziua Francofoniei, am vorbit despre obiceiurile

pascale și am continuat cu un mini-meci de fotbal pe care băieții l-au visat din luna decembrie, când au rămas

plăcut impresionați de sala de sport și antrenamente a Liceului cu Program Sportiv “Avram Iancu” din Zalău.

Partea a doua a întâlnirii noastre a constat în activitatea practică la Gradina Botanică, unde ne-am încărcat

cu energia divină a naturii.

Vă mulțumesc, dragi elevi, și vă felicit pentru acest an de excepție! Felicitări și doamnei învățătoare David

Ana și domnului diriginte Bârjac Gabriel și nu în ultimul rând părinților care v-au educat așa cum se cuvine!!!

Prof. Baboș Gabriela

7/23/2019 NOI_2_2015




22

ÎNVIEREA DOMNULUI - SĂRBĂTOARE A SĂRBĂTORILOR

Învierea Domnului este piatra de temelie a Creștinismului, iar pentru Biserica Ortodoxă este Praznicul

praznicelor și Sărbătoarea sărbătorilor.

Prin Întrupare, Patimi, Înviere și Înălțare, Hristos ne-a mântuit pe toți din punct de vedere obiectiv sau

general. Evenimentul central al acestor acte prin care Hristos ne-a adus mântuirea este făra îndoială Învierea. Ea ne

argumentează mai întâi credința într -o continuare a vieții după moarte, credința în nemurirea sufletului, ea ne

lămurește cu privire la cauza morții și tot ea ne dă nădejdeși sens existenței noastre întregi, căci„Hristos a înviat din

morți fiind începătură a învierii celor adormiți” (1Corinteni. 15, 20). Deci pentru noi oamenii, învierea lui Hristos

este restaurarea firii umane căzute și reașezarea ei în demnitatea cea dintâi; sau altfel spus eliberarea firii umane de

sub puterea deavolului și a morții,și readucerea ei la adevărata viață și reașezarea in rai alături de Dumnezeu d e

unde a căzut.

Toți oamenii până la Învierea lui Hristos ajungeau după moarte în

acea locuință a morților (iadul) datorită neascultării față de Dumnezeu

care le-a spus: “de veți mânca, negreșit veți muri” (Facerea. 2, 17).”De

aceea, precum printr-un om a intrat păcatul în lume și prin păcat

moartea, așa și moartea a trecut la toți oamenii, pentru că toți au păcătuit

în el”(Romani. 5, 12). Moartea pentru trup este încetarea vieții și

despărțirea lui de suflet și în cele din urmă întoarcerea în pământ.

Moartea pentru suflet, nu este desființarea lui sau descompunerea înneant-căci este nemuritor, ci moartea sufletului este păcatul, care duce

sufletul sub stăpânirea diavolului și a morții.De aceea toate sufletele

celor din vechime-ca urmași ai protopărinților Adam și Eva, cât și ca

purtători ai înclinării păcătoase moștenite, ajungeu in locuința morților

sau în iad.

Pentru a ne mântui, Fiul lui Dumnezeu și-a asumat întreaga fire

umană, adică și trup și suflet omenesc. Dumnezeu, în marea Sa iubire

față de om, S-a coborât nu numai pe pământ, ci atât de jos până unde a ajuns firea umană în căderea ei, adică “încele mai de jos ale pământului”(Efeseni. 4, 9).”[…] și El (Hristos) S-a împărtășit de acestea (trup, sânge-firea

umană), ca să surpe prin moartea Sa pe cel ce are stăpânirea morții, adică pe diavolul, și să izbăvească pe acei pe

care frica morții îi ținea în robie toată viața”(Evrei. 2, 14 -15). Astfel Învierea începe din iad, aici Fiul lui Dumnezeu

găsește sufletul lui Adam-Omul după care S-a coborât, și aici in iad, Adam îl întâlnește pe Dumnezeu pe care l-a

pierdut în rai. În acest context își găsește explicația acea cântare care răsună din noaptea Învierii și până la Înălțare:

“Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din mormânturi viață dăruindu-le”.De aceea cea

mai autentică icoană a Învierii în Ortodoxie este pogorârea și ieșirea lui Hristos din iad, ridicând de mână pe Adam

și Eva urmați de ceilalți drepți, prooroci și patriarhi ai Vechiului Testament. Hristos este reprezentat în centrul

7/23/2019 NOI_2_2015




23

imaginii, călcând biruitor peste porțile iadului, iar în parttea inferioară se poate observa diavolul ( sau moartea -

personificată) care este legat.

Ieșirea lui Hristos din mormânt, reprezentare de origine apuseană, nu surprinde decât un aspect secundar

din evenimentul Învierii. Hristos a ieșit cu trupul din mormânt, tocmai pentru că sufletul Lui fără de păcat nu a

putut fi ținut în împărăția morții-“Că nu vei lăsa sufletul Meu în iad, nici nu vei da pe cel cuvios al Tău să vadă

stricăciunea” (Psalmul.15,10 și Fapte.2,24,27,31). Hristos nu a biruit doar moartea trupească, ca să-L reprezentămieșind din mormânt cu trupul înviat, ci a birut moartea sufletească ca început și cauză a morții trupești, de aceea în

icoana ortodoxă se văd și efectele biruinței lui Hristos pentru întregul neam omenesc, adică ridicarea omului de sub

puterea morții.

În încheiere, pentru creștini Învierea este:

biruința lui Hristos asupra diavolului,

biruința binelui asupra răului,

biruința virtuții asupra păcatului,

biruința luminii asupra întunericului,

biruința adevărului asupra minciunii,

biruința vieții asupra morții,

căci Cel ce ne-a adus toate acestea este Calea, Adevărul și Viața (Ioan.14,6).....Eu sunt Învierea și Viața (Ioan.

11,25).

Prof. Carmen Pop

7/23/2019 NOI_2_2015




24

CURIOZITĂŢI ALE LIMBII ROMȂNE

“A vorbi despre limba în care gândești este ca o

sărbătoare. Limba română este patria mea. De

aceea, pentru mine, muntele munte se numeșt e, de

aceea, pentru mine, iarba iarba se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăște, de aceea, pentru

mine, viața se trăiește. ”

– Nichita Stanescu

Limba este întâiul mare poem al unui popor. ”

– Lucian Blaga

Oficial, cu o lungime de 44 de litere, cel mai

lung cuvânt din limba română se află pe locul 3 întopul celor mai lungi cuvinte din Europa. Pe primul

loc se află un cuvânt german, cu o lungime de 79 delitere, iar pe locul 2 un cuvânt turcesc, cu o lungimede 70 de litere, ambele fiind cuvinte compuse, întimp ce cuvântul românesc este unul tehnic).

Neoficial mai există alte două cuvinte mai lungi (uncuvânt în islandeză, cu o lungime de 64 de litere șiun cuvânt finlandez, cu o lungime de 61 de litere),însă acestea nu sunt incluse în dicționare, fiind maidegrabă glume lingvistice

Cuvântul este:

1.“pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioză“ (o pseudoboală a plămânilor, provocată deinhalarea prafului de siliciu vulcanic)

2. Limba română este singura limba europeană încare se poate face o propoziție completă, formată din5 cuvinte care conțin doar vocale: “Oaia aia e a ei”.3. Cel mai lung cuvânt care conține doarvocale: uiuiu.

4. Cel mai lung cuvânt care conține o singurăconsoană: acioaiei.

5. Cel mai lung cuvânt care denumește o localitatedin Romania: Constantinești.6. Cel mai scurt cuvânt care denumește olocalitate: Ip.

7. Singurele cacofonii acceptate in limba romana

sunt: Ion Luca Caragiale, tactica cavalerească, biserica catolică, epoca capitalistă, BancaComerciala.

8. Un om care traieste 70 de ani rosteste peste un

miliard de cuvinte.

Și, în final, câteva palindromuri amuzante(grupuri de cuvinte sau cuvinte care pot fi citite de la

stânga la dreapta și de la dreapta la stânga, fără să-și piardă sensul).

Ele ne seduc cu desenele;

Era sa pozez o pasare;

Elisa va lasa Toyota sa la Vasile; Era o tipa rapitoare.

Prof. Borzan Diana -Adina

Pe mal de lac

Pe mal de lacPrivesc și tac... La fr umoasa lunăSă-ți fac o cunună.

Și totul să fie,Precum o poezie

Să ne iubim cu focSă nu stăm în loc .

Să fii prinţesa mea, Și-ţi voi da iubirea. Să fiu prinţul tău,Să mă iubești mereu.

Dragostea să-ţi împărtășesc, Lângă tine să îmbătrânesc.

Mă plimb și tac... Pe mal de lac.

Tomniuc Vlad (XII C)

7/23/2019 NOI_2_2015




25

ORICAT AR FI DE GREU

Oricat ar fi de greu, te voi avea, mereu,In sufletul meu.

Oricat ar fi de simplu, voi fi mereu, acolo,

Pentru tine, mereu.

Cu tine, e simplu sa zambesc.Cu tine, e bine sa traiesc.

Pentru tine, e simplu sa zambesti.Dar pentru mine, iata,

E greu sa supravietuiesc.

Cu tine, e usor sa spun un “Te iubesc”. Cu el, mi-e greu sa spun un simplu “Imi lipsesti”

Imi lipsesti si mi-e greu.Ca esti in sufletul meu,

Si desi incerc mereu, Nu pot sa te scot, din sufletul meu.

Esti tu in locul lui,Si vreau din suflet sa imi spui

Ca ma iubesti, si sa puiO poza intr-un cui.

Si imi lipsesti, si nu iubesti,Si imi e greu, ca mi-e dor, de tine, mereu.

Rus Liviana (VI.A)

Deep to the roots of the world's fairytales...

Partners:1. Adoración Lapeña,CEIP NTRA. SRA. DEORETO Y ZUQUECA, Granátula de Calatrava,SPANIA2. Adriana Descultu,ScoalaGimnaziala,ZahariaStancu, Rosiorii de Vede, Rosiorii de Vede,ROMÂNIA 3. Franca Zema,ICS di Cadeo e Pontenure, Cadeo(PC), ITALIA4. HACER DİLEK ÖZCAN,Gazanfer Bilge HearingImpaired Primary School, Kocaeli, TURCIA5. IuditaRomocea,LiceulTehnologic "OctavianGoga", Jibou, ROMÂNIA 6. Julia Faizullova,Tartu LasteaedKelluke, Tartu,ESTONIA7. KamilaKomor,ZespółSzkół w Jezioranach,Jeziorany, POLONIA8. Melinda Nagy,LiceulTehnologic "Octavian Goga",

Jibou, ROMÂNIA 9. Pınar ALTUNCU,Kozayağıİlkokulu, Akyurt,TURCIA

10. Rita Maculevičienė,Ukmergėsvaikųlopšelis-darželis "Buratinas", Ukmergė, LITUANIA

11. Triantafyllos Deligiannidis, 11th PRIMARYSCHOOL OF KATERINI, Kατερίνη, Katerini,GRECIA12. Vicky Milioti, 11ο Δημοτικό Σχολείο Ελευσίνας,Eλευσίνα, GRECIA 13. Violeta Korkucyte, Regent's Park Children'sCentre, London , UK14. ИванкаРачева,ОДЗ "Пчелица", Shumen,BULGARIA

All partners should1) choose a traditional fairytale from their country2) present it to each other3) find similarites4) make one new common fairytale after combining

all the fairytales that were heard.The basic aim of this project is children to

develop tolerance towards diversity. Students havealways loved fairytales. In our case they can be usedto introduce students in another culture. In order to

achieve it, they will have to work in groups. In thisway, they will learn to communicate with each other,

support their opinion, respect the others' opinion andmake decisions. Also, they will have to search forinformation in other books or in the internet. So theywill practise in finding the right information theyneed and avoiding information they do not need or it

can be dangerous. Finally, they will practise in primary school subjects and in the end they will see

the result of their attempts.Firstly, by 5 January students will be asked

to bring in the classroom traditional fairytales fromtheir country. We will read them and talk about them.By 1 February, each teacher should choose one of the

fairytales they heard. The choice will be done afterteachers' discussion, so that they have similarities. Bythe end of February each school should present to theothers their traditional fairytale. They can send by post a book students will have written the fairytaleand drown pictures or they can send a powerpoint presentation or they can even present a theatre play.

In this step, students must work in groups to findsimilarities between their fairytale and the fairytalesfrom the other countries. Finally, all the schools participating will make a common book with ONEfairytale made from the combination of the fairytalesthat were chosen. By the end of the school year, each

school will add a chapter and then the book will besend to the other country, until it passes fromeveryone and the story has finished.

The book that will be made from thecombination of fairytales, as well as photos from

students' project step by step will be posted inTwinspace and schools' websites.

7/23/2019 NOI_2_2015




26

Chapter One: GREECE

Vicky's Tale

By Vicky

It was a typical day at the island "Emerald

days". Nobody would disturb the quiet onit apart from the seagulls and...the music. You

could always listen to a magical music coming fromthe skies! Ten Sol musical keys flied in the sky and played music. They had a mission! On the islandthere was nothing else apart from a chest with atreasure. Nobody could steal the chest as long as the

Sol keys were there. However, one day a ship passedvery close to the island "Emerald Days". On the shipthere was a small sack. A seagull flying over the ship,saw the sack and thought there was food. The seagullflied very close to the ship's deck and grasped the

sack.

But unfortunately the sack was opened. A scarysound was heard and wind started to blow. In thatsack somebody had prisoned all the winds. It startedto blow so much that all the Sol keys weredisappeared! Where had they gone? Treasure was indanger. The keys had to be found!!! Even the shipwas drawn away by the strong winds. It got dark.Captain had lost his maps .He had no idea where theywere going. Only stars and Moon showed him theway. In the darkness a young sailor named Yanniswas trying to orientate according to the stars like theancient Greeks used to do in their very first trips.

Suddenly, he saw light comming from the bottom ofthe sea. He thought he should mention this to the

captain.-Captain, something really strange is going on! I sawlight coming from the bottom of the sea.Captain dropped the ship's anchor and got to thedeck. He looked carefully and said

-It's a shiny rock .Something very important must be there. Sailor, go to see!

The sailor had no other option. He took adeep breath and dived.

Yannis swam under the water for a lot of time butwhen he arrived at the bottom he couldn't believe his

eyes. Little fishes with all the colors you can imaginesang.

Colorful snails danced, a turtle was theconductor and in the center a Sol key was playingmusic. In a corner a beautiful blond mermaid was

sitting on her throne. It seemed as if there was a partyfor her honor. The sailor got dizzy by all these colorsand captured by the mermaid's beauty. He walkedstraight to the mermaid, he bowed and said:

- I am so glad to meet you, your majesty! Wouldyou offer me this dance?

But the mermaid didn't seem to enjoy the

party. She was thoughtfull. So, she turned her head tothe sailor's side and asked him:

- Is Alexander the great alive or dead?Yannis started to think very fast! He had heard this before... Alexander the Great!

Yes!!! Mermaid was a woman. She wasAlexander the Great's sister. Alexander was the great

king of Macedonia. When his sister learnt that hedied she became a mermaid. She travels all the timeand when she finds a sailor she asks him:

- Is Alexander the Great alive or dead?If somebody makes the mistake to tell her that her

brother has died, she sinks the ship...- He is alive, your majesty! Alive and reigns

over the world! Yannis said Mermaid got so happyafter hearing the good news from Yannis. That nighttheydanced together and before Yannis leaving themermaid gave him the Sol key.

- You will need it, she told him. Good luck!Yannis swam back but when he came on the sea'ssurface the ship had already left.

Hopefully, land wasn't too far. But when hearrived he saw a place he had never met before!

Chapter Two: ROMANIA

The whole area was covered by sand.He didn’t know where to go. He decided to set

off wherever his fate would take him. Hewalked and walked until he saw a cottage. He

respectfully knocked on the door. There lived avery old lady who was as old as the roads.

7/23/2019 NOI_2_2015




27

-Good afternoon, old lady!-You’re lucky that you told me “old lady”. What

are you doing here where not even the birds fly?

Yannis

told herabout the

difficultieshe had gone

through,

until hefound thefirst Sol-key, and

now he is searching for the second one.-My dear son, if you listen to me, you’ll find the

second key, too. Go to the North, across the Southern

Carpathians. Then go to the Western Carpathians,look for the bears’ grave. If you behave well,

everything and everybody will help you. Yannis hasgone to find the way, which the old lady told himabout. He walked and walked for 3 days and 3 nights,

until he heard a noise. It was the water of MarosRiver.

-Yannis you are close to the bears’ grave. TheBear-Cave is in the Transylvanian Mid- Mountains.There you can find what you are looking for. – whispered the water of Maros River .

Hearing these, he had gained some new

strength. He soon arrived to Bear-Cave. Thestalactites guided his steps.

-Come,this way! Gofurther! Here,here!

Thus, soon

in the depthof the Cave, beyond theCandle Hall,he found thegrave of the prehistorical bear. And as a miracle:there shined the Sol-key. The sailor continued his

way happily. Soon, he arrived to a three-way road.There he saw a chest.

As he didn’t know which way to choose, hethought he would go the chest; maybe it will helphim in the decision.

But he didn’t know, that in this chest wasnothing else, but sleeping powder. When he openedit, Yannis fell asleep deeply.

When he woke up…

…and so the story unfolds, and the friendshipbetween countries and children deepens…

…..continuarea poveștii în limba engleză dinnumărul trecut….

She was happy and before realizing she hadwalked a long distance. All of a sudden she heard anice whisper. It became stronger and stronger, but yetvery pleasant. L found a lake; all over the lake there

were the nicest flowers she could see; the place wasso green due to the rich grass all around. Thelandscape was amazing; the waterfall near the lakewas like a beautiful song carried away by the wind.She ran towards it, but when she got there , lookedinto the water and the mirror of the lake showed her asad face, hiding behind a temporary smile. Sheremembered then her situation and cried again.

A fish appeared staring at her, but shecouldn't notice it, her eyes were full of tears.“Little girl, little girl, why are you crying? Can't you

see how pretty you are..so..what's the reason tocry?”the fish asked. “Who's there?” the girl replied in surprise. “Who's speaking? Show yourself..” “I'm here in the water. Hello....My name is Fat.What's your name?” “Oh, you..a fish...I'm only L, just that....“Hey, don't make a foul of me! That's not aname...”L”?! “No, that's my name..my aunt gave it to me...” “Why? Look..every name means something. Myname is Fat ...my mom gave it to me because I was

fat right from my birth.” “Ha, ha, ha! That doesn't bother you?”

7/23/2019 NOI_2_2015




28

“Oh, no, not at all. My friends call me Fatty, a little bit nicer. I'm thinking...who gave you the name, youraunt you said?” “Yes, indeed. After my father had died my aunt tookcare of me. She gave me the name L. I don't know

why. Can you help me find out where does it comefrom??“Of course, I like puzzles. Let me call my friends....Ok..now tell us your whole story.After several minutes, the fish managed to solve the

mistery. They were happy, but also sad because theyfelt pity for the poor girl.“Did you find it?” the girl asked anxiously. “Yes, we did. Your name really represents you”, saidFat.“Really?” “Yes, think about how you felt when yourmother died, then your father and now your aunt.

Think about the feelings you had and how you felteach time you lost somebody you loved. You felt...”

“Why do I have to say it? You tell me the answer!” “No, it must be you who tells that. Now I realise that perhaps you knew it all the time but you tried to

deny the reality. Whether you say it or you hide it,things won't change . Come on, say it. How doesyour heart feel?” “ My heart cries...it's very lonely and sad.” “See? So your name is...think..it starts with L..” “Lonely, that's how I feel. Loneliness is my name“ “ Yes, this is your name . Your poor aunt Pity gaveyou this name because she saw that even she wastrying to give you everything, you were very lonely

as a permanent condition.” Nobody said anything for a while. Then somethingsurprised Fat and his friends“I must find my real name!” Loneliness shouted. “What? How that? Now you know your name..”

“No, that's not my real name. Only two letters of itare in my real name. My real name is difficult to find.One day, an old lady told me something. I've nevertold anyone. She told me “Find yourself and try tosee your eyes on the face of the one who loved youmost in life.” I have been waiting for the rightmoment to unpuzzle this. So, I think that finding

myself means to find my name given by my aunt,then the eyes..there must be two letters, twoimportant letters, because I have some large eyes, asyou can see. I think the letters are O and E.” “Wow! Why do you say that?” “Well, O represents my big eyes, and E is used twice,so these must be the letters. Moreover there must bethese, because they are vowels, and vowels are veryimportant in a word, like eyes are very important for

people.” “Wow! You're very smart, L! Anyway it is difficultto find your name. There are so many possibilities.We can tr y to guess it if you want.” “No, I must think....it must be the real one; when I'll

say it it must be the true name, otherwise my lifewon't change.. it will remain full of sadness. It'sreally important to find it myself!” “Ok, but how do you intend to do that?..to find themissing letters?” “ Well, the puzzle has other clues, but I cannot guessthem.” “Stay with us and I promise we'll find it.”

“No, I can't. I would like to stay with you forever, butI should continue my journey. I must go to my home-

town. I'm sure there I can find my real name. ThenI'll be able to save myself and the entire world.” “How so?” “I was told that my name represents the key tohumankind's salvation.” “Really?” “Yes, it's true, I don't fully understand it, but I alwaysfelt I had something special in me.” “Good luck then! If you need us, just call my name

and we'll be right there for you. Isn't it, guys?” “Yes, sure!” the other fish replied. They remained silent for a while.

The purple and orange covering the sky were dancingin an inexhaustible show. Birds flying to the unseen

spotted the skies, and the green of the trees made a perfect union with the whole world.Thus, L left the place, more confident now that shecould solve the mystery.She had walked like that for three days when she

finally got close to her home-town, now called In-Justice.. She stayed up a hill near the town and

watched the scenery of what was once her home. Shehad lived there for five years. She was little but shestill remembered how nice it had been together withher parents and friends. The town was once so quietand love and joy governed the people there. She used

to play all day long, running in the fields near thetown. Everything was so perfect..until Cruelty, Angerand Violence came into the city. They had come with bad thoughts right from the beginning. Therefore,they used their power and money to subjugate all the people.. Soon, the green of the surroundings changedinto gray and brown. The smile of the innocent hearts

was changed into bitterness and sorrow. The crueland fake smile of those malefic people was all overthe town.

L remembered how everything good andsensitive lost the power to survive...including hermother. She died when L was only three years old.

She was so beautiful , like a princess; everyone likedher. She filled people's lives with peace, harmonyand joy, but now..she was gone, gone forever..and Lwas so sad. She started to cry again.“There's no time to lose. What happened can't bechanged now. Mom, I miss you very much, I needyou, but dad, you learnt me to go on, to look into thefuture, to look at the bright part of my life, not to be

7/23/2019 NOI_2_2015




29

forever sad for some bad things from my life. This iswhat I must do! No more crying now!....”L talked toherself.“Now I must think about what I'm going to enter thetown. The guardians won't let me in. I might meet

someone I know, some of my friends...if theysurvived. ..What if they are bad too? Oh...” …... “Move, move! Come on, don't be so lazy!” One of the guardians hurried an old lady to carry a

luggage. The scenery was terrifying. The guardianswith guns in their hands were surveying the townwhile poor people were working hard not to be punished.Suddenly, L recognized one of the guardians.“Smiley!” shouted L very happy. Someone then from the darkness of a bush nearby

came and covered her mouth.“Ssht!” said the man, pulling her into the darkness.

L tried to oppose but she wasn't strong enough to winhim.“Look at me!” he said. “Look at me! Do yourecognize me? Don't you know who I am?” L looked scared at the unshaved and hairy face, but

soon her face started to enlighten.“You are...No, ..it cannot be true! You are. You looklike Wise. It can't be true!” “Yes, I am. It's me. H. I'm so glad to see you!” Wise hugged her, then looked to her face, kissed her

and again hugged.“Oh, my God, you are so beautiful! You're a real

woman now. You look very much like your mother.” “Look at you..you're a real man now. You alwayswanted to become a man...now your dreams havecome true...I can't believe you're here. You have thesame look, very kind and sweet, and your

smile...hasn't changed at all. Charming...what can Isay?” You must tell me how you survived! Why didn't youleave town?” “We'll have plenty of time to speak. Come on, let'sgo! I'll take you to my hiding place. But, quiet,

please; otherwise we'll be caught.”

They ran silently hand in hand into the deep forest.Soon they reached to a cave, a dark and scary one butafter sneaking through some narrow galleries, theyreached into a very cozy room. Lighted by somecandles. In the dim light you could imagine yourselfin a huge library...so many books, different sizes,

colours...“This is my house, my everything! Do you like it?” “Yes, I do...so you live here now...What happened ?You must tell me, please!” “I'll tell you everything. Sit down now!” …... Wise started to tell L about everything since the dayshe had left the town.

Wise was an old friend of hers.; he hasalways been a smart boy, but the others mocked him because he always searched for the older ones'company in order to find answers to his so manyquestions or because he preferred reading rather than

playing football or other games with the boys. OnlyL understood his passion. He had always watched forL, he was like a big brother for her.

When Cruelty, Anger and Violence started torule the town, he searched for a shelter, close but

safe, so he could watch what was happening there.“You know, I've been waiting for you!” “What? How could you know I'll be back? Youneither knew where I was all these 14 years.” “ Yes, I knew. I even visited you and your aunt...younever knew that. Anyway, I knew you'll be coming.My books told me that.“Be serious...am I in your books?” “Not exactly, but, there's something there..”

“Wait a moment! How did you call me when wemet? I think you told me “H”, isn't it? As far as IknowI was called Curly Hair.” “Yes, you were for all of us Curly Hair, but this is notyour real name.” “I know, but why H?” “ I told you, my books tell me that. They told meeverything about you.” “H, H..then..you know my real name?” “No, I don't know it. All I know is the first letter.You know, I've searched in books for a clue and I

discovered old maps of the town and thesurroundings. It is interesting that the forest whichseparates our town from the village you lived in withyour aunt has exactly the H form, perhaps showingthe connection between the two places – that

connection is you. I'm sorry but I have some badnews for you.” “Don't scare me!..In fact nothing can surprise menow, I got used to bad news. Tell me ...” “My parents were very good friends with your aunt,Pity. I once heard them talking about you. She wastelling my parents about a child she had given birth.”

“No, that's impossible, she was never married.” “Yes, but she once met a man whom she loved verymuch, but left her as soon as he found about her

pregnancy.” “I never knew that...Poor auntie!” “Please listen to me, it's difficult for me, but I musttell you. Kindness and Courage were very special

people. They had a child.” “Don't be silly! I know that..it's me.” “No, a boy, they had a boy. He would have been 25now if he had been alive; he died when he was just a

baby.”

“I had a brother!...But mom and dad never told meanything!”

7/23/2019 NOI_2_2015




30

“Listen to me....Kindness and Courage were very sadwhen they lost the baby, they couldn't do anythingwell; everyone was sad in the town. Everybodysuffered with them. Kindness didn't eat, didn'tspeak...for five years.” “Until they had me.” “Yes and..no...Kindness couldn't have other babies.That's why she was so unhappy that she wished to

have died with her child.” “No, that's not possible!” “I'm afraid it is...” “So, my parents aren't actually my parents..?” H started crying, looking in a fixed direction. Herwhole world was collapsing. Wise tried to hug her.“No, no, leave me!” I'm a bastard..I don't have

parents..I belong to nobody!” “No, that's not true! You have parents. Kindness andCourage really loved you. They were very happywhen you entered their house, you were the most

important person in their lives.” “But I'm not their daughter! And now..I don't evenknow who were my parents!”

“Dear H, your mother loved you more than her life!I'm talking about your real mother.... That person wasPity.” A deep silence again froze the room. The water dropsstopped their running towards the earth...everystarted spinning around H, she was speechless. Herlife had taken again another turning. She felt more

lonely than ever. Now she felt like not even her parents' memories belonged to her...she had lost

everything.“No, it can't be! Pity was my mother? Why did shegive me? Didn't she love me?” “How can you say that? She loved you the most inthe world, but she was a poor woman who loved her

family a lot, actually the others always took the first place in her life. She saw her sister dying day by day.She then decided that was the best choice for all theothers, except for herself. She was happy by thethought that you were happy...she actually gave youtwo parents, instead of only one. She wanted you tolive in good social conditions, to have all the benefits

she couldn't have offered you otherwise. Thus shegave you to her sister and gone away into the forestcrying bitterly and for many years in a row nobodyknew anything about her, she was thought to bedead.” “If you know so much about my life, you must knowmy real name then.” “I don't know it, you must know it! Tell meeverything you know.” “I once met an old lady who told me....” She told him everything she knew, how she

discovered some letters from her name and so on.

“And now I know my name starts with the letter “H” “And it has also the letters O, E. Let's try the possible

combinations.” “No, the old lady told me that I should be the onewho pronounces it for the first time, and for that Ineed to be sure about it. Otherwise I cannot savemyself and the world...

.Ok...I'll try it..HOE, HEO...No, something isn't right.Tell me once again the old lady's words.” …... “That's it. She gave you four elements, so your namehas four letters. And the last clue is verysimple...who's the one who loved you most?” “I always thought that my mother Kindness, but kcannot be the missing letter.” “ Yes, but now you know who was your real mother and the things she did for others'happiness. So, who'sthe one who loved you most in life?” “No, she didn't love me most! No, I refuse to acceptit!” “Don't be headstrong! You must say it. Think about

everything she did for you, including when youstayed with her after your parents' death. Didn't sheshow you love?”

H talked to her inner self for some moments......”Pity,my mother Pity loved me most, I know that now..Ithink I always felt that...in a way.” The two smiled peacefully for a few seconds.“ Now we know the missing letters!” said Wise. “ Yes, that's P from Pity. So my name starts with Hand has included E, O and now P.....It must

be..HOPE!!!” she said and then stopped waiting forsomething to happen.

“Great..but..why are you silent? Is there anythingwrong?” “I'm waiting for the miracle. Come on, let's go outand see it!” Hope grabbed Wise's hand and ranoutside the cave.“Wait!..what kind of miracle are you waiting tohappen?” “I was told that my name will save the world.” “Oh..now I see it! Don't be silly! Your name hasnothing magical in it...It isn't a god, you're not agoddess either to save the world.”

“You're wrong, there must be something.” “Let's think for a while. Every name has a meaning, adeep significance. Think about Loneliness- why youwere called that way, or my name, Wise – why do Ihave this name? Kindness, Courage, Pity..all thesenames mean something, therefore, yours too.”

Hope seemed very thoughtful, like even not hearingWise talking.“Hope...Why did my mother Pity give me thisname?” “ I know that Kindness and Courage gave you thisname, not Pity. Kindness actually said ”I hope thisgirl will replace what was really mine , I hope shewill bring us happiness and I hope she will not hate

7/23/2019 NOI_2_2015




31

us for hiding the truth from her.” So, she gave youthis name, Hope. That's its history.” “That's all? Do I have an ordinary name? Where isthere its importance, its significance for the world?Why did I search for it for such a long time?Invain?” “Don't take it this way. Hope, Think a little. Hope iswhat keeps us alive, what helps us to go on, to focuson the good things in our lives, and not on the badones. So, hope is the key for survival.” “How then will my name help the people in this townand from all over the world?” “These people live without a hope, that's why they letthemselves subjugated by the bad. They must startseeing that even the bad is present all over andseems to be powerfully dominating, they can still begood, can still have qualities and fight for the better,

they can help each other; thus together we can savethe world. This is what they and all of us need

...hope.” “Yes, and even Violence, Cruelty and Anger seemstronger than us, we can win them if we maintain our

hope.” 'Hope is like the wings that carry you above the

clouds and takes you higher and higher, it is the onewhich helps you to see the beauties of life, to see thelight where there is darkness, helps you find inyourself what you once thought lost and helps you become a winner. Maintain your hope, help it to

grow, to bloom and spread its perfume all over theworld!'

...by Raluca Aciu

Măiestrie

În fiecare an organizez expoziţii de artăcu lucrări realizate de elevii claselor V-VIII, însperanţa de a ilustra frumuseţea fiecărui anotimpşi a fiecărei sărbători religioase.

Parcă o nostalgie a zilelor de vară însoritene cuprind pe toţi şi totuşi bucuria că natura îşi

arată o nouă înfăţişare iar roadele muncii se văd,ne inspiră să creăm lucruri minunate. Toamna

este anotimpul în care ni se deschid porţile şcoliiiar elevii se bucură să realizăm prima expoziţiedin acest an şcolar. Sărbătorile de iarnă sunt un prilej de bucurieindiferent de vârstă şi sunt aşteptate cu mareentuziasm, mai ales de micuţi. În această

perioadă, elevii realizează picturi şi desene careilustrează Crăciunul în chipuri felurite, cu multăimaginaţie şi voioşie. Bradul cu podoabele lui,

Moş Crăciun, cadourile şi peisajele înzăpezitesunt subiecte des abordate pentru că suntfamiliare. Ei prelucrează şi teme religioase darnu atât de frecvent pentru că li se pare greu sădeseneze chipurile oamenilor.

Cu prilejul sosirii primăverii, panoul de

expoziţii este schimbat cu alte lucrări care nedovedesc că lucrurile se reînnoiesc mereu.Anotimpul primăvara este un izvor nesecat deinspiraţie pentru toţi artiştii şi copiii care reuşescsă surprindă schimbările ce au loc în natură, într -un mod creativ şi spontan.

În scurt timp urmează să ne pregătim culucrări pentru sărbătoarea pascală care de altfel eo tradiţie ce se respectă în fiecare an şi apoi vomîncheia anul şcolar cu o expoziţie dedicatătuturor copiilor din lume.

Material realizat de prof. Daróczi Adela – Elena

7/23/2019 NOI_2_2015




32

William Wordsworth (7th

April 1770-23rd April 1850),unul dintre cei mai remarcabili poeti englezi, s-a nascut in

nord-vestul Angliei intr-o regiune pitoreasca cunoscuta sub denumirea de Districtul Lacurilor. Impreuna cu Samuel Taylor

Coleridge si Robert Southey sint cei mai cunoscuti poeti ai Romantismului timpuriu, facind parte din asa zisa “Scoala a

lacurilor” Districtul lacurilor ,regiune de o frumusete naturala nealterata, cu numeroase lacuri separate de pajisti verzi presarate

cu narcise galbene care cresc spontan primavara,a fost adesea sursa de inspiratie a poeziilor lui Wordsworth. Una dintre poezii

se numeste “I wandered lonely as a cloud”

Narcişii Eu mă plimbam însingurat,

Asemeni norilor din cer, Când de narcişi zării, mirat, Un neam de aur viu, leger -

În preajma apei, printre fagi, Dansau cu briza sub copaci.

Mereu, ca stelele-n zenit,Ce-n Calea Robilor lucesc,

Se avântau spre infinit, De-a lungul malului, spre est.

Văzui acolo mii şi mii, Săltând, căpşoare aurii...

Dansau şi undele cu ei, Însă erau de ne-ntrecut,

În veselia lor, scântei Săreau, şi eu nu am putut,

Rămâne rece – între flori... Nu bănuisem, ce comori

Îmi vor aduce, nencetat – Fiind cuprins de reverii,

Pe canapeaua mea culcat, De solitare bucurii Avea-voi parte... căci mereuCu-acei narcişi dansez şi eu.

I wandered lonely as a cloudI wandered lonely as a cloud

That floats on high o'er vales and hills,

When all at once I saw a crowd,

A host, of golden daffodils;Beside the lake, beneath the trees,

Fluttering and dancing in the breeze.

Continuous as the stars that shineAnd twinkle on the milky way,They stretched in never-ending line

Along the margin of a bay:Ten thousand saw I at a glance,

Tossing their heads in sprightly dance.

The waves beside them danced; but they

Out-did the sparkling waves in glee:A poet could not but be gay,

In such a jocund company:

I gazed — and gazed — but little thoughtWhat wealth the show to me had brought:

For oft, when on my couch I lie

In vacant or in pensive mood,

They flash upon that inward eyeWhich is the bliss of solitude;

And then my heart with pleasure fills,

And dances with the daffodils.

7/23/2019 NOI_2_2015




33

Amuzamente chimice

- Foc rece -

Amestecul de apă şi alcool 95%, în proporţia de 1:1, este un lichidinflamabil, dar care arde cu o flacără necombustibilă. Se impregnează o batistăcu acest lichid, se stoarce şi, apucând-o cu un cleşte pentru zahăr, i se dă foc.Se va vedea o ardere cu flacără vie, dar batista va rămâne intactă.

- Încălzirea cu apă rece -

Se ştie că la stingerea varului cu apă, se degajă o mare cantitate decăldură. Tocmai pe aceasta se bazează scamatoria fierberii oului cu…apă rece.Se foloseşte un vas cu fund dublu (cel superior fiind perforat), în care se toarnăapă, restul fiind făcut de varul care a fost pus anterior între cele două funduri(desigur fără ştirea asistenţei).

-Cerneala care dispare - Un truc des folosit este acela de a pune pe cineva să semneze o hârtie oarecare, semnătură care va

dispărea după un timp. La baza acestei experienţe stă faptul că „cerneala” este în fond o soluţie diluată deamoniac, în care s-au pus câteva picături dintr -o soluţie alcoolică 1% de fenolftaleină. Amoniacul

evaporându-se, fenolftaleina se decolorează, iar scrisul dispare.

Bibliografie: „Chimia distractivă”- L. Petrescu

REBUS

Rezolvaţi şi veţi obţine de la A la B denumirea celor mici particule dintr -o substanţă, iar de la C laD ocupaţia voastră .

A

D1. Electronii sunt repartizaţi pe…................ 2. Ultimul strat se numeşte strat de…............ 3. Particule pozitive din atom se numesc……

4.

Chimistul rus……........... a aşezat elementele chimice în sistemul periodic. 5. Particulele din nucleu de numesc………. 6. Denumirea potasiului.

7. Legătură chimică stabilită între metale şi nemetale. 8. Cel mai electropozitiv element chimic.

9. Cel mai preţios metal. 10. Partea centrală a particulei găsită pe coloana AB

Prof.Cipriana Liliana Turc

1.

2.

3.

4. C

5.6. B

7.

8.

9.

10.

7/23/2019 NOI_2_2015




34

UTILIZAREA SOFTURILOR

EDUCAȚIONALE ÎN PROIECTAREA

ŢESĂTURILOR

Proiectarea ţesăturilor reprezintă activitatea deelaborare a unui model de ţesătură pe baza analizei

criteriilor de funcţionalitate inginerească şi estetică precum şi celor de utilizare eficientă a resurselormateriale. Un proiect al unei ţesături reprezintă un plan care se materializează odată cu realizareaţesăturii.În ultimul timp ţesăturile,atât cele defolosinţă industrială cât şi cele de folosinţădomestică,au funcţii impuse de domeniile deutilizare.Din acest motiv în industria textilă esterecunoscută importanţa pe care o are activitatea de

proiectare în realizarea de produse care să răspundănevoilor consumatorilor.

Metodele tradiţionale de proiectare presupun ca

designerul care trebuie să aibă cunoştinţe detehnologie şi structură,să poată realiza o o ptimizare astructurii din punct de vedere estetic şi funcţional

prin dimensionarea corectă a caracteristicilor de bazăale ţesăturii.Aprecierea măsurii în care proiectul deţesătură va satisface cerinţele impuse se va realizaintuitiv ,bazându-se pe exper ienţa acumulată dedesigner de-a lungul timpului.În plus,procesul estecostisitor,necesitând pilotarea(realizarea mostrei deţesătură),apoi eventual corectarea proiectului.Abiaapoi se poate trece la lansarea în producţiaindustrială.

Evoluţia tehnologiei,rezultată şi din nevoia dereducere a timpului de proiectare dar şi de reducere acosturilor,a dus la apariţia unor programe de

proiectare asistată de calculator,în contextul

dezvoltării resurselor hard şi soft oferite decalculatoarele actuale.Această evoluţie a determinatşi schimbarea concepţiilor cu privire la proiectarea şirealizarea sistemelor şi schemelor electronice,atâtsimple cât şi complexe.Resursele de calcul suntimplicate în această activitate din necesitatea de a

reduce preţul de cost, a îmbunătăţii performanţele şi areduce cât mai mult timpul afectat cercetării şidezvoltării de produse.Fără ajutorul calculatoarelor şial programelor de simulare din ce în ce mai puternice, nu se mai poate, practic, concepeactivitatea de proiectare în acest domeniu.

Softurile CAD-computer assisted design ,suntcele mai utiliyate in domeniul proiectarii inginereştişi de cele mei multe ori sunt asociate cu softuriCAM-computer assisted manufacture.

Aceste sisteme sunt folosite cu succes înactivităţile industriale de proiectare şi reproiectare de

ţesături.În cazul maşinilor de ţesut cu monitorizareelectronică a parametrilor tehnologici, sistemeleCAD/CAM sunt indispensabile şi presupun ca ceicare le utilizează să aibe cunoştinţe solide destructură a ţesăturilor şi de tehnologii de ţesere.

Utilizarea CAD-urilor creşte potenţialul pentruinovativitate şi creativitate.Realizarea de simulări aleţesăturilor cu ajutorul softurilor face ca în cele maimulte dintre cazuri să nu mai fie nevoie pilotarea.

Exemple de astfel de softuri de proiectare deţesături sunt:pachetul softwareArahne,WeaveMaker,WeavePoint,Jacqcad,ScotWeav

e,Textronic,Texgen.În cadrul sistemului CAD-Ţesături se foloseşte

pachetul software Arahne care este constituit din trei programe:

-ArahWeave-program de proiectare aţesăturilor;

-ArahPaint- program pentru elaborarea schiţelorde desen artistic;

-ArahDrape-program de simulare 3D autilizării ţesăturilor.

Programul Arahweave este un exemplu de

informatică aplicată în domeniul proiectăriiţesăturilor,este un program care oferă o gamă largăde aplicaţii şi poate fi utilizat atât de specialişti cât şi

pentru activităţile de instruire a elevilor şistudenţilor.Direcţiile de utilizare a softuluiArahWeave în cadrul programului CAD Ţesături suntcorelate cu problematica prezentată în programaanalitică şi fac posibilă abordarea următoareloraspecte:

-studierea caracteristicilor de structură aleţesăturilor simple ,compuse şi Jacquard;

-studierea corelaţiei dintre caracteristicilestructurale ale ţesăturilor;

-studierea schemei de programare a ţesăturii şresursele utilizării acesteia pentru diversificareaţesăturilor.

-realizarea simulării ţesăturilor pentruestimarea caracteristicilor estetice ale acestora;

-folosirea bazelor de date ale programului pentru studiu şi ca sursă de inspiraţie. Utilizarea acestor softuri ,atât în licee

tehnologice cu profil textil cât şi în facutăţile deinginerie textilă este vitală, deoarece face mult maiinteresantă activitatea de învăţare,dezvoltăcreativitatea şi foloseşte totodată aptitudinile deutilizare a tehnicii de calcul care reprezintăVIITORUL.

Prof. Ing. Ghiurco Carmen

7/23/2019 NOI_2_2015




35

Cuvinte de mulțumire

Atât prezentul cât și trecutul sau viitorul se află în noi. Timpul nu ne poate împiedica să gândim, precum

nici noi nu putem opri timpul în eterna sa scurgere. Visarea este clipa ce a rămas în fiecare dintre noi… aceasta

este starea prin care fiecare individ încearcă să- și depășească condiția umană. Omul trăiește pentru a gândi,

rațiunea fiind darul ce-l deosebește de celelalte vietăți. „Omul este ființa cugetătoare.” (Rene Descartes).

Fiecare om are carma sa, drumul său în viață, dar acest drum depinde „cum ți-l faci”. Fiecare om are visullui. Viața fiecăruia e un vis. Nu toate visele se împlinesc, doar o parte din ele, pentru că de s -ar împlini toate nu armai fi alternanțe de sentimente… nimic nu ar fi frumos sau urât, bine sau rău.

Viața este o luptă continuă, ambiție, perseverență. Este un drum cu suișuri și coborâșuri, cu bune și rele.Visul meu a fost încă de când eram copil să devin profesor de muzică, să-i învăț pe copii să cânte. Și mulțumesc

bunului Dumnezeu că m-a ajutat să-mi realizez visul. Nu pot să uit cu cât entuziasm luam câte un taburet, urcam peel și cântam muzică populară când venea cineva la noi acasă, sau prima serbare pe scena de la grădiniță, când amcântat cântecul Românașul…

Încă de atunci am simțit că am ceva în comun cu muzica. De -a lungul celor 30 de ani de muncă la catedrăam încercat să scot la lumină talente, să-i fac fericiți pe elevi lăsându-i să facă parte din corul școlii chiar și pe cei

mai puțin dotați gândindu-mă că peste ani acei copii își vor aminti de atunci când „doamna de muzică” îi ducea laCasa de cultură cu corul sau cu alte activități.

Acești elevi m-au făcut să fiu din ce în ce mai perseverentă, să fiu într -o continuă perfecționare, pentru a le putea transmite din ce în ce mai multe cunoștințe. Astfel data de 4 decembrie 2014 a fost o zi deosebit deimportantă deoarece a avut loc susținerea lucrării mele didactico-științifice cu titlul „Aspecte de valorificare afolclorului muzical în creația cultă românească” și studiu de caz despre activitatea mea din cele două școli în carefuncționez, Liceul Tehnologic Octavian Goga Jibou și Liceul Tehnologic nr.1 Surduc. Această lucrare mi -a fostcoordonată de către d-na prof. univ. dr. Nelida Nedelcuț, o persoană minunată, cu o pregătire profesionalădesăvârșită, care m-a ajutat foarte mult.

Am avut bucuria de a avea președinte de comisie pe d-na prof.univ. Chircev Elena, decan al Academiei demuzică Gheorghe Dima din Cluj, iar din partea ISJ Sălaj pe d-na prof. metodist Dorina Ciutre, inspector de

specialitate și nu în ultimul rând pe d-na prof. Maria Porumb, prof. de muzică la Liceul Pedagogic Zalău (acum pensionară), fost inspector de specialitate la catedra de Educație muzicală, de care m-a legat o aleasă prietenie.

Nu pot să spun nici în cele mai frumoase cuvinte starea emoțională pe care am trăit-o atunci când am văzutun număr atât de mare de colegi care au venit să mă susțină, cărora nu pot decât să le spun că îi iubesc și le

mulțumesc! Prof. Rodica Rus

PROBLEME EMOŢIONALE ŞICOMPORTAMENTALE LA PREŞCOLARI

Consilier şcolar, prof. psiholog PRODAN VOI CA

Cea mai timpurie influenţă asupra copiluluieste exercitată de către familie, aceasta reprezentând

pentru multă vreme singurul factor de socializare acopilului din perioada preşcolară, deţinăndmonopolul influenţelor sociale.

Dacă ar fi să definim atribuirea am puteaspune că este o încercare intuitivă de a explica sau dea înţelege cauzele comportamentului propriu sau alcelorlalţi (Smith, Noelen-Hoeksema, Fredrickson &Loftus, 2005), implicând totdeuna stabilirea uneirelaţii cauzale între un comportament observat (fie al

altei persoane, fie propriu) şi factorul declanşatorinferat.

Atribuirile au un rol important îndeterminarea răspunsului emoţional şicomportamental la evenimentele sociale pentru careau fost făcute. Reacţiile emoţionale şi

comportamentale la evenimentele externe pot fi prezise parţial în baza atribuirilor de cauzalitate şi decontrolabilitate făcute asupra evenimentelorrespective (Lazarus & Folkman, 1984, apud, Dadds,

Mullins, McAllister & Atkinson, 2003).Din sfera atribuirilor se desprinde stilul de

atribuire. Acest concept vizează diferenţeleinterindividuale relativ stabile în procesul atribuirilor,reprezentând un mod stabil în care individul îşiexplică cauzele unor evenimente sociale din multedomenii ale vieţii. (Abramson, Metalsky & Alloy,1989, apud, Carpentier, Mullins, Wolfe-Christensen

& Chaney, 2008). Prin urmare stilul atribuţional prescrie şi un stil emoţional şi un stil comportamental

7/23/2019 NOI_2_2015




36

(Abramson et al., 1989, apud, Carpentier et al.,2008).

Cea mai cunoscută teorie asupra stilurilor deatribuire este teoria neajutorării învăţate (Abramson,Seligman & Teasdale, 1978, apud, Snarr et al., 2009).Conform acestei teroii, indivizii care în procesulautoatribuirii pentru evenimente negative de viaţă,tind să facă atribuiri cauzale interne, stabile şi globalevor experienţia o stimă de sine scăzută, trăiri deneajutoare şi depresie (Abramson et al., 1978, apud,Snarr et al., 2009).

Unii autor i vorbesc despre distincţia, stilatribuţional pesimist şi stil atribuţional optimist,

primul fiind relaţionat cu depresia, iar al doilea custrategii comportamentale dezirabile în situaţii destres (Hasan & Power, 2004, apud, Carpentier et al.,2008).

Diferenţele interindividuale relativ stabile lanivelul proceselor explicative intuitive ale părinţilor

pentru comportamentele propriilor copii sunt aspectedefinitorii ale stilului de atribuire parental. Cu altecuvinte, am putea spune că stilul de atribuir e parental

se referă la tipul explicaţiilor cauzale pe care le fac părinţii pentru comportamentele propriilor copii.

Atribuirile pe care părinţii le fac asupracomportamentelor copiilor lor sunt determinanţimajori ai reacţiilor emoţionale şi comportamentale pecare le au la comportamentele respective (Dadds etal., 2003). În numeroase studii s-a constatat că stilulde atribuire parental este un factor mediator al relaţieidintre comportamentle indezirabile ale copiilor şi

reacţiile comportamentele abuzive ale părintelui laacel comportament (Dadds et al., 2003).

Stilul de atribuire partental vizeazădiferenţele interindividuale relativ stabile la nivelul

proceselor explicative intuitive ale părinţilor pentrucomportamentele propriilor copii. Cu alte cuvinte,stilul de atribuire parental se referă la tipulexplicaţiilor cauzale pe care le fac părinţii pentrucomportamentele propriilor copii.

Atribuirile pe care părinţii le fac asupracomportamentelor copiilor lor sunt determinanţimajori ai reacţiilor emoţionale şi comportamentale pecare le au la comportamentele respective (Dadds etal., 2003).

Însă stilul de atribuire parental prezicereacţiile afective şi comportamentale ale părintelui nudoar la comportamentele indezirabile ale copilului, cişi la cele dezirabile şi ambigue.

De regulă, procesul atribuţional disfunţionalse activează doar cănd părintele se confruntă cusituaţii sau comportamente ambigue, nefamiliare, noiale copilului (Azar, 1997, apud, Dadds et al., 2003).Însă ulterior, după ce părintele şi-a explicatcomportamentul copilului, la manifestările ulterioareale aceluiaşi comportament, părintele va reacţionaemoţional şi comportamental autormat, în baza

explicaţiei sau atribuirilor iniţiale, chiar ignorândinformaţiile situaţionale relvante astfel, părinteledispune de patternuri de reacţii emoţionale şicomportamntale specifice pentru anumitecomportamente ale copilului (Azar, 1997, apud,

Dadds et al., 2003).Prin urmare, un stil de atribuire parental

prescrie de fapt un stil parental, respectiv, strategiilede disciplinare ale copilului, pe care le va utiliza parintele (Snarr et al., 2009).

Stilul de atribuire parental poate fifuncţional, respectiv disfuncţional. Deoarece stilul deatribuire parental funcţional nu comportă probleme,cel vizat este stilul de atribuire parental disfuncţional.Acesta din urmă poate fi conceptualizat ca aceatendinţă de a face atribuiri pentru diverselecomportamente ale copilului, care se asociază cudiverse consecinţe comportamentale şi emoţionalenegative, atât la nivelul părintelui, cât şi la nivelul

copilului. Astfel, la nivelul părintelui, stilurile deatribuire parentale disfucnţionale au fost asociate cu: - strategii disciplinare ineficiente atât de tipul

celui autoritar, aspru si absolutist (Smith &O’Leary, 1995, apud, Snarr et al., 2009), câtşi de tipul celui permisiv (Leung & Slep,2006, apud, Snarr et al., 2009);

- abuzarea fizică a copilului (Bugental &Happaney, 2004, apud, Snarr et al., 2009);

- tulburările emoţionale şi un nivel scăzut desatisfacţie parentală (Snarr et al., 2009).

La nivelul copiilor, stilurile de atribuire

parentale disfuncţionale au fost asociate cu :- probleme comportamentale sau sindroame de

externalizare (Snarr et al., 2009).Atribuirile parentale disfuncţionale comportă

distincţia între atriburile centrate pe sine / părinte şiatribuirile centrate pe copil (Joiner & Wagner, 1996,apud, Carpentier et al., 2008). Vorbim despreatribuiri centrate pe sine, când părintele explicăcomportamentul indezirabil al copilului prin cauzedispoziţionale proprii (“sunt prea permisiv cu el”,“nu sunt suficient de sever”, etc.). Şi vorbim despreatribuiri centrate pe copil când părintele işi explicădiversle comportamente indezirabile ale copilului

prin cauze dispoziţionale ale copilului (“este un copilobraznic”, “incearcă să atragă atenţia asupra lui”,“ii place să facă pe şeful”, “o face intenţioant să măenerveze”, etc.). Tendinţa părintelui de a răspunde prin comportamente negative la comportamentele

indezirabile ale copilului, este mult mai ridicată cândface atribuiri centrate pe copil (Slep & O’Leary,1998, apud, Carpentier et al., 2008).

Atribuirile parentale disfuncţionalecomportă, de asemenea, distincţia dintre atribuirilecauzale şi atribuirile de responsabilitate (Snarr et al,2009). Conceptul de atribuire de responsabilitatecentrat pe copil este larg strudiat in literatură vizând

7/23/2019 NOI_2_2015




37

copii abuzaţi. Părinţii care au un stil atribuţional parental de responsabilitate centrat pe copil foarteridicat sunt predispuşi la comiterea unor abuzurifizice şi psihice asupra copilului (Montesa, de Paul,& Milnerc, 2001). Aceasta, întrucât atribuirile deresponsabilitate au un efect mult mai puternic asupracomportamentului părintelui decât atribuirile decauzalitate centrate pe copil, primele incluzand

implicit în stuctura lor şi pe acestea din urma(Montesa et al., 2001).

Atribuirile cauzale centrate pe părinte au unrol indirect asupra tulburărilor de psihopatologie alecopiilor, întrucât se asociază preponderent cudistresul parental de tipul depresiei, cu inconsistenţala nivelul strategiilor disciplinare parentale şi chiar cuabsenţa unor astfel de strategii (Carpentier et al.,2008; Snarr et al., 2009). Atribuirile deresponsabilitate centrate pe copil au un rol direct întulburările de psihopatologie ale copiilor, întrucât se

asociază cu distres parental de tipul furiei şiiritabilităţii, cu strategii disciplinare severe şiimediate care pot merge până la comiterea unorabuzuri fizice şi emoţionale asupra copilului(Carpentier et al., 2008; Snarr et al., 2009).

Atribuirile de responsabilitate centrate pe copilconstiuie un predictor mai puternic al problemleor deexternalizare / comportamentale ale copiilor,comparativ cu atribuirile cauzale centrate pe parinte(Snarr et al., 2009).

Predispoziţia copiilor de vârstă preşcolară dea dezvolta patologie în urma acţiunii stilurilor de

atribuire parentale disfuncţionale se manifestă lanivel clinic prin sindroame de internalizare şiexternalizare.

Problemele emoţioanle la preşcolari se mainumesc şi probleme de internalizare şi reunesc

probleme de tipul: anxietate / depresie, însingurare /depresie şi de somatizare (Achenbach, 1991, apud,Dobrean, 2009). Prevalenţa problemelor afective detip depresiv (aprox. 2.5 %) este mai mica la vârsta

preşcolară comparativ cu vârsta adolescenţei şi cea

adultă, în schimb, prevalenţa problemelor deanxietate (aprox. 9 %) este mai ridicată la preşcolaridecât la celelalte două categorii de vârstă (Egger &Angold, 2006).

Problemele comportamentale la preşcolaridenumite şi probleme de externalizare, cuprindurmatoarele tipuri de probleme: violarea regulilor şicomportament agresiv (Achenbach, 1991, apud,

Dobrean, 2009). Prevalenţa problemelor de violare aregulilor (aprox. 7 %) este mult mai ridicată la

preşcolari comparativ cu adolescenţii şi adulţii, înschimb, prevalenţa problemelor de comportamentagresiv la vârsta preşcolară (aprox. 4 %) este aceaşica şi la vârsta adolescenţei, fiind mai ridicată decât lavârsta adultă (Egger & Angold, 2006). Comorbiditatea între problemele emoţionale şi celede comportament este foarte ridicată. Astfel, un

preşcolar care prezintă o problemă emoţională, estefoarte probabil să manifeste şi probleme

comportamentale şi invers (Egger & Angold, 2006). Concluzionând putem afirma că stilurile parentale au o inluenţă critică în dezvoltareaarmonioasă şi evitarea patologiei peşcolarului de azi,respectiv adultului de mâine. Având acestea învedere, putem conchide exprimând necesitateaelaborării unor traininguri parentale având ca scopreducerea nivelului de atribuiri parentaledisfuncţionale de tipul tendinţei de a face atribuiricauzale centrate pe sine şi a tendinţei de a faceatribuiri de responsabilitate centrate pe copil. Unastfel de program de training parental ar putea

acţiona ca prevenţie secundară, îndeosebi pentru părinţii tineri, întrucât aceştia sunt în mai maremăsură predispuşi spre a avea un stil atribuţional

parental disfuncţional comparativ cu părinţii ce autrecut de prima tinereţe (Rodriguez & Price, 2004).

De asemenea, un astfel de program de training parental poate fi utilizat şi ca prevenţie terţiară pentru părinţii copiilor abuzaţi sau care prezintă problemeemoţionale şi comportamentale de nivel clinic.

Activitatea sportivă în școală

Activitatea din semestrul II a început prindesfășurarea etapelor din cadrul Olimpiadelor

Naționale a sportului școlar. Iată rezultatele: Fotbal – ciclul primar: locul I, la etapa pe

oraș și participare la faza județeană.Fotbal – ciclul gimnazial: locul I, la etapa pe

oraș și locul III la faza județeană desfășurată la Zalău.

Fotbal – liceu: locul III, la faza pe zonă din 7echipe participante.

În luna martie echipa de minifotbal formatădin cadrele didactice de la Liceul Tehnologic„O.Goga” și Liceul Teoretic „I.Agârbiceanu” a

participat la competiția organizată de Poliția OrașuluiJibou cu ocazia Zilei Poliției Române.

A fost o întrecere sportivă disputată, cu fazefrumoase și goluri multe, iar clasamentul final aarătat astfel:

Locul I – echipa Primăriei Orașului Jibou

Locul II - echipa Poliției Orașului Jibou Locul III – echipa cadrelor didactice

7/23/2019 NOI_2_2015




38

Locul IV – echipa Grădinii Botanice„V.Fati” Jibou

În luna aprilie, în cadrul săptămânii „Școalaaltfel”, au fost organizate întreceri sportive la care au participat atât elevii școlii noastre, cât și profesoriidiriginți.

S-au desfășurat întreceri la tenis de masă ,volei, fotbal și handbal.

Prof. Stegerean Ioan

ȘCOALA… ALTFEL

În cadrul săptămânii Școala… altfel la noi înșcoală au fost organizate o mulțime de activitățimenite să arate elevilor cum ar putea să decurgă osăptămână de școală în care nu se pun note, darfiecare participă, nu se pun absențe, dar nimeni nu arlipsi pentru nimic în lume, se fac excursii, au locîntâlniri cu oameni neobișnuiți, care stau la masa

rotundă cu elevii pentru a le împărtăși din gândurileși realizările lor, etc. Cum, în acest an, începutul săptămânii a fost

marcat de Paștele colegilor noștri de la secțiamaghiară, iar sfârșitul săptămânii a căzut în VinereaMare, nu ne-am mirat că accentul s-a pus perealizarea de expoziții tematice și vizite ale claselorla bisericile diferitelor culte din orașul nostru.

Au avut loc ateliere de vopsit ouă roșii, undeelevii au putut face cunoștință cu metode dintimpurile străvechi pentru a roși ouăle, dar și cumetode mai noi și mai puțin obișnuite…

Elevii deliceu, filieratehnologică, auavut șansa de avizita oîntreprindere mai

puțin obișnuită de pe teritoriul județului, HannaInstruments cusediul în Nușfalău. Aici au putut vedea cum serealizează de la A la Z și cum se asamblează diferiteaparate de măsurare, folosite în toată lumea pentru amăsura, de exemplu, nivelul PH-ului din apă, etc.Elevii participanți la această excursie, însoțiți de d-nii profesori Sarkozi Hajnal, Gyorfi Simone, Rus Mariusși Borz Virgil, au putut vedea la fața locului cum serealizează aceste instrumente, pornind de la matrițelecare le dau formă, până la ambalarea lor și stocarealor în vederea exportării. Cum Hanna Instrumentsreprezintă un potențial loc de muncă pentru viitoriiabsolvenți, nu e de mirare că aceștia au pus omulțime de întrebări celor care i-au ghidat printre

secțiile întreprinderii. Cu atât mai mult, cu cât amavut plăcerea de a întâlni printre angajați și foști eleviai școlii noastre. Le mulțumim!

Ne mândrim cu ei!!

Ne-au reprezentat cu cinste la concursurileșcolare elevii:

POSTOȘ IOANA (VII.C) – limba franceză(loc I, Olimpiada Națională, faza județeană, loc IIfaza națională – pregătire: prof. Șerban Leontina)

CHIRA GEORGIANA (VII C) – loc IO.N.Religie, faza județeană, pregătire: prof. VimanMirela)

BĂLĂNEAN BOGDAN (XI B) – loc I OTehnică, faza județeană (pregătire: prof: Borz Virgilși Csatlos Sandor)

BUTAȘ CRISTIAN (IX B) – mențiune I,O.N. A. Haimovici, faza județeană (pregătire:

pregătire prof. Gyorfi Deak Elisabeta) Echipa de teatru popular (cl. XII A) –

mențiune I, faza județeană, (pregătire : prof. KulcsarAna și Rus Rodica)

Mult succes în continuare!!

…În această primăvară mai mulți dascălidin școala noastră au susținut, cu succes, unimportant examen din viața lor de profesori,respectiv învățători.

Aceștia sunt (în ordinea susțineriiexamenului) prof. Rognean Radu, prof. Poenar

Maria, prof. Rus Rodica, prof. Teglaș Aura, prof.

preot Chirti Adrian și Prof. inv. primar PetreanAndreea Nicoleta. Le urăm succes în continuare șImultă sănătate!

… ilustrațiile din acest număr se datorează,cu foarte puține excepții, elevilor LiceuluiTehnologic „Octavian Goga” Jibou, cu precădereelevilor din clasa a VI-a A.

…în aprilie a avut loc la Inspectoratul ȘcolarSălaj Forumul Educațional „Magister” organizat deInstitutul Cultural Român și Editura Niculescu, la

care au participat prof. Cosma Gabriela și prof.Simone Gyorfi.

7/23/2019 NOI_2_2015




39

DOI FECIORI CA DOI SORI

A fost odată ca

niciodată un om și femeia

lui. Harnici și așezați la

casa lor, nici prea săraci, dar nici prea bogați, așa

cum se cuvine. Şi tare și-ar

mai fi dorit și ei copii. Dar

binecuvântarea aceasta de

la Domnul îi ocolea. Şi

cum anii treceau, omul acela devenea tot mai

tăcut și mai morocănos, iar nevasta lui tot mai

necăjită. În serile de vară se așezau pe lavița din

pridvor și ascultau zgomotele de pe uliță: râsete

de copii, ciondăneli de îndrăgostiți... Şi omul

tăcea cu pipa în gură, iar femeia suspina cu dor,

ștergându-și pe furiș ochii, zicând: - Oare de ce s-o fi mâniat Domnul tocmai pe

noi? Că nu suntem nici haini, nici strânși la pungă șinici de vreo boală nu bolim. Cu ce-am greșit oare?

Şi privea cu jind peste gard la jocul copiilor.

Iară omul tăcea, învăluindu-și amarul în fum... Azi așa, mâine tot așa, s-a cam săturat

Domnul să-i tot audă în fiecare seară, cum se jeluiesc. Şi-l trimise pe Sânpetru, să vadă ce vor. Şi-

acesta numai ce se-ntoarse o dată pe călcâie și se prefăcu într -un moșneag și, cum tocmai se-nsera,

bătu în poarta acelora. Iară ei îl primiră cum secuvine și îi așternură masa și-l omeniră cu ce aveaumai bun. Apoi se așezară cu toții pe laviță, la povești.Şi din una în alta, femeia tot nu se răbdă până la urmăși-și vărsă amarul din inimă în fața moșneagului. Iaromul ei tăcea și dădea din cap a încuviințare.

Se duse Sânpetru înapoi și Domnul îl întrebă: - Umblat-ai cu folos, Petre?

- Umblat, Doamne.

Şi-i povesti ce-a văzut și ce-a auzit. ŞiDomnul zise:

- Să le fie lor după voia inimii.

Şi uite-așa se întâmplă de născu femeia, lasoroc, frumusețe de fecior, apoi, peste vreun anișor,încă unul. Gheorghieș cel mai mare, Grigoraș cel maimic. Nu mai era casa goală, râsetele și zbenguielile și

păruielile frățești umpleau ograda din zori și până înnoapte. Femeia era iarăși veselă ca o ciocârlie, iar

bărbatul se juca cu pruncii, învățându-i încetul cuîncetul toate cele ale gospodăriei. Trecură anii,

crescură feciorașii. Însă o dată cu ei, crescură și părinții, numai că în jos, către bătrânețe... și se

pomeni o dată femeia suspinând lângă umărul bărbatului:

- Multă bucurie și viață ne-or adus pruncii,

măi bărbate, dar tare mi-i teamă că n-om apuca să-i

vedem gospodari la casele lor, că bătrânețea nu iartă pe nimenea...

Se-ntâmplă că Gheorghieș îi auzi și tare se-

ntristă. Îl căută pe Grigoraș și-i spuse:- Frate, uite ce-i. Eu plec în lume. De-oi avea

noroc, oi afla izvorul vieții și-oi aduce pentru

mămuca și pentru tătuca dintr - însul. Tu să rămâiacasă, de mi se întâmplă ceva, să le f ii sprijin .

Grigoraș se sminti împotrivă-i și spuse: - Ba plec eu, rămâi mata la gospodărie, că

ești mai vrednic. Şi uite-așa se tot ciondăniră și se tot certară

trei zile încheiate. Până la urmă se-nțeleseră să purceadă amândoi la drum, să izbândească măcar

unul dintre ei.Amarnic plânse femeia, grozav se mai necăji

bărbatul când aflară hotărârea lor, dar nu fu chip să-i

întoarcă din drum. Le deteră dar la fiecare câte otraistă cu de-ale gurii, o leacă de parale și câte untoiag să se sprijine într -însul când or obosi. Şi

plecară. Merseră ce merseră până ce se pomeniră la o

răscruce. Zise Gheorghieș: - Alege, frate, la munte sau la câmpie?

- Alege matale, bădie, că ești mai vârstnic,

spuse Grigoraș. Gheorghieș o luă spre munte și ajunse la

marginea unui codru uriaș. Se tocmi pădurar într -un

sat, zicându-și: - În lung și-n lat am să-l străbat și-n a vieții

izvorul am să-mi scufund ulciorul, pentru mămuca și pentru tătuca.

Dar zilele treceau și izvorul acela nu se lăsadescoperit. După un timp Gheorghieș îndrăgi la ohoră fata unui gospodar, o ceru după datină și seînsură cu ea. Iară nevasta îi dărui mândrețe de copii,

un băiat și o fată. Şi uite-așa se făcu de uită cu totul pricina care-l mânase la drum...

În acest răstimp Grigoraș, cel care o luase

spre câmpie, ajunse într -un oraș mare. Cătă în stânga,cătă în dreapta și gândi:

- În lung și-n lat am să-l străbat, n-a tăinuiorașul a vieții izvorul! Şi-am să iau dintr -însul pentrumămuca și pentru tătuca!

Însă timpul trecea, traista cu de-ale gurii se

golea, buzunarul așijderea, așa că mezinul nostru funevoit să intre slugă pe lângă un meșter ceasornicar.

Acesta îl văzu băiat de treabă, harnic și săritor șiîndrăgindu-l, îl școli și-l învăță meserie laolaltă cu

7/23/2019 NOI_2_2015



copiii săi. Când crescu, se însură cu fata meșterului șiaceasta îi dărui o pereche de gemeni, frumoși și vioi,veseli și jucăuși, de pieri și din capul lui Grigoraș pricina care-l mânase de-acasă, ca fumul.

Dar într -o bună zi, privindu-și odraslele cumse joacă în curtea casei, îl năpădiră amintirile de-i

deteră lacrimile.

- Aoleo, se jelui el nevesti-si, cum de-am putut să uit de mămuca și de tătuca și nu m-a înghițit pământul de rușine? Pregătește copiii, pune mâncareîn desagă și la drum, femeie, că n-am odihnă pânăcând nu le -oi cere iertare!

Şi plecară la drum.Când să se apropie de răscrucea cu pricina, ia

ghiciți cine cobora de către munte? Nimeni altcinevadecât Gheorghieș, cu familie cu tot. S-au îmbrățișatcei doi frați, și-au povestit câte nu li s-au întâmplat decând nu s-au mai văzut, apoi au pornit împreună mai

departe. Grigoraș se opri la marginea satului și zise: - Frate, frate, mult a trecut de când ne-am

legat să aducem apă din fântâna tinereții mămuchii șitătucăi! Tare mi-e teamă să nu fi întârziat prea mult!

Şi pășiră pe uliță cu strângere de inimă. Dar ce să vezi? Acolo ședeau cei doi

bătrânei, pe lavița din pridvor, mână în mână, cum i-au lăsat la plecare! Şedeau acolo, mână în mână șicătau cu ochii obosiți de-a lungul uliței...

Doamne, cum s-au mai aruncat cei doi frațila picioarele lor și cum s-au mai rugat să le fie iertată

neizbânda! Şi cu câtă părere de rău și-au plecatcapetele peste mâinile lor trudite ! Şi cum să nu ierteun părinte pe copilul său întors din depărtări!

Atunci cei doi tineri își luară nevestele demână și le aduseră în fața lor, apoi puseră nepoții pegenunchii lor, mândri nevoie mare de odrasle.

Şi să vezi minune! Cum se desfătau cusporovăiala nevinovată a pruncilor, cutele adâncilăsate de vreme începură să se retragă, privirea să selimpezească, oboseala din trup să dispară... Cei doi

bătrânei întinereau văzând

cu ochii!Şi zise Gheorghieș: - Măi frate, da'

proști mai suntem! Iaca, tottimpul am purtat înlăuntrulnostru taina tinereții veșnice!

Şi, privindu-i pe cei

doi cum se bucurau și cumse desfătau înconjurați de fiiiși de nurorile și de nepoții lor, iaca așa vă zic și euvouă: cu toții purtăm în noi izvorul tinereții !

…pentru cei mai mici…

Iepurașii și-au încurcat obiectele necesar e pentru susținerea unui spectacol de magie.Ajutați-i să le descurce în timp util!

La realizarea acestui număr aucontribuit: Simone Györfi (coordonator),

Györfi-Deák György (tehnoredactor) înv. PopViorica, prof. Baboș Gabriela (redactori),

precum și învățătorii Stanca Ana și Eugen,Souca Vasile, Pășcuță Diana, Petrean Andreea Nicoleta și profesorii Cosma Gabriela, SarkoziHajnal, Pap Izabella, Mureșan Jean Gicu,Crăciun Gheorghe, Pop Carmen Lucia, BorzanDiana Adina, Nagy Melinda, Aciu Raluca,

Carmen Ghiurco, Turc Liliana Cipriana,

Daróczi Adela – Elena, Rodica Rus, Stegerean

Ioan, Prodan Voica (consilier școlar), și, maiales, mulți, mulți elevi, pentru că ei reprezintăsperanța noastră de viitor.

NOI_2_2015

Documents

Transcript of NOI_2_2015