1 În prezent Satul Stânca, comuna Victoria, judeþul Iaºi.2 Fiul lui Neculai Rosetti-Roznovanu ºi al Smarandei Hrisoscoleu.3 Narcis Dorin Ion, Castele, palate ºi conace din România, vol. I, Bucureºti, 2002,

p. 200. 4 Ibidem, p. 198-121.5 Ion Mitican, Romantica poveste a Palatului Roznovanu, Iaºi, 2002. Pe aceastã

cale dorim sã mulþumim domnului Ion Mitican pentru amabilitatea de a ne pune la dis-poziþie, de câte ori l-am rugat, informaþii care ne-au ajutat în cercetarea noastrã.

6 Ibidem, p. 34.7 Rudolf ªuþu, Iaºii de odinioarã, vol. I, Iaºi, 1923, p. 168-169.

Noi date despre reparaþiile fãcute la castelul de la Stânca al familiei Roznovanu

(jumãtatea secolului al XIX-lea)

Silviu Vãcaru

Situat pe malul Prutului1, fostul castel de la Stânca Ronovanu a fostconstruit la începutul sec. al XIX-lea de Iordache Rosetti-Roznovanu2, pro-babil pe locul unei mai vechi case boiereºti3.

Despre acest castel s-a scris destul de puþin. Dintre autorii care s-auaplecat asupra trecutului sãu amintim pe Narcis Dorin Ion4 ºi Ion Mitican5.

La puþin timp de la ridicarea sa va avea mult de suferit în urma eveni-mentelor petrecute în Moldova, în anul 1821 când, rând pe rând, a fost cãl-cat de eteriºti ºi de turci6. „Moºia Stânca, vãzutã de departe - scria Rudolfªuþu -, apare ca un castel feudal, zidit pe muchea dealului care stãpâneºteValea Prutului... Aici e legãtura cu trecutul, cãci scãrile ce le sui, copacii ce-i vezi,via sãditã, parcul regulat, aleea tunsã, biserica clãditã, palatul somptuos, toateîþi spun cã acolo e îngrãmãditã munca din neam în neam ºi cã, dar, fiecare rândde oameni a adãugat la munca înaintaºilor condiþia neapãratã a progresului”7.

În cele ce urmeazã ne-am propus sã publicãm o serie de contracteîncheiate între proprietarul castelului, Nicolae Rosetti-Roznovanu, ºi diferiþiantreprenori care au lucrat la refacerea clãdirilor de la Stânca. Pentru cei maipuþin familiarizaþi cu acte de acest gen menþionãm cã în ele descoperim oserie de informaþii, cum ar fi: numele meºterilor care au lucrat, perioada încare au avut loc reparatul caselor, materialele folosite, cantitatea, calitatea ºivaloarea lor, termenele de execuþie etc. Urmãrind în timp documentele rãmaseobservãm cã întreþinerea curentã a fost fãcutã periodic. În 1840, vistiernicul

Silviu Vãcaru

8 DJAN Iaºi, Documente, P. 98/131.9 Ibidem, P. 98/13210 Ibidem, P. 98/130.11 Ibidem, P. 98/133.12 Ibidem.13 Ibidem, P. 98/153.

Nicolae Rosetti-Roznovanu adãuga la castelul de la Stânca douã porþi de fier,un balcon ºi galerie la casa scãrilor. Acestea erau fãcute dupã planurile unuiarhitect, semnate de proprietar, din „fier englezesc” sau „de Sibiu”. Lucrãriletrebuiau sã fie de bunã calitate ºi terminate conform contractului. Plata sefãcea în douã etape. Prima la începerea activitãþii, cea de-a doua la final, dacãexecuþia era de calitate8.

În 1848, au fost angajaþi cu contract lãcãtuºul Iacob ªleghel ºi alãma-rul Zerafim Mãznan care se obligau sã prelucreze metalul ºi sã monteze bala-male la ferestre ºi uºi precum ºi gratiile la ferestre. La fel ca ºi în alte cazurilucrul trebuia sã fie „dupã plãcerea boierului” ºi terminat în „ºapte luni fãrãnici o zãbavã”9.

Un an mai târziu începea cãratul pietrei de la Copou pentru reparaþiilegenerale ce se vor face începând cu 1850. Piatra era fasonatã la diferitedimensiuni în funcþie de necesitãþile cerute de meºteri10. Tabla pe acoperiº apus-o în acest an (aceeaºi lucrare fiind fãcutã concomitent ºi la palatul dinIaºi) aºa cum rezultã din contractul fãcut cu o echipã de ºapte meºteri care seangajau sã acopere „cu tiniche casile”. În afarã de acoperiº, la Stânca, erauînvelite în tablã locul ceasornicului ºi „un lemn care are a sluji pentrusteag”11. Deºi suntem la mijlocul sec. al XIX-lea, condiþiile contractuale eraclare ºi fãrã echivoc. “ªi dacã la toamnã când urmeazã ploile sã va întâmplaa sã ivi undeva vreo deslipiturã prin care sã treacã apa, noi ne îndatorim caîndatã ce ne va da ºtire sã mergem ºi sã reparãm”12.

O datã reparat acoperiºul s-a putut lucra, în condiþii normale ºi fãrã ris-cul infiltraþiilor, la tencuirea zidurilor ºi vopsitul interioarelor. ZugravulCarol cu echipa sa, contra sumei de 125 de galbeni, se angaja sã zugrãveascãla etaj: trei odãi mari, douã coridoare, o odaie de toaletã, un antreu ºi scara,iar jos un antreu ºapte odãi ºi un alt antreu în spatele scãrilor. Un alt contractse referã la vopsitul lemnãriei ºi feroneriei. Multe erau „în coloritul curat alblucrând bine douoa cu blaivaser de Veneþia ºi a le lustrui bine cu lustrul celmai fin de Viena; iar uºile, fereºtile ºi dulapurile ce sânt prin odãile etajuluide gios le voi zugrãvi în coleorul naturei lemnului aºa precum sânt ºi zugrã-vite vreo câteva pe care le voi lustrui numai; zaluzãlile asãmine le voiuzugrãvi în coloritul cel mai curat verde lucrând boeaua bine cu oloiu”13.

166

Noi date despre reparaþiile fãcute la castelul de la Stânca 167

14 Vezi contractul din 2 iulie 1852 (Ibidem, P. 98/156).15 Narcis Dorin Ion, op. cit, p. 198-199.

Reparaþiile exterioare ºi interioare fiind terminate se putea trece la lus-truitul parchetului sau la înlocuirea lui acolo unde fusese distrus14.

Citind aceste contracte ne putem da seama de amploarea lucrãrilor careau avut loc în anii 1849 ºi 1851 la aceastã reºedinþã de varã a familiei Rosettiprecum ºi de efortul financiar fãcut.

Toate acestea au transformat castelul de la Stânca într-un loc unde„bogãþiile interioare (mobilier de artã franþuzesc, tablouri, porþelanuri, argin-tãrie, bibliotecã fabuloasã) erau admirate de întreaga înaltã societate a Iaºilorcu ocazia nenumãratelor recepþii pe care le dãdea aici familia Roznovanu”15.

Distrugerea castelului a avut loc în timpul celui de-a doilea rãzboimondial când trupele române încartiruite aici în 1941 au început devastarealui, pentru ca mai târziu, în vara anului 1944, sã fie bombardat de beligeran-þii ambelor tabere. Din toatã bogãþia de altãdatã nu a mai rãmas nimic.

* * *

Contract 1840 ianuarie 7

Anul una mie opt sute patru zeci ghenari în 7 zile. Gios iscãlitul Cris-tiian Virt fac cunoscut prin acest contract cã m-am alcãtuit cu dum[nealui]boierul vist[iernic] Neculae Roset Roznovanu ca sã lucrez material la moºiad-sale Stânca unde ari casã, doî porþi de hier cu patru parmaclâcuri, un bal-con în dosul casilor spre eºitori ºi galerie la scara cea mare a casãlor, careacest lucru am sã-l fac pânã cum mai gios însãmnez adicã: porþile ºi parma-clâcurile sânt dator a li face întocmai dupã planul d-lui arhitectului Nizman,pe care plan s-au iscãlit d-lui boieriul ºi sã aflã la mine; parmaclâcurile au afi de hier englãzesc asãmine ºi vergili; porþile vor fi de hier englizãsc iar stâl-pii ºi legãturile porþilor au a fi toate de hier de Sãbiu precum ºi lungime ºigrosime lor vor fi dupã voinþa ºi plãcerea d-lui boieriului. Broaºtele celi maria porþilor iarãºi mã îndatorescu a li lucra bine dupã mulþãmirea d-lui boieriu-lui. Asãmine ºi toate legãturile bine lucrate ca sã placã d-sale.

Balconul are a fi de fier de Sãbiu ºi de fier englizãsc ºi fasonul întoc-mai dupã cum sânt celelalte balcoane de la ace casã precum ºi încã lãrgimelui ºi grosime lui sã fie întocmai fãrã ce mai puþinã osãbire.

Galerie scãrii va fi de …1 pe care au dat-o d-sale boieriului având legã-turile de hier bun ºi pe care galerie eu mã îndatorescu a o lega foarte bine casã-s clatine cât de puþin.

Silviu Vãcaru

Tot acest lucru mã îndatorescu a-l face dupã a d-lui boieriului plãcerespre a aduce mulþãmire d-sale ºi a le aºeza toate la locul lor cu a mii meºtericel mult pân la sfârºitul viitoarei lui iunie. D-lui boieriul îmi va plãti pentruhier ºi lucru câte patru lei douãzãci para[le] pe oca de fier a porþilor, balcoa-nelor ºi a galeriei scãrilor, iar parmaclâcurile îmi va da câte trei lei douãzãcipar[ale] pe ocã.

Din bani am primit acum de la d-lui boieriul ºapte mii trii sute lei, iarrãmãºiþa câtã sã va face pe lucru ce voi da o voi primi-o când voi sãvârºi totlucrul.

ªi spre credinþã am iscãlit contractul ºi de K. K. Aghenþie sub protecþiecare mã aflu.

Arh. Naþionale Iaºi, Colecþia „Documente”, P. 98/131._______________________1 Cuvânt ilizibil.

Alcãtuire1848 august 18, Iaºi

1-le. La dedesupt arãtatul an ºi zioa s-au hotãrât între dumna[lui] boeruvistiernic Nicolai de Roznovanu de o parte ºi dum[nealui] lãcãtuºu d. Iacobªleghel ºi dum[nealui] alamaru d. Zerafim Mãzmande altã parte alcãtuireaaceasta cu urmãtoare condiþii:

1. Dumnealui boeru Nicolai de Roznovan pentru lucru de lãcãtuºie ºide alãmãrie ce este trebuincioasã la casãle dumisale la Stânca ca sã le facãnumiþii maisteri va plãti preþuri urmãroari: adicã pentru fieºtecare fereaste cu16 balamale, duo pacuviluri, dou paia stanguri ºi duo cârligi de oprit, care vatrebui la aceasta case lecãtuºie ºi alãmãrie cu 108, una sutã opt lei; fieºtecareuºa de spalet ºi de sticle cu ºase þiþini balamalele, duo zovoare ºi cufundate,broascã cu duo monunchiuri ºi toate trebuincioase cu 148, una sutã patruzeciºi opt lei; iar dacã cumva va fi ºi niºte uºe de un canat, aceste numai cu 65,ºasezeci ºi cinci lei. În sãvârºit pentru acele trebuincioase grate de fer laferesti pentru ona câte trii lei. Iarã alãmaru sã fie plãtit din preþuri sus arãtate,adicã pentru o olivã sau la fereasta sau la uºa câte 10 lei ºi pentru o porechede menunchi cu a lor trebuincioase 40 lei.

2-le. Primesc dumnealor lechetuºu d. Iacob ªeghel ºi alãmaru d. Zera-fim Mãzmang ace sus arãtate lucru cu preþuri acele numite se îndatorescu ale face toate întocmai dupã probele ce au dat dumnealor cinstit boierului bune

168

Noi date despre reparaþiile fãcute la castelul de la Stânca 169

ºi sinetoase dupã plãcerea boierului în o vreme de ºapte luni de zile fãrã nicio zãbavã.

3-le. În sãvârºi dumna[lui] alcãtuitori s-au unit încã prin aceasta cãcinst[it] boieru Neculai de Roznovan sã dea la iscãlitu acesteia pe lucrurilenumite o arvunã de 50# adecã la lachetuºu Iacob ªlegãl 35# ºi la alãmaruZerafim Mãzmag 15. Dupã cetire a lucrului atât cât fac bani[i] aceºte iar cevape materialuri trebuincioase ºi la sãvârºitu tot lucrurilor sã se dãe ºi remeºiþã,iar caratu lucrurilor celor mãntuite la Stânca sã fie în purtare de grijãdumis[ale] boierului ºi la bãtut s-au aºezarea ferilor pentru doi oameni de-amei lecãtuºi va da pâine trebuincioasã cinstit precum dã ºi la stoleri.

Spre mai multã siguranþã ºi întogma urmare s-au scris asta în duo deasemene: însuºi una moldov[ineºte] ºi una nemþã. ªi s-au iscãlit precum dela alcãtuitori asemene ºi de la orãºeneascã cinstitã Poliþie ºi de la cinstit K.Preº. Gen. Consulat s-au iscãlit cu iscãlituri ºi punere de peceþi.

Iaºi, august 18 zile 18481.

Arh. Naþionale Iaºi, Colecþia „Documente”, P. 98/132.___________________________1 Urmeazã semnãturi, liste cu banii primiþi, în limba germanã.

Contract1849 ianuarie 12

Fac ºtiut prin acest contract al meu ce dau d-sale boieriului vornicNeculai Rosãt Roznovanul cã mã îndatorãscu ca sã-i fac ºi sã-i teslemanescuo somã bucãþi de piatrã aici în Iaºi, la Copãu, lângã poºtã de la Schee, somãde trii sute optzãci ºi opt bucãþi dupã mãsura mai gios însãmnatã cu preþ ºi sãli plãteascã pe toatã soma di sus zisã ºasã mii cinci sute lei, pentru cari baniam primit acum înainte trii mii cinci sute lei, iar restul sã aibã a me de rãs-punde dupã ce voi istovi cãrãtura a toatã piatra. Pentru care mã îndatoresc cutoatã soma de piatrã sã am ai stivi fãcutul ºi cãratul ºi negreºit pânã la sfâr-ºitul lunii lui iuni 1849. Iar când eu nu aº urma îndatoririlor de mai sus zisãºi pricinuind vreo pãgubire eu d-sale boieriului atunce sã fiu rãspunzãtoriu atoatã pãgubire d-sale boieriului fãrã nici un cuvânt.

ªi pentru întocmai de a fi gios l-am iscãlit eu însuºi acest contract,Petrachi Oisicã.1849, 12 ghenari.

Silviu Vãcaru

180 una sutã optzeci bucãþi piatrã de patru palme gospod lungul, treipalme latul ºi ºasã parmace grosul;

180 una sutã optzeci bucãþi piatrã di trei palme gospod ºi patru par-mace lungul, trei palme latul ºi trei parmace grosul;

22 douãzeci ºi douî bucãþi piatrã de trei palme gospod lungul, treipalme latul ºi trei parmace grosul;

6 ºasã bucãþi piatrã di ºasã palme gospod ºi patru parmace lungul, treipalme latul, o palmã ºi doî parmace grosul.

1849 ghenarie 12Banii pentru închierea lucrãrilor am luat la 15 iunie 1849.

Arh. Naþionale Iaºi, Colecþia „Documente”, P. 98/130.

Contract1850 ianuarie 19

Anul una mie opt sute cincizeci ianuarie în 19 supt iscãliþii Eanul Ari-nivici, Zimar Alicsandrovici, Nahman Piniovici, Idel Leibovici, Avram Stru-lovici, Iosip Isipovici ºi Alecsandru Caciacovechi, încredinþãm prin acest alnostru contract cã ne-am tocmit la d-lui boieriul vist[ier] Neculai Roset Roz-novanu ca sã-i acoperim cu teniche casile ce d-lui are aice în capitalie pre-cum ºi casile de la moºiia d-sale Stânca, cu urmãtoarele condiþii:

1. Noi fiind tovarãºi chezãºi rãspunzãtor unul pentru altul sântemdatori a lucra toate aceste acoperãmânturi cu material trebuincios, adecã cãr-buni, cum ºi cositori cu sacâz, puindu-le toate din punga noastrã ºi meºteriinoºtri având a le lucra bine fãrã de nici un cusur, iar tinicheaoa trebuincioasão va da d-lui boieriul.

2. Ne îndatorim ca sã facem rândurile de cinci table ºi giumãtate ºi lafieºtecare rând sã fie bãtute câte cinci clampe ºi la fieºtecare clampã bãtutedoaã cuie, care cuie sã fie îndestul de lungi, dupã mulþãmirea d-sale boieriu-lui ºi tablile sã fie bine lipite cu cositori pentru ca sã nu rãmâe cel mai puþinloc nelipit, precum ºi bãtutul tablelor sã facã iarãºi pe cât sã va pute mai bineca sã nu poatã treci vreo picãturã de apã.

3. Ulucile trebuincioasã atât la casile de aice cât ºi la casile de la Stâncane îndatorim a le face toate, ca sã fie bine lipite cu cositor de amândouã pãrþileºi cositoriul sã fie bine vãrsat spre a sã lipi tablile unde sã nu rãmâie vreo bortã.

4. Ne îndatorim purure a ave câte opt meºteri la lucrufieºtecãrue acope-rãmânt ºi sã începem lucrul a tinichelilor acum, îndatã, iar aºãzatul tenichelilor

170

Noi date despre reparaþiile fãcute la castelul de la Stânca 171

îndatã când ni sã va face cunoscut. ªi deosãbit ne mai îndatorim ca la cope-rãmântul casilor de la Stânca sã aºãzãm ºi un uluc de tablã de clasã unde vaarãta d-lui arhitectonul1 precum ºi locul ce ceasornicul a-l face iarãºi dupãcum ne va arãta d-lui arhitectonul. ªi sã îmbrãcãm cu tabli de tiniche ºi unlemn care are a sluji pentru steag, dându-le d-lui boieriul tablile de aramã.

5 Pentru ostineala ºi cheltuielile nostre1 ne va da d-lui boieriul pentruacoperãmântul casilor de la Stâncã câte dou carboave de lada de tablã ce sãvor1 întrebuinþa, iar pentru acoperãmântul casilor din capitalie ne va da tablede fier cu care este acoperitã acum casa lãsând însã noi rândul acel de la stre-aºina casei pentru ca sã nu sã strice brâile ºi piste acel rând vom pune tablãde tiniche dupã cum d-lui arhitectonul va arãta. ªi noi ne îndatorim a face totacest lucru bun ºi sãnãtos dupã voinþa ºi plãcerea d-sale boeriului, silindu-nea-l face pre cât sã va pute mai în grabã, fãrã a lipsi vreodatã de la lucru, afarãnumai de sãrbãtori ºi sã nu îndrãznim a dosi o tablã, mãcar, de tiniche. Lacare urmare dovedindu-se sã fim în ce mai gre învinovãþire.

Banii ni sã va da optzãci carboave acum la facerea contractului pe carei-am ºi primit, optzãci carboave, când vom începe a aºãza tablile pe casã ºicenovul banilor când vom sfârºi tot lucrul. ªi dacã la toamnã când urmeazãploile sã va întâmpla a sã ivi undeva vreo deslipiturã prin care sã treacã apa,noi ne îndatorim ca îndatã ce ne va da ºtire sã mergem ºi sã reparãm.

Totodatã ne îndatorim a feri de întâmplare de foc atât casile cât ºi odaiaunde vom lucra.

ªi acest contract s-au întãrit de obºteaca Poliþie spre a ave tãria ei.Eu, Iancu Aranovici2.Sumãr Alicsandrovici2.Nahman Pincovici2.Idel Leibovici2.Avram Strulovici2.Iosip Iosipovici2.Alexander Kaczkowiki3.

DJAN Iaºi, Documente, P. 98/133______________________________1 Aºa în original.2 Urmeazã semnãturi în ebraicã.3 Scris cu litere latine. Urmeazã întãrirea Poliþiei Capitalei ºi însemnãri de primire

a banilor.

Silviu Vãcaru

Contract1850 aprilie 13, Iaºi

Prin care eu gios iscãlitul Iacob ªleighel supus prusienescu fac cunos-cut cã sunt dator a face pentru casele dumisale boerului vist[iernic] cuconu-lui Necolai Roset Roznovan de aice din Iaºi ºi de la moºãia Stânca 63 adicãºasãzãci ºã trii obloane de fier cu uºori trebuincioºi pentru ogiaguri dupãbruba1 ce mi sã va da de cãtrã d-lui arhitectului Hiciman pentru care acesteobloane am tocmit cu d-lui boieriul ca sã-n plãteascã cât 14 adicã patrusprã-zãci lei de fieºtecare oblon ºã mã îndadorescu ca sã le fac precum arãt dupãpruba ce-mi va da arhitectu fãrã ce mai micã singherealã din suma arãtatã aobloanelor acele ce vor fi pentru ogeagulelor2 casãlor de la Stânca îndato-rescu ca la 15 a viitoarei luni mai sã le dau gata, iar celelalte obloane sã le dauasãmine gata la sfârºitul viitoarei luni mai când atunce sã am a primi ºã plata.

Smintealã în lucru ºã în ralitoa2 ferului mã îndatorescu a nu face pre-cum nici mai multã întârziere. Pentru care am adeverit acest contract cuînsuºi a me iscãliturã.

Iaºi, 1850 aprilie în 13.Iacob …3.

Arh. Naþionale Iaºi, Colecþia „Documente”, P. 98/134.________________________1 Proba (?).2 Aºa în original.3 Indescifrabil.

Socoteala lui Carol zugravul pentru lucrul fãcut la Stânca1851

125 galbeni socotit câte 36 lei galbãnul pentru zugrãvitul unei odãimari, colindorul cel lung cu cel mic, o odae de tauletã, douã odãi mari ºi unantreu cu scara pânã gios. Toate aceste în etajele de sus, iar în etajul de giosam a zugrãvi un antreu cu acel cu sticli, ºapte odãi ºi un antreu mic din dosulscãrilor.

120 sã scad banii ce-au primit – însã:5 la facerea contractului;15 daþi la 4 dechembrie 1850;15 la 20 ianuarie;20 la 17;

172

Noi date despre reparaþiile fãcute la castelul de la Stânca 173

30 dupã adeverinþa din 12 martie;35 zugravilor alcãtuiþi în urmã a sãvârºi odãile arãtate mai sus cu 10#

ci li s-au dat la facerea contractului;24 sã adaug acei ce au dat zugrãveli pentru ei.29 piste tot au a primi.1851.

Arh. Naþionale Iaºi, Colecþia „Documente”, P. 98/154.

Soma cãrãmizii trebuitoare pe anul ’851 pentru heiurile de la Stânca1851

490.000 cãrãmidã le are;320.000 cãrãmidã pentru boltã;30.000 cãrãmidã pentru sobi.840.000 150.000 cãrãmidã rãmasã di anul trecut690.000 trebuie.

Arh. Naþionale Iaºi, Colecþia „Documente”, P. 98/131.

Contract1851 martie 18

Noi care mai gios ni vom iscãli cu mânuli noastre nemþãºte ne-am alã-cãtuit cu dum[nea]lui boieriul vist[iernic] Niculai Roset Roznovanul ca sã îizugrãvim la casãli de la moºia dum[nea]lui Stânca zeci sobi la rândul di suscu materialul boelile lui Carl zugrav dupã plãcerea dum[nea]lui boieriului.Ne mai îndatorim a mai zugrãvi antreaua di gios di la scara mari precum ºiun colidor tot din gios i trei odãi, toat[e] din gios cu a noastri boeli, toatezugrãviti bini dupã plãcerea dum[nealui] boieriului. Pentru sobi ari sã ni plã-teascã 6#, adicã ºasã galbini blanci pentru toati zeci sobi, iar pentru antre[t],colido[a]re trii odãi di gios adicã cinci cu totu ari a ni plãti 35# adicã triizãciºi cinci galbini blanci din cari bani acum la facirea contractului am primit10#, adicã zeci galbini, iar ceialalþi bani vem sã primim rânduri, dupã sporiullucrului. Iar noi ne îndatorim ca sã fim în luare pânã la gãtire ºi toati acestiavem a lucra dupã desemnuri alesã.

Silviu Vãcaru

Frany Melli…1

Drec…ki1

…………….1.Franz Dombionosky.1851 mart[ie] 18.2# adicã doi galbini am priimit de la dum[nealui] boieriul vist[iernic]

Neculai Ruset Roznovanu cu care s-au sfârºit toatã plata cuvenitã mie pentrulucrul cuprins în acest contract.

[1]851 iunie 1.Franz Dombionosky.

Arh. Naþionale Iaºi, Colecþia „Documente”, P. 98/151._______________________1 Indescifrabil.

Contract1851 martie 21

Prin care gios iscãlitul Hreºcu ªerf fac cunoscut cã m-am alcãtuit cu d-luiboieriul vist[iernicul] Neculai Roset Roznovano ca sã zugrãvesc toate feres-tile, glafonurile dintre fereºti ºi zaluziile de la toate fereºtile casãlor d-saleboieriului aflãtoare pe moºiia Stânca ºi anume: toate uºile, fereºtile, gratiileºi glafarurile dintre fereºti a odãilor etajului de sus ºi uºile de lemn ºi de fher,fereºtile cu gratiile ºi glafarurile, douã paravanuri ºi un uluc prin care trecisârma clopotelor aºãzat în colidorul de sus, iar paravanurile, unul la scãrilesufrageriei sus, iar altul ci dispãrþãºti în douã coridorul cel mari de gios, ceosãbit m-am îndatorit a le zugrãvi, mã îndatoresc a le zugrãvi pe toate acesteîn coloritul curat alb lucrând bine douoa cu blaivaser de Veneþia ºi a le lus-trui bine cu lustrul cel mai fin de Viena; iar uºile, fereºtile ºi dulapurile cesânt prin odãile etajului de gios le voi zugrãvi în coleorul naturei lemnuluiaºa precum sânt ºi zugrãvite vreo câteva pe care le voi lustrui numai; zaluzã-lile asãmine le voiu zugrãvi în coloritul cel mai curat verde lucrând boeauabine cu oloiu. Toate acestea arãtate mai sus mã îndatoresc a le zugrãvi cu unbun material ºi bine lucrat cu oloi ºi a le lustrui precum sã poate mai bine,aducându-le în desãvârºire dupã mulþãmirea ºi plãcerea d-sale boieriuluinegreºit pânã la 20 a viitoarei luni aprilie anul curgãtoriu în care vreme înce-pând lucru, iar îndatã dupã sãvârºirea cestui contract voiu sta neclintit în lucrucu zãci oameni ai mei buni meºteri ºi cu mine al 11-le pentru ca precum am

174

Noi date despre reparaþiile fãcute la castelul de la Stânca 175

zis tot lucrul ce voiu face sã fie dupã mulþãmire ºi plãcerea d-sale boieriului.Preþurile vor fi acele alcãtuite prin osãbit contract de zugravul Carl Jadlov-schi ce are închiet cu d-lui boieriului închieri anume cum aratã, a cãrue înda-toriri le voiu urma întocmai fãrã cât de puþinã strãmutare. Iar pentru celedouã paravanuri ºi ulucul arãtat voi primi preþul hotãrât de opt galbeni dupãosãbitã tocmalã ce am sãvârºit cu d-lui boieriul.

Insã când eu m-oi abate de la urmarea întocmai a îndatoririlor cuprinsãîn þitatul contract sau în acest de faþã fãcând oarecari lucru care i-ar aducemulþãmire d-sale boieriului s-au aº pricinui alta necuviinþi scãzând numãruloamenilor cu unul macar sau aº întrebuinþa vre-un rãu material atunce oricecheltuialã s-ar face prin îndreptarea altor meºteri ºi alte ce s-ar simþi de nevoieva fi în sângura me rãspundere. ªi spre întocmai urmare am iscãlit acest con-tract cu însuºi mâna me.

Din bani am primit acum înainte douãzeci galbini, bez douãzãci ºipatru galbeni ce osãbit am primit de la zugravul Carl, iar ceilalþi bani nu sãvor slobozi dupã sporiul lucrului ce voi face.

…………1.Anul 1851 mart[ie] 21.

373 lei, 25 par[ale], adicã trei sute ºaptizãci lei ºi douãzeci ºi cinciparale am primit în socoteala lucrului ce am a face dupã acest contract. 1851mart[ie] 29.

………..1.444 lei, adicã patru sute patruzeci ºi patru lei, în 12 # s-au dat la 29 ºi

la 31 mart[ie] dupã ce-au adeverit.398 lei, 20 par[ale], adicã trii sute nouãzeci ºi opt lei, douãzãci parali am

mai primit în socoteala facerii lucrului arãtat în acest contract. 1851 aprilie 17.707, adicã ºapte sute ºapte lei am primit spre întreagã istovire a plãþii

cuvenitã mie pentru tot lucrul ce-am sãvârºit la casile de la Stânca pentru careurmeazã a me iscãliturã.

Arh. Naþionale Iaºi, Colecþia „Documente”, P. 98/153._______________________1 Semnãturã indescifrabilã.

Silviu Vãcaru

Socoteala meºterilor ce-au aºãzat ºi au lustruit parcheturile de la Stânca1851 iulie 2

5971 lei 10 parale pentru aºãzatul ºi lustruitul a 1405 parcheturi câte 4 leiºi zeci parale pentru fieºtecare parchet dupã contract.

336 lei pentru aºãzatul ºi lustruitul a 84 stânjãni privazuri câte 4 lei distânjãn, dupã contract.

28 lei, 20 parale, pe douã parcheturi fãcute din nou câte 14 lei ºi 10parale de parchet, preþul alcãtuit de Albert prin contract.

Însãmnare lucrului fãcut mai mult piste alcãtuire160 lei pentru îndreptatul uºilor de la balcoane care fiind corojite

umbla greu. Pentru facerea a 5 privazuri la balcoane ce-au fost stricate dezugrav ºi pentru pusul la 24 uºi niºte bucãþi mici ca sã nu agiungã mãnunchiude privaz.

Arh. Naþionale Iaºi, Colecþia „Documente”, P. 98/156.

176