NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR...

40
NOI CERCETĂRI ARHEOLOGICE LA BRAN de AUGUSTIN ULANICI Intre anii 1973-1975 1 au Tost continuate săpăturile arheologice de la Braneţ, jud.Olt, cercetările avînd drept scop să aducă date noi cu privire la întinderea şi succesiunile stratigrafice ale aşezărilor de tip Coţofeni, din perioada de tranziţie la epoca bronzului, şi Glina III¬ Schneckenberg, din perioada timpurie a epocii bronzului. Săpăturile au căpătat şi un caracter de salvare, dată fiind sta- rea de degradare şi surpare treptată a malurilor promontoriului, pro- vocîhd distrugerea resturilor de locuire străvechi. fn cele trei campanii au fost deschise patru secţiuni: fh anul 1973, şanţul II AB (20x1 m) şi suprafaţa I A (9x4 m); în 1974, şanţul III (10 x x1 m), cu casetele adiacente (9x1,50 m); în 1975, şanţul IV (10x1 m), cu două casete adiacente (9x1 m), continuîndu-se şi cercetarea supra- feţei I A prin extinderea acesteia cu încă 6x4 m. Suprafeţele săpate însumează 140 nfi (fig. 1 ). Observarea profilurilor secţiunilor a adus noi precizări privind stratigrafia din staţiune, confirmîndu-se succesiunea depunerilor sta- bilită în primul an de cercetări^. De asemenea, săpăturile au permis într-o oarecare măsură să putem delimita ariile aşezărilor respective. Astfel, cea de tip Coţofeni s-a desfăşurat fn vechi mai mult în zona de NE şi centrală a promontoriului, locuinţele aglomerîndu-se spre la- turile lungi ale acestuia. La rîndul ei, aşezarea Glina IH-Schnecken- berg depăşeşte spre NV aria aşezării anterioare. Totodată s - a putut stabili spre NV (adică spre botul dealului) stratul culturii din epoca bronzului se subţiază, dispărfnd cele două niveluri inferioare, remar- cîndu-se numai ultimul, care se află suprapus pe solul steril din punct de vedere arheologic (pămfnt galben-lutos) -stratul Coţofeni nemaipunfn- du-se fn evidenţă (fig.4). fii suprafaţa I AB (fig.2) şi secţiunile II AB şilll (fig.3) 3 s-a ob- servat următoarea succesiune stratigrafică; Peste un pămfnt galben-lutos (depozit loessoid), steril arheolo- gic, se suprapune un strat de pămînt cenuşiu-roşcat, cu o grosime ce atinge fn unele sectoare 0,40 m (suprafaţa I AB şi şanţul II AB). ceastă depunere aparţine culturii Coţofeni şi fn cuprinsul ei s - a pus fn evidenţă, din nou, cel de al doilea nivel dovedit şi prin două locuinţe de suprafaţă, fiecare cu cîte o vatră. Primul nivel, remarcat atît c o - loristic, cft şi printr-un semibordoi fn anul 1972, se distinge şi îh şan- ţul II A B , săpat în anul 1973, restrîngîndu-se însă spre SV promonto- riului, după cum s - a putut constata în suprafaţa I AB. Suprapus solu- 3 3 www.mnir.ro

Transcript of NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR...

Page 1: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

NOI CERCETĂRI A R H E O L O G I C E L A BRAN EŢ

de AUGUSTIN ULANICI

Intre anii 1973-1975 1 au Tost continuate săpăturile arheologice de l a Braneţ, jud .Olt , cercetările avînd drept scop să aducă date noi cu pr iv i re l a întinderea şi succesiunile stratigrafice ale aşezărilor de tip Coţofeni, din perioada de tranziţie la epoca bronzului, şi Glina I I I¬Schneckenberg, din perioada timpurie a epocii bronzului.

Săpăturile au căpătat şi un caracte r de sa lvare , dată fiind s t a ­r e a de degradare şi surpare treptată a malurilor promontoriului, pro -vocîhd distrugerea res tur i l o r de locuire străvechi.

fn cele t re i campanii au fost deschise patru secţiuni: fh anul 1973, şanţul II A B (20x1 m) şi suprafaţa I A (9x4 m); în 1974, şanţul III (10 x x1 m), cu casetele adiacente ( 9x1 ,50 m); în 1975, şanţul IV (10x1 m), cu două casete adiacente (9x1 m), continuîndu-se şi cercetarea supra­feţei I A prin extinderea acesteia cu încă 6 x 4 m. Suprafeţele săpate însumează 140 nfi (fig. 1 ).

Observarea profi luri lor secţiunilor a adus noi precizări privind stratigraf ia din staţiune, confirmîndu-se succesiunea depunerilor s t a ­bilită în primul an de cercetări^. De asemenea, săpăturile au permis într-o oarecare măsură să putem delimita ar i i le aşezărilor respective. Ast fe l , c ea de tip Coţofeni s - a desfăşurat fn vechi mai mult în zona de N E şi centrală a promontoriului, locuinţele aglomerîndu-se spre l a ­turi le lungi ale acestuia . L a rîndul e i , aşezarea Glina IH-Schnecken-berg depăşeşte spre NV a r i a aşezării anterioare. Totodată s - a putut stabi l i că spre NV (adică spre botul dealului) stratul culturii din epoca bronzului se subţiază, dispărfnd cele două niveluri inferioare, r emar -cîndu-se numai ultimul, ca re se află suprapus pe solul s te r i l din punct de vedere arheologic (pămfnt galben-lutos) - s t ra tu l Coţofeni nemaipunfn-du-se fn evidenţă (fig.4).

fii suprafaţa I A B (fig.2) şi secţiunile II AB şilll ( f ig.3) 3 s - a ob­servat următoarea succesiune stratigrafică;

Peste un pămfnt galben-lutos (depozit loessoid), s te r i l a rheo lo ­g ic , se suprapune un strat de pămînt cenuşiu-roşcat, cu o grosime ce atinge fn unele sectoare 0,40 m (suprafaţa I AB şi şanţul II AB ) . A¬ceastă depunere aparţine culturi i Coţofeni şi fn cuprinsul e i s - a pus fn evidenţă, din nou, c e l de a l doilea nivel dovedit şi prin două locuinţe de suprafaţă, f iecare cu cîte o vatră. Primul nivel , remarcat atît c o -l o r i s t i c , cft şi pr intr -un semibordoi fn anul 1972, se distinge şi îh şan­ţul II A B , săpat în anul 1973, restrîngîndu-se însă spre S V promonto­r i u l u i , după cum s - a putut constata în suprafaţa I A B . Suprapus so lu -

3 3

www.mnir.ro

Page 2: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

IC

Suprat IB-1975

D

F ig .1 . - P lanul săpăturilor arheologice de l a Braneţ efectuate îh perioada 1972-1975. www.mnir.ro

Page 3: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

O 1 2m Y / /\ Sol cemşiu roşcat ( C O Ţ O F E N I )

n r r m Sol galben lu tos

F i g . 2 . - Prof i lu l peretelui N - E al suprafeţei I A B . Braneţ 1973 şi 1975.

www.mnir.ro

Page 4: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

Il 111 liKhvgl 2 GUNA-sd tr un cenuşiu deschis t7777iNr/t:\ 1 GLINA-sd brun cenuşiu închis 13573 Strat COŢOFENI- ne săpat în 1974

Oi Pietre de rîu Q" 1 2m O Arsuri - cărbune m^—^—^mmé

Chirpici

F i g . 3 . - A. Planul şanţului HI; B . Profilul peretelui S - V al şanţului IU . Braneţ 1974. www.mnir.ro

Page 5: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

lui cenuşiu-roşcat se află un pămînt bruh-cenuşiu humos, a cărui gro­sime variază fntre 0,15 m (şanţul IV) (fig.4) şi 0,50 (şanţul II AB şi şanţul III) (fig.3), cuprinzînd materiale arheologice de tip Glina III— Schneckenberg din perioada timpurie a epocii bronzului, fn cuprinsul acestui strat au putut fi surprinse din nou tre i niveluri de locuire, puse fn evidenţă atft co lo r i s t i c , cît şi prin şase locuinţe de suprafaţă. De ­punerile sfnt bine diferenţiate mai ales fn şanţul III (fig.3), unde f ie ­care nivel de călcare este delimitat de celălalt prin cfte o locuinţă de suprafaţă, f iecare cu cfte o vatră. Totodată, complexele de fragmente ceramice , precum şi cfteva pietre de rfu de mărime mijlocie demarcau limitele niveluri lor respect ive . Solului brun-cenuşiu humos fi succede o depunere remaniată, ca re la rfndul e i este suprapusă de solul actual, gros de c i r c a 0,10 m.

L a sud de şanţul I 1972, pe latura sud-vestică a dealului, fn c a ­dru l suprafeţei I A B au fost descoperite şase gropi, t re i dintre ele (nr.1, 3 şi 4) fiind surpr inse prin taluzarea marginii abrupte a pro ­montoriului. Din volumul acestora s - au păstrat porţiuni mici (la f ie ­ca re aproximativ cfte 1/4 din capacitatea totală). Celelalte gropi (2, 5 şi 6) au putut fi cercetate fn întregime. Complexele, de dimensiuni v a ­r ia te , aveau forme de clopot şi porneau a se adfnci din ultimul nivel Gl ina I I I , deranjfnd locuinţele Gl ina III ale niveluri lor de jos şi Coţo­feni; adfncimile lor variază fntre 1 ,10 m şi 2,45 m. Nu s -au constatat urme de ardere a pereţilor acestora . Frecvenţa materialului arheo­logic e r a slabă, p oarecare excepţie făcfnd gropile nr.1 şi nr.6.Prima, cu o înălţime păstrată de 1,55 m, avea diametrul la fund de 1 ,30 m, i a r c e l maxim de 1 ,50 m. Pămîntul de umplutură cuprindea cîteva f rag­mente ceramice tipice culturi lor Gl ina III -Schneckenberg şi Coţofeni,a-cestea fiind masate spre mijlocul gropii împreună cu bucăţi mari de ch i rp ic i provenite din locuinţele Coţofeni (C) şi Gl ina III ( loc. n r . 4) , străpunse şi amputate parţial de complexul în discuţie. Groapa n r . 6 , cercetată tot în suprafaţa I A B 4 , se află aproximativ la 6 m de cea p r e ­cedentă. Avea fundul drept cu un diametru de 2 m şi se adîncea la n i ­velul solului actual cu 2,10 m; diametrul maxim 2,25 m. Şi acest com­plex amputase parţial o locuinţă Gl ina III (nr.9) şi una Coţofeni (D),an-trenînd în pămîntul de umplutură atft fragmentele ceramice, cît şi bu ­căţi de ch i rp ic i şi de vatră, acestea din urmă provenind din locuinţa n r . 9 . Alte elemente nu au putut fi constatate.

Locuinţele (C şi D) dezvelite în suprafaţa I AB sînt proprii c e ­lui de a l doilea nivel din stratul de cultură Coţofeni.

Locuinţa C , a cărei suprafaţă şi contur nu au putut fi determi-iiate, s - a putut remarca mai ales prin vatra de mari dimensiuni, cît şi prin materialele specifice cultur i i Coţofeni aflate in s i tu .Ceea ce s - a păstrat este probabil capătul N E a l locuinţei. A i c i se afla pe un plan orizontal , l a adîncimea de 0 ,90 -0 ,95 m,o masă de ch i rp i c i , r es tur i din suprastructura locuinţei, care avusese pereţii constituiţi din pari şi nuiele (cu diamètre de 2 şi 3 cm), toate acoperite cu lut în aşa fel, în­cît grosimea unui perete atingea şi 10 cm. Nivelul de călcare a l adă­postului se afla la 0 ,90 -0 ,95 m de la suprafaţa solului actual. Vatra ,

37

www.mnir.ro

Page 6: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

L E G E N D A

I I Sol vegetal EE2 Strat remaniat V///À Sol brun c e n u ş i u cu humus H m « W n a l h » n l n t r t c ,

#*P'ietre de rîu Chirp ici Fragmente ceramice^

•0,35 • *

I 0 » '

V

u a r D u n i

F i g . 4 . - A . P lanul şanţului IV ; B . Pro f i lu l peretelui N -V a l şanţului I V . Braneţ 1975. www.mnir.ro

Page 7: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

F i g . 5 . - Braneţ, jud . Olt 1 - 4 ; unelte din corn do cerb descoperite fn locuinţe şi strat Coţofeni.

39

www.mnir.ro

Page 8: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

F i g . 6 . - Braneţ, jud.Olt , 1-5: vase descoperite în locuinţele C şi Cultura Coţofeni.

40

www.mnir.ro

Page 9: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

amenajată direct pe nivelul antic de călcare, pe o zonă mai ridicată, prezenta un strat de lipitură de lut netezită cu grijă şi măsura un d i a ­metru de 0 ,90 m şi o grosime medie de 0,07 m. Sub vatră pămîntul fu­sese a r s pînă la adîncimea de 0,100 m, iar suprafaţa acesteia, de c u ­loare alburie, avea partea centrală deteriorată din cauza unei folosiri mai îndelungate. Nu s - au observat urme de refacere .

în pămîntul de umplutură a l locuinţei C , pe lîngă numeroase fragmente ceramice, ch i rp i c i , particule de cărbune şi cenuşă (mai ales în juru l vetrei ) ,se găseau oase de animale domestice (ovicaprine, por­cine) , de cerb , cît şi oase de păsări. Tot a ic i au mai fost descoperite: trei s i l exur i atipice de culoare cafenie-deschisă, o rîşniţă fragmen­tară din gresie şi un Trecător de mari dimensiuni, din rocă calcaroasă. O fusaiolă din lut a r s , de formă rotundă aplatizată, avea un diametru de 0,075 m. fn masa de ch i rp i c i , pe lîngă fragmente ceramice, se aflau in situ t re i căniţe-căuş cu torţi suprafnălţate, păstrate întregi (fig.6/l ,3, 4); tot de a i c i provine o cană tipică cu unele analogii în cultura Kosto-lac ( f ig.6/5) . S e mai remarcă fragmentele a cîtorva vase de provizi i , unul dintre acestea avînd diametrul gurii de 0,800 m. Multe dintre frag­mente păstrează ornamente obţinute cu şnurul răsucit. Numeroase frag­mente ceramice sînt a r se secundar pînă la zgurif icare, datorită unui incendiu puternic ca re a mistuit aşezarea.

Aproximativ l a 4 m NV de locuinţa C s - a aflat un alt adăpost (D) a l cărui perimetru păstrat reprezintă c i r c a 1/5 din suprafaţa sa i n i ­ţială. Urmele locuinţei au putut fi bine puse în evidenţă, atît datorită vetre i , cît şi fragmentelor ceramice sau vaselor descoperite in situ pe nivelul de călcare. Acesta din urmă se afla la 0 ,90 -0 ,95 m de la s u ­prafaţa solului actual şi delimita c e l de a l doilea nivel de locuire. O vatră rotundă, din lut bine frămîntat, deteriorată în mare măsură, fu­sese amenajată pe o suprafaţă mai ridicată de pămfnt. Diametrul păs­trat măsura 1,20 m şi grosimea 0,110 m. Suprafaţa vetre i , de culoare alburie, dovedea urme de folosire îndelungată.

In zona locuinţei, pe lîngă chi rp ic iu l şi particulele de cărbune mult diseminate, s - a u descoperit patru s i l exur i atipice, un "c iocan" din corn de cerb cu gaură de îhmănuşare (fig.5/3), o săpăligă din corn de bovideu (bos taurus) şi o rîşniţă fragmentară din gres ie . Oasele de animale domestice aflate a i c i aparţinuseră unor bovidee şi porcine.

Din fragmentele ceramice , destul de numeroase, au putut fi în­tregite cfteva vase de mărime mijlocie cu corp tronconic, umăr bombat şi gura arcuită trompeţiiorm, cu colţurile trase din buză (fig.7/3-4).

în ju ru l vetre i se aflau in situ: două vase întregi, un mic pahar (fig.7/1 ) şi o ceşcuţă (fig.6/2); două fusaiole din lut a r s cu forme r o -tunde-aplatizate şi o brăţară din acelaşi material - lustruită şi i n c i -zată fin (fig.8/6).

Obiectelor descoperite în restur i l e de locuinţe l i se adaugă altele, din depunerea aparţinînd cultur i i Coţofeni. Materialul l it ic este const i ­tuit din 8 s i l exur i atipice de culoare cafenie, din două rîşniţe f rag­mentare din g res ie , un frecător din gresie cuarţoasă şi un percutor din rocă dură.

41

www.mnir.ro

Page 10: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

Din corn de cerb au fost lucrate 3 ciocane (rig.5/2-4), două d in ­tre acestea (fig.5/2-3) putfnd îi asemănate cu aşa-zisele "ciocane-mă-c i u c i " din cadrul culturi i Sălcuţa^, cît şi pentru epoca bronzului - cu cele din ar ia culturii V e r b i c i o a r a 6 , unde sînt socotite ca elemente de legătură cu cultura Monteoru?. S e r i a uneltelor din oase de animale o completează două săpăligi, din care una din corn de cerb (rig.5/1) şi a lta din corn de bovideu.

Ce le t re i fusaiole din lut a r s , descoperite în locuinţele de s u ­prafaţă, au forme discoidale aplatizate.

Referitor la ceramică, cele constatate şi menţionate în raportul de săpătură pe anul 1972 rămîn valabile şi pentru cercetările din p e r i ­oada anilor 1973-1975. E s t e drept, cu ocazia ultimelor săpaturi au fost remarcate şi unele elemente noi.

Ceramica , după tehnica de lucru a pastei, este împărţită în două mar i categori i : una care cuprinde vase lucrate dintr-un lut amestecat cu n i s ip , r a r e pietricele şi cioburi pisate alături de paiete de mica şi c a l c a r , cealaltă categorie îhsumîhd recipiente lucrate dintr-o pastă a¬proape lipsită de impurităţi. S e manifestă îh general o grijă deosebită pentru omogenizarea pastei , cît şi pentru obţinerea unei arder i cît mai uniforme. Suprafeţele exterioare sînt acoperite, în multe cazur i , cu un s l ip constituit din lut fără impurităţi. După ardere , pereţii vaselor au căpătat o culoare portopalie-cărămiaie sau brună-cenuşie în diferite nuanţe, s l ipu l diferenţiindu-se color ist ic (de cele mai multe ori) de res­tul peretelui recipientului .

Formele , cele întregi, cît şi cele parţial sau integral r econst i ­tuite sînt următoarele: căniţe-căuş cu toarta supraînălţată (fig. 6/1 —4) { pahare cu pereţi tronconici (fig.7/1); castroane de diferite dimensiuni din ca re unele cu un corp arcuit şi gura largă mai mult sau mai puţin e -vazată spre exter ior (fig.8/1); altele, reprezentîhd un tip diferit, Be remarcă prin buzele îngroşate mult şi teşite oblic spre interior (fig' 8/2; 9/1 -2 ) .

Din categoria recipientelor de mărime mijlocie fac parte şi v a -se le -borcan cu corp uşor arcuit prelung, gît scurt şi gura înclinatăJh-afară, cu colţuri alăturate două cfte două, trase din buză (fig. 7/3-4) , pe c a r e , uneori, apar proeminente alungite, două cfte două, dispuse ve r t i c a l (fig.7/2). Tot în categoria vase lor mijlocii includem c a s t r o a ­ne le -cupe (fig. 8/4) cu gftul scurt şi gura răsfrfntă fnafară, precum şi cana cu toartă din bandă lată, Bupraîhălţată (fig.6/5). Mai multe r e c i ­piente lucrate dintr -o pastă de bună calitate, de culoare portocalie, au corpul puternic bombat şi gftul înalt, pe l inia umărului fiind ap l i ­cate apucători vert ica le sau orizontale (fig.9/5-6).

Frecvente sînt amforele cu gftul aproape ci l indric şi gura trom-petiformă (fig.8/3, 5) , lucrate dintr-o pastă de bună cal itate.

Vase le mar i , cum sfnt cele de prov iz i i , au corpul uşor arcuit , gftul scurt şi gura uşor aplecată fnafară. fn locuinţa C , un astfel de recipient avusese diametrul gurii de 0,800 m.

Tort i l e bandate supraînălţate, cît şi cele ovale fn secţiune dez ­voltate din marginea vasului se remarcă des (fig.6/2, 3 ) . Apucătorile

42

www.mnir.ro

Page 11: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

F i g . 7 . - Braneţ, jud .Olt , 1, 3-4: ceramică descoperită îh locuinţa D; 2 , 5: fragmente ceramice din stratul de cultură Coţofeni.

43

www.mnir.ro

Page 12: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

de diferite forme, vert ica l sau orizontal alungite, so evidenţiază mai ales pe recipientele de mari dimensiuni. Abundă colţurile trase din buză (fig.7/2-4), acestea prezentfndu-se fn variate ipostaze,de la co l ­ţul simplu pînă la c e l fn formă de ureche umană sau a colţurilor du ­blate fn exterior cu c re s te , oblice şi drepte (fig.7/2). După cum s - a subliniat anterior , aceste elemente reprezintă una din caracter ist ic i le ceramic i i de tip Coţofeni de la Braneţ°.

Funduri le vase lor sfnt fn marea lor majoritate drepte, remarc în-du-se fnsă şi cfteva rotunjite. Fundul inelar apare pe un fragment care făcuse parte dintr-un castron modelat dintr-o pastă fină omogenă şi arsă l a negru-cenuşiu.

Tehnici le cît şi motivele decorative sînt multiple şi sînt specifice aceste i cu l tur i . Predomină ornamentele incizate (fig.7/3, 4; 6/2,3). A¬plicaţiile în re l ie f , "boabele de l inte" , sînt evidenţiate pe umerii vase ­lor mari şi mic i , fiind ordonate într-un singur şir (fig. 6/5 ;9/5,6). T e h ­nica imprimării cu şnurul "răsucit" apare pe recipiente de toate cate ­gorii le (fig.6/4, 5 ) . Procedeul pictării cu alb a suprafeţelor ex te r i ­oare ale vase lor poate fi dovedit deocamdată numai pentru două r e c i p i ­ente de mari dimensiuni, după cum o sugerează cîteva fragmente c e r a ­mice, fncrustaţia cu o pastă albă apare numai acolo unde este imprimat un decor cu şnurul "răsucit".

Motivele decorative acoperă - într-un procent ridicat - întreaga suprafaţă exterioară a vase lor , remarcîndu-se din nou frecvenţa im-presiuni lor sau crestăturilor, unele adînci şi late, dispuse în benzi c i r c u l a r e , etajate. A l teor i suprafeţele exterioare prezintă un decor metopic obţinut din inc iz i i prelungi, vert ica le , unite între ele douăcîte două prin haşuri oblice (fig.7/3). Din inc iz i i prelungi, oarecum neor­donate, a rezultat un motiv cvasiunghiular pe toată suprafaţa ex te r i ­oară a unui mic vas de culoare cărămizie (fig.7/4). Striuri le,ordonate fn benzi obţinute cu "măturică" (Besenstr ich) , se remarcă de asemenea în primul nivel de locuire (fig.9/4). Acest procedeu nu lipseşte din a¬r i a cultur i lor Gl ina I I I , T e i ^ , Monteoru şi Otomani 1 0 .

Pe o cănită cu corpul emisferic ornamentul este compus dintr-un şir de scurte impresiuni oblice pe l inia umărului - de sub care por ­nesc fn jos şase reg istre a cfte patru sau şase l in i i incizate (fig. 6/3). O astfel de manieră de lucru o vom fntîlni şi în ceramica culturi i V e r -b i c i o a r a 1 1 .

Formele , aplicaţiile plast ice, cît şi motivele decorative însumate în largul repertoriu ceramic de l a Braneţ le putem găsi - prin analogie - în numeroase aşezări din Oltenia şi T rans i l van ia . Astfel , unele vase, cum sînt cele de tip "borcan" (fig.7/2), îşi găsesc bune corespondenţe tipologice l a "Poiana în P i s c " - Caşolţ, j u d . S i b i u 1 2 , sau la Boarta, din acelaşi judeţ. Paharul cu pereţii căzînd-oblic pe marginea fundului drept (fig.7/1) îl întîlnim tot fn aşezarea mai sus amintită1 3.

Cfteva fragmente ceramice care sugerează castroane adfnci (fig. 8/2; 9/1-2 ) , lucrate dintr-o pastă neagră-cenuşie fn spărtură şi por -tocaliu-cărămizie pe suprafeţele exterioare, prezintă un interes mai, deosebit. Acestea , atft prin tehnica de preparare a pastei, prin for -

44

www.mnir.ro

Page 13: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

F i g . 8 . - Braneţ, jud .Olt , 1-2: castroane reconstituite; 3 - 5 : f rag­mente ceramice din locuinţa D; 6: brăţară din lut a rs des ­coperită tot fn locuinţa D.

45

www.mnir.ro

Page 14: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

F i g . 9 . - Braneţ, jud.Olt , 1-2, 4 -6 : fragmente ceramice de tip Coţofeni; 3: fragment de idol descoperit fn locuinţa D.

46

www.mnir.ro

Page 15: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

mele şi elementele decorative, cît şi prin dimensiunile lor , oferă cele mai bune similitudini în materialele descoperite pe "Grindul Branişte" lîngă C î rna 1 4 . L a acestea se adaugă şi alte elemente, cum ar fi a s e ­mănările dintre cele două vase -askos , ce l de l a Cîrna 15 şi ce l de la Braneţ 1 ° , găsit într-un bordei Coţofeni. Faţă de cele de mai sus , a¬partenenţa la cultura Coţofeni a mormîntului de la Cîrna nu mai poate fi pusă l a îndoială 1?.

fn masa de ch i rp ic i a restur i lor locuinţei C se afla spartă in situ o cană cu corp emisfer ic , gît scurt , gura evazată spre exter ior ,a l că­r e i fund e r a drept, iar toarta din bandă lată pornea din gura vasului şi se prindea pe umăr (fig.6/5); pereţii, în toată grosimea lor , sînt de culoare portocaliu-cărămizie; decorul , obţinut prin imprimare cu şnu­r u l răsucit, este alcătuit din benzi a cîte c inc i l ini i oblice, paralele, astfel ordonate încît a rezultat un motiv unghiular; deasupra acestuia, pe l in ia umărului, sînt aplicate în şir c i rcu la r "boabe de l inte" . Cele mai bune analogii - în acest caz - se pot remarca la Cuina Turcu lu i 1 8 . A i c i , în stratul de cultură Coţofeni s - au remarcat şi fragmente c e r a ­mice de tip Kostolac, care , pe baza tipologiei formelor şi motivelor de­corat ive , reprezintă două etape evolutive: Kosto lac -P ivnica , mai t im­purie, şi Kostolac-Baden, maitîrzie 1^. Fragmentul ceramic de la Cuina Turcu lu i , care are analogii cu cana de la Braneţ (fig.6/5),a fost încadrat în cea de a doua etapă (Kostolac-Baden)20. Similitudinile din­tre cele două recipiente le găsim atît în forme cît şi în motivele orna -amentale de pe acestea . Un element deosebitor (care constituie de fapt un raport de anterioritate) îl vom găsi în procedeele tehnice diferite folosite l a obţinerea decorului de pe cele două vase . Astfel , pe frag­mentul de l a Cuina Turcu lu i s - a utilizat tehnica împunsăturilor succe ­s i v e 2 1 , i a r l a Braneţ - imprimarea cu şnurul răsucit alături de ap l i -caţiunile plastice ("boabe de l inte" ) . Aceste elemente deosebitoare pot să reprezinte - în cazu l de faţă - un raport cronologic, după care v a ­sul de l a Braneţ se datează anterior celui de la Cuina Turcu lu i .

Pentru a elucida, trebuie să amintim - îh l in i i generale - per io­d izarea cu l tur i i Coţofeni propusă de Petre Roman. Astfel , primei faze a cultur i i respective îi sînt caracter i s t ice printre altele: aplicaţiunile plastice sub forma "boabe de l inte" , impresiunile cu şnurul şi benzile de şănţuleţe late dispuse c i r cu l a r şi etajat pe toată suprafaţa ex te r i ­oară a recipientelor . Tot în această fază se fac remarcate şi colţurile trase din buză22. fn f a z a a doua, ca un procedeu superior de reţinere a pastei îşi face apariţia, pe lîngă alte elemente, tehnica împunsătu­r i l o r s u c c e s i v e 2 3 , fn cea de a t re i a , odată cu elementele înnoitoare, procedeul imprimării cu şnurul devine r a r 2 4 , fn contextul celor de mai sus , vasu l de l a Braneţ, prin caracter i s t ic i l e lu i , poate fi încadrat în faza a I - a a cultur i i Coţofeni, anterioară aceleia pe care o reprezintă ceramica de tip Kostolac-Baden de la Cuina Turcului şi din care face parte şi fragmentul c i tat . Mai mult decît atît, ceramica de tip Coţofeni din aşezarea noastră prezintă, mai ales în primul nivel , suficiente e¬lemente care să permită încadrarea sa în prima fază a culturii respec­tive. Aceste elemente a r f i : castroanele cu buza îngroşată spre inte-

47

www.mnir.ro

Page 16: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

r i o r , ceştile cu fundul drept, coifurile trase din Duză, ornamentarea întregii suprafeţe exterioare a vaselor , prezenţa în procent ridicat a "boabelor de l inte " , cît şi a impresiunilor cu şnurul răsucit2"^.

fn această situaţie, legat şi de analogiile dintre cele două vase mai sus -c i ta te , se poate vorbi de o influenţă culturală - în timp - de tip Coţofeni într-un mediu Kostolac-Baden.

In totalitate, ceramica de la Braneţ îşi găseşte cele mai bune c o ­respondenţe în aşezările de la B u l e t e a - C h i c i u r l a 2 6 şi Ocnele M a r i - C a -sota, jud.Vîlcea 2?, Bod, jud.Braşov 2 8 , Moreşti 2 9 şi Cipău, jud. Mu­r e ş 3 0 , Caşolţ, j u d . S i b i u 3 ! şi Feldioara-Dealul Cetăţii, jud.Braşov 3 2 .

Tot din categoria ceramici i face parte şi o brăţară intactă (diam. 0,110 m) găsită in situ în Leuinţa D (fig.8/6). Suprafaţa exterioară de culoare galbenă-cenuşie a fost lustruită şi decorată c u s t r iur i fin i n ­c i za te . Cele mai bune asemănări le aflăm în nivelul II de la Brăiliţa printre materiale de tip Gumelniţa A2 tîrziu - B1 t impur iu 3 3 . Un exem­plar asemănător a fost pus în evidenţă tot într-un mediu gumelniţean (tîrziu) la P l o v d i v 3 4 . P iese s imi lare , însă de dimensiuni mai mici, s -au remarcat şi în cadrul culturi i VinCa, la Liubcova, jud.Caraş-Severin35, acestea din urmă fiind lucrate din rocă cenuşie. Astfel de obiecte s - au aflat şi îh mediul cu l tur i i Boian, în staţiunea eponimă3^, cît şi în nive­lu l neolitic de la P o i a n a 3 ? . Pe exemplarul din urmă se remarcă un de ­cor asemănător ce lui de la Braneţ.

Două catarame din os , comparabile c u piesele mai sus -c i tate , au fost descoperite în aşezarea Monteoru de la Bogdăneşti 3 8.

Un fragment de idol ( ? ) feminin (fig. 9/3), aflat în locuinţa D, fu­sese lucrat dintr-o pastă fină, c a r e , după ardere, a căpătat o culoare gălbuie-cafenie ; decorul constă din inc iz i i ordonate mai ales pe muchi­i le lungi ale f igurinei. In partea centrală a acesteia , incizii le fuseseră grupate îh aşa fel încît trebuie să fi format o bandă mai lată, frîntă la mijloc într-un unghi c u o deschidere largă. Spre bază, latera l , se află o gaură ca re comunică cu interiorul concav a l bazei figurinei.Probabil, conform unei s imetr i i , trebuie să mai fi existat încă o perforaţie - la cealaltă margine a respectivului obiect. Decorul indică o fază veche a cu l tur i i Coţofeni. Cele mai bune analogii ni le oferă fragmentul de idol feminin de la Mugeni, jud.Harghita, încadrat într-o fază tîrzie de tip Ariuşd39. Legat de aceasta merită a se sublinia faptul că l a Mugeni în unele locuinţe materialul de tip Ariuşd se afla împreună c u ceramica Coţofeni 4 0, ceea c e , după părerea unor cercetători, dovedeşte con­temporaneitatea lor c e l puţin parţială 4! , Această afirmaţie capătă o oarecare pondere prin prezenţa fragmentului de la Braneţ.

In or ice c a z , influenţele culturale locale asupra culturii Coţo­feni, cum sînt şi cele de tip Ariuşd-tîrziu, se fac simţite pe a r i i d e s ­tul de întinse.

fn concluzie, cele constatate c u ocazia primei săpături de la B r a ­neţ rămîn valabile şi în urma cercetărilor din perioada 1973-1975. St râ­tul de cultură Coţofeni gros de c i r c a 0,40 m cuprinde două nivelur i , f iecare cu unele ca rac te r i s t i c i propr i i , reprezentînd însă o unitate o r ­ganică. Multe dintre caracter i s t ic i l e primului nivel le vom regăsim ce l

48

www.mnir.ro

Page 17: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

de a l doilea, amplificate sau diminuate, alături de alte elemente înnoi­toare. Ceramici i primului nivel îi sînt specifice: incizi i le verticale,mai mult sau mai puţin late, dispuse în benzi c i rculare etajate pe suprafe­ţele exterioare ale recipientelor, fără spaţii cruţate între ele: impre-siunile cu şnurul răsucit; aplicaţiunile plastice sub forma "boabelor de l in te " ; colţurile trase din buză în diferite ipostaze, precum şi p re ­zenţa unor castroane cu buza mult îngroşată şi teşită oblic.spre inte­r i o r .

Multe dintre elementele proprii primului nivel le vom regăsi şi în cea de a doua depunere arheologică, adăugîndu-se însă noi tehnici de ornamentare, cum este cea a împunsăturilor sau cea a "p ic tur i i " albe aplicate pe toată suprafaţa exterioară a vasului . Toate acestea din u r ­mă sînt puse în evidenţă cu totul sporadic.

Conform ce lor de mai sus , acest material arheologic - atît pe baza tipologiei formelor, a tehnicilor de luc ru , cît şi a motivelor decora ­tive - reprezintă o fază timpurie a culturi i Coţofeni. în conţinutul aces ­teia primează înrîuririle de factură autohtonă - sălcuţeană-gumelniţeană - alături de influenţele culturale de tip Ariuşd-tîrzii. în unele forme, cit şi îh tehnicile de ornamentare se face simţită şi prezenţa aspectului Cernavoda I I I - C e l e i .

Aşezarea de tip Coţofeni de la Braneţ dovedeşte prin materialul său ceramic că s - a dezvoltat în contextul general a l respectivei culturi, pe baza fondului loca l , cu part iciparea unor factori sudici şi sud -ves -t i c i .

* Cultura Gl ina I I I -Schneckenberg succede fără cezură culturii C o ­

ţofeni, cu o depunere arheologică groasă de c i r c a 0,50 m. In ultimele campanii f iecare dintre cele t re i niveluri de călcare au putut fi puse în evidenţă prin cîte două locuinţe de suprafaţă, ale căror forme nu au putut fi însă determinate decît cu aproximaţie. Din cîte s - a putut de ­duce, ele avuseseră un contur rectangular, cu pereţi din nuiele, po-mostiţi cu lut; în inter iorul fiecărei amenajări s - a constatat şi cîte o vatră, unele dintre acestea prezentînd şi urme de re facere .

Nivelul de călcare a l locuinţelor a fost dovedit şi prin inventarul arheologic (unelte, ceramică), curent constatat in situ alături de p ie ­trele de rîu - toate marcînd pe orizontală nivelul respectiv .

Locuinţele n r . 7 (şanţ III) şi n r . 9 (suprafaţa I AB) au nivelul de călcare l a adîncimea de 0 ,70 -0 ,75 m şi delimitează nivelul I . Vatra p r i ­mei locuinţe are diametrul de 0,75 m şi grosimea de 0,045 m,reprezen-tînd urme de re facere . Sub ea se găseau fragmente ceramice de tip Co­ţofeni. Vat ra locuinţei n r . 9 , distrusă parţial de groapa n r . 6 , a fost a¬menajată l a un nive l superior ce lui de călcare. Forma sa rotundă, cu un diametru de 1 m, s - a păstrat destul de bine. Peste prima lipitură, groasă de 4 cm, s - a suprapus alta de 10 cm. Sub vatră se află de a s e ­menea fragmente ceramice de tip Coţofeni,oase de animale domestice, precum şi un corn de ce rb .

Locuinţele n r . 4 (supraf. I AB) şi n r .6 (şanţ III) aparţin nivelului I I , aflîndu-se l a adîncimea de 0,50-055 m de la suprafaţa solului actuaL

49

www.mnir.ro

Page 18: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

F i g . 1 0 . - Braneţ, jud .Olt , 1-9» unelte din s i l ex . Cultura Gl ina I I I -Schneckenberg .

50

www.mnir.ro

Page 19: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

Vatra primei locuinţe, de forma rotundă, are un diametru de 1 m. A avut iniţial o grosime de c i r c a 7 cm, adăugîndu-i-so ulterior, prin refacere, un strat gros de 8 cm. Primul fusese uşor curbat concav. Amenajarea de acelaşi feldin locuinţa n r . 6 aven o forma rotundă cu un diametru de 1,50 m şi prezenta urmele unei re facer i groase de 4 cm. Făţuiala a¬proape compactă, de culoare albicioasă, era bine netezită. Sub ambele vetre se masau fragmente ceramice de tip Glina I I I .

Locuinţele n r . 5 (şanţ Iii ) şi n r . 8 (şanţ IV) reprezintă col de a l I l I - l ea nivel de cultură. Vetrele de formă rotundă nu depăşeau 1 m îh diametru, i a r grosimea acestora măsura în medie 10 cm.Nu prezentau urme de re facere . Niveluri le de călcare ale acestor adăposturi se a¬flau la adîncimea de 0 ,30 -0 ,40 m de la suprafaţa solului actual . L o c u ­inţa n r . 8 , dezvelită în secţiunea a I V - a , reprezintă de fapt stratul de cultură Gl ina I I I -Schneckenberg , fără diferenţierea lui îh tre i niveluri, ca în celelalte secţiuni. Această situaţie marchează spre nord-vestul promontoriului scăderea intensităţii de locuire , remareîndu-se aici nu­mai ultimul n ive l .

Inventarul ce lor şase adăposturi cuprinde unelte din oase do a¬nimale, din piatră şi din lut a r s , alături de fragmente ceramice, din care s - a u întregit cîte va vase .

Dintre cele 36 piese din si lex descoperite - de culoare cafenie în diferite nuanţe - 16 sînt t ipice. T r e i dintre acestea sînt piese de tip fierăstrău (fig . 10/7; 1 1 / 8 , 9 ) . P r ima , de mari dimensiuni, este pu­ternic denticulată şi păstrează urme din c o r t e x 4 2 . Celelalte s i lexur i sînt reprezentate de două gratoare (fig . 10/6); 1 1 / 2 ) , patru răzuitoare pe aşchii (fig . 10/1 , 2 ; 11/3, 6) şi şapte răzuitoare pe lame de mărimi diferite ( f ig. 1 0/3-5; H / l f 4, 5, 7 ) . Un percutor din si lex cafeniu în­ch i s , aşchiile, precum şi cîteva r e s tu r i nucleiforme mult epuizate do­vedesc obţinerea uneltelor în aşezare.

în locuinţa n r . 5 s - a găsit un obiect aplatizat din piatră, păstrat fragmentar ( f ig . 1 2 / 1 ) , care avusese o formă rotundă. Mijlocul fiecărei feţe prezintă cîte o concavitate. Unele similitudini le găsim în aspec ­tul Schneckenberg A din sud-estul Trans i lvan ie i , unde astfel de piese sînt numite de Prox "Rillenhämmer" 43. în locuinţele n r . 4 , 6 şi 7 s - au aflat t r e i rîşniţe, păstrate fragmentar şi două frecătoare, toate din gresie calcaroasă.

Din oase de animale au fost prelucrate o ser ie de împungătoare de diferite dimensiuni.

S e r i a uneltelor se continuă cu două fusaiole din lut a r s , rotunde şi aplatizate ( f ig . 1 2/7 - 8 ) , descoperindu-se şi una de alt t ip ,cu"butuc" bine reliefat (fig. 1 2 / 9 ) . O strecurătoare (fig. 12/6) are de asemenea similitudini îh faza A a aspectului Schneckenbe rg 4 4 . Din inventarul l o ­cuinţei n r . 4 a făcut parte şi o greutate din lut a r s pentru plasa de pes­cuit (fig. 1 2 / 2 ) , păstrată fragmentar. Notăm şi o "lingură-căuş" f rag­mentară (fig. 1 2 / 4 ) , cu analogii atît în cadrul culturi i Sălcuţa 4 5 c f t şi îh aşezarea de l a Schneckenbe r g 4 6 , nelipsind din aşezările de tip Glina I I I de l a Crivăţ 4? sau de la Văcăreşti, jud.Dîmboviţa 4 8.

Un fragment ceramic sugerează forma schematizată a unui p i -

51

www.mnir.ro

Page 20: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

F i g . 11 . - Braneţ, jud .Olt , 1-9: unelte din s i l ex . Cultura Gl ina I I I -Schneckenberg .

52

www.mnir.ro

Page 21: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

F i g . 1 2 . - Braneţ, jud .Ol t , 1 : obiect din piatră; 2: greutate din lut a r s ; 3 -5 : capace din lut a r s ; 6: lingură căuş; 7 -9 : fusaiole. Cultura Gl ina I I I -Schneckenberg.

53

www.mnir.ro

Page 22: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

c io r uman (fig. 18/l ), amintind st i lul şi maniera de lucru sălcuţeană. In secţiunea II A , l a adîncimea de 0,45 m s - a descoperit un mic

pumnal votiv din aramă, rea l izat prin ciocănire, de formă triunghiulară, cu baza lată arcuită şi cu patru găuri pentru prinderea nituri lor; lama este mult aplatizată şi fără nervură mediană (lung: 0,040 m,lăţimea ma­ximă: 0,016 m) (fig. 18/3). Astfel de piese îşi au originea îh sudul egeic, în C i c l a d e 4 9 , fiind răspîndite în Helladicul vechi . Pe teritoriul Româ­n ie i , acelaşi tip, din cupru, însă de dimensiuni mai mari îi găsim într-o fază tîrzie a cultur i i Cucuteni50. L a Crivăţ, jud.Ilfov51 , cît şi la Ho-morîciu, jud.Prahova52 a u fost descoperite două pumnale din bronz cu forme mult evoluate, f iecare cu nervura mediană bine reliefată, făcînd parte tot din tipul de sc r i s mai su s . Alte analogii oferă şi exemplarul de l a Căzăneşti, jud . Vîlcea53 lucrat din aramă. O ser ie de corespondenţe se remarcă în pumnalul descoperit l a Belotic — Şumar în Iugoslavia54.

Tipologic, în categoria de care ne ocupăm, sînt incluse şi pum­nale mici ,tr iunghiulare din grupul Periam.fn R^S.F.Iugoslavia, în necropola de l a Mokrin s - au aflat astfel de piese, datate ca şi precedenta în pe­r ioada Reinecke A1^5.

Inventarul l ocu i r i i de tip Gl ina II I -Schneckenberg cuprinde, pe lîngă uneltele amintite, cîte va vase mici întregi şi numeroase fragmente ceramice , din ca re unele au putut fi întregite.

După cum s - a mai arătat56 f tehnica diferită de prelucrare a pas ­tei îngăduie distingerea a două mari categorii de vase . Prima include ceramica grosolană, a cărei pastă conţine nisip cu pietricele, cioburi pisate mărunt, boabe de ca l ca r şi mica. Arderea s - a făcut la negru-cenuşiu sau cărămiziu (în spărtură) şi cărămiziu sau cenuşiu în mai multe nuanţe, pe suprafeţele exter ioare . De cele mai multe or i ,acestea sînt acoperite cu s l i p . Categoria respectivă predomină în nivelurile s u ­per ioare . Ceramica de bună calitate este lucrată dintr-o pastă în a cărei compoziţie intră ca degresanţi nisipul fin, paietele de mica şi mici granule de c a l c a r . Amestecul este omogen şi dens; îh urma arde ­r i i a rezultat o culoare cărămizie sau brun-cenuşie; uneori, suprafe­ţele exterioare sînt acoperite cu sl ip fin, cu nuanţe mai deschise decît culoarea restului peretelui vasului . In cadrul acestei categorii se r e ­marcă o specie a cărei pastă este deosebit de omogenă şi arsă uniform la negru-cenuşiu. De obicei acestea din urmă au suprafeţele bine nete­zite , fiind lustruite - mai ales - suprafeţele interioare. Procentual ,ce­ramica de bună calitate apare într-o cantitate mai mare în primul nivel de l ocu i re .

Alături de formele constatate în primul an de săpături se adaugă a l te le , noi, care completează considerabil repertor iul ceramicii de la Braneţ. fn categoria recipientelor de mari dimensiuni se includ cele de prov iz i i , unele dintre acestea cu gura largă, cu diamètre ce variază in­tre 0,380 m şi 0,420 m.

O se r i e de fragmente ceramice sugerează vase cu corpul rotun­j i t , gura uşor evazată (fig. 17/9); a ltele, au pereţii înalţi, gîtul drept şi buza teşită orizontal (fig. 17/1); alături de acestea, amforele cu co r ­pul mult rotunjit, cu gîtul înalt şi gura evazată (fig. 17/10), se remarcă în ce l de a l doilea nivel de cultură.

54

www.mnir.ro

Page 23: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

F i g . 1 3 . - Braneţ, jud .Olt , 1-8: vase reconstituite de tip Glina I I I -Schneckenberg .

55

www.mnir.ro

Page 24: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

1

www.mnir.ro

Page 25: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

Alte forme, care au putut fi parţial sau integral întregite, r e ­prezintă o gamă largă de vase mici şi mij locii , cum sfnt: castroanele mai mult sau mai puţin adfnci, cu corpul bombat şi gura arcuită spre interior, cu buza teşită sau subţiată (fig.13/1 , 5; 17/5). Din această specie face parte un exemplar a cărui buză este rotunjită fn exterior şi demarcată de corp pr intr -un şănţuleţ c i r c u l a r . Suprafaţa exterioară este decorată cu un "pieptene", rezultfnd grupaje de liniuţe paralele (fig. 1 6 / 2 ) . Castroanele cu corpul aproape tronconic, cu umerii rotun­jiţi şi gura largă-trompetiformă (fig. 13/4; 15/1 ; 1 6/1 ) sfnt fntflnite frecvent. Cfteva dintre acestea avuseseră cfte patru torţi dispuse s i ­metric, care porneau din buză şi se prindeau pe umărul vasului (fig. 1 3 / 6 ; 14/6)57. fn primul nivel de cultură se fac remarcate des r e c i p i ­entele cu gura trompetiformă. Acest lucru a fost constatat atft la Mi ­nai Vodă - Bucureşti cft şi l a Ciurel-Bucureşti, forme similare e v i -denţiindu-se şi l a Cuciulata fn nivelul in fe r io r^ 8 . Dintr-o pastă groso­lană s - au rea l izat castroane cu corpul tronconic şi gura aproape c i l i n ­drică (fig. 1 5 / 7 ) , acestea remarcfndu-se mai des fn nivelul I I . Străchi­nile se disting prin varietatea l o r . Un astfel de recipient, lucrat d in ­tr-o pastă fină de culoare cărămizie-portocalie cu pete cenuşii, are corpul bitronconic rotunjit, cu etajul superior mai dezvoltat;gîtul drept se termină cu o gură rotunjită, demarcată în exterior de restu l vasului printr-un şănţuleţ c i r c u l a r (fig.14/1). Din aceeaşi ser ie face parte un recipient la care etajul superior este puternic înclinat spre interior ( f ig. 1 4 / 2 ) . P r i n tehnica de luc ru , forme, cît şi prin ornamentare, cele mai multe similitudini sfnt puse în evidenţă în aspectul cultural C e r n a ­voda I de la Căscioarele^ 9 . La rgu l repertoriu a l străchinilor include cîteva care au corpul uşor rotunjit, gura dreaptă sau arcuită mai mult sau mai puţin spre inter ior . Buzele acestora sînt rotunjite sau teşite oblic. Majoritatea acestor recipiente au fost înzestrate cu proeminenţe de diferite forme verticale-alungite sau orizontale (fig.14/3-5,5;15/4). Un fragment ceramic , cu pasta de bună calitate arsă la cenuşiu, suge­rează o formă mai deosebită. Corpul , uşor rotunjit spre fund, se t e r ­mină cu o gură înclinată imperceptibil către inter ior . După cum re iese din ruptura fragmentului, vasul avusese două apucători prelungi (din care s - a păstrat numai una), paralele şi cu capetele teşite oblic (fig. 1 3 / 3 ) . Analogia cea mai bună o găsim la S y r o s , în Cic lade , unde piesa respectivă a fost încadrată (cronologic) în Cic lad icu l Vechi II (2800¬2200 î . e . n . ) 6 0 . Din categoria vaselor mici şi mijlocii fac parte şi cele cu pîntecele s f e r i c , gftul scurt şi gura evazată. Torţile, fn număr de două, sînt lucrate din bandă lată, pornind din buză şi prinzîndu-se pe diametrul maxim a l recipientului (fig.13/7). O ser ie de vase de uz c o ­mun, cu corpul alungit şi gura trompetiformă (fig.15/6) sau cu corpul bombat şi cu gîtul înalt-cilindric (fig. 13/2; .14/10), sînt întîlnite mai ales în primul nivel de cultură. Alte le , din categoria celor de mai sus , au marginea "îndoită" spre exter ior , formîhd un " t i v " c i rcu la r pe gura recipientului (fig. 17/7-8) , acest element nelipsind din staţiunea Glina III de la Văcăreşti, jud . Dîmboviţa^ . Tot nivelului inferior îi sînt pro ­pri i cîteva farfuri i (fig.15/5) şi un bol lucrat îh manieră gumelniţeană

57

www.mnir.ro

Page 26: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

Fig .15. - Braneţ, jud.Olt, 1-7: ceramică tip Glina Ill-Schneckenberg.

58

www.mnir.ro

Page 27: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

(fig. 15 / 2 ) . După cum o sugerează un fragment, un recipient cu corpul rotunjit avusese motivul decorativ compus din două şiruri c i rcu lare de mici impresiuni oblice, delimitate în două registre etajate de către trei l in i i incizate c i r c u l a r (fig. 14/8). Motivul respectiv sugerează o manieră de ornamentare folosită şi în cadrul culturi i T e i - faza Căţelu-N o u 6 2 . fn nivelul superior s - au făcut remarcate două păhărele (fig. 18 / 5 - 6 ) lucrate din pastă grosolană, ale căror analogii sînt des întfl.-nite în ar i i le culturi lor Gumelniţa 0 3 şi Sălcuţa 6 4 , cît şi în aşezarea eponimă a cultur i i G l ina I I I , sau la Roşu, jud . I l fov 6 5.

Din cuprinsul ce lui de a l t re i lea nivel de cultură nu l ipsesc o serie de vase mic i , din care menţionăm pe cele de tip "borcan" (fig. 13/8) sau pe cele în formă de "cupă" cu corpul uşor arcuit şi gîtul înalt-cil indric (fig. 15/3), lucrate dintr-o pastă de bună calitate. Far fur i i l e proprii ultimului nivel reprezintă un alt tip decît cele precedente, a¬cestea fiind tronconice (pereţii drepţi căzînd oblic pe marginea unui fund plat de mici dimensiuni) (fig. 18/4, 7 ) , găsindu-se analogii în me­diul cultur i i O toman i 6 6 , fn locuinţa n r . 8 s - a remarcat un văscior cu patru picioruşe (fig. 18 / 2 ) ale cărui similitudini îndepărtate le aflăm în aria cultur i i Criş l a Peştera Spurcată 6?, apoi în cadrul culturi i Să l -cuţa. Unele corespondenţe se întîlnesc şi la C e r n a v o d a 6 8 .

fn afară de materialele desc r i se pînă acum au fost identificate şi două capace păstrate fragmentar. Pr imul (fig. 12/3) fusese lucrat d in ­tr-o pastă grosolană într-o vădită manieră gumelniţeană; celălalt (fig. I 2 / 5 ) , de un tip deosebit, are pereţii c i l indr ic i şi fundul drept. Margi­nea acestuia din urmă, decorată cu cerculeţe imprimate cu t rest ia , fu­sese prevăzută cu tortiţe laterale obţinute prin r id icarea pastei . Tipul de capac c i l indr ic îl întîlnim încă din faza II a culturi i Sălcuţa sub o lormă miniaturală 6 9. Ce le mai bune corespondenţe tipologice ale f rag­mentului nostru se remarcă în faza B a aspectului Schneckenberg din aşezarea eponimă?0. Acelaşi tip, avînd însă marginile mai debordate, s - a găsit în nivelul II de l a Pleşiţa Pietroasă? 1 . Un capac ci l indric , a -semănător ce lor de mai s u s , a fost descoperit şi l a Răcăciuni-Bacău, fiind atribuit fazei I C 2 a cultur i i Monteoru? 2 .

Funduri le recipientelor sînt în marea lor majoritate plate şi cî­teva rotunjite.

Torţile, îhcepîhd cu cele tubuläre, cît şi cele din bandă lată, pornind direct din buză, sînt cele mai numeroase. Frecvente sînt de asemenea tortiţele " f a l se " , "mosor" , şi apucătorile orizontale sau vert icale . Acestea din urmă sînt de multe o r i grupate cîte două sau cîte trei pe marginea guri i recipientului (fig. 15/4).

Tehnici le de ornamentare, cît şi motivele decorative constatate pe materialul provenit în urma primei săpături se remarcă aproape în totalitate şi pe materialul rezultat îh 1973-1975. Dintre elementele noi care s - au evidenţiat acum enumerăm:

- un fragment, pe care apar împunsături succesive,dispuse c i r ­cular pe t re i şiruri pe umărul unui mic recipient (fig. 14/7). Această manieră de ornamentare o remarcăm într-o oarecare măsură şi pe c e ­ramica primei faze - Căţelu-Nou - a culturi i T e i . împunsăturile r e s -

59

www.mnir.ro

Page 28: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

F i g . 16. - Braneţ, jud .Ol t , 1 : vas propriu primului nivel de cultură; 2: vas descoperit îh nivelul H . Cultura G l ina I I I -Schneckenberg .

60

www.mnir.ro

Page 29: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

pective apar dispuse în succesiune, dar distanţate mai mult sau mai pu­ţin unele de a l t e l e? 3 .

- alt fragment, propriu ultimului nivel a l cultur i i , prezintă un decor obţinut din segmente de liniuţe paralele incizate pe umărul v a ­sului şi încrustate cu pastă albă (fig. 17/6). Acest mod de ornamentare îşi găseşte corespondenţe în a r i a cultur i i Cernavoda? 4 şi bune analo­gii în materialul ceramic aparţinînd culturi i T e i , faza Căţelu-Nou - din aşezarea eponimă?^ - , fiind întîlnit însă şi pe ceramica culturi i Gîrla Ma re? 6 .

Un vas reconstituit este decorat pe cvasitotalitatea suprafeţei sale exterioare cu grupaje de liniuţe paralele obţinute cu un pieptene (fig.16/2); pe l in ia umărului bombat, dispuse c i r cu l a r în două şiruri paralele, au fost imprimate cu un obiect ascuţit segmente de l in i i o r i ­zontale. Grupaje de liniuţe incizate au fost constatate şi pe un f rag­ment de tip Petreşti de la Ocna S ib iu lu i?? , cît şi pe fragmente înca­drate în faza I - a a cultur i i Wietenberg de l a Derşida? 8.

Toate elementele mai sus-amintite, propri i ultimelor două nive ­luri de cultură de l a Braneţ, pot să reflecte aportul culturi i Glina I I I -Schneckenberg la formarea culturi lor T e i şi Wietenberg.

Tehnic i le , cît şi motivele decorative întîlnite în aşezare p r e ­zintă ca rac te r i s t i c i diferite de la un nivel l a altul , păstrîndu-se însă unitatea organică a stratului de cultură.

fn primul nivel nu se constată prezenţa decorului cu găuri-bu-toni. Frecvente sînt brîurile alveolate dispuse l a mică distanţă sub buză ( f ig . 1 5 / 6 ) , apoi şirurile de gropiţe-alveole de pe umărul r e c i p i ­entelor (fig.13/7; 14/10; 1 7 / 5 , 9) obţinute prin incizie scurtă sau prin imprimare cu degetul. P r i n imprimare cu un vîrf ascuţit s - au real izat două şiruri de mici liniuţe oblice delimitate în două registre prin t re i l inii incizate c i r c u l a r (fig. 14/8). Un alt motiv incizat constă din z i g ­zaguri etajate în două reg i s t re , c e l superior fiind compus din două ş i ­ru r i , i a r c e l inferior din t re i (fig. 14/1 ) ? 9 . îh categoria elementelor decorative intră şi unele tortiţe fa lse , dispuse imediat sub buza r e c i ­pientului (fig. 1 3 / 1 ) şi care denotă unele influenţe anatoliene. Ceramici i celui de a l doilea, cît şi celui de a l tre i lea nivel îi sînt proprii şirurile de găuri-butoni executaţi în tehnica "au repoussé" (fig. 13/8 ; 15/7; 17/1 ). Cerculeţele de diferite dimensiuni, imprimate cu trest ia şi încrustate cu pastă albă, sînt frecvent constatate (fig.17/2, 3, 1 l ) 8 o . î n unele c a ­zuri , acestea sînt asociate cu şir de găuri perfect rotunde (dispuse pe un rînd sau două), obţinute prin imprimare cu un obiect bont şi îh-crustate de asemenea cu o substanţă albă (fig. 17/10, 1 1 ) 8 1 .

In c e l de a l doilea nivel s - a u remarcat pînă acum mai multe e l e ­mente de tip Schneckenberg B . Ast fe l , pe un fragment, ce sugerează un vas de proviz i i , decorul constă dintr-un şir-de alveole ordonate c i r c u ­lar la o mică distanţă sub buză şi din proeminenţe alungite, verticale şi alveolate, aplicate pe gîtul respectivului recipient (fig. 17/9). Toate a¬ceste ca rac te r i s t i c i le constatăm şi pe cîteva fragmente descoperite l a Schneckenberg, jud .Braşov 8 2 .

61

www.mnir.ro

Page 30: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

F i g . 17- - Braneţ, jud .Ol t , 1-11: fragmente ceramice proprii n ive ­lului II şi I I I . Cultura Gl ina I I I -Schneckenberg.

62

www.mnir.ro

Page 31: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

F i g . 1 8 . - Braneţ, jud.Olt , 1: fragment de idol antropomorf; 3: pumnal votiv de aramă; 2, 4 -7 : ceramică proprie n i ­ve lur i lor I I şi I I I . Cultura Glina I I I -Schneckenberg.

63

www.mnir.ro

Page 32: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

Pe un alt fragment apare combinaţia găurilor-butoni cu brful simplu tras din pastă (fig.17/1 ) 8 3 .

P r i n continuarea cercetărilor de l a Braneţ, fn anii 1973-1975, materialul arheologic nou recoltat a permis o analiză mai amplă a tutu­r o r elementelor caracter i s t ice acestuia . Totodată au putut fi dovedite din nou cele t re i niveluri de cultură unite organic fntr-o depunere groasă de c i r c a 0 ,50 m.

Atft pe baza tipologiei formelor şi a decorului, cft şi pe baza s i ­militudinilor şi sincronismelor constatate pînă acum putem să afirmăm că ceramica de l a Braneţ reprezintă două faze de evoluţie culturală de tip G l ina I I I -Schneckenberg .

P r ima , ca re este mult mai timpurie decît ne-am fi închipuit,o pu­tem s incroniza pe baza materialului arheologic cu faza A a aspectului Schneckenberg, după periodizarea lu i A . Prox® 4 . Pe lîngă alte e l e ­mente, torţile tubuläre, cft şi o se r i e de forme c a cele legate de c u l ­tura de tip "T r i ch te rbecher " descoperite fn sud-estul Trans i lvan ie i , l a Mihai Vodă-Bucureşti o r i l a C i u r e l 8 5 s fnt remarcate şi fn aşezarea de tip Gl ina I I I de l a Braneţ.

Alte sincronisme au fost stabilite pe baza pumnalului votiv de a¬ramă . Ast fe l , cultura Gl ina I I I -Schneckenberg este sincronizată cu grupurile culturale Be lo t i c -Be la C rkva şi Bubanj-Hum H I 8 ° . îh s i s t e ­mul cronologic a l lu i P .Re inecke , grupul Bubanj-Hum III aparţine pe ­r ioadei A1 a epocii b ronzu lu i 8 ? .

C e a de a doua fază, căreia îi corespund nivelul a l doilea şi a l t r e i l ea , se evidenţiază pr intr -un material ceramic cu numeroase s i m i ­litudini fn a r i a aspectului Schneckenberg B . Pe baza tipologiei forme­lor şi elementelor decorative s - au putut stabil i multiple şi bune analo­gii şi fn Muntenia, unde o se r i e de aşezări c a cele de l a G l i n a 8 8 , C i u -re l -Bucureşt i 8 9 , Ro şu 9 0 , C r ivăţ 9 1 , G r e c i , j ud . I l f ov 9 2 şi Văcăreşti, jud.Dîmboviţa 9-', prezintă un material nu de puţine o r i similar celui de l a Braneţ. Astfe l , pe baza analogiilor şi sincronismelor se documen­tează mai c l a r aspectul de tip Schneckenberg B .

în ce priveşte geneza cu l tur i i , se constată din nou ro lu l primar a l fondului l oca l , alături de influenţele sudice transmise prin interme­diul cu l tur i i Cernavoda I .

Pe baza ce lor de mai sus putem conchide că prima fază consta ­tată l a Braneţ conturează o perioadă timpurie a culturi i Gl ina I I I -Schneckenberg, i a r cea de a doua, una mijlocie, fn care se întrezăresc şi acele elemente ca re vor participa l a geneza culturi lor Verb ic ioara , T e i , Monteoru şi Wietenberg 9 4 din perioada mijlocie a epocii bronzului din România.

64

www.mnir.ro

Page 33: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

N O T E

1 Săpăturile s - a u desfăşurat în timp astfel: 7-21 sept. 1973;8-20oct. 1974, 18-31 oct. 1975. L a cercetările din anul 1973 a participat şi Petre Roman de l a Institutul de Arheologie Bucureşti.

2 A U G U S T I N ULAN IC I , în MN, I I , 1975, p.243-255; idem, C A , I , p. 47 -77 .

3 Şanţul I I I a fost săpat în anul 1974, fiind adîncit pînă la primul n i ­vel Gl ina I I I -Schneckenberg , inclusiv .

4 Suprafaţa I A săpată în anul 1973 a fost extinsă în anul 1975, fiind numită convenţional suprafaţa I A B .

5 D . B E R C I U , Contribuţii l a problemele neoliticului în România în l u ­mina noilor cercetări, Ed i t . A c a d . R . P . R . , Bucureşti, 1961, fig. 63/3.

6 D . B E R C I U , S E B . M O R I N T Z şi I .MAXIMILIAN, în Materiale, I I I , 1957, f ig .5 .

7 Ibidem, p. 183. 8 A U G U S T I N ULAN IC I , op . c i t . , p. 50 şi 54. Pentru vasele de la fig.

7/3-4 , cu colţurile apropiate două cîte două, trase din buză, bune analogii găsim pe o strachină de tip Wietenberg, descoperită la O -bre ja , jud .A lba , c f . TUDOR S O R O C E A N U , în AMN,X , 1973,p.496 şi nota n r . 2 4 , p l . V I l /2 .

9 V A L E R I U L E A H U , Cultura T e i , Bucureşti, f . a . , p .89. 10 DORIN P O P E S C U , în Materiale, I I , 1956, p.120, fig.7 şi 9 . 11 D . B E R C I U , în Recuei l du Musée National, tom. IV , Belgrad, 1964,

f ig . 4 . 12 I U L I U P A U L , în Materiale, V I I , 1961, p.107, f ig.7/3. 13 S . D U M I T R A S C U , G . T O G A N , în AMN, VI I I , 1971, p.423 şi pl . IV/7,

12. 14 G H . B I C H I R , în Materiale, V , 1959, p.277, f ig.5/2, f ig.6; vez i de

asemenea şi D . B E R C I U , în Arheologia preistorică a Olteniei, 1939, p .77, f ig.89/9, 11 .

15 G H . B I C H I R , o p . c i t . , fig.5/1 . 16 A . U L A N I C I , o p . c i t . , p .48, 58, pl.1/1 . 17 G H . B I C H I R , înop.cit . , p .276-278, descri ind materialul de la Cfima,

remarcă analogiile acestuia (tehnică, forme, ornament) cu c e r a ­mica cultur i i Coţofeni şi socoteşte că "unele morminte cu ocru, fn tumuli, din Oltenia, pot fi contemporane cu cultura Coţofeni"; fn acest sens vez i şi C I . NICOLĂESCU-PLOPŞOR, V.DUMITRAŞCU, N . G O S T A R , S . B A R T A , ŞTEFAN ŞTEFÂNESCU, în S C I V , I I , 1, 1951, p .277; P E T R E ROMAN, îh "Rev i s ta muzeelor", I , 4,1964, p. 324, atribuia mormîntul de l a Cîrna cultur i i Coţofeni.

18 V.BORONEANŢ, fn S C I V , 17, 2 , 1966, p .349-352, f ig.4. 19 Ibidem, p.345 şi f i g .1 -4 ; p.350. 20 Ibidem, p.351 şi f ig .4. 21 Ibidem, p .349. 22 P .ROMAN, Cultura Coţofeni fn Romania, comunicare prezentată la

65

www.mnir.ro

Page 34: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

Institutul de Arheologie, Bucureşti, 7 martie 1975. 23 Ibidem. 24 Ibidem. 25 După periodizarea lui Petre Roman, fn loc . c i t . ; vezi şi A . ULANICI ,

fn o p . c i t . , pass im. 26 G H . I . P E T R E , fn S C I V , 18, 4, 1967, p.645-647, f ig .4/2-3; 5/1,

6 - 8 . 27 Ibidem, p.652, f ig.5/2; 6/9, 11. 28 H . S C H R O L L E R , Die S te in - und Kupferzeit Siebenbürgens, B e r ­

l i n , 1933, p l . 31 . 29 K U R T H O R E D T şi colaboratori , fn S C I V , IV , 1-2, 1953, p.275,

fig. 13/9-10. 30 D . P R O T A S E ş iN. V L A S S A , fn Materiale, V I , 1959, p.440, fig.

5/8 -9 . 31 I U L I U P A U L , o p . c i t . , p .107, f ig .7/3-5 . 32 E U G E N COMŞA, fn "Cumidava" , I V , 1970, fig.2/1 -6 } 3/1-4. 33 N . H A R T U C H E şi I . T .DRAGOMIR , fn Materiale, U I , 1957, p. 135,

fig. 10/7. 34 P E T E R D E T E V , fn Godişnik, I I I , Plovdiv, 1959, p.18, fig.22/v.

Acest exemplar a re diam. de 0,120 m. 35 E U G E N COMSA, fn " D a c i a " , N . S . , X I I I , 1969, p .11, fig.12/1. 36 V . C H R I S T E S C U , fn " D a c i a " , I I , 1925, p.274-275, p l . X X I l / l 3 . 37 RADU et E C A T E R I N A V U L P E , fh " D a c i a " , I I I - I V , 1927-1932, p.

316, fig.99/20; 100/33. 38 M A R I L E N A F L O R E S C U şi CONSTANTIN BUZDUGAN, fn ArhMold,

V H , 1972, p .177, f ig .47. 39 G E Z A F E R E N C Z I şi ŞTEFAN F E R E N C Z I , fn Sesiunea de comu­

nicări ştiinţifice a muzeelor de is tor ie , decembrie 1964, v o l . I , B u ­cureşti, 1971,p.113, f ig .2/9.

40 Ibidem, p. 105. 41 Ibidem, p. 106. 42 E s t e o piesă specifică culturi i Gl ina I I I -Schneckenberg şi prezintă

aşa-zisa retuşă denticulată prin retuşe normale-inverse obţinute atft ventro -dorsa l , cft şi dorso-ventra l , cf . A .PÀUNESCU, E v o ­luţia uneltelor şi armelor de piatră cioplită descoperite pe ter i to ­r i u l României, E d i t . A c a d . R . S . R . , Bucureşti, 1970, p.203-204.

43 A . P R O X , Die Schneckenbergkultur, Kronstadt, 1941, p .27, fig. 12. 44 Ibidem, p .46, f ig .29. 45 D . B E R C I U , o p . c i t . , p.294, f ig.121/5. 46 A . P R O X , o p . c i t . , f i g .XXV/5 . 47 D . B E R C I U , fn S C I V , 17, 3, 1966, p.533, f ig.3/3. 48 E R S I L I A TUDOR, fn Sc r ip ta Va lachica , 1972, p.105,fig.8/1 ;

o piesă similară este amintită şi de S . MORINTZ şi D .V . R O S E T T I , fn Bucureştii de odinioară, Bucureşti, 1959, p.21 ,fig. 5/1.

49 D . B E R C I U , o p . c i t . , p .534. 50 H .SCHMIDT , Cucuceni in der oberen Moldau, Rumänien, B e r l i n -

Le ipz i g , 1932, p.60, p l .30/1. 66

www.mnir.ro

Page 35: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

51 D . B E R C I U , op . c i t . , l o c . c i t . , f ig .1/2. 52 Tradiţii de luptă şi înfăptuiri socia l iste , Ploieşti, 1974, p.13,fig.a. 53 G H . I . P E T R E , îh S C I V , 21, 3 , 1970, p.482-486, f ig.2/2. 54 M. GARA Ê> ANIN, P ra i s to r i j a S rb j e , I , Beograd, 1973, fig.8/2. 55 M. GAR A é ANIN, îh 39 B e r . R G K , 1958, p.92 şi 94, fig.11/4; idem,

Epoque préhistorique et protohistorique en Jougoslavie, Belgrad, 1973, p .307.

56 A.ULAN1ÇI, o p . c i t . , p .62 . 57 Unele analogii l a Cuciulata , vez i : GH.BICHIR,în " D a c i a " , N .S . ,VL

1962, p.100, f ig .9/9. 58 Ibidem, p .97 , f ig .7/5. In legătură cu aceste forme vezi şi S E B A S ­

T IAN MORINTZ şi G H . C A N T A C U Z I N O , în Materiale, V , 1959, p. 634-635.

59 S . M O R I N T Z und P .ROMAN, în " D a c i a " , N . S . , X U , 1968, p. 71, fig. 21/4 -5 .

60 E F I S A P O U N A - S A K E L L A R A K I S , L a civi l isation Cycladique et l a collection Cycladique du Musée National d'Athènes, 1972, p. 4 şi u rm . , f ig .6 .

61 E R S I L I A TUDOR , o p . c i t . , p .103, f ig.3/5. 62 V A L E R I U L E A H U , o p . c i t . , f ig.18/7. 63 DORIN P O P E S C U , îh " D a c i a " , V - V I , 1935-1936, p.116, fig. 8/3

şi 7 . 64 D . B E R C I U , Arheologia preistorică p.64, fig.68/2. 65 ION N E S T O R , în " D a c i a " , I H - I V , 1927-1932, p.240, fig.8/3; vez i

şi M .CONSTANTIN IU şi PANAIT I . P A N A I T , în C A B , I , 1963, p l . I/1 ; de asemenea, astfel de păhărele s - au descoperit şi la Mîh-drişca, c f . G H . B I C H I R şi EUG.COMŞA, în Materiale, V i n , 1961, p.295, fig.7/3 şi 5.

66 T . B A D E R şi S.DUMITRAŞCU, îh Materiale, I X , 1970, p. 134, fig. 7/6.

67 C .S .NICOLAESCU-PLOPŞOR şi colaboratori, în Materiale, I I I , 1957, p .36, f i g .8/1 -2 .

68 A . L A N G S D O R F F şi I . N E S T O R , îh P Z , X X , 1929, p.214, fig.6 şi notele 8 - 9 .

69 D . B E R C I U , Contribuţii p .326, fig.149/2. 70 A . P R O X , o p . c i t . , p .42, f ig .28. 71 G H . B I C H I R , o p . c i t . , p.104, f ig .12/2. 72 A L E X . V U L P E , înArhMold, I , 1961, p .77, f ig .7/1. 73 V A L E R I U L E A H U , îh S C I V , 2 , X I V , 1963, p.316-319. 74 S . M O R I N T Z şi P .ROMAN, o p . c i t . , f ig.20/5. 75 V A L E R I U L E A H U , op . c i t . , loc . c i t . 76 V L . D U M I T R E S C U , îh'bacia",II, 1925, p.226, cf. V . L E A H U , op.

c i t . , l o c . c i t . 77 I U L I U P A U L , în Materiale, V I I I , 1962, p.193, f ig.9/2. 78 N I C O L A E CHIDIOŞAN, îh " D a c i a " , N . S . , X U , 1968, p. 161-162,fig.

6/7-8 . 79 Unele similitudini privind motivul în zigzag în ceramica de tip C e r ­

navoda I de l a Căscioarele, cf . S .MORINTZ şi P.ROMAN, op .c i t . , fig. 21/5 şi 20/7.

67

www.mnir.ro

Page 36: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

80 întîlnite îh a r i a Horodiştea-Folteşti, cf . D.BERCIU,Contribuţii..., p.313, f ig.142/2; vez i şi HORTENS IA D U M I T R E S C U , în "Dac i a " , I X - X , 1941-1944, p .142-153.

81 Frecvente şi în a r i a culturi i Cernavoda I , cf . S .MORINTZ şi P . ROMAN, op . c i t . , fig.20/12 şi 21/15.

82 A . P R O X , o p . c i t . , p l .X IV/10 . 83 Şi această combinaţie o întîlnim pe ceramica de l a Schneckenberg,

c f . A . P R O X , op . c i t . , p l . X I V / 2 . 84 Ibidem, p.78 şi urm. 85 S . M O R I N T Z şi GH .CANTACUZ INO , op . c i t . , loc . c i t . , p. 634-63 5. 86 Vez i supranotele 54 -55 . 87 D . G A R A S ANIN, o p . c i t . , p .307. 88 ION N E S T O R , o p . c i t . , l o c . c i t . 89 S . M O R I N T Z şi GH .CANTACUZ INO , op . c i t . , l o c . c i t . 90 M .CONSTANTINIU şi PANAIT I . P A N A I T , op . c i t . , p l . l / l ; ü/1-6;

I I l / l - 4 ; V/6 ; V l / 3 ; V n / 2 , 5 -6 . 91 D . B E R C I U , în S C I V , 17, 3, 1966, p.531-534, f ig .2/1-2; 3/3. 92 A . U L A N I C I şi GH .TROHANI , în C A , I , 1975, p.77 şi urm. 93 E R S I L IA TUDOR, op . c i t . , f ig .1/7-8; 2/1-6; 3/1, 5; 6/1-3, 7 . 94 V e z L U B E R C I U , Zori le i s tor ie i . . . Bucureşti, 1966, p.164.

N O U V E L L E S R E C H E R C H E S ARCHÉOLOGIQUES À BRANEŢ

- Résumé -

Durant les années 1973-1975 ont été continuées le fouilles a r ­chéologiques de Braneţ, dép. d 'O l t .

L e s t ro is campagnes ont confirmé les observations s t ra t i g ra -phiques constatées dans la première année de recherches (1972). A ins i on a pu remarquer deux couches de culture archéologique, l a première avec des matériaux du type Coţofeni, de l'époque de transition à l ' é ­poque du bronze, et l a deuxième avec un matériel spécifique pour l a c iv i l isat ion Gl ina I I I -Schneckenberg de l'époque du bronze.

Dans la couche qui appartient à l a civi l isation Coţofeni, avec deux niveaux d 'habitats, on a découvert deux habitations de surface, chaqu'une avec un foyer. L ' inventa i re matériel provenant des habita­tions et du reste de la déposition comprend une série d'outils en pierre et os , des vases et des nombreus fragments céramiques.

Du répertoire des outils en bois de cerfs on remarque deux (fig. 5/2-3) qui peuvent être comparés avec les "marteaux-massue" trouvés dans le cadre des civi l isat ion Sălcuţa et Verb ic ioara .

L e s formes céramiques découvertes sont les suivantes: tasses avec l ' an se surélevé (rig.6/1-4); ve r re s avec le corp tronconique (fig. 7/1); cruches (brocs) avec l ' anse bandée surélevée (fig.6/5); chau­drons de grandes dimensions représentés par deux types: a) le corps

68

www.mnir.ro

Page 37: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

arché et l'embouchure largement évasée en dehors (fig.8/1), b) le corps légèrement bombé et le bord beaucoup épais et biseauté obliquement vérs l'intérieur (fig.8/2; 9/1-2) . D 'autres récipients sont inclus dans la catégorie des " vases - boca l " avec le corps allonge, le coup court et l'embouchure évasée avec des coins tirés du rebord (fig.7/3-4).

Fréquente sont les amphores avec le coup à peu près cylindrique et l 'embouchure trompettiforme (fig.8/3, 5), travaillées d'une pâte de bonne qualitée.

L e s fragments céramiques qui suggèrent des profonds chaudrons, d'une pâte noire-cendrée, présentent un intérêt à part (fig.8/2, 9/1-2). Ceux - c i , autant par l a téchnique du trava i l que par les formes et les éléments décoratifs, offrent les meilleures similitudes avec les maté­riaux découverts à Cîrna. A tout celà on doit joindre d 'autres élé­ments comme sont les ressemblances entre les deux vases -askos de Cîrna et Braneţ, le second découvert in situ dans une hutte Coţofeni en 1972. Comme suite de ce qui vient d'être dit l 'appartenance à l a civil isation Coţofeni de l a sépulture à ocre de Cîrna ne peut plus être douteuse.

Dans une des habitations on a découvert, in s i tu , une cruche (broc) avec le corps hémisphérique, le coup court et le bord évasé; l ' an se , d'une bande élargie commence du bord et elle finit sur l'épaule du vase (fig.6/5). L e décor angulaire est obtenu par l ' impression avec un cordon tordu et par une rangée c i rcu la i re d'applications plastiques "L insenkeramik" sur l a ligne de l'épaule. Des bonnes analogies peu­vent être faites à l ' a ide d'un fragment céramique découvert à Cuina Turcului et attribué à l a phase Kostolac-Baden. Du point de vue typo­logique ces deux vases (de Braneţ et Cuina Turcului ) se rapprochent, mais i l s diffèrent par l a téchnique de 1'ornamentation. A Cuina T u r c u ­lui on a utilisé la technique des piqûres success ives , tandis qu'a B r a ­neţ l a technique mentionnée un peu plus haut.

Selon une périodisation de la civi l isation Coţofeni faite par P. Roman , l a cruche (broc) de Brantţ, par ses caractéristiques,doit être encadrées dans l a première phase de cette c iv i l i sat ion. L a fragment de Cuina Turcu lu i , à base de l a même périodistion, représente une phase postérieure à cel le de Braneţ.

E n ter re cuite est également un bracelet (fig. 8/6) découvert dans l 'habitation D . L e s meilleures analogies se trouvent à Brăiliţa, dans le niveau II qui possède des matériaux du type Gumelniţa A 2 récent -B1 ancien. Un exemplaire semblable a été découvert à Plovdiv dans un milieu Gumelniţa récent.

Pour le fragment d ' idole, découvert auss i dans l 'habitation D, on a trouvé des analogies à Mugeni dans une étape Ariuşd récente.

L e s constatations faites après les premières fouilles de Braneţ (1972) restent valables comme suite des ce l les plus récentes des années 1973-1975.

L a couche Coţofeni, grosse d 'environ 0,40 m, comprend deux niveaux. Pour l a céramique du premier niveau sont caractéristiques: les incisions ve r t i ca l e s , plus où moins larges , disposées en bandes

69

www.mnir.ro

Page 38: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

c i rcu la i r e s étagées sur les surfaces extérieures des vases , sans és-paces évités entre e l l es ; les impressions avec le cordon tordu; les ap­plications plastiques "Linsenkeramik" ; les coins tirés du bord, en dif­férentes hypostases.

Dans ce premier niveaux on rencontre également des chaudrons avec le bord très épais et biseauté obliquement vers l'intérieur.

Dans le deuxième niveau, à côté de quelques éléments propres au premier niveau on remarque des nouvelles techniques d'ornamenta­tion comme cel le des piqûres succesives ou de la "peinture" blanche appliquée sur toute la surface extérieure du vase. Mais les deux der ­nières techniques sont mises en évidence sporadiquement.

L e matériel archéologique de Braneţ, sur l a base de la typologie des formes, des techniques de travai l et des motifs décoratifs, repré­sente une phase ancienne de l a civil isation Coţofeni. Dans le contenu de cette civi l isation au premier plan se situent les influences de facture autochtone - Sălcuţa et Gumelniţa - à côté des influences culturelles du type Ariuşd récent. Dans quelques formes et techniques d'ornamenta­tion on remarque auss i des influences venues du sud et du sud-ouest.

*

Du point de vue stratigraphique, sans césure, suit la couche Gl ina Ilï-Schneckenberg, grosse d'environ 0,50 m, contenant trois n i ­veaux d'habitats. Chaque niveau contient deux habitations de surface, chacune avec un foyer.

L e matériel archéologique provenant des six habitations et de l a couche comprend des outils en os, p ierre , terre cuite, métal et céra­mique .

En premier lieu on doit remarquer le poignard votif en cuivre, d ' une forme triangulaire avec la base large courbée et avec quatre trous pour les r ivets (fig. 18/3).

E n Roumanie, les meilleures analogies se retrouvent dans l ' é -xemplaire en cuivre de Cucuteni et encadré de H.Schmidt dans une phase récente de l a civilisation Cucuteni. Deux poignards en bronze, d'une forme évoluée et nervure médiane, ont été découverts à C r ^ ăţ et Homorfciu. Un poignard semblable avec les deux dérniers, mais en cuivre , a été trouvé à Căzăneşti.

Beaucoup de ressemblance est remarquée dans le groupe Be lo -tië—Bela C rkva , contemporain avec le groupe Bubanj-Hum et qui est synchronique à son tour avec l a civil isation Glina III -Schneckenberg. Au groupe Belot ic—Bela Crkva appartient la sépulture X de la necro­pole de Belot ic i -Sumar dans la quelle on a découvert une lame s imi ­la i re avec cel les mentionnées plus haut.

Dans le système chronologique de P.Reinecke le groupe B u ­banj-Hum III appartient à l a période A1 de l'époque du bronze touchant les limites chronologiques finales de la période en discussion. Tou ­jours à ce type sont liés et les petits poignard triangulaires du groupe Per iam. E n Voyvodine, dans l a nécropole de Makrin on a découvert de tels poignards, tous datant de la période Reinecke A1 .

70

www.mnir.ro

Page 39: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

Du large répertoire de l a céramique on remarque quelques v a ­ses au corps arrondi et l 'embouchure évasée (fig. 17/9). D 'autres ont le corps légèrement arqué et le coup droit, le bord biseauté horizon­talement (fig. 17/1). Quelques fragments suggèrent des amphores à coup haut (fig. 17/10).

Un vase a le corps fortement courbé, le bord arrondi à l 'exté­rieur et se' séparant du corps par un petit fossé c i rcu la i re j l a surface extérieure à été décorée avec un peigne résultant des groupages de pe­tites lignes parallèles (fig. 16/2).

L e s chaudrons avec l 'embouchure large trompettiforme ( T r i c h ­terbecher) se trouvent le plus souvent dans le premier niveau (fig. 13/4; 15/1; 16/1).

Une série de vases (fig. 14/1-2) trouvent des bonnes analogies dans l a céramique de l a civi l isation Cernavoda I de Căscioarele.

Su r un fragment céramique on remarque un motif décoratif qui suggère une manière d ' ornementation utilisée et dans l a phase Câţelu Nou de l a civi l isat ion T e i (fig. 14/8).

Un couvercle cylindrique (fig. 12/5) représente un type rencontré depuis l a phase IIb de l a c ivi l isat ion Sălcuţa. Mais les meilleures r e s ­semblances se trouvent dans le matériel céramique de la phase Schne¬ckenberg B . A Răcăciuni on a découvert un couvercle cylindrique dans un milieu culturel Monteoru I C 2 .

S u r l a base de l a typologie des formes et du décor, suivant les similitudes et synchronismes constatés jusqu'à présent on peut aff ir ­mer que l a céramique de Braneţ représente deux phases d'évolution culturelle du type Gl ina I I I -Schneckenberg. L a première,plus ancienne, peut £tre synchronisée à base du matériel archéologique avec l a phase A de l ' a spect Schneckenberg d'après l a périodisation d'A.Prox. D ' a u ­tres formes et éléments, comme les anses tubulaires, découvértes dans le sud-est de l a Transy lvanie , à Bucarest -Mihai Vodă et C iu re l sont remarqués aus s i dans l'établissement du type Gl ina III de Braneţ.

On a établi des synchronismes auss i à base du poignard votif en cuivre. A ins i l a c iv i l isat ion Gl ina I I I -Schneckenberg est synchronique avec le groupe Bubanj-Hum UI encadré dans l a période A de l'époque du bronze d'après l a chronologie de P .Re inecke .

L a deuxième phase, qui contient les deux dernièrs niveaux, se remarque par un matériel céramique avec des nombreuses similitudes dans l ' a i r e de l ' a spec t Schneckenberg B du sud-est de l a Transylvanie.

E n ce qui concèrne l a genèse de cette civi l isation on constate de nouveau le rôle pr incipa l du fond local à côté des influences venues du sud.

E n conclusion, on peut dire que la première phase constatée à Braneţ désigne une période ancienne de l a civi l isation Glina n i-Schne-ckenberg, tandis que l a deuxième phase une étape moyenne dans laquelle on entrevoit auss i des éléments qui participeront à l a genèse des civi l isations Verb ic ioara , T e i , Monteoru et Wietenberg de l a pé­riode moyenne de l'époque du bronze de Roumanie.

71

www.mnir.ro

Page 40: NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI … · 2019. 12. 28. · NOI CERCETĂR ARHEOLOGICI LEA BRAN EŢ de AUGUSTI ULANICN I Intre anii 1973-197. 1. a5u Tost continuate

L E G E N D E D E S F I G U R E S

I'ig.1 . - L e plan des fouilles archéologiques éffectuées a Braneţ pen­dant les années 1972-1975.

F i g . 2 . - L e profil du mur du nord-est de l a surface I AB.Braneţ,1973 et 1975.

F i g . 3 . - A . L e plan de l a section I I I ; B . L e profil du mur clu nord-ouest de l a section I I I . Braneţ 1974.

F i g . 4 . - A . L e plan de l a section IV ; B . L e profil du mur du nord-ouest de l a section IV . Braneţ 1975.

F i g . 5 . - 1 - 4 . Outils en bois de ceif découverts dans les habitations et la couche Coţofeni.

F i g . 6 . - 1 - 5 . Vases découverts dans les habitations Cet D. L a c i v i l i ­sation Coţofeni.

F i g . 7 . - 1 , 3 , 4 . Céramique découverte dans l 'habitation D; 2 , 5 . Fragments céramiques de la couche Coţofeni.

F i g . 8 . - 1 -2. Chaudrons; 3 - 5 . Fragments céramiques de l'habitation D; 6. Brace le t en ter re cuite découvert dans l 'habitation D.

F i g . 9 . - 1-2, 4 - 6 . Fragments céramiques du type Coţofeni; 3. F r a g ­ment d ' idole découvert dans l 'habitation D.

Fig. 10. - 1-7. Outils en s i l ex . L a civi l isation Gl ina IH-Schneckenberg. Fig. 11. - 1-9. Outils en s i l ex . L a civi l isation Gl ina III-Schneckenberg. Fig. 12. - 1. Objet en p i e r re ; 2 . Poids en terre Cuite; 3 ,5 .Couverc les

en ter re cuite; 4 . Cuillère - coupe; 7 - 9 . Fusa io les . L a c i ­vi l isation Gl ina I I I -Schneckenberg .

Fig. 13. - 1-8. Vases Gl ina IH-Schneckenberg . Fig. 14. - 1-6. V a s e s ; 7 - 10 . Fragments céramiques du type Glina III—

S c hneckenberg. Fig. 15. - 1-7. Céramique. G l ina I I I -Schneckenberg. Fig. 1 6. - 1. Vase du premier niveau ; 2 . Vase découvert dans le

deuxième niveau. Gl ina I I I -Schneckenberg . Fig. 17. - 1-11. Fragments céramiques des niveaux II et I I I . Gl ina III—

Schneckenberg. Fig. 18. - 1. Fragment d • idole anthropomorphe ; 3. Poignard votif en

cu iv re ; 2 , 4 - 7 . Céramique des niveaux II et I I I . L a c i v i l i s a ­tion Gl ina I I I -Schneckenberg .

72

www.mnir.ro