NOI CERCETĂRI A R H E O L O G I C E L A BRAN EŢ

de AUGUSTIN ULANICI

Intre anii 1973-1975 1 au Tost continuate săpăturile arheologice de l a Braneţ, jud .Olt , cercetările avînd drept scop să aducă date noi cu pr iv i re l a întinderea şi succesiunile stratigrafice ale aşezărilor de tip Coţofeni, din perioada de tranziţie la epoca bronzului, şi Glina I I I¬Schneckenberg, din perioada timpurie a epocii bronzului.

Săpăturile au căpătat şi un caracte r de sa lvare , dată fiind s t a ­r e a de degradare şi surpare treptată a malurilor promontoriului, pro -vocîhd distrugerea res tur i l o r de locuire străvechi.

fn cele t re i campanii au fost deschise patru secţiuni: fh anul 1973, şanţul II A B (20x1 m) şi suprafaţa I A (9x4 m); în 1974, şanţul III (10 x x1 m), cu casetele adiacente ( 9x1 ,50 m); în 1975, şanţul IV (10x1 m), cu două casete adiacente (9x1 m), continuîndu-se şi cercetarea supra­feţei I A prin extinderea acesteia cu încă 6 x 4 m. Suprafeţele săpate însumează 140 nfi (fig. 1 ).

Observarea profi luri lor secţiunilor a adus noi precizări privind stratigraf ia din staţiune, confirmîndu-se succesiunea depunerilor s t a ­bilită în primul an de cercetări^. De asemenea, săpăturile au permis într-o oarecare măsură să putem delimita ar i i le aşezărilor respective. Ast fe l , c ea de tip Coţofeni s - a desfăşurat fn vechi mai mult în zona de N E şi centrală a promontoriului, locuinţele aglomerîndu-se spre l a ­turi le lungi ale acestuia . L a rîndul e i , aşezarea Glina IH-Schnecken-berg depăşeşte spre NV a r i a aşezării anterioare. Totodată s - a putut stabi l i că spre NV (adică spre botul dealului) stratul culturii din epoca bronzului se subţiază, dispărfnd cele două niveluri inferioare, r emar -cîndu-se numai ultimul, ca re se află suprapus pe solul s te r i l din punct de vedere arheologic (pămfnt galben-lutos) - s t ra tu l Coţofeni nemaipunfn-du-se fn evidenţă (fig.4).

fii suprafaţa I A B (fig.2) şi secţiunile II AB şilll ( f ig.3) 3 s - a ob­servat următoarea succesiune stratigrafică;

Peste un pămfnt galben-lutos (depozit loessoid), s te r i l a rheo lo ­g ic , se suprapune un strat de pămînt cenuşiu-roşcat, cu o grosime ce atinge fn unele sectoare 0,40 m (suprafaţa I AB şi şanţul II AB ) . A¬ceastă depunere aparţine culturi i Coţofeni şi fn cuprinsul e i s - a pus fn evidenţă, din nou, c e l de a l doilea nivel dovedit şi prin două locuinţe de suprafaţă, f iecare cu cîte o vatră. Primul nivel , remarcat atît c o -l o r i s t i c , cft şi pr intr -un semibordoi fn anul 1972, se distinge şi îh şan­ţul II A B , săpat în anul 1973, restrîngîndu-se însă spre S V promonto­r i u l u i , după cum s - a putut constata în suprafaţa I A B . Suprapus so lu -

3 3

www.mnir.ro

IC

Suprat IB-1975

D

F ig .1 . - P lanul săpăturilor arheologice de l a Braneţ efectuate îh perioada 1972-1975. www.mnir.ro

O 1 2m Y / /\ Sol cemşiu roşcat ( C O Ţ O F E N I )

n r r m Sol galben lu tos

F i g . 2 . - Prof i lu l peretelui N - E al suprafeţei I A B . Braneţ 1973 şi 1975.

www.mnir.ro

Il 111 liKhvgl 2 GUNA-sd tr un cenuşiu deschis t7777iNr/t:\ 1 GLINA-sd brun cenuşiu închis 13573 Strat COŢOFENI- ne săpat în 1974

Oi Pietre de rîu Q" 1 2m O Arsuri - cărbune m^—^—^mmé

Chirpici

F i g . 3 . - A. Planul şanţului HI; B . Profilul peretelui S - V al şanţului IU . Braneţ 1974. www.mnir.ro

lui cenuşiu-roşcat se află un pămînt bruh-cenuşiu humos, a cărui gro­sime variază fntre 0,15 m (şanţul IV) (fig.4) şi 0,50 (şanţul II AB şi şanţul III) (fig.3), cuprinzînd materiale arheologice de tip Glina III— Schneckenberg din perioada timpurie a epocii bronzului, fn cuprinsul acestui strat au putut fi surprinse din nou tre i niveluri de locuire, puse fn evidenţă atft co lo r i s t i c , cît şi prin şase locuinţe de suprafaţă. De ­punerile sfnt bine diferenţiate mai ales fn şanţul III (fig.3), unde f ie ­care nivel de călcare este delimitat de celălalt prin cfte o locuinţă de suprafaţă, f iecare cu cfte o vatră. Totodată, complexele de fragmente ceramice , precum şi cfteva pietre de rfu de mărime mijlocie demarcau limitele niveluri lor respect ive . Solului brun-cenuşiu humos fi succede o depunere remaniată, ca re la rfndul e i este suprapusă de solul actual, gros de c i r c a 0,10 m.

L a sud de şanţul I 1972, pe latura sud-vestică a dealului, fn c a ­dru l suprafeţei I A B au fost descoperite şase gropi, t re i dintre ele (nr.1, 3 şi 4) fiind surpr inse prin taluzarea marginii abrupte a pro ­montoriului. Din volumul acestora s - au păstrat porţiuni mici (la f ie ­ca re aproximativ cfte 1/4 din capacitatea totală). Celelalte gropi (2, 5 şi 6) au putut fi cercetate fn întregime. Complexele, de dimensiuni v a ­r ia te , aveau forme de clopot şi porneau a se adfnci din ultimul nivel Gl ina I I I , deranjfnd locuinţele Gl ina III ale niveluri lor de jos şi Coţo­feni; adfncimile lor variază fntre 1 ,10 m şi 2,45 m. Nu s -au constatat urme de ardere a pereţilor acestora . Frecvenţa materialului arheo­logic e r a slabă, p oarecare excepţie făcfnd gropile nr.1 şi nr.6.Prima, cu o înălţime păstrată de 1,55 m, avea diametrul la fund de 1 ,30 m, i a r c e l maxim de 1 ,50 m. Pămîntul de umplutură cuprindea cîteva f rag­mente ceramice tipice culturi lor Gl ina III -Schneckenberg şi Coţofeni,a-cestea fiind masate spre mijlocul gropii împreună cu bucăţi mari de ch i rp ic i provenite din locuinţele Coţofeni (C) şi Gl ina III ( loc. n r . 4) , străpunse şi amputate parţial de complexul în discuţie. Groapa n r . 6 , cercetată tot în suprafaţa I A B 4 , se află aproximativ la 6 m de cea p r e ­cedentă. Avea fundul drept cu un diametru de 2 m şi se adîncea la n i ­velul solului actual cu 2,10 m; diametrul maxim 2,25 m. Şi acest com­plex amputase parţial o locuinţă Gl ina III (nr.9) şi una Coţofeni (D),an-trenînd în pămîntul de umplutură atft fragmentele ceramice, cît şi bu ­căţi de ch i rp ic i şi de vatră, acestea din urmă provenind din locuinţa n r . 9 . Alte elemente nu au putut fi constatate.

Locuinţele (C şi D) dezvelite în suprafaţa I AB sînt proprii c e ­lui de a l doilea nivel din stratul de cultură Coţofeni.

Locuinţa C , a cărei suprafaţă şi contur nu au putut fi determi-iiate, s - a putut remarca mai ales prin vatra de mari dimensiuni, cît şi prin materialele specifice cultur i i Coţofeni aflate in s i tu .Ceea ce s - a păstrat este probabil capătul N E a l locuinţei. A i c i se afla pe un plan orizontal , l a adîncimea de 0 ,90 -0 ,95 m,o masă de ch i rp i c i , r es tur i din suprastructura locuinţei, care avusese pereţii constituiţi din pari şi nuiele (cu diamètre de 2 şi 3 cm), toate acoperite cu lut în aşa fel, în­cît grosimea unui perete atingea şi 10 cm. Nivelul de călcare a l adă­postului se afla la 0 ,90 -0 ,95 m de la suprafaţa solului actual. Vatra ,

37

www.mnir.ro

L E G E N D A

I I Sol vegetal EE2 Strat remaniat V///À Sol brun c e n u ş i u cu humus H m « W n a l h » n l n t r t c ,

#*P'ietre de rîu Chirp ici Fragmente ceramice^

•0,35 • *

I 0 » '

V

u a r D u n i

F i g . 4 . - A . P lanul şanţului IV ; B . Pro f i lu l peretelui N -V a l şanţului I V . Braneţ 1975. www.mnir.ro

F i g . 5 . - Braneţ, jud . Olt 1 - 4 ; unelte din corn do cerb descoperite fn locuinţe şi strat Coţofeni.

39

www.mnir.ro

F i g . 6 . - Braneţ, jud.Olt , 1-5: vase descoperite în locuinţele C şi Cultura Coţofeni.

40

www.mnir.ro

amenajată direct pe nivelul antic de călcare, pe o zonă mai ridicată, prezenta un strat de lipitură de lut netezită cu grijă şi măsura un d i a ­metru de 0 ,90 m şi o grosime medie de 0,07 m. Sub vatră pămîntul fu­sese a r s pînă la adîncimea de 0,100 m, iar suprafaţa acesteia, de c u ­loare alburie, avea partea centrală deteriorată din cauza unei folosiri mai îndelungate. Nu s - au observat urme de refacere .

în pămîntul de umplutură a l locuinţei C , pe lîngă numeroase fragmente ceramice, ch i rp i c i , particule de cărbune şi cenuşă (mai ales în juru l vetrei ) ,se găseau oase de animale domestice (ovicaprine, por­cine) , de cerb , cît şi oase de păsări. Tot a ic i au mai fost descoperite: trei s i l exur i atipice de culoare cafenie-deschisă, o rîşniţă fragmen­tară din gresie şi un Trecător de mari dimensiuni, din rocă calcaroasă. O fusaiolă din lut a r s , de formă rotundă aplatizată, avea un diametru de 0,075 m. fn masa de ch i rp i c i , pe lîngă fragmente ceramice, se aflau in situ t re i căniţe-căuş cu torţi suprafnălţate, păstrate întregi (fig.6/l ,3, 4); tot de a i c i provine o cană tipică cu unele analogii în cultura Kosto-lac ( f ig.6/5) . S e mai remarcă fragmentele a cîtorva vase de provizi i , unul dintre acestea avînd diametrul gurii de 0,800 m. Multe dintre frag­mente păstrează ornamente obţinute cu şnurul răsucit. Numeroase frag­mente ceramice sînt a r se secundar pînă la zgurif icare, datorită unui incendiu puternic ca re a mistuit aşezarea.

Aproximativ l a 4 m NV de locuinţa C s - a aflat un alt adăpost (D) a l cărui perimetru păstrat reprezintă c i r c a 1/5 din suprafaţa sa i n i ­ţială. Urmele locuinţei au putut fi bine puse în evidenţă, atît datorită vetre i , cît şi fragmentelor ceramice sau vaselor descoperite in situ pe nivelul de călcare. Acesta din urmă se afla la 0 ,90 -0 ,95 m de la s u ­prafaţa solului actual şi delimita c e l de a l doilea nivel de locuire. O vatră rotundă, din lut bine frămîntat, deteriorată în mare măsură, fu­sese amenajată pe o suprafaţă mai ridicată de pămfnt. Diametrul păs­trat măsura 1,20 m şi grosimea 0,110 m. Suprafaţa vetre i , de culoare alburie, dovedea urme de folosire îndelungată.

In zona locuinţei, pe lîngă chi rp ic iu l şi particulele de cărbune mult diseminate, s - a u descoperit patru s i l exur i atipice, un "c iocan" din corn de cerb cu gaură de îhmănuşare (fig.5/3), o săpăligă din corn de bovideu (bos taurus) şi o rîşniţă fragmentară din gres ie . Oasele de animale domestice aflate a i c i aparţinuseră unor bovidee şi porcine.

Din fragmentele ceramice , destul de numeroase, au putut fi în­tregite cfteva vase de mărime mijlocie cu corp tronconic, umăr bombat şi gura arcuită trompeţiiorm, cu colţurile trase din buză (fig.7/3-4).

în ju ru l vetre i se aflau in situ: două vase întregi, un mic pahar (fig.7/1 ) şi o ceşcuţă (fig.6/2); două fusaiole din lut a r s cu forme r o -tunde-aplatizate şi o brăţară din acelaşi material - lustruită şi i n c i -zată fin (fig.8/6).

Obiectelor descoperite în restur i l e de locuinţe l i se adaugă altele, din depunerea aparţinînd cultur i i Coţofeni. Materialul l it ic este const i ­tuit din 8 s i l exur i atipice de culoare cafenie, din două rîşniţe f rag­mentare din g res ie , un frecător din gresie cuarţoasă şi un percutor din rocă dură.

41

www.mnir.ro

Din corn de cerb au fost lucrate 3 ciocane (rig.5/2-4), două d in ­tre acestea (fig.5/2-3) putfnd îi asemănate cu aşa-zisele "ciocane-mă-c i u c i " din cadrul culturi i Sălcuţa^, cît şi pentru epoca bronzului - cu cele din ar ia culturii V e r b i c i o a r a 6 , unde sînt socotite ca elemente de legătură cu cultura Monteoru?. S e r i a uneltelor din oase de animale o completează două săpăligi, din care una din corn de cerb (rig.5/1) şi a lta din corn de bovideu.

Ce le t re i fusaiole din lut a r s , descoperite în locuinţele de s u ­prafaţă, au forme discoidale aplatizate.

Referitor la ceramică, cele constatate şi menţionate în raportul de săpătură pe anul 1972 rămîn valabile şi pentru cercetările din p e r i ­oada anilor 1973-1975. E s t e drept, cu ocazia ultimelor săpaturi au fost remarcate şi unele elemente noi.

Ceramica , după tehnica de lucru a pastei, este împărţită în două mar i categori i : una care cuprinde vase lucrate dintr-un lut amestecat cu n i s ip , r a r e pietricele şi cioburi pisate alături de paiete de mica şi c a l c a r , cealaltă categorie îhsumîhd recipiente lucrate dintr-o pastă a¬proape lipsită de impurităţi. S e manifestă îh general o grijă deosebită pentru omogenizarea pastei , cît şi pentru obţinerea unei arder i cît mai uniforme. Suprafeţele exterioare sînt acoperite, în multe cazur i , cu un s l ip constituit din lut fără impurităţi. După ardere , pereţii vaselor au căpătat o culoare portopalie-cărămiaie sau brună-cenuşie în diferite nuanţe, s l ipu l diferenţiindu-se color ist ic (de cele mai multe ori) de res­tul peretelui recipientului .

Formele , cele întregi, cît şi cele parţial sau integral r econst i ­tuite sînt următoarele: căniţe-căuş cu toarta supraînălţată (fig. 6/1 —4) { pahare cu pereţi tronconici (fig.7/1); castroane de diferite dimensiuni din ca re unele cu un corp arcuit şi gura largă mai mult sau mai puţin e -vazată spre exter ior (fig.8/1); altele, reprezentîhd un tip diferit, Be remarcă prin buzele îngroşate mult şi teşite oblic spre interior (fig' 8/2; 9/1 -2 ) .

Din categoria recipientelor de mărime mijlocie fac parte şi v a -se le -borcan cu corp uşor arcuit prelung, gît scurt şi gura înclinatăJh-afară, cu colţuri alăturate două cfte două, trase din buză (fig. 7/3-4) , pe c a r e , uneori, apar proeminente alungite, două cfte două, dispuse ve r t i c a l (fig.7/2). Tot în categoria vase lor mijlocii includem c a s t r o a ­ne le -cupe (fig. 8/4) cu gftul scurt şi gura răsfrfntă fnafară, precum şi cana cu toartă din bandă lată, Bupraîhălţată (fig.6/5). Mai multe r e c i ­piente lucrate dintr -o pastă de bună calitate, de culoare portocalie, au corpul puternic bombat şi gftul înalt, pe l inia umărului fiind ap l i ­cate apucători vert ica le sau orizontale (fig.9/5-6).

Frecvente sînt amforele cu gftul aproape ci l indric şi gura trom-petiformă (fig.8/3, 5) , lucrate dintr-o pastă de bună cal itate.

Vase le mar i , cum sfnt cele de prov iz i i , au corpul uşor arcuit , gftul scurt şi gura uşor aplecată fnafară. fn locuinţa C , un astfel de recipient avusese diametrul gurii de 0,800 m.

Tort i l e bandate supraînălţate, cît şi cele ovale fn secţiune dez ­voltate din marginea vasului se remarcă des (fig.6/2, 3 ) . Apucătorile

42

www.mnir.ro

F i g . 7 . - Braneţ, jud .Olt , 1, 3-4: ceramică descoperită îh locuinţa D; 2 , 5: fragmente ceramice din stratul de cultură Coţofeni.

43

www.mnir.ro

de diferite forme, vert ica l sau orizontal alungite, so evidenţiază mai ales pe recipientele de mari dimensiuni. Abundă colţurile trase din buză (fig.7/2-4), acestea prezentfndu-se fn variate ipostaze,de la co l ­ţul simplu pînă la c e l fn formă de ureche umană sau a colţurilor du ­blate fn exterior cu c re s te , oblice şi drepte (fig.7/2). După cum s - a subliniat anterior , aceste elemente reprezintă una din caracter ist ic i le ceramic i i de tip Coţofeni de la Braneţ°.

Funduri le vase lor sfnt fn marea lor majoritate drepte, remarc în-du-se fnsă şi cfteva rotunjite. Fundul inelar apare pe un fragment care făcuse parte dintr-un castron modelat dintr-o pastă fină omogenă şi arsă l a negru-cenuşiu.

Tehnici le cît şi motivele decorative sînt multiple şi sînt specifice aceste i cu l tur i . Predomină ornamentele incizate (fig.7/3, 4; 6/2,3). A¬plicaţiile în re l ie f , "boabele de l inte" , sînt evidenţiate pe umerii vase ­lor mari şi mic i , fiind ordonate într-un singur şir (fig. 6/5 ;9/5,6). T e h ­nica imprimării cu şnurul "răsucit" apare pe recipiente de toate cate ­gorii le (fig.6/4, 5 ) . Procedeul pictării cu alb a suprafeţelor ex te r i ­oare ale vase lor poate fi dovedit deocamdată numai pentru două r e c i p i ­ente de mari dimensiuni, după cum o sugerează cîteva fragmente c e r a ­mice, fncrustaţia cu o pastă albă apare numai acolo unde este imprimat un decor cu şnurul "răsucit".

Motivele decorative acoperă - într-un procent ridicat - întreaga suprafaţă exterioară a vase lor , remarcîndu-se din nou frecvenţa im-presiuni lor sau crestăturilor, unele adînci şi late, dispuse în benzi c i r c u l a r e , etajate. A l teor i suprafeţele exterioare prezintă un decor metopic obţinut din inc iz i i prelungi, vert ica le , unite între ele douăcîte două prin haşuri oblice (fig.7/3). Din inc iz i i prelungi, oarecum neor­donate, a rezultat un motiv cvasiunghiular pe toată suprafaţa ex te r i ­oară a unui mic vas de culoare cărămizie (fig.7/4). Striuri le,ordonate fn benzi obţinute cu "măturică" (Besenstr ich) , se remarcă de asemenea în primul nivel de locuire (fig.9/4). Acest procedeu nu lipseşte din a¬r i a cultur i lor Gl ina I I I , T e i ^ , Monteoru şi Otomani 1 0 .

Pe o cănită cu corpul emisferic ornamentul este compus dintr-un şir de scurte impresiuni oblice pe l inia umărului - de sub care por ­nesc fn jos şase reg istre a cfte patru sau şase l in i i incizate (fig. 6/3). O astfel de manieră de lucru o vom fntîlni şi în ceramica culturi i V e r -b i c i o a r a 1 1 .

Formele , aplicaţiile plast ice, cît şi motivele decorative însumate în largul repertoriu ceramic de l a Braneţ le putem găsi - prin analogie - în numeroase aşezări din Oltenia şi T rans i l van ia . Astfel , unele vase, cum sînt cele de tip "borcan" (fig.7/2), îşi găsesc bune corespondenţe tipologice l a "Poiana în P i s c " - Caşolţ, j u d . S i b i u 1 2 , sau la Boarta, din acelaşi judeţ. Paharul cu pereţii căzînd-oblic pe marginea fundului drept (fig.7/1) îl întîlnim tot fn aşezarea mai sus amintită1 3.

Cfteva fragmente ceramice care sugerează castroane adfnci (fig. 8/2; 9/1-2 ) , lucrate dintr-o pastă neagră-cenuşie fn spărtură şi por -tocaliu-cărămizie pe suprafeţele exterioare, prezintă un interes mai, deosebit. Acestea , atft prin tehnica de preparare a pastei, prin for -

44

www.mnir.ro

F i g . 8 . - Braneţ, jud .Olt , 1-2: castroane reconstituite; 3 - 5 : f rag­mente ceramice din locuinţa D; 6: brăţară din lut a rs des ­coperită tot fn locuinţa D.

45

www.mnir.ro

F i g . 9 . - Braneţ, jud.Olt , 1-2, 4 -6 : fragmente ceramice de tip Coţofeni; 3: fragment de idol descoperit fn locuinţa D.

46

www.mnir.ro

mele şi elementele decorative, cît şi prin dimensiunile lor , oferă cele mai bune similitudini în materialele descoperite pe "Grindul Branişte" lîngă C î rna 1 4 . L a acestea se adaugă şi alte elemente, cum ar fi a s e ­mănările dintre cele două vase -askos , ce l de l a Cîrna 15 şi ce l de la Braneţ 1 ° , găsit într-un bordei Coţofeni. Faţă de cele de mai sus , a¬partenenţa la cultura Coţofeni a mormîntului de la Cîrna nu mai poate fi pusă l a îndoială 1?.

fn masa de ch i rp ic i a restur i lor locuinţei C se afla spartă in situ o cană cu corp emisfer ic , gît scurt , gura evazată spre exter ior ,a l că­r e i fund e r a drept, iar toarta din bandă lată pornea din gura vasului şi se prindea pe umăr (fig.6/5); pereţii, în toată grosimea lor , sînt de culoare portocaliu-cărămizie; decorul , obţinut prin imprimare cu şnu­r u l răsucit, este alcătuit din benzi a cîte c inc i l ini i oblice, paralele, astfel ordonate încît a rezultat un motiv unghiular; deasupra acestuia, pe l in ia umărului, sînt aplicate în şir c i rcu la r "boabe de l inte" . Cele mai bune analogii - în acest caz - se pot remarca la Cuina Turcu lu i 1 8 . A i c i , în stratul de cultură Coţofeni s - au remarcat şi fragmente c e r a ­mice de tip Kostolac, care , pe baza tipologiei formelor şi motivelor de­corat ive , reprezintă două etape evolutive: Kosto lac -P ivnica , mai t im­purie, şi Kostolac-Baden, maitîrzie 1^. Fragmentul ceramic de la Cuina Turcu lu i , care are analogii cu cana de la Braneţ (fig.6/5),a fost încadrat în cea de a doua etapă (Kostolac-Baden)20. Similitudinile din­tre cele două recipiente le găsim atît în forme cît şi în motivele orna -amentale de pe acestea . Un element deosebitor (care constituie de fapt un raport de anterioritate) îl vom găsi în procedeele tehnice diferite folosite l a obţinerea decorului de pe cele două vase . Astfel , pe frag­mentul de l a Cuina Turcu lu i s - a utilizat tehnica împunsăturilor succe ­s i v e 2 1 , i a r l a Braneţ - imprimarea cu şnurul răsucit alături de ap l i -caţiunile plastice ("boabe de l inte" ) . Aceste elemente deosebitoare pot să reprezinte - în cazu l de faţă - un raport cronologic, după care v a ­sul de l a Braneţ se datează anterior celui de la Cuina Turcu lu i .

Pentru a elucida, trebuie să amintim - îh l in i i generale - per io­d izarea cu l tur i i Coţofeni propusă de Petre Roman. Astfel , primei faze a cultur i i respective îi sînt caracter i s t ice printre altele: aplicaţiunile plastice sub forma "boabe de l inte" , impresiunile cu şnurul şi benzile de şănţuleţe late dispuse c i r cu l a r şi etajat pe toată suprafaţa ex te r i ­oară a recipientelor . Tot în această fază se fac remarcate şi colţurile trase din buză22. fn f a z a a doua, ca un procedeu superior de reţinere a pastei îşi face apariţia, pe lîngă alte elemente, tehnica împunsătu­r i l o r s u c c e s i v e 2 3 , fn cea de a t re i a , odată cu elementele înnoitoare, procedeul imprimării cu şnurul devine r a r 2 4 , fn contextul celor de mai sus , vasu l de l a Braneţ, prin caracter i s t ic i l e lu i , poate fi încadrat în faza a I - a a cultur i i Coţofeni, anterioară aceleia pe care o reprezintă ceramica de tip Kostolac-Baden de la Cuina Turcului şi din care face parte şi fragmentul c i tat . Mai mult decît atît, ceramica de tip Coţofeni din aşezarea noastră prezintă, mai ales în primul nivel , suficiente e¬lemente care să permită încadrarea sa în prima fază a culturii respec­tive. Aceste elemente a r f i : castroanele cu buza îngroşată spre inte-

47

www.mnir.ro

r i o r , ceştile cu fundul drept, coifurile trase din Duză, ornamentarea întregii suprafeţe exterioare a vaselor , prezenţa în procent ridicat a "boabelor de l inte " , cît şi a impresiunilor cu şnurul răsucit2"^.

fn această situaţie, legat şi de analogiile dintre cele două vase mai sus -c i ta te , se poate vorbi de o influenţă culturală - în timp - de tip Coţofeni într-un mediu Kostolac-Baden.

In totalitate, ceramica de la Braneţ îşi găseşte cele mai bune c o ­respondenţe în aşezările de la B u l e t e a - C h i c i u r l a 2 6 şi Ocnele M a r i - C a -sota, jud.Vîlcea 2?, Bod, jud.Braşov 2 8 , Moreşti 2 9 şi Cipău, jud. Mu­r e ş 3 0 , Caşolţ, j u d . S i b i u 3 ! şi Feldioara-Dealul Cetăţii, jud.Braşov 3 2 .

Tot din categoria ceramici i face parte şi o brăţară intactă (diam. 0,110 m) găsită in situ în Leuinţa D (fig.8/6). Suprafaţa exterioară de culoare galbenă-cenuşie a fost lustruită şi decorată c u s t r iur i fin i n ­c i za te . Cele mai bune asemănări le aflăm în nivelul II de la Brăiliţa printre materiale de tip Gumelniţa A2 tîrziu - B1 t impur iu 3 3 . Un exem­plar asemănător a fost pus în evidenţă tot într-un mediu gumelniţean (tîrziu) la P l o v d i v 3 4 . P iese s imi lare , însă de dimensiuni mai mici, s -au remarcat şi în cadrul culturi i VinCa, la Liubcova, jud.Caraş-Severin35, acestea din urmă fiind lucrate din rocă cenuşie. Astfel de obiecte s - au aflat şi îh mediul cu l tur i i Boian, în staţiunea eponimă3^, cît şi în nive­lu l neolitic de la P o i a n a 3 ? . Pe exemplarul din urmă se remarcă un de ­cor asemănător ce lui de la Braneţ.

Două catarame din os , comparabile c u piesele mai sus -c i tate , au fost descoperite în aşezarea Monteoru de la Bogdăneşti 3 8.

Un fragment de idol ( ? ) feminin (fig. 9/3), aflat în locuinţa D, fu­sese lucrat dintr-o pastă fină, c a r e , după ardere, a căpătat o culoare gălbuie-cafenie ; decorul constă din inc iz i i ordonate mai ales pe muchi­i le lungi ale f igurinei. In partea centrală a acesteia , incizii le fuseseră grupate îh aşa fel încît trebuie să fi format o bandă mai lată, frîntă la mijloc într-un unghi c u o deschidere largă. Spre bază, latera l , se află o gaură ca re comunică cu interiorul concav a l bazei figurinei.Probabil, conform unei s imetr i i , trebuie să mai fi existat încă o perforaţie - la cealaltă margine a respectivului obiect. Decorul indică o fază veche a cu l tur i i Coţofeni. Cele mai bune analogii ni le oferă fragmentul de idol feminin de la Mugeni, jud.Harghita, încadrat într-o fază tîrzie de tip Ariuşd39. Legat de aceasta merită a se sublinia faptul că l a Mugeni în unele locuinţe materialul de tip Ariuşd se afla împreună c u ceramica Coţofeni 4 0, ceea c e , după părerea unor cercetători, dovedeşte con­temporaneitatea lor c e l puţin parţială 4! , Această afirmaţie capătă o oarecare pondere prin prezenţa fragmentului de la Braneţ.

In or ice c a z , influenţele culturale locale asupra culturii Coţo­feni, cum sînt şi cele de tip Ariuşd-tîrziu, se fac simţite pe a r i i d e s ­tul de întinse.

fn concluzie, cele constatate c u ocazia primei săpături de la B r a ­neţ rămîn valabile şi în urma cercetărilor din perioada 1973-1975. St râ­tul de cultură Coţofeni gros de c i r c a 0,40 m cuprinde două nivelur i , f iecare cu unele ca rac te r i s t i c i propr i i , reprezentînd însă o unitate o r ­ganică. Multe dintre caracter i s t ic i l e primului nivel le vom regăsim ce l

48

www.mnir.ro

de a l doilea, amplificate sau diminuate, alături de alte elemente înnoi­toare. Ceramici i primului nivel îi sînt specifice: incizi i le verticale,mai mult sau mai puţin late, dispuse în benzi c i rculare etajate pe suprafe­ţele exterioare ale recipientelor, fără spaţii cruţate între ele: impre-siunile cu şnurul răsucit; aplicaţiunile plastice sub forma "boabelor de l in te " ; colţurile trase din buză în diferite ipostaze, precum şi p re ­zenţa unor castroane cu buza mult îngroşată şi teşită oblic.spre inte­r i o r .

Multe dintre elementele proprii primului nivel le vom regăsi şi în cea de a doua depunere arheologică, adăugîndu-se însă noi tehnici de ornamentare, cum este cea a împunsăturilor sau cea a "p ic tur i i " albe aplicate pe toată suprafaţa exterioară a vasului . Toate acestea din u r ­mă sînt puse în evidenţă cu totul sporadic.

Conform ce lor de mai sus , acest material arheologic - atît pe baza tipologiei formelor, a tehnicilor de luc ru , cît şi a motivelor decora ­tive - reprezintă o fază timpurie a culturi i Coţofeni. în conţinutul aces ­teia primează înrîuririle de factură autohtonă - sălcuţeană-gumelniţeană - alături de influenţele culturale de tip Ariuşd-tîrzii. în unele forme, cit şi îh tehnicile de ornamentare se face simţită şi prezenţa aspectului Cernavoda I I I - C e l e i .

Aşezarea de tip Coţofeni de la Braneţ dovedeşte prin materialul său ceramic că s - a dezvoltat în contextul general a l respectivei culturi, pe baza fondului loca l , cu part iciparea unor factori sudici şi sud -ves -t i c i .

* Cultura Gl ina I I I -Schneckenberg succede fără cezură culturii C o ­

ţofeni, cu o depunere arheologică groasă de c i r c a 0,50 m. In ultimele campanii f iecare dintre cele t re i niveluri de călcare au putut fi puse în evidenţă prin cîte două locuinţe de suprafaţă, ale căror forme nu au putut fi însă determinate decît cu aproximaţie. Din cîte s - a putut de ­duce, ele avuseseră un contur rectangular, cu pereţi din nuiele, po-mostiţi cu lut; în inter iorul fiecărei amenajări s - a constatat şi cîte o vatră, unele dintre acestea prezentînd şi urme de re facere .

Nivelul de călcare a l locuinţelor a fost dovedit şi prin inventarul arheologic (unelte, ceramică), curent constatat in situ alături de p ie ­trele de rîu - toate marcînd pe orizontală nivelul respectiv .

Locuinţele n r . 7 (şanţ III) şi n r . 9 (suprafaţa I AB) au nivelul de călcare l a adîncimea de 0 ,70 -0 ,75 m şi delimitează nivelul I . Vatra p r i ­mei locuinţe are diametrul de 0,75 m şi grosimea de 0,045 m,reprezen-tînd urme de re facere . Sub ea se găseau fragmente ceramice de tip Co­ţofeni. Vat ra locuinţei n r . 9 , distrusă parţial de groapa n r . 6 , a fost a¬menajată l a un nive l superior ce lui de călcare. Forma sa rotundă, cu un diametru de 1 m, s - a păstrat destul de bine. Peste prima lipitură, groasă de 4 cm, s - a suprapus alta de 10 cm. Sub vatră se află de a s e ­menea fragmente ceramice de tip Coţofeni,oase de animale domestice, precum şi un corn de ce rb .

Locuinţele n r . 4 (supraf. I AB) şi n r .6 (şanţ III) aparţin nivelului I I , aflîndu-se l a adîncimea de 0,50-055 m de la suprafaţa solului actuaL

49

www.mnir.ro

F i g . 1 0 . - Braneţ, jud .Olt , 1-9» unelte din s i l ex . Cultura Gl ina I I I -Schneckenberg .

50

www.mnir.ro

Vatra primei locuinţe, de forma rotundă, are un diametru de 1 m. A avut iniţial o grosime de c i r c a 7 cm, adăugîndu-i-so ulterior, prin refacere, un strat gros de 8 cm. Primul fusese uşor curbat concav. Amenajarea de acelaşi feldin locuinţa n r . 6 aven o forma rotundă cu un diametru de 1,50 m şi prezenta urmele unei re facer i groase de 4 cm. Făţuiala a¬proape compactă, de culoare albicioasă, era bine netezită. Sub ambele vetre se masau fragmente ceramice de tip Glina I I I .

Locuinţele n r . 5 (şanţ Iii ) şi n r . 8 (şanţ IV) reprezintă col de a l I l I - l ea nivel de cultură. Vetrele de formă rotundă nu depăşeau 1 m îh diametru, i a r grosimea acestora măsura în medie 10 cm.Nu prezentau urme de re facere . Niveluri le de călcare ale acestor adăposturi se a¬flau la adîncimea de 0 ,30 -0 ,40 m de la suprafaţa solului actual . L o c u ­inţa n r . 8 , dezvelită în secţiunea a I V - a , reprezintă de fapt stratul de cultură Gl ina I I I -Schneckenberg , fără diferenţierea lui îh tre i niveluri, ca în celelalte secţiuni. Această situaţie marchează spre nord-vestul promontoriului scăderea intensităţii de locuire , remareîndu-se aici nu­mai ultimul n ive l .

Inventarul ce lor şase adăposturi cuprinde unelte din oase do a¬nimale, din piatră şi din lut a r s , alături de fragmente ceramice, din care s - a u întregit cîte va vase .

Dintre cele 36 piese din si lex descoperite - de culoare cafenie în diferite nuanţe - 16 sînt t ipice. T r e i dintre acestea sînt piese de tip fierăstrău (fig . 10/7; 1 1 / 8 , 9 ) . P r ima , de mari dimensiuni, este pu­ternic denticulată şi păstrează urme din c o r t e x 4 2 . Celelalte s i lexur i sînt reprezentate de două gratoare (fig . 10/6); 1 1 / 2 ) , patru răzuitoare pe aşchii (fig . 10/1 , 2 ; 11/3, 6) şi şapte răzuitoare pe lame de mărimi diferite ( f ig. 1 0/3-5; H / l f 4, 5, 7 ) . Un percutor din si lex cafeniu în­ch i s , aşchiile, precum şi cîteva r e s tu r i nucleiforme mult epuizate do­vedesc obţinerea uneltelor în aşezare.

în locuinţa n r . 5 s - a găsit un obiect aplatizat din piatră, păstrat fragmentar ( f ig . 1 2 / 1 ) , care avusese o formă rotundă. Mijlocul fiecărei feţe prezintă cîte o concavitate. Unele similitudini le găsim în aspec ­tul Schneckenberg A din sud-estul Trans i lvan ie i , unde astfel de piese sînt numite de Prox "Rillenhämmer" 43. în locuinţele n r . 4 , 6 şi 7 s - au aflat t r e i rîşniţe, păstrate fragmentar şi două frecătoare, toate din gresie calcaroasă.

Din oase de animale au fost prelucrate o ser ie de împungătoare de diferite dimensiuni.

S e r i a uneltelor se continuă cu două fusaiole din lut a r s , rotunde şi aplatizate ( f ig . 1 2/7 - 8 ) , descoperindu-se şi una de alt t ip ,cu"butuc" bine reliefat (fig. 1 2 / 9 ) . O strecurătoare (fig. 12/6) are de asemenea similitudini îh faza A a aspectului Schneckenbe rg 4 4 . Din inventarul l o ­cuinţei n r . 4 a făcut parte şi o greutate din lut a r s pentru plasa de pes­cuit (fig. 1 2 / 2 ) , păstrată fragmentar. Notăm şi o "lingură-căuş" f rag­mentară (fig. 1 2 / 4 ) , cu analogii atît în cadrul culturi i Sălcuţa 4 5 c f t şi îh aşezarea de l a Schneckenbe r g 4 6 , nelipsind din aşezările de tip Glina I I I de l a Crivăţ 4? sau de la Văcăreşti, jud.Dîmboviţa 4 8.

Un fragment ceramic sugerează forma schematizată a unui p i -

51

www.mnir.ro

F i g . 11 . - Braneţ, jud .Olt , 1-9: unelte din s i l ex . Cultura Gl ina I I I -Schneckenberg .

52

www.mnir.ro

F i g . 1 2 . - Braneţ, jud .Ol t , 1 : obiect din piatră; 2: greutate din lut a r s ; 3 -5 : capace din lut a r s ; 6: lingură căuş; 7 -9 : fusaiole. Cultura Gl ina I I I -Schneckenberg.

53

www.mnir.ro

c io r uman (fig. 18/l ), amintind st i lul şi maniera de lucru sălcuţeană. In secţiunea II A , l a adîncimea de 0,45 m s - a descoperit un mic

pumnal votiv din aramă, rea l izat prin ciocănire, de formă triunghiulară, cu baza lată arcuită şi cu patru găuri pentru prinderea nituri lor; lama este mult aplatizată şi fără nervură mediană (lung: 0,040 m,lăţimea ma­ximă: 0,016 m) (fig. 18/3). Astfel de piese îşi au originea îh sudul egeic, în C i c l a d e 4 9 , fiind răspîndite în Helladicul vechi . Pe teritoriul Româ­n ie i , acelaşi tip, din cupru, însă de dimensiuni mai mari îi găsim într-o fază tîrzie a cultur i i Cucuteni50. L a Crivăţ, jud.Ilfov51 , cît şi la Ho-morîciu, jud.Prahova52 a u fost descoperite două pumnale din bronz cu forme mult evoluate, f iecare cu nervura mediană bine reliefată, făcînd parte tot din tipul de sc r i s mai su s . Alte analogii oferă şi exemplarul de l a Căzăneşti, jud . Vîlcea53 lucrat din aramă. O ser ie de corespondenţe se remarcă în pumnalul descoperit l a Belotic — Şumar în Iugoslavia54.

Tipologic, în categoria de care ne ocupăm, sînt incluse şi pum­nale mici ,tr iunghiulare din grupul Periam.fn R^S.F.Iugoslavia, în necropola de l a Mokrin s - au aflat astfel de piese, datate ca şi precedenta în pe­r ioada Reinecke A1^5.

Inventarul l ocu i r i i de tip Gl ina II I -Schneckenberg cuprinde, pe lîngă uneltele amintite, cîte va vase mici întregi şi numeroase fragmente ceramice , din ca re unele au putut fi întregite.

După cum s - a mai arătat56 f tehnica diferită de prelucrare a pas ­tei îngăduie distingerea a două mari categorii de vase . Prima include ceramica grosolană, a cărei pastă conţine nisip cu pietricele, cioburi pisate mărunt, boabe de ca l ca r şi mica. Arderea s - a făcut la negru-cenuşiu sau cărămiziu (în spărtură) şi cărămiziu sau cenuşiu în mai multe nuanţe, pe suprafeţele exter ioare . De cele mai multe or i ,acestea sînt acoperite cu s l i p . Categoria respectivă predomină în nivelurile s u ­per ioare . Ceramica de bună calitate este lucrată dintr-o pastă în a cărei compoziţie intră ca degresanţi nisipul fin, paietele de mica şi mici granule de c a l c a r . Amestecul este omogen şi dens; îh urma arde ­r i i a rezultat o culoare cărămizie sau brun-cenuşie; uneori, suprafe­ţele exterioare sînt acoperite cu sl ip fin, cu nuanţe mai deschise decît culoarea restului peretelui vasului . In cadrul acestei categorii se r e ­marcă o specie a cărei pastă este deosebit de omogenă şi arsă uniform la negru-cenuşiu. De obicei acestea din urmă au suprafeţele bine nete­zite , fiind lustruite - mai ales - suprafeţele interioare. Procentual ,ce­ramica de bună calitate apare într-o cantitate mai mare în primul nivel de l ocu i re .

Alături de formele constatate în primul an de săpături se adaugă a l te le , noi, care completează considerabil repertor iul ceramicii de la Braneţ. fn categoria recipientelor de mari dimensiuni se includ cele de prov iz i i , unele dintre acestea cu gura largă, cu diamètre ce variază in­tre 0,380 m şi 0,420 m.

O se r i e de fragmente ceramice sugerează vase cu corpul rotun­j i t , gura uşor evazată (fig. 17/9); a ltele, au pereţii înalţi, gîtul drept şi buza teşită orizontal (fig. 17/1); alături de acestea, amforele cu co r ­pul mult rotunjit, cu gîtul înalt şi gura evazată (fig. 17/10), se remarcă în ce l de a l doilea nivel de cultură.

54

www.mnir.ro

F i g . 1 3 . - Braneţ, jud .Olt , 1-8: vase reconstituite de tip Glina I I I -Schneckenberg .

55

www.mnir.ro

1

www.mnir.ro

Alte forme, care au putut fi parţial sau integral întregite, r e ­prezintă o gamă largă de vase mici şi mij locii , cum sfnt: castroanele mai mult sau mai puţin adfnci, cu corpul bombat şi gura arcuită spre interior, cu buza teşită sau subţiată (fig.13/1 , 5; 17/5). Din această specie face parte un exemplar a cărui buză este rotunjită fn exterior şi demarcată de corp pr intr -un şănţuleţ c i r c u l a r . Suprafaţa exterioară este decorată cu un "pieptene", rezultfnd grupaje de liniuţe paralele (fig. 1 6 / 2 ) . Castroanele cu corpul aproape tronconic, cu umerii rotun­jiţi şi gura largă-trompetiformă (fig. 13/4; 15/1 ; 1 6/1 ) sfnt fntflnite frecvent. Cfteva dintre acestea avuseseră cfte patru torţi dispuse s i ­metric, care porneau din buză şi se prindeau pe umărul vasului (fig. 1 3 / 6 ; 14/6)57. fn primul nivel de cultură se fac remarcate des r e c i p i ­entele cu gura trompetiformă. Acest lucru a fost constatat atft la Mi ­nai Vodă - Bucureşti cft şi l a Ciurel-Bucureşti, forme similare e v i -denţiindu-se şi l a Cuciulata fn nivelul in fe r io r^ 8 . Dintr-o pastă groso­lană s - au rea l izat castroane cu corpul tronconic şi gura aproape c i l i n ­drică (fig. 1 5 / 7 ) , acestea remarcfndu-se mai des fn nivelul I I . Străchi­nile se disting prin varietatea l o r . Un astfel de recipient, lucrat d in ­tr-o pastă fină de culoare cărămizie-portocalie cu pete cenuşii, are corpul bitronconic rotunjit, cu etajul superior mai dezvoltat;gîtul drept se termină cu o gură rotunjită, demarcată în exterior de restu l vasului printr-un şănţuleţ c i r c u l a r (fig.14/1). Din aceeaşi ser ie face parte un recipient la care etajul superior este puternic înclinat spre interior ( f ig. 1 4 / 2 ) . P r i n tehnica de luc ru , forme, cît şi prin ornamentare, cele mai multe similitudini sfnt puse în evidenţă în aspectul cultural C e r n a ­voda I de la Căscioarele^ 9 . La rgu l repertoriu a l străchinilor include cîteva care au corpul uşor rotunjit, gura dreaptă sau arcuită mai mult sau mai puţin spre inter ior . Buzele acestora sînt rotunjite sau teşite oblic. Majoritatea acestor recipiente au fost înzestrate cu proeminenţe de diferite forme verticale-alungite sau orizontale (fig.14/3-5,5;15/4). Un fragment ceramic , cu pasta de bună calitate arsă la cenuşiu, suge­rează o formă mai deosebită. Corpul , uşor rotunjit spre fund, se t e r ­mină cu o gură înclinată imperceptibil către inter ior . După cum re iese din ruptura fragmentului, vasul avusese două apucători prelungi (din care s - a păstrat numai una), paralele şi cu capetele teşite oblic (fig. 1 3 / 3 ) . Analogia cea mai bună o găsim la S y r o s , în Cic lade , unde piesa respectivă a fost încadrată (cronologic) în Cic lad icu l Vechi II (2800¬2200 î . e . n . ) 6 0 . Din categoria vaselor mici şi mijlocii fac parte şi cele cu pîntecele s f e r i c , gftul scurt şi gura evazată. Torţile, fn număr de două, sînt lucrate din bandă lată, pornind din buză şi prinzîndu-se pe diametrul maxim a l recipientului (fig.13/7). O ser ie de vase de uz c o ­mun, cu corpul alungit şi gura trompetiformă (fig.15/6) sau cu corpul bombat şi cu gîtul înalt-cilindric (fig. 13/2; .14/10), sînt întîlnite mai ales în primul nivel de cultură. Alte le , din categoria celor de mai sus , au marginea "îndoită" spre exter ior , formîhd un " t i v " c i rcu la r pe gura recipientului (fig. 17/7-8) , acest element nelipsind din staţiunea Glina III de la Văcăreşti, jud . Dîmboviţa^ . Tot nivelului inferior îi sînt pro ­pri i cîteva farfuri i (fig.15/5) şi un bol lucrat îh manieră gumelniţeană

57

www.mnir.ro

Fig .15. - Braneţ, jud.Olt, 1-7: ceramică tip Glina Ill-Schneckenberg.

58

www.mnir.ro

(fig. 15 / 2 ) . După cum o sugerează un fragment, un recipient cu corpul rotunjit avusese motivul decorativ compus din două şiruri c i rcu lare de mici impresiuni oblice, delimitate în două registre etajate de către trei l in i i incizate c i r c u l a r (fig. 14/8). Motivul respectiv sugerează o manieră de ornamentare folosită şi în cadrul culturi i T e i - faza Căţelu-N o u 6 2 . fn nivelul superior s - au făcut remarcate două păhărele (fig. 18 / 5 - 6 ) lucrate din pastă grosolană, ale căror analogii sînt des întfl.-nite în ar i i le culturi lor Gumelniţa 0 3 şi Sălcuţa 6 4 , cît şi în aşezarea eponimă a cultur i i G l ina I I I , sau la Roşu, jud . I l fov 6 5.

Din cuprinsul ce lui de a l t re i lea nivel de cultură nu l ipsesc o serie de vase mic i , din care menţionăm pe cele de tip "borcan" (fig. 13/8) sau pe cele în formă de "cupă" cu corpul uşor arcuit şi gîtul înalt-cil indric (fig. 15/3), lucrate dintr-o pastă de bună calitate. Far fur i i l e proprii ultimului nivel reprezintă un alt tip decît cele precedente, a¬cestea fiind tronconice (pereţii drepţi căzînd oblic pe marginea unui fund plat de mici dimensiuni) (fig. 18/4, 7 ) , găsindu-se analogii în me­diul cultur i i O toman i 6 6 , fn locuinţa n r . 8 s - a remarcat un văscior cu patru picioruşe (fig. 18 / 2 ) ale cărui similitudini îndepărtate le aflăm în aria cultur i i Criş l a Peştera Spurcată 6?, apoi în cadrul culturi i Să l -cuţa. Unele corespondenţe se întîlnesc şi la C e r n a v o d a 6 8 .

fn afară de materialele desc r i se pînă acum au fost identificate şi două capace păstrate fragmentar. Pr imul (fig. 12/3) fusese lucrat d in ­tr-o pastă grosolană într-o vădită manieră gumelniţeană; celălalt (fig. I 2 / 5 ) , de un tip deosebit, are pereţii c i l indr ic i şi fundul drept. Margi­nea acestuia din urmă, decorată cu cerculeţe imprimate cu t rest ia , fu­sese prevăzută cu tortiţe laterale obţinute prin r id icarea pastei . Tipul de capac c i l indr ic îl întîlnim încă din faza II a culturi i Sălcuţa sub o lormă miniaturală 6 9. Ce le mai bune corespondenţe tipologice ale f rag­mentului nostru se remarcă în faza B a aspectului Schneckenberg din aşezarea eponimă?0. Acelaşi tip, avînd însă marginile mai debordate, s - a găsit în nivelul II de l a Pleşiţa Pietroasă? 1 . Un capac ci l indric , a -semănător ce lor de mai s u s , a fost descoperit şi l a Răcăciuni-Bacău, fiind atribuit fazei I C 2 a cultur i i Monteoru? 2 .

Funduri le recipientelor sînt în marea lor majoritate plate şi cî­teva rotunjite.

Torţile, îhcepîhd cu cele tubuläre, cît şi cele din bandă lată, pornind direct din buză, sînt cele mai numeroase. Frecvente sînt de asemenea tortiţele " f a l se " , "mosor" , şi apucătorile orizontale sau vert icale . Acestea din urmă sînt de multe o r i grupate cîte două sau cîte trei pe marginea guri i recipientului (fig. 15/4).

Tehnici le de ornamentare, cît şi motivele decorative constatate pe materialul provenit în urma primei săpături se remarcă aproape în totalitate şi pe materialul rezultat îh 1973-1975. Dintre elementele noi care s - au evidenţiat acum enumerăm:

- un fragment, pe care apar împunsături succesive,dispuse c i r ­cular pe t re i şiruri pe umărul unui mic recipient (fig. 14/7). Această manieră de ornamentare o remarcăm într-o oarecare măsură şi pe c e ­ramica primei faze - Căţelu-Nou - a culturi i T e i . împunsăturile r e s -

59

www.mnir.ro

F i g . 16. - Braneţ, jud .Ol t , 1 : vas propriu primului nivel de cultură; 2: vas descoperit îh nivelul H . Cultura G l ina I I I -Schneckenberg .

60

www.mnir.ro

pective apar dispuse în succesiune, dar distanţate mai mult sau mai pu­ţin unele de a l t e l e? 3 .

- alt fragment, propriu ultimului nivel a l cultur i i , prezintă un decor obţinut din segmente de liniuţe paralele incizate pe umărul v a ­sului şi încrustate cu pastă albă (fig. 17/6). Acest mod de ornamentare îşi găseşte corespondenţe în a r i a cultur i i Cernavoda? 4 şi bune analo­gii în materialul ceramic aparţinînd culturi i T e i , faza Căţelu-Nou - din aşezarea eponimă?^ - , fiind întîlnit însă şi pe ceramica culturi i Gîrla Ma re? 6 .

Un vas reconstituit este decorat pe cvasitotalitatea suprafeţei sale exterioare cu grupaje de liniuţe paralele obţinute cu un pieptene (fig.16/2); pe l in ia umărului bombat, dispuse c i r cu l a r în două şiruri paralele, au fost imprimate cu un obiect ascuţit segmente de l in i i o r i ­zontale. Grupaje de liniuţe incizate au fost constatate şi pe un f rag­ment de tip Petreşti de la Ocna S ib iu lu i?? , cît şi pe fragmente înca­drate în faza I - a a cultur i i Wietenberg de l a Derşida? 8.

Toate elementele mai sus-amintite, propri i ultimelor două nive ­luri de cultură de l a Braneţ, pot să reflecte aportul culturi i Glina I I I -Schneckenberg la formarea culturi lor T e i şi Wietenberg.

Tehnic i le , cît şi motivele decorative întîlnite în aşezare p r e ­zintă ca rac te r i s t i c i diferite de la un nivel l a altul , păstrîndu-se însă unitatea organică a stratului de cultură.

fn primul nivel nu se constată prezenţa decorului cu găuri-bu-toni. Frecvente sînt brîurile alveolate dispuse l a mică distanţă sub buză ( f ig . 1 5 / 6 ) , apoi şirurile de gropiţe-alveole de pe umărul r e c i p i ­entelor (fig.13/7; 14/10; 1 7 / 5 , 9) obţinute prin incizie scurtă sau prin imprimare cu degetul. P r i n imprimare cu un vîrf ascuţit s - au real izat două şiruri de mici liniuţe oblice delimitate în două registre prin t re i l inii incizate c i r c u l a r (fig. 14/8). Un alt motiv incizat constă din z i g ­zaguri etajate în două reg i s t re , c e l superior fiind compus din două ş i ­ru r i , i a r c e l inferior din t re i (fig. 14/1 ) ? 9 . îh categoria elementelor decorative intră şi unele tortiţe fa lse , dispuse imediat sub buza r e c i ­pientului (fig. 1 3 / 1 ) şi care denotă unele influenţe anatoliene. Ceramici i celui de a l doilea, cît şi celui de a l tre i lea nivel îi sînt proprii şirurile de găuri-butoni executaţi în tehnica "au repoussé" (fig. 13/8 ; 15/7; 17/1 ). Cerculeţele de diferite dimensiuni, imprimate cu trest ia şi încrustate cu pastă albă, sînt frecvent constatate (fig.17/2, 3, 1 l ) 8 o . î n unele c a ­zuri , acestea sînt asociate cu şir de găuri perfect rotunde (dispuse pe un rînd sau două), obţinute prin imprimare cu un obiect bont şi îh-crustate de asemenea cu o substanţă albă (fig. 17/10, 1 1 ) 8 1 .

In c e l de a l doilea nivel s - a u remarcat pînă acum mai multe e l e ­mente de tip Schneckenberg B . Ast fe l , pe un fragment, ce sugerează un vas de proviz i i , decorul constă dintr-un şir-de alveole ordonate c i r c u ­lar la o mică distanţă sub buză şi din proeminenţe alungite, verticale şi alveolate, aplicate pe gîtul respectivului recipient (fig. 17/9). Toate a¬ceste ca rac te r i s t i c i le constatăm şi pe cîteva fragmente descoperite l a Schneckenberg, jud .Braşov 8 2 .

61

www.mnir.ro

F i g . 17- - Braneţ, jud .Ol t , 1-11: fragmente ceramice proprii n ive ­lului II şi I I I . Cultura Gl ina I I I -Schneckenberg.

62

www.mnir.ro

F i g . 1 8 . - Braneţ, jud.Olt , 1: fragment de idol antropomorf; 3: pumnal votiv de aramă; 2, 4 -7 : ceramică proprie n i ­ve lur i lor I I şi I I I . Cultura Glina I I I -Schneckenberg.

63

www.mnir.ro

Pe un alt fragment apare combinaţia găurilor-butoni cu brful simplu tras din pastă (fig.17/1 ) 8 3 .

P r i n continuarea cercetărilor de l a Braneţ, fn anii 1973-1975, materialul arheologic nou recoltat a permis o analiză mai amplă a tutu­r o r elementelor caracter i s t ice acestuia . Totodată au putut fi dovedite din nou cele t re i niveluri de cultură unite organic fntr-o depunere groasă de c i r c a 0 ,50 m.

Atft pe baza tipologiei formelor şi a decorului, cft şi pe baza s i ­militudinilor şi sincronismelor constatate pînă acum putem să afirmăm că ceramica de l a Braneţ reprezintă două faze de evoluţie culturală de tip G l ina I I I -Schneckenberg .

P r ima , ca re este mult mai timpurie decît ne-am fi închipuit,o pu­tem s incroniza pe baza materialului arheologic cu faza A a aspectului Schneckenberg, după periodizarea lu i A . Prox® 4 . Pe lîngă alte e l e ­mente, torţile tubuläre, cft şi o se r i e de forme c a cele legate de c u l ­tura de tip "T r i ch te rbecher " descoperite fn sud-estul Trans i lvan ie i , l a Mihai Vodă-Bucureşti o r i l a C i u r e l 8 5 s fnt remarcate şi fn aşezarea de tip Gl ina I I I de l a Braneţ.

Alte sincronisme au fost stabilite pe baza pumnalului votiv de a¬ramă . Ast fe l , cultura Gl ina I I I -Schneckenberg este sincronizată cu grupurile culturale Be lo t i c -Be la C rkva şi Bubanj-Hum H I 8 ° . îh s i s t e ­mul cronologic a l lu i P .Re inecke , grupul Bubanj-Hum III aparţine pe ­r ioadei A1 a epocii b ronzu lu i 8 ? .

C e a de a doua fază, căreia îi corespund nivelul a l doilea şi a l t r e i l ea , se evidenţiază pr intr -un material ceramic cu numeroase s i m i ­litudini fn a r i a aspectului Schneckenberg B . Pe baza tipologiei forme­lor şi elementelor decorative s - au putut stabil i multiple şi bune analo­gii şi fn Muntenia, unde o se r i e de aşezări c a cele de l a G l i n a 8 8 , C i u -re l -Bucureşt i 8 9 , Ro şu 9 0 , C r ivăţ 9 1 , G r e c i , j ud . I l f ov 9 2 şi Văcăreşti, jud.Dîmboviţa 9-', prezintă un material nu de puţine o r i similar celui de l a Braneţ. Astfe l , pe baza analogiilor şi sincronismelor se documen­tează mai c l a r aspectul de tip Schneckenberg B .

în ce priveşte geneza cu l tur i i , se constată din nou ro lu l primar a l fondului l oca l , alături de influenţele sudice transmise prin interme­diul cu l tur i i Cernavoda I .

Pe baza ce lor de mai sus putem conchide că prima fază consta ­tată l a Braneţ conturează o perioadă timpurie a culturi i Gl ina I I I -Schneckenberg, i a r cea de a doua, una mijlocie, fn care se întrezăresc şi acele elemente ca re vor participa l a geneza culturi lor Verb ic ioara , T e i , Monteoru şi Wietenberg 9 4 din perioada mijlocie a epocii bronzului din România.

64

www.mnir.ro

N O T E

1 Săpăturile s - a u desfăşurat în timp astfel: 7-21 sept. 1973;8-20oct. 1974, 18-31 oct. 1975. L a cercetările din anul 1973 a participat şi Petre Roman de l a Institutul de Arheologie Bucureşti.

2 A U G U S T I N ULAN IC I , în MN, I I , 1975, p.243-255; idem, C A , I , p. 47 -77 .

3 Şanţul I I I a fost săpat în anul 1974, fiind adîncit pînă la primul n i ­vel Gl ina I I I -Schneckenberg , inclusiv .

4 Suprafaţa I A săpată în anul 1973 a fost extinsă în anul 1975, fiind numită convenţional suprafaţa I A B .

5 D . B E R C I U , Contribuţii l a problemele neoliticului în România în l u ­mina noilor cercetări, Ed i t . A c a d . R . P . R . , Bucureşti, 1961, fig. 63/3.

6 D . B E R C I U , S E B . M O R I N T Z şi I .MAXIMILIAN, în Materiale, I I I , 1957, f ig .5 .

7 Ibidem, p. 183. 8 A U G U S T I N ULAN IC I , op . c i t . , p. 50 şi 54. Pentru vasele de la fig.

7/3-4 , cu colţurile apropiate două cîte două, trase din buză, bune analogii găsim pe o strachină de tip Wietenberg, descoperită la O -bre ja , jud .A lba , c f . TUDOR S O R O C E A N U , în AMN,X , 1973,p.496 şi nota n r . 2 4 , p l . V I l /2 .

9 V A L E R I U L E A H U , Cultura T e i , Bucureşti, f . a . , p .89. 10 DORIN P O P E S C U , în Materiale, I I , 1956, p.120, fig.7 şi 9 . 11 D . B E R C I U , în Recuei l du Musée National, tom. IV , Belgrad, 1964,

f ig . 4 . 12 I U L I U P A U L , în Materiale, V I I , 1961, p.107, f ig.7/3. 13 S . D U M I T R A S C U , G . T O G A N , în AMN, VI I I , 1971, p.423 şi pl . IV/7,

12. 14 G H . B I C H I R , în Materiale, V , 1959, p.277, f ig.5/2, f ig.6; vez i de

asemenea şi D . B E R C I U , în Arheologia preistorică a Olteniei, 1939, p .77, f ig.89/9, 11 .

15 G H . B I C H I R , o p . c i t . , fig.5/1 . 16 A . U L A N I C I , o p . c i t . , p .48, 58, pl.1/1 . 17 G H . B I C H I R , înop.cit . , p .276-278, descri ind materialul de la Cfima,

remarcă analogiile acestuia (tehnică, forme, ornament) cu c e r a ­mica cultur i i Coţofeni şi socoteşte că "unele morminte cu ocru, fn tumuli, din Oltenia, pot fi contemporane cu cultura Coţofeni"; fn acest sens vez i şi C I . NICOLĂESCU-PLOPŞOR, V.DUMITRAŞCU, N . G O S T A R , S . B A R T A , ŞTEFAN ŞTEFÂNESCU, în S C I V , I I , 1, 1951, p .277; P E T R E ROMAN, îh "Rev i s ta muzeelor", I , 4,1964, p. 324, atribuia mormîntul de l a Cîrna cultur i i Coţofeni.

18 V.BORONEANŢ, fn S C I V , 17, 2 , 1966, p .349-352, f ig.4. 19 Ibidem, p.345 şi f i g .1 -4 ; p.350. 20 Ibidem, p.351 şi f ig .4. 21 Ibidem, p .349. 22 P .ROMAN, Cultura Coţofeni fn Romania, comunicare prezentată la

65

www.mnir.ro

Institutul de Arheologie, Bucureşti, 7 martie 1975. 23 Ibidem. 24 Ibidem. 25 După periodizarea lui Petre Roman, fn loc . c i t . ; vezi şi A . ULANICI ,

fn o p . c i t . , pass im. 26 G H . I . P E T R E , fn S C I V , 18, 4, 1967, p.645-647, f ig .4/2-3; 5/1,

6 - 8 . 27 Ibidem, p.652, f ig.5/2; 6/9, 11. 28 H . S C H R O L L E R , Die S te in - und Kupferzeit Siebenbürgens, B e r ­

l i n , 1933, p l . 31 . 29 K U R T H O R E D T şi colaboratori , fn S C I V , IV , 1-2, 1953, p.275,

fig. 13/9-10. 30 D . P R O T A S E ş iN. V L A S S A , fn Materiale, V I , 1959, p.440, fig.

5/8 -9 . 31 I U L I U P A U L , o p . c i t . , p .107, f ig .7/3-5 . 32 E U G E N COMŞA, fn "Cumidava" , I V , 1970, fig.2/1 -6 } 3/1-4. 33 N . H A R T U C H E şi I . T .DRAGOMIR , fn Materiale, U I , 1957, p. 135,

fig. 10/7. 34 P E T E R D E T E V , fn Godişnik, I I I , Plovdiv, 1959, p.18, fig.22/v.

Acest exemplar a re diam. de 0,120 m. 35 E U G E N COMSA, fn " D a c i a " , N . S . , X I I I , 1969, p .11, fig.12/1. 36 V . C H R I S T E S C U , fn " D a c i a " , I I , 1925, p.274-275, p l . X X I l / l 3 . 37 RADU et E C A T E R I N A V U L P E , fh " D a c i a " , I I I - I V , 1927-1932, p.

316, fig.99/20; 100/33. 38 M A R I L E N A F L O R E S C U şi CONSTANTIN BUZDUGAN, fn ArhMold,

V H , 1972, p .177, f ig .47. 39 G E Z A F E R E N C Z I şi ŞTEFAN F E R E N C Z I , fn Sesiunea de comu­

nicări ştiinţifice a muzeelor de is tor ie , decembrie 1964, v o l . I , B u ­cureşti, 1971,p.113, f ig .2/9.

40 Ibidem, p. 105. 41 Ibidem, p. 106. 42 E s t e o piesă specifică culturi i Gl ina I I I -Schneckenberg şi prezintă

aşa-zisa retuşă denticulată prin retuşe normale-inverse obţinute atft ventro -dorsa l , cft şi dorso-ventra l , cf . A .PÀUNESCU, E v o ­luţia uneltelor şi armelor de piatră cioplită descoperite pe ter i to ­r i u l României, E d i t . A c a d . R . S . R . , Bucureşti, 1970, p.203-204.

43 A . P R O X , Die Schneckenbergkultur, Kronstadt, 1941, p .27, fig. 12. 44 Ibidem, p .46, f ig .29. 45 D . B E R C I U , o p . c i t . , p.294, f ig.121/5. 46 A . P R O X , o p . c i t . , f i g .XXV/5 . 47 D . B E R C I U , fn S C I V , 17, 3, 1966, p.533, f ig.3/3. 48 E R S I L I A TUDOR, fn Sc r ip ta Va lachica , 1972, p.105,fig.8/1 ;

o piesă similară este amintită şi de S . MORINTZ şi D .V . R O S E T T I , fn Bucureştii de odinioară, Bucureşti, 1959, p.21 ,fig. 5/1.

49 D . B E R C I U , o p . c i t . , p .534. 50 H .SCHMIDT , Cucuceni in der oberen Moldau, Rumänien, B e r l i n -

Le ipz i g , 1932, p.60, p l .30/1. 66

www.mnir.ro

51 D . B E R C I U , op . c i t . , l o c . c i t . , f ig .1/2. 52 Tradiţii de luptă şi înfăptuiri socia l iste , Ploieşti, 1974, p.13,fig.a. 53 G H . I . P E T R E , îh S C I V , 21, 3 , 1970, p.482-486, f ig.2/2. 54 M. GARA Ê> ANIN, P ra i s to r i j a S rb j e , I , Beograd, 1973, fig.8/2. 55 M. GAR A é ANIN, îh 39 B e r . R G K , 1958, p.92 şi 94, fig.11/4; idem,

Epoque préhistorique et protohistorique en Jougoslavie, Belgrad, 1973, p .307.

56 A.ULAN1ÇI, o p . c i t . , p .62 . 57 Unele analogii l a Cuciulata , vez i : GH.BICHIR,în " D a c i a " , N .S . ,VL

1962, p.100, f ig .9/9. 58 Ibidem, p .97 , f ig .7/5. In legătură cu aceste forme vezi şi S E B A S ­

T IAN MORINTZ şi G H . C A N T A C U Z I N O , în Materiale, V , 1959, p. 634-635.

59 S . M O R I N T Z und P .ROMAN, în " D a c i a " , N . S . , X U , 1968, p. 71, fig. 21/4 -5 .

60 E F I S A P O U N A - S A K E L L A R A K I S , L a civi l isation Cycladique et l a collection Cycladique du Musée National d'Athènes, 1972, p. 4 şi u rm . , f ig .6 .

61 E R S I L I A TUDOR , o p . c i t . , p .103, f ig.3/5. 62 V A L E R I U L E A H U , o p . c i t . , f ig.18/7. 63 DORIN P O P E S C U , îh " D a c i a " , V - V I , 1935-1936, p.116, fig. 8/3

şi 7 . 64 D . B E R C I U , Arheologia preistorică p.64, fig.68/2. 65 ION N E S T O R , în " D a c i a " , I H - I V , 1927-1932, p.240, fig.8/3; vez i

şi M .CONSTANTIN IU şi PANAIT I . P A N A I T , în C A B , I , 1963, p l . I/1 ; de asemenea, astfel de păhărele s - au descoperit şi la Mîh-drişca, c f . G H . B I C H I R şi EUG.COMŞA, în Materiale, V i n , 1961, p.295, fig.7/3 şi 5.

66 T . B A D E R şi S.DUMITRAŞCU, îh Materiale, I X , 1970, p. 134, fig. 7/6.

67 C .S .NICOLAESCU-PLOPŞOR şi colaboratori, în Materiale, I I I , 1957, p .36, f i g .8/1 -2 .

68 A . L A N G S D O R F F şi I . N E S T O R , îh P Z , X X , 1929, p.214, fig.6 şi notele 8 - 9 .

69 D . B E R C I U , Contribuţii p .326, fig.149/2. 70 A . P R O X , o p . c i t . , p .42, f ig .28. 71 G H . B I C H I R , o p . c i t . , p.104, f ig .12/2. 72 A L E X . V U L P E , înArhMold, I , 1961, p .77, f ig .7/1. 73 V A L E R I U L E A H U , îh S C I V , 2 , X I V , 1963, p.316-319. 74 S . M O R I N T Z şi P .ROMAN, o p . c i t . , f ig.20/5. 75 V A L E R I U L E A H U , op . c i t . , loc . c i t . 76 V L . D U M I T R E S C U , îh'bacia",II, 1925, p.226, cf. V . L E A H U , op.

c i t . , l o c . c i t . 77 I U L I U P A U L , în Materiale, V I I I , 1962, p.193, f ig.9/2. 78 N I C O L A E CHIDIOŞAN, îh " D a c i a " , N . S . , X U , 1968, p. 161-162,fig.

6/7-8 . 79 Unele similitudini privind motivul în zigzag în ceramica de tip C e r ­

navoda I de l a Căscioarele, cf . S .MORINTZ şi P.ROMAN, op .c i t . , fig. 21/5 şi 20/7.

67

www.mnir.ro

80 întîlnite îh a r i a Horodiştea-Folteşti, cf . D.BERCIU,Contribuţii..., p.313, f ig.142/2; vez i şi HORTENS IA D U M I T R E S C U , în "Dac i a " , I X - X , 1941-1944, p .142-153.

81 Frecvente şi în a r i a culturi i Cernavoda I , cf . S .MORINTZ şi P . ROMAN, op . c i t . , fig.20/12 şi 21/15.

82 A . P R O X , o p . c i t . , p l .X IV/10 . 83 Şi această combinaţie o întîlnim pe ceramica de l a Schneckenberg,

c f . A . P R O X , op . c i t . , p l . X I V / 2 . 84 Ibidem, p.78 şi urm. 85 S . M O R I N T Z şi GH .CANTACUZ INO , op . c i t . , loc . c i t . , p. 634-63 5. 86 Vez i supranotele 54 -55 . 87 D . G A R A S ANIN, o p . c i t . , p .307. 88 ION N E S T O R , o p . c i t . , l o c . c i t . 89 S . M O R I N T Z şi GH .CANTACUZ INO , op . c i t . , l o c . c i t . 90 M .CONSTANTINIU şi PANAIT I . P A N A I T , op . c i t . , p l . l / l ; ü/1-6;

I I l / l - 4 ; V/6 ; V l / 3 ; V n / 2 , 5 -6 . 91 D . B E R C I U , în S C I V , 17, 3, 1966, p.531-534, f ig .2/1-2; 3/3. 92 A . U L A N I C I şi GH .TROHANI , în C A , I , 1975, p.77 şi urm. 93 E R S I L IA TUDOR, op . c i t . , f ig .1/7-8; 2/1-6; 3/1, 5; 6/1-3, 7 . 94 V e z L U B E R C I U , Zori le i s tor ie i . . . Bucureşti, 1966, p.164.

N O U V E L L E S R E C H E R C H E S ARCHÉOLOGIQUES À BRANEŢ

- Résumé -

Durant les années 1973-1975 ont été continuées le fouilles a r ­chéologiques de Braneţ, dép. d 'O l t .

L e s t ro is campagnes ont confirmé les observations s t ra t i g ra -phiques constatées dans la première année de recherches (1972). A ins i on a pu remarquer deux couches de culture archéologique, l a première avec des matériaux du type Coţofeni, de l'époque de transition à l ' é ­poque du bronze, et l a deuxième avec un matériel spécifique pour l a c iv i l isat ion Gl ina I I I -Schneckenberg de l'époque du bronze.

Dans la couche qui appartient à l a civi l isation Coţofeni, avec deux niveaux d 'habitats, on a découvert deux habitations de surface, chaqu'une avec un foyer. L ' inventa i re matériel provenant des habita­tions et du reste de la déposition comprend une série d'outils en pierre et os , des vases et des nombreus fragments céramiques.

Du répertoire des outils en bois de cerfs on remarque deux (fig. 5/2-3) qui peuvent être comparés avec les "marteaux-massue" trouvés dans le cadre des civi l isat ion Sălcuţa et Verb ic ioara .

L e s formes céramiques découvertes sont les suivantes: tasses avec l ' an se surélevé (rig.6/1-4); ve r re s avec le corp tronconique (fig. 7/1); cruches (brocs) avec l ' anse bandée surélevée (fig.6/5); chau­drons de grandes dimensions représentés par deux types: a) le corps

68

www.mnir.ro

arché et l'embouchure largement évasée en dehors (fig.8/1), b) le corps légèrement bombé et le bord beaucoup épais et biseauté obliquement vérs l'intérieur (fig.8/2; 9/1-2) . D 'autres récipients sont inclus dans la catégorie des " vases - boca l " avec le corps allonge, le coup court et l'embouchure évasée avec des coins tirés du rebord (fig.7/3-4).

Fréquente sont les amphores avec le coup à peu près cylindrique et l 'embouchure trompettiforme (fig.8/3, 5), travaillées d'une pâte de bonne qualitée.

L e s fragments céramiques qui suggèrent des profonds chaudrons, d'une pâte noire-cendrée, présentent un intérêt à part (fig.8/2, 9/1-2). Ceux - c i , autant par l a téchnique du trava i l que par les formes et les éléments décoratifs, offrent les meilleures similitudes avec les maté­riaux découverts à Cîrna. A tout celà on doit joindre d 'autres élé­ments comme sont les ressemblances entre les deux vases -askos de Cîrna et Braneţ, le second découvert in situ dans une hutte Coţofeni en 1972. Comme suite de ce qui vient d'être dit l 'appartenance à l a civil isation Coţofeni de l a sépulture à ocre de Cîrna ne peut plus être douteuse.

Dans une des habitations on a découvert, in s i tu , une cruche (broc) avec le corps hémisphérique, le coup court et le bord évasé; l ' an se , d'une bande élargie commence du bord et elle finit sur l'épaule du vase (fig.6/5). L e décor angulaire est obtenu par l ' impression avec un cordon tordu et par une rangée c i rcu la i re d'applications plastiques "L insenkeramik" sur l a ligne de l'épaule. Des bonnes analogies peu­vent être faites à l ' a ide d'un fragment céramique découvert à Cuina Turcului et attribué à l a phase Kostolac-Baden. Du point de vue typo­logique ces deux vases (de Braneţ et Cuina Turcului ) se rapprochent, mais i l s diffèrent par l a téchnique de 1'ornamentation. A Cuina T u r c u ­lui on a utilisé la technique des piqûres success ives , tandis qu'a B r a ­neţ l a technique mentionnée un peu plus haut.

Selon une périodisation de la civi l isation Coţofeni faite par P. Roman , l a cruche (broc) de Brantţ, par ses caractéristiques,doit être encadrées dans l a première phase de cette c iv i l i sat ion. L a fragment de Cuina Turcu lu i , à base de l a même périodistion, représente une phase postérieure à cel le de Braneţ.

E n ter re cuite est également un bracelet (fig. 8/6) découvert dans l 'habitation D . L e s meilleures analogies se trouvent à Brăiliţa, dans le niveau II qui possède des matériaux du type Gumelniţa A 2 récent -B1 ancien. Un exemplaire semblable a été découvert à Plovdiv dans un milieu Gumelniţa récent.

Pour le fragment d ' idole, découvert auss i dans l 'habitation D, on a trouvé des analogies à Mugeni dans une étape Ariuşd récente.

L e s constatations faites après les premières fouilles de Braneţ (1972) restent valables comme suite des ce l les plus récentes des années 1973-1975.

L a couche Coţofeni, grosse d 'environ 0,40 m, comprend deux niveaux. Pour l a céramique du premier niveau sont caractéristiques: les incisions ve r t i ca l e s , plus où moins larges , disposées en bandes

69

www.mnir.ro

c i rcu la i r e s étagées sur les surfaces extérieures des vases , sans és-paces évités entre e l l es ; les impressions avec le cordon tordu; les ap­plications plastiques "Linsenkeramik" ; les coins tirés du bord, en dif­férentes hypostases.

Dans ce premier niveaux on rencontre également des chaudrons avec le bord très épais et biseauté obliquement vers l'intérieur.

Dans le deuxième niveau, à côté de quelques éléments propres au premier niveau on remarque des nouvelles techniques d'ornamenta­tion comme cel le des piqûres succesives ou de la "peinture" blanche appliquée sur toute la surface extérieure du vase. Mais les deux der ­nières techniques sont mises en évidence sporadiquement.

L e matériel archéologique de Braneţ, sur l a base de la typologie des formes, des techniques de travai l et des motifs décoratifs, repré­sente une phase ancienne de l a civil isation Coţofeni. Dans le contenu de cette civi l isation au premier plan se situent les influences de facture autochtone - Sălcuţa et Gumelniţa - à côté des influences culturelles du type Ariuşd récent. Dans quelques formes et techniques d'ornamenta­tion on remarque auss i des influences venues du sud et du sud-ouest.

*

Du point de vue stratigraphique, sans césure, suit la couche Gl ina Ilï-Schneckenberg, grosse d'environ 0,50 m, contenant trois n i ­veaux d'habitats. Chaque niveau contient deux habitations de surface, chacune avec un foyer.

L e matériel archéologique provenant des six habitations et de l a couche comprend des outils en os, p ierre , terre cuite, métal et céra­mique .

En premier lieu on doit remarquer le poignard votif en cuivre, d ' une forme triangulaire avec la base large courbée et avec quatre trous pour les r ivets (fig. 18/3).

E n Roumanie, les meilleures analogies se retrouvent dans l ' é -xemplaire en cuivre de Cucuteni et encadré de H.Schmidt dans une phase récente de l a civilisation Cucuteni. Deux poignards en bronze, d'une forme évoluée et nervure médiane, ont été découverts à C r ^ ăţ et Homorfciu. Un poignard semblable avec les deux dérniers, mais en cuivre , a été trouvé à Căzăneşti.

Beaucoup de ressemblance est remarquée dans le groupe Be lo -tië—Bela C rkva , contemporain avec le groupe Bubanj-Hum et qui est synchronique à son tour avec l a civil isation Glina III -Schneckenberg. Au groupe Belot ic—Bela Crkva appartient la sépulture X de la necro­pole de Belot ic i -Sumar dans la quelle on a découvert une lame s imi ­la i re avec cel les mentionnées plus haut.

Dans le système chronologique de P.Reinecke le groupe B u ­banj-Hum III appartient à l a période A1 de l'époque du bronze touchant les limites chronologiques finales de la période en discussion. Tou ­jours à ce type sont liés et les petits poignard triangulaires du groupe Per iam. E n Voyvodine, dans l a nécropole de Makrin on a découvert de tels poignards, tous datant de la période Reinecke A1 .

70

www.mnir.ro

Du large répertoire de l a céramique on remarque quelques v a ­ses au corps arrondi et l 'embouchure évasée (fig. 17/9). D 'autres ont le corps légèrement arqué et le coup droit, le bord biseauté horizon­talement (fig. 17/1). Quelques fragments suggèrent des amphores à coup haut (fig. 17/10).

Un vase a le corps fortement courbé, le bord arrondi à l 'exté­rieur et se' séparant du corps par un petit fossé c i rcu la i re j l a surface extérieure à été décorée avec un peigne résultant des groupages de pe­tites lignes parallèles (fig. 16/2).

L e s chaudrons avec l 'embouchure large trompettiforme ( T r i c h ­terbecher) se trouvent le plus souvent dans le premier niveau (fig. 13/4; 15/1; 16/1).

Une série de vases (fig. 14/1-2) trouvent des bonnes analogies dans l a céramique de l a civi l isation Cernavoda I de Căscioarele.

Su r un fragment céramique on remarque un motif décoratif qui suggère une manière d ' ornementation utilisée et dans l a phase Câţelu Nou de l a civi l isat ion T e i (fig. 14/8).

Un couvercle cylindrique (fig. 12/5) représente un type rencontré depuis l a phase IIb de l a c ivi l isat ion Sălcuţa. Mais les meilleures r e s ­semblances se trouvent dans le matériel céramique de la phase Schne¬ckenberg B . A Răcăciuni on a découvert un couvercle cylindrique dans un milieu culturel Monteoru I C 2 .

S u r l a base de l a typologie des formes et du décor, suivant les similitudes et synchronismes constatés jusqu'à présent on peut aff ir ­mer que l a céramique de Braneţ représente deux phases d'évolution culturelle du type Gl ina I I I -Schneckenberg. L a première,plus ancienne, peut £tre synchronisée à base du matériel archéologique avec l a phase A de l ' a spect Schneckenberg d'après l a périodisation d'A.Prox. D ' a u ­tres formes et éléments, comme les anses tubulaires, découvértes dans le sud-est de l a Transy lvanie , à Bucarest -Mihai Vodă et C iu re l sont remarqués aus s i dans l'établissement du type Gl ina III de Braneţ.

On a établi des synchronismes auss i à base du poignard votif en cuivre. A ins i l a c iv i l isat ion Gl ina I I I -Schneckenberg est synchronique avec le groupe Bubanj-Hum UI encadré dans l a période A de l'époque du bronze d'après l a chronologie de P .Re inecke .

L a deuxième phase, qui contient les deux dernièrs niveaux, se remarque par un matériel céramique avec des nombreuses similitudes dans l ' a i r e de l ' a spec t Schneckenberg B du sud-est de l a Transylvanie.

E n ce qui concèrne l a genèse de cette civi l isation on constate de nouveau le rôle pr incipa l du fond local à côté des influences venues du sud.

E n conclusion, on peut dire que la première phase constatée à Braneţ désigne une période ancienne de l a civi l isation Glina n i-Schne-ckenberg, tandis que l a deuxième phase une étape moyenne dans laquelle on entrevoit auss i des éléments qui participeront à l a genèse des civi l isations Verb ic ioara , T e i , Monteoru et Wietenberg de l a pé­riode moyenne de l'époque du bronze de Roumanie.

71

www.mnir.ro

L E G E N D E D E S F I G U R E S

I'ig.1 . - L e plan des fouilles archéologiques éffectuées a Braneţ pen­dant les années 1972-1975.

F i g . 2 . - L e profil du mur du nord-est de l a surface I AB.Braneţ,1973 et 1975.

F i g . 3 . - A . L e plan de l a section I I I ; B . L e profil du mur clu nord-ouest de l a section I I I . Braneţ 1974.

F i g . 4 . - A . L e plan de l a section IV ; B . L e profil du mur du nord-ouest de l a section IV . Braneţ 1975.

F i g . 5 . - 1 - 4 . Outils en bois de ceif découverts dans les habitations et la couche Coţofeni.

F i g . 6 . - 1 - 5 . Vases découverts dans les habitations Cet D. L a c i v i l i ­sation Coţofeni.

F i g . 7 . - 1 , 3 , 4 . Céramique découverte dans l 'habitation D; 2 , 5 . Fragments céramiques de la couche Coţofeni.

F i g . 8 . - 1 -2. Chaudrons; 3 - 5 . Fragments céramiques de l'habitation D; 6. Brace le t en ter re cuite découvert dans l 'habitation D.

F i g . 9 . - 1-2, 4 - 6 . Fragments céramiques du type Coţofeni; 3. F r a g ­ment d ' idole découvert dans l 'habitation D.

Fig. 10. - 1-7. Outils en s i l ex . L a civi l isation Gl ina IH-Schneckenberg. Fig. 11. - 1-9. Outils en s i l ex . L a civi l isation Gl ina III-Schneckenberg. Fig. 12. - 1. Objet en p i e r re ; 2 . Poids en terre Cuite; 3 ,5 .Couverc les

en ter re cuite; 4 . Cuillère - coupe; 7 - 9 . Fusa io les . L a c i ­vi l isation Gl ina I I I -Schneckenberg .

Fig. 13. - 1-8. Vases Gl ina IH-Schneckenberg . Fig. 14. - 1-6. V a s e s ; 7 - 10 . Fragments céramiques du type Glina III—

S c hneckenberg. Fig. 15. - 1-7. Céramique. G l ina I I I -Schneckenberg. Fig. 1 6. - 1. Vase du premier niveau ; 2 . Vase découvert dans le

deuxième niveau. Gl ina I I I -Schneckenberg . Fig. 17. - 1-11. Fragments céramiques des niveaux II et I I I . Gl ina III—

Schneckenberg. Fig. 18. - 1. Fragment d • idole anthropomorphe ; 3. Poignard votif en

cu iv re ; 2 , 4 - 7 . Céramique des niveaux II et I I I . L a c i v i l i s a ­tion Gl ina I I I -Schneckenberg .

72

www.mnir.ro