Mihai-Răzvan Ungureanu, noiembrie 2013

Newsletter noiembrie 2013

Mihai-Răzvan Ungureanu

Președintele FORȚA CIVICĂ

Senatorul Aradului

Mihai-Răzvan Ungureanu, noiembrie 2013

Cuprins

Politica internă

Este sau nu posibilă unitatea de acțiune a forțelor politice de

centru-dreapta?

Căderea Guvernului Ungureanu (29 aprilie 2012)

Antonescu a uitat ce înseamnă un partid de dreapta

Ponta descentralizează corupţia şi traficul de influenţă

Românii vor avea cea mai scumpă masă de Crăciun

Orice mărire de salariu înseamnă o taxa în plus pentru privaţi

Trebuie redus numărul de taxe și impozite

Guvernul păstrează politica veche a lui Iliescu de fărâmiţare a

proprietăţii agricole

Partide noi numai cu aprobarea USL

Politica externă

Victor Ponta să ceară o întâlnire cu Premierul Cameron

Felicitări, Republica Moldova!

Forumul de la București a fost un moment istoric

Rolul României ca donator în context regional

Parlamentul României

Stabilirea şi plata despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod

abuziv de stat

Am cerut Ministerelor să prezinte rapoarte privind absorbţia

fondurilor europene

Mihai-Răzvan Ungureanu, noiembrie 2013

Garda de mediu să-și facă datoria!

FORȚA CIVICĂ în România

Mihai-Răzvan Ungureanu la Alba Iulia - Ziua Națională a

României în orașul Marii Unirii

Mihai-Răzvan Ungureanu la Cluj - Lansarea proiectului "Pact

pentru Transilvania"

Mihai-Răzvan Ungureanu la Arad – Topul firmelor

Mihai-Răzvan Ungureanu la Iași - Întâlnire regională FORȚA

CIVICĂ

Mihai-Răzvan Ungureanu la Călărași - Întâlnire cu oamenii de

afaceri

Colegiul Director al partidului FORȚA CIVICĂ, la Brașov

Mihai-Răzvan Ungureanu, noiembrie 2013

Politica internă

Este sau nu posibilă unitatea de

acțiune a forțelor politice de centru-dreapta?

Am trimis o invitație reprezentanților

partidelor de centru-dreapta din România

la o dezbatere comună pe tema

reunificării dreptei din România.

Împărtășesc îngrijorarea mea cu colegii

mei din celelalte partide politice de

dreapta. De la alegerile parlamentare din

2012 ne-am îndepărtat unii de alții și

astfel fiecare am contribuit la un tablou

al unei opoziții slăbite. Sunt convins însă

că toți ne dorim același lucru: să scăpăm

de o guvernare incompetentă și să luptăm

împotriva corupției și hoției PSDiste și

lăcomiei PNListe.

Forțele de dreapta și din opoziție riscă să

dezamăgească prin absență, tăcere și

dezorganizare, iar singura noastră șansa

de a reuși este unitatea de acțiune, pentru

a pune astfel capăt dictaturii USListe.

Am pus întrebarea, cui folosește să

intrăm într-o competiție nemiloasă între

noi? Să fie într-adevăr lipsa experienței

mele politice cea care mă face să cred că

poate exista încredere între cetățeni care

mărturisesc un scop comun?

Am propus colegilor din celelalte partide

politice constituirea unui bloc al

opoziției, a unui Bloc al Unității

Naționale (BUN), un nucleu de

coordonare a acțiunilor noastre

parlamentare și extra-parlamentare.

Este chiar ultima încercare pe care o mai

fac - aceea de a-i aduce pe toţi să

recunoască şi urgenţa şi necesitatea

acţiunii unite a dreptei. Acesta este rolul

întâlnirii şi de aici încolo vom şti şi noi

cine joacă de fapt pentru USL, încercând

să joace singur, şi cine îşi doreşte cu

adevărat o schimbare pe fond a politicii

din România. Pe 10 decembrie anul

trecut, la Arad, am spus: de aici trebuie

să pornească unitatea dreptei. Pentru că

şi atunci îmi dădeam seama că nu există

altă soluţie pentru a înfrânge USL-ul.

O listă comună a tuturor partidelor de

centru-dreapta, care merg către PPE este

singura soluţie ca în alegerile

europarlamentare o asemenea listă să

însemne locul doi după PSD în

clasamentul partidelor sau al grupurilor

Mihai-Răzvan Ungureanu, noiembrie 2013

de partide reprezentate în Parlamentul

European.

Cred de asemenea că este un exerciţiu

foarte bun înainte de prezidenţiale.

Niciodată în România un candidat la

funcţia supremă în stat nu a fost scos de

un partid şi doar de un partid. Minimum

cinci milioane de voturi se strâng pe

seama unei colaborări între partide, pe

seama unor alianţe politice sau

electorale. Un asemenea exerciţiu, cum

sunt europarlamentarele, antrenează şi

militanţii, antrenează şi electoratul fidel,

dar poate reprezenta oferta către toţi

cetăţenii României.

Va veni în foarte scurt timp momentul

când vom putea arăta cu degetul către cei

responsabili, în cazul în care va fi nevoie

de asta, că dreapta nu se uneşte în

totalitatea ei. Cine preferă să rămână în

izolaţionalism, cine preferă să-şi facă

toate calculele politice de unul singur,

subjugând interesul propriului partid

unui orgoliu personal, ameninţă în mod

serios victoria dreptei.

Căderea Guvernului Ungureanu (29 aprilie 2012)

I. Căderea Guvernului Ungureanu (29

aprilie 2012): Nu PDL a trădat, au trădat

oameni din PDL. Unii s-au reîntors în

PDL și sunt în poziții de conducere sau

în Parlament

II. Plecarea la Varșovia, în ultima zi de

guvernare, a fost discutată cu

Președintele Traian Băsescu. Premierul

României nu putea lipsi de la o reuniune

de lucru care însemna întâlnirea cu Prim-

Ministrul Chinei și alți premieri din

statele Europei Centrale. Miza era

strategică pentru România. Prezența mea

la Varșovia atunci garantează astăzi

prezența Premierului chinez în București.

Cum ar fi fost interpretată absența

Premierului României de la o astfel de

întâlnire, pe fondul așteptatei moțiuni de

cenzură? Că România este instabilă

politic, că Prim-Ministrul așează

supraviețuirea Guvernului deasupra

interesului național. Fals! Interesele

României sunt deasupra intereselor

politice de moment.

III. Am avut încredere în conducerea

PDL și în conducerile celorlalte forțe

politice din coaliție (UDMR, UNPR,

Grupul minorităților) că vor face tot ce

este posibil ca Guvernul să nu cadă.

Mihai-Răzvan Ungureanu, noiembrie 2013

Mulți și-au ținut cuvântul. Nu am înțeles

însă niciodată de ce grupurile

parlamentare nu au fost convocate pentru

o întâlnire cu Prim-Ministrul, așa cum s-

a întâmplat înaintea tuturor moțiunilor de

cenzură cărora le supraviețuise coaliția

de atunci.

IV: Nu am absolut niciun reproș să îi

fac dlui Președinte Emil Boc. A fost

alături de mine până la sfârșit.

V: Cei care vorbesc astăzi de istoria

ultimelor zile ale Guvernului

Ungureanu știu doar câteva detalii.

Cei care știu, nu vorbesc.

VI: Dacă partenerii de coaliție aveau o

soluție mai bună în 8 februarie 2012,

de ce nu au propus-o atunci?

VII: Coaliția a funcționat bine cât am

fost Prim-Ministru.

Continuarea...

Antonescu a uitat ce înseamnă un partid de dreapta

Domnul Crin Antonescu ne vorbește din

cărți despre dreapta legitimă din

România, despre partidul pe care îl

conduce domnia sa, despre valorile și

principiile dreptei de la care PNL nu se

abate – „Suntem de dreapta pentru că noi

credem în libertate, și nu în egalitate

(...)Al doilea element fundamental al

dreptei este recunoașterea, încurajarea și

punerea la lucru a elitelor într-o societate

în orice domeniu. (...) Al treilea lucru

este că dreapta crede în formele autentice

de asociere”. Domnul Antonescu face

erori jignitoare pentru dreapta pe care

consideră că o reprezintă.

Dreapta înseamnă și egalitate. Egalitatea

de șanse. De oportunitate.Recunoașterea,

încurajarea și punerea la lucru a elitelor

nu este un principiu totalmente de

dreapta. Dreapta nu crede în orice

formulă de asociere, în niciun caz cu

partidele de stânga care promovează

principii și măsuri socialiste. Domnul

Antonescu are datoria să cunoască aceste

chestiuni.

Avem 20 de noi taxe și impozite

majorate de când USL este la putere. Cu

aprobarea și semnătura PNL-ului. De un

an și jumătate domnul Antonescu și PNL

susțin că nu se poate consolidare fiscală

decât prin creșterea taxelor. O politică

fiscală care influențează negativ

creșterea economică și PIB-ul potențial

și care crește cheltuielile bugetului de

stat. Domnul Antonescu și PNL au

aprobat un buget care se focusează pe

cheltuieli cu asistență socială și cu salarii

la stat în detrimentul investițiilor. Mai

mult de 50% din cheltuielile pe care le

face statul se duc pe asistență socială și

salarii. Ajung la peste 70% cu tot cu

bunuri și servicii. Cheltuielile de capital

Mihai-Răzvan Ungureanu, noiembrie 2013

abia ajung la 9% din bugetul statului.

Partidul de „dreapta” pe care îl conduce

domnul Antonescu încurajează

cheltuielile „socialiste” în detrimentul

cheltuielilor de capital. Încurajează

politicile fiscale de majorare a taxelor în

detrimentul investițiilor private. Cu asta

se mândrește omul de „dreapta”, domnul

Crin Antonescu?

Nu am auzit până acum PNL, partid de

„dreapta”, să militeze pentru reducerea

cheltuielilor publice cu un sector copleșit

de funcții în instituții căpușate și cu cele

mai mari datorii la stat. N-am auzit să

militeze pentru eliminarea taxelor care

nu permit sectorului privat să

investească. N-am auzit acest partid să

militeze pentru redistribuirea

cheltuielilor cu salarii, asistență socială și

bunuri și servicii către cheltuieli de

capital.

De asemenea, nu l-am auzit pe domnul

Antonescu să explice că aceasta este

singura metodă prin care sectorului

privat i se pot oferi pârghiile necesare în

vederea reechilibrării - scăderea taxelor

şi impozitelor. Numai aşa putem discuta

despre crearea de noi locuri de muncă,

despre revigorare economică, despre

creştere PIB şi reducerea nivelului

inflaţiei. Creșterea cotei unice va fi un

real test pentru PNL, de care depinde

viitorul politic al lui Crin Antonescu.

Am asistat în schimb la acțiuni de

control a statului asupra economiei, prin

măsuri fiscale care nu vor duce la

creștere economică. Acestea sunt acțiuni

„demne” de un partid care vrea puterea

cu orice pret, și în niciun caz un partid de

dreapta. În acest context, ne putem lipsi

de un astfel de partid condus de Crin

Antonescu. (Pesurse.ro)

Ponta descentralizează corupţia şi traficul de influenţă

Descentralizarea în varianta USL încalcă

principiile fundamentale de drept şi

constituţionale, principiul proprietăţii

publice, încalcă noul Cod Civil în ceea

ce priveşte transferul proprietăţii private,

încalcă legile care reglementează

finanţele publice şi cele locale.

Deconcentratele sunt băgate pe gât

Consiliilor Judeţene, fără să existe

specificaţii clare asupra resurselor

financiare necesare pentru asigurarea

Mihai-Răzvan Ungureanu, noiembrie 2013

funcţionalităţii lor. Nu se menţionează

nimic în proiectul de buget. Se promite

însă alocarea din bugetul pe 2014 a

cheltuielilor de personal.

Descentralizarea Ponta va însemna

practic că direcţiile judeţene de sănătate,

cultură, agricolă şi aşa mai departe, nu

vor putea funcţiona cel puţin 3 luni de

zile, neexistând plata pentru personal.

Autorităţile vor ridică nivelul de taxe

locale. Va fi cu adevărat un haos

administrativ.

Este o dovadă clară de descentralizare de

tip politic, o descentralizare către

consiliile judeţene, şi nu către cele locale

aşa cum ar fi fost firesc. Legea lasă

consiliile judeţene să micşoreze ariile

naturale protejate, să dea toate avizele de

mediu şi patrimoniu. Este o manevră ca

Roşia Montană să primească aviz de

mediu de la judeţ, condiţii în care Ponta

se va deroba de orice vină. Şi asta în

contextul în care la nivelul consiliilor

judeţene nu există specialişti în aceste

domenii.

O descentralizare corectă propune

alocarea fondurilor la bugetul de stat

direct în bugetele consiliilor locale, nu în

bugetele consiliilor judeţene care sunt

manipulate politic. Legea descentralizării

e importantă se pare într-un mecanism de

culegere de fonduri negre, pregătirea

pentru campaniile electorale de anul

viitor, epurarea politică a tuturor

responsabililor de deconcentrate. Ponta

descentralizează România de fapt

extinzând şpaga clientelei sale politice la

nivel teritorial. Creează vice-regi în

fiecare consiliu judeţean, oameni care nu

vor avea nicio limita. Justiţia la nivel

local ar putea avea de suferit. Va fi

nevoie de procurori şi judecători extrem

de puternici pe picioarele lor că să

ancheteze şi să judece un astfel de

moşier sau pe cineva din apropiaţii lui.

Mai multe aici și aici.

Românii vor avea cea mai scumpă masă de Crăciun

Am cerut un buget corect, am cerut

diminuarea cheltuielilor guvernamentale

pe spatele celor care muncesc în sectorul

privat. Dar Guvernul va merge mai

departe cu varianta lor. Bugetul pe 2014

va aloca 40 mld pe investiții și 160 mld

pentru salarii, pensii, asistentă socială și

bunuri și servicii. Aceste cheltuieli de la

buget nu mai pot fi susținute de

veniturile curente din taxe și impozite,

iar Guvernul decide să le acopere printr-

o taxare și mai mare și prin împrumuturi.

Guvernul USL a ratat două ținte de

deficit, ceea ce se traduce printr-o taxare

suplimentară a generațiilor curente și

viitoare și o creștere a împrumuturilor. În

Mihai-Răzvan Ungureanu, noiembrie 2013

2012, în Guvernul Ungureanu, am avut o

țintă de deficit de 2.2% din PIB, iar la

sfârșitul anului trecut, în mandatul lui

Victor Ponta, deficitul s-a situat la 3%

din PIB. În 2013, ținta a fost tot de 2.2%

din PIB, iar acum, la final de an, avem

deja un deficit de 2.6%. Ei bine, pentru

2014, ați ghicit, avem o nouă țintă de

2.2%. Numărul “magic”. În ultimii doi

ani, acest guvern a ratat două ținte de

deficit. Ajung așadar la concluzia că ne

pierdem timpul discutând despre ce ne

pregătește Guvernul USL anul viitor.

Cert este că bugetul pe 2014 este asigurat

de super majoritatea USL-istă.

Efectele impozitului pe construcții se vor

vedea în noi creșteri de prețuri la

transport, energie sau produse. O nouă

iresponsabilitate plătită din buzunarul

nostru, al cetățenilor. Pentru că ne este

din ce în ce mai clar că suntem forțați să

finanțăm incompetența actualei puteri

din proprii noștri bani. O notă de plată pe

care ne va fi din ce în ce mai greu să o

achităm. O măsură care nu doar denotă

iresponsabilitate în materie de fiscalitate,

dar care implică și efecte grave asupra

economiei în ansamblu. Acest Guvern al

taxării perpetue nu contenește în a

dezarticula din ce în ce mai pregnant

șansa revenirii economice, șansa ca

fiecare român să poată trăi mai bine în

propria țară. Practic, prin respectiva

prevedere, guvernanții se asigură că nu

scapă nimic neimpozitat.

Odată cu creșterea accizei la carburanți,

se va creea o mărire în lanț a prețurilor la

produsele de larg consum. O să crească

prețul la pâine, creşte imediat la carne, la

lapte, peste tot unde este transportul

implicat. În momentul în care au crescut

prețurile la principalele produse de larg

consum, vă daţi seama cât o să coste

masa de Crăciun. Românul trebuie să

înţeleagă lucrul acesta. Masa de Crăciun

de anul acesta va fi cea mai scumpă masă

de Crăciun pe care a pomenit-o românul

din vremea comunismului şi până astăzi.

Şi nu vreau să mă gândesc cum va arăta

masa de Paşti. O să taxeze mielul ca

animal de companie.

De asemenea, printr-o NOUĂ ordonanță

de urgență, Guvernul Ponta acordă

primăriilor dreptul să majoreze taxele

pentru persoanele fizice, peste limita de

20% impusă tot de Executiv acum

aproximativ un an de zile. Joaca „de-a

procentele” abia acum începe.

Ce impozite și creșteri de taxe ne

așteaptă aici.

Mihai-Răzvan Ungureanu, noiembrie 2013

Orice mărire de salariu înseamnă o taxa în plus

pentru privaţi

(bzi)

Mărirea de salarii ascunde de fapt o

creştere de costuri suportate de noi. Va fi

o lovitură drastică pentru angajatori, iar

diferenţa de salariu va fi prea puţin

simţită de angajaţi. Există o singură

strategie a USL-ului, aceea de a creşte

taxele pentru a acoperi pomenile

electorale, şi în niciun caz de reducere a

lor pentru a atrage investiţiile şi de a

contribui la creşterea economică a

României pe termen lung.

Pentru firmele angajatoare, orice mărire

de salariu înseamnă o taxa în plus. De

asemenea, orice mărire de taxe se

transferă în preţuri. O creştere a

salariului minim acum va duce implicit

la o cerere mai mare de bani pentru plata

acestor salarii, ceea ce va duce implicit la

o creştere a inflaţiei şi a numărului de

şomeri. Singură soluţie ar fi reducerea

taxelor pentru cei aflaţi în competiţie

pentru salariul minim: scutire de la plata

impozitului pe profit, un CAS mai mic,

sau plata unui TVA mai redus. Creşterea

salariului minim nu atrage investiţiile.

Reducerea taxelor da. Investiţiile vin cu

locuri de muncă şi aduc profit.

PNL a promis că Guvernul USL va

reduce CAS la începutul anului viitor,

însă în urma negocierilor cu FMI,

discuţiile au fost amânate pentru vara

anului viitor. Observăm tendinţa acestui

guvern pentru creşterea imediată de taxe.

Niciodată pentru scăderea lor. FMI a

transmis că reducerea CAS nu e bugetată

pe 2014. Crin Antonescu minte, iar până

acum PNL a susţinut toate creşterile de

taxe.

Diferenţa dintre ajutorul de şomaj şi

salariul minim este mult prea mică

pentru a reuşi cu adevărat să reducă

numărul şomerilor, mai ales în rândul

tinerilor şi persoanelor necalificate, iar

taxele prea mari vor încuraja munca la

negru. Fără reduceri de impozite, atât

pentru angajatori cât şi pentru angajaţi,

acest fenomen este imposibil de

combătut. Aceste măsuri trebuie însă să

vină în acelaşi timp cu reducerea

cheltuielilor la stat.

Mihai-Răzvan Ungureanu, noiembrie 2013

Trebuie redus numărul de taxe și impozite

Asistăm la o majorare de taxe care

permit cheltuielile publice nejustificat de

mari. O economie traumatizată precum

cea a României nu poate fi ajutată decât

prin reducerea numărului de taxe și

impozite și prin degrevarea mediului

privat de unele obligații care nu fac decât

să pună piedici oricărei tentative de

dezvoltare. Cum să reechilibrăm sectorul

privat, cum să menținem și să creăm noi

locuri de muncă care să aducă profit,

cum să ne așteptăm la creșterea PIB-ului

și reducerea nivelului inflației, dacă nu

asigurăm și scăderea taxelor și

impozitelor? Reamintesc că statul este

cel care nu-și plătește contribuțiile fixate,

pe când privatul este obligat să acopere

și aceste datorii.

Ajungem astfel la o a doua problemă -

lipsa investițiilor, care se datorează în

mare parte problemei taxării și

reglementării din România. Intrăm

așadar într-un cerc vicios. Lipsa

investițiilor nu permite crearea de noi

locuri de muncă care ar scuti bugetul

statului de o sumă consistentă pe care o

rezervă asistenței sociale, de exemplu.

Practic actualul guvern controlează

singurul sector care ar permite creșterea

economică de care are nevoie România.

Statul intervine prea mult în economie,

iar lipsa unei economii de piață, a unei

piețe libere, cât și negarantarea dreptului

la proprietate, inhibă orice inițiativă de

dezvoltare a unei investiții în România.

Absența competiției în economia

românească este o problemă serioasă

pentru țara noastră. Dovedim că nu

dispunem de libertatea economică de

care are nevoie orice investitor privat, fie

el autohton sau străin, care vine să

dezvolte un sector în România. Nu există

încredere în economia României. În lipsa

oricărei predictibilități în decizii și

legislație, mediul investițional are de

suferit.

22 de ordonanțe într-o zi, semnate de

Guvernul Ponta, nu sunt un semn bun

pentru investitori. De altfel, acordarea

unei licențe în țara noastră este o poveste

de roman. Cuplată cu instabilitatea

politică generată de actualul guvern,

avem un rezultat catastrofal. Îmi vin în

minte exemple ca Roșia Montană sau

exploatarea gazelor de sist. Incapacitatea

acestui guvern de a gestiona aceste

chestiuni au dus la un blocaj nu atât

politic, cât și economic. Astfel de ezitări

și transferuri de putere, de la guvern la

parlament, arată dezastrul politic în care

se află țara noastră.

Nu în ultimul rând, incapacitatea de a

dezvolta economia aduce sărăcie printre

români. Suntem o țară săracă, cea mai

săracă din UE, cu o cerere internă

scăzută. Politicile fiscale socialiste vor

menține mereu acest trend.

Mai multe în interviul din Ziare.com

Mihai-Răzvan Ungureanu, noiembrie 2013

Guvernul păstrează politica veche a lui Iliescu de

fărâmiţare a proprietăţii agricole

Proiectul de lege privind terenurile

agricole este un nou dar al actualului

Executiv către samsarii de pământuri,

marii arendaşi şi trader-ii de cereale,

practic către băieţii deştepţi din

agricultura românească, fără să aibă un

efect colateral benefic pentru proprietarii

români. Ceea ce acest proiect nu rezolvă,

ba din contră agravează, este chiar natura

proprietăţii în sensul valorii ei.

Proprietatea capătă valoare o dată dacă

este clarificată juridic, dacă are o

calificare prin delimitare, dacă are o

valoare economică implicită şi dacă

participă la jocul pieţei.

Introducerea dreptului de preempţiune la

achiziţie încalcă dreptul proprietarului de

a-şi vinde terenul conform voinţei sale.

Proiectul de lege iniţiat de Guvern intră

în conflict cu Constituţia României, care

garantează proprietatea privată, prin

nerespectarea Art. 44, alin. (1) al

Constituţiei – ”Dreptul de proprietate,

precum şi creanţele asupra statului, sunt

garantate. Conţinutul şi limitele acestor

drepturi sunt stabilite de lege. Conform

ART. 53 din Constituţie, exerciţiul unor

drepturi sau al unor libertăţi poate fi

restrâns numai prin lege şi numai dacă se

impune. Nu şi în acest caz. Regimul

general al proprietăţii este de domeniul

legii organice, potrivit art.73 alin. 3

lit.m) din Constituţie, fiind un drept

fundamental într-un stat de drept. Pe cale

de consecinţă, limitarea înstrăinării unor

bunuri, prevăzută de proiectul de lege

limitând dreptul de dispoziţie al

proprietarului, nu poate fi instituită decât

tot prin lege organică, întrucât acest

drept este de esenţă regimului juridic

general al proprietăţii.

Am trimis aceste observaţii Ministrului

Agriculturii într-o scrisoare.

Partide noi numai cu aprobarea USL

A fost votată în plenul Senatului o

inițiativă legislativă prin care nu se mai

permite unui partid politic nou înființat

să preia sigla sau denumirea unei

asociații sau fundații. Legea « liberalului

» Octavian Bot este simplă : se dorește

ca un partid nou înființat să nu preia «

capital de imagine al unei asociații sau

fundații, constituite cu scopuri și

obiective nepolitice ». Vizat este direct

partidul Mișcarea Populară, și Octavian

Bot nu se ascunde. Însă alta este

problema: intiativa sa prefațează o epocă

în care celelalte partide politice vor primi

Mihai-Răzvan Ungureanu, noiembrie 2013

voie să funcționeze doar dacă dorește

USL.

O decizie de un cinism grosolan, o

măsură comunistă care cenzurează orice

încercare de modernizare a scenei

politice. FORȚA CIVICĂ a pornit ca

proiect politic al unei organizații non-

guvernamentale. Aceasta este expresia

unei democrații autentice, forma prin

care se materializează accesul direct al

cetățeanului la viața politică. Cum poate

fi reformată clasă politică dacă acest

proces stagnează la nivelul a trei mari

partide, dintre care două își trag

rădăcinile din FSN? Viața politică

trebuie să redevină punctul central al

susținerii intereselui cetățeanului acestei

țări. O clasă politică etanșă, cu trăsături

sectare, nereformata, rămâne prizoniera

propriilor interese clientelare, complet

diferite de ceea ce reprezintă viața

socială reală.

Mai multe despre această lege aici.

Politica externă

Victor Ponta să ceară o întâlnire cu Premierul

Cameron

Cetățenii români au aceleași drepturi și

libertăți ca restul cetățenilor UE. Printre

aceste drepturi fundamentale se numără

și libera circulație în interiorul statelor

membre. Niciun stat membru UE nu-și

poate aroga dreptul de a îngrădi

libertățile cetățenilor comunității

europene. Bruxelles-ul luptă pentru

eliminarea acestor restricții ale

conservatorilor britanici, iar România nu

întreprinde nicio măsură concretă. Până

la urmă cine se zbate pentru drepturile

cetățenilor români?

Domnul Ponta ar trebui să-și facă

imediat planuri de călătorie și să ceară o

întâlnire cu Prim-ministrul britanic.

Aceste restricții trebuie să țină cont în

primul rând de realitățile de pe piața

muncii britanice și de angajamentele

asumate la nivel UE. Autoritățile

Mihai-Răzvan Ungureanu, noiembrie 2013

britanice nu pot argumenta astfel de

temeri de vreme ce românii încă au

restricții pe piața muncii din Marea

Britanie, iar studiile și analizele Comisiei

Europene și ale altor institute, inclusiv

din Marea Britanie, au confirmat că

temerile guvernului britanic sunt

neconforme cu realitatea. Îi amintesc lui

Victor Ponta că niciunui stat membru UE

nu trebuie să-i fie teamă să-și ceară

drepturile în UE și să respecte principiile

fundamentale ale UE.

Vrem acțiuni concrete, vrem să simțim

că acest guvern este preocupat și luptă

pentru drepturile românilor în țară, în UE

și oriunde în lume. În calitate de

Președinte al unui partid politic, în

calitate de Senator în Parlamentul

României, în timpul vizitelor mele la

Bruxelles, am atras atenția în nenumărate

rânduri, încă de anul trecut, că urmează

vremuri grele pentru românii din afara

granițelor. Acestui Guvern nu-i pasă. Cu

excepția unor declarații ale unor

reprezentanți români din Parlamentul

European, n-am vazut o acțiune clară în

acest sens a unui partid politic din

România.

Tinerii FORȚA CIVICĂ i-au dat o lecție

domnului Ponta și guvernului său. Au

protestat la Bruxelles, în fața

Parlamentului European, împotriva

declarațiilor Premierului britanic. Îmi

este rușine de pasivitatea Guvernului

USL, guvern care ar trebui să ne apere

drepturile în UE, de asemenea, de modul

în care celelalte partide politice au ales

să trateze acest subiect: printr-o liniște

totală. Iată tinerii care reprezintă viitorul

acestei țări.

Mai multe despre protest aici.

Felicitări, Republica Moldova!

Alături de Vlad Filat, fostul Prim-ministru al

Republicii Moldova, la ședința comună de guvern

România - Republica Moldova desfășurată la Iași în

data de 3 martie 2012.

Parafarea Acordului de Asociere cu UE

este un pas uriaș pe calea integrării

europene. Procesul de integrare în UE

trebuie să devină unul ireversibil și

România trebuie să sprijine cu toate

puterile procesul de reașezare în matca

europeană a tuturor celor care simt

românește.

Mihai-Răzvan Ungureanu, noiembrie 2013

Păcat ca Prim-Ministrul României a

decis să ignore acest moment istoric.

Domnule Ponta, Republica Moldova

trebuie să constituie prioritatea zero a

României, iar integrarea Moldovei în UE

trebuie să fie proiectul nostru național.

Nicio relație bilaterală, oricât de

importantă, niciun interes comercial, nu

ne permite să ignorăm un moment cum

este cel de azi de la Vilnius.

Republica Moldova are nevoie acum de

gazoductul Iași-Ungheni, de

modernizarea infrastructurii, de întărirea

mecanismelor anticorupție, de sprijin

puternic la Bruxelles și de soluții pentru

a face față presiunilor Moscovei.

Forumul de la București a fost un moment istoric

Alături de Wen Jiabao, fostul Premier al Republicii

Populare Chineze, la cea de-a doua ediție a

Forumului Economic China – Europa Centrală și de

Est, desfășurată în Polonia.

În ultima zi dinaintea moțiunii de

cenzură, am plecat la Varșovia. Acolo a

fost a doua întâlnire, după Budapesta, a

premierului chinez cu reprezentanți de

înalt nivel ai statelor din Centrul și Estul

Europei, state membre ale UE. Am avut

acolo o discuție bilaterală cu delegația

chineză. Eu am plecat cu oficiali ai

guvernului care știau foarte bine dosarele

economice și posibilele ținte

investiționale. Tot acolo, împreună cu

premierul polonez, cu dl. Tusk, am decis

ca următoarea vizită să aibă loc la

București pe parcursul anului 2013.

Este al doilea moment istoric pentru

România. Unul dintre ele a a fost ratat,

pentru că după vizita mea acolo au urmat

mulți ani de cenzură și tot ceea ce se

promisese, tot ceea ce însemna

deschidere la dialog, a fost amânat

pentru noiembrie acest an. Dar, ca orice

ocazie bună, dacă nu este folosită cum se

cuvine și repet, ținând cont de regulile

Uniunii Europene, se ratează.

Sigur, deocamdată vorbim de semnarea

formală a câtorva documente bilaterale,

majoritatea memorandumuri de

înțelegere, care mai curând dezvăluie

intențiile, dar de la intenții până la fapte

e drum lung. Nu semnătura de astăzi este

importantă, altfel decât simbolic, ci ceea

Mihai-Răzvan Ungureanu, noiembrie 2013

ce va urma. Și, evident, vom privi cu

atenție momentul în care se va deschide

primul șantier. Atunci putem spune că

există rezultate. Mai multe în interviul

DCNews.

Rolul României ca donator în context regional

Definirea unui rol al țării noastre trebuie

integrat în gândirea pe termen lung

privind strategia de politică externă a

țării noastre. Pentru a atinge acest

obiectiv, implicarea polilor de expertiză

din rândul societății civile și a mediului

academic este esențială.

România a devenit oficial stat donator în

anul 2007, o dată cu dobândirea calității

de membru UE. Această trecere de la

calitatea de stat-destinatar al fondurilor

pentru dezvoltare la cea de contributor

net la sprijinirea țărilor aflate în curs de

dezvoltare se înscrie în procesul

transformativ adus de aderare, care

vizează redefinirea României ca

exportator de stabilitate, bune practici și

securitate.

Generarea unei amprente internaționale a

României ca donator constituie un

element cheie în redefinirea țării noastre

ca actor cu conștiință globală.

Solidaritatea față de țările aflate în curs

de dezvoltare și democratizare trebuie să

constituie un vector în creștere al acțiunii

externe, pe deplin integrat în cadrul unei

viziuni internaționale responsabile, axate

pe obținerea de rezultate.

Până în prezent, asumarea acestui rol,

subsumată obiectivelor enunțate de

Consensul European pentru Dezvoltare,

s-a materializat atât prin programe de

cooperare bilaterală cu state din

Parteneriatul Estic și zona Balcanilor de

vest, cât și prin participarea în eforturile

de reconstrucție și stabilizare din Irak și

Afganistan.

Am atins, cred, un punct în care

identitatea și rolul României ca donator

internațional trebuie reașezate plecând de

la un cadru strategic mai bine închegat și

tradus într-o formă instituțională

coerentă și robustă. Prioritățile României

ca stat donator – atât cele geografice cât

și cele tematice – trebuie mai bine

integrate în direcțiile strategice ale

politicii externe. Avem nevoie de un

proces de cristalizare a gândirii pe

termen lung privind atuurile României în

acest domeniu, dar și privind o alocare

eficientă a resurselor alocate pentru acest

obiectiv. Continuarea aici.

Mihai-Răzvan Ungureanu, noiembrie 2013

Ȋntȃlnire de lucru cu reprezentanṭii ṭǎrilor membre UE ȋn Romȃnia

Partenerii Romȃniei din UE trebuie sǎ ṣtie cǎ ȋn ṭarǎ existǎ lideri care susṭin ȋn continuare

viitorul european al ṭǎrii noastre ṣi cǎ atitudinea anti-democraticǎ ṣi anti-occidentalǎ a

actualei puteri nu este ȋmpǎrtǎṣitǎ de romȃni. Da, opoziṭia face asta!

Toatǎ priceperea mea o folosesc pentru ȋmbunǎtǎṭirea imaginii ṣi legǎturilor Romȃniei.

Asta ṣtiu sǎ fac, asta fac ṣi aṣa va fi ṣi ȋn continuare!

Parlamentul României

Stabilirea şi plata despăgubirilor pentru imobilele

preluate în mod abuziv de stat

În martie anul acesta, alături de

parlamentarii FC, am inițiat un proiect de

lege pe tema restituirii proprietăților.

Proiectul nostru legislativ s-a aflat

aproape două luni în Parlament. S-a

plimbat de la o comisie la alta, a fost

amânat în repetate rânduri ca astfel

Guvernul să-și poată asuma răspunderea

Mihai-Răzvan Ungureanu, noiembrie 2013

pe un alt proiect de lege. Într-un final a

fost respins de ambele camere. Amintesc

însă că proiectul nostru a primit girul

asociațiilor de proprietari.

Ceea ce face Guvernul astăzi este o

bătaie de joc. Asumarea răspunderii

Guvernului pe această lege a fost o

interferare clară în procedeele legislative

ale Parlamentului.

La puțin timp după ce și-a asumat

răspunderea pe acest proiect de lege,

Guvernul a trimis o primă modificare pe

această lege, agreată în prealabil cu

CEDO. Criticile primite atunci de la

Consiliul Europei n-au fost tocmai

fericite, cu atât mai mult aceste

modificări bruște trebuie să ne atragă

atenția asupra practicilor defectuoase ale

acestei guvernări. Proprietarii vizati sunt

cei mai în măsură să decidă soluțiile care

sunt sau nu în avantajul lor, însă nu pot

să nu constat că primari, astăzi certați cu

legea, vor avea control deplin asupra

procedurilor de acordare a

despăgubirilor.

Guvernul Ponta a evitat atât

recomandările unei instituții în măsură să

transmită obiecții, cât și proprietarii de

drept care așteaptă de ani de zile

soluționarea cererilor de retrocedări. O

primă modificare va fi probabil urmată

de alte modificări.

Am cerut Ministerelor să prezinte rapoarte privind

absorbţia fondurilor europene

România este codaşa Europei la capitolul

atragerea fondurilor UE. Diferenţele sunt

îngrijorătoare, şi nu doar în comparaţie

cu Lituania, ţara cu cea mai bună

absorbţie. Între noi şi vecinii noştri

unguri există o diferenţa de 11 procente,

iar Bulgaria ne-a întrecut cu aproximativ

12 procente.

Sunt şapte programe, iar în calitate de

Senator am solicitat, prin intermediul

interpelărilor, ca toate aceste Ministere

să pună la dispoziţie rapoarte complete,

în care să ni se explice concret şi

transparent, cine se face vinovat pentru

performanţă slabă a României în

atragerea fondurilor europene, pentru

corecţiile primite şi pentru greşelile care

au dus la sistarea alocării banilor

europeni.

Mihai-Răzvan Ungureanu, noiembrie 2013

Deși am trimis aceste interpelări

începând cu luna septembrie a acestui an,

nici până astăzi nu am primit răspunsuri

la solicitările mele. Mai multe informații

aici.

Garda de mediu să-și facă datoria!

În ultimele luni, autoritățile din Brăila au

fost în repetate rânduri atenționate asupra

unei deversări de reziduri în Dunăre, care

provin de la o fermă de porci din comuna

Tichilești. La fața locului s-au deplasat

reprezentanți ai Gărzii de Mediu Brăila

pentru a verifica situația, însă

înregistrările care circulă pe internet

arată că deversările ilegale continuă și

astăzi.

Nerespectările repetate ale prevederilor

de mediu de către acest complex ar

trebui să oblige la întreruperea activității

de către Garda de Mediu. De altfel, în

urmă cu un an, un alt complex din Brăila

a fost închis de Garda de Mediu după ce

firma s-a dovedit că nu a respectat

prevederile autorizației de mediu.

Am trimis o interpelare Ministerului

Mediului pentru a afla de ce respectiva

fermă încă mai deține avizele necesare

pentru continuarea activității, după

verificările efectuate de Garda de Mediu

din Brăila. Mai multe aici.

FORȚA CIVICĂ în România

Mihai-Răzvan Ungureanu la Alba Iulia - Ziua

Națională a României în orașul Marii Unirii

Am dorit să sărbătoresc Ziua Națională a

României în Alba Iulia, orașul Marii

Unirii - locul în care respiri istorie. În

inima Transilvaniei, acum 95 de ani,

desăvârșirea unității naționale a devenit

fapta istorică a unei întregi națiuni.

Prezent acolo am participat şi la

inaugurarea noului sediu al Partidului

Forţa Civică Alba. Faptul că avem sediu

aici la Alba atestă faptul că suntem o

organizaţie puternică, În judeţul Alba

sunt aproximativ 200 de membri, iar

organizaţiile sunt constituite în oraşe ca

Alba Iulia, Sebeş, Zlatna, Abrud şi Aiud.

Mihai-Răzvan Ungureanu, noiembrie 2013

Tot aici a avut loc o întâlnire regională a

FORȚEI CIVICE la care au participat

președinții filialelor din Brașov,

Harghita, Mureș, Sibiu, Cluj și

Hunedoara. Discuțiile au fost axate pe

puncte de strategie, analiza activității din

filiale și stabilirea direcțiilor viitoare de

acțiune.

Inaugurarea laturii de vest a Cetății Alba Carolina

Cetatea Alba Carolina - locul unde

trecutul și prezentul se contopesc, un loc

de legendă și o adevărată lecție de

istorie. Mândria de a fi român, de a

reprezenta România cu tot ce are ea mai

frumos, transcende vremurile prin esența

sa, modelându-ne viitorul. Aici am avut

onoarea de a participa la festivitățile de

inaugurare a laturii de vest a acestei

extraordinare cetăți. Lucrările de

restaurare i-au redat statutul pe care îl

merită, subliniandu-i măreția.

Mihai-Răzvan Ungureanu, noiembrie 2013

Mihai-Răzvan Ungureanu la Cluj - Lansarea

proiectului "Pact pentru Transilvania"

România s-a săturat să audă vorbe goale.

Mă bucur că începem să vedem care este

viitorul în care merită să investim

energie.

Noi nu vom promite. Cetățenii României

au avut parte de prea multe promisiuni

neonorate! În loc de promisiuni, vom

acționa cu tot ce avem mai bun în spiritul

aspirațiilor noastre comune.

Noi nu vom promite. Nu avem timp de

promisiuni, atât timp cât muncim la

construcția proiectelor pentru țara

noastră și concetățenii noștri.

Știm care sunt aceste proiecte, pentru că

ele se subsumează unui cuvânt pe care

oamenii politici de talie morală mică nu

Mihai-Răzvan Ungureanu, noiembrie 2013

îl cunosc și nu îl înțeleg: respect. Respect

pentru cetățeni, respect pentru valori,

respect pentru România.

De ce este nevoie de respect? Pentru că

vrem un stat care ne respectă și o politică

responsabilă. Suntem hotărâți să oferim

ceea ce USL, după mai bine de un an și

jumătate, a demonstrat că este incapabil

să ofere: respect și responsabilitate!

Veniți să pretindem respect. Veniți

alături de noi. Politica nu trebuie să fie

făcută și destinată celor puțini. Politica

este a noastră, a tuturor cetățenilor

români, pentru că este motorul destinului

nostru colectiv.

Suntem aproape 20 de milioane de

români. Să fim tot atâția oameni

implicați în propriul destin prosper,

stabil, european.

Trebuie să facem împreună Istorie!

Mihai-Răzvan Ungureanu la Arad – Topul firmelor

Am participat la "Topul firmelor",

eveniment cu ocazia căruia cele mai

performante firme din Arad au fost

premiate de către Camera de către

Comerț și Industrie Arad.

Îmi doresc să văd o economie

românească din care statul se retrage, o

țară în care taxele și impozitele nu devin

un factor

de instabilitate în dezvoltarea mediului

privat, iar predictibilitatea fiscală - vitală

în construirea unor strategii robuste pe

termen lung - nu lipsește cu desăvârșire.

Pe timpul mandatului de Premier am

înființat Consiliul Consultativ al

Oamenilor de Afaceri, deoarece am

înțeles că o economie sănătoasă se

bazează pe mediul privat. Am dorit să

cunosc necesitățile și problemele

mediului de afaceri românesc, astfel

încât să le pot veni în întâmpinare cu

soluții optime, lucru care nu putea fi

realizat decât printr-un dialog continuu,

prin shimb de idei și explorare de

posibilități.

Cred că resursa de succes economic și de

creativitate se află în mediul privat, nu în

administrația centrală.

Mihai-Răzvan Ungureanu, noiembrie 2013

Mihai-Răzvan Ungureanu la Iași - Întâlnire regională

FORȚA CIVICĂ

Ce avem după un an și jumătate de guvernare USL? De la furt până la minciună, de la

greșeală la viciu - astfel este hrănită o țară întreagă. Toți cei care ne stau alături înțeleg că

singura noastră șansă este implicarea. Numai uniți, numai împreună putem aduce

schimbarea. Aceasta este garanția pe care ne-o dă democrația. Responsabilitatea nu

înseamnă să aștepți, înseamnă să te implici. Vrem să oferim alternativa!!

Lupta nu va fi deloc simplă. Ne pasă de această țară și DA, suntem capabili să renunțăm

și să facem sacrificii. Nu suntem aici nici pentru a hrăni o clientelă politică, nici pentru a

fura sau pentru a minți. Suntem aici pentru că vrem ca România să arate altfel.

Mihai-Răzvan Ungureanu, noiembrie 2013

Mihai-Răzvan Ungureanu la Călărași - Întâlnire cu

oamenii de afaceri

Economia României este în criză și se

află sub presiunea unui stat arogant și

pretențios, stat pregătit să subjuge mediul

privat pentru a-și mulțumi clientela.

Reiterez ceea ce am spus în nenumărate

rânduri: susțin retragerea statului din

economie și promovarea unei economii

de piață eficiente și competitive.

Stabilitatea poate fi oferită printr-o

singură semnătură. Nimic nu oprește un

ministru de finanțe să confere, cu

strategie, viziune și profesionalism, acea

predictibilitate atât de necesară

dezvoltării mediului economic și implicit

relansării economice. Acolo unde nu

există respect față de cei care pot genera

progres și profit, acolo se va prăbuși

economia. Oamenii de afaceri sunt de

multe ori priviți de către decidenții

politici cu aroganță și temere.

Mediul privat susține economia acestei

țări, iar modul în care acest guvern s-a

raportat la sectorul privat ne-a

demonstrat că reprezentanții actualei

puteri nu înțeleg economia.

Colegiul Director al partidului FORȚA CIVICĂ, la

Brașov

A avut loc cel de-al șaptelea Colegiu

Director al Forței Civice (FC), la care au

participat președinții tuturor filialelor din

țară. Alături de noi au venit Eugen

Tomac, Președintele Partidului Mișcarea

Populară (PMP), Sorin Munteanu,

Președinte al PMP Brașov și Cristian

Hrițuc, membru fondator Fundația

Mișcarea Populară.

Mihai-Răzvan Ungureanu, noiembrie 2013

Noi am făcut pașii, ne dorim victoria, iar

ea nu poate fi obținută fără efortul

tuturor. Ceea ce am lansat astăzi la

Brașov este un apel către militanții

iubitori de țară și onești ai dreptei

autentice din România. Am fost primii

care au vorbit despre necesitatea unității

în acțiune. Și demonstrăm că ne ținem de

cuvânt. O spunem sus și tare: unitate

înainte de toate.