Newsletter Echilibria Martie Aprilie

8/17/2019 Newsletter Echilibria Martie Aprilie

http://slidepdf.com/reader/full/newsletter-echilibria-martie-aprilie 1/25

LUMEA REALA

ECHILIBRIA

MONTESSORI EDUCATION

MARTIE-APRILIE 2015

NEWSLETTER ECHILIBRIA

PROGRAM PARASCOLAR

Parascolar EME1

Parascolar EME2 Parascolar Scoala

IN ACEST NUMAR:

LUMEA REALA 1

EXCURSII SI TEATRU 4

RECOMANDAREA NOASTRA 4

PSIHOLOGIA PENTRU PARINTI 5

ORIENTARE PENTRU PARINTI 7

EXEMPLU DE MATERIAL 10

MONTESSORI ACASA 12

ARTA 0-3 ANI 14

JURNAL DE SCOALA 17

EVENIMENTE V IITOARE 22

PERLELE COPIILOR 24

Personal am observat in practica noastra cum educatia in comuni-tatea Montessori si mediul de acasa se pot potenta reciproc, dacaparintii au deschiderea sa ofere suportul corect necesar copiilor lor.

In acest sens cred ca articolul Donnei Bryant Goertz, fondator descoala Montessori acum mai bine de 40 de ani, este foarte relevant.

Continuare la pagina 2...

Lumea Ireala?Tocmai clasa traditionala este cea „ireala”, dupa considerentele mele. Este

ireal si nenatural ca elevii sa fie impiedicati sa colaboreze in munca lor, sa se

pretinda de la acestia sa isi dezvolte abilitatile academice simultan, sa li se

ceara sa isi puna pe pauza problemele emotionale, sa le fie negata alegerea in

ceea ce priveste materiile studiate, initierea, durata si ordinea activitatilor de-a

lungul perioadei de studiu, de-a lungul unor zile si saptamani intregi.

“ Lumea Reala?De-a lungul anilor, am fost uimita deseori de preocuparea exprimata oca-

zional de catre parinti cum ca o clasa Montessori nu ar reprezenta lumea „reala”, in modul in care o face o clasa traditionala. Dezaprob cu tarie aceasta

interpretare si consider ca este doar un esec in a observa in mod obiectiv si de a

face comparatii in mod corect. Se poate spune ca in clasa noastra exista o lumemai buna, insa nicidecum una mai prejos decat cea reala.

http://www.echilibria.ro/rapoarte/rapoarte-program-parascolar/mar-apr/Parascolar-EME1-apr.pdf


http://www.echilibria.ro/rapoarte/rapoarte-program-parascolar/mar-apr/Parascolar-scoala-apr.pdf

http://www.echilibria.ro/rapoarte/rapoarte-program-parascolar/mar-apr/Parascolar-scoala-apr.pdf





PAGINA 2

Mi se pare ireal ca in scolile traditionale, se

pretinde ca o intreaga clasa de copii sa se comporte

in fiecare zi, toti in acelasi fel molcom, greoi si obe-

dient fara loc de discutie, precum s-ar purta copiii

sub tratament pentru devieri de comportament, pentru ca scoala sa-si poata atinge scopurile

academice si a putea relationa cu adultii sau cu alti

copii. Imi pare nerealist ca acei copii care se disting

pe sine in atatea feluri, unii recunoscandu-se a fi

excentrici, altii poate atipici, altii poate un pic ciu-

dati si care au nevoie de indrumarea sensibila si

priceputa a unor adulti talentati si experimentati,

sunt in schimb etichetati si tratati ca fiind „copiii

problema”, fie prin plasarea in clase speciale, fie

prin testarea anomaliilor sau prin recomandarea

unui tratament medicamentos.

In acest mod, se pierd unii dintre „cei mai stralu-

citi si mai buni”, care ar putea excela in moduri ne-

asteptate si greu de recunoscut. Singurele diferente

acceptate sunt acelea care depasesc standardele in-

guste. Iar aceasta accelerare lineara si lipsita de

imaginatie este laudata ca fiind excelenta! Pentru

mine, aceasta situatie lipsita de bucurie si de in-spiratie nu reprezinta lumea reala.

Cerintele Lumii Noastre RealeLumea reala pentru mine este clasa noastra

aparent in dezordine, zgomotoasa si nepredictibila,

in care copilul docil, linistit si centrat pe adult in-

cearca sa anticipeze ce si-ar dori adultul ca el sa

faca mai departe, si in schimb primeste sprijinul

nostru atent, abilitat si sensibil pentru a explora de

fapt ceea ce el insusi si-ar dori sa faca mai departe.Pentru mine, lumea reala este clasa noastra organi-

zata, structurata, complet si costisitor echipata, in

care copiii au ocazia practica si productiva de a lua

initiativa, de a conduce activitatea, de a-si exercita

independenta, de a-si rezolva problemele sociale si

de a explora teritoriul academic si intelectual cu

intreaga energie generata de propria alegere si moti-

vatie interioara.

Pentru mine lumea reala este acea structura soci-

ala care da putere grupului de a acorda fiecarui

membru al sau, atat larghetea, cat si limitelenecesare de a se vindeca pe sine atunci cand simte

ingradirea conformarii, de a se anima pe sine atunci

cand se simte fara energie, de a-si cultiva interesul

care ii lipseste, de a-si asuma provocari atunci cand

are tangente cu exprimarea vesela si autodezvol-

tarea creativa a celorlati.

Elementele EsentialeEste amuzant sa aud ca bunatatea si amabili-

tatea copiilor din clasele noastre, exercitarea liberei

alegeri a acestora in studiul lor, ajutorul acordat

reciproc, munca depusa pentru bucuria si satisfactia

proprie sunt judecate de catre unii a fi „ireale” si in

unele moduri chiar a fi o pregatire necorespunza-toare pentru „lumea reala”. Unii considera ca nu

este valid ca cei mici sa invete fara sa sufere. Suna

de parca suferinta ar fi scopul, iar educarea doar

vehiculul catre aceasta. Scolile care au ca rezultat

copii fericiti par a fi suspecte.



PAGINA 3

Plictiseala Esentiala? Acea veche, traditionala si obisnuita frica de

scoala pare sa fie considerata un element esential al

curriculei. Si sa nu uitam de plictiseala. Exista

aceia care nu pot accepta rezultate ridicate ale per- formatelor care vin fara zile plictisitoare de lucru la

fisele de studiu si fara nopti de teme lipsite de viata.

Iar rezultatele slabe la invatatura sunt intotdeauna

mai usor de acceptat pentru unii daca exista sufi-

ciente dovezi (scrise eventual) precum copilul a tocat

marunt lectia pe care o dispretuieste sau pe care nu

o intelege, astfel incat stima lui de sine si interesul

pentru studiu sa ajunga sa fie amandoua mai joase

chiar decat rezultatele la invatatura.

Pentru Fiecare CopilLumea reala a clasei Montessori stimuleaza

copilul pentru a tinde sa evolueze, determina

copilul sa riste mai mult, ii da acestuia putere salupte mai din greu si incurajeaza copilul sa dea tot

ce are mai bun pentru sine si pentru ceilalti. Clasa

Montessori este o lume reala pentru fiecare copil;

pentru unicitatea fiecarui copil, pentru excentrici-

tatea fiecarui copil, pentru stilul de invatare al

fiecaruia, pentru slabiciunile si puterile fiecaruia.

Pentru Fiecare Parinte?Clasa Montessori este adecvata oricarui copil,

insa este posibil sa nu fie pentru fiecare parinte,

deoarece solicita parintelui o incredere profunda in

pornirea copilului catre studiu si o acceptare a fap-

tului ca fiecare copil are propriul sau stil de

invatare. Este necesara o intelegere profunda a

efectelor pozitive ale unui mediu bogat si echilibrat;

este necesara dedicarea unei relatii bazate pe res-

pect; este de asemenea necesara asigurarea unui me-

diu complementar acasa si a unor valori de familie;

e nevoie de o investitie in sprijinul independentei; si

este nevoie de incredere acordata unei autoritati dinafara fa-miliei.

ParteneriatulPentru copiii ai caror parinti sunt dispusi sa

formeze un parteneriat cu scoala, clasa Montessori

ofera o viata si o educatie in prezent pentru viitor,

ambele fiind exponential mai reale in moduri ne-

numarate si indescriptibile. Acest lucru presupune

multe din partea unui parinte. De asemenea, pre-supune multe si din partea scolii si a educatorilor.

Este bucuria si placerea noastra de a oferi toate

acestea dvs. si copilului dvs. Insa noi stim si apreci-

em ca doar parteneriatul nostru cu dvs. va face toate

acestea posibile si de asemenea, face ca munca noas-

tra sa fie plina de satisfactii. “

Cristina Preda, Fondator EME



EXCURSII SI TEATRU

PAGINA 4

Copiii grupelor Terra au vizitat Muzeul Oraselul Cu-nosterii, unde s-au jucat cu moristi si curenti de aer, au experi-

mentat fenomene luminoase si mecanice, jocuri cu apa si jocurisenzoriale.

Teatrul “Zburdalici” a adus copiilor un nou spectacol, Labunica in ograda, o piesa vesela cu multe papusi si animale. Opoveste cu morala, despre ajutor si integritate.

RECOMANDAREA NOASTRA

Mindfulness pentru parinti si copii

Editura Herald ofera un Discount de 40% la

“Pachetul de carti “Parentaj la Timpul Prezent”.

“A fi mindful inseamna a fi constient deemotiile si gandurile mele, a fi deschis si fata detrairile celor din jur si a raspunde intr-o manieranon-critica. Stilul actual de viata, pentru cei maimulti dintre noi, este unul epuizant si nesanatos.Deschiderea uriasa, la nivel mondial, fata demindfulness nu este intamplatoare – noi oameniiavem nevoie de ceva care sa ne scoata de pe mo-dul de pilot automat, pentru a nu ajunge niste

roboti. Astfel, a practica prezenta constienta inviata de familie necesita efort, insa beneficiilesunt majore – o conectarea profunda la copil,

zambete autentice, relatii bazate pe incredere sisiguranta, strategii eficiente de rezolvare a con-flictelor.

Cu alte cuvinte, starea de mindfulness neajuta sa gestionam mai bine stresul aferent rolu-lui de parinte, sprijina vindecarea noastra inte-rioara si faciliteaza cultivarea relationarii sana-toase in interactiunea parinte-copil. Fiind con-stienti de aceste beneficii, consider ca merita sa

ne flexibilizam pentru a practica prezenta con-stienta ca stare de zi cu zi.”

AICI gasiti continuarea articolului psihoterapeu-tului Gáspár György despre mindfulness in viatade parinte.

http://www.edituraherald.ro/carti/parentaj-la-timpul-prezent-detail#.VUc3Cvmqqko


http://smartwoman.hotnews.ro/Gaspar-Gyorgy-Adesea-este-extrem-de-greu-sa-le-oferim-copiilor-no-tri-ceea-ce-noi-nu-am-primit-in-copilarie-






PSIHOLOGIA PENTRU PARINTI

PAGINA 5

Pentru inceput trebuie clarificat ca aceasta este o etapa

normala de dezvoltare a sugarilor si copiilor, precum si omanifestare sanatoasa si absolut necesara, indiferent deneplacerea provocata parintilor pentru a o gestiona. Poate fidefinita ca tulburare atunci cand apare si persista in cazul copiilormai mari, fiind insotita de disconfort fizic (dureri de cap, greata,voma, cosmaruri, frica de intuneric, etc). Ea apare in momentelein care copilul petrece timp in absenta mamei sau a ambilorparinti.

Nevoile afective ale copiilor sunt instabile, dispar si revin. La fel se intampla si cu suferinta

traita in lipsa persoanei de atasament. Se manifesta mai acut in anumite perioade ale copilariei si poatefi declansata pe toata perioada vietii noastre de anumite evenimente (divort, pierderea unei persoane,etc). Astfel, copilul poate avea o perioada in care se desparte usor de mama dupa care, o alta in careapar multe lacrimi insotite de alte comportamente de agatare pentru a impiedica separarea.

Angoasa de abandon apare atunci cand copilul inceteaza sa mai fie nou-nascut si va revenicu fiecare salt catre independenta. Radacinile se afla in trauma brusca a nasterii, ce are nevoie de multmai mult timp pentru a fi elaborata si integrata. Deoarece mama si bebelusul nu mai impart acelasispatiu, bebelusul o percepe ca pe o expulzare dintr-un mediu ideal in unul nesatisfacator.

Anxietatea de separare este o etapa necesara ce constituie poarta catreindependenta si il determina pe copil sa-si foloseasca propriile resurse pentru a se adapta

momentelor in care parintii lipsesc. Aceasta etapa este indispensabila in evolutia copilului intrucat il ajuta pe cel mic sa se descopere, sa se diferentieze si sa devina autonom.

Pentru a intelege si mai bine utilitatea acestei etape voi enumera achizitiile specificesepararii:

Miscare si mers (copilul se apropie si se departeaza de mama sa in functie de nevoia proprie);Control sfincterian si hranire (preluarea functiilor de ingijire);Utilizarea limbajului verbal (necesar pentru comunicarea la distanta);

Ce se intampla intre mama si copil in momentul unei separari temporare?

In jurul varstei de opt luni, copilul nu are inca o intelegere matura a dimensiunilor spatiale sitemporare si astfel traieste absenta mamei ca si cum a disparut pentru todeauna si nu se mai intoarce.Dupa varsta de doi ani copilul intelege ca mama revine, insa acum isi doreste sa controleze plecarilesale. In general, aceasta anxietate este mai intensa in jurul varstei de 13-18 luni si se reduce progresivdupa varsta de 3 ani.

Separarea este un proces lent si de lunga durata in care si trairile mamei necesitaatentie intrucat se poate simti vinovata sa-si priveze copilul de prezenta ei. De asemenea,este un proces de crestere in care micutul are nevoie deopotriva de sprijinul ambilor parinti in moduridiferite.

Despre separarile copilariei

Continuare la pagina 6...



Incurajarea separatiei vizeaza sprijinirea manifestarilor de independenta si a lucrurilor pe carecopilul doreste sa le faca singur. O mama care se teme de separare va resimti toate acesteaprecum o respingere, o decadere din drepturi si se va simti inutila (oarecum adevaratintrucat copilul chiar poate realiza o parte din aceste lucruri). In situatia in care mamaeste coplesita de aceste sentimente, independenta copilului este in pericol. Obiectivulmamei este sa-si sprijine copilul astfel incat reusita sa fie a lui si cel mic sa se poata bucura de victorie,si nu pentru a-i inlocui actiunea, intrucat aceasta l-ar face sa se simta neincrezator, nemultumit sifrustrat.

PAGINA 6

Articol scris de Popa Denisa (terapeut in formare si asistent grupa 0-3 ani )

Cum putem sa le oferim sprijin copiilor in aceasta etapa?

Anxietatea de separare este provocata in mare parte, fara sa ne dam seama si cu cele mai buneintentii, de atitudinea parintilor. Nu putem face prea multe pentru a-i ajuta pe cei mici sa inteleagasituatia si nici nu putem impiedica ca ea sa apara, insa tine de noi sa-i ajutam sa treaca mai usor pesteacest moment.

Scurtati momentul separarii chiar daca va este foarte dificil sa-l vedeti plangand siincercand sa se agate de dumneavoastra. Aveti incredere ca cei mai multi copii se linistesc la scurttimp dupa plecarea mamei sau a tatalui si gasesc ceva atractiv de facut. Inca un minut impreuna, unalt pupic sau o alta imbratisare nu fac altceva decat sa aduca alte lacrimi si sa prelungeasca suferinta.

Zambiti si nu va lasati cuprinsi de panica chiar daca in interiorul dumneavoastra suntetiincercat de emotii negative. Nu ii puteti transmite incredere si siguranta copilului daca suntetinelinistit, speriat, vinovat sau aveti lacrimi in ochi.

Creati-va un ritual de separare care sa confere copilului predictibilitate si sa se simta insiguranta reducand incertitudinea (salut secret, o strofa de ramas bun, etc).

Tratati emotiile copilului cu calm, respect si intelegere. Ar putea ajuta chiar sa va jucati acasa un joc pregatitor in care va ascundeti si cresteti

perioada in care nu va poate gasi. Astfel, va invata sa se simta in siguranta si cand nu va vede. Dupa varsta de trei ani il puteti ajuta chiar sa inteleaga timpul si sa-i dati repere: “ma

intorc dupa masa de pranz”. Oferiti-i zilnic timp, pentru a avea “provizii” in perioadele in care veti lipsi.



ORIENTARE PENTRU PARINTI

PAGINA 7

INTRODUCERE IN MATEMATICA

Cand copiii ajung sa studieze matematica intr-o clasa Montessori, sunt deja pregatiti pentruaceasta etapa. Trecand prin activitatile de viata practica le educam precizia, exactitatea si punem ac-cent pe un aspect preliminar al masurarii cantitatii (de exemplu la turnare, il intrebam cat de multtoarna), la senzorial calitatile materialelor duc spre matematica (punerea in perechi, gradarea, con-ceptul de zece, barele rosii reprezinta o pregatire directa pentru barele pentru numarat precum si ma-terialele conectate cu geometria. La limbaj putem avea cantece si rime cu cifre. Toate materialele dela limbaj pregatesc mana pentru scris. Limbajul si matematica merg cumva in paralel. Nu terminamtoata aria de limbaj inainte de a incepe matematica

Tendintele umane vin in ajutorul copilului pentru a studia matematica. Tendinta umanapentru ordine ajuta copilul, pentru ca matematica presupune multa ordine in gandire. Tendintade perfectionare si tendinta pentru exactitate vin in intampinarea copilului facilitand astfelstudiul matematicii. Cand ajungem cu un copil la studiul matematicii, vom avea grija ca acel copil safie foarte exact, de asemenea, il vom ghida sa lucreze de fiecare data cu plansele pentru controlul ero-rii, pentru ca ne dorim ca de fiecare data sa ajunga la rezultatul corect. Tendinta de abstractizare,ajuta copilul sa deprinda gandirea matematica sa inceapa cu lucruri concrete si apoi sa se poatadesprinde de ele pentru a incepe sa abstractizeze. Tendinta pentru calcul (cat de departe se aflaun lucru fata de pozitia noastra) ajuta de asemenea in deprinderile matematice. Putem intreba copilul:”Crezi ca vom avea un rezultat mai mare de 1000?”

Pentru ca un copil sa inteleaga matematica, are nevoie de cateva abilitati fundamentale. Trebuiesa fie capabil sa faca deosebiri. Iar pentru a putea face deosebiri este necesar ca el sa poata facecomparatii, si sa ia in seama detaliile. Multe dintre aceste lucruri le invata la senzorial. Sa recu-noasca asemanarile si deosebirile intre diverse obiecte; sa construiasca si sa compare oinsiruire, sa descopere daca insiruirea e completa (acest aspect il exerseaza cu turnul roz, tablitelecolorate, toate exercitiile de gradare, etc). Trebuie sa poata intelege si sa poata folosi un limbajexact si stiintific. La matematica se fac multe lectii in trei timpi pentru introducerea cuvintelorsi a simbolurilor matematice.



PAGINA 8

Ce scopuri se urmaresc in aria matematicii:

Intelegerea conceptului de cantitate;Invatarea limbajului care corespunde acestui concept;Capacitatea de a citi simbolurile matematice;

Intelegerea naturii celor patru operatii principale;Realizarea celor patru operatii matematice;

Maria Montessori a descoperit ca cei mici intampina doua dificultati atunci cand se intalnesc cuaria matematica: intelegerea cantitatii si lucrul cu numere mari.

Cand vede un anumit numar de obiecte, adultul va abstractiza si se va gandi la cifra, pe candun copil se va gandi un obiect + un obiect + un obiect. Pentru a-l ajuta, Maria Montessori a inventatbarele pentru numarat. Nu avem o gramada de obiecte, avem un singur obiect divizat, pe carecopilul il poate numara. De asemenea, daca vom compara sa spunem bara de 2 si bara de 10, copilul va

realiza ca o bara este scurta si una lunga. Acest material ajuta copilul sa inteleaga ca fiecare numar estediferit si ca reprezinta altceva. De asemenea, cutia cu fuse, copilul poate numara cantitati diferite deacelasi fel. Putem concluziona ca aceste doua materiale reprezinta cheia prin care copilul intelege con-ceptul de cantitate.

In ceea ce priveste lucrul cu numere mari, initial Maria Montessori credea ca este foartedificil, daca nu imposibil pentru copiii pana la scoala elementara sa inteleaga aceste numere. La inceputin clasele de 3-6 ani existau doar numerele de la 1 la 9. Apoi a conceput materialul cu margele aurii,initial pentru copiii de la scoala elementara. Intr-o Scoala, in care copiii de 4 ani aveau acces la claseleelementare, Maria Montessori a observat ca cei mici pur si simplu au indragit acest material si ca nu

exista nicio dificultate in a lucra cu el, asa ca l-au imprumutat clasei de 3-6 ani. Acest material s-adovedit de un real success in Casa Copiilor, ajutand copiii sa inteleaga conceptul de numere mari. Cuajutorul margelelor aurii si a jetoanelor, copiii au inteles numerele mari, au asociat cantitatea simbolu-lui si invers.

“S-a nascut astfel un entuziasm atat de mare pentru activitatea cu numerele si in special cu sis-temul metric decimal, incat, ca sa spunem adevarul,exercitiile aritmetice au intrat in randul operatiilor preferate.

Copiii de 4 ani formau numere pana la 1000.Pe urma, la copiii de la 5 la 6 ani, progresul a devenitintr-adevar miraculos, incat astazi, copiii de 6 ani potefectua cele patru operatii cu numere formate dinmai multe mii de unitati.” (Montessori Maria, Descoperirea Copilului, pag. 267)



PAGINA 9

Secventialitatea unei activitati matematice este urmatoarea: Materialul concret; Reprezentarea simbolica a materialului; Asocierea materialului concret cu simbolurile;

Pentru educatoarea este foarte important sa ofere materialul, sa faca prezentarea, sa inteleaga sisa analizeze lucrurile cu care se confrunta copilul. Daca inainteaza prea repede cu prezentarile, existariscul ca informatiile sa nu se sedimenteze, iar cei mici nu vor intelege notiunile si conceptele specificematematicii.

Materialele de la matematica se impart in sase grupe:

Grup 1: care trateaza numerele de la 1 la 9 si 0. Baza matematicii o reprezinta nume-rele de la 0 la 9. Exercitiile din acest grup trebuie facute si intelese inainte ca un copil sa treaca maideparte la orice altceva. Copilul invata simbolul numerelor si faptul ca fiecare numar reprezinta o can-titate exacta. Cu ajutorul cutiei cu fuse copilul asocieaza limbajul, simbolul scris si cantitatea fiecarui

numar de la 0 la 9. Din punct de vedere senzorial el percepe numerele pare si impare la barele pentrunumarat, de asemenea copilul invata sa memoreze un numar si sa si-l aduca aminte dupa o perioada detimp cu ajutorul jocului de memorie.

Grup 2: trateaza sistemul zecimal si cele patru operatii principale. Acest grup introducecopilului materialul cu margele, la care va asocia cate un simbol pentru fiecare categorie. Copilulinvata ca 0 poate influenta cantitatea unui numar, si de asemenea, invata simbolurile pentru numerelemari. In acest grup avem multe activitati care se fac cu un grup mic de copii si copilul capata o im-presie senzoriala a principalelor operatii precum si relatia dintre operatii. Jocul timbrelor introduceoportunitatea de munca individuala, de repetitie si da copilului limbajul matematic specific. La sfarsitul

grupului, jocul punctelor reprezinta un prim pas al trecerii spre abstract.

Grup 3: numaratul pana la 1000. Acest grup poate merge in paralel cu prezentarea grupului2. Copilul invata sa asocieze cantitatea, numele si simbolurile, de asemenea copilul invata si culorilepentru fiecare bara de bilute in parte, fapt care il ajuta la numarat. In plus, copilul are si experientasenzoriala a patratului si cubului unui numar.

Grup 4: se refera la memorarea rezultatelor princi-palelor operatii matematice. Tablele pentru cele patru ope-ratii ajuta copilul sa memoreze rezultatele operatiilor. Aceste

table ajuta copilul sa invete ca fiecare numar dintr-o categorienu este mai mare de 9. Jocul sarpelui pentru adunare adaugacopilului o impresie senzoriala a operatiei de adunare. Joculsarpelui pentru scadere este o introducere necesara pentruprezentarea tablei pentru scadere si apoi pentru prezentareaplanselor pentru scadere. Tablele pentru inmultire si pentruimpartire permit copilului sa exploreze si sa memorizeze re-zultatele operatiilor, iar tablele pentru impartire demon-streaza copilului ca nu toate numerele se impart exact.



EXEMPLU DE MATERIAL DIN ARIA MATEMATICII

PAGINA 10

Grup 5: acest grup de materiale face trecerea spre abstract. Aceste materiale permit copiluluisa exerseze toate conceptele deja invatate si sa le sedimenteze. Copilul realizeaza ca nu mai are nevoiede materiale intuitive, pentru ca el deja are imprimate o multime de concepte pe care acum le folo-seste in mod abstract. A reusit sa abstractizeze notiuni. Cand copilul lucreaza cu acest grup de mate-

riale el are o minte abstracta, pregatita sa lucreze cu simboluri matematice. Grupul 6: fractiile, introduc un nou concept despre numere. La acest grup copilul descopera

regulile operatiilor cu fractii. Din punct de vedere senzorial copiii pot lucra cu acest material de lavarsta de 4,5 ani, iar matematic lucreaza cu ele de la 6 ani.

Matematica este la fel de importanta ca si limbajul, este parte a culturii si civilizatiei umane sitrebuie sa admitem ca avem matematica in jurul nostru peste tot. Suntem inconjurati de concepte ma-tematice.

Precizia si exactitatea sunt acele elemente care reusesc sa faca structuri solide. Chiar daca lucrul

cu matematica se incepe mai tarziu intr-o clasa Montessori, pregatirea mintii matematice incepe detimpuriu prin toate jocurile si activitatile care sustin pregatirea mintii matematice. Acest lucru se in-tampla deoarece toti detinem o minte matematica si o tendinta naturala de a gandi in cantitati si di-mensiuni.

Pe parcursul istoriei, mintea matematica a fost dezvoltata si perfectionata ajungandu-se la celesapte ramuri ale matematicii din zilele noastre.

“ Intreg invatamantul aritmeticii si al principiilor de algebra - practicat sub forma ci-tirii unor cartonase care servesc la memorarea lor si folosind si alte materiale - duce la re-zultate care ar putea sa para din basme, dar care dovedesc ca invatamantul aritmeticii ar

trebui sa fie complet transformat, plecand de la pregatirea senzoriala a mintii, bazata pe cu-noasterea concreta.”

( M. Montessori, Descoperirea Copilului, pag. 268)

Fractiile

Fractiile se prezinta dupa ce copilul cu-noaste, intelege numerele intregi (unitati, zeci,sute, mii) si are destula experienta in efectuareaoperatiilor (adunare, scadere, inmultire, impar-tire).

La inceput modul de lucru presupuneexperienta senzoriala. Apoi, dupa invatarea con-ceptului de fractie, urmeaza invatarea cantitatii,a limbajului si a simbolurilor.



Introducere

1. Ii spun copilului: " Aceasta este o unitate. Daca e nevoie sa o impart, obtin fractii. O sa iau unitatea si o sa

o "zdrobesc". O impart in doua parti egale. Sunt la fel, sunt doua jumatati. Numim aceste parti "fractii".

2. "Acestea sunt toate unitati. Pot sa impart aceste unitati in alte parti egale. De exemplu impart unitatea in 1,

2, 3 parti egale si obtin o fractie, obtin treimi. Poti sa spui treimi?"

3. In acelasi mod prezint celelalte fractii: patrimi, cincimi, pana la zecimi.

4. Rog copilul sa-mi arate: sesimi, optimi, noimi (recunoastere fractii).

5. Intreb copilul: "Ce este aceasta?" (denumire fractii).

Scrierea si citirea fractiilor

1. Aceasta este o unitate, impartita in trei parti egale. Inseamna ca este o fractie. Pentru fractie dese-nam o linie. "Cate treimi sunt?" - o treime, scriem 1 deasupra liniei. Sub linie scriem 3, este vorba detreimi.

2. Copilul continua cu scrierea celorlalte fractii in acelasi mod. Dupa ce le scrie pe toate, poate safaca o carticica.

3. De asemenea, poate sa eticheteze fractiile, ajungand astfel sa le citeasca.

PAGINA 1 1



Echivalenta

1. Ii arat copilului cum o jumatate este egala cu doua patrimi.

2. Incercam cu treimi:"Oare incap treimi intr-o jumatate?". In-

cercam cu cincimi, sesimi, pana gasim echivalentele respec-tive, o treime inseamna doua sesimi, de exemplu.

MONTESSORI ACASA

PAGINA 1 2

Maria Montessori a fost convinsa de adevarul teoriei lui Blaise Pascal cum ca "mintea umanaeste matematica prin natura ei". Munca ei a demonstrat cu claritate ca atunci cand copiilor li se oferaun mediu corespunzator si libertatea de a alege dintre activitatile potrivite ei dovedesc dragoste

pentru ordine, exactitate si concentrare pentru munca intelectuala.

Ca si parinte, puteti transforma fiecare oportunitate de invatare intr-o experienta minunata.

Incurajand independenta, realizati cum copilul poate sa-si toarne apa singur din carafa in pahar;prin repetitie va invata sa masoare cantitatea de apa pe care o pune in pahar, pe care doreste sa o bea. In acelasi mod, puteti gati impreuna cu copilul dvs, respectand indicatiile unei retete,masurand ingredientele necesare. Explicati-i procesul, ce se intampla de la inceput pana lasfarsit, pentru dezvoltarea gandirii logice, a secventialitatii.

Ordinea din mediu este de asemenea importanta. Astfel copiii se pot concentra pe sarcina ceru-

ta. De exemplu strangerea jucariilor poate fi realizata de catre copil in conditiile in care suntputine, ordonate pe categorii, la nivelul lui.

Starea de concentrare ii confera copilului liniste si multumire. Oricand copilul este concentratpe o activitate, nu il intrerupeti din ceea ce face. Oferiti-i cat mai multe activitati care prezintainteres pentru el, spalarea rufelor sau a vaselor, de exemplu. Ele il pregatesc pentru rationamen-te si judecati, utilizate in matematica. De exemplu: poti spala jumatate din vase, punem rufele lauscat sus/jos/dreapta/stanga.

Operatii cu fractii

Adunare

In acelasi mod putem face celelalte operatii: sca-dere, inmultire, impartire.



PAGINA 1 3

Citirea ceasului: dupa ce recunoaste cifrele si intelege conceptul de fractie (intreg, jumatate,sfert), puteti sa cititi ceasul. E nevoie de un ceas cu cifre si linii clare, fara alte imagini, astfel incatcel mic sa se poata concentra.

Incurajati auto-descoperirea. Nu-i oferiti raspunsul, ci ghidati-l cu intrebari ajutatoare, astfel in-cat copilul sa ajunga singur la raspuns, sa fie ca o descoperire proprie:"Singur ti-ai dat seama!"

Dr. Montessori a accentuat importanta apelarii intai la simturile copilului. Copiii mici trebuie saaiba posibilitatea de a simti si manui simbolurile matematice. Doar prin atingere si manuirea nu-

merelor mintea copiilor invata conceptele matematice: pot numara bilute, betisoare, nasturi,scoici, boabe de fasole etc.

Principiul de baza al progresului este de la concret la abstract: se prezinta intai cantitatea, apoisimbolurile (cifrele), dupa care se face asociere intre cantitate si simbol.

Jocul memoriei poate fi facut dupa ce copilul stapaneste conceptul 1-10: "Adu-mi 5 creioane","Decupeaza-mi 3 flori", "Sari de 7 ori", "Bati din palme de 10 ori". Cifra zero poate fi si ea in-clusa in joc. Copiii se amuza cand trebuie sa gaseasca 0 carti, 0 creioane etc.

Fractii cu mancare: Atunci cand taiati branza sau fructe, puteti intreba copilul: "De unde sa tai casa obtin doua bucati egale, care au aceeasi marime?", "Fiecare parte reprezinta o jumatate", deexemplu. Repetati procesul ca sa obtineti treimi, patrimi etc. Aratati-i copilului cum punand im-preuna doua jumatati obtinem un intreg (unu), la fel pentru treimi, patrimi.



PAGINA 14

Cand copiii mici folosesc materialele de la activitatile artisticespunem de obicei ca mazgalesc (scribble). Cuvantul scribble

provine din limba Latina si inseamna a scrie sau a desena cu grabafara a se ingriji de vizibilitate sau valoare, semne indescifrabi-le sau fara sens. Majoritatea oamenilor cred acest lucru despre muncacelor mici.

Adultii nu dau foarte mare importanta artei in ceea ce priveste edu-catia copiilor, este insa necesar sa incurajam acest proces de auto-invatarede mare importanta pentru copil.

La aproximativ un an si jumatate, un copil poate sa foloseasca un creion si o foaie - spunem ca

mazgaleste. Aceste mazgaleli reprezinta o etapa naturala in dezvoltarea umana. Deoarece copilulmazgaleste singur, fara ca cineva sa ii fi aratat, aceasta se numeste arta auto-invatata. Copiii nu aunevoie de lectii pentru aceasta activitate, ca si in cazul limbajului, au nevoie doar de material pentruaceste activitati artistice la indemana si le vor utiliza.

Desenul implica miscare, iar noi stim ca un copil la aceasta varsta are nevoie de miscare, chiargaseste placere in faptul de a se misca. Acestei miscari ii conectam imediat placerea vizuala, compo-nenta foarte importanta.

Atunci cand copilul vede rezultatul acestei activitati, acest feedback vizual incurajeaza si mai multdesenatul. Tot ceea ce copilul vede si exploreaza creeaza legaturi in creier, iar ceea ce repeta intareste

aceste legaturi. Partea vizuala este o componenta importanta a acestei conexiuni, acest tip de artaavand nevoie de un feedback vizual. O dovada in acest sens este faptul ca si copiii nevazatori incep sadeseneze, dar se opresc deoarece nu au feedback, nu beneficiaza de acest stimul.

Arta si integrarea creierului

Robert Sylwester, profesor emerit pentru stiintele educatiei la Universitatea din Oregon, a facutstudii despre arta, subliniind importanta includerii artei in programa scolara. El spune ca sistemelenoastre vizuale, auditive si motorii sunt esentiale pentru cunoastere. Pentru ca achizitiilementale sa aiba loc este nevoie de simturi si experiente senzoriale. In Montessori atunci cand ne ra-finam simturile putem ajunge la un nivel mai mare de perceptie al mediului. Daca un copil aresimturile mult mai bine dezvoltate, foloseste mediul mult mai bine. Maria Montessori numea simturileca fiind “exploratorii lumii”.

Potrivit profesorului Sylwester, orice forma de arta ajuta la antrenarea simturilor. Maimult decat atat, dovezile din stiintele creierului si din psihologia evolutionista sugereaza ca arta im-preuna cu limbajul si matematica joaca un rol important in dezvoltarea creierului si intretinerea lui,aceasta fiind o componenta esentiala.

ARTA 0-3 ANI



PAGINA 1 5

Sylwester spunea ca exista oameni care picteaza si oameni care viziteaza galeriile de arta,oameni care canta cu vocea sau la vreun instrument, altii doar merg la concert, unii care danseaza,se misca artistic, iar altii merg la spectacol, unii care fac sport, altii care merg la evenimente spor-tive. Insa, indiferent daca esti activ implicat in crearea artei sau doar o apreciezi, in ambele cazuri se

activeaza aceeasi parte a creierului. Aceasta inseamna ca nu trebuie neaparat sa ai talent artisticpentru a activa aceasta parte a creierului, ci este de ajuns doar sa privesti si sa te bucuri de arta. Ar-ta, ca si muzica, stimuleaza ambele parti ale creierului, fiind astfel diferita de celelalte activitati.

Atunci cand copilul incepe sa mazgaleasca si alege unde anume sa mazgaleasca pe foaia dehartie, el descopera de fapt relatia dintre desen si spatiu, iar acest lucru se numeste colocatie.

“ Atunci cand incepe sa mazgaleasca, chiar si în aer, copilul are deja un simt primitival relatiilor dintre sol si forme. Desenele lui nu sunt facute la intamplare pe orice spatiu foloseste. Acestea sunt localizare in tipare definite – in jumatatea din stanga, in cea dindreapta sau chiar in centru. Au fost recunoscute si identificate 17 asemenea tipare. Odata ce

copilul le-a dezvoltat, nu sunt uitate niciodata. Apar mereu pe masura ce arta se dezvol-ta.” (Analyzing children’s Art, Rhoda Kellogg and Scott O’Dell, pag. 13)

Rhoda Kellogg a evidentiat 20 de tipuri de baza pentru mazgalituri, acestea aflandu-se la bazamultor semne care vor fi utilizate mai tarziu la scris. Astfel, atunci cand copilul mazgaleste, el pre-gateste si instrumentele pentru scris.

In jurul varstei de 3 ani, copilul ajunge sa izoleze mazgaliturile, acestea numindu-se acum dia-grame. Aceste diagrame sunt semne facute din diferite linii, fiind in general asemanatoare figurilorgeometrice: cruce, cerc, triunghi, dreptunghi, etc. Nu sunt figuri geometrice precise, liniile nu suntferme, insa sunt acolo. Acestea arata ca acum copilul poate vedea lumea global, in totalitate.

Dupa ce copilul izoleaza formele, le poate alege pentru a le pune impreuna, daca alege 2 se for-meaza combinatii, daca alege 3, se vor numi agregate. La numarul de forme care exista, numarulcombinatiilor care pot aparea este foarte mare.

Acum, copilul poate desena multe dintre aceste combinatii nenumarate, iar dupa ce va incepe sale izoleze, va incepe si sa le suprapuna.



PAGINA 16

Reactiile adultilor

Majoritatea adultilor incearca sa ii faca pe copii sa deseneze intr-un mod anume, ei neintelegandsi neapreciind aceasta arta auto-invatata a copiilor.

Comentariile noastre trebuie sa fie simple: „Buna treaba, ce culori frumoase ai folosit!” Asadar, daca un copil sub trei ani ne arata un desen:

Asteapta un comentariu din partea noastra

Facem comentarii simple si oneste

Nu criticam, nu evaluam

Poate copilul vrea sa vorbeasca despre desen cu noi si sa ne explice ce reprezinta, noi doar ascultam.

Cand mazgaliturile sunt auto-invatate, copiii au o dezvoltare naturala. Daca copilul este interesatde ceea ce face, va repeta, insa daca noi il vom critica si nu il vom sustine, este posibil sa se opreasca.

Facand comentarii scurte, avand un astfel de comportament, permitem copilului sa fie satisfacutsi fericit cu ce a realizat. Daca acest lucru nu se va intampla, este doar pentru ca cineva a intervenit.

Denumirea mazgaliturilor

Daca cel mic va dori sa vorbeasca despremazgaliturile pe care le-a facut, in oricare moment alprocesului natural:

Lasam copilul sa le denumeasca, deoarece ii ofera senti-

mentul ca trebuie sa aiba un nume, nu intrebam ce nume au,doar acceptam.

Adultul nu va numi niciodata desenele.

Scriem numele copilului, orice explicatii (daca ni le-a

oferit copilul) si varsta copilului pe spatele desenului.

Aceste lucruri se intampla doar daca ii lasam pecopii sa deseneze fara a interveni in niciun mod!Atunci cand interferam cu procesul lor de creatie,

intrerupem acest flux. Picasso spunea sa nu incercamniciodata sa-i invatam pe copii sa deseneze, ci sa inva-tam de la ei pentru ca fiecare copil este un artist.Problema e cum sa ramana artist odata ce a crescut.Pablo Picasso a spus: “Mi-a luat 4 ani sa pictez ca Ra-

fael, si o viata intreaga ca sa pictez ca un copil.”



PAGINA 1 7

“All of us, for the sake of convenience, use the

expression: The Montessori Method. However, Montesso-

ri herself explains that: “If we were to eliminate not

only the term “method” but also its common conception,things would become much clearer. We must consider

the human personality and not the method of educa-

tion”. She suggests that we should, instead, speak of:

“ Help given in order that the human person-ality may achieve its independence” or of“means offered to deliver the human person-ality from the oppression of age-old prejudic-es regarding education.” Montessori sums up in

this way: “The defense of the child, the scientific recog-

nition of this nature, the social proclamation of hisrights, must replace the piecemeal ways of conceiving

education.”

In her 1951 lecture, Montessori expresses in

thus: “No one believes that the forces within the child

can act alone, such that the child can be abandoned to

his own devices. Education has to furnish the help, theaids necessary for the child to use his energies. The task

of education is that of creating an environment favora-

ble from this point of view. Therefore, when education is

understood as help offered to life that is to the mani-

festations of natural energies, the effect that is obtained

in the strengthening of these energies.”

All of this contrasts with methods of tradition-

al education which, as Montessori points out, “wish to

impose a fixed stock of knowledge which is considered

essential for development has to be learned in certainorder and within predetermined time limits. This tradi-

tional system of education, moreover, is based on the

principal that we have to put something into the

child’s soul in order to obtain certain fixed results, and

we want to obtain certain fixed results, and we want

these exactly in proportion to what we have given.Thus, in the school, the programmers or curricula set

limits on what the pupils ought to know.”

It was in reaction to the rigidity and repres-siveness of traditional education and formal learning

that there arose a new movement in education.”

Comunications 2010, Camillo Grazzini

D

IN

T

EORI

M

ONTESSORI

JURN L DE SCO L

A principle of education for all ages



PAGINA 1 8

O

RIENT RE

PENTRU

P RINTI

Geografie: Pe langa materialele din clasa cu care copiii lucreaza mereu, am facut demon-stratii pentru a intelege cum se formeaza ploaia, care este importanta atmosferei, ce in-

seamna eclipsa. Aceste demonstratii sunt asteptate cu mare entuziasm de toti scolarii pentru caacestea ii ajuta sa isi dezvolte si sa isi foloseasca imaginatia si sa inteleaga mai bine cum functioneazalumea din jurul lor.

Limbaj: am continuat studiul cuvantului si am prezentat copiilor prefixele si sufixele. Inceea ce priveste functiile cuvintelor, am introdus notiunea de verb si adverb.

In perioada aceasta am inceput si un nou capitol: analiza propozitiilor, incepand analizaunor propozitii simple (formate doar din Subiect si Predicat). Copii invata sa puna intrebari: Cine face actiunea? Care este actiunea?

O alta activitate inceputa de scolari este intocmirea unor dictionare proprii. Ei cauta cu-vinte precum claustrofobie, radiografie, primitiv si apoi incearca sa exprime semnificatia lor prin

desen.



Muzica: Am studiat numele notelor si asezarea lor pe portativ.

PAGINA 1 9

Aritmetica: Ca noutate, am inceput sa introducem scolarilor modalitatea de rezolvare aunor probleme scurte. Toti elevii au avansat in lucrul materialele pentru memorarea si intelegereacelor patru tipuri simple de operatii (adunare, scadere, inmultirea si impartirea): jocul timbrelor,socotitoarea mica si socotitoarea mare.

Geometrie: Am prezentat scolarilor cele 7 tipuri de triunghiuri (in functie de unghiuri side laturi: triunghi echilateral, triunghi isoscel ascutitunghic, triunghi isoscel dreptughic, triunghi isoscel ob-

tuzunghic, triunghi oarecare ascutitunghic, triunghi oarecare dreptunghic, triunghi oarecare obtuzunghic)



PAGINA 20

Engleza

este foarte iubita de scolari. Copiii studiaza teme din cele mai diverse: anotimpurile,insecte, partile unei plante, reteta de supa, forme geometrice.

Biologie: Am inceput un nou proiect: observarea copacilor din curte. Saptamanal,copiii ies in curte si analizeaza schimbarile copacului desemnat si isi noteaza daca observa insecte in jurul sau in copac. Impreuna, am facut o demonstratie pentru a intelege rolul radacinilor.

De asemenea, avem carduri noi cu mici povestioare despre diferite animale. Copilul citestedescrierea si apoi trebuie sa identifice animalul descris.

O alta activitate a fost observarea unor obiecte la microscop (scama, melc de acvariu,fir de par, frunza etc).

La Arta copiii au pictat in grup, au modelat forme din lut, au folosit o noua tehnica deapretare a sforii, iar cu ocazia sarbatorilor Pascale au decorat oua si masti.



Activitati: Copiii au facut vizite in bucataria scolii pentru a ajuta la curatarea legumelor

pentru supa. Impreuna au scris o scrisoare pentru o colega ce era plecata din tara, au mers la posta

de unde au cumparat timbre si au expediat plicul. Vremea a fost buna pentru gradinarit si au plantat

arpagic, ridichi si salata verde.

In Saptamana Altfel copiii au facut biscuiti, s-au jucat vanatoarea de oua (Egg Hunt) si au

fost vizitati de catre un medic stomatolog care le-a vorbit despre igiena dentara. Un reprezentant al

Fundatiei Donatorilor Benevoli de Sange le-a explicat copiilor ce inseamna sa donezi sange si de ce

este nevoie de acest lucru, astfel au aflat lucruri noi despre sangele din corpul lor.

PAGINA 2 1

Temele de vacanta au constituit un prilej foarte bun pentru a cerceta un subiect ales descolari si apoi sa prezinte tema aleasa in fata colegilor. Au fost alese teme variate: Dacii, Babele siSfinxul, lacul Quiandao, ghetari, functia inimii etc.



PAGINA 22

EVENIMENTE VIITOARE SI ANUNTURI

Tabara de Calarie si Fotografie, Tulcea - 22-27 iunie 2015

Tabara Multisport, Harghita - 31 august - 05 septembrie 2015



PAGINA 2 3

Zi libera

Echilibria este inchisaVacanta Scolara

Perioada sesiuni de observari pentru parinti11-29 Mai - Gradinita, EME 2 - Stefan cel Mare 35

Evenimente de sfarsit de an scolar“Copiii Lumii”

Miercuri, 3 Iunie 2015, 9:00-11:00 - EME 1 - Emil Racovita 70

Joi, 4 Iunie 2015, 9:00-11:00 - EME 2 - Stefan cel Mare 35



PAGINA 24

Perlele grupelor Terra

Mircea D. ( 5,7 ani): -"Uite, ce scrie aici?"Victor C.(5,3 ani):-"Pai ia-o dupa litere si vei sti!"

“Eva, de ce ai bratara pe dinti?”“M-a vizitat Maria Montessori!”Matilda G. (3,7 ani)

“Help me please, te rog!” Sonia H. (3,6 ani): “”

“Momiile sunt oameni care au lesinat in desert si au fost date cu mirodenii ca sa nu miroasa!” Victor C. ( 5,3 ani): “”

Alexandra C. ( 3,6 ani): -”Astazi o sa avem eclipsa!”Nadia D. ( 4,6 ani): -“Da, adica o sa avem un teatru.”

“Ma simt ca in copilarie!”

Delia A.( 5,8 ani)

“I-am spus eu lui bunicu sa cumpere o casa fara vecini si cu urechi pe acoperis, ca ale lui Mickey Mouse.” Gruia ( 3,6 ani):

Perlele grupelor Soare

Sofia D. (2,1 ani) in timp ce aseaza castronelele pe masa, pentru pranz: “ Pentru copii, pentru copii… pentru Aby, pentru copii…pentru Cristina… pentru copii, pentru copii…”

“De ce ursul alb traieste la Polul Nord si ursul maro traieste unde e cald?“ Erik O.( 3,4 ani)

Educatoarea aduce mancarea pentru pranz:Erik O.( 3,4 ani) - “Ce e acolo?” Educatoarea - “Peste!” Erik O. - “E adevarat?”

Perlele Scolii

“Noi avem 15 pesti in clasa, adica un sfert de ora de pesti”. Francesca (6, 10 ani)

Maria B.(7 ani)-“ Ada, mie mi se pare ca verbul seamana intr-un fel cu adjectivul.Ada:-Ce te face sa spui asta?

Maria B. -“Pai adjectivul ne spune cum este substantivul iar verbul ne spune ce face el.” “Fazan este un joc pe care il joci din gura.” Andrei( 7, 4 ani)

“Cand te uiti la TV iti doarme creierul.”Mara O.(7 ani)

Ada:-“Ce este un adolescent?” Maria B. (7 ani):-“Un om adult care nu este inca matur. Tata are frati adolescenti.”

erlele copiilor



Pentru evenimente consultati

Calendarul Echilibria

EME1Str. Emil Racovita Nr. 70, Vila 116C

Complex Domus , Pipera-Voluntari, IlfovEME2

Str. Stefan cel Mare, Nr. 35, Pipera-Voluntari, Ilfov

Telefon: 0314 38 72 94/ 0744 38 78 88E-mail: [email protected]

ECHILIBRIA

MONTESSORI EDUCATION

W WW .ECHILIBRIA .RO

Vizitati-ne peFacebook

http://echilibria.ro/calendar.html

http://www.echilibria.ro/







https://www.facebook.com/echilibriamontessori





http://echilibria.ro/calendar.html

Newsletter Echilibria Martie Aprilie

Documents

Transcript of Newsletter Echilibria Martie Aprilie