Universitatea “LUCIAN BLAGA” Sibiu

Facultatea de Ştiinţe

specializarea PSIHOLOGIE

Nr. 6 / 8 Aprilie 2011

Ascultă-ţi Chemarea!

şi noi vom fi psihologi…

Dacă înainte ai mers la “Miercurea Psihologului”, Acum mergi la “Hai la Psiholog”.

Cu toţii vom merge la „Hai la Psiholog” şi nu vom mai merge la „Miercurea Psihologului”, datorită faptului că orarul nu ne prilejuieşte acest lucru. Acest nou „refresh” dat proiectului păstrează fundamentele de manifestare, însă cu această ocazie îşi propune să răspundă cu mai mult curaj intereselor şi curiozităţilor studenţilor pentru ca aceştia să cunoască mai bine ceea ce vor să fie şi să facă. Prima ediţie sub denumirea „Hai la Psiholog” a avut loc săptămâna trecută şi l-a avut ca invitat pe Răzvan Pleteriu, psiholog clinician cu drept de supervizare în specialitatea psihologie clinică şi psihoterapeut de orientare psihanalitică. „Noi” am aflat o multitudine de aspecte din culisele profesiei pe care dorim să o urmăm şi vreau să vi le împărtăşesc şi vouă, într-o anumită măsură. V-aţi gândit vreodată că în viaţă suntem puşi pe un traseu în care facem un slalom printre greşeli?! Ei bine, având în vedere că psihologia este o ştiinţă aplicativă, în care avem în vedere dinamica minţii din faţa noastră, ni se întamplă să nu ţinem tot timpul volanul drept, pentru că drumul presupune viraje, obstacole, iar noi putem pierde controlul datorită dificultăţilor cu care ne confruntăm în relaţia cu clienţii. Însă, toate aceste impedimente trebuie să fie un impuls prin care să îndepărtăm neputinţa cu care ne confruntăm, metabolizând problemele clienţilor şi dându-le înapoi ca ceva util, folositor. Pentru a face toate acestea e nevoie să avem un „soft” care să înlăture îndoielile şi să ne arate că „merge”.

Andreea Zăgărin

Miercurea Psihologului sau Hai la Psiholog

Codruţa Răbăgel

PSI

HO

—B

AN

C

- Domnule psiholog, îmi este greu sa

recunosc... - Nu vă îngrijoraţi. Poves-

tiţi-mi. Eu, ca psiholog, aud multe

lucruri. - Bine, domnule. Întotdeauna

am impresia că la serviciu sunt ur-

mărit de nişte oameni străini. - Cred

că se poate lecui. Apropo, care e ser-

viciul? - Sunt ghid într-un muzeu!

Activităţi ASPS În perioada 31 martie - 3 aprilie, şase voluntari ASPS (Florin Alexandru Pavel, Claudia Arcire,

Codruţa Răbăgel, Elena Popova, Alexandra Bănuţ, Alina Gaboran) au luat parte la Adunarea Generală Cognosis - Federaţia Asociaţilor Studenţilor la Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din România care s-a desfăşurat la Bucureşti, reunind studenţi din cele cinci centre membre Cognosis. Zilele petrecute la AG au însemnat şedinţe, alegeri, comunicare, intr-relaţionare, prietenie, distracţie şi voie bună. Sâmbătă, 2 aprilie au avut loc alegerile pentru Consiliul Director Cognosis în care posturile de vicepreşedinte şi secretar general sunt ocupate de reprezentanţi ASPS.

http://www.facebook.com/album.php?id=100002059581977&aid=22376

Membrii actuali ASPS şi nu numai, aşteaptă cu nerăbdare data de 19 aprilie pentru a sărbători “Ziua ASPS”. În urmă cu nouă ani, a luat naştere Asociaţia Studenţilor în Psihologie Sibiu la iniţiativa unor tineri studenţi care şi-au propus să realizeze diferite proiecte şi programe prin intermediul cărora să contribuie la dezvoltarea personală şi profesională a studenţilor psihologi.

Codruţa Răbăgel

…corneea poate indica nivelul leziunilor nervilor?

…există în creierul nostru neuroni cu funcţii în stabilirea cronologiei care se activează automat într-o ordine prestabilită punând un fel de “stampilă de timp” pentru fiecare eveniment memorat?

…raportul dintre înalţimea feţei si lăţimea ei este un bun indicator asupra tendintelor agresive ale unui individ (cu cat faţa este mai lată cu atât agresi-vitatea este mai prezentă în comportament)?

…botoxul afectează capacitatea omului de a simţi pe deplin evenimentele

Denisa Banu

Gânduri de la Lucian Blaga

Literatura aforistică e sarea gândirii.

Ψ «Învăţat e omul care nu termină niciodată de învăţat.” Ψ «Inconştientul este partea genială din fiecare muritor…” Ψ «Actul de cunoaştere, departe de a fi rezultatul unor eforturi strict intelectuale, se înfăţişează drept rezultat al unei încete şi progresive lămuriri substanţiale a sufletului.” Ψ «Prezenţa psihologiei unde nu te aştepţi. Banul

săracului e cald. Fiindcă săracul îl ţine tot în mână.” Ψ «Cine crede-n zbor e stăpân peste zare.” Ψ «A nu trăi în zadar. A nu trăi în zadar înseamnă a şti să dai vieţii pământeşti aspectul unei captivităţi cereşti.” Ψ «Excesele introspecţiunii. În oglinda în care te priveşti nu încerca să-ţi vezi şi respiraţia. Altfel îi tulburi luciul. Şi-atunci nu te mai vezi deloc.” Ψ «Ştiţi de ce se însenineaza cerul atât de frumos după o grea şi fertilă ploaie? Ca să se arate că e o mai mare bucurie de a da decât de a primi.” Ψ «Lupta reuşeşte mai ales acelora care iubesc mai mult lupta decât succesul.”

Rebeca Toader

11.04.2011, ora 21:00, Teatrul Atrium: Stăteam întinşi pe pat Preţ bilet: 10 lei 13.04.2011,ora 21:00, Concert Folk- Jazz sub Luna Pătrată Preţ bilet: 15 lei Teatrul Naţional „Radu Stanca” 09.04.2011, ora 20:00, FAUST La Hala Balanţa Preţ bilet: 30 lei; redus: 20 lei 12.04.2011, ora 19:00, Jurnalul unui nebun (secţia germană) La Sala Studio din spatele Casei de Cultură a Sindicatelor Preţ bilet: 10 lei; redus: 5 lei 14.04.2011, ora 19:00, Aforisme pentru un actor tânăr La Sala CAVAS de la Facultatea de Lietere şi Arte Sibiu Preţ bilet: 10 lei; redus: 5 lei Filarmonica Concert simfonic 14.04.2011, Sala Thalia În program: L.van Beethoven – Concertul nr.3 pentru pian şi orchestră în do minor op.37 S.Rachmaninov – Simfonia III în la minor op.44 Concert simfonic 21.04.2011, Sala Thalia În program: J.Haydn – Simfonia nr.94 în Sol major „Surpriza” W.A.Mozart – Concertul nr.5 pentru vioară şi orchestră în La major KV 219 F.Schubert – Simfonia III în Re major D 200

Cristina Osz

Evenimente

Cinema Arta - Hai la film!

Săptămâna 08.04.2011– 14.04.2011

14:00; 16:30; 19:00; 21:30

Tekers (2010) Fură şi Fugi

Wilhelm Wundt (n. 16 august 1832 - d. 31 august 1920)

„Psihologia are un trecut lung, dar doar o scurtă istorie.” (Hermann Ebbinghaus) Psihologia ştiinţifică se consideră că a apărut la sfârşitul secolului al XIX-lea, când Wilhelm Wundt (probabil prima persoană care s-a referit la el ca fiind psiholog) a înfiinţat primul laborator de psihologie la Universitatea din Leipzig în Germania, în 1879. Cercetările lui Wundt au urmărit în primul rând, studierea simţurilor şi în special vederea, dar el şi colaboratorii au studiat şi atenţia, emoţia şi memoria. Wundt s-a bazat pe introspecţie în studiul

proceselor psihice. Introspecţia se referă la observarea şi înregistrarea naturii percepţiilor, gândurilor şi sentimentelor unei persoane. Numele lui Wundt se leagă şi de apariţia şcolii de psihologie numită structuralism. Psihologul american Edward Titchener a studiat cu acesta în Germania, după care a pus bazele acestui curent din psihologie.

Wundt a publicat peste 490 de lucrări , fiind considerat unul dintre cei mai prolifici oameni de ştiinţă al tuturor timpurilor.

Carmen Ranca

AFLĂ ŞI TU!

Ψ Biblioteca ASPS te aşteptă cu cele mai diverse cărţi din domeniul Psihologiei. Citeşte şi cunoaşte! Ψ Colegii tăi sugerează: http://www.scopus.com http://www.isiwebofknowledge.com/ http://apa.org/ http://psychclassics.yorku.ca/ http://allpsych.com/

Codruţa Răbăgel

Ştiţi ce este probaţiunea? “ Cu toţi greşim, dar putem transforma greşelile în surse de învăţare”

Istoria probaţiunii apare o dată cu naşterea criminologiei şi a

psihiatriei în secolul al-XIX- lea. Termenul de probaţiune provine din latinescul “probation”, mai precis de la verbul “probare”, care înseamnă “a proba”, “a dovedi” şi era folosit în Anglia pentru a desemna o procedură prin care magistraţii puteau suspenda temporar o sentinţă pentru a oferi condamnatului răgazul necesar să se adreseze reginei pentru a obţine o graţiere (Abadinsky,[1977] 2000). Interesant de ştiut este că, în aceleaşi vremuri, în Boston, un pantofar celebru pe nume Jhon Augustus (1784-1859), se oferea să garanteze în faţa instanţei că infractorii selectaţi de el vor avea un comportament bun în comunitate şi se vor prezenta la instanţă pentru judecată. Aşadar, acesta oferea instanţei şi inculpaţilor o alternativă la arestul preventiv.

Într-un raport din 1852, Jhon Augustus afirma: ”Într-o dimineaţă am fost într-o sala de judecată…în care era judecat un individ cunoscut ca beţiv. Mi-a spus că dacă ar scapă de Casa de Corecţie, nu s-ar mai atinge niciodată de alcool: am garantat pentru el în faţa instanţei” (Augustus, 1972,p.3, citat de Abadinsky, 2000) şi aşa a început activitatea de probaţiune în Massachusetts. Până la sfârşitul vieţii acesta a supravegheat cca. 2000 de infractori de toate tipurile, dintre care doar 10 şi-au încălcat obligaţiile.

În ţara noastră, probaţiunea a început să se dezvolte relativ recent. Putem defini probaţiunea ca fiind o alternativă la pedeapsa cu închisoarea, având ca scop reducerea fenomenului infracţionalităţii şi creşterea siguranţei sociale, prin supravegherea şi asistarea persoanelor care au comis infracţiuni. Serviciile de probaţiune dezvoltă programe care vin în sprijinul persoanelor condamnate, bazate pe teoria cognitiv-comportamentală. Abordarea este interactivă, consilierul de probaţiune acordând asistenţă beneficiarilor pentru ca aceştia să poată identifica ei înşişi argumentele pentru schimbare precum şi resursele necesare pentru a o realiza.

Probaţiunea există pentru comunitate, pentru fiecare dintre noi! Ştefania Safta

REDACŢIE: Ψ Coordonator: Codruţa Răbăgel - Anul 1 Ψ Andreea Zăgărin - Anul 3 Ψ Denisa Banu - Anul 1 Ψ Rebeca Toader - Anul 3 Ψ Cristina Osz - Anul 1 Ψ Carmen Ranca - Anul 2 Ψ Ştefania Safta - Anul 3

EDITORIAL