New Microsoft PowerPoint Presentation
2
John Locke (29 august 1632 - 28 octombrie 1704 S-a născut la Wrington, Anglia; studiază mai întâi la Londra, apoi trece la Oxford, manifestând o deosebită preferință pentru studiile exacte, medicină și filosofie. În anul 1665 este secretar de legație la Cleve, pe lângă Sir Walter Van, dar pentru scurtă vreme, două luni. Întors de la Cleve în Anglia, cunoaște un an mai târziu pe Lordul Anthony Ashley, care va fi ridicat ceva mai târziu la rangul de Earl of Shaftesbury, cu care se împrietenește și în a cărui casă va îndeplini, de la 1667 la 1675, oficiul de medic precum și pe acela de educator. Prietenia cu lordul Anthony Ashley a decis și peripețiile vieții lui John Locke. Împărtășind împreună cu acesta răspunderi politice, fiindu-i secretar și atunci când prietenul său a fost Lord Cancelar cât și atunci când a fost prim-ministru, el a trebuit să-l urmeze pe Shaftesbury și când acesta a trebuit să se refugieze în Olanda în urma conflictului cu regele, unde trăiește luându-și diferite nume și schimbând orașele, pentru a nu fi descoperit, de la 1683 până la 1689, când se urcă pe tronul Angliei Wilhelm de Orania. Întorcându-se în patrie, el este numit mai întâi "Commissioner of appeals" iar apoi "Commissioner of trade and plantages". John Locke moare la Essex la 28 octombrie 1704. a fost un filosof și om politic englez din secolul al XVII-lea, preocupat mai ales de societate și epistemologie Locke este figura emblematică a celor trei mari tradiții de gândire aflate în centrul spiritualității epocii moderne. În câmpul cunoașterii, el este întemeietorul empirismului Mai puțin cunoscut și comentat este rolul său pe domeniul filozofiei limbajului. Acesta poate fi considerat inițiatorul paradigmei modernă a limbajului-instrument de organizare a experienței, și implicit de decupare ontologică a lumii, viziune instrumentalistă.
description
f
Transcript of New Microsoft PowerPoint Presentation
John Locke (29 august 1632 - 28 octombrie 1704
John Locke (29 august 1632 - 28 octombrie 1704 S-a nscut la Wrington, Anglia; studiaz mai nti la Londra, apoi trece la Oxford, manifestnd o deosebit preferin pentru studiile exacte, medicin i filosofie. n anul 1665 este secretar de legaie la Cleve, pe lng Sir Walter Van, dar pentru scurt vreme, dou luni. ntors de la Cleve n Anglia, cunoate un an mai trziu pe Lordul Anthony Ashley, care va fi ridicat ceva mai trziu la rangul de Earl of Shaftesbury, cu care se mprietenete i n a crui cas va ndeplini, de la 1667 la 1675, oficiul de medic precum i pe acela de educator. Prietenia cu lordul Anthony Ashley a decis i peripeiile vieii lui John Locke. mprtind mpreun cu acesta rspunderi politice, fiindu-i secretar i atunci cnd prietenul su a fost Lord Cancelar ct i atunci cnd a fost prim-ministru, el a trebuit s-l urmeze pe Shaftesbury i cnd acesta a trebuit s se refugieze n Olanda n urma conflictului cu regele, unde triete lundu-i diferite nume i schimbnd oraele, pentru a nu fi descoperit, de la 1683 pn la 1689, cnd se urc pe tronul Angliei Wilhelm de Orania. ntorcndu-se n patrie, el este numit mai nti "Commissioner of appeals" iar apoi "Commissioner of trade and plantages". John Locke moare la Essex la 28 octombrie 1704.
a fost un filosof i om politic englez din secolul al XVII-lea, preocupat mai ales de societate i epistemologie Locke este figura emblematic a celor trei mari tradiii de gndire aflate n centrul spiritualitii epocii moderne. n cmpul cunoaterii, el este ntemeietorul empirismuluiMai puin cunoscut i comentat este rolul su pe domeniul filozofiei limbajului. Acesta poate fi considerat iniiatorul paradigmei modern a limbajului-instrument de organizare a experienei, i implicit de decupare ontologic a lumii, viziune instrumentalist.
Locke a continuat linia empiric-materialist a lui Bacon i Hobbes, fundamentnd orientarea senzualist n teoria cunoaterii. Opera celebr a lui J. Locke, care a exercitat foarte mari influene, se intituleaz: An essay concerning human understanding (Eseu asupra intelectului omenesc), 1689-1690. Combtnd teoria idealist a ideilor nnscute, Locke afirm n aceast oper c toate cunotinele provin din experiena senzorial
Dup el, mintea omului este la natere ca o foaie nescris (white paper, void of all characters) (tabula rasa): n intelect nu exist nimic fr s fi fost nainte n simuri
Prin lucrarea sa Cteva preri asupra educaiei (1693), care a nrurit puternic dezvoltarea pedagogiei n secolele XVIII-XIX, Locke a preconizat educarea n familie a unui gentleman de tip nou, purttor activ al spiritului ntreprinztor burghez. Ideolog al compromismului ncheiat ntre burghezie i nobilime dup revoluia englez din secolul al XVII-lea, Locke a fost un partizan al monarhiei constituionale
Teoria ideilor nnscute este o teorie gnoseologic idealist potrivit creia n contiina omului ar exista de la natere, independent de experien, anumite idei (ex. ideea de numr, de micare, de ntindere). Teoria ideilor nnscute a fost suinut sub diferite forme de Platon, Descartes, Leibniz i de ali filosofi. Ea a fost criticat de pe poziiile senzualismului materialist de Locke, Condillac .a. Materialismul dialectic respinge teoria ideilor nnscute, artnd c izvorul tuturor cunotinelor noastre sunt senzaiile i percepiile, care reflect lumea obicetiv.
