CURS 1,2 AMG, RCP New Microsoft PowerPoint Presentation

80
Resuscitarea cardiopulmonara la adult

description

curs

Transcript of CURS 1,2 AMG, RCP New Microsoft PowerPoint Presentation

  • Resuscitarea cardiopulmonara la adult

  • Obiectul cursuluiRecunoasterea stopului cardiorespirator si alertarea precoce a sistemului de urgenta

    Aplicarea masurilor de resuscitareCompresiile toracice (masaj cardiac extern)Ventilatia (respiratia artificiala)Defibrilarea (socul electric extern, in caz de ritm socabil))Medicatia

    Primul ajutor in cazul persoanei cazute/ inconstiente

  • Definirea unor termeniPierdere de cunostintaStop cardiac; stop cardio-respiratorInfarct miocardic acut (atac de cord)Accident vascular cerebral (paralizie, coma; infarct cerebral; apoplexie = hemoragie cerebrala)

  • Persoana cazuta, inconstienta Pierdere de cunostinta, dar cu respiratie normala pastrataDe scurta durata (ex: sincopa)De lunga durata (coma)

    SAU

    Stop cardiorespirator (moarte clinica) nu respira !!!Potential reversibil in primele minute (chiar zeci de minute la hipotermici)Ireversibil (deces) daca nu se intervine precoce sau masurile de resuscitare nu au succes

  • Diagnosticul stopului cardiorespirator

    Inconstient, lipsa completa de reactie la stimuli +Lipsa respiratiei normale

    Absenta pulsului carotidian si a zgomotelor cardiace auscultator pentru personalul antrenat (SMURD, UPU, ATI, Cardio)

  • Stopul cardiac poate surveniSubit (moarte subita, oprire cardiaca subita) = apare pe neprevazute, fara simptome premonitorii sau la mai putin de 1 ora de la debutul simptomelor

    Ca eveniment final al unei suferinte cronice severe nu are indicatie de resuscitare (in special daca persoana a exprimat asemenea optiune)

  • Relatia infarct miocardic stop cardiac

    Infarctul miocardic acut (IMA, atac de cord) se manifesta de obicei cu durere in piept, dar cu stare de constienta pastrata

    Infarctul se poate complica, mai ales in primele minute - ore, cu stop cardiac; stopul cardiac poate fi prima manifestare in IMA

    Majoritatea stopurilor cardiace subite au la baza ischemia miocardica

  • Relatia accident vascular cerebral stop cardiac

    Accidentul vascular cerebral se manifesta cu deficit motor (ex: paralizie) si uneori pierdere de cunostinta (coma)

    Rar accidentul vascular se manifesta cu stop cardiac

  • Relatia stop cardiac stop respirator Oprirea cordului este urmata in termen de secunde de oprirea respiratiei (stop cardiac primar; exemplu fibrilatia ventriculara in infarctul miocardic)

    Oprirea respiratiei este urmata la cateva minute de oprirea cordului (stop respirator primar; exemplu bol alimentar blocat in laringe)

  • Modificarea starii de constientaNormal = alert = urmareste spontan cu privirea persoanele din jur si raspunde la intrebari

    Verbalizeaza = nu deschide ochii spontan, dar raspunde daca i se vorbeste

    Reactie doar la stimuli durerosi

    Absenta oricarei reactii = inconstient

    Normal

    Constienta modificata

    Inconstient

  • Resuscitarea cardiopulmonara (RCP) include:

    SUPORTUL VITAL DE BAZA (BASIC LIFE SUPPORT) = masaj cardiac extern + ventilatiaTehnici ce reprezinta primele masuri de resuscitare si care pot fi efectuate deopotriv de publicul neantrenat (laici), ct i de personalul medical fara a utiliza echipamente specificeAplicarea corect a acestor manevre n primele 5 minute de la instalarea stopului cardiorespirator, dubleaz ansele de succes al unei resuscitri

    DEFIBRILAREA PRECOCE

    SUPORTUL VITAL AVANSAT (ADVANCED LIFE SUPPORT) =intubatia oro-traheala, medicatia i.v.Tehnici de resuscitare complexe care nu pot fi efectuate dect dup o pregtire special

  • Etiologia stopului cardiorespirator

    Boala cardiaca (80%)

    Boli respiratorii

    Asfixie

    Boli cerebrovasculare

    Traume

    Intoxicaii medicamentoase, droguri

  • Activitatea elctrica a inimii in stopului cardiac (aspectul de monitor)Tahiartmii ventriculare maligne (ritmuri socabile)Fibrilatia ventriculara

    Tahicardia ventriculara fara puls

    Bradiasistola

    Disociatia electro-mecanica

  • Atentie Pulsul se verifica la carotida, nu pe monitorActivitatea electrica a inimii poate apare normala pe monitor, desi pacientul este in stop cardiac (disociatie electro-mecanica)

  • Stopul cardiac:lantul supravietuirii

  • SUPORTUL VITAL DE BAZ(BASIC LIFE SUPPORT)

  • SUPORTUL VITAL DE BAZ

    1. Recunoaterea rapid a unei urgene i alarmarea precoce a unui sistem medical de urgen2. Resuscitarea cardio-respiratorie 3. Defibrilarea precoce : aducerea la timp (< 10 minute) a unui defibrilator crete de 5-6 ori rata supravieuirii n SCR

  • SUPORTUL VITAL DE BAZ

    In timpul de la chemarea pana la sosirea ambulanteisupravietuirea victimei este dependenta de resuscitarea cardiorespiratorie si utilizarea defibrilatoarelor externe automate (automated external defibrillators : AED)

  • SUPORTUL VITAL DE BAZ

    1. Recunoaterea rapid a unei urgene i alarmarea precoce a sistemului medical de urgen2. Resuscitarea cardio-respiratorie 3. Defibrilarea precoce : aducerea la timp (< 10 minute) a unui defibrilator crete de 5-6 ori rata supravieuirii n SCR

  • SUPORTUL VITAL DE BAZ

    Verificai starea starea de contien a victimei cazute: micai cu blndee umerii victimei i ntrebai cu voce tare: Suntei bine?

    Inutile Zdruncinarea violenta (periculoasa daca sunt leziuni ale coloanei cervicale)Strigatele repetatePalmuirea, stropirea cu apa

  • SUPORTUL VITAL DE BAZ

    Dac se misca / rspunde:

    lasai victima n poziia n care ai gsit-o, dac ai stabilit c nu exist nici un alt pericol

    ncercai s aflai ce i s-a ntmpat i chemai ajutor dac este nevoie (112)

    reevaluai-l cu regularitateABC-ul resuscitarii : A- airway (cale aeriana), B breathing (respiratie), C- circulation (circulatie).

  • SUPORTUL VITAL DE BAZ

    Dac victima nu rspunde :

    Se strig dup ajutorEliberarea cailor aeriene si verificarea rapida a respiratiei : max. 10 secunde

  • Eliberarea cilor aerieneHiperextensia capului (daca nu exista suspiciune de leziuni ale coloanei vertebrale cervicale) : se plaseaz o mn pe frunte si se mpinge cu blndete capul pe spate;

    Ridicarea mandibulei (se va ridica brbia victimei cu vrful degetelor plasate sub menton).

    Daca se suspicioneaza o leziune cervicala se foloseste manevra de subluxare a mandibulei si nu se face hiperextensia capului

    Verificati respiratia

  • Verificarea respiraiei

    Mentinnd cile aeriene deschise salvatorul ncearc s stabileasc dac victima respir utiliznd algoritmul priveste ascult- simte :

    Privii expansiunile toraceluiAscultai sunetul respiraieiSimii pe obraz aerul expiratToate acestea nu trebuie s dureze mai mult de 10 secunde dup care hotri dac pacientul respir sau nu

  • SUPORTUL VITAL DE BAZA

    Dac victima respir normal :

    se aseaz victima n pozitie de sigurant salvatorul va trimite sau va pleca dupa ajutor va apela 112 sau numrul local de urgent,pentru chemarea ambulantei;va continua s evalueze respiratia victimei urmrind dac aceasta ramne normal.

  • Poziia lateral de siguran Faza I

  • Poziia lateral de siguran Faza II

  • Poziia lateral de siguran Faza III

  • Poziia lateral de siguran Faza IV

  • SUPORTUL VITAL DE BAZ

    Lipsa constienei +

    Absena respiraiilor spontane (sau inspiratii agonice, rare, zgomotoase)

    Necesita RCP imediat !!!

  • SUPORTUL VITAL DE BAZ

    1. Recunoaterea rapid a unei urgene i alarmarea precoce a unui sistem medical de urgen2. Resuscitarea cardio-respiratorie 3. Defibrilarea precoce : aducerea la timp (< 10 minute) a unui defibrilator crete de 5-6 ori rata supravieuirii n SCR

  • SUPORTUL VITAL DE BAZ

    Minimizarea riscului pentru salvator, victima si martori:Evitarea pericolelor exterioare fizice : trafic, electricitate, gaz, apEvitarea pericolelor exterioare chimice :Acidul cianhidric sau hidrogenul sulfurat : se folosete masca i se prsete urgent zona contaminatSubstanele corozive : se absorb prin piele i tractul respirator; se folosesc haine protectoareInfectiile

  • Riscul infectios pentru salvator

    TuberculozaSARSNu se transmite hepatita B sau C, sau CMVNu au fost raportate cazuri de infectare cu HIV dup aplicarea manevrelor de resuscitare

  • SUPORTUL VITAL DE BAZ

    Dac victima nu respir sau respir anormal

    Se trimite pe cineva dup ajutor sau, dac este singur va folosi telefonul mobil pentru alertarea serviciilor de urgent (112) salvatorul va prasi victima numai dac nu are alt alternativ

    Se incepe imediat resuscitarea

  • SUPORTUL VITAL DE BAZ

    Compresiile toracice (masaj cardiac extern):se ngenuncheaz lng victim;salvatorul plaseaz podul unei palme pe centrul toracelui victimepodul palmei celeilalte mini se plaseaz peste cea aflat pe toracese ntreptrund degetele minilor evitndu-se compresia pe coastele victimei

  • COMPRESIUNILE TORACICE

    Nu se ndoaie coatele Nu se vor face compresii la nivelul abdomenului superior sau la nivelui apendicelui xifoid

  • Respiraia artificial

    Pensai nasul victimeiinei-i brbia ridicatInspirai adncncercai s aplicai ct mai etan buzele pe cele ale victimei

  • Respiraia artificialExpirai continuu (1 sec) n gura victimeiVerificai dac i se ridic pieptulPstrai-i brbia ridicat

  • Verificarea revenirii toracelui

  • SUPORTUL VITAL DE BAZ

    Dac primele ventilatii nu produc ridicarea peretelui toracic, atunci, naintea urmtoarei ncercri:se priveste n gura victimei si se ndeprteaz orice obstructie;se reverific extensia capului si ridicarea mandibulei;

    Nu sunt recomandate mai mult de dou ncercri de a ventila naintea relurii compresiilor.

  • Curarea digital a cavitii bucale

    Se va efectua numai pentru ndeprtarea corpilor strini solizi, vizibili

  • Ventilaia gur-la-nasDac ventilaia gur-la-gur este dificilDac gura este serios lezatVictima este salvat de la necMotive estetice

  • SUPORTUL VITAL DE BAZ

    Combinarea compresiilor toracice cu ventilatiile : Dup 30 de compresii se deschide calea aerian folosind hiperextensia capului si ridicarea mandibulei si se face respiratia gura gura/ gura nas Se fac 2 ventilatii consecutive in mai putin de 5 secundeSe reia masajul cardiac externSe continu efectuarea compresiilor toracice si a ventilatiilor ntr-un raport de 30:2.

  • SUPORTUL VITAL DE BAZ

    Resuscitarea doar cu compresii toracice se poate efectua:dac salvatorul nu este instruit sau nu doreste s administreze ventilatii

  • Resuscitare cardiopulmonar efectuat de o singur persoan

  • RaportCompresiuni toracice: Frecven ventilaii30 compresiuni : 2 ventilaii

  • SUPORTUL VITAL DE BAZ

    Resuscitarea se continua pn cnd:soseste ajutor calificat si preia resuscitarea; sauvictima d semne de viat: se misc, deschide ochii sau respir normal; sausavatorul este epuizat fizic

  • Este lezat coloana vertebral cervical?

    Dac este posibil, s se pstreze capul, gtul i pieptul n acelai axExtensie minim a capuluiPreferabil subluxaia mandibuleiAdesea este necesar asistena specializat

  • Sigurana salvatorului i a victimei

    Reacioneaz lastimuli externi Da Nu

    Evaluare leziuni * STRIG DUP AJUTORDiagnostic * ELIBEREAZ CILE AERIENEPrim ajutor * VERIFIC RESPIRAIA Respir NU RESPIRPoziie de siguran - SOLICIT AJUTOR CALIFICATSun la 112 - NCEPE RCP DE BAZ:Reevalueaz victima -compresiuni toracice + - ventilaie artificial - raport CT:V = 30:2

    REEVALUAREA VICTIMEI

  • Stopul cardiac:lantul supravietuirii

  • DEFIBRILAREA PRECOCE

    Aducerea la timp (< 10 minute) a unui defibrilator crete de 5-6 ori rata supravieuirii n SCRFiecare minut de intarziere a defibrilarii reduce probabilitatea de supravietuire cu 1012%Apariia defibrilatoarelor automate (DEA) face posibil utilizarea acestora i de ctre persoane nemedicale (laice), cu o instrucie minim anterioar.

  • Trimitei dup defibrilator semiautomatSolicitai ajutor prin 112

  • DefibrilareaDefibrilatoarele externe automate

    Defibrilatoarele externe automate (DEA) sunt dispozitive sigure si eficiente atunci cnd sunt folosite de persoanele laice sau de salvatori profesionisti (n spital sau n afara lui). Folosirea DEA de ctre o persoan laic permite defibrilarea cu multe minute nainte de sosirea ajutorului calificat.Se palseaza n locuri publice: aeroporturi, sli de sport, birouri,cazinouri aeronave, unde stopul cardiac este deseori observabil si salvatorii instruiti pot interveni rapid.

  • DefibrilareaImediat dup sosirea DEA:

    se va porni DEA si se vor atasa padelele pe toracele dezgolit al victimei;dac exist mai mult de un salvator, RCP trebuie continuat atta timp ct se ataseaz padelele;vor fi urmate imediat comenzile vocale sau cele afisate;salvatorul se va asigura c nimeni nu atinge victima n timp ce DEA analizeaz ritmul.

  • Defibrilarea

    Dac exist indicatie de soc:salvatorul se va asigura c nimeni nu atinge victima;va apas butonul de soc urmnd instructiunile;va rencepe imediat RCP utiliznd un raport de 30:2;va continua conform comenzilor vocale sau afisate.

  • DefibrilareaDac nu exist indicatie de soc:salvatorul va ncepe imediat RCP cu un raport de 30 compresii toracice la 2 ventilatii; va continua conform comenzilor vocale sau afisate.

  • ALGORITMUL DEFIBRILARII EXTERNE AUTOMATE

    I. Plasarea electrozilor autoadezivi1 in linia medioclaviculara stanga, submamelonar2- sub clavicula dreapta

  • ALGORITMUL DEFIBRILARII EXTERNE AUTOMATEII. se asteapta analiza automata a ritmului, lasand cateva sec victima neatinsa

  • ALGORITMUL DEFIBRILARII EXTERNE AUTOMATEDaca aparatul recomanda socul electric, se aplica prin apasarea butonului special; in momentul declansarii acestuia nimeni nu atinge victima

  • ALGORITMUL DEFIBRILARII EXTERNE AUTOMATEIII. Dupa declansarea socului electric, aparatul va indica reluarea manevrelor de resuscitare

  • Stopul cardiac:lantul supravietuirii

  • MEDICATIA RESUSCITARIIAccesul venos periferictrebuie obtinut imediat dupa primul oc electric extern, in vederea administrarii medicatiei resuscitarii in situatii de exceptie, cand accesul venos nu poate fi obtinut, unele medicamente se pot administra intraosos

  • MEDICATIA RESUSCITARII

    Adrenalina Medicatia antiaritmica :amiodaronaBicarbonatul de sodiu

  • MEDICATIA RESUSCITARIIAdrenalina (Epinefrina)Prezentare : fiole a 1 ml 1%0 ( 1 mg)

    Administrare : 1 mg i.v., la fiecare 3 minute, indiferent de mecanismul ce a produs oprirea cardiaca;

    Actiuni: adrenalina este un stimulator al sistemului simpatic, induce decivasoconstrictie arteriala cu cresterea perfuziei cerebrale si coronarienecrestere a frecventei ventriculare si a fortei contractile

  • MEDICATIA RESUSCITARIIMedicatia antiaritmica :se utilizeaza in FiV / TV refractare la primele socuri electrice externedupa adrenalina 1 mg i.v., se va administra unul din urmatoarele antiaritmice: amiodarona, (in lipsa: lidocaina)

  • MEDICATIA RESUSCITARIIAmiodarona-Prezentare: fiole a 5 ml cu 150 mg/fiola. Administrare: 300 mg amiodarona i.v. lent

  • MEDICATIA RESUSCITARIIBicarbonat de sodiu : corecteaza acidoza, efect inotrop pozitiv pe miocardul ischemic, favorizeaza eliberareaO2 spre tesuturi

    in prezenta acidozei (pH< 7,1) si a hiperpotasemieiresuscitarea dureaza peste 20-25 min a fost inceputa tardiv si suboptimalin intoxicatia cu antidepresive triciclice

    Prezentare: solutie 84%0 = solutie molara, flacon de 100 ml

    Administrare : Doza : 50 mEq = 50 ml intravenos

  • RCP in spital

    Recunoasterea si prevenirea stopului cardio-respirator n spital

  • RCP in spital

    Recunoasterea precoce a pacientului critic si prevenirea stopului cardiorespirator este prima verig a lantului supravietuirii.

    Odat ce stopul cardiac a fost instalat, mai putin de 20% dintre pacientii care au instalat stop cardiac n spital supravietuiesc si sunt externati

    Prevenirea stopul cardiac n spital presupune o bun pregtire a personalului medical, monitorizarea pacientului, recunoasterea pacientului critic si un sistem medical de urgent eficient.

  • Stopul cardiorespirator intraspitalicescla pacientii din zone nemonitorizate

    nu este de obicei un eveniment imprevizibil si nici nu are ca si cauz primar boala cardiac.

    Acesti pacienti se deterioreaz progresiv dezvoltnd HipoxieHipotensiune DeshidratareDezechilibre electrolitice care nu sunt recunoscute de personal, sau sunt tratate necorespunztor.

    Ritmul opririi cardiace este unul nesocabil (asistola si disociatia electromecanica), rata supravietuirii fiind mic

  • RCP in spital

    Natura deficientelor n recunoasterea si rspunsul la deteriorarea pacientului

    Evaluari deficitare : trzii, incomplete sau mai putin frecvente ale semnelor vitale;

    Lipsa de cunostinte n ce priveste valorile normale ale semnelor vitale;

  • RCP in spital

    Parametrii de urmarit

    Frecventa cardiac Frecventa respiratorie Presiunea arterial sistolic (tensiunea arteriala)Starea de constienta - mnemonicul AVPUA : alert; V : rspuns vocal ; rspuns la durere P pain; inconstient U unresponsive Temperatura,Saturatia n oxigen

  • Valori de alarmareFrecventa cardiaca < 35 si > de 140 / minRespiratii 32/minTA < 80 mm Hg

  • Suportul vital avansat la adult

    Numrul personalului are tendinta s fie mai mic pe timpul noptii sau la sfrsit de sptmn ceea ce poate influenta monitorizarea, tratamentul si prognosticul pacientului.

    ratele de supravietuire dup stop cardiac intraspialticesc sunt mai mici pe timpul noptii sila sfrsit de sptmn Internarea pe o sectie general dup ora 17:00 sau n spital pe timpul week end-ului Pacientii transferati noaptea din terapie intensiv pe sectii generale

  • Abordarea ABCDE a pacientului criticEliberati calea respiratorie prin extensia capului si ridicarea barbieiVerificati prezenta respiratieiVerificati rata cardiaca si timpul de reumplere capilaraVerificati starea de constientaEliberati de haine pentru examinare

    Se consider rezonabil existena unui defibrilator la 10000 de locuitori.ABCDE = Airway, Breathing, Circulation, Disability and Exposure. Vezi dia urmatorAbordarea ABCDE poate preveni instalarea stopului cardio-respirator la un pacient critic; se aplica si post resuscitare, daca s-a reluat circulatia spontana