Originar dinAsia, arborelui de nuc i s-au atribuit, la inceputuri, puteri malefice. In primul rand, pentru ca bogata sa coroana umbrea alte culturi. In plus, arborele secreta unele substante care impiedica plantele din jur sa creasca sau sa-si deschida florile. Asa se explica si de ce unii au avansat ideea ca numele sau vine din latinescul" nocere" care inseamna "a vatama". Altii pretind ca originea latina ar fi "nox", adica "noapte",datorita ,fara indoiala, culorii intunecate a cojii de nuca.Potiuni si scepticism

In perioada Imperiului roman, cand Pompeu a triumfat in batalia impotriva regelui din Pont, generalul roman a gasit in palatul lui Mithridate o reteta impotriva veninurilor si a otravurilor: 2 nuci si 2 smochine se zdrobesc impreuna cu frunze de ruta (planta medicinala) si un pic de sare. Mithridate a ramas renumit pentru indarjirea cu care s-a autoimunizat impotriva otravurilor, ingerand regulat cate o doza mica de venin sau otrava.Nucile au fost privite cu scepticism mult timp. In Evul Mediu, se credea ca nuca este "indigesta, face rau lacapsi paralizeaza limba". Si nu se recomanda sa se manance decat una. Caci "cate doua te imbolnaveste, iar a treia te va ucide".Europenii nu agreau nucile pentru ca le considerau prea uleoase si practic un aliment inutil. Pentru arabi nucile reprezentau chiar un pericol: provoca pustule bucale, strica dantura si inflameaza amigdalele.

legendele antice povestesc cu mare admiraie despre zeiaArtemisCoryatis, iubit de Zeus i transformat ntr-un nuc cu roade bogate, datorit clarviziunii ei magice. Originea nucului pare a sepierden negura timpului i se crede c a fost prezent naintea perioadei glaciare, dup care a rezistatdoarn cteva zone. Exist (ca peste tot, i la fiecare legend) opinii c patria lui adevrat ar fi Iranul i de acolo ar fi plecat n Asia Mic, Caucaz, Asia Central unde se ntlnete i astzi n stare slbatic.nIndia, nucul se pomenete nc din sec. I . Hr, n manuscrisele sanscrite, iar n China, nucul se cultiva cu 140-150 ani naintea erei cretine. n Mesopotamia (Irakul de astzi), au fost gsite plcue de ceramic (de argil), cu inscripii ce confirm faptul c nucul cretea n vestitele grdini suspendate ale Babilonului. Treptat, s-a extins n zonele cu climat temperat, subtropical i tropical, n emisfera de nord i cea de sud a Terrei. Nucul a fost considerat un simbol al belugului, avuiei i longevitii. n timpul festivitilor solemne, grecii antici i ofereau unul altuia fructe de nuc, romanii l prezentau la ceremoniile matrimoniale, iar n antichitate, nucile erau folosite ca monede de schimb. n cultura noastr, nucul era sdit pe lng cas cu ocazia unui eveniment special, cum ar fi venirea pe lume a unui copil. Cu toii tim c nucile se druiesc colindtorilor de Crciun, de Anul Nou i Boboteaz, iar pe vremuri, se nveleau n hrtii colorate i se agau n bradul de Crciun, n locul globuleelor (mai ales n casele copiilor nevoiai). Exist zone n ara noastr, unde de Rusalii, femeile duc la biseric frunze de nuc, iar dup ce sunt sfinite, le pun la streinile caselor sau la icoane. n Descrierea Moldovei domnitorul crturar Dimitrie Cantemir amintete despre procesiunea cununiei, cnd prinii i rudele mirilor i presar pe nsurei cu monede i nuci, demonstrnd prin aceasta c le doresc prosperitate, belug, i dinuirea neamului. Este copacul care i-a gsit loc, alturi de tei, n folclorul popular, n opera scriitorilor, n cntece, poezii, romane. Este pomul care ne ofer toate prile i organele sale, dar este cultivat mai ales pentru fructele sale i este printre cei mai iubii pomi fructiferi. Denumirea lui tiinific este Juglans Regia, care n latin ar proveni de la cuvintele Jupiter (stpnul zeilor), glans-nuc i regia-regesc, iar anticii greci l numeau corion basalion, adic ghinda mprteasc.

Miezul de nuc constituie unaliment completi concentrat, coninnd substane grase 52/70%, substane proteice 12/25%, zaharuri 5/25%, substane minerale 1,3/2,4%. Valoarea energetic a unui kilogram de miez de nuc este echivalent cu: un kilogram de pine, plus o jumtate kilogram de carne, plus 500 g cartofi, plus 500 g de pete, plus 500 g prune uscate, plus un kilogram de pere, ntr-un cuvnt asigur 6364 de calorii. Despre importana uleiului de nuc am mai vorbit n paginile noastre i a fost menionat i de Leonardo da Vinci care l folosea n picturile sale. Exist o zicere pe la noi, prin Bucovina, care spune c unde-s nuci puterea crete, iar boala nici nu sosete, a completa eu. Sunt extrem de sntoase, dar i gustoase, nu numai n prjituri. ncercai s le mncai cu mr alturi i un pic de brnzic proaspt.

Specie pomicola cu importante valente ecologice si economice, apreciata din cele mai vechitimpuri de locuitorii intregului glob, nucul a atras atentia pentru valoarea alimentara si terapeutica afructelor si pentru calitatea, finetea si rezistenta lemnului.Nuculesteospeciepomicolacultivatadincelemaivechitimpuriindiferitezonealelumiicuclimat temperat.Pe teritorul Romaniei, a fost cultivat chiar din timpul ocupatiei romane, cu peste 2000 deani in urma.Numele nucului provine din denumirile latine nuca sau nucetum ,iar aprecierea de are s-abucurat si raspandirea larga pe care a avut-o nucul in trecut s-au rasfrant si in toponimie, numeroaselocalitati fiind denumite in acest sens :Nucet, Nuci, Nucetul, Nucsoara.Nucul face parte dintr-o grupa de plante pomicolecunoscuta sub numele de nucifere alaturi dealte plante valoroase cum ar fi alunul, castanulsaumigdalul.Toateacestespeciipomicoleaufructenumitenucifalse,delacareseconsumamiezul.Nuculcomun(denumireabotanicJuglansRegia),cultivatRomaniaestecunoscutsisubnumele de nucul carpatin , nucul persan sieste un arbore viguros cu o nlime de pn la 30de m. Diametrul coroanei poate ajunge pn la 2830dem.iestefoartedeas.Longevitateavegetal a nucului poate ajunge pn la 450 deani, iar n unele cazuri excepionale poate fi de dou sau chiar de trei ori mai mare.IMPORTANTA CULTURIIImportantapomicolarezidainvaloareaalimentaraafructelor,nucileconstituindunalimentcomplet si concentrat; ele contin substante grase, substante proteice, substante minerale, vitamine, hidratide carbon,etc.Caplanta tehnica, nucul asiguramateria primapentru numeroase ramuri ale industriei.Miezul denuca se poate consumaproaspat, in produsele de patiserie, iar datorita continutului mare in grasimi dinelse obtineun excelentulei comestibil sitehnic, care,fiind sicativ,este folosit inpictura, pentrufabricareacernelii tipografice, a sapunului delux, in obtinerea a numeroase produse farmaceutice si cosmetice.Turtaramasa dupa extragera uleiului este folosita la fabricarea halvalei, constituind si un nutret concentrat inhrana animalelor si pasarilor.Dinfructeleverzi,inaintedeintarireaendocarpului,sepoatepreparadulceata,rachiu.Endocarpulesteuncomustibilcuputerecaloricaridicata,sefolosesteinindustriepentrupreparareacarbunelui activ, a pietrei de slefuit sia amestecurilor fine de linoleum.

MIROSLAVA, SOI ORIGINAR DIN ROMANIAObtinut prin selectie individuala din populatiile locale de L.Petre si omologat ca soi in 1995.Vigoare mijlocie-mare,cu coroana globuloasa,rodeste pe muguri terminali,este precoce si productiv.Soi rezistent la ger si la bolile specifice nucului.Epoca de inflorire: semi-tarzie de tip protogin.Fructele sunt mari, 14-16 g, forma rotund-elipsoidala, rotunjite la capete, endocorpul subtire, suprafata neteda, cu putine incretituri si adancituri.Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 52,6%.Se recolteaza in prima decada a lunii septembrie.Principalele insusiri: precocitate, timpurietate, productivitate, rezistenta la boli si geri.ANICA, SOI ORIGINAR DIN ROMANIAVigoare mijlocie, cu coroana globuloasa, rodeste pe muguri terminali, este precoce si foarte productiv.Soi rezistent la ger si la bolile specifice nucului.Fructele sunt mari, 13-14 g, forma rotunda, ovoida, endocorpul subtire, suprafata neteda, cu putine incretituri si adancituri.Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 53%.Se recolteaza in decada a doua a lunii septembrie.C. OVIDIU, SOI ORIGINAR DIN ROMANIA

Vigoare mijlocie, cu coroana globuloasa, rodeste pe muguri terminali, dar si pe mugurii laterali, este precoce si productiv.Soi rezistent la ger si la bolile specifice nucului.Fructele sunt mari, 13-14 g, forma ovoida-alungita, rotunjite la capete, endocorpul subtire, suprafata neteda, cu putine incretituri si adancituri.Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 52,5%.Se recolteaza in prima decada a lunii septembrie.D. VELNITA, SOI ORIGINAR DIN ROMANIA

Hibrid natural selectionat din populatiile locale, de I.Bodi, E. Romincer, L.Petre si V.Vasilescu si omologat ca soi in 1995.Vigoare mijlocie-mare, cu coroana globuloasa, rodeste pe muguri terminali si pe mugurii laterali, este precoce si productiv.Soi rezistent la ger si tolerant la bolile specifice nucului, cu rezistenta mai slaba la atacul de bacterioza si antracnoza.Epoca de inflorire: semi-tarzie de tip protogin.Fructele sunt mari, 13,5 g, forma rotund-ovoida, rotunjite la capete, endocorpul subtire,casant, suprafata regulata, cu putine incretituri si adancituri.Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 50,6%.Se recolteaza in decada a doua a lunii septembrie.Principalele insusiri: precocitate, timpurietate, productivitate, fruct mare si cu fructificare si pe lastarii laterali.E. SIBISEL, SOI ORIGINAR DIN ROMANIA

A fost selectionat de V. Cociu, N. Meza si E. Manughevici din populatiile de nuc de la Sibisel, judetul Hunedoara si omologat in 1975.Pomul este de vigoare mijlocie, cu coroana piramidala,ramurile de schelet lungi, groase si formatiile de rod mixte.Caracterul de inflorire este protandru. Infloreste relativ tarziu si necesita polenizatori.Intra repede pe rod si produce la 6-7 ani dupa plantare.Soi rezistent la ger si la bolile specifice nucului.Fructele sunt mari, 13,5 g, forma ovoidala, usor ascutit la varf. Coaja este potrivit de groasa, sudura valvelor este buna, se sparge usor cu mana si are suprafata usor valurata, de culoare maro-galbuie. Orificiul peduncular este mic si bine inchis cu fibrecu putine incretituri si adancituri. Miezul si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 49-50%.Se recolteaza in decada a doua a lunii septembrie.Principalele insusiri: precocitate, timpurietate, productivitate, fruct mare si cu fructificare si pe lastarii laterali.

Muc fernorCARACTERISTICI GENERALEOrigine FrantaSoi Obtinut prin incrucisarea varietatilor de nuc Franquette si Lara produsa in anul 1978Rodire Incepand cu anul 3-4 de vegetatieInaltime intre 4-6 metriSensibil redusa la Bacterioza si AntracnozaRecomandare Cultivarea in zone mai calduroaseImbunatatit geneticFRUCTMiez Mare de culoare galben deschisForma Usor alungita, destul de globuroasaCoaja Neteda si finaGust ExcelentPerioada de recoltare sfarsit de septembrie inceputul lui octombrieSe curata usor de coaja, miezul ramanand intregGreutate medie 16-18 gTRUNCHIFructificare LateralaVigoare MedieInmugurire - TarzieFructificare RapidaPort Semi-erectInflorire Intre 1-15 MaiProductivitate - Foarte ridicataFRUNZEFrunze mari cu 5-6 folioleDimensiune 14-18 cmContinut ridicat in ulei etericRADACINATIP PivotSe dezvolta repede si viguroasa AVANTAJELE SOIULUIProductie insemnata cantitativ: 4000 - 5000 kg la hectarMiez de culoare deschisa, cu gust placut, ce se extrage usorMiez cu continut mare de acizi grasi polinesaturati omega 3 si omega 6Vigoarea soiului este medie si port semi-erect. Necesita taieri regulate pentru innoirea ramurilor fructifere si pentru obtinerea de nuci de calitate. Fructele se preteaza pentru curatire mecanica. Necesita soluri fertile.

Lara pieral

Avantaje:1. Rodeste dupa primii 4-5 ani de la plantare2. Costul unui puiet este intre 10 si 20 de euro3. Soiul de nuc Lara-Pieral are o productivitate foarte mare la hectar4. Se pot obtine anual 3-8 tone de nuci/hectar, in functie de anumiti factori climatici5. Se pot planta de la 150 pomi/hectar pana la 336 pomi/hectar pentru sistemul de cultivare intensiv6. Costurile de operare pentru un hectar nu depasesc 1.000 de euro/an7. Pe piata exista un deficit de miez de nuca, cererea fiind, in prezent, mult mai mare decat oferta8. Nucile pot fi comercializate atat pe piata interna, cat si pe piata externa9. Profitul de pe urma comercializarii nucilor este, in medie, 10.000 de euro anual/hectar10. Nucul nu este pretentios, nu necesita conditii climatice speciale11. Nucile nu ingheata la temperaturi scazute12. Fructele pot fi pastrate si consumate timp de pana la 2 ani de la recoltare13. Nucul este foarte longeviv, traind aproximativ 80-100 de ani