Navigare capitole:

Navigare pagini:

LCD-ul (Liquid Crystal Display) este un dispozitiv de afisare subtire si plat format dintr-un oarecare numar de pixeli monocromi asezati in fata unei surse de lumina sau a unei oglinzi reflectoare de lumina. Este utilizat frecvent in dispozitive alimentate de baterii (laptop-uri, DVD-Playere portabile) datorita consumului redus de energie. Practic istoria ecranelor LCD incepe cu descoperirea in 1888 de catre Friedrich Reinitzer a cristalelor lichide. Acesta a extras si analizat colesterolul obtinut din morcovi. Primul panou LCD a fost inventat in 1968 de catre John L. Janning, angajat al NCR.

Fiecare pixel al unui ecran LCD este alcatuit dintr-un strat de molecule aliniate intre doi electrozi transparenti si doua filtre folosite pentru polarizare ale caror axe sunt, de obicei, perpendiculare una pe cealalta. Atat materialul folosit pe post de cristal lichid cat si materialul folosit in stratul de aliniere contin compusi ionici. Daca se aplica un camp electric de o anume polaritate pentru o perioada indelungata, acesta material ionic este atras catre suprafete si degradeaza performanta dispozitivului. Acest fenomen poate fi evitat fie prin aplicarea unui curent alternativ, fie prin inversarea polaritatii campului electric atunci cand dispozitivul este accesat. Raspunsul cristalului lichid este identic indiferent de polaritatea campului electric aplicat.

Cand un ecran necesita un numar foarte mare de pixeli nu este posibil din punct de vedere tehnic sa comandam fiecare pixel pentru ca ar fi nevoie de electrozi independenti. Astfel, ecranul este multiplexat. Intr-un ecran multiplexat, electrozii de pe o parte a ecranului sunt grupati si cablati impreuna (de obicei in coloane), fiecare grup fiind alimentat de o sursa de tensiune individuala. De asemenea, electrozii mai sunt grupati pe linii, fiecare grup fiind alimentat de o sursa de tensiune individuala, dar diferita de cea folosita la grupurile de pixeli legati pe coloane. Grupurile sunt astfel alese incat fiecare pixel din matrice are o combinatie unica de 2 tensiuni.

Factorii cei mai importanti cand analizam un monitor LCD sunt: Rezolutia: Dimensiunea pe verticala si pe orizontala exprimata in pixeli (ex: 12801024). Spre deosebire de monitoarele CRT, monitoarele LCD au o rezolutie nativa unde se obtine cea mai buna afisare a imaginii.

Dimensiunea punctului (Dot pitch): Distanta intre centrele a doi pixeli adiacenti. Cu cat este mai redusa, cu atat este redusa granularitatea pe imagine, rezultand o imagine mai clara. Dimensiunea punctului poate fi aceeasi pe orizontala si verticala cat si diferita (mai rar). Suprafata vizibila: Marimea unui panou LCD masurata pe diagonala (cunoscuta si ca suprafata vizibila activa). Timp de raspuns: Timpul minim necesar schimbarii culorii sau stralucirii unui pixel. Timpul de raspuns este, de asemenea, alcatuit dintr-un timp de crestere si un timp de cadere. Pentru panourile LCD aceste este masurat negru-la-negru (B2B) sau gri-la-gri (G2G). Aceste tipuri de masura diferita fac dificila comparatia intre diferiti producatori. Rata de reimprospatare (Refresh Rate): Specifica de cate ori pe secunda monitorul deseneaza imaginea care ii este oferita. O rata de reimprospatare prea mica poate cauza o palpaire a imaginii si va fi mai sesizabila pe monitoarele de dimensiuni mai mari. Multe televizoare LCD high-end suporta o rata de reimprospatare de 120Hz. Aceasta ofera o distorsiune mai mica la vizionarea filmelor inregistrate la 24 cadre pe secunda (fps) si afisate prin procedeul 3:2 pulldown. Rata de 120Hz a fost aleasa ca fiind cel mai mic multiplu comun intre 24 fps (cinema) si 30 fps (TV). Tipul matricii: Activa sau Pasiva. Unghi de vizibilitate: Unghiul maxim fata de o axa imaginara trasa perpendicular pe panoul LCD de la momentul in care imaginea perceputa de observator este alterata semnificativ. Suportul de culori: Specifica cate tipuri de culori sunt suportate (cunoscuta si ca gamut) Luminozitate: Cantitatea de lumina emisa de panou (cunoscuta si ca luminanta) Contrast: Raportul intre intensitatea celui mai luminos alb si intensitatea celui mai intens negru Format ecran: Raportul intre latimea si inaltimea imaginii (ex 4:3, 16:9 sau 16:10) Porturi de intrare: exemple DVI, VGA (D-Sub), LVDS, sau chiar S-Video si HDMI.

Panourile LCD care contin un numar mic de segmente, cum sunt cele folosite in ceasurile digitale si calculatoarele de buzunar, au contacte electrice individuale pentru fiecare segment. Aceasta structura de conectare nu este eficienta pentru un numar mare de segmente de afisare.

Panourile monocrom de dimensiuni reduse gasite spre exemplu in organizatoarele personale, sau ecrane de laptopuri mai vechi au o structura cu matrice pasiva care utilizeaza tehnologia STN (SuperTwisted Nematic) sau DSTN (STN in 2 straturi sau Double-layer STN). DSTN corecteaza o problema de

schimbare a culorii pe care tehnologiile STN si CSTN (Color STN) o au. Fiecare rand si coloana a ecranului are un singur circuit electric. Pixelii sunt adresati cate unul folosind adresa randului si a coloanei. Acest tip de ecran este numit ecranul cu adresare bazata pe matrice pasiva, deoarece pixel-ul trebuie sa-si mentina starea intre reimprospatari fara a beneficia de o descarcare electrica continua. O data cu cresterea numarului de pixeli (si prin aceasta a randurilor si coloanelor), acest tip de ecran devine mai putin fezabil. Ratele de raspuns foarte mari si contrastul slab sunt probeme tipice ale ecranelor cu adresare prin matrice pasiva.

Ecranele color cu rezolutie ridicata, ca monitoarele LCD moderne destinate computerului sau televiziunii folosesc o structura cu matrice activa. O matrice de tranzistoare fabricate dintr-o pelicula transparenta subtire, numite TFT (thin-film transistor) este adaugata filtrelor de polarizare si culoare . Fiecare pixel beneficiaza de propriul tranzistor, astfel fiecare pixel putand fi adresat de catre un rand. Cand o linie este activata pe un rand, toate coloanele sunt conectate la randul de pixeli activati, iar fiecare coloana primeste voltajul necesar. Astfel este activat randul si se trece a activarea randului urmator. Toate randurile sunt activate secvential in urma unei operatii de refresh. Ecranele cu adresare bazate pe matrice activa ofera o imagine mai luminoasa si mai clara decat cele cu matrice pasiva de aceeasi dimensiune si in general au timpi de raspuns mai mici, eliminand astfel in mare masura efectul de intetosare a imaginii. Panoul TN (Twisted Nematic)

Panourile LCD bazate pe efectul TN contin cristale lichide care isi variaza orientarea astfel in cat sa permita trecerea luminii intr-o cantitate mai mare sau mai mica in functie de unchiul format intre cristale si axa perpendiculara pe panou. Cand nu este aplicata nici o tensiune unei celule TN, lumina este polarizata astfel incat sa treaca prin celula. Proportional cu tensiunea aplicata, celula de cristal lichid se roteste cu pana la 90 grade schimbandu-si polaritatea si blocand trecerea luminii. Variind tensiunea aplicata se poate obtine aproape orice nivel de gri. Panourile TN Film sunt cele mai bune existente pe piata din punctul de vedere al timpului mic de raspuns. Timpuri de raspuns ca 4ms G2G si chiar sub acesta sunt comune in TN Film. Profunzimea negrului nu este la fel de buna ca la panourile VA, dar totusi s-a imbunatatit semnificativ in ultimul timp, ajutata de introducerea ratei ridicate de contrast dinamic. Acuratetea culorilor este foarte buna dar se obtine prin buna calibrare a ecranului. O problema ar fi zgomotul la redarea imaginilor in miscare, in special cand tehnologiile overdrive sunt excesiv folosite, implementate sau cu un control prost. Poate ca cel mai mare dezavantaj al ecranelor bazate pe tehnologia TN Film sunt unghiurile de vizibilitate restrictive, in mod special pe verticala. Panourile bazate pe TN Film sunt totusi eficiente din punct de vedere financiar, avand un cost scazut fiind lidere de piata in multe categorii incepand cu si peste diagonala 22. Panoul IPS (In-Plane Switching)

Tehnologia IPS, folosita pentru panourile LCD, aliniaza celulele cristalului lichid pe orizontala. Utilizand aceasta metoda, campul electric este aplicat la fiecare cap al cristalului, dar acest lucru necesita doi tranzistori pentru fiecare pixel fata de un singur tranzistor folosit in panourile TFT standard. Aceasta tehnologie realizeaza o blocare a unei arii mai mari de transmisiune, necesitand o sursa de lumina mai puternica pe fundal care va consuma mai multa energie. Din acest motiv, acest tip de panouri nu sunt implementate in mod curent pe calculatoarele portabile (laptop). Panourie IPS si Super-IPS sunt foarte bine privite in acest moment. Ofera cele mai mari unghiuri de vizibilitate de pe piata, si sunt superioare in aceasta privinta matricelor cu ainiere verticala (VA). Panourile IPS sunt cele mai costisitoare, dar unele variante mai noi sunt bune in majoritatea privintelor. Adesea afisarea imaginilor in miscare este mai putin fidela decat a panourilor MVA din cauza interferentelor (zgomot). Panoul VA (Vertical Alignment)

Ecranele cu aliniere verticala sunt un tip de ecrane LCD in care materialul cristalelor lichide exista in mod natural intr-o stare de aliniere orizontala indepartand astfel nevoia pentru tranzistoare suplimentare (asa cum se intampla la IPS). Cand nu este aplicata tensiune celula de cristal lichid ramane perpendiculara cu substratul creand un ecran negru. La aplicarea de tensiune cristalul lichid se deplaseaza in pozitie orizontala, paralel cu substratul, permitand lumiii sa treaca prin el si afisand un ecran alb. Ecranele cu cristale lichide aliniate vertical impart o parte din avantajele ecranelor IPS, mai ales un unghi de vizbilitate imbunatatit si un nivel mai profund al culorii negru.

MVA (Multi-Domain Vertical Alignment)

Panourile MVA ofera in mod obisnuit profunzime a negrului putin peste panourile TN. In plus, si unghiul de vizibilitate este major imbunatatit, si pot fi construite la dimensiuni sporite. Adancimea de culoare este aproape intotdeauna de 8 biti reali, fara nevoia de metode de corectii FRC. Acuratetea culorii este foarte mare, iar redarea filmelor pe ecranele MVA este probabil cea mai cursiva si cea mai putin expusa zgomotului. Ratele de raspuns sunt decente cu metode moderne de suprascriere, dar nu chiar atat de rapide ca ecranele TN. Ecranele MVA sunt considerate in mare foarte bune. Unghiul de vizibilitate nu e la fel de mare ca al ecranelor IPS, insa cu variatiuni minore, si o schimbare in contrast poate fi observata o data cu miscarea unghiului de observatie fata de centru. Din aceasta cauza panourile IPS sunt considerate mai potrivite pentru operatiunile in care cromatica este cruciala, si sunt mai folosite in medii profesionale. Premium-MVA (P-MVA) si Super-MVA (S-MVA) sunt variante ale acestei tehnologii si sunt reprezentantii moderni. Advanced-MVA (AMVA, MVA-Avansat) este foarte recent si este proiectat pentru a reprezenta imbunatatirile caracteristice generatiei viitoare.

PVA (Patterned Vertical Alignment)

Versiunea Samsung de panouri VA, ofera caracteristici similare cu ecranele bazate pe tehnologia MVA. Zgomotul la redarea imaginilor in miscare fiind totusi mai accentuat, iar controlul overdrive este mai diversificat. Profunzimea negrului este foarte buna; probabil cea mai buna varianta de pe piata ecranelor TFT, din nou panourile PVA find decente din toate punctele de vedere. Ecranele Super-PVA reprezinta ultima generatie de ecrane PVA si prezinta unele imbunatatiri fata de panourile PVA mai vechi. OLED

In prezent exista doua mari directii de cercetare: prima care doreste imbunatatirea timpului de raspuns, a contrastului si a luminozitati LCD-urilor actuale, iar pe de ata parte dezvoltarea de noi tehnologii, dintre care cea mai interesanta este OLED. Aceasta foloseste o dioda electro-luminiscenta din compusi organici, in principal un polimer care permite depozitarea de alti compusi organici, in randuri si coloane. Asemenea sisteme pot fi utilizate in ecranele de televizoare, monitoarele de computer, de sisteme de calcul portabile, si panuri publicitare. Principalele avantaje ale unui asemenea sistem este consumul scazut de energie, dimensiunile reduse, dar sunt limitate de actualele tehnologii de productie, fapt pentru care ele se degradeaza destul de repede.

Oooops, vad un pixel blocat!

Termeni des utilizati pentru a descrie doua dintre cele mai frecvente defectiuni ale tranzistorilor, care raman blocati pe o anumita culoare sau stinsi(negru), si nu mai reactioneaza la comenzile sistemului. Deoarece un panou poate functiona si cu cateva astfel de defecte exista diferite standarde (ISO 13406-2) care reglementeaza numarul de defectiuni acceptabile. Cu toate acestea unele companii respecta politica zero pixeli morti. Diferentele de tehnologie influenteaza posibilitatea ca un anumit tip de panou sa capete astfel de defectiuni. Astfel probabilitatea ca un panou TN sa aiba pixeli morti sau blocati este mult mai mica decat in cazul unui panou bazat pe tehnologia IPS. Concluzii

Alegerea unui anumit tip de panou se face in functie de scopul si domeniul de utilizare. Astfel daca lucrati in DTP, prelucrare video, sau publicitate, in mod sigur veti cauta un panou care permte o redare cat mai fidela a culorilor, si unghiuri de vizibiitate foarte largi, facilitati oferite in primul rand de panourile IPS / S-IPS (Eizo FlexScan, NEC MultiSync, din seriile Professional). Pe de alta parte daca sunteti un impatimit al jocurilor cu siguranta veti opta pentru un panou cu tehnologie TN (Samsung, LG, Philips,

Sony), pentru timpul de raspuns foarte bun, cat si pentru pretul competitiv. Daca doriti un panou care se descurca bine atat in jocuri, cat si in redarea corecta a culorilor dar cu un pret mai mic decat panourile bazate pe tehnologie IPS, veti alege cu siguranta un panou bazat pe tehnologie VA (PVA, MVA, S-MVA) (Samsung, Fujitsu).

Articolul poate fi comentat si pe CrazyPC.ro >>

Navigare capitole:

Navigare pagini:

Articole similare USB 3.0 Round-up 2012 Partea II AMD A75, AsMedia 1042, EtronTech EJ168A, Fresco FL1009, Intel Z77 si NEC PD720200 Team Xtreem LV 2x2GB 2133MHz CL9 Review CeBIT 2011 Samsung arata noi tehnologii in domeniul memoriilor Fenomenul SSD: round-up Kingston SSDNow V, V+, M si E Gigabyte P55A-UD6: SATA 6Gb/s si USB 3.0 pentru mase

Comentarii 6 comentarii la: Tehnologia din spatele ecranului LCD (Liquid Crystal Display) renatoman a scris pe: 6 martie 2009 la 22:20

foarte interesant articolul si buna ideea de a prezenta pe larg modul de functionare a celor mai populare ecrane intalnite la monitoarele si tv-urile din ziua de azi.. BabBarDeL a scris pe: 14 martie 2009 la 16:30

Bun articol ! Aveam nevoie sa-mi aprofundez cunostintele in acest domeniu Jocuri Cool a scris pe: 16 septembrie 2009 la 10:16

Foarte interesant. Chiar am cautat informatii despre ecranele LCD si aceasta descriere este completa . Luci a scris pe: 3 ianuarie 2010 la 11:56

foarte bun articolul tau! chiar aveam nevoie de asa ceva pentru o prezentare. ms mult Filme Gratis a scris pe: 10 iulie 2010 la 10:28

frumos articol acum stiu si eu cum functioneaza LCD meu de la calculator da v-as da o sugestie vorbiti de tipuri de LCD adica marca care sunt cele mai bune si cele mai slabe oricum un articol foarte bun Catalin a scris pe: 14 octombrie 2010 la 15:35

Am si eu un pixel blocat pe verde la un monitor pe care l-am cumparat recent. Si nu pot merge cu el la garantie pentru ca trebuie sa fie minim 4 pixeli defecti la 1 milion afisabili, iar monitorul meu avand o rezolutie de 1920 x 1080 = peste 2 milioane, inseamna ca ar trebui sa se strice 8-9 pixeli pentru a se incadra ca defect in standardul isoXXX.

Foarte bun articolul tau.

Tehnologia ecranelor pentru aparatele pe care le folosim n fiecare zi a evoluat enorm n ultimii ani, adeseori n paralel sau n direcii complet diferite. Productorii se ntrec n a-i promova tehnologiile folosite drept mai bune dect cele ale rivalilor, dar cel mai adesea nu reuesc s explice de ce. StyleReport.ro v prezint ntr-un mod simplu cum funcioneaz cele mai cunoscute tipuri de ecrane de pe pia, ce nseamn abrevierile i care sunt avantajele i dezavantajele fiecruia.

De la morcovi la ecrane LCD

Cristal lichid. Sun puin ciudat, dac stm s ne gndim la opoziia aparent clar ntre cele dou forme de existen a unui material. Dac adugm i faptul c morcovii au fost un element esenial n descoperirea substanelor care astzi sunt folosite n fabricarea de display-uri LCD, povestea devine cu att mai fascinant.

Cristale lichide vzute sub microscop

n 1880, un chimist austriac pe nume Friedrich Richard Reinitzer a descoperit n timp ce lucra la un laborator din Praga c o substan organic sintetizat din morcovi are dou puncte diferite de topire, cu caracteristici foarte diferite. La 145 de grade, substana se comporta ca un fluid, dar avea o structur cristalin. Descoperirea avea s fie extrem de important, pentru c, n viitor, cercettorii au exploatat proprietile optice ale structurii cristaline fluide pentru a putea crea primele ecrane bazate pe aceast substan.

Cum funcioneaz un LCD?

Sintetizarea unei forme stabile a cristalelor lichide, care s poat fi utilizat industrial, a fost realizat abia n anul 1972. n scurt timp au aprut i primele ecrane LCD, iniial monocrome i extrem de simple. Totul se bazeaz pe o proprietate special a cristalelor lichide: atunci cnd un impuls electric este aplicat, structura intern a stratului de cristale se modific ntr-un mod care permite sau nu luminii s treac prin el. Totul pornete de la o surs de iluminare, poziionat fie n partea de jos a ecranului, fie direct n spate, n cazul ecranelor iluminate cu leduri.

Tot ce face un ecran LCD este s permit sau nu luminii s treac printr-o matrice de pixeli. Culoarea este dat de un panou microscopic acoperit cu puncte. Fiecare punct (pixel) este compus din trei pri minuscule: una roie, una verde i albastr. Pentru a genera o culoare, un pixel combin lumina din cele trei culori primare enumerate mai sus. Cristalele lichide intr n aciune blocnd sau permind trecerea luminii.

Ecran LCD vzut sub microscop

Un curent electric aplicat prii roii i verzi, de exemplu, va permite luminii s treac prin cele dou culori, dar nu i prin partea verde, rezultnd culoarea galben. Acest lucru este repetat de milioane de ori n cazul unui ecran, pentru fiecare pixel n parte, de mii de ori pe secund. Pentru a obine negru, toi cei trei subpixeli sunt stini. Pentru a obine alb, toi trei sunt aprini. Pentru a obine orice culoare, cei trei subpixeli sunt aprini n proporii diferite, n funcie de tensiunea care este aplicat cristalului lichid din spatele filtrului colorat. Explicaia de mai sus este extrem de simplificat, dar suficient pentru a pune bazele nelegerii tehnologiilor disponibile pe pia.

Tehnologiile LCD disponibile pe pia

TN majoritatea ecranelor existente folosesc o tehnologie numit twisted nematic, care este una dintre cele mai simple forme de construcie a ecranelor LCD. Fr a intra n detalii, putem spune despre ecranele TN c se remarc doar prin faptul c pot fi produse cu costuri minime. Reproducerea culorilor nu este n general foarte precis, iar unghiurile din care imaginile pot fi vizualizate corect sunt destul de reduse.

IPS o abreviere pentru In Pane Switching, aceast tehnologie folosete un sistem diferit de aliniere a cristalelor lichide pentru a obine o reproducere semnificativ mai precis a culorilor i unghiuri de vizualizare excelente. Producerea unui astfel de display este considerabil mai scump dect cea a unui panou TN, de unde i rspndirea mult mai redus a tehnologiei.

S-LCD Super LCD, numit i S-PVA, este o versiune mbuntit a standardului TN, cu un contrast mai bun i o reproducere mai fidel a culorilor. Preul este n general mai apropiat de ecranele IPS dect de cele clasice.

Per ansamblu, dat fiind c se bazeaz pe blocarea unei surse de retroiluminare ca metod de funcionare, ecranele LCD au ca dezavantaj imposibilitatea practic de a afia negru adevrat. Din acest motiv ecranele iluminate LED sunt superioare ecranelor iluminate convenional: sursa de iluminare este individual fiecrui pixel i nu una singur pentru tot display-ul. Rezultatul este un contrast mai bun i un consum de electricitate mai redus. Totui, nici mcar cele mai bune ecrane iluminate LED nu permit obinerea unui negru la fel de pur ca cel de pe urmtorul tip de display despre care vom vorbi: OLED.

OLED

Dup cum am vzut mai sus, un ecran LCD este practic un sandwich de componente care sunt suprapuse unei surse de iluminare. Tehnologia OLED (Organic Light Emitting Diode) este radical diferit: n loc s separe sursa de lumin de elementul care genereaz culoarea, sistemul le integreaz n acelai element. O serie de led-uri microscopice emit lumin de o anumit culoare printr-un element mult, mult mai mic i mai eficient, fapt ce permite obinerea de ecrane mult mai subiri, cu un consum de energie foarte sczut. La fel ca la ecranele LCD, fiecare pixel este format din trei subpixeli de culoare roie, verde i albastr. Spre deosebire de ecranele LCD, pixelii individuali pot fi stini ntru totul, ceea ce permite obinerea unui negru mult mai adnc i a unui contrast superior.

Ca avantaj suplimentar, merit menionat c ecranele OLED pot fi integrate i pe suporturi flexibile, un lucru extrem de complicat cu ecranele LCD convenionale. n plus, datorit structurii extrem de simple i a robusteii construciei, ecranele OLED pot avea grosimi extrem de mici: un display cu grosimea unei foi de hrtie nu este ceva nerealizabil, de exemplu. La fel ca i ecranele LCD, panourile OLED sunt de mai multe tipuri.

AMOLED ecranele Active Matrix OLED sunt la ora actual cea mai popular categorie de pe pia, fiind folosite la scar larg mai ales n telefoane mobile. Aceasta este varianta de baz pentru majoritatea ecranelor de acest tip i se remarc prin culorile foarte intense i contrastul foarte bun. Dup cum spuneam mai sus, capacitatea de a afia corect negru este net superioar ecranelor LCD. Dintre

dezavantajele tehnologiei, cel mai important este lizibilitatea sczut n condiii de iluminare ambinetal puternic. Un ecran LCD va fi mai lizibil dect un ecran AMOLED n lumina soarelui, de exemplu.

Ecran AMOLED PenTile, cu mai muli subpixeli verzi

Un alt dezavantaj, prezent pe aa-numitele ecrane PenTile este derivat din faptul c acestea, n loc s foloseasc un sistem de subpixeli rou/verde/albastru, folosesc de dou ori mai muli pixeli verzi, de dimensiuni ceva mai mici. Acest lucru influeneaz lizibilitatea textului atunci cnd ecranele au o densitate mai redus a pixelilor i duc la o deformare a culorilor spre verde atunci cnd ecranul este privit dintr-un unghi oblic.

Super AMOLED cea de-a doua generaii de ecrane AMOLED. Fa de predecesoarele lor, aceste display-uri au o luminozitate semnificativ mai puternic i pot integra i senzori tactili direct n ecran. Majoritatea ecranelor de acest tip sunt construite pe matrice PenTile.

Super AMOLED Plus o evoluie a standardului Super AMOLED, generaia Plus pstreaz toate avantajele, dar folosete matrice convenionale de pixeli (cu un numr egal de subpixeli din toate cele trei culori primare), ceea ce asigur o lizibilitate mai bun i o reproducere superioar a culorilor.

Ca un rezumat, avantajele tehnologiilor OLED in n primul rnd de consumul foarte redus de energie i de flexibilitatea (la propriu!) tehnologiei. Dintre dezavantaje menionm o caracteristic inerent utilizrii unor materiale organice n construcie: ecranele se degradeaz n timp, dei n prezent s-a ajuns la un nivel la care problemele sunt neglijabile. n plus, tehnologia este extrem de scump, comparativ cu LCD-urile tradiionale, iar producia de display-uri de dimensiuni mari este nc la stadiul de teste.

eINK cerneal digital pentru ziarul viitorului

Pn acum am vorbit despre ecrane color, care pot afia milioane (sau chiar miliarde) de nuane diferite, cu rate de remprosptare care permit afiarea oricrui tip de coninut. Ultima tehnologie pe care o

prezentm este radical diferit: poate afia doar nuane de gri, se citete excelent n lumin puternic, dar este inutil pe ntuneric, iar autonomia poate s fie i de luni de zile. Vorbim de cerneala electronic, sau eINK.

Ecran eINK vzut sub microscop

Dac ecranele LCD i OLED folosesc matrice active, care trimit semnale pixelilor de cteva zeci sau sute de ori pe secund, eINK este un sistem pasiv: fiecare pixel consum curent electric doar atunci cnd i schimb starea, de la alb la negru. Toate ecranele e-paper se remarc prin consumul extrem de redus de energie. Acest fapt se datoreaz tehnologiei folosite, care consum curent doar la schimbarea coninutului de pe ecran: un strat de sfere umplute cu doi pigmeni, unul alb i unul negru, i schimb culoarea din alb n negru atunci cnd este aplicat un curent electric. Imaginea rmne ntiparit, deoarece micro-sferele i menin starea perioade foarte lungi de timp.

Din acest motiv, acest tip de display este util doar pentru afiarea unui coninut static, el nefiind fezabil pentru filme, de exemplu. Majoritatea modelelor comerciale folosesc ecrane monocrome, dar tehnologia pentru afiaje color exist, pe pia fiind disponibil chiar i un model comercial.

Concluzie

Prezentarea noastr nu a dorit, n primul rnd, s fie exhaustiv, ci s prezinte doar principalele tehnologii existente pe pia, cu avantaje i dezavantaje. Recomandrile noastre din categoria LCD sunt ecranele IPS. Dac avei de ales i calitatea reproducerii culorilor este esenial, fie c este vorba despre un telefon, un televizor, un laptop sau o tablet, v recomandm s evitai, pe ct posibil, ecranele TN. Dat fiind c tehnologia OLED nu este nc aplicat n aparate mai mari, de dimensiunile unei televizor, de exemplu, nu poate fi vorba despre o alegere n cazul ecranelor de dimensiuni mari.

Pentru ecrane ecrane AMOLED, le recomandm pe cele cu pixeli RGB (deci Super AMOLED Plus) sau varianta HD a Super Amoled, unde problemele tehnologiei sunt mai puin vizibile din cauza densitii extrem de mari a pixelilor. La eINK, situaia e mult mai simpl, dat fiind c tehnologia este extrem de asemntoare de la o marc la alta: orice aparat produs n ultimii doi ani este cel mai probabil foarte

bun. Nu am abordat n acest ghid i subiectul ecranelor cu plasm, acesta fiind o categorie deja bine cunoscut, care va fi tratat ntr-un ghid viitor. Sursa foto: WikiMedia Commons, Samsung, Jordi Masagu Tag-uri articol: computere, ghid hitech, tablete, telefon, video Citeste si ... Alte articole scrise de: Constantin Barbu

Holograme, ecrane ultra-subiri i sinergie total ntre aparate viitorul dup Microsoft Alb-negru de Monterrey Hotel Habita MTY mpria celor cinci mii de temple Bagan, Myanmar Cum ia natere un BMW de la plac de oel la main de lux Cerul vzut din insulele Canare Alte articole pe aceeasi tema:

Bang&Olufsen BeoVision 4-85 Motorola a lansat tableta Xoom 2 Sony Vaio Z ultraportabil expansibil Pixul cu memorie digital Echo Smartpen Concept: Prius X Parlee, bicicleta care schimb vitezele cu puterea gndului 25 comentarii Berzelius pe 24 Nov 2011

Culoarea este dat de un panou microscopic acoperit cu puncte. Fiecare punct (pixel) este compus din trei pri minuscule: una roie, una verde i galben. Pentru a genera o culoare, un pixel combin lumina din cele trei culori primare enumerate mai sus.

Sigur? io stiam ca e una roie, una verde i una ALBASTRA, nu galben. Da mai invata omu Reply Constantin Barbu pe 24 Nov 2011

Corect, nu cred ca pot spune exact de ce am scris galben, stiam ca e vorba de albastru (RGB red green blue). Reply Berzelius pe 24 Nov 2011

Ca o mica observatie, ca sa fiu rautacios exista si ecrane cu patru culori per pixel (RGBY = Red, Green, Blue and Yellow)

http://www.tested.com/news/rgb-vs-rgby-does-adding-yellow-really-improve-tv-image-quality/1004/ Reply Constantin Barbu pe 24 Nov 2011

Stiu, dar cred ca sunteti de acord cu mine ca nu isi are locul aici. Reply popas pe 24 Nov 2011

Superb articolul!! Mai dorim asa articole educative Ca o mica observatie, la sectiunea AMOLED din articol ati descris pixelii RGBG Red Green Blue Green, ins amai exista si AMOLED construit pe ;atricea RGBW in care W = white. Totodata, avantajul extrapixelului G confera un verde mai intens, ceea ce avantajeaza ochiul uman (care este sensibil in fata culorii verde), iar extrapixelul W confera extraluminozitate ecranului. http://en.wikipedia.org/wiki/PenTile_matrix_family#PenTile_RGBW Ca avantaj al AMOLED in fata IPS este consumul mai redus de energie.

Reply Constantin Barbu pe 24 Nov 2011

Corect, aveti dreptate, dar nu cred ca avea rost sa intram in atat de mult detaliu. Totusi, multumim pentru completare! Reply popas pe 24 Nov 2011

Corect!! Articolul ar fi devenit mult prea stufos si tehnic. Asteptam in continuare articole asemanatoare! Sunt educative, ceea ce nu prea gasesti in presa Reply Nyk pe 24 Nov 2011

Din acest motiv ecranele LED sunt superioare ecranelor iluminate convenional: sursa de iluminare este individual fiecrui pixel i nu una singur pentru tot display-ul

Nu este adevarat. La monitoarele LED, pixelii nu sunt iluminati individual. LED se refera la faptul ca sursa de iluminare (backlight-ul) este asigurat de LEDuri, care se afla in 99% din cazuri pe margine (iluminare edge-LED). Doar mega-displayurile publicitare au cate un LED pt fiecare pixel. De altfel, daca urmariti filmuletul explicativ se si vede sursa de lumina LED in partea de jos a ecranului.

As dori sa mai adaug cateva informatii pentru cei care doresc sa-si achizitioneze un monitor/televizor. Industria displayurilor este contaminata de marketing dezinformator, de lipsa controlului calitatii (poate mai putin la Apple, Eizo, NEC sau altii care au preturi cel putin duble). Daca cumparati un monitor, va recomand sa-l cumparati fie din magazin dupa ce l-ati vazut si l-ati testat putin, fie de la un magazin care accepta returul in caz de orice nemultumiri. Totodata, ignorati caracteristicile mentionate de producator, precum contrastul dinamic astronomic sau timpul de raspuns scazut. Acestea sunt smecherii de marketing, ceea ce conteaza cu adevarat este contrastul static si timpul de raspuns asa cum este el masurat de recenzori impartiali si profesionisti (precum prad.de sau tftcentral)

Monitoarele cu ecran IPS si derivate (e-IPS sau PLS de la Samsung), VA si derivate (P-VA, C-VA) sunt intradevar superioare d.p.d.v. al calitatii imaginii.

Monitoarele CRT nu se mai fabrica, sunt acele cutii cu care ne-am obisnuit. Performantele lor in ce priveste culorile, contrastul nu sunt egalate de nicio tehnologie LCD cu exceptia OLED (folosite insa doar la dispozitive mici datorita costurilor si greutatii procesului de fabricatie). Da, ati citit bine: tehnologia reproducerii 100% exacte a culorilor s-a pierdut. Doar la iluminare displayurile CRT pot sta mai prost, iar cele care nu suporta refresh rate de peste 75-85 Hz palpaie si deci obosesc ochii.

Panourile VA de obicei cu timp de raspuns mare, sunt recomandate mai mult pentru munca de birou, nu neaparat pentru jocuri si continut multimedia cu miscari rapide. In schimb, au cel mai bun contrast si nivel de negru dintre toate panourile, de pana la 3-4 ori mai bun decat la panourile IPS.

Panourile IPS timp de raspuns mai bun decat cele VA si chiar decat unele TNuri (in ciuda valorilor de marketing scoase din burta pentru TNuri si a compensarii de miscare overdrive deseori prost implementate), chiar daca TNurile de 120Hz raman in continuare recomandate pentru gaming de performanta. Detin un monitor IPS cu iluminare CCFL de care sunt foarte multumit, cu culori placute ochiului, din pacate modelul nu se mai fabrica.

Iluminarea CCFL se bazeaza pe tuburi fluorescente cu fosfor. In ciuda marketingului, ramane superioara celei LED la fidelitatea culorilor; din pacate producatorii au renuntat la ea in favoarea celei LED, oferind astfel monitoare cu LED mai ieftin de fabricat si inferioare calitativ la acelasi pret, folosind marketingul pentru a prezenta iluminarea LED ca fiind superioara si o evolutie. Nimic mai fals. Monitoarele destinate profesionistilor in grafica si gamerilor perfectionisti raman in continuare CCFL, din pacate costurile lor sunt astronomice.

Iluminarea LED are ca avantaje faptul ca isi pastreaza luminozitatea mult mai mult timp ani de zile, consumul redus fata de CCFL (care insa nu e garantat pentru toate modelele de monitoare lucru care o face atragatoare pentru dispozitivele mobile (iPad 2 are un ecran IPS LED, de exemplu).

Ca dezavantaje: 1. de fapt, LEDurile sunt albastre la toate modelele accesibile (mai putin la cele RGB-LED, cu preturi astronomice), de aceea este nevoie de un filtru portocaliu pentru a obtine culoarea alb. Din pacate,

spectrul luminii astfel rezultate duce la imperfectiuni: rosul s-ar putea sa nu fie redat la fel de bine ca CCFL, albul sa aiba o tenta albastruie. 2. Un alt dezavantaj: backlight bleeding: se poate intampla ca lumina sa patrunda putin pe la marginea ecranului, astfel incat sa fie chiar suparatoare in scene intunecate. Este un fenomen chiar mai des intalnit la LED, deoarece producatorii uzuali s-au grabit sa treaca la aceasta tehnologie si sa renunte definitiv la controlul calitatii (probabil din cauza costurilor si posibilitatii de a face profit de pe urma ignorantei cumparatorilor care nu stiu sa evalueze defectele). 3. PWM prost implementat de obicei. Asta ma supara cel mai tare. PWN (pulse-width modulation) se refera la alternanta on-off a LEDurilor in cazul in care luminozitatea este setata din meniu la mai putin de 100%. Din pacate, frecventa alternantei, desi imperceptibila fara sa te uiti cu atentie, este foarte scazuta si palpairea poate obosi ochii si provoca dureri de cap in cazul celor sensibili. Iar mentinerea unui monitor LED la 100% luminozitate este iarasi obositoare pentru ochi, fiindca sunt de obicei foarte luminoase. Cei ce s-au bucurat cand au disparut monitoarele CRT (cele care palpaiau la 60Hz), s-au bucurat prea devreme. Iluminarea CCFL nu avea astfel de probleme, dar a fost inlocuita deoarece profitul este mai important decat sanatatea oamenilor.

Exista insa si displayuri LED care nu au probleme cu PWM; cel putin unele modele de laptop MacBook de exemplu nu au aceasta problema (nu vreau sa fac reclama Apple si nici nu-i simpatizez, dar nu pot sa contest calitatea si grija lor pentru comfortul si sanatatea clientilor).

Sper ca v-am fost de folos cu aceste informatii incomode, pe care industria displayurilor nu le precizeaza. Reply Constantin Barbu pe 24 Nov 2011

Multumim, apreciem foarte mult comentariul dvs., aduce o serie de detalii pe care noi am ales sa nu le publicam din cauza ca ar fi facut articolul poate prea complex. Tin totusi sa va contrazic intr-un punct: ecranele iluminate LED pot fi stil matrice, despre care am vorbit in articol, sau cu iluminare dintr-un singur punct (sau doua), unde principiul este acelasi ca la CCFL. Ambele sisteme exista si sunt folosite la scara larga. Din nou, multumim! Reply Miki pe 25 Nov 2011

@Nik

Backlightul cu LED-uri nu reprezinta doar inlocuirea simpla a tuburilor de neon cu LED-uri ci mult mai mult de atat. Imaginea este decupata in zone (de regula 16*16 zone) pt. care se face analiza de continut de culoare si luminozitate pt. fiecare zona apoi se calculeaza corespunzator fiecarei zone un coeficient asociat LED-urile rosu, verde respectiv albastru astfel incat aceste LED-uri sa se aprinda diferit in functie de continutul zonei de imagine asociate pozitiei respective. Astfel rezultatul este ca atunci cand ai intuneric intr-un colt de imagine LED-urile din spatele zonei respective se sting, daca ai amurg de soare se aprind doar LED-uile rosii din spatele zonei respective, etc. La asta se refera si notiunea de contrast dinamic, nu e doar marketing.

Doar asa poti atinge valori de la cateva mii la unu la cateva milioane la unu raportul dintre alb si negru. In articol autorul chiar se refera la OLED-uri (AMOLED) ca fiind o matrice de LED-uri care nu au nevoie de backlight, lumina fiind generata de OLED-uri. Daca tie iti palpaie device-ul la 85Hz asta nu inseamna ca monitoarele cu LED sunt concepute prost, poate mai degraba ar trebui sa suni la un service de monitoare. Chiar daca comanda LED-urilor din backlight-uri e in general bazata pe PWM, asta nu inseamana ca LEDurile respective sunt aprinse si stinse de multe ori pe secunda. Intensitatea luminii generata de un LED este direct proportionala cu curentul (aplicat unei jonctiuni) asadar daca vrei sa modulezi intensitatea luminii unui LED trebuie sa-i asiguri un curent proportional care se poate face printr-o dorie de metode, printre care si PWM.

@Constantin Desi nu cred ca ai spus esentialul la un ecran LCD anume ca e TFT restul sunt variatii,la OLED-uri care merg doar device-uri mici pt. ca nu-s eficiente, iar e-ink e o firma care e singura care face e-paper nu am inteles concluzia articolului? Sunt o droie de tehnologii care explodeaza astazi care e scopul articolului? Adica concluzia articolului crezi ca cineva care citeste articolul poate sa-si aleaga un produs mai bine decat daca n-a citit articolul tau? Chiar crezi ca asa o fi? Poti sa masori asta cumva?

Numai bine, Miki [editat de StyleReport.ro] Reply Constantin Barbu pe 25 Nov 2011

Pe scurt: da, sper ca cititorii nostri sa ia o decizie mai buna si sa inteleaga macar putin mai bine tehnologiile din spatele acronimelor. Nu putem cuantifica, dar speram ca macar am starnit interesul pentru o mai buna intelegere. Reply popas pe 24 Nov 2011

MOnitoarele CRT au urmatoarele dezavantaje: - greutate mare - dimensiuni mari - consumatoare de energie - sunt iradiante (emit radiatii) - denatureaza prin curbare liiniile afisate - la rate de refresh