Tinerii și new-media

Cât de mult este prea mult?

Societatea modernă s-a manifestat prin refuzul de a recunoaște vechile modele tradiționale. A

însemnat răzvrătirea față de ordinea socială precedentă și înclinarea spre introspecție. Postmodernismul

a dus mai departe canoanele impuse de modernism, și a caracterizat societatea lăsată răvășită după cele

doua Războaie Mondiale și consecințele lor. Deintegrarea, sentimentul de izolare și revolta împotriva

lumii sunt doar câteva din principalele trăsături ale acestei epoci.

Consider că societatea de acum poate fi descrisă drept una consumeristă. Totul este caracterizat

de cuvintele „super”, „extra”, „maxi”. Îmbuibarea cu prea mult este deja o obișnuință și socotită un gest

absolut normal. De aceea, nu este deloc absurd că tineretul este învăluit într-o decadență considerată

firească pentru vârsta lor.

New media e caracterizată printr-un conținut virtual care implică interacțiune. Accesul a cât mai

multor oameni la internet a dus la creșterea mijloacelor de comunicare: oamenii se exprimă liber prin

blogging, fotografii și websiteurile personale. Internetul oferă o gamă nelimitată de oportunități de

remarcare, fie prin metoda scrisă, verbală, muzicală sau vizuală.

În general, orice noutate apare cu scopul de a ne face viața mai ușoară și de a ne înlesni munca.

Și totuși, este imposibil să observăm că orice apare nou are două tăișuri. Telefonia mobilă? Putem

transmite informații rapid și oriunde în lume, dar de multe ori alegem convorbirea telefonică în locul

schimbului de replici față în față. Internetul? Acces instant la informații nelimitate, pe de o parte, în

detrimentul căutării informațiilor în librării, vizionării filmelor la cinematograf, și lista poate continua.

Mai mult, valul nou de social media cu toate implicațiile ei a crescut numărul adolescenților (și nu

numai!) care își fac un alter-ego pe rețelele de socializare, trăind astfel o iluzie. World of Warcraft,

Facebook, MySpace, Second Life – platforme care permit oricărei persoane să se prezinte așa cum ar

vrea să fie, și nu cum sunt în realitate. Acest fapt semnalează o atitudine retrasă, frica de eșec, lipsă de

responsablitate și nu în puține cazuri, comportamente violente.

Comunicarea fără granițe permite tinerilor de pretutindeni să comunice. Asta duce la un nivel

ridicat de interschimb de cultură. Adolescenții români se inspiră din ce face tineretul american în ceea ce

privește moda, comportamentul în societate și în privat, muzica și modul de exprimare.

Nu e de mirare că prăpastia dintre generații prinde proporții astronomice în societatea actuală.

Pentru un părinte devine tot mai dificil să își țină copii în siguranță, pentru că mai nou, a deveni părinte

înseamnă a fi inamicul copilului tău. Internetul, revistele, muzica și televizorul crează așa numitele „role

models” din viața adolescenților de pretutindeni.

Incapacitatea părinților de a-și informa copii despre riscurile adolescenței trăite fără restricții,

precum și educația sexuală din școlile care închid ochii și susțin sus și tare ideea de „a te păstra până la

căsătorie” creează un mediu confuz pentru adolescenți care se întorc către internet și televiziune pentru

a-și găsi răspunsurile la întrebările firești vârstei lor.

Mai mult, generația din ziua de azi se caracterizează printr-un libertinaj ieșit din comun.

Intimitatea a dispărut aproape întru totul, respectul față de valorile trecute sunt inexistente iar inhibițiile

aparțin de domeniul trecutului.

Activitatea de zi cu zi a fiecărui tânăr se învârte în jurul internetului: fie că e vorba de muzică, de

rețele sociale sau de căutarea de informații. Jurnalele de odinioară au fost înlocuite de bloguri,

instrumente care oferă anonimitate completă, dacă acest lucru e dorit. Acest lucru implică automat și

libertatea de a descrie cele mai intime sentimente sau momente din viața unei persoane, fără ca

persoana respectivă să fie nevoită să-și dea datele reale.

Faptul că new media implică interactivitate, asta înseamnă comentarii la poze și postări din

partea oricărei persoane care ajunge pe pagina personală a unui utilizator al internetului. Unul dintre

cele mai elocvente exemple de acest gen este activitatea unora dintre membrii utlilizatori site-ului

YouTube. Faptul că un cont pe acest site nu implică și dezăluirea numelui propriu, sau a naținoalității

permite oricărui individ să posteze comentarii rasiste, xenofobe și homofobe sub masca anonimității. Nu

puține sunt cazurile când spațiul alocat comentariilor a devenit un adevărat „câmp de bătălie” pentru

diverși utilizatori care folosesc injurii la adresa indivizilor care își promovează muzica prin intermediul

canalului YouTube.

Situația este de fapt foarte simplă: poți utiliza acest canal tocmai pentru a asculta muzică ce se

înscrie în preferințele tale, având opțiunea de a selecta dintr-o gamă variată de genuri. Persoanele care

depășesc limitele bunului simț și care, mai apoi, ajung la comentarii legate de naționalitate sau culoare

vădesc doar lipsa de respect față de munca altui om, și siguranța conferită de anonimitate.

În vastitatea lui, internetul face ca aproape orice să fie posibil, implicând, de multe ori, elemente care au

fost intenționate să facă bine, dar în mâini nepotrivite, ajung să fie folosite în mod opus scopului lor.

Modelele de urmat sunt deseori de domeniul imposibilului. Discutăm aici, desigur, de standardele

promovate de revistele pentru femei, care par să facă abstracție de ordinea naturală a lucrurilor și

creează un vid între lumea de la Hollywood și viața de zi cu zi a tinerelor de pretutindeni. Internetul și

presa online ne permite să fim actualizați cu privire la fiecare mișcare a vedetei noastre preferate.

Twitter și Instagram, deși nu la fel de populare ca în Statele Unite ale Americii, încep să câștige

tot mai mult teren și în spațiul românesc. Caracterizându-se prin actualitate, spontaneintate și prin

cuvântul „acum”, așa numitele tweets permit utilizatorilor acces la viața privată a idolilor lor. Iluzia că iei

parte la viața fabuloasă a acestuia nu este, totuși,