Infinitatea cuvintelor Revista clasei a IX-a D Colegiul National de Informatica Spiru Haret Suceava nr. 1 2013

Cnd sunt bine alese, cuvintele au o putere att de mare n ele, nct o descriere i trezete adesea imagini mai nsufleite dect nsi vederea lucrului zugrvit.

Joseph Addison

Din sfera mea veni cu greu Cobori n jos, luceafr blnd, Ca s-i urmez chemarea, Alunecnd pe-o raz, Iar cerul este tatl meu Ptrunde-n cas i n gnd i muma-mea e marea... i viaa-mi lumineaz Luceafrul Mihai Eminescu

Dragi colegiNoi, elevii clasei a IX-a D, ne-am propus sa va supunem atentiei o noua revista: Infinitatea cuvintelor. O revista, in care vom publica ganduri, texte, versuri, care vor veni din suflet, din ceea ce simtim si speram sa ajunga acolo unde trebuie, adica in inimile voastre.Ceea ce vrem sa incepem astazi va fi inedit si original si va asiguram ca textele si versurile compuse nu vor fi deloc plictisitoare si va vor face sa evadati din monotonie si insipidul vietii.La inceput ne-am propus ca aceasta revista sa se numeasca: Ani de liceu, Iluzii printre file, Ganduri de adolescent, Nostalgii sau Trepte spre viitor. Toate titlurile erau bune, insa ceva din interior ne-a spus ca in cele din urma Infinitatea cuvintelor e ceea ce cautam, e ceea ce vroiam sa spunem. Cuvintele noastre chiar daca vor avea un sfarsit, semnificatiile lor vor fi infinite.Articolele vor ilustra intocmai viata de adolescent si cu siguranta, fiecare dintre voi va veti regasi in acestea. Dati o sansa acestor texte si deschideti-va inimile sa simtiti caldura si magia cuvintelor noastre.Viata de adolescent, chiar daca pare inocenta si frumoasa, este totusi o varsta, pe care daca o analizam in sinea ei, vom descoperi cai neumblate, taramuri unde s-au trait povesti inedite, unde a avut loc primul sarut, prima iubire si prima provocare, primul obstacol in fata caruia a trebuit sa spunem nu, in fata caruia a trebuit sa alegem o cale importanta, deoarece lucrurile pe care le facem acum nu mai sunt atat de puierile, iar noi trebuie sa ne asumam mult mai multe responsabilitati.Asa ca: Hai cu noi. Sa descoperim si sa traim alaturi: cuvant cu cuvant, rand cu rand, pagina cu pagina, sa creem un spatiu cotingent, unde toate visele se unesc si se-ndeplinesc.Va uram lectura placuta si speram sa aveti parte de clipe magice si versuri, pe care nu le veti uita! Cu drag Colectivul redactiei

Infinitatea cuvintelor

Cuvintele-s coliere de smarald, Cuvintele-s corabii, fara catarg Care plutesc pe valul marii, Si-ajung pe taramul uitarii. Si zboara, plutesc, calatoresc, In timp si spatiu se contopesc, Ele n-au loc si nici stapan, Sunt peste tot pe-acest pamant. Dar si in vis sau in abis, In univers si-n paradis, Cuvintele-ating infinitul, Se-ntorc si creaza mirificul. Iar fara versuri sau randuri, Plutesti aleatoriu-n neandru, Devii un suflet de trup mort, Care traieste fara scop. Ostasuc Monica

Ce e poezia?

Demult atunci cand a aparut omul, acesta a incercat sa-si exprime sentimentele prin diferite mijloace. La inceput sumerienii, au folosit scrierea cuneiforme pentru a lasa anumite mesaje: Cuvinte simple, care sa ii poata ajuta sa comunice, pentru ca fara comunicare omul este practic inexistent.Cu timpul acesta a inceput sa se individualizeze, sa creada in ceva si sa dezvolte comunicarea. Astfel primele rugi, pe care le-au adresat zeilor, le putem numi versuri fiindca termenii folositi primeau intelesuri noi, omul simtind nevoia de a vorbi mai frumos si mai cizelat.Probabil ca aceste rugi, necunoscute noua azi, au reprezentat prima forma poetica elaborate de om.Treptat acestu felui de scrisoare care se cheama stihuri, a devenit tot mai frumos formulata, iar de la imnurile care slaveau anumiti idoli, poezia a inceput sa imbrace si alte forme si sa descrie tablouri din natura, sentimente, ganduri si cuvinte care nu pot fi rostite.Poezia poate transmite sentimente foarte profunde, il poate linisti pe cel care a scris-o si il poate cutremura pe cel care o va citi. Poezia are ceva special, care nu poate fi definit usor.Multi cercetatori s-au chinuit sa ii dea o definitie corecta poeziei, dar nici pana in ziua de astazi nu putem descifra cu adevarat aceste texte magice, despre care putem spune ca au la baza o alchimie

profunda, pe care pentru a o intelege e nevoie de un drum initiatic lung si obositor.Si-atunci, ce e poezia? E oare atat de relativa incat nu are o definitie proprie, care sa ilustreze exact fiecare traire, pe care o poate transmite? Versurile sunt oare, doar o insiruire de cuvinte care se joaca cu sunetele?Poezia este ceva mai mult decat atat si impresioneaza prin ceva facand sufletul sa vibreze si sa se inalte intr-o alta lume. O lume melodioasa, in care acesta sa pluteasca pe aripi de cuvinte.Versurile pot avea o putere magica, uneori aducand lacrimi sau alteori zambete. Deci nu sunt atat de neansemnate pe cat par si nu sunt deloc lipsite de inteles. Si totusi definitia poeziei ramane ascunsa in neant, asteptand sa fie descoperita, sa fie chemata de un suflet, poate mult mai curat decat al celor care au incercat sa o inteleaga. Si astfel sa poata sa fie descifrata cu adevarat.Fii tu acel suflet! Citeste si simte magia unei poezii si daca simti apoi ecouri in adancurile neumblate din tine, scrie si tu cateva versuri, care sa fie biletul tau spre o alta lume. Viseaza, traieste si zboara prin Infinitatea de cuvinte, care pluteste in jurul tau.Poezia e un nu stiu ce atat de complicata si totusi atat de simpla, atat de ascunsa si totusi atat de evidenta, atat de scurta si totusi infinita Poezia e magie insirata pe hartie! Ostasuc Monica

POEZII Pentru mama mea

Pentru ea voi fi soarele-n zori, Pentru ea voi face-o casa din flori, Pentru zambetul ei, pentru mama mea, Pentru ea voi fi floare de primavera. Pentru ea voi spune: Vara, mai stai! Pentru zambetul ei minunat.

Cand ma trezesc sta acolo, langa mine si mi-e bine. Cu sufletul ei ma-ncalzeste mereu Daca intr-o zi ar uita cat de mult inseamna pentru mine, Ii voi aminti cantecul meu.

Cu linistea ei ma-nconjoara mereu. Poate-ntr-o zi cand voi creste putin mai mare, Ii voi aminti cantecul meu.

Ana-Maria Blindu

Clepsidra timpului pierdut

Timpul trece pe lungi carari,Viata se scurge doar cu urmariSi chiar daca pleaca in trecut,Raman urme ce nu s-au pierdut. Timpul nu sterge urma durerii, Si o imprima pe calea tacerii, Si pare c-a murit o amintire-n trecut, Dar ea invie din sufletul surd.Apare ca o fantoma in intuneric,Te cheama si usuca, suflet angelic. Si nici nu simti cum te topestiDe trupul tau te dezlipesti. Si inima-aduna ca intr-o mare, Durere fara nici o valoare, Si desi cred ca ma cunosc, Sufletu-mi piere, trup pacatosRaman cazuta in necunoscut,In clepsidra timpului pierdut,In suferinta si durere,Care nu pleaca si nici nu piere.

Ostasuc Monica M pierd n mineCand soarele cade de pe cerul senin,Cand norii ii iau locul si vin spre pamant,Lumini nu rasar si umbre apar de la sine-Atunci eu ma pierd in mine. In jur se face intuneric, Si norii apasa-asupra mea, Iar eu ma lupt din rasputeri, Sa scap din lumea asta.Sa-mi las inima plumb de durere,Undeva pe un mal si apa s-o speleSa nu stiu nimicSi nici sa nu simt durere. Cad pe pamant si-aud cerul crapand, Lumea intrand in pamant odata cu mine, Devin tot mai rece, pulsul prin vene nu-mi trece, Si nu ma mai simt. Raman fara trup si fara-amintiri, Ma-nalt spre nimic.Si doar o bataie de inima moarta,Se-aude din cand in cand din vechiul meu trup,Eu nu mai sunt, am disparut.

Ostasuc Monica Antic sarut

Demultin timpul uitat- Imbatata de amor Petale de iubire m-au sarutat Stau sub mana ta cea calda, Au plecat si dispar tot mai mult, Sub chipul tau duios,In repaus nu stau sa le mai simt. Si-atatea clipe de tacere, In noapte trec pe langa noi.Alerg nebuna dupa ele, Dar nu-i nevoie de cuvinte,Petale, ce viata mi-au dat, Si nici de fraze spuse fara rost,Dar sunt ruginite de praf, E doar nevoie de-o privire,Ascunse in timpul uitat. Si o atingere usoara, Si toate capata-nteles.

Nimic din jur nu mai conteaza, Nici oamenii, nici apa, nici pamantul, E totul in zadar daca n-ai fi, Aici sa-mi alini sufletul, Si doua cuvinte imi sunt de ajuns, Soptite la ureche pe jumatate, Mi-e de ajuns sa inteleg, Si sa ma-mbat cu-n dulcea-amor, Si sa visez si sa traiesc, pe un pamant ratacitor.

Ostasuc Monica Rosu

Nu mai e timp

Galbenul toamnei s-a transformat, In sangele rosu de vin imbatat Si rosu apare din departare, Si soarele-i rosu, fara suflare.

Si razele lui se dizolva in cer, Sunt rosii si ele, cutite de fier Strapung marea, se contopesc, Isi pierd culoarea de sange domnesc. Rosu e raul care curge la vale, Aleea de frunze e rosie-acum, E toamna tarzie si nu mai e timp, Totul devine un rosu prea-sfant.

Ostasuc Monica

Vant de toamna

Vant de toamna se izbi de geamul meu Il facu sa sangereze Si sa curga sange-albastru Si sa-nghete-a mea natura, palida, neputincioasa

Doar un glas vocifereaza Striga, plange si racneste, El e vantul care poarta Lungi troiane de regrete, Spre ce-a fost si ce mai este.

Ostasuc Monica

Aer gri

Ma sufoca si m-apasa, Aer greu si plumb de ceata, Tot se scurge si dispare, Lumea grea in aiurare.

Aer gri din-naltul cer, Vine demon peste mine, Ma usuca ca pe-o frunza, Vesteda si fara nume.

Si ma pierd in lungi abisuri, Casele devin morminte, Preotii vin, cantari prea-sfinte, Ielele rasuna-n mine.

Aer gri domina lumea, Si-o ineaca-n valuri negre, Eu raman inima-m piere, Pe sub ceata mea cea grea.

Ostasuc Monica Suflet de plumb

Ma simt asa rece, Soarta mi-e dura, Departe de lume, Destinul mi-e vitreg Pierduta in ganduri Sufletul urla, Si in amintiri- E-nchis printer gratii.

La lampa aprinsa, Trupul mi-e greu Oftez din adanc, Incarcat cu poveri, Inima-in stinsa, Sufletul se scufunda, Pierduta in timp. Si el in dureri. Is ca o piatra, Suflet perdut, Aruncata in mare, Ratacit printer lacrimi, Calcata-n picioare Invie din golul cel greu! De valuri de gheata. Fa-ma sa pot sa mai sper!

O! Suflet de plumb, Incarcat de poveri! Ostasuc Monica

Manunchi de suspine Astept langa izvorul sec, S-aud versuri, un motet, O ora tarzie S-aud vocea din-launtru, Cum ma cheama si ma mustra E intuneric peste tot, Si noaptea-nghite la un loc, Sunt suspine de durere Si fericire si tristete Si sunt stele cazatoare, Si mi le pierde-n al ei spatiu. Ce imi umplu-a mea lumina, De-ntuneric si rumoare. Nici nu mai stiu ce zi a fost- E-ora asa tarzie Un manunchi greu de suspine, Si toate visele se scurg Bantuie prin trupul meu, In neagra fantezie. Si mi-l scalda si mi-l umple, Cu durere pan-la cer. Nici nu te vreau Nici nu te caut Si oftez si tot suspin, Si nu stiu ce-i cu mine- Intr-un univers infim As vrea sa pier aievea Si m-asez incet pe-un trunchi, Si nimeni sa nu stie Vreau sa scap de-acest manunchi. -E-ora-asa tarzie!

Ostasuc Monica Noaptea

Lumea-ngeata, se transforma, Intunericul o scalda, Aripi negre, grele ca de plumb, Se tot lasa si apasa, Lumea neagra, fara viata.

E o noapte-atat de trista, Simt cum pier in intuneric, Ma scufund in lungi abisuri, Inima imi tremra

Sunt doar eu-n-acest nimic, Singura si fara scop, Si-n peisajul plin de corbi, Devin rece si adorm.

Ostasuc Monica

Puterea nopii

Un ntuneric nemrginit, O magie att de mare e-n Univers Rsare din cerl cu negru vopsit E srbtoare-n imensul ceresc,i-apar vise i stele strlucitoare n ntuneric stele strlucescLuna ,mireasa fermectoare. i-n guri negre se limpezesc

n noapte ntunericul pare biruitor Iar pe pmntul cel pustiit, i luna e rul fr izvor Lumea cade n golul vrjit Strlucete cu o lumin rece i inima vieii si pierde pulsulFr s trezeasc,timpul care trece. Lumina zilei vede apusul.

Totul devine plictisitor, i nc-o noapte a trecut, Lumea nghea ntr-un mod monoton, Pe calea cerului tcut,Cosmosul se transform-n magie lunar, Lumea terestr infarct a fcut, Terestrul devine o groap abisal. Spaiul ceresc,a renscut.

Ostauc Monica

Cantecul tau

Iubite nu-mi mai canta!Ca tot ce-atingi se pierde. Adanc Tu faci un vals, al mortii jale, Ca sa dansez in aiurare. Ecouri din adanc ma cheama Ma cheama, devin obsedante Atingi pianul cu clape de fier, Ma fac sa ma uit in adancCu un mars funebru, preotii ii chemi, Ma fac sa ma-ntorc.Ma tem sa nu mor odata cu ei,Iubite opreste-te! Nu vreau ca sa pier. Adanc mi-e trecutul Ca o cascada, In ea au cazut amintiri, Adanca mi-e inima ce le-a uitat, Adanc e sicriul ce le-a-ngropat.

Dar au mocnit destul- Si ies din adanc- le vad- Ma bantuie iar, nu ma lasa sa sper, Adancul devine-efemer.

Ostasuc Monica Locul de nicaieri Oriunde-as sta, oriunde-as merge, Ajung la locul de nicaieri, Orice-as face, pe unde-as trece, Din nou m-as pierde in albe seri- Dar poate lumea asta se pierde-n aiurare, Nu are nimic mai sfant, Si poate-i cer prea mult, O cale ce n-o are. Si tot incerc sa o trezesc, Sa-i spun tot ce ma doare, S-o rup din nou si s-o cladesc, S-o schimb far-amanare. Dar tot i-abis in jurul meu, Si tot i-un loc de nicaieri, Raman cuvinte de nespus, I-un loc atat de-ngust.

Ostasuc Monica

UmbreUn joc de umbre in amurg,Apare-n parcul adormit, TacereSi totu-i greu, fara sfarsit,Sunt doar fantome care plang. Nimic nu se-aude Nimic nu se vede,Un joc de umbre in amurg, Nimic nu se simteNici viata si nici puls nu mai exista, Si-i totusi ceva-Doar jocul ielelor pesista, O inima beata,Sunt doar fantome care plang. De-apusul de raze Tremura-n tainaUn joc de umbre in amurg Si simte ceva.Ma infioara in adanc, Si vreau sa mor, Se limpezeste, in linistea rece sa zac intr-un mormant, Si-n ea se trezeste un nu stiu ceSunt doar fantome care plang. Si-si aminteste randuri din viata Din nou traieste, dar altundeva.

Sentimente curate, pleaca si vin, Linistea-nghite, dulci amintiri, Se pierd in neant, dispar ca prin farme Un lacat le-nchide-n singuratate.

Ostasuc Monica E greuE greu sa te uit,Sunt amintiri ce mocnesc, Te caut-Le-as arunca in hu, Am simtit la un moment dat fericire Dar ma definesc. Prezenta ta mi-a adus iubire Si dintr-o data-ai disparutE greu sa te uit, In lumea asta mare, te-am pierdut.In inima sunt urme de tine,Le-as sterge cu buretele, Si-acum te caut peste tot,Dar fac parte din mine. Fara sa cred ca nu mai esti, Fara sa cred ca iubirea dintre noi zboara-n povesti- Stiu ca traiesti si m-astepti E greu sa te uit,Nu vreau sa traiesc in trecut, Si nu ma las pana nu te gasescDar mai bine mor, Aici pe pamant sau in univers,Decat sa te uit. In amintirile trecutului sau in clipele viitorului Te caut ca un orb insetat de iubire Te caut peste tot, te caut pana mor.

Ostasuc Monica

Nedefinit

In lumina de asfintit Am vazut niste ochi, care mi-au zambit, Mi-au spus asa multe si totusi nimic, Ii vad asa bine si totusi deloc.

Iluzie sa fie? Cevanedefinit Evident si totusi nimic- Ma urmaresc obsedant, Ma fac sa tresar. Ii simt, ii visez si ii vad asa-aproape, Dar dispar in neant, vise spulberate. Imi dau seama ca nici n-au existat, Imi dau seama ca doar te-am visat.

Ostasuc Monica

Esti zeul lumii!

Cu gandul la tine, Ma gaseste soarele, Cu gandul la tine, Rasare luna-n valuri.

Tu-mi esti in central lumii, In mijloc de-univers, Chiar daca-i infinit, Tu poti sa-l socotesti.

Tu ai putere de imparat, Esti zeul lumii nenfricat, Poti sa ma faci nemuritoare, Sau sa ma faci sa pier in departare.

Poti sa ridici valuri sa ma-nece, Esti un Poseidon in apa rece, Tu ai o cheie din adancuri scoasa, In fata ta, raman neputincioasa. Ostasuc Monica Fantoma iubirii E noapte si frig,As vrea sa fiu Vant si bluestem Si-un suflet greuAs vrea sa fiu un soare, Coboara din cer-Sa-ti pot incalzi inima cu dragostea mea. As vrea sa fiu o ploaie, E nelinistit, rece si vrajit Sa ma pot prelinge pe buzele tale. Cauta ceva in labirintAs vrea sa fiu o furtuna, Cauta te cauta ne cautaSa pot sa iti compun ceva. Tipa, se misca si cade- As vrea sa fiu un curcubeu, E dansul iubirii ce moareSa te poti bucura. E jocul de iele in noapte.As vrea sa fiu inima ta E sufletul meu tulburat, Straton Alexandra Ranit si-aruncat, Ce bantuie inca pe strazi, Te cauta-n abis fara sens.

Ostasuc Monica

Iluzii

Ochiu-mi priveste-n zarea, plina de pacate, Si spera sa vada, o silueta moarta, o unbra desarta Suspina si plange, o lacrima-i curge, Inghite durere, ramane-n tacere. Ar vrea doar sa vada o urma de tine, Sa-ti uite dorul si setea de-amor Sa vada cum apari din chaos, Si-n universal infim sa zaci in repaus

Si cand vede ca apari, Pe poteca de iluzii, Simte junghiuri si durere, Si ar vrea sa i se para,.sa dispara- sa ramana-n asteptare

Ostasuc Monica Himera

Soarele-i jos, sufletu-i trist, Iluzii il napadesc, IncertFantasme apar ca prin visHimere imi domina sufletul trist. Am vrut sa scriu ce simt- Dar simt asa de multe, O lume intoarsa pe dos, Sunt iarasi strivita de singuratateCu stelele jos si marea pe cer, sau de multime- Cu oamenii-n cer si zeii jos, Nu stiu ce simt si cred ca nimic Cad stele de fier, mi-e sufletu-ntors. Dar tot e ceva, ce vrea sa racneasca Sa evadeze din sufletul greu, Fantasme se plimba in jur, As vreanu mai stiuMa mangaie si m-alina, Sa plangsau sa rad O lume trista, himera,Imbratiseaza un suflet ce piere. Mi-e greu sa mai spun- Si nici nu mai scriu.

Ostasuc Monica

Jocuri

Poate ca iubesc perfect,dar ajung s fac totul imperfect. Si poate mereu incerc s nu fiu eu,dar macar intotdeauna te cstig ca pe un trofeu..Dar stiu c treisez pentru c nu pot s m atasez, Si doare,doare ru s vezi cum iubirea dispare mereu!Si vorbim de sentimente fr ca ele s fie prezente Si vorbim de nepasare,far s fie vorba de atasare.acum dragostea e doar un joc unde doar tu esti prins in mijloc!

Radasanu Georgiana

Ploaie de cuvinte

Cand amintirile nu mai au rost, Si ti-e dor de ce a fost, Asculti cum inima-ti bate Si parca asculti iarasi soapte; Te pierzi usor in linistea profunda Dar te sperii, tacerea e prea sumbra Astepti un inger salvator Dar el s-a pierdut usor in zbor.

Fulgera din cand in cand Norii se aduna, nu se frang Dar trasnetul surzitor, Ma face sa devin mai ganditor, Sa mai scriu un vers ceva. Si sa te fac sa-asculti povestea mea.

Radasanu Georgiana

Un pic de culoare

O culoare pufoas, n nici un caz aspr, Cnd o atingi Bumbac i se pare Gust parc are. Dar te duce n eroare, Complicat pare N-are gust de sare. Ca un nor n zare, E pe cale s dispar Cu amploare. Dulce i dorit, O vezi ntr-o clipit.

Hail Gabriela Anca Mai tare

M uit pe fereastr i ploaia se revars. Cnd ai plecat, mi s-a scurs o lacrim albastr, Dar eu nu o s m las mai prejos. mpreun eram un suflet ntreg. De ce ai plecat? Vreau doar s-neleg. De ce m-ai lsat cu sufletul secat? Ca s m vindec Eu doar am s alerg prin ploaie i am s uit de tine, ascultnd un cntec. Eu doar vreau s simt ritmul acela i s-mi las inima s bat mai tare; S-mi las inima s vorbeasc mai tare dect mintea.

Hail Gabriela Anca Nu m mai judecai !

Am rmas ca un gard, satanic i greu, Am rmas fr cuvnt, n lumea de fier, Voi ai fcut din mine doar putreziciune, M-ai lsat s plutesc n amrciune... Nu m mai judecai ! Ce vrei? S m-ndreptai? Dar lumea voastr e o cale dreapt ? Sau doar iluzia...tulbure...beat ?

Mai bine tiu c tot ce fac e dureros, Mai bine devin un suflet de plumb, Dect s nu tiu s m definesc, Mai bine ncerc s zmbesc, Dect s cred c triesc, mai bine visez... Ostauc Monica

Lasati-ma sa visez!

E lumea mea, nu mi-o luai! E visul meu, nu-l spulberai! Sunt versuri din mine, Nu le-aruncai! Visul e tot ce-a rmas, Pe tmpla-mi fierbinte, Alearg-n repaus Gndu-mi danseaz, ultimul vals.

Timpul se-oprete, ceasornicul merge, I-o alt sfer, nedefinit, De n-o-nelegei, plecai! Visul s nu mi-l luai!

Timpu-a trecut Totul n jur e aproape nul, Vistor m-am nscut, Vistor vreau s mor.

Ostauc Monica Alter ego Nu pot sa fiu ca toata lumea, Nu pot sa merg pe-acelasi drum, Si sa vorbesc fara sa simt, Sau sa simt fara sa spun.

Si chiar daca pana acum, Am mers alaturi de altii la drum, Acum ma departez si plec, Ma desprind din acest cerc.

Devin un alt eu, Cu un alt nume si-un alt tel, Si stiu ca voi ramane nenteles, Dar simt ca doar asa pot sa traiesc.

Azi un alt eu am devenit Un alt destin s-a prabusit, Si l-am luat de la-nceput, Si am sculptat inca de-acum: Un alter ego pe veci sa raman.

Ostasuc Monica Resemnare Am plans asa mult, am suferit Un alt sfarsit Incat si sufletul m-a parasit Am pierdut ce-am avut, Un alt sfarsit a inceput, Si nu mi-a ramas- nimic. E diferit de cel trait Dar e mai greu ca un mormant Nimic e prea mult E un sfarsit- nimic mai mult- Pentru ce cer acum, Nu cer nimic si totusi e mult. E-n mine, simt cum urla Cu ura ma cheama sa sufar, M-am resemnat, dar nu am uitat, E greu sa stiu ca vine sfarsitul,M-am transformat in umbre ce tac, Mi-e greu sa accept viitorul. Si valuri de amintiri, ma napadesc, O, resemnare, greu te gasesc! E-un inceput de sfarsit, Si sufletul-mi panicat, E panica mare in trupul meu, Morminte grele, m-apasa sa pier.

Ostasuc Monica

Laureaii Premiului Nobel pentru Literatur1901-Sully Prudhomme,Frana(1839-1907)1902-Theodor Mommsen,Germania(1817-1903)1903-Bjornstyerne Bjrnson,Norvegia(1832-1910)1904-Frdric Mistral,Frana(1830-1914) -JoseEchegaray,Spania(1833-1918)1905-Henryk Sienkiewicz,Polonia(1846-1916)1906-Gious Carducci,Italia(1835-1907)1907-Rudyard Kipling,Anglia(1865-1936)1908-Rudolf Eucken,Germania(1846-1926)1909-Selma Lagerlf,Suedia(1858-1940)1910-Paul heyse,Germania(1830-1914)1911-Mauric Maeterlinck,Belgia(1862-1949)1912-Gerhart Hauptmann,Germania(1862-1946)1913-Rabindranth Tagore,India(1861-1941)1914-neacordat1915-Romain Rolland,Frana(1866-1944)1916-Verner von Heidenstam,Suedia(1859-1952)1917-Henrik Pontoppidan,Danemarca(1857-1943) -KarlGjellerup,Danemarca(1857-1919)1918-neacordat1919-Carl Sptteler,Elveia(1845-1924)1920-Knut Hamsun,Norvegia(1859-1952)1921-Anatole France,Frana(1844-1924)1922-Jacinto Benavente,Spania(1866-1954)1923-William Butler Yeats,Irlanda(1865-1939)1924-Wladislaw Stanislaw Reymont,Polonia(1868-1925)1925-George Bernard Shaw,Anglia(1856-1950)1926-Grazia Deledda,Italia(1871-1936)1927-Henri Bergson,Frana(1859-1941)1928-Sigrid Undset,Norvegia(1882-1949)1930-Sibclair Lewis,S.U.A.(1885-1951)1931-Erik Axel Karlfeldt,Suedia(1864-1931)1932-John Galsworthy,Anglia(1867-1933)1933-Ivan Bunin,U.R.S.S. dup 1925 stabilit n Frana(1870-1953)1934-Luigi Pirandello,Italia(1867-1936)1935-neacordat1936-Eugene O'Neill,S.U.A.(1888-1953)1937-Roger Martin du Gard,Frana(1881-1953)1938-Pearl Buck,S.U.A.(1892-1973)1939-Frans EemilSillanp,Finlanda(1888-1964)1940-neacordat1941-neacordat1942-neacordat1943-neacordat1944-Johannes Jensen,Danemarca(1873-1950)1945-Gabriela Mistral.Chile(1889-1957)1946-Hermann Hesse,Elveia(1877-1962)1947-Andr Gide,Frana(1869-1951)1948-Thomas Stearns Eliot,Anglia(1888-1965)1949-William Faulkner,S.U.A.(1897-1962)1950-Bertrand Russel,Anglia(1872-1970)1951-Pr Lagerkvist,Suedia(1891-1974)1952-Franois Mauriac,Frana(1885-1970)1953-Winston Churchill,Anglia(1874-1965)1954-Ernest Hemingway,S.U.A.(1898-1961)1955-Halldor Laxness,Islanda(1902)1956-Juan Ramon Jiemenez,Spania(1881-1958)1957-Albert Camus,Frana(1913-1960)1958-Boris Pasternak,U.R.S.S.(1890-1960)1959-Salvatore Quasimodo,Italia(1901-1968)1960-Saint-John Perse,Frana(1887-1975)1961-Ivo Andric,Iugoslavia(1892-1975)1962-John Steinbeck,S.U.A.(1902-1968)1963-Ghiorghios Seferis,Grecia(1900-1971)1964-Jean-Paul Sartre,Frana,(1905-1980)1965-Mihail olohov,U.R.S.S.(1905)1966-Shmuel Iosif Agnon,Israel(1888-1970)-Nelly Sachs,Germania,dup 1940 a trit n Suedia(1891-1970)1967-Miguel Angel Asturias,Guatemala(1899-1974)1968-Yasunari Kawabata,Japonia(1899-1972)1969-Samuel Beckett,Irlanda(1906)1970-Alexander Soljenin(1918)1971-Pablo Neruda,Chile(1904-1973)1972-Heinrich Bll,R.F.G.(1917)1973-Patrick White,Australia(1912)1974-Eyvind Johnson,Suedia(1904-1976)-HarrxMartinson,Suedia(1904-1978)1975-Eugenio Montale,Italia(1896-1982)1976-Saul Bellow,S.U.A.(1915)1977-Vicente Aleixandre,Spania(1898)1978-Isaac Bashevis Singer,S.U.A.(1904)1979-Odysseas Elytis,Grecia(1911)1980-Cyeslaw Milosz,S.U.A. i Polonia(1911)1981-Elias Canetti,Anglia(1905)1982-Gabriel Garcia Marquez,Columbia(1928)

Un Nobel printer scriitori-Andr GideScriitor, umanist i moralist francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatur n 1947, Andr Gide a abordat diferire stiluri: romancier psiholog tradiionalist, modernist inovativ, critic literar de marc, cruciat social i purttor de cuvnt pentru drepturile homosexualilor. Cutarea eu-lui liric n operele lui Gide ca laitmotiv al multor opere ale sale-rmne ns esenialmente religioas.Frmntrile tinereiiAndr Paul Guillaume s-a nscut la Paris n anul 1869, provenind dintr-o familie de hughenoi recent convertii la catolicism. Dup moartea tatlui su n anul 1880, Gide a fost crescut de 3 femei-mtua sa, o celibatar englezoaic n vrst, i mama sa de religie calvin care i-a dedicat ntreaga ei via. Studiaz la coala Asalcian ns este adeseori bolnav ceea ce determin ntreruperea studiilor, timp n care este instruit de profesori particulari.La vrsta de 13 ani se ndrgostete de verioara sa MadelaineRondeaux cu care se va cstori 12 ani mai trziu. Madelaine se va stinge din via n 1938 dup un mariaj de 43 de ani pe care mama ei, Maria Van Rysselberghe l va descrie n Cahiers de la Petite Dame 1918-1945(Caietele Micuei Doamne 1913-1945) ca o cstorie de rai i iad. n timpul acestui mariaj, considerat cea mai lung cstorie neconsumat din cte se cunosc, Gide a avut ocazional relaii homosexuale i a avut o fiic, Catherine, cu o alt femeie, n 1923.Lucrarea LesCahiersd'Andr Walter(Caietele lui Andr Walter, 1891) i deschide uile cercurilor literare simbolistice ale vremii. Cartea, publicat anonim pe cnd Gide avea doar 18 ani, povestea despre un tnr nefericit i dragostea lui pur pentru verioara sa Emmanuelle. Primele sale poeme apar n anul urmtor, dar pn n 1900 el abandonez total poezia.S nu doreti niciodat s mai guti din apele trecutului.Nu cuta niciodat s regseti trecutul n viitor. Ia din fiecare clip noutatea de neasemuit i nu-i pregti bucuria-sau afl ca n locul celei pregtite te va surprinde o alt bucurie. De ce n-ai neles oare c fericirea e ntmpltoare i i se poate ivi n fiecare clip ca un ceretor n cale?Vai ie dac spui c fericirea ta e moart pentru c nu visasei aa fericirea i c tu nu o admii dect conform dorinelor tale. Visul de mine e o bucurie-dar bucuria de mine e o alta-i nimic, din fericire, nu seamn cu visul pe care i-l furisei pentru c fiecare lucru preuiete ntr-altfel.O via presrat de cltoriintre 1893-1894 n timpul cltoriei sale n Africa de nord, studiaz diferite convenii morale care i ofer punctul de plecare pentru romanele sale psihologice Imoralistul(1902), scris cu treceri ntre naratorul intern i cel extern i La porte troite( Poarta ngust, 1909 ), un contrapunct critic la opera anterioar artnd nu hedonismul ci impulsul estetic ca for distructiv. n Paludes( 1895 ) Gide examineaz ironic fosta sa via, deoarece abia n Africa reuete s i acopere orientarea sexual. Dar evenimentul decisiv al acestor ani a fost o boal sever care l aduce n pragul morii precipitndu-i revolta mpotriva educaiei puritane primite. LesNourrituresTerrestres ( Fructele Pmntului, 1897), drama Saul( 1903 ) i mai trziu Le Retour de l'enfantprodigue( ntoarcerea fiului risipitor, 1907) sunt mrturiile acestei revolte.Cartea de poeme n proz Fructele Pmntului a devenit n anii 1920 cea mai popular oper a sa, care a influenat o ntreag generaie de tineri scriitori printre care existenialitii Albert Camus i Jean Paul Sartre. Imnul n poezie i proz nchinat frumuseii a fcut tinereteul receptiv s resping tot ce este artificial sau pur i simplu convenional. n 1909 Gide ajut la fondarea influentei reviste literare Nouvelle Revue Franaise( Noua Revist Francez) pentru care scrie numeorase eseuri i recenzii, aprnd clasicismul n literatura francez, respingnd naionalismul n literatur i declarnd c marile inteligene nu se tem niciodat de influene, dimpotriv le caut cu un fel de sete asemntoare setei de a tri.Un rezultat al revoltei lui Gide a fost libertatea i deschiderea fr precedent cu care ie aprarea homosexualitii, n Corydon( 1924), lucrare care a fost violent atacat. La jumtatea anilor '20 Gide devine un aprtor al victimelor sociale i cere condiii mai umane pentru criminali. El observase nedreptile sociale mai ndeaproape dect ali scriitori ncepnd din anul 1890 mai nti ca primar al unei comune din Normandia( 1896 ) apoi ca jurat n Rouen( 1912 ) i ca trimis special al Ministerului Colonial ( 1926-1926 ). n timpul cltoriei n Congo ( 1925-1927 ) i public autobiografia Si le grain ne meurt( Dac smna nu moare, 1924) care a fost comparat cu Confesiunile lui Rousseau iar jurnalul su de o via este publicat n trei pri mai trziu : Jurnal 1889-1939 ( 1939 ), Jurnal 1939-1942 ( 1948 ) i Jurnal 1942-1949 ( 1959 ).Gide i-a divizat opera narativ n prostioare ca LesCaves du Vatican ( Pivniele Vaticanului, 1914 ) i recitative clasice rstrnse ca La Porte troite ( Poarta ngust, 1909 ) i Symphonie Pastorale (Simfonia Pastoral, 1919 ), oper scris sub forma unui jurnal n care Gide exploreaz ipocrizia mascaradelor ca mila i datoria cretin. Un film de succes dup aceast carte a fost turnat n 1946 dei autorul nu a fost mulumit de rezultatul acestei ecranizri. Singura oper pe care a considerat-o roman a fost opera experimental de o structur complex LesFauxMonnayeurs ( Falsificatorii de bani, 1926 ) n care expune ipocrizia i autodezamgirea oamenilor care ncearc s evite dinceritatea. Literatur, politic i critic literarPn n anii '20 Gide era cunoscut n cercurile literare ezoterice i de avangard, dar n anii mai trzii a devenit o figur foarte influent, dei controversat. Cltoria sa la Congo a dat natere unui tulburtor raport asupra abuzurilor firmelor franceze. Dac n anii '30 Gide i-a pierdut o parte din admiratori din cauza simpatiei sale fa de comunism, tonul dezamgit al raportului cltoriei sale n Rusia, Le Retour de l'URSS (ntoarcerea din URSS, 1936 ) a scandalizat cealalt parte.Interesele lui Gide mergeau mult mai departe de graniele literaturii franceze. El a tradus din Shakespeare, Whitman, Conrad i Rilke. Era un critic literar cu influen ( Pretexte, 1903;Noi pretexte, 1911 ) i era n special atras de scriitori problematici ca Dostoievski despre care a scris i o carte ( 1923 ). Printre ultimele opere a lui Gide se numr Thse ( 1946 ) ca i mai timpuriul Oedip ( 1931 ) rescrierea unui vechi mit. Operele complete a lui Gide au fost publicate n 15 volume ( 1933-1939 ). S-a stins din via la 19 februarie 1951.Nu accepta viaa aa cum i-o propun oamenii. Nu nceta s crezi c ea er putea fi mai frumoas;viaa ta i a celorlali oameni;nu o alta viitoare care ne-ar consola de aceasta i ne-ar ajuta s-i acceptm mizeria. Nu accepta. Din ziua cnd vei ncepe s nelegi c nu Dumnezeu trebuie s rspund de toate relele vieii ci oamenii, n-ai s te mai resemnezi s admii aceste rele.

Un Nobel printre scriitori-Sinclair LewisHarry Sinclair Lewis a primit premiul Nobel pentru fora i plasticitatea artei lui descriptive, precum i pentru darul de a crea cu ascuime i umor personaje reprezentnd tipologii noi.Un copil bolnav de lecturPrimul american care a primit premiul Nobel pentru literatur s-a nscut la 7 februarie 1885 la Sauk Center, un mic orel din Minnesota, n Vestul Mijlocu. Acest copil singuratic a citit din abunden i, n ciuda capacitilor intelectuale evidente, nu i-a fcut prea muli prieteni. Dup absolvirea Universitii Yale, n 1908 Sinclair Lewis i-a petrecut muli ani cltorind, lucrnd n domeniul jurnalistic i al caselor de editur. El i-a publicat prima oper n anul 1914, i, puin dup aceea s-a cstorit cu Grace Hegger.Urmtorii ase ani i-a dedicat scrisului, i, dei a produs patru romane i un oarecare numr de nuvele el a trebuit s atepte anul 1920 i apariia romanului Strada mare pentru a dobndi celebritatea literar. Anii '20 l-au surprins n apogeul reuitei,culminnd cu premiul Nobel n anul 1930. Lewis manifesta totui o oarecare instabilitate : el a efectuat frecvente cltorii n Europa. n 1928 a divorat de Grace Hegger pentru a se cstori cu Dorothy Thompson, de care s-a desprit n anul 1942. Dei uneori se dovedea un om fermector, i se ntmpla adesea s fie grosolan i orgolios, tendine exacerbat, fr ndoial n urma declinului progresiv care a nceput n anul 1930. A continuat s publice timp de douzeci de ani;totui niciodat producia sa literar nu a mai atins calitatea operelor precedente.

Iubesc America, nu-mi place.Aceast lapidar mrturie fcut de Sinclair ctre sfritul vieii explic traiectoria urmat de existena lui i reprezint cheia laturii rezistente a creaiei lui. Eforturile au fost ncununate n anul 1920 de romanul Strada mare, satir magistral a vieii de provincie. Aceast oper, c care iniia 10 ani de producie abundent, prin succesul eu rsuntor, i-a constrns pe americani s-i reconsidere comportamentul, cultura, valorile sociale, ambiiile naionale. Bilanul n-a plcut tuturoraCarol Kennicott, eroina romanului, o tnr idealist, dar naiv, decide s cntreasc ceea ce-i ofer existena i s fac mai bun lumea ce o nconjoar. Ea aspir s fac ceva n via, fr a putea s specifice ce anume. Ea crede c i-a gsit scopul vieii n a-l urma pe Dr. Will Kennicott, cel cu care recent se cstorise, n micul ora natal din Gopher Prairie. Atunci cnd ea se ateapt s culeag elogiile datorate opiniilor sale progresiste, nefericita descoper un ora care refuz s-i adopte ideile, care par n ochii locuitorilor ca fiind de un extremist excesiv.Doi ani mai trziu a aprut Bibbitt. Geoarge F. Bibbitt , agent imobiliar, este mndru n calitate de zelos cetean al oraului Zenith, ora imaginar din Vestul Mijlociu. Conveniile sociale troneaz aici : manierele, moralitatea, chiar i arhitectura se supun unor criterii standard. Babbitt reprezint o satir vie a americanului mijlociu preocupat mai degrab de contul din banc dect de sufletul su : el este grosolan, zgomotos, conservator, ipocrit. Lewis reuete totui surprinztor s nfieze un personaj adesea respingtor, dar care poate fi uneori simpatic ntr-un mod inexplicabil. n adncul fiinei sale Babbit are sentimentul c viaa sa cunoate un gol. De-a lungul romanului, Babbitt i neal soia, i neglijeaz copii i i prsete muli prieteni. Lewis pare s subscrie el nsui la prelnicul liberalism care l cuprinde pe Babbitt? Efectele sale asupra personajelor nu sunt n orice caz cu adevrat concludente : banda tinerilor pe care ncepe s o frecventeze se comport ca nite adolesceni ntrziai i joac rolul unor boemi. Opera se ncheie cu imaginea lui Babbit ntors la conservatorsimul i la vidul existenei sale.Arrowsmith ( 1925 ) ne prezint aceeai critic acerb, dei povestirea pare s fie mai puin deschis spre o comedie satiric. Dr. Martin Arrowsmith pare ntr-adevr un erou cnd ncearc s i pstreze integritatea tiinific n ciuda unui corp medical dezumanizat, corupt i venal. Aceast lucrare a primit elogiile criticii pentru fora viziunii sale i pentru expunerea plin de talent a datelor tiinifice astfel c i se va decerna premiul Pulitzer, distincie pe care Lewis se va grbi s o refuze cu mndrie, protestnd mpotriva acestui fenomen i artnd c acest gest de recompens produce autori nfrigurai, politicoi, asculttori i sterili, un elitism conformist care-i displcea n totalitate. Va fi criticat dei i se va recunoate curajul pentru a fi adoptat aceast atitudine vindicativ, doar n scopul de a-i face publicitate i de a-i lua revanan anul 1926 apare Lacul care viseaz, roman de o calitate mediocr care relateaz o aventur care se petrece n pdurile slbatice din Canada. Totui n Elmer Gantry ( 1927 ), Lewis, din nou n mare form, se las n voia unei satire pline de fora lumii corupte i avide a sectelor organizate care copleesc America. Rspunznd speranelor lui Lewis, lucrarea a declanat o furtun de proteste pstentative, venind mai ales din partea bisericii : n toat ara, pastorii s-au adunat n scopul de a condamn aceast carte, care pe alocuri a fost interzis. Scriitorul a pus punct acestui deceniu fertil n realizri cu Sam Dodsworth ( 1929 ) care relateaz evoluia personal a unui cetean din Zenith. Acest bogat fabricant i-a vndut afacerea, cci a decis s fac o lung cltorie n Europa nsoit de soia sa, Fran. Lewis i-a imaginat un american, care n ciuda unor limite pe plan cultural, rmne la fel de cinstit, loial, inteligent i deosebit de simpatic, n comparaie cu Fran. Aceasta se dovedete la fel de pueril, crud, egoist i manipulatoare.

Un scriitor prea simplistDac Sam Dodsworth ncheie anii '20, apoteza a reprezentat-o mai ales atribuirea premiului Nobel, eveniment care a avut loc n noiembrie 1930, dei pentru el acest lucru nu a reprezentat o victorie facil. Dac criticii se simeau fericii s vad c un american a reuit n sfrit s l obin ( dei unii estimau c Henry James ar fi meritat cu adevrat aceast onoare, douzeci de ani mai nainte ), Lewis era departe de a culege sufragiile acestora. Universitarii vedeau n Lewis, un autor prea simplist, prea naiv i ceea ce era mai ru, iubit de cititori. Mark Schorer scrie : Spiritele luminate i virulente nu l-au luat niciodat n serios pe Lewis. Eperimentalitii, la fel ca i expatriaii, l considerau un slujba al penei care se vindea bine. De asemenea tinerii extremiti l considerau analfabet, din punct de vedere politic i autori mai n vrst s-au ridicat mpotriva sa n numele artei. A continuat s scrie i dup 1930, dar i lipsea pasiunea. Valorile americane pe care le considera falese, ipocrite i corupte preau acum convenabile i onorabile. El a cunoscut un declin precipitat i, dei este respectat n Statele Unite, nu-i gsea loc printre cei mari.

Un Nobel printrescriitori-T.S. EliotLaureat al premiului Nobel pentruliteratur n anul 1948 pentru contribuia sa remarcabil de pionierat la poezia zilelor noastre,Thomas Stearms Eliot a vzut lumina zilei la Saint Louis,Missouri(S.U.A.) la 26 septembrie 1888.A urmat studii de filologie i filozofie la Universitatea Harvard.n perioada 1906-1909 l descoper pe Laforgue i curentul simbolist.Din aceast perioad dateaz poemele sale timpurii care include Potrait of a lady (Portretul unei doamne) i nceputul operei Prufrock.Dup 1911 i continu formaia mai ales la Sorbona apoi(1914) la Margburg,n Germania,de unde trece la Oxford ca student n filozofie la Merton College.Interesul pentru istoria gndirii se mpletete de la nceput cu dragostea pentru marea poezie:entuziasmele juvenile ale lui T.S. Eliot sunt Dante,Robert Browning,John Donne,Jules Laforgue,teatrul elizabetan,romanele lui Henry James.n perioada 1911-1914,dup ce absolvise la Harvard,ncepe o lucrare despre filosofia lui Francis Herbert Bradley. Studiile n Germania i sunt ntrerupte de rzboi.i stabilete reedina la Oxford i scrie scurte poeme satirice.Prufrock este publicat la Chicago n iunie 1915,se cstorete cu VivienHaigh-Wood.

nceputurile unui poetDebutul su ca poet fusese n 1907 dei prima poezie cu caracter major, The Love Song of J.AlfredPrufrock(Cntecul de dragoste al lui J. Alfred Prufrock) vede lumina tiparului abia n 1915 n revista Poetry din Chicago.Debutul n critic poate fi socotit eseul su cu caracter pragmatic Traditionandthe individual talent(Tradiia i talentul personal,1919).n volum debuteaz n 1917 cu PrufrockandOtherObservations(Prufrock i alte observaii)iar n calitate de critic n anul 1920 cu The Sacred Wood(Pdurea Sacr). n perioada 1917-1920 este angajat a Lloyd's Bank i scrie numeroase editoriale i recenzii. Scrie poeme franceze, catrene, Gerontion.Unul dintre cele mai importante momente ale carierei sale literare este publicarea poemului The Waste Land(ara pustie,1922) n primul numr al revistei Criterion, ntemeiat de el i pe care o va conduce pn la ncetarea apariiei n 1939. Pentru aceasta primete Dial Award i devine corespondentul din Londra al revistei La Revue Franaise(Revista Francez). A fost pe rnd profesor, funcionar de banc, colaborator i apoi director al prestigioasei edituri londoneze FaberandFaber.Absorbit de mediul intelectual i artistic european, opteaz n 1927 pentru cetenia englez. La Londra ntlnete un alt important scriitor american stabilit n Europa, pe Ezra Pound, mpreun cu care iniiaz i ctitorete-n toi anii interbelici-vasta micare de inovare modernist a poeziei de expresie englez.n anul 1932 public SelectedEssays (Selecie de eseuri) care cuprinde i mare parte din Pdurea Sacr iar n 1935 public Poeme 1909-1935.n anul 1947 soia sa se stinge din via n urma unei suferine ndelungate; T.S. Eliot se va recstori 10 ani mai trziu n 1957 cu Valerie Fletcher.Primete premiul Nobel pentru literatur n 1948 i n acelai an regele George al VI-lea i acord distincia Order of Merit.Alte titluri din opera sa sunt: AshWednesday(Miercurea cenuii, 1930), SweeneyAgonostes:Fragments of an Aristophanic Melodrama(SweeneyAgonostes, fragmente dintr-o dram aristofneasc, 1932), The use of poetryandtheuse of criticism: studies in therelation of criticism topoetry in England(Folosul poeziei i folosul criticii:studii despre raportul dintre critic i poezie n Anglia, 1933), Notes towardsthedefinitions of culture(Note pentru o definire a culturii, 1948), On poetryandpoets(Despre poezie i poei, 1957).

Figur complex a literaturii universaleComplexitatea personalitii lui T.S. Eliot nu poate fi neleas pe deplin fr sublinierea rolului su cu totul deosebit de animator de cultur, de ef de generaie i de coal. Prin propriul su vers, prin eseuri, prin aciunea fecund pe plan intelectual i spiritual a revistei Criterion, T.S. Eliot a contribuit ca puini alii n prima jumtate a secolului XX la primenirea limbajului i expresiei poetice engleze la reaezarea actului creator ntr-o matc valoric luminat de reperele celei mai nobile tradiii europene: att gndirea critic ct i timbrul modern al poeziei anglofone i datoreaz foarte mult. Nu mai puin important este contribuia lui la dezvoltarea teatrului, T.S. Eliot fiind acela cruia literatura de expresie englez i datoreaz-n termenii unei moderniti discrete-rensufleirea conceptului i practicii de teatru poetic. Murder in theCathedral(Crim n Catedral, 1935) este punctul cel mai memorabil al acestei cotituri;n aceast pies(al crei personaj principal este Thomas Beckett) ca i n cele din urm care i-au urmat lui T.S. Eliot mbin valori ale tradiiei cu expresii scenice de o modernitate ferm constituit i de la sine gritoare. Gnditorul umanist(critic al barbariei fasciste n poemele de rzboi FourQuartets-Patru cvartete) artistul cuvntului i eseistul profund s-au ntlnit n chip fericit n personlitatea creatoare a lui T.S. Eliot, opera sa-pe ct de divers pe att de solid construit-fiind mrturia uneia dintre contiinele majore ale secolului. Scriitorul s-a stins din via la 4 ianuarie 1965.

Incercari literare Magia unei carti

Citind, nu numai c o s capei informaii noi, ci i prieteni noi. O carte este un prieten, un profesor, un printe. Ea nu te va trda niciodat i i poate oferi sfaturi, povestiri nemaiauzite, cuvinte dulci i nu n cele din urm aventuri de neuitat. Cnd citesc, simt c zbor, c parcurg aceleai aventuri ale personajelor, oferindu-mi sentimente variate: de dragoste, de team, de bucurie, chiar i de tristee. Din fiecare carte, pe care am citit-o am nvat ceva nou, am cltorit gratis n mai multe ri, am luat contact cu alte lumi, culturi i timpuri ceea ce mi-a mbogit creativitatea, imaginaia i cultura general. Am citit sute de cri, am atins mii de pagini de hrtie, milioane de rnduri i am parcurs miliarde de cuvinte pe care nu le voi uita niciodat.Citind, m relaxez i mi limpezesc mintea. Multe cri m-au fcut s rd, s zmbesc, s plng. Mi-au rspuns chiar i la unele ntrebri, pe care nu indrzneam s le pun. Crile au fost mereu alturi de mine: m-au ajutat la teme, m-au fcut s surd cnd am fost trist, m-au ajutat s evadez din lumea real i sa intru ntr-o lume numai a mea. Au fost i sunt n continuare cei mai buni prieteni, pe care i-am avut vreodat.Aa c data viitoare cnd deschidei o carte, lsai-v nvluii de magia ei!

Hail Gabriela Anca Printre stele

Ce e mai frumos dect s locuieti printre stele? S te nveleti n fiecare noapte cu ptura neagr a cerului, n timp ce te lai nclzit de cldura i lumina acestora. S priveti nencetat pe fereastra universului sclipiri angelice i dulci. Unele stele par de zahr i ai vrea s i se topeasc n gur aa cum se topesc n zare, formnd spirale nclcite de lapte. Ar fi minunat s te oglindeti ntr-un cristal de ghea i s simi vapori de ap cum i flutur prin pr chiar dac va trebui s-i scuturi hainele de praful cosmic aezat dup ce le-ai lsat s pluteasc n infinitul ndeprtat. Mai fantastic ar fi s faci plaj pe asteroizi, s cltoreti pe comete, s admiri coroana solar i s-i desenezi propriile constelaii. Attea experiene galactice i attea aglomerri de materie cosmic te fac s-i doreti s fi printre stele.

Hail Gabriela Anca

Luna

In bataia usoara a vantului, in noapte luna danseaza, absenta, pe codri. Nici arborii falnici nu reusesc sa o umbreasca cu puterea lor, nu reusesc sa-i fure din frumusete. Deci rece, continua sa stapaneasca intreg tinutul, domina cerul, iar stelele i se inchina coborand din ubrele noptii. De atatea veacuri, de cand apare si dispare din orasul in care ploua de trei ori pe saptamana, a ramas neschimbata, a ramas un mister.Farmecul ei unic, vraja acesteia ti se invaluie, noapte de noapte, pana cand cazi in candenta ei.Vrei sa o urasti, dar nu i te poti impotrivi, traiesti ca s-o vezi numarand stelele, traiesti ca sa o admiri in gand.Iti devoreaza sufletul, iti fura privirea, aratandu-ti pe cer minunile ei, dar inima ta e prinsa in sperante, e prizoniera lunii, facandu-ti mintea sa zboare si sa-ti fie confuza, ca doua jucarii stricate.Ea captureaza suflete si cucereste inimii, capteaza atentia fiecaruia si se simte un mister al noptii.

Straton Alexandra

Adio, copilarie!Toti crestem, ne maturizam, traim si murim. Niciodata nu uitam poate cea mai frumoasa perioada a vietii noastre: copilaria. Copii fiind credem ca totul ne este permis, ca viata e un joc nostim, iar noi, oamenii, suntem jucarii. Si desi lumea noastra era un joc, noi il controlam: prin simplul fapt de a crede ca totul e posibil si ca orice vis poate deveni realitate fara nici macar cel mai mic efort. Ca si in orice alt joc sunt atat avantaje cat si dezavantaje: avantajul este ca am invatat ce e bine si rau, am invatat cum sa fim noi insine si sa traim in societate. Dezavantajul este ca trebuie sa parasim acest joc si sa mergem la urmatorul nivel: maturitatea. Regulile acestui nivel sunt total diferite , cand o sa clacam nu o vom putea lua de la inceput, trebuie sa ridicam capul si sa mergem inainte.Viata este un joc cu suisuri si coborasuri, in care copilaria trece ca o fractiune de secunda si fara sa ne dam seama se trece de la joc la responsabilitate.Cred ca oricine dintre noi ar vrea sa redevina copil, sa scape si sa incalce regulile impuse de societate. Deci, sa pretuim copilaria, caci ea a fost leaganul fericirii noastre. Blindu Ana-Maria

Viitorul apropiat

Ma ascund in coroana verdelui de iarba, dar nimic mai verde ca acel din mine. De-ar fi fi avut candva zeii fiinta, verdele acesta ar fi fost fiinta lor. Uneori, ma doare un gand, si m-apuca un dor de duca, fara seaman, dar vad coroana verdelui de iarba. Si sunetul greu, asemenea cristalului parca-i tot verde Asa vede, sufletul meu.Din suflet chiar ies pasari cu mult mai visatoare decat mine, mereu cutezatoare, infruntand furtuni. Dragostea mea colinda carari nevazute.N-o simti dupa tremurul pietrei ce-o calci? E ea ca si cum ai visat O noua camera din viitorul apropiat, cu ferestrele mari, luminate ca cele de la palatul lui Praslea cel Voinic. Usa fermecatoare, are o culoare aramie ce iti deschide lumea celuilalt taram. Peretii sunt viu colorati, iar dejur-imprejurul patului atarna baldachini pastelati. Sub cerdacul scaldat in lumina, un future rotund isi pierde polenul in flacara surda la rugi si chemari. Fluturi, flori si vise Plutesc si nu mai stiu daca pe cer, daca pe ape. Dar ce-aud?! Pasarile isi canta doinele, facandu-ma sa uit de visul meu si sa revin la realitate. Straton Alexandra

Pierdut in timp. . .

Parfumuri delicate, miresme imbietoare, adierea dulce si usoara ce-mi deschide sufletul, toate plutesc in jurul meu si ma atrag in lumea lor magica ce nu va cunoaste niciodata sfarsitul. Privesc hipnotizata lumina purpurie a asfintitului iar inima imi sopteste ca abia acum va incepe adevarata aventura a vietii mele. Se aude un sunet cald dar destul de rasunator in acea padure fermecata plina de culoare si zambet. E ca un corn de vanatoare. Probabil sunt centaurii ce au iesit din ascunzisurile lor umbroase, acum, dupa ce in sfarsit cerul ca un safir acoperit cu pulbere de aur vegheaza asupra tuturor. . . Ochii-mi sclipesc de admiratie. Albul luminos al florilor de mangolie ma incanta pe deplin. Zanele imbracate in matase si dantela zboara vesele ca niste licurici , iar ochii lor irezistibili reflecta lumina. Privesc in sus si mi se pare ca stelele coboara pe Pamant. Dar m-am inselat. . . mii de fluturi dadeau nastere unei ploi de stele raspandind polenul florilor. Era o lume magica , este si va continua sa fie la fel de incantatoare. . . este o magie ce nu se sfarseste niciodata. Insa, ce am trait eu a fost doar visul unei nopti de vara. Probabil ca picaturile fierbinti ale ploii senine de vara au patruns adanc in sufletul meu. . .

Dumitriu Alexandra

ApusSoarele arunc ultimele fascicule din razele sale sngerii pe cerul nsetat de lumin. Norii par a fi cicatricile rmase n urma unei lupte crncene, din care nc se mai preling picturi de snge. Frunzele copacilor se prind ntr-un dans nebun, frenetic n btaia vntului care poart pe aripile sale iele cu capete ncoronate cu smaralde i rubine, ce par a opri timpul n loc pentru a-i pregti grandioasa sosire. Trunchiurile noduroase ca de abanos ale copacilor par a fi creaturi mitologice ce au evadat pentru a nspimnta natura prin imensitatea lor. Ciorile nal cnturi diavoleti n naltul cerului. Penele strlucitoare, nmuiate parc n smoala din adncurile Iadului, strlucesc spre a face n ciud mndrului Soare, care se ascunde n spatele munilor, adevrai gigani ce vegheaz n tain acest pmnt sacru.Dintre norii stini, se nal falnic Luna, nvemntat n zale de argint, urmat de o ntreag otire de stele ce mpnzesc bolta cereasc. Ielele dispar, frunzele se opresc din dans caznd ntr-un somn adnc, iar ciorile, copii ai diavolului, i gsesc adpost pe clopotnia catedralei.Ritualul nocturn este tulburat de btile vibrnde ale clopotului, care anun miezul nopii. Acum, spiritele care nu i-au gsit linitea se dezlnuie, iar creaturile nopii url n lumina palid a lunii. Iadul se dezlnuie pe pmnt. Apa pur i cristalin a lacului este tulburat de cntul mirific al unei sirene care nnoat spre mal, ascunzndu-se ntre trestiile nalte.n tot acest haos incontrolabil, nimeni nu observ c luna prsete cmpul de lupt, se pred, pentru a face loc Soarelui, cel care are puterea s alunge demonii, s conduc spiritele spre adevrata Lumin Cereasc i s curee pmntul de creaturile scpate din lanurile Iadului.Astfel, ncepe o nou zi, Soarele nclzete i lumineaz din nou chipurile oamenilor. Dar nimeni nu realizeaz c timpul se scurge din nou, iar un alt apus nseamn nc o zi irosit n zadar, de care nu tim s ne bucurm i pe care nu o trim cu adevrat.

rc-Candrea Antonela

Apus de soare

O raza plapanda imi mangaie obrazul plans iar soarele pleaca de pe bolta cereasca si aluneca usor pe luciul albastru, lasand urme rosii de caldura, ce crapa cerul rece si limpede, fara durere. Strapunge ca un cutit orizontul si lasa in urma un drum nemarginit singuratatii mele.Amintirile se lasa greu duse, ca si cum o mana uscata si calda ar zgaria cu regret cerul si n-ar mai vrea sa plece.E o lupta intre soare si luna, intre fericire si tristetesi acum, la apus de soare, durerea ma inconjoara si acopera fericirea, acopera clipa iubirii traite. Acopera soarele, sub ale carui mari petale ne-am sarutat. Si toate florile se ascund in lumea lor fara sfarsit. Natura toata are secrete, se inchide fara regrete si pleaca la culcare.Si doar eu raman s-asist, cum dispare si ultima raza de soare, in amintirea zilei ce a trecut. Si numai straluceste ca altadata, se pregateste sa moara, sa se scufunde in abis.Dupa ce soarele se oglindeste in apa si-i canta marii acea serenada, cu care-i deschide poarta ruginita de fier, paseste cu incredere pe o cale, unde va disparea pentru un timp. Tremura-n fata iubitei ca un indragostit si-apoi se contopeste in marea infinita.In urma-i raman stele si luna cea rece, care domneste in intuneric. Asa dispare inca o speranta, o zi in care as fi putut sa te-ntalnesc si apare un regret uitat pe o piatra in suflet.Si-acum ma-ntreb: De ce...? De ce a plecat si a lasat in urma doar tristete? Oare maine va rasari acelasi soare...? Si daca el va mai trai dupa ce a murit, a disparut, inima mea imi va pieri si nu va mai straluci ca-n trecut.E apus de soare pe bolta cereasca, apus de soare si-n inima mea... Ostasuc Monica

Prin natura si prin vis

Naturaun spatiu perfect si mirific, unde fiecare fiinta cat de mica are un rol si fiecare floare spune o poveste si multa lumina si splendoare ne daruieste.Deschid usor portita din gradina bunicii, putrezita de greutatea stropilor de apa, care s-au adunat in timp si si-au lasat fiecare amprenta, creand in cele din urma semnele si enigmele nedescifrate ale naturii. E poarta care ma teleporteaza in alta lume. O lume unde totul e perfect si simplu.Pasesc cu incredere pe covorul de iarba verde, care se scalda in lumina razelor de soare si deodata, o adiere de aer curat si proaspat ma loveste in obraz. Si o lumina stralucitoare ma orbeste. Simt ca am intrat pe un taram de basm, undeva sus la inaltime ca si cum as fi ajuns la stadiu de iluminat, pentru ca trupul nu il mai simt cu exactitate si doar niste tuse neconturate ies la iveala din cand in cand. Dar simt ceva mult mai profund: dragoste, fericire si poate cel mai important, imi simt inima cum bate iar cu putere de parca pulsul a inviat.Dupa ce am reusit sa deschid ochii, in ciuda luminii puternice, am vazut in jurun paradis! Doi copaci mari si impunatori priveau de sus natura magica si jucau rol de scut impotriva razelor prea grele, care ar fi putut apasa greoi asupra petalelor fragile si colorate ale florilor.Ce interesant! mi-am zis in gand Nu sunt orice culori: albastrul viorelei are imprimat in el, atat valuri deschise de apa cat si cer profund si inchis la culoare. Este ca si cum cele mai mici elemente ale naturii, fura cu invidie cate un strop de esenta de la fiecare lucru maret.Un camp de flori magic si parfumat ma face sa visez si sa zambesc, sa fac trecerea de la realitate la fictiune, E minunat si nu e foarte complicatSunt lucruri firesti, carora mama naturale atribuie magie.Ma las dusa de val si ma intind usor pe pamant. E rece, proaspat si umed Ma uit in sus, la cer si il vad atat de departe, atat de mare ca un infinit, pe care niciodata n-as putea sa-l patrund. De jos lumea e altfel si abia acum inteleg magia natrurii care exista in fiecare lucru.Ma apropii de tulpina unei flori, sa vad cum urca mica furnica agale, sa descopar ce ascunde si ce vrea sa faca. Dar deodata cerul se invarte si gradina penduleaza ca acul ceasornicului. Nu stiu exact ce se intampla cu mineDeschid usor ochii si vad in ceata semineul din casa si fereastra, care primeste lumina calda a soarelui de dimineata.A fost un visCe pacat! mi-am zis eu. Si ce coincidenta sa ma trezesc acum, tocmai cand era sa descopar misterele naturii, ca si cum mama natura nu ar fi vrut ca eu sa aflu mai multe, ca sa poata sa-si pastreze puritatea.Faptul ca natura ramane inca magica si plina de mistere o face speciala. Si faptul ca visul se termina exact cand nu vrei, il face tot mai misteriosImi dau seama ca natura e un vis magic, iar visul magic are in centru natura! Ostasuc Monica

Regrete

Oare de cte ori pot s cad? Oare de cte ori, orele au zburat fr s-mi dau seama? S-au scurs ca nisipul dintr-o clepsidr. n tot acest timp am czut fr oprire. De attea ori m-am i ridicat, ntrebndu-m cum ma vor aprecia ceilali dac nu sunt ceea ce vor ei s fiu. Cred c a putea doar s sper. Regret c m-au vzut cznd, c m-au prins la un moment greit, inoportun. A vrea s-mi dea o a doua ans, un al doilea start. Nu vreau sa naufragiez n singurtate. Regret c indiferent de vreme, nu am o pauz sufleteasc. S nchid mcar pentru o clip ochii, s uit de tot i s ascult tcerea lucrurilor, care m nconjoar. Mereu e la fel. Am ctigat un joc, am pierdut altul. Regretele s-au adunat ntr-o camer izolat din inima mea. Am plns, pn cnd rurile de lacrimi s-au transformat ntr-un lac, ntrebndu-m cum pot s m neleag ceilali, cnd nu m cunosc. Motive pe care nu o s le tiu niciodat. Regretele s-au npustit asupra mea ca un nvod. M simt pe jumtate n via, nu mai am cuvinte, nu mai sunt eu nsmi i a milioana oar plng.

Hail Gabriela Anca

coala Galactic de pe Terra compunere tiinifico-fantasticChiar dac se afl pe Terra, la coala Galactic merg i alte fiine de pe alte planete. Eu locuiesc pe Terra i sunt om. Merg la aceast coal pentru c e aproape de casa mea. Alte fiine de pe alte planete merg la acest coal pentru a evita aranienii. Sunt nite fiine oribile cu un comportament deplorabil. Aadar prietenii mei sunt de pe alte planete cum ar fi: Crint este de pe Saturn, Stridi e de pe Lun, Zozole e de pe Pluto, Lazara este marian, Hosti e de pe Neptun, Luke e de pe Mercur i Vector de pe Venus. Am prieteni de pe toate planetele i toi mergem la coala Galactic.O zi la coala Galactic ncepe prin teleportarea de acas la coal. Apoi ncep orele care sunt: limba romn( normal c trebuie s tim foarte bine limba colii n care nvm) , filozofia tiinei, fizic cuantic sau matematic cuantic, desen 3D, limba venuian, historimatic, biologie extraterestr, sport galactic i altele. Cea mai interesant este biologia extraterestr unde am nvat cum s clocim un ou de extraterestru chiar dac nu e att de folositor. La sport galactic am jucat tentaculebal. Eu, prietenii mei i cei care n-au tentacule am jucat cu minile. La ora de limb venuian profesorul ii aduce chitara i cntm melodii n limba venuian. Ne place foarte mult. Prietenii mei sunt uimii de acest instrument pentru c pe planetele lor nu exist. Fiind ultima or ne teleportm acas foarte relaxai.Aceasta este o zi la coala galactic de pe Terra. Cea mai grozav coal din toat galaxia. n fiecare zi abia atept s merg la coala Galactic i s trec din nou printr-o alt aventur extraordinar cu prietenii mei extrateretri. Hail Gabriela AncaDe-ale tinerilor Magia primei iubiriSentimentul suprem, care inmoaie pana si cele mai tari inimi si sparge cele mai mari ziduri este acela de iubire.Iubirea e un cuvant atat de simplu si totusi atat de complicat in sinea lui si-atat de greu de inteles. Nu sunt cuvinte inca pe acest pamant, care sa explice acest sentiment. Si-atunci iubirea este relativa? Ramane ceva nedeslusit, ce-apare din senin, uneori cand nu te astepti, se hraneste si creste in inima si cateodata se usuca treptat si lasa-n urma izvoare de lacrimi si mari de durere, dar si amintiri atat de fericite si regretabile?Prima iubire e magica, pura si memorabilia. Aceasta apare de obicei la varsta adolescentei, spontan si din nimic, rasare o floare, un trandafir. Si nici nu stii ce te-a lovit si ce s-a intamplat. Trupul tresare la orice atingere si inima zboara, e libera, iubeste si e fericita.Cand iubesti vezi lumea cu alti ochi, ca si cum ai intrat intr-un alt cadru, intr-o lume frumoasa de basm si plina de minuni. Sentimentul acela de frica, pentru a nu face ceva gresit, care sa supere persoana iubita, grija pentru aceasta si punerea ei pe locul intai, inainte de viata ta, e ceea ce se cheama prima iubire, iubirea adevarata.De aceea nu trebuie sa ne inchidem inima cu-n lacat ruginit si cand va bate iubirea la poarta sa gaseasca inchis.Prima iubire ne-nvata sa iubim, sa daruim infinite magica! Ostasuc Monica Definitia dragostei

Dragostea...cel mai pur sentiment, cel mai curat i apreciat de toat lumea!Dragostea a existat dintotdeauna, de la nceputul lumii, pn n prezent i va continua s existe pentru totdeauna.Oamenii, uneori nu i pot atribui dragostei o definiie, spun doar c este un sentiment puternic. Dar aceast definiie exist, n Cartea Crilor, apostolul Pavel n epistola nti ctre Corinteni ne prezint definiia dragostei: Dragostea este ndelung rbdtoare, este plin de buntate, dragostea nu pizmuiete; dragostea nu se laud, nu trufete, nu se poart necuviincios, nu caut folosul su, nu se mnie, nu se gndete la ru, nu se bucur de nelegiuire ci se bucur de adevr, acoper totul, crede totul, ndjduiete totul, sufer totul. Dragostea nu va pieri niciodat!Aadar, aceasta este definiia dragostei. Noi dac n-am avea dragoste, am fi nimic. Chiar dac am dispune de toate crile i toate cunotinele i nu am avea dragoste nu am exista ca oameni. Chiar dac am vorbi toate limbile acestei lumi i nu am avea dragoste, totul ar fi n zadar. Dac ne-am da toat averea sracilor i nu am avea dragoste, nu ne folosete la nimic.n concluzie, dragostea va dinui pentru totdeauna, chiar dac timpul trece.

Varasciuc Arianda

Fericirea

Fericirea ncepe atunci cnd ai gsit sensul vieii. Fericirea are la baz buntatea, iubirea, iertarea, rbdarea, respectul, generozitatea i sinceritatea.Iubirea i iertarea sunt cele mai importante n cadrul fericirii, deoarece dac cineva are puterea de a ierta va putea s i iubeasc. Cnd cineva i greete iar tu l ieri atunci aduci o raz de soare n viaa lui. Toat lumea vrea cldur, iar cnd acel bulgre de lumin i face apariia toat lumea e fericit i se bucur de lumin.Mark Twain spunea c : Buntatea este limbajul pe care surdul l poate auzi i orbul l poate vedea. Pentru a fi fericii trebuie s gsim bucuria de a-i ocroti pe cei din jur.Maica Tereza spunea despre buntate c: Vorbele pline de buntate pot fi spuse uor i repede, dar efectele lor sunt nepreuite. Buntatea mai nseamn s trieti n aa fel nct la sfritul zilei s poi spune : Astzi am adus o bucurie n viaa unui om i datorit faptelor mele el poate deveni mai bun i mai ntelept.Alt caracteristic a fericirii este rbdarea. Unii oameni nu sunt rbdtori, dar fiecare dintre noi trebuie s se obinuiasc cu ideea c oamenii nu sunt perfeci.Respectul n zilele noastre i-a cam pirdut din esen, dar fiecare dintre noi ar trebui s ne comportm cu ceilali ca si cum ne-ar fi prieteni.Generozitatea nseamn s ncerci s fii altruist cu ceilali oameni, chiar dac ei nu i ofer generozitate. Fii tu generos i astfel, prin comportamentul tu se pot schimba i ei. Niciodat s nu uii s oferi ncurajare in orice ocazie, care i se ivete.Sinceritatea nseamn s fii tu nsui cu cei din jur. Niciodat s nu-i trieti viaa ncercnd s-i impresionezi pe ceilali, ntr-un final oamenii te vor judeca oricum.n final, a vrea s v spun c oamenii nu v vor arta buntate chiar dac le vei oferi; nici iubire, nici iertare, nici respect, nici generozitate i nici rbdare. Dar voi putei fii un exemplu pentru cei din jur.Mahatma Gandhi spunea c : Fii schimbarea pe care vrei s o vezi n lume!

Varasciuc Arianda

prea multe cuvinte Mai tim s trim? Ce facem noi n fiecare zi? Oare ne trim viaa sau doar supravieuim? De multe ori trim aceeai zi la infinit, acelai orar, acelai drum spre coal, aceleai jocuri pe calculator astfel incat ajungem uneori s avem o ciudat senzaie de dj vu i avem impresia c am cazut intr-o clepsidr nesfarit. De cate ori nu ni s-a intmplat s ne plictisim i sa nu gsim nimic interesant de fcut? Chiar dac avem aparate tot mai sofisticate, ne plngem de ele i spunem c sunt invechite, iar telefoanele au devenit de unic folosina. Am pit cu ncredere intr-o er a tehnologiei i mucam din ea tot mai mult, fara sa ne dam seama ca nu mai stim sa ne bucuram de ceea ce conteaza cu adevarat, lucrurile simple care ne fac sa simtim ca traim: natura, prietenii si nici de cum calculatorul sau iphon-ul. Haidei, s ne oprim o secund i s ne ntrebm: Ce rost au toate aceste lucruri, de care ne-am nconjurat?/Care este cu adevrat esena vieii? Ar trebui s ne bucurm de lucrurile simple: de flori, de copaci, de natur, de o plimbare in parc sau pur i simplu s zmbim cnd vedem o furnic. Am ajuns s trecem pe lng toate acestea cu nepsare i s clcm tot ce-i frumos in picioare. Ne nconjurm de un peisaj dezolant, n care blocurile nalte, mainile, calculatoarele sunt decorul acestei lumi iar noi nite piese, nite marionete care joac mereu acelai joc. ncearc mcar o data, s lai deoparte toate aceste lucruri, s stai in natur, s asculi glasul divin al florilor i mirificul cntec al psrilor, s citeti o carte i s descoperi ci neumblate, s evadezi! Ar fi frumosAr fi ca o lume de basm i probabil te vei speria de ct magie exist in fiecare lucru i vei credea c ai murit i c ai ajuns in rai. Nu te lsa dus de valul de plumb al societaii, care te mpovrez. n prea puine cuvinte, esena ar fi: Nu fi ca alii! Fii original i unic!

Ostasuc Monica

Mai stim sa ne distram?

La ce se rezum distracia n zilele noastre?Modalitatea copiilor de a-i petrece timpul liber s-a schimbat. Jocuri precum de-a v-ati ascunselea, otronul sau chiar sritul corzii in spatele blocului, au fost uitate de copiii din ziua de astzi. Toate acestea au fost date n schimbul calculatorului si a tehnologiei, care ndeparteaz tinerii de familie i i fac dependeni de o lume virtual. Este ngrijortor faptul c internetul i jocurile pe calculator sunt preferate de tot mai multi copii, de la cele mai fragede vrste, acetia, petrecndu-i tot timpul n faa unui ecran fr via, neglijand micile bucurii ale vrstei.Atenia copiilor i adolescenilor de alt dat nu era distras de internet, fa de tinerii de astzi, care parc se maturizeaz mult prea repede. n aceste condiii, expresia toate la timpul lor nu mai are nici un farmec. Calculatorul nu este singurul motiv de ngrijorare in ceea ce privete timpul liber i sntatea tinerilor. Exist i ali factori importani ce contribuie n mod negativ n viaa adolescentilor, ca de exemplu alcoolul, tutunul, drogurile, care i ele la rndul lor creeaz dependen, detanu-i pe consumatori de viaa real. Timpul liber este un bun prilej de a acorda mai mult atenie activitilor plcute nou, precum dansul, cntatul, plimbatul, dar din pcate muli dintre noi nu tiu s valorifice acest timp.

Lmanu Bianca

Elevul ntreab, psihologul rspunde Violena ntre adolesceni

Motto: A nva ca n via, mai uor se poate nvinge ura cu dragostea, minciuna cu adevrul i violena cu abnegaia, ar trebui s fie un element fundamental n educaia oricrui copil Mathama Gandhi Violena, att fizic ct i verbal este astzi o mare problem, cu care se confrunt societatea.n cele mai des ntlnite cazuri de violen sunt implicai adolesceni. Aceste comportamente violente nu sunt deloc benefice. Am decis s stau de vorb cu doamna Vasiliu Gabriela, psihologul colii pentru a-i cere o prere despre aceast problem. R: -Bun ziua! Ma numesc Sasu Emilia din clasa a IX-a D si doresc s v cer un interviu n legtur cu violena. V.S.: -Bun ziua! Cu mare plcere! R: -Cum ai defini violena n rndul elevilor? V.S.: -Violena ntre adolesceni nseamn lovire, bruscare, mpingere, ameninare, intimidare. Adolescenii i iau unii altora obiectele, i pun porecle jignitoare, discrimineaz, folosesc telefonul i internetul pentru mesaje jignitoare la adresa celorlali.ntr-un cuvnt, violena ntre adolesceni nseamn nerespectarea regulilor scrise i nescrise ntr-o comunitate, cum este coala. R: -Ce tipuri de violen ntlnim ntre adolesceni? V.S.: -ntre adolesceni exist o multitudine de tipuri de violen, de la violena fizic direct: lovirea unui coleg, la violena fizic indirect: lovirea sau distrugerea unui bun al celuilalt, de la violena verbal: njurturi, jigniri, ameninri, la violena verbal indirect: calomnia. R: -Care ar fi cauzele acestor tipuri de violen? V.S.: -Cauzele violenei n rndul elevilor sunt multiple. Mediul familial influeneaz comportamentul neadecvat, agresiv al adolescenilor. O familie caracterizat prin lipsa cldurii i a implicrii, eecul adulilor n stabilirea limitelor n ceea ce privete comportamentul agresiv fa de ali copii, frai, rude, prea mult libertate i prea puin iubire, utilizarea pedepselor corporale i a violenei emoionale n creterea copilului, formeaz un copil agresiv cu dificulti de relaionare i adaptare.Temperamentul este un factor ce contribuie la manifestarea violenei. Un adolescent foarte activ i impulsiv este mai predispus la manifestarea unui comportament agresiv cu ali adolesceni. Influenele sociale determin comportamente violente. Prinii trebuie s fie ntr-o permanent btlie cu influenele negative, pe care lumea le poate avea asupra copiilor. Adolescenii trebuie nvai s nu fie prtinitori, s accepte c ceilali au caliti i defecte. Televiziunea are un impact foarte mare asupra copiilor deoarece prezint mult violen iar copii petrec mult timp liber n faa ecranului. Nu n ultimul rnd, mediul educaional este o cauz a violenei ntre adolesceni. Factorii care cresc probabilitatea apariiei actelor de violen ntre adolesceni sunt : un regulament colar prea lung, neclar pentru copii sau inexistent, copii nu sunt tratai ca indivizi cu valoare, slaba toleran asupra diferenelor dintre copii, profesorii care ip, personal al colii care amenin copii n public, lipsa locurilor de sport. R: -Exist o categorie de elevi predispus la violen ( fete, biei)? V.S.: - Violena se ntlnete att n rndul bieilor ct i al fetelor, poate difer tipurile de violen. La biei predomin violena fizic, iar la fete violena verbal. Nu este de neglijat violena emoional, folosit n egal msur att de fete ct i de biei. R: -Cum ar trebui un elev s reacioneze la actele de violen ndreptate asupra sa? V.S.: - La violen nu se rspunde cu violen. Comunicarea este o cale eficient de a rezolva conflictele, care apar ntre adolesceni. R: - Ce soluii de diminuare a violenelor ntre elevi ar trebui gsite i aplicate? V.S.: - Soluiile de diminuare a violenelor difer de la coal la coal, n funcie de tipul de violen care se manifest. Recomandarile generale ar fi urmatoarele: identificarea elevilor