New ANUARUL SPORTULUI 2007 - MTS.RO · 2017. 3. 8. · Anuarul Sportului 2007 5 PREAMBUL Sinteza...

AGEN�IA NA�IONAL� PENTRU SPORT

ANUARUL SPORTULUI 2007

Agen�ia Na�ional� pentru Sport este organul administra�iei publice centrale de specialitate din România care coordoneaza activitatea din domeniul educa�iei fizice �i sportului, cu excep�ia cazurilor prev�zute de Legea educa�iei fizice �i sportului nr. 69 / 28.04.2000 cu complet�rile �i modific�rile ulterioare. Agen�ia Na�ional� pentru Sport a fost înfiin�at� prin Ordonan�a de Urgen�� nr. 64 / 28.06.2003 (pentru stabilirea unor m�suri privind înfiin�area, organizarea, reorganizarea sau func�ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administra�iei publice centrale �i a unor institu�ii publice), prin preluarea activit��ii din domeniul sportului de la Ministerul Tineretului �i Sportului. Pentru informa�ii generale : str. Vasile Conta nr.16, sector 2, cod 020954, Bucure�ti, România Telefon central� : +4021.318.90.32 – 41 www.sport-gov.ro � Ministerul Tineretului �i Sportului 1999 � Agen�ia Na�ional� pentru Sport 2003 Acest� lucrare este protejat� de legisla�ia na�ional� în vigoare privind dreptul de autor. Cu excep�ia comportamentelor corecte privind studii personale, cercet�ri, critic� sau recenzie care sunt permise prin prevederile Legii nr. 8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor �i drepturile conexe, nici o parte a acestei publica�ii nu poate fi reprodus�, stocat� într-un sistem de reg�sire sau transmis� în orice form� sau prin orice mijloace, electronice, mecanice, fotografice, de înregistrare sau altele, f�r� autorizarea scris� prealabil� a Agen�iei Na�ionale pentru Sport. Cererile �i întreb�rile privind reproducerea lucr�rii sau a unor p�r�i din aceasta trebuie s� fie adresate Direc�iei strategie �i registru sportiv sau Secretariatului Agen�iei Na�ionale pentru Sport.

Anuarul Sportului: lucrare serial� de politic� sportiv� Edi�ia 2007 ISSN 1224-6948

1. Politic� guvernamental� pentru sport - România. 2. Politic� european� în sport. 3. Cartea alb� privind sportul - Comisia European�. 4. Sportul �i economia în Uniunea European�. 5. Legisla�ie privind educa�ia �i sportul – 1864-1967 - România 6. Legisla�ie sportiv� - 2007 - România. 7. “Kalokagatha” - Proiect al Direc�iei pentru sport a jude�ului Constan�a. 8. Sport de performan�� - România. 9. Premiul Na�ional pentru Sport 2007. 10. Statistic� sportiv� – 2007 România. 11. Rezultate in competi�iile interna�ionale oficiale 2007. 12. Rezultatele campionatelor na�ionale organizate de federa�iile sportive na�ionale - România 2007. 13 Federa�iile sportive na�ionale - România. I. Agen�ia Na�ional� pentru Sport. II. Andrei B. Teodorescu.

În afara altor specifica�ii, toate imaginile sunt proprietatea Agen�iei Na�ionale pentru Sport. Lucrarea este realizat� de Direc�ia Strategie �i Registru Sportiv, conform atribu�iilor stabilite prin reglement�rile legale

în vigoare precum �i, în baza prevederilor Legii nr. 161/2003 (privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei) cu complet�rile �i modific�rile ulterioare Editor: Dr. Andrei Bogdan TEODORESCU Redactori : Mihaela B�lan, Sergiu Nechita, Amalia Nestorescu, Andrei B. Teodorescu, Colaboratori : Cornel D�n�il�, Emanuel Fântâneanu, Claudia Georgescu, Sanda Ungureanu.

Elena Frâncu �i personalul direc�iei pentru sport a jude�ului Constan�a Tehnoredactori: Liviu Rosca , Ana Maria Bordea Tip�rit de : S.C. EUROPLUS MEDIA SRL Limit� de responsabilitate Informa�iile din aceast� lucrare sunt de natur� general�, cu excep�ia textelor legislative �i, nu trebuie s� fie considerate ca îndrum�ri profesionale sau legale. Agen�ia Na�ional� pentru Sport recomand� organiza�iilor s�-�i asigure asisten�� profesional� �i legal� c�nd utilizeaz� aceste informa�ii pentru scopuri propri, în situa�ii specifice. Datele de rezultat sportiv furnizate de federa�iile sportive na�ionale, provin de la competi�iile interna�ionale oficiale �i de la competi�iile na�ionale oficiale la care au participat sportivii români în anul 2007. Clasamentele au fost realizate utilizând ca formul� algoritmic� „Sistemul de atribuire a punctelor în raport cu rezultatele sportive” al Agen�iei Na�ionale pentru Sport (1996-2007).având la baz� exclusiv rezultatele înscrise în fi�ele oficiale de concurs, care au fost autentificate de c�tre conducerile federa�iilor sportive na�ionale, Bucure�ti, februarie, 2008

C U P R I N S PRIMA PARTE

1. Preambul 5 2. Evenimentele anului 2007

2.1. Perfec�ionarea cadrului legislativ �i coordonarea activit��ii domeniului 24 2.2. Sportul de performan�� 26 2.3. Sportul pentru to�i �i sportul pentru persoane cu handicap 45 2.4. Formarea si perfec�ionarea speciali�tilor 48 2.5. Cercetarea �tiin�ific� în domeniul educa�iei fizice �i sportului 54 2.6. Baza materiala a activit��ii sportive 60 2.7. Promovarea valorilor culturale, etice �i morale ale sportului 63 2.8. Rela�iile �i schimburile interna�ionale 64 3. Aquisul Comunitar al domeniului sportului din perspectiva Comisiei Europene

3.1. Tratatul de modificare a Tratatului UE. Titlul XI. Articolul 149. Educa�ia, Formarea Profesional�, Tineretul �i Sportul 69 3.2. Cartea Alba privind sportul. Document de lucru al Comisiei. Evaluarea impactului. COM (2007) 936 70 3.3. Cartea Alba privind sportul. Document prezentat de Comisie. COM (2007) 391 final 74 3.4.1. Anexa : Planul de actiune „Pierre de Coubertin”. 95 3.4.2. Anexa : Planul de implementare pentru MS din EU 2007-2012 97 3.5.1. Sportul �i Economia în Uniunea European�, 2007 106 3.5.2. Sportul �i Economia în UE : Defini�ia sportului de la Vilnius 115 4. Legisla�ia sportiv� în România

4.1. Legisla�ie rom�neasc� privind educa�ia �i sportul (1864-2007). 126 4.2. H.G. nr. 1243/2007 din 10/10/2007 pentru modificarea anexei nr. 1 la H.G. nr. 759/2003 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Sport.

156

4.3. H.G. nr. 1447/2007 privind aprobarea normelor financiare pentru activitatea sportiva 157 4.4. Ordin comun MECT, ANS, COSR pentru aprobarea „Protocolului privind asigurarea cadrului de colaborare în vederea dezvolt�rii continue �i func�ion�rii performante a sistemului na�ional de educa�ie fizic� �i sport”

169

5. “KALOKAGATHA”. Proiect al Direc�iei pentru sport a jude�ului Constan�a. 186 6. Premiul National pentru Sport �i laurea�ii sportului românesc. 2007 193 7. Date statistice privind structura organizatoric� a Miscarii sportive 6.1. Date statistice privind structura organizatoric� teritorial� a federa�iilor sportive na�ionale 197 6.2. Date statistice privind structura organizatoric� sportiv� a jude�elor 199 8. Informa�ii de contact - Autorit��i �i institu�ii publice pentru sport �i organiza�ii sportive de nivel na�ional 7.1. Agen�ia Na�ionala pentru Sport 200 7.2. Directii pentru Sport Judetene si Cluburi sportive din subordinea ANS 201 7.3. Complexuri Sportive Nationale 205 7.4. Federatii sportive na�ionale 206 7.5. Institu�ii publice pentru sport 210 9. Conducatorii federatiilor sportive nationale in anul 2007 214

CLASAMENTE 2007

1. interna�ionale oficiale pe federa�ii 230 Clasament general / Clasament probe olimpice �i neolimpice 231 2. Clas�ri la competi�iile interna�ionale oficiale, ale sportivilor români

Clas�ri ale sportivilor români la campionatele mondiale de seniori, tineret, juniori, cade�i 232 Clas�ri ale sportivilor români la campionatele europene de seniori, tineret, juniori, cade�i 245 Clas�ri ale sportivilor români la cupe mondiale �i europene, jocuri mondiale universitare, JMM, JESE, JMN 257 Clas�ri ale sportivilor români la campionatele balcanice de seniori, tineret, juniori, cade�i 262 3. Punctaje la competi�iile interna�ionale oficiale pe jude�e 271 Punctaj general / Punctaj probe olimpice �i neolimpice 272 4.Clasamente la competi�iile interna�ionale oficiale pe cluburi sportive 273 Clasament general / Clasament probe olimpice / Clasament probe neolimpice 278 Clasament general cluburi sportive din subordinea Agen�iei Na�ionale pentru Sport 285 Clasament probe olimpice cluburi sportive din subordinea ANS 286 Clasament probe neolimpice cluburi sportive din subordinea ANS 286 Clasament general cluburi sportive din subordinea Ministerului, Educa�iei, Cercet�rii �i Tineretului 288 5. Rezultatele la campionatele na�ionale de seniori, tineret, juniori �i cade�i pe jude�e

Punctaj general pe categorii de clasificare sportiv� 290 Medalii si punctaj general 6. Clasamente la campionatele nationale de seniori, tineret, junior si cadeti pe cluburi sportive Clasament general

291

Clasamentul cluburilor sportive din subordinea Agen�iei Na�ionale pentru Sport 308 Clasamentul cluburilor sportive din subordinea Ministerului, Educa�iei, Cercet�rii �i Tineretului 309 7. Sistemul de atribuire a punctelor în raport cu rezultatele sportive pe anul 2007 319

C U P R I N S PARTEA a II – a

Activit��ile organizate �i conduse în anul 2007 de FEDERA�IILE SPORTIVE NA�IONALE

1 Federa�ia Aeronautic� Român� 314 2 Federa�ia Român� de Aikido 317 3 Federa�ia Român� de Alpinism �i Escalad� 319 4 Federa�ia Român� de Arte Mar�iale 322 5 Federa�ia Român� de Arte Mar�iale de contact 348 6 Federa�ia Român� de Atletism 356 7 Federa�ia Român� de Automobilism 383 8 Federa�ia Român� de Badminton 387 9 Federa�ia Român� de Baschet 392

10 Federa�ia Român� de Baseball �i Softball 397 11 Federa�ia Român� de Bob �i Sanie 400 12 Federa�ia Român� de Box 406 13 Federa�ia Român� de Bridge 415 14 Federa�ia Român� de Canotaj 418 15 Federa�ia Român� de Ciclism 429 16 Federa�ia Român� de Culturism 436 17 Federa�ia Român� de Dans sportiv 443 18 Federa�Ia Ecvestrã Român� 447 19 Federa�ia Român� de Fotbal 452 20 Federa�ia Român� de Fotbal Tenis CAJ 460 21 Federa�ia Român� de Gimnasticã 464 22 Federa�ia Român� de Gimnasticã ritmic� 472 23 Federa�ia Român� de Go 476 24 Federa�ia Român� de Golf 479 25 Federa�ia Român� de Haltere 482 26 Federa�ia Român� de Handbal 497 27 Federa�ia Român� de Hochei pe ghea�� 505 28 Federa�ia Român� de Hochei pe iarbã 509 29 Federa�ia Român� de Judo 512 30 Federa�ia Român� de Kaiac - Canoe 523 31 Federa�ia Român� de Karate Kyokushin 537 32 Federa�ia Român� de Karate Modern 542 33 Federa�ia Român� de Karate Tradi�ional 556 34 Federa�ia Român� de Karate WKC 563 35 Federa�ia Român� de Lupte 569 36 Federa�ia Român� de Modelism 582 37 Federa�ia Român� de Motociclism 594 38 Federa�ia Român� de Nata�ie �i Pentatlon modern 600 39 Federa�ia Român� de Oinã 624 40 Federa�ia Român� de Orientare Sportiv� 627 41 Federa�ia Român� de Patinaj 632 42 Federa�ia Român� de Polo 639 43 Federa�ia Român� de Popice Bowling 643 44 Federa�ia Român� de Radioamatorism 648 45 Federa�ia Român� de Rugby 654 46 Federa�ia Român� de �ah 658 47 Federa�ia Român� de Schi Biatlon 670 48 Federa�ia Român� de Scabble 683 49 Federa�ia Român� de Scrima 686 50 Federa�ia Român� de Snooker (fara date) 695 51 Federa�ia Român� Sportul pentru Persoane cu Handicap 698 52 Federa�ia Român� Sportul pentru to�i 706 53 Federa�ia Român� de Table (fara date) 54 Federa�ia Român� de Taekwondo ITF 709 55 Federa�ia Român� de Taekwondo WTF 713 56 Federa�ia Român� de Tenis 720 57 Federa�ia Român� de Tenis de masa 727 58 Federa�ia Român� de Tir sportiv 734 59 Federa�ia Român� de Tir cu arcul 741 60 Federa�ia Român� de Volei 746 61 Federa�ia Român� de Yachting 752

Anuarul Sportului 2007

5

PREAMBUL

Sinteza particip�rii delega�iei Agen�iei Na�ionale pentru Sport la Reuniunea directorilor de sport din Statele Membre ale Uniunii Europene, Bonn, 1-2 februarie 2007

In cursul ultimilor ani, subiectul Sportul �i economia a fost tratat permanent sub pre�edin�ile semestriale ale Uniunii Europene (austriac�, finlandez�, german�, portughez� �i sloven� / iulie 2006-iulie 2008).

Liderii politici ai sportului european au subliniat în repetate rânduri �i cu prec�dere, poten�ialul sportului ca motor al cre�terii economice , precum �i rolul sportului în combaterea �omajului, aspecte care vor continua s� reprezinte �i în viitor obiectul unor abord�ri intense la nivel european având în vedere multitudinea de efecte economice generate de sectorul sport. Prof. dr. Holger Preuss, arata c�, în termeni economici, valoarea recrea�ional� a sportului, incluzând sportul profesionist, se estimeaz� între 1 �i 3 % din PIB–ul statelor membre U.E.1, cu o tendin�� marcant� de cre�tere.

Sportul este strâns legat de activit��i cum ar fi: industria bunurilor de consum, comer�ul, sectorul serviciilor (prin cluburile sportive, de ex.), centrele de fitness, serviciile de securitate, marketing-ul sportiv �i agen�iile de pariuri sportive �.a. Aceste activit��i beneficiaz� de o evident� cre�tere economic�. Pe de alt� parte, valoarea recrea�ional� a sportului determin� �i expansiunea unor sectoare de afaceri cum ar fi turismul sportiv, modalit��ile de petrecere a timpului liber �i industria construc�iilor prin care se pune la dispozi�ia statelor membre U.E. o întreag� re�ea de instala�ii sportive, acestea fiind folosite �i pentru alte activit��i, în afara celor de natur� sportiv�. Din punct de vedere economic, o aten�ie sporit� se acord� marilor evenimente sportive (care formeaz� o categorie aparte de manifest�ri sportive), cum ar fi campionatele mondiale de fotbal, Jocurile Olimpice �.a.. Astfel de evenimente induc o intens� activitate economic�, chiar dac� tranzitorie iar, în situa�ia în care sunt bine planificate, pot determina o dezvoltare a infrastructurii pe termen lung, a nivelului de folosire a for�ei de munc� în ora�e sau chiar regiuni. Prin schimbarea unor factori de loca�ie mega evenimentele pot determina o cre�tere a cererii pentru anumite produse sau servicii. Acest fenomen poate reprezenta o strategie de eveniment bine implementat� ceea ce, pe termen lung, are o influen�� benefic� asupra pie�ei muncii. In societ��ile moderne, sportul se bucur� de o înalt� prioritate, în principal datorit� calit��ii sale de vector de petrecere a timpului liber, cu atât mai evident în situa�ia unor mega evenimente. Pe de alt� parte, atât oamenii de afaceri, cât �i factorii politici, încearc� s� beneficieze de efectele marilor evenimente, care au �i o publicitate corespunz�toare, în anumite scopuri financiare �i politice. Astfel, evenimentele sportive presupun oportunit��i publicitare ie�ite din comun, care permit regiunii gazd� s� se înf��i�eze într-o anumit� lumin� unui num�r mare de spectatori �i vizitatori Organizarea unor manifest�ri sportive de anvergur� permite crearea unor pârghii de dezvoltare la nivel regional, bun�oar� în ceea ce prive�te consecin�ele de ordin turistic. Aceast� situa�ie poate permite relansarea durabil� a turismului în regiunea respectiv�. Sectorul turistic al unei regiuni beneficiaz� de afluxul de vizitatori. Studiile arat� c� pentru aprox. 25% dintre turi�tii din Europa scopul principal al c�l�toriei este de natur� sportiv�. Acest lucru presupune c� un sfert din totalul efectelor economice ale turismului în Europa este generat de sport. Pe de alt� parte, subestimarea importan�ei economice a sectorului economic sportiv se datoreaz� �i acelor statistici oficiale care definesc sectorul sportiv într-un mod foarte strict, concentrându-se doar asupra unor zone ale acestuia. La nivelul U.E. se recunoa�te necesitatea de a se perfec�iona defini�ia (defini�iile) sportului - exist� un grup de lucru cu aceast� sarcin� precis� -, pe cale de consecin�� ajungându-se la o defini�ie unanim acceptat� a sectorului economic sportiv �i, astfel, la posibilitatea realiz�rii unor compara�ii între ��rile europene. Alte efecte economice: (In s�n�tate). Stilul de via�� al europenilor se caracterizeaz� prin lipsa exerci�iului fizic �i monotonia activit��ilor. Situa�ia antreneaz� un risc crescut pentru s�n�tate în ceea ce prive�te maladiile coronariene, diabetul, obezitatea �i hipertensiunea arterial�. Sportul �i activitatea fizic� sunt necesare pentru a neutraliza efectele negative ale stilului de via�� sedentar. In Europa, num�rul de persoane cu un stil de via�� sedentar este nepermis de ridicat mai ales în ��rile mediteraneene (Portugalia are rata cea mai ridicat� de persoane sedentare iar la cap�tul opus – persoane active - se afl� ��rile nordice, dintre care se eviden�iaz� Suedia). Promovarea stilului de via�� s�n�tos la locul de munc� este pe cale s� devin� o component� din ce în ce mai important� a activit��ilor de sus�inere a s�n�t��ii. In Europa, accidentele legate de munc� �i boli conduc la costuri care se cifreaz� la 2 – 3% din PIB. In prezent, m�suri de promovare a s�n�t��ii la locul de munc� se iau cu prec�dere la nivelul marilor întreprinderi. Ins�, 1 Sectorul sportiv genereaz� numeroase locuri de munc�.

Câteva exemple pentru nivelul U.E.: Anglia - 0,38% din total, Suedia - 0,29%, Danemarca - 0,24% etc. Totodat�, un num�r de persoane care contribuie foarte sus�inut la sectorul economic sportiv nu apar în statisticile oficiale: voluntarii. Si acest lucru se întâmpl� în condi�iile în care rolul voluntarilor se dovede�te extrem de important în ceea ce prive�te infrastructura �i serviciile sportive în Europa. Astfel, valoarea muncii depuse de c�tre voluntari în Austria în sectorul sportiv reprezint� echivalentul a 36.300 de locuri de munc� cu norm� întreag�. In Anglia sunt înregistra�i 5,6 milioane de voluntari ceea ce reprezint� 1,2 miliarde de ore de lucru, echivalentul a 720 000 locuri de munc�, respectiv o contribu�ie economic� de aproximativ 20 de miliarde de euro pe an. In Finlanda, 10% din popula�ie, 500.000 de persoane, sunt angajate în activit��i voluntare iar valoarea voluntariatului sportiv este estimat� la 1,5 miliarde de euro pe an.


6

cu dou� treimi din totalul locurilor de munc�, întreprinderile mici �i mijlocii prezint� un poten�ial foarte important pentru promovarea m�surilor de s�n�tate la locul de munc�. (In segmente de popula�ie, vârsta a treia, de ex.). Pentru persoanele cu un stil de via�� activ �i beneficile de ordin economic sunt ridicate. Sistemul de îngrijire a s�n�t��ii în statele membre ale UE se confrunt� cu un nivel în cre�tere a popula�iei de vîrsta a treia. Peste 14% din popula�ia celor 27 de state ale UE este în vârst� de peste 65 de ani. Aceast� propor�ie va cre�te la 20% în 2030. Costurile îngrijirii s�n�t��ii per persoan� cresc cu vârsta. Intre 30 �i 40% din totalul costurilor de îngrijire a s�n�t��ii sunt generate de c�tre popula�ia de peste 65 de ani. In Germania, de exemplu, costurile îngrijirii unei persoane de 60 de ani sunt de 2,8 mai mari decât în cazul unei persoane de 30 de ani (în cazul unei persoane de 80 de ani costurile sunt de 5,7 ori mai mari). Asumarea unui plan individual de exerci�ii de c�tre persoanele în vârst� poate reprezenta baza unui proces s�n�tos de îmb�trânire, în cadrul c�ruia mersul pe jos, mersul cu bicicleta, excursiile, schiul fond �i înotul sunt v�zute ca activit��i deosebit de utile. (In politicile de dezvoltare mondial�). Este o tem� promovat� sus�inut de c�tre Organiza�ia Na�iunilor Unite. Sportul sub toate formele sale reprezint� un mijloc de a impune o transformare atât în plan individual, cât �i în planul comunit��ii �i la nivel na�ional. Sportul a devenit un nou instrument pentru o politic� de dezvoltare creatoare �i care permite diverselor grupe de popula�ie s� aib� acces la domeniile vie�ii publice, dincolo de orice bariere de natur� religioas�, politic� sau cultural�. Prima conferin�� interna�ional� privind „sportul �i dezvoltarea” s-a desf��urat în 2003 la Magglingen cu participarea a 380 reprezentan�i de pe scena politic� interna�ional�, din organiza�iile ONU, din organiza�iile sportive na�ionale �i interna�ionale, mass media, precum �i fo�ti sportivi. Cu aceast� ocazie s-a semnat „Declara�ia de la Magglingen”. Conferin�a a con�tientizat poten�ialului deosebit al sportului pentru dezvoltarea global�, pentru edificarea p�cii �i a unor noi parteneriate. „Declara�ia de la Magglingen” cere o angajare mai sus�inut� a mediului sportiv pentru cooperarea în favoarea dezvolt�rii. Scopul este fixarea puternic� a sportului în programele de politic� na�ional� a statelor membre ale Uniunii Europene. Este necesar ca sportul s� fie bine ancorat în strategia general� de dezvoltare a ��rilor UE. Principiul „sportul pentru dezvoltare: de la practic� la politic�” reprezint� esen�a acestor eforturi. Pe durata reuniunilor directorilor pentru sport �i a mini�trilor sportului din Statele Membre ale Uniunii Europene s-au f�cut unele recomand�ri privind continuarea eforturilor de a cuantifica beneficiile economice ale sportului, inclusiv în cadrul activit��ilor grupului de lucru al U.E. „Sportul �i economia” �i, în ceea ce prive�te mega evenimentele, necesitatea acord�rii unei aten�ii sporite planific�rii pe termen lung a modalit��ilor de utilizare a instala�iilor sportive construite pentru desf��urarea unor astfel de competi�ii sau necesitatea de a îmbun�t��i factorii care determin� atractivitatea unui ora� sau a unei regiuni.

Sinteza particip�rii delega�iei Agen�iei Na�ionale pentru Sport la Reuniunea directorilor de sport din Statele Membre ale Uniunii Europene, Lisabona, 12-14 iulie 2007

În perioada 12-14 iulie 2007 a avut loc Reuniunea Directorilor de Sport din Statele Membre (MS) ale

Uniunii Europene, organizat� la Lisabona, în cadrul Pre�edin�iei Portugheze a Uniunii Europene.

1. CARTEA ALB� A SPORTULUI Doamna Odile Quintin, director general pentru Educa�ie �i Cultur� la Comisia European�, a ar�tat c� textul

C�r�ii Albe a Sportului, preg�tit de Comisia European� �i prezentat pentru prima dat� în cadrul Reuniunii de la Lisabona, a fost elaborat în urma unui proces de consult�ri cu organiza�ii importante din domeniul sportului, comunic�ri on-line �i prin evaluarea activit��ii întrunirilor informale ale Comisiei cu MS (Statele membre - MS), care a durat 2 ani �i con�ine trei mari teme: rolul social al sportului, dimensiunea economic� a sportului �i organizarea sportului, care au fost prezentate in detaliu. În concluziile Presiden�iei Portugheze se afirm� :

MS au formulat opinia c� este nevoie de timp suplimentar pentru consult�ri la nivelul na�ional al fiec�rei MS, înainte de a se ajunge la adoptarea unor pozi�ii definitive asupra „C�r�ii Albe”.

MS au felicitat Comisia European� pentru munca depus� la redactarea C�r�ii Albe. În acest context au existat opinii considerând c� aceasta reprezint� o ocazie istoric� de promovare a

sportului �i a activit��ilor fizice �i de reînt�rire a cooper�rii dintre sectorul sportiv �i domenii precum educa�ia �i s�n�tatea.

Au fost f�cute aprecieri despre respectivul document ce trateaz� în mod echilibrat sportul pentru to�i �i sportul profesionist, recunoscându-se astfel rolul societal al sportului.

MS au g�sit binevenite eforturile de cuantificare a dimensiunii economice a sportului, în vederea formul�rii de politici sportive bazate pe date evidente �i eviden�iabile.


7

MS au apreciat progresele realizate în recunoa�terea specificit��ii sportului �i �i-au exprimat speran�a c� abordarea propus�, aplicabil� problemelor legale asociate, va asigura mai mult� claritate (în cazul hot�rârilor instan�elor de judecat� europene).

S-a discutat posibilitatea prin care amendarea textului Conferin�ei Interguvernamentale din 2004 ar putea conduce la includerea acestuia în viitorul „Tratat de Reform� al Uniunii Europene”.

Comisia �i Pre�edin�ia Portughez� �i-au exprimat opinia c� o atare abordare ar fi neadecvat�, datorit� faptului c� ideile înaintate prin Cartea Alb� sunt incluse în textul deja agreat �i c� nu este de dorit o redeschidere a discu�iei pe aceast� tem�.

S-a luat not� de propunerea Sloveniei de înfiin�are a unui grup de lucru de asisten�� a Comisiei pentru implementarea Planului de Ac�iune avansat prin prevederile C�r�ii Albe, care s� cuprind� Troika (în prezent Germania, Portugalia �i Slovenia), Fran�a �i alte p�r�i interesate. NOT� : Extrase din interven�iile Statelor Membre : Finlanda : Subliniaz� pozitiv reg�sirea în Cartea Albe a unor idei, precum:

� finan�area multipl� a activit��ii sportive din partea mai multor comunit��i, � promovarea voluntariatului �i sus�inerea sportivilor neprofesioni�ti.

Constat� faptul c� AIES (Anul Interna�ional al Educa�iei prin Sport) nu a lansat, la nivel european, nici o ac�iune concret� de urm�rit în viitor. În acest context vina apar�ine deopotriv� atât MS cât �i Comisiei. Nu agreeaz� propunerea de înfiin�are a unei noi structuri / suprastructuri / Anti-doping la nivelul Uniunii. Luxemburg : Referitor la Cartea Alb�, este men�ionat� apari�ia în media na�ional� (central�) a unor articole

foarte critice la adresa respectivului text. Referitor la conceptul specificitatea sportului, se insist� pentru includerea de noi reguli de transfer foarte

limitative pentru sportivii de alte na�ionalit��i, conform principiului „echipa na�ional� s� r�mân� doar pentru cet��enii na�ionali (ex: echipa na�ional� a …Luxemburgului)”, în contextul în care datorit� normelor europene privind libera circula�ie a cet��enilor �i dreptul la liber� angajare pun în pericol identitatea na�ional� a echipelor reprezentative. Fran�a : Sus�ine punctele de vedere ale Comisiei privitoare la s�n�tate �i la anti-dopaj.

Insist� asupra sublinierii importan�ei finan��rii provenite de la Guverne pentru promovarea sportului. Suedia : Subliniaz� pozitiv existen�a unui mandat politic european cu referire la Cartea Alb�.

Constat� apari�ia unei atitudini a Statelor Membre (MS) „de t�iere / reducere” a finan��rii activit��ii Comisiei.

Nu accept�, sub nici o form�, textul referitor la doping a�a cum este el înscris în actuala form� a C�r�ii Albe. Italia : Constat� faptul c� „substan�a lucrativ�” con�inut� de conceptul specificitatea sportului nu este respectat� în

textul C�r�ii Albe. Ministrul italian al sportului a semnat „în�elegerea” / (eng: „agreement”) bilateral� cu reprezentan�ii

„fotbalului” italian iar, în Cartea Alb� sunt consemnate reguli care contravin prevederilor acesteia („în�elegerii”), cu toate c� majoritatea MS au acceptat acela�i text pentru „în�elegerile” cu lumea fotbalului.

Este surprinz�tor faptul c� un text de asemenea importan�� (Cartea Alb�) a fost transmis MS de c�tre Comisie �i Presiden�ia Portughez� cu mare intârziere (o zi înainte de Reuniune) �i ... numai „câtorva”, fapt care îi pune pe Directorii de Sport în imposibilitate s� prezinte un r�spuns oficial din partea MS.

Italia solicit� consult�ri na�ionale asupra textului înainte ca acesta s� devin� oficial. Italia solicit� Comisiei transmiterea c�tre MS a textului C�r�ii Albe tradus în fiecare limb� na�ional�

Germania : Subliniaz� realitatea european� prin care sensurile date conceptului specificitatea sportului sunt foarte diferite de la fiecare MS la altul. Insist� asupra amplific�rii în text (Cartea Alb�) a rolului societal �i a rolului economic al sportului. Solicit� un dialog preliminar cu organiza�iile sportive (na�ionale) asupra textului propus de Comisie pentru

Cartea Alb�. Insist� asupra faptului ca textul C�r�ii Albe s� corespund� cu conceptul de autonomie a fiec�rei organiza�ii

sportive. Danemarca : Sus�ine promovarea conceptului ”s�n�tate prin activit��i fizice” �i solicit� dezvoltarea acestui concept

în textul C�r�ii Albe. Propune stimularea pe orizontala organiza�ional�, pentru aplicarea m�surilor cuprinse în Cartea Alb� la

nivelul comunit��ii. Marea Britanie (UK) : Întreab� Comisia : Care sunt priorit��ile Comisiei Europene (?) dup� redactarea de c�tre

Comisie a actualului text al C�r�ii Albe ?. Comisia European� (CE sau „Comisia”) : 1. R�spuns la întrebarea UK.

� Cartea Alb� se bazeaz� pe abord�ri holistice �i globale, deci nu exist� nici o „prioritate a Comisiei”.


8

� „Sportul” trebuie privit la nivel global în cadrul UE, în acest sens trebuie s� se opereze cu aceea�i abordare (n.n.: holistic�) pentru fiecare „prioritate” asumat� de MS, subliniind astfel „globalismul sportului”.

2. Comentarii �i r�spunsuri la diferitele interven�ii ale Statelor Membre (MS): � Comisia constat� (n.n.: cu repro�) un dezechilibru între activitatea sus�inut� depus� de Comisie în ultimele

6 luni pentru redactarea textului C�r�ii Albe �i, antagonic, analiza f�cut� �i prezentat� de MS. � Comisia informeaz� c� a fost creat� o re�ea compus� din serviciile interne ale Uniunii Europene �i cele ale

Consiliului Europei pentru ca textul C�r�ii Albe s� poat� fi redactat de c�tre Comisia European�. � Comisia sus�ine c� au avut loc o mul�ime de discu�ii în interiorul Uniunii Europene, putându-se identifica

astfel o serie de noi surse de finan�are pentru sport, în contextul în care sportul nu poate fi finan�at direct din bugetul UE datorit� absen�ei acestui domeniu din Tratatul European.

� Comisia accept� faptul c� textul C�r�ii Albe con�ine prea pu�ine referiri la „educa�ia prin sport”. � Comisia afirm� c� recunoa�terea diplomelor este facilitat� de alte reguli ale Uniunii Europene �i, astfel, în

textul C�r�ii Albe nu este necesar� accentuarea acestei problematici. � Referitor la conceptul „specificitatea sportului” se admite c� ar putea exista o serie de neîn�elegeri datorate

traducerii eronate a textului. Va fi pus la dispozi�ia MS textul C�r�ii Albe, tradus în fiecare limb� na�ional�, în func�ie de

posibilit��ile (reduse) ale Comisiei. � Comisia consider� c� „specificitatea sportului” nu trebuie s� conduc� la discriminare pe baza na�ionalit��ii

(cu referire la sport). � Comisia consider� c� în toate deciziile luate de MS trebuie s� fie respectat „principiul propor�ionalit��ii”. � Comisia î�i propune s� redacteze un text referitor la transferul sportivilor. � Comisia sugereaz� MS ca Statul (n.n. ministerele sportului) s� se implice în verificarea „banilor” circulan�i

prin / în sport. � Comisia urm�re�te s� identifice modul cum sunt acordate „licen�ele cluburilor profesioniste” în MS,

luându-se în calcul �i Directiva CE privind drepturile TV. � Comisia î�i propune urm�toarea etapizare :

Cartea Alb� s� fie acceptat� (înainte de...) -> Tratatul de reform� al UE (ce urmeaz� fie votat în decembrie 2008…) -> �i s� constituie viitoarea politic� a sportului în UE. Interven�ii ale Statelor Membre �i ale Comisiei : Fran�a : Sus�ine ca, în viitor, reglementarea sportului la nivel european s� fie realizat� majoritar prin utilizarea

„planului economic”. Reaminte�te Comisiei de existen�a unui text deja elaborat pentru a inclus în Tratat, cu referire la sport.

Finlanda : Solicit� Comisiei ca studiile na�ionale s� fie integrate în text „anterior” public�rii Cartei Albe. Regret� pozi�ia Comisiei, care nu a studiat art. 28.2 din Tratat, ce urm�re�te înt�rirea „specificit��ii sportului”.

Austria : Î�i men�ine linia politic� general� privind „sportul �i economia” �i „sportul �i dezvoltarea �i pacea” (n.n.: Austria a fost reprezentat� de un director de nivelul 2 din ierarhia Ministerului Federal, datorit� incidentului C.I.O. vs. C.O. al Austriei, privitor la cazurile de doping de la J.O. de iarn� de la Torino).

Luxemburg : Avându-se în vedere abordarea holistic� asumat� de Comisie, de a minimaliza efectele conceptului „specificitatea sportului” , atrage aten�ia c� cele mai afectate de impactul „Transferurilor” - din perspectiva reglement�rilor CE privind libera angajare a sportivilor -, vor fi cluburile amatoare �i echipele de juniori, care nu vor mai fi motivate în selec�ia, identificarea �i promovarea sportivilor na�ionali.

Italia : Întreab� Comisia : „Cum poate fi aplicat în cazul „Transferurilor” principiul juridic „caz-per-caz” ?, avându-se în vedere prezen�a „agen�ilor de sportivi” �i urm�rindu-se „protec�ia minorilor” ?

Comisia : Referitor la „agen�ii sportivilor”, ini�iativele legale ce urmeaz� a fi luate vor ap�rea dup� efectuarea de studii de caz pentru identificarea impactului.

Referitor la conceptul „specificitatea sportului”, aten�ioneaz� MS asupra modului de decizie al Cur�ii Europene de Justi�ie prin care conceptele legale trebuie s� fie subordonate priorit��ii „serviciilor generale”.

Presiden�ia Portughez� : Sus�ine ca articolul din Tratat referitor la sport s� nu fie modificat. Propune declan�area de dezbateri asupra C�r�ii Albe. Aminte�te MS c� acestea au suveranitatea s� accepte sau nu Tratatul (n.n.: la nivelul �efilor de stat �i de

guverne). Finlanda : Insist� ca „noile propuneri privitoare la sport”(n.n.: generate de Comisie) s� nu schimbe pozi�ia

actual� a sportului din Tratat. Slovenia (care asigur� Presiden�ia UE între ianuarie - iulie 2008) : Propune crearea unui grup de lucru de analiz� a

C�r�ii Albe compus din membrii Troik�i �i ai altor MS.


9

Irlanda : Afirm� c� este pu�in probabil ca Ministerele de Externe ale MS s� accepte modific�ri ale Tratatului.

2. SPORTUL �I POLITICILE DE S�N�TATE

Au fost prezentate un studiu al ICAPS (Fran�a) privind activitatea fizic� la nivelul adolescen�ilor �i Raportul grupului de lucru „Sport �i S�n�tate”.

Raportul Grupului de lucru UE „Sport �i S�n�tate” subliniaz� faptul c� în timpul Presiden�iei Germane, tema „sportul �i s�n�tatea” a avut un loc prioritar pe Agenda domeniului „s�n�t��ii publice”.

Astfel, la 27 martie 2007, Mini�trii s�n�t��ii din toate Statele Membre (MS) au semnat „Memorandumul din Badenweiler” , care define�te un set de obiective pentru MS privind reducerea obezit��ii la copii �i tineri (2).

S-a decis înfiin�area unui Grup de lucru UE pentru redactarea „Ghidul / Liniile directoare pentru activitatea fizic�” (punctul A.1 din Planul de ac�iune Pierre de Coubertin).

MS au fost invitate, ca pân� în luna august 2007, s� î�i desemneze reprezentan�i în acest grup (exper�i din domeniul sportului, al medicinei, al pedagogiei, al sociologiei etc.), cu sublinierea ca acest Grup de lucru s� „acopere întreaga Uniune”, pentru a putea fi evaluat echilibrul geografic al problematicii puse în discu�ie.

Comisia subliniaz� fapul c� textul final al „Ghidului / Liniile directoare pentru activitatea fizic�” va r�mâne un „text informal”, în sens juridic �i, cu toate acestea, al�i Comisari ai UE vor lua act de acest document �i îl vor integra în demersul holistic �i generalizator al Comisiei.

A fost subliniat� importan�a activit��ii fizice �i a sportului în îmbun�t��irea s�n�t��ii individuale �i a s�n�t��ii publice, a calit��ii vie�ii �i a duratei medii de via��.

În acest sens, organiza�iile relevante - guverne, federa�ii sportive, sectorul educa�iei, al planific�rii urbane �i mass media - au fost încurajate s� conlucreze mai activ pentru promovarea activit��ii fizice �i a sportului �i crearea unui mediu de trai ce încurajeaz� cât mai mul�i oameni s� devin� activi fizic – proiectul HEPA propus de Presiden�ia Finlandez�.

3. SPORTUL �I ECONOMIA Au fost prezentate o parte dintre concluziile Grupului de lucru UE „Sportul �i economia”, precum �i agenda

imediat viitoare, astfel : � Pentru func�ionarea procedurilor de culegere de date statistice, necesare sus�inerii demersurilor politice la

nivelul MS �i al UE, trebuie pornit de la nivelul na�ional, prin înfiin�area de „National Satelit Sport Account” (Registru na�ional de statistic� sportiv�).

� Pentru stabilizarea oper�rii cu Registrul na�ional de statistic� sportiv�, este necesar� colaborarea foarte strâns� cu Autorit��ile statistice na�ionale (not� : Institutul Na�ional de Statistic� al României).

Comisia a prezentat modul de operare al Oficiului Statistic al UE (EUROSTAT). Astfel, planul s�u de activitate este transmis c�tre Oficiile na�ionale, care îi r�spund pentru a confirma �i

sus�ine bugetul �i activitatea Eurostat. Din acest motiv, includerea sportului între domeniile statistic relevante la întocmirea „Bugetului de venituri �i cheltuieli ale UE” este dificil de realizat f�r� o colaborare strâns� între National Satelit Account �i Autorit��ile statistice na�ionale.

4. VOLUNTARIATUL ÎN SPORT Comisia a prezentat raportul asupra primei întâlniri a „Grupului de lucru privind organiza�iile sportive f�r�

scop lucrativ”. În aceast� întâlnire au fost defini�i „termenii de referin�� ai grupului”. Statele Membre consider� c� mandatul grupului va trebui adaptat dup� analizarea, la nivel na�ional, a

prevederilor C�r�ii Albe. 5. FINAN�AREA SPORTULUI

A fost prezentat un material numit „ Finan�area sportului, de la Schindler (3) la Placanica (4) ” S-a discutat situa�ia actual� �i cadrul legal în care se desf��oar� jocurile de noroc �i pariurile sportive

(inclusiv pe Internet). În UE, cadrul juridic privind „pariurile” este asigurat prin aplicarea a trei Hot�râri ale Cur�ii Europene de

Justi�ie. Hot�rârea „Schindler”:

� Hot�rârile legislative na�ionale r�spunz�toare pentru împiedicarea activit��i furnizorilor de „servicii de pariuri” cu loca�ie (sediul social) în alte State Membre (MS), constituie o restric�ie la libertatea de furnizare de servicii,

2 Textul „Memorandumului din Badenweiler”poate fi ob�inut de la Presiden�ia Portughez�. 3 „Hot�rârea Schindler” - decizie a Cur�ii Europene de Justi�ie („Tribunalul de la Luxemburg”) prin care MS pot impune m�suri restrictive pentru garantarea protec�iei consumatorului, în cazul jocurilor de noroc. 4 „Hot�rârea Placanica” - decizie a Cur�ii Europene de Justi�ie prin care legisla�ia na�ional� care stabile�te restric�ii pentru jocurile de noroc încalc� prevederile articolului 43 EC �i articolului 49 EC., privind concuren�a.


10

� Aceste restric�ii sunt admise pentru ra�iuni de supra-înc�lecare a interesului public : � Protec�ia consumatorului � Protec�ia ordinii sociale

� M�surile restrictive trebuie s� fie în acord cu dou� principii : � Principiul adecv�rii � Principiul propor�ionalit��ii

� MS au autoritatea de a evalua (aprecia) ca scopul protec�iei s� fie garantat. Hot�rârea „Gambelli”:

� Imposibilitatea justific�rii op�iunilor legislative na�ionale, bazate pe ra�iuni de supra-înc�lecare a interesului public , ori de câte ori se manifest� o dezvoltare în sectorul „pariurilor” în Statele Membre în chestiune, încurajat� de c�tre State îns��i.

� Evaluarea de c�i specifice pentru aplicarea de restric�ii legale privind „pariurile”. Hot�rârea „Placanica”:

� Legisla�ia na�ional� care stabile�te restric�ii, încalc� prevederile articolului 43 EC �i ale articolului 49EC. � Tribunalele na�ionale sunt responsabile pentru determinarea adecv�rii (suficien�ei) m�surilor restrictive, în

raport cu obiectivul propus. � Se recomand� aplicarea articolului 43 EC �i articolului 49 EC, prin derogare de la legisla�ia na�ional�.

Concluziile raportului : � Men�inerea monopolului asupra „pariurilor” de c�tre Statele Membre, � Nevoia de fundamentare a unor politici concertate între MS pentru a preveni existen�a unor decizii caz-

per-caz sau, � Redactarea unei Directive Europene specifice privitoare la „pariurile electronice”.

Interven�ii ale Statelor Membre : Finlanda : Sus�ine c� este extrem de important� �i urgent� crearea unui „Grup de lucru de exper�i ai UE” pentru

analizarea situa�iei „pariurilor electronice”. Germania : Explic� modul de rezolvare a „incidentelor legale” generate de „pariurile sportive” :

� La nivelul comunit��ilor, „pariurile” sunt protejate prin legi de Land ca �i prin legi inter-land, � La nivel federal, „pariurile sportive” sunt Monopol de Stat iar beneficiile financiare ob�inute pe

acest� cale, sunt orientate exclusiv c�tre sport. Slovenia : propune g�zduirea unei reuniuni a unui „grup de exper�i în pariurile sportive”, în septembrie sau

octombrie. MS consider� important� men�inerea monopolului MS asupra „pariurilor sportive” pentru a se asigura

finan�area constant� a sportului, precum �i, MS consider� c� ar trebui identificate surse alternative de finan�are pentru sportul amator, dat fiind viitorul

nesigur al pie�ei europene a „pariurilor sportive”.

6. RE�EAUA EUROPEAN� A SPORTULUI Fran�a a prezentat o ini�iativ� de creare a unui instrument de lucru, necesar pentru schimbul de informa�ii între

organele de decizie din domeniul sportului din MS al UE, denumit European Sport Network (Re�eaua UE pentru Sport).

România a adus în discu�ie aspectele legate de standardizare, coeren��, limbi utilizate, coordonare �i copyright, care trebuie luate în calcul în dezvoltarea ini�iativei, înainte ca forma ei final� s� fie prezentat� la o reuniune viitoare a directorilor de sport ai MS din EU.

Comisia a sus�inut ini�iativa francez� �i interven�iile ulterioare, subliniind programul propriu al Comisiei pentru dezvoltarea domeniului I.T & C. Ini�iativa a fost bine primit� de Statele Membre �i, în acest context, statele Troicii �i-au exprimat sprijinul

pentru implementarea ei. Ziua a doua (13 iulie 2007) La începutul �edin�ei de diminea�� delega�ia Germaniei informeaz� Statele Membre, Presiden�ia Portughez� �i Comisia, asupra dispozi�iei primite din partea Ministerului de externe german de a p�r�si Reuniunea Directorilor de sport ai Statelor Membre ale Uniunii Europene. Motiva�ia retragerii Germaniei din Reuniunea Directorilor de Sport ai MS din UE se reg�se�te în op�iunea Ministerului de Externe al Presiden�iei Portugheze de a utiliza - strict - prevederile Protocolului Reuniunilor Tehnice ale MS din UE, în care limba german� nu este acceptat� ca limb� oficial� de comunicare (n.n.: oficial sunt acceptate numai limbile englez� �i francez�). Conform Protocolului sus-numit, limbile italian�, spaniol� �i german� sunt considerate „pasive languages” (rom.: „limbi pasive”) �i pot fi utilizate oficial doar în cadrul Reuniunilor �efilor de stat sau de guverne, ale


11

mini�trilor sau, în cazul în care una dintre aceste limbi este limba oficial� a unui stat �i numai pe timpul exercit�rii mandatului la Presiden�ia UE.

7. COMBATEREA DOPAJULUI ÎN SPORT Presiden�ia Portughez� : prezint� Agenda Reuniunii directorilor laboratoarelor Anti-Doping ale MS din UE,

acreditate de WADA (aprox.35) (Lisabona, 23 octombrie 2007) : 1. restric�iile la lichide transportate în bagajele de mân�, 2. centrele fitness �i dopingul tinerilor, 3. restric�iile de acces la substan�ele interzise, 4. cooperarea în cercetarea �tiin�ific� a laboratoarelor anti-doping EU acreditate.

Presiden�ia Portughez� : Prezint� demersurile întreprinse pentru crearea unei „Re�ele Anti-Doping EU”. Se propune ca aceasta s� fie format� din reprezentan�i guvernamentali din toate MS din UE,

reprezentan�i ai organiza�iilor na�ionale anti-doping �i reprezentan�i ai laboratoarelor anti-doping UE acreditate.

Comisia : insist� asupra faptului c� toate MS trebuie s� fie membre ale AD.EU.NET. �i ca, astfel, s� poat� fi stabilite pozi�ii comune asupra subiectelor privind dopajul în sport, care s� fie înaintate spre aprobare în cadrul Reuniunilor (ulterioare) ale directorilor de sport sau a mini�trilor sportului ai MS din UE.

Presiden�ia Portughez� : Prezint� datele prin care Troica EU a avut o întâlnire în data de 25 iunie 2007, la Brussels, în cadrul c�reia a convenit asupra unui document numit „Termenii de referin�� pentru înfiin�area unei Re�ele de lucru EU Anti-Doping” . Documentul a fost criticat de majoritatea participan�ilor la Reuniunea de la Lisabona a Directorilor de

sport ai MS din UE, ar�tându-se c� îns��i ideea înfiin��rii re�elei, înaintat� în timpul Presiden�iei Germane, nu s-a bucurat de sprijin din partea MS nici în timpul Reuniunii de la Stuttgart a ministrilor sportului ai UE, în care a fost prezentat� pentru prima dat�. Interven�ii ale Statelor Membre : Luxemburg : Reaminte�te Comisiei �i Presiden�iei Portugheze asupra existen�ei unui grup de lucru func�ional în

Europa cu activitate în domeniul Anti-Doping (în coordonarea Consiliului Europei). În acest context propunerea Presiden�iei Portugheze de creare a altui grup, va conduce la dispari�ia grupului

deja constituit, la anularea activit��ii sale �i la pierderea investi�iilor de timp �i bani f�cute din ultimii ani. Luxemburg este autorizat s� declare oficial c� … „este nefericit de propunerea Portugaliei”. Referitor la Codul Anti-Doping se solicit� ca acest document s� fie redactat anterior datei de 22 octombrie,

transmis oficial din timp pentru a putea fi acceptat de MS la Reuniunea mini�trilor sportului ale MS din UE. Suedia : Referitor la textul propus de Comisie �i de Presiden�ia Portughez�, denumit „Termenii de referin��”,

punctele 1, 2 �i 8 ale textului sunt de neacceptat �i încalc� grosolan natura juridic� a Uniunii Europene, fiind împotriva conceptului de Stat Membru (reprezentare, suveranitate �i responsabilitate guvernamental�) (5).

Danemarca : Reaminte�te Comisiei de existen�a unui Network sub patronarea Consiliului Europei �i insist� asupra faptului c� nu este nevoie de un alt grup de lucru. Referitor la articolele 1, 2 �i 8 din textul propus de Comisie (n.n. „Termenii de referin��”), Danemarca

afirm� …. „niciodat� o Agen�ie (na�ional�) anti - doping nu va reprezenta Guvernul danez”. Consiliul Europei : Prezint� o scurt� informare asupra activit��ii Grupului de lucru Anti Doping, creat în

1992 pentru punerea în aplicare a prevederilor Conven�iei Europene împotriva dopajului (n.n. în România textul european se reg�se�te în „Legea nr. 171 din 2 octombrie 1998 pentru ratificarea Conventiei impotriva dopajului, adoptata, in cadrul Consiliului Europei, la Strasbourg la 16 noiembrie 1989”).

Marea Britanie (UK) : Este pus� întrebarea (n.n. retoric�) … „ce valoare ad�ugat� ar putea aduce noul grup, la activitatea anti-doping din EU?” Comisia este informat� de pozi�ia oficial� … „United Kingdom nu accept� nici „Termenii de referin��” �i

nici constituirea „Re�elei de lucru EU anti- doping”. Finlanda : Afirm� :..”SWE, DAN �i UK au dreptate, ANAD-urile pot organiza orice doresc, dar nu în numele

Guvernelor Statelor Membre din UE”

5 Not� : Extras din „Termenii de referin��”: Art. 1. Statele Membre EU convin asupra unei cooper�ri strânse între autorit��ile lor anti doping �i, în acest scop, fondeaz� o Re�ea informal� EU

anti – doping. Re�eaua se poate organiza sub diferite forme : reprezentan�i guvernamentali, reprezentan�i ai organiza�iilor na�ionale anti

doping (NADO / ANAD), reprezentan�i ai laboratoarelor anti – doping acreditate, ori o combina�ie între ace�tia. Art.2. Toate Statele Membre sunt membre ale Re�elei de lucru, care este „deschis�” �i „voluntar�”. Este dreptul MS de a decide :

� dac� doresc s� participe la reuniuni. � care / ce autoritate na�ional�, agen�ie �i / sau organism îi va reprezenta la fiecare Reuniune.

Art.8. Participan�ii delega�i de autorit��ile, agen�iile sau organismele altele decât Ministerele Sportului din Statele Membre, vor fi considerate de c�tre Re�ea ca reprezentând propriul Stat Membru (MS).


12

Lituania : Prezint� situa�ia particular� pe care o are, trebuind s� se confrunte cu un important trafic de substan�e doping interzise �i de droguri, provenind din Federa�ia Rus�, Ukraina �i Bielorusia. Având în vedere acceptarea Lituaniei, de la 1 ianuarie 2008, în „Spa�iul Schenghen”, se solicit� crearea

unei proceduri EU pentru preven�ia traficului de droguri �i substan�e doping interzise. Irlanda :Comisia este informat� de pozi�ia oficial� … „Irlanda nu accept� nici „Termenii de referin��” �i nici

constituirea „Re�elei de lucru EU anti- doping”. Comisia : Comisia va reflecta în continuare la oportunitatea crearii acestei re�ele �i va analiza posibilitatea

schimb�rii profilului Re�elei EU anti doping , precum �i la o eventuala reformulare a „Termenilor de referin��”. Comisia este interesat� de propunerea privind constituirea unui grup de lucru pentru Codul Anti Doping în

vederea elabor�rii unei pozi�ii comune guvernamentale a MS din EU la al III –lea Congres Mondial (15-17noiembrie 2007, Madrid). Slovenia : Avîndu-se în vedere organizarea Conferin�ei Pan-Europeane anti doping (24 oct.07) �i a Reuniunii

informale a mini�trilor sportului ale MS din UE (25 oct.07) se constat� o lips� în schimbul de informa�ii între Agen�iile Na�ionale Anti Doping. În acest sens, se propune o ac�iune comun� în care Comisia s� fie implicat�.

Presiden�ia Portughez� : prezint� agendele reuniunilor pe care le va organiza pe aceast� tem�: � prima reuniune a directorilor laboratoarelor anti-doping EU acreditate WADA (Lisabona, 23 octombrie 2007) � Conferin�a pan-european� (statele membre UE �i Federa�ia Rus�, eventual �i alte state membre ale Consiliului

Europei) pe tema combaterii dopajului în sport (Lisabona, 24 oct. 2007) Cele dou� reuniuni organizate de Presiden�ia Portughez�, preced Conferin�a informal� a mini�trilor

sportului ale MS din UE (Lisabona, 25 octombrie 2007). Directorii de sport din Statele Membre al UE au acceptat , prin consens, s� propun� mini�trilor sportului

acordarea sprijinului pentru sus�inerea candidaturii comune europene a d.lui Jean - Francois Lamour (Fran�a) la pre�edin�ia WADA.

8. CADRUL FORM�RII PROFESIONALE ÎN DOMENIUL SPORTULUI În cadrul Reuniunii Directorilor de sport ai MS din UE, a fost prezentat� propunerea Presiden�iei

Portugheze pentru un „model european al form�rii „coach-ilor” ( 6 ) din perspectiv� portughez�”. Punctul comun de vedere agreat, în rela�ie cu formarea profesional� în meseria de „coach”, este :

� nivele 1 �i 2 sunt decise de fiecare Stat Membru, în parte � nivelele 3, 4 �i 5 de formare , ar fi bine s� fie realizate de institu�iile universitare din specialitatea „coaching”.

A fost sus�inut� ideea de men�inere a echilibrului �i de compatibilizare cât mai detaliat� între structurile organiza�ionale ale „academic trainig“ �i cele din „vocational trainig“. Statele Membre: au apreciat progresele f�cute în acest domeniu de alian�a „European Sports Workforce

Development Alliance” (ESWDA). Alian�a organiza�ional� european� E.S.W.D.A. , este compus� din : 1. E.A.S.E. (European Association of Sport Employment) 2. E.O.C. (European Olympic Committe) 3. E.N.G.S.O. (European Non Guvernmental Sports Organisations) 4. E.N.S.S.E.E. (The European Network of Sport Sciences, Education and Employment) 5. E.H.F.A. (The European Health and Fitness Association) 6. E.O.S.E (European Observatoire of Sport and Employment) 7. E.G.F.O.A (Asocia�ia Instructorilor pentru activit��i outdoor) �i 8. The EU Office of German Sports (ca observator)

Comisia : sus�ine c� problematica calific�rii / form�rii profesionale în domeniul „Sport” reprezint� o prioritate a UE. Not� : În anex� este prezentat documentul : “Formarea antrenorilor: de la o tendin�� european� la modelul portughez” 6 Coach – Directorii pe sport ai Statelor Membre ale UE (inclusiv Fran�a �i alte state latine, Germania �i alte state vorbitoare de alte limbi decât

engleza) au acceptat utilizatea termenului „coach” / echivalentul termenului „antrenor” / în conformitate cu recomand�rile organiza�ilor „European Network of Sport Sciences, Education and Employment” (ENSSEE) �i „European Coaching Council” (ECC) împreun� cu International Council for Coach Education (ICCE)


13

9. ORGANIZAREA SPORTULUI ÎN UNIUNEA EUROPEAN� Presiden�ia Portughez� a invitat 2 organiza�ii europene s�-�i sus�in� punctele de vedere �i s�-�i prezinte pozi�ia

asupra textului C�r�ii Albe, în fa�a Directorilor de sport ai MS din UE. Aceste organiza�ii au cerut revizuiri în anumite puncte ale textului.

A.E.P.F.L. (Asocia�ia European� a Ligilor de Fotbal Profesionist) cuprinde urm�torii membri: 1. The F.A. Premier League (UK) 2. Ligue Proffesionelle de Footbal (BEL) 3. Osterreichishe Fussball Bundesliga (AUT) 4. DivisionForeningen (DAN) 5. Eircom League (IRL) 6. Jalkapalloliga ry (FIN) 7. Ligue Proffesionelle de Footbal (FRA) 8. DFL Deutsche Fussball Liga Gmbh (GER) 9. Hellenic Football League (GRE) 10. Lega Nazionale Professionisti (ITA) 11. Eredivisie NV (HOL) 12. Liga Portuguesa de Futebol Proffissional (POR) 13. Scottish Premier League (UK) 14. Liga National de Futebol Profesional (SPA) 15. Foreningen Elitfotboll (SWE) 16. Swiss Football League (CH)

Urm�toarele ligi profesioniste de fotbal din Europa �i-au exprimat inten�ia de a deveni membre ale AEPFL. 1. Association Professional Football League (RUS) 2. Russian Premier League (RUS) 3. Norsk Toppfotball (NOR) 4. Ekstraklasa (POL) 5. National Association of Football Clu (LIT) 6. Croatin Proffesional Football Leagu (CRO) 7. Welsh Premier League (UK) 8. Professional Football League of Ukraine (UKR) 9. Bulgarian Professional Football League (BUL)

Reprezentantul AEPFL insist� asupra colabor�rii excelente cu FIFA si UEFA, men�ionând faptul c� UEFA nu are un rol normativ / regulator în EU ci atribu�iile sale de baz� constau în organizarea de competi�ii �i manifest�ri sportive

Reprezentantul AEPFL propune „reformarea” federa�iilor sportive din EU pentru a se înt�rii reprezentativitatea �i democra�ia în sport.

Reprezentantul AEPFL sus�ine în mod imperativ ca Ligile profesioniste na�ionale s� devin� obligatoriu membre ale federa�iilor sportive EU �i a celor interna�ionale.

E.N.G.S.O. (European Non-Governmental Sports Organisation) Reprezentantul ENGSO sus�ine ca, în textul C�r�ii Albe, s� fie amplificate în importan��, articolele în care de fac

referiri la federa�iile sportive din perspectiva: autonomiei, specificit��ii �i legalit��ii Reprezentantul ENGSO sus�ine c� din totalul persoanelor practicante ale sportului în EU (conform statisticilor

oficiale), 90% sunt amatori care practiv� activit��ile sportive la nivel local , nu federativ la nivel na�ional.

Concluzii: 1. Reuniunile (semestriale) informale ale Directorilor (generali) de sport ai Statelor Membre ale Uniunii Europene

au rolul de a preg�ti din perspectiv� administrativ�, reuniunile informale ale Mini�trilor de sport ai MS ale UE ce au rol de orientare / sus�inere politic� (guvernamental�) a ac�iunii domeniului „Sport” în cadrul programelor pan-europene ale Comisiei Europene.

2. În cadrul informal al reuniunilor directorilor de sport �i a mini�trilor de sport ai MS ale UE, nu pot fi luate decizii sau hot�râri cu impact la nivel pan-european dar, acest cadru organiza�ional, poate asigura armonizarea politicilor guvernamentale na�ionale europene între MS ale UE.

3. Cadrul legislativ actual nu d� Uniunii Europene competen�e juridice specifice în cazul sportului. Sportul este, totu�i, un domeniu în care se aplic� multe din prevederile Tratatului Comunit��ii Europene �i de care au de �inut seama inclusiv Hot�rârile Cur�ii Europene de Justi�ie �i Deciziile Comunit��ii Europene.

4. Activitatea Comisiei Europene în domeniul „Sport” se bazeaz� pe Directive �i Recomand�ri ale Parlamentului European �i ale Consiliului Europei, precum:


14

a. Declara�ia de la Amsterdam (1997) b. Declara�ia din 2000 a Consiliului European de la Nisa c. Recomandarea - Long Life Learning (educa�ie pe tot timpul vie�ii) 2006/962/EC d. Conventia europena privind violenta si iesirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestarilor

sportive, in special la meciurile de fotbal, adoptata la Strasbourg la 19 august 1985 e. Conventia impotriva dopajului, adoptata in cadrul Consiliului Europei, la Strasbourg la 16 noiembrie

1989 f. Procesul Copenhaga g. Procesul Bologna

5. Comisia a luat initiativa întocmirii textului C�r�ii Albe a Sportului. Obiectivul ei general este acela de a oferi o orientare strategic� cu privire la rolul sportului în

Europa, de a încuraja dezbaterile pe probleme specifice, de a spori vizibilitatea sportului în cadrul politicilor U.E. �i de a spori gradul de con�tientizare cu privire la necesit��ile �i specificitatea acestui sector.

Astfel, ini�iativa urm�re�te s� r�spund� a�tept�rilor ac�ionarilor în sensul ca acestea s� fie realiste �i s� nu împiedice, sub vreo form� sau alta, aplicarea legisla�iei U.E. în sport, chiar în contextul recunoa�terii specificit��ii sportului.

Ini�iativa urm�re�te de asemenea s� identifice posibilit��ile corespunz�toare de ac�iune la nivelul U.E. 6. Statele Membre au formulat opinia c� este nevoie de timp suplimentar pentru consult�ri la nivelul na�ional al

fiec�rei MS, înainte de a se ajunge la adoptarea unor pozi�ii definitive asupra „C�r�ii Albe”. 7. Referitor la ini�iativa Fran�ei privind crearea unei „Re�ele europene a sportului” aceasta a fost bine primit� de

MS �i, în acest context, Troica European� �i-a exprimat sprijinul pentru implementarea ei. 8. În contextul afirm�rii de re�ineri din partea MS, Comisia va reflecta în continuare la oportunitatea crearii unei

Re�ele Europene Anti Doping �i va analiza posibilitatea schimb�rii profilului Re�elei EU anti doping , precum �i la o eventuala reformulare a „Termenilor de referin��”.

9. Comisia este interesat� de propunerea privind constituirea unui grup de lucru de reflexie asupra Codului Anti Doping în vederea elabor�rii unei pozi�ii comune guvernamentale a MS din EU la al III –lea Congres Mondial (15-17noiembrie 2007, Madrid).

10. Statele Membre au recunoscut importan�a integr�rii form�rii profesionale sportive �i a educa�iei nonformale, în cadrul proiectelor de formare profesional� na�ionale �i europene.


15

ANEXA

REUNIUNEA DIRECTORILOR PE SPORT DIN STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE Lisabona, 12 – 14 iulie 2007

Document de lucru: Formarea antrenorilor: de la o tendin�� european� la modelul portughez

1. Introducere Sportul a devenit din ce în ce mai important în societatea contemporan� din întreaga lume �i mai ales în

��rile mai dezvoltate. Europa �i în mod special ��rile membre ale Comunit��ii Europene nu au sc�pat acestei tendin�e. Importan�a social� crescut� a sportului este legat� de:

(i) recunoa�terea contribu�iei sale decisive la generalizarea stilului de via�� s�n�tos, activ dpdv fizic; (ii) în�elegerea poten�ialului s�u educativ; (iii) valoarea sa de divertisment, media �i afaceri; (iv) efectul s�u de mod�, asociat cu procesele de afiliere social� care, în unele privin�e, pare aproape tribal.

Acest lucru ilustreaz� con�inutul antropologic foarte interesant al sportului modern. O dat� cu cre�terea importan�ei sociale a sportului, este în�elept s� se promoveze diferen�ierea, competen�a �i

valoarea suplimentar� a profesiilor ce �in de sport, mai ales a celor asociate direct cu succesul sportului în sine, cu alte cuvinte, calitatea serviciilor oferite pe pia�a sportiv�. Printre aceste profesii, activitatea antrenorului este, în mod sigur, una dintre cele mai importante, atunci când ne gândim atât la sportul competi�ional formal cât �i la sportul practicat pentru men�inerea s�n�t��ii, activitatea sportiv� educativ� �i poten�ialul de reabilitare al sporturilor adaptate.

În cadrul contextului exprimat anterior, este normal ca ��rile dezvoltate �i comunit��ile s�-�i dezvolte strategii care s� conduc� la promovarea �i îmbun�t��irea form�rii ini�iale sau continue în toate profesiile legate de sport, cu un accent special asupra antrenorilor sportivi. Aceasta este situa�ia în toat� lumea, normal, cu rezultate mai vizibile �i mai de succes în unele ��ri decât în altele.

Uniunea European� (UE) a fost parte a acestei tendin�e în ultimii câ�iva ani. De fapt, se poate afirma c�, în unele ocazii, UE a fost unul dintre liderii acestui proces global, asumându-�i f�r� echivoc contribu�ii inovatoare, care au însemnat pentru o anumit� perioad� provoc�ri legate de echilibru �i tradi�ionalism, conducând la dezbateri aprinse, argument�ri profunde, ini�iative inovatoare �i un poten�ial solid pentru dezvolt�ri viitoare. Printre acestea, structura pe 5 niveluri de calificare a antrenorilor �i „Certificatul European de Master în Antrenamentul sportiv” (corespunz�tor nivelului 5+ de calificate) în contextul euro-calific�rilor, au fost exemple de urmat.

În prezent, structura pe 5 niveluri de calificare a antrenorilor, propus� de Re�eaua European� pentru �tiin�a sportului, educa�ie �i ocupa�ie (ENSEE) în 1999, numit� la început „Re�eaua european� a �tiin�elor sportului din înv��mântul superior” (ENSSHE), este în proces s� fie revizuit� chiar de ENSEE, de c�tre Consiliul European al Antrenorilor (ECC) �i proiectul AEHESIS (Armonizarea structurii înv��mântului superior european în ceea ce prive�te �tiin�a sportului). Ca urmare a reuniunii din mai 2007 de la Budapesta, s-a reafirmat scopul de a se ajunge la un acord semnat între membrele CE asupra acestui subiect la cel de-al 9-lea Forum ENSEE, care va avea loc la Rio Maior, în septembrie urm�tor, cu un con�inut similar acestuia (AEHESIS, 2006, Conferin�a de la Praga):

1. Antrenorii joac� rolul central în experien�ele sportive ale sportivilor de toate vârstele �i de toate nivelurile. 2. Pentru a-�i îndeplini rolul, antrenorii trebuie s� aib� competen�ele potrivite �i instruirea necesar�, luând în

considera�ie grupurile-�int� cu care ace�tia lucreaz�. 3. Se a�teapt� ca antrenorii s� fie preocupa�i în aceea�i m�sur� de starea de bine a sportivilor �i de optimizarea

performan�ei. 4. Antrenorii trebuie s� respecte drepturile, demnitatea �i valoarea fiec�rui participant la sport �i s� trateze pe

toat� lumea egal, indiferent de sex, origine etnic�, religie sau convingeri politice. 5. Se a�teapt� ca antrenorii s� lucreze într-o manier� deschis� �i de cooperare cu toate persoanele responsabile

de bunul mers �i de dezvoltarea performan�elor în sport. 6. Antrenorii trebuie s�-�i dezvolte �i s� men�in� un standard înalt de instruire; ac�iunile lor din timpul

�edin�elor de antrenament trebuie s� reflecte cuno�tin�e teoretice �i practice actualizate. 7. Principiile �tiin�ifice trebuie aplicate la toate nivelurile de antrenament sportiv. 8. Responsabilit��ile �i competen�ele profesionale trebuie construite gradual, de la nivelurile ini�iale de

calificare a antrenorilor la cele finale. 9. To�i antrenorii trebuie s� de�in� o diplom� de antrenor, care s� fie recunoscut� de autoritatea na�ional�

competent� �i de federa�ia sportiv�. 10. Cadrul de formare �i recunoa�tere a antrenorilor, a�a cum a fost propus de Consiliul European al

Antrenorilor, este mecanismul european recunoscut, care este aprobat �i sprijinit activ. 11. Un mecanism formal de revizuire va fi stabilit pentru a se oferi o baz� pornind de la care calific�rile

antrenorilor s� fie revizuite conform cadrului Consiliului European al Antrenorilor.


16

12. Trebuie s� se ia în considera�ie stabilirea unui sistem de certificare care s� fie recunoscut interna�ional �i s� fie r�spândit.

13. Fiecare agen�ie participant� la conven�ie vor întreprinde activit��ile necesare pentru a identifica implica�iile conven�iei în activitatea lor, inclusiv investi�ia necesar� în infrastructur� pentru a implementa conven�ia. Acest document de lucru inten�ioneaz� s� fac� un rezumat al acestui proces, s� sublinieze aspectele

relevante referitore la reform� �i s� prezinte „Modelul Portughez”, care se inten�ioneaz� a fi nu doar prima ini�iativ� formal� de aliniere, ci �i o contribu�ie la revizuirea extins�, aflat� în plin progres.

2. Structura pe 5 niveluri a calific�rilor de antrenor

Înainte, între 1990 �i 1999, dar mai ales între 1995 �i 1999, prin activitatea depus� de Comitetul Antrenorilor, ENSSHE a aplicat un cadru de referin�� din documentele legislative europene (directive �i decizii) pentru a stabili nivelurile cursurilor de instruire �i calific�rile în profesiile legate de sport, pentru a oferi un punct de referin�� statelor membre ale UE �i federa�iilor sportive pentru evaluarea sistemului lor de instruire a antrenorilor. La acel moment, ENSSHE a adunat la un loc institutele de instruire �i cercetare �i structurile care specializeaz� indivizii în sport �i educa�ie fizic�, din cadrul UE. Scopul s�u era s� promoveze convergen�a cooper�rii în domeniul instruirii/ educa�iei �i cercet�rii �i s� ajusteze aceste activit��i la cerin�ele economice, sociale �i legislative ale UE.

Aceast� ini�iativ� a re�elei a fost la fel de important� la acel moment, cum este �i ast�zi, având în vedere eliminarea frontierelor, mobilitatea acceptat� (�i adeseori încurajat�) a profesioni�tilor �i dezvoltarea unei pie�e deschise; toate astea în conjunctura unei variet��i �i diversit��i de cursuri de instruire/ educare existente. A fost de o relevan�� major� atunci, a�a cum este �i acum, s� se permit� compara�iile între cursurile �i calific�rile existente în diferite ��ri, precum �i s� se promoveze convergen�ele în ceea ce prive�te educa�ia antrenorilor.

Acest prim cadru a luat în considera�ie: (i) o decizie a Consiliul Mini�trilor Europeni ai Educa�iei (decizia 83/368/CEE) – datat� la 16 iulie 1985 –

privind instruirea voca�ional� în cadrul statelor membre ale UE, care a fost definit� într-o structur� pe 5 niveluri �i

(ii) dou� directive ulterioare ale UE referitoare la sistemele generale de recunoa�tere a instruirii voca�ionale (89/48/CEE �i 92/51/ CEE), amândou� privind înv��mântul superior �i mediu �i contextul înv��mântului profesional.

Pornind de la aceste dou� directive, instruirea/ educa�ia pentru profesiile reglate a fost împ�r�it� în 3 niveluri: (i) Nivelul 3 (pornind de la 89/48/CEE) – corespundea unei diplome acordate la terminarea formei post-

liceale de înv��mânt cu durata de 3 ani; (ii) Nivelul 2 (pornind de la 92/51/ CEE) – corespundea unei diplome acordate la terminarea formei post-

liceale de înv��mânt cu o durat� mai mic� de 3 ani; (iii) Nivelul 1 (pornind de la 92/51/ CEE) – corespundea unui certificat acordat la terminarea unei forme

post-liceale de înv��mânt. Structura pe 5 niveluri a înv��mântului voca�ional �i aceast� structur� pe 3 niveluri pentru recunoa�terea

instruirii/ educ�rii pentru profesiile reglate sunt descrise în Tabelul 1. Pe baza acestor principii generale ale UE �i a documentelor, ENSSHE a conceput structura pe 5 niveluri

pentru educa�ia antrenorilor din Europa, încercând: (i) s� fie în acord absolut cu decizia din 1985; (ii) s� defineasc� profilul profesional al antrenorului la diferite niveluri de instruire/ educa�ie; (iii) s� defineasc� termenii: „abilit��i”, „competen�e” �i „cuno�tin�e” necesari pentru stabilirea sarcinilor �i

activit��ilor antrenorilor; (iv) s� stabileasc� standardele UE de admitere, durata minim� �i valabilitatea (recunoa�terea); (v) s� schi�eze liniile generale ale „modulelor europene” de educa�ie pe diferite niveluri/ profile a

antrenorilor. Tabelul 1. Coresponden�a dintre structura pe 5 niveluri a înv��mântului voca�ional în UE �i structura pe 3 niveluri pentru recunoa�terea înv��mântului voca�ional definite prin directivele europene (adaptate din Claude �i colaboratorii, 1999).

3 niveluri ale înv��mântului voca�ional pentru profesiile reglate, pornind de la directivele UE

Structura pe 5 niveluri a înv��mântului voca�ional în UE (decizia 85/368/CEE)

Nivelul 3 - înv��mânt post-liceal cu durata de 3 ani (pornind de la directiva 89/48/CEE)

NIVELUL 5

Nivelul 2 - înv��mânt post-liceal cu durata mai mic� de 3 ani (pornind de la directiva 92/51/ CEE)

Nivelul 4

Nivelul 1 – înv��mânt post-liceal (pornind de la directiva 92/51/ CEE)

Nivelurile 3, 2 �i 1


17

În încercarea de a da o anumit� plasticitate sistemului, ENSSHE a decis s� specifice mai ales caracteristicile nivelurilor 3 – 5, permi�ând fiec�rui stat s�-�i dezvolte propria strategie pentru nivelurile 1 �i 2. Tabelul 2 cuprinde propunerea.

În acest model a fost încadrat� o prevedere foarte special�, atunci când s-a afirmat c�: „Instruirea este consecutiv� de la nivelul 1 la 4. nivelul 5 începe cu înscrierea la facultate, f�r� obliga�ia de a completa nivelurile inferioare. Cu toate acestea, unele ��ri pot lua în considera�ie nivelurile 3 �i 4 ca �i condi�ie pentru admitere.”

Mai departe, s-a afirmat: „Trebuie s� se creeze leg�turi între nivelurile 4 – 5, precum �i între nivelul 5 într-o anumit� disciplin� sportiv� �i nivelurile 4 �i 3 în altele (pentru candida�ii care nu au luat parte la un curs specific unei discipline sportive în perioada studiilor universitare). Universit��ile care acord� diplome de nivel 5 pot oferi credite �i pot face excep�ii, astfel încât candida�ii s� treac� de la nivelul 4 la nivelul 5.” Din aceast� propunere, extragem:

(i) o structur� pe 5 niveluri conform deciziei UE din 1985 legat� de nivelurile înv��mântului voca�ional; (ii) o progresie de la un nivel la altul conform cadrului european oficial pentru recunoa�terea calific�rilor

profesionale; (iii) cel mai înalt nivel (V), ca nivel universitar de educa�ie (un nivel V+ va corespunde unei specializ�ri

post-universitare – un curs de master); (iv) recunoa�terea studiilor anterioare de c�tre universit��i; (v) importan�a relativ mic� atribuit� structurilor nivelurilor I �i II, r�mase la latitudinea deciziei fiec�rei

��ri/ federa�ie sportiv�. Tabelul 2. Nivelurile 3 – 5 propuse de ENSSHE în 1999. Nivelurile I �i II au r�mas la latitudinea fiec�rei ��ri/ federa�ii.

Nivelul III Nivelul IV Nivelul V Execu�ie X X X Coordonare (x) X X Înv��are X X Cercetare (x) X Management (x) X Supervizare X Plan strategic X Sarcini (profil profesional) S� antreneze în siguran�� unul

sau mai mul�i sportivi �i s� coordoneze o echip� format� din antrenori asisten�i (nivelurile I �i II). Centrat în mod fundamental pe activit��ile de baz� (s� planifice, implementeze �i evalueze antrenamentul, s� gestioneze competi�iile �i s� fac� parte din programul de g�sire a talentelor).

Antrenorul este responsabil cu toate aspectele practic�rii sportului. Antrenorul a atins un nivel superior de educa�ie. Managementul �i cercetarea nu sunt priorit��i la acest nivel.

Antrenorul este responsabil cu toate aspectele practic�rii sportului...în calitate de „om cu idei”, promotor �i organizator, pe baza unei educa�ii �tiin�ifice pluri-disciplinare, atât general� cât �i specific�.

Condi�ii de admitere Experien�a practic� într-un anumit sport

Certificat de nivel III Diplom� de liceu, care permite accesul la înv��mântul superior; Experien�a practic� într-un anumit sport (Pot fi luate în considera�ie certificatele pentru nivelurile III �i IV)

Durata minim� 300 ore 2 ani de experien�� profesional� confirmat�

600 ore 2 ani de experien�� profesional� confirmat�

2400 ore (4 ani de studii universitare), 50 % în �tiin�a sportului �i 50% în domeniul specific sportului. 2 ani de experien�� profesional� confirmat�


18

Este important de subliniat c� unele ��ri au urmat strict aceast� structur�, în timp ce altele au folosit-o doar

ca punct de referin�� pentru sistemele lor de educa�ie a antrenorilor. Cu toate acestea, este clar c� nivelul V �i nivelul V+ de calificare nu au fost niciodat� (sau aproape niciodat�) implementate �i s-a ajuns la un acord general asupra accept�rii lor în comunitatea antrenorilor.

3. Procesul de revizuire a structurii pe 5 niveluri

Dup� crearea, în 2003, a Consiliul European al Antrenorilor (re-denumit din sub-grupul antrenorilor al ENSSEE, în timpul Forumului ENSSEE de la Lausanne), când s-a c�zut de acord asupra structurii pe 5 niveluri �i dup� o perioad� de 5 ani în care structura a fost implementat� la nivel european, s-a sim�it nevoia unei revizuiri, în perioada 2004 – 2005. între timp, acest lucru a fost accentuat dup� stabilirea unor leg�turi solide cu Consiliul Interna�ional pentru Educa�ia Antrenorilor (ICCE), în 2005.

Pe baza afirma�iilor lui Duffy (2007), Pre�edintele Consiliului European al Antrenorilor, din timpul prezent�rii sale de la reuniunea de consultan�� de la Budapesta, din mai, principalele motive ale revizuirii sunt: (i) modific�rile ap�rute în contextul european, mai ales la UE; (ii) începerea proiectului AEHESIS (în 2004), adresat leg�rii educa�iei antrenorilor de sectorul înv��mântului

superior; (iii) experien�a din timpul perioadei de aplicare a structurii pe 5 niveluri; (iv) contribu�iile recente ale unor federa�ii sportive interna�ionale; (v) contextul mai global, tradus prin contribu�iile ICCE.

Prima întâlnire a grupului pentru revizuire a avut loc la Var�ovia, în Polonia, în martie 2005. la aceast� întâlnire s-a elaborat un prim document în acest domeniu: un document de discu�ii pe care s-a bazat a doua întâlnire, din Rio Maior, Portugalia, din mai 2005. la aceast� a doua întâlnire s-a elaborat al doilea draft, creat �i utilizat ca raport preliminar, în scopul consult�rilor, la Forumul ENSSEE �i ICCE de la Limerick, Irlanda, din septembrie 2005. documentul a fost ulterior dezvoltat la Conferin�a AEHESIS de la Praga, din septembrie 2006 �i la reuniunea de consultan�� de la Budapesta, din mai 2007.

În acest document s-a �inut cont de structurile ap�rute pentru recunoa�terea calific�rilor voca�ionale �i educa�ionale, mai exact, „cadrul european de calificare” �i ECVET (Sistemul european de credite pentru înv��mântul voca�ional �i instruire), precum �i consecin�ele Declara�iilor de la Bologna �i Copenhaga, deoarece unele dintre cele mai relevante modific�ri aplicate în contextul european au influen�at structura de educa�ie a antrenorilor. Acest lucru înseamn� c� nu va mai fi determinat de decizia �i directivele anun�ate anterior, ci de un nou cadru asupra c�ruia se va c�dea de acord �i de noi acorduri, în mod special o strategie de armonizare a institu�iilor de înv��mânt superior în ceea ce prive�te educa�ia antrenorilor la nivel universitar, strâns legat� de reforma �i de convergen�a modelelor generale de înv��mânt superior din UE. Dup� Limerick, au avut loc unele modific�ri ale cadrului de referin�� sau scopurilor în ideea revizuirii (Duffy, 2007): (i) promovarea unei mai mari consisten�e a abord�rii dezvolt�rii calific�rilor antrenorilor din diferite sporturi �i

��ri ale UE; (ii) încurajarea dezvolt�rii unei structuri educative mai relevante, precum �i de instruire, care s� îndeplineasc�

cerin�ele federa�iilor na�ionale �i interna�ionale, sportivilor �i antrenorilor; (iii) oferirea unui cadru transparent pentru recunoa�terea calific�rilor de antrenori din UE, având în vedere

dezvolt�rile UE în ceea ce prive�te înv��mântul voca�ional �i instruirea, precum �i nevoia de a defini mai clar rela�ia cu sectorul înv��mântului universitar;

(iv) dezvoltarea unui cadru care s� recunoasc� rolul sectoarelor non-universitar �i universitar în educa�ia antrenorilor, în contextul cre�rii structurii de recunoa�tere a calific�rilor educa�ionale �i voca�ionale din UE;

(v) ridicarea standardelor �i îmbun�t��irea calit��ii antrenamentului; (vi) activitatea pentru o mai bun� recunoa�tere public� a antrenorului ca o profesie calificat�, competent� �i

reglat�, care este parte integrant� a dezvolt�rii cu succes a sportivilor de orice nivel.

Principalele concluzii ale întâlnirii, referitoare la revizuirea structurii pe 5 niveluri (conform lui Duffy, 2007):

(i) Patru niveluri în loc de cinci (antrenor încep�tor, antrenor, antrenor senior �i maestru); (ii) Dou� standarde ocupa�ionale în loc de unu (antrenori în practica sportiv� �i antrenori în sportul

competi�ional, care pot fi subdivizate în patru); (iii) Identificarea mai concret� a competen�elor antrenorilor �i rezultatelor înv��rii; (iv) Recunoa�terea studiilor anterioare �i a competen�elor curente); (v) Sistemul recomandat de certificare a antrenorilor; (vi) Recunoa�terea mutual� a calific�rilor între sectoarelor înv��mântului voca�ional �i educa�ie;


19

(vii) Structura european� revizuit� pentru recunoa�terea calific�rilor antrenorilor (4 niveluri) a fost legat� de cadrul european de calific�ri (8 niveluri).

Un sumar al modelului de perspectiv� pentru revizuirea structurii pe 5 niveluri a educa�iei antrenorilor în UE. 1 For�� de munc� Domeniul profesional II. Standard ocupa�ional Antrenor în practica sportiv�. Antrenor de încep�tori. Copii/ juniori/ adul�i Antrenori în practica sportiv�. Copii/ juniori/ adul�i Antrenori pentru identificarea talentelor. Sportivi de competi�ie. Copii/ juniori/adul�i Antrenori în sportul de performan��. Antrenori ai sportivilor de performan��. Dezvoltarea pe termen lung a sportivilor Antrenarea într-un sport

Antrenor maestru Antrenor senior Antrenor Antrenor încep�tor

Dezvoltarea pe termen lung a antrenorilor 2. Competen�e III. Activit��i

Antrenament Planific�, organizeaz�, conduce, evalueaz� Competi�ie Planific�, organizeaz�, conduce, evalueaz� Management Planific�, organizeaz�, conduce, evalueaz� Educa�ie Planific�, organizeaz�, conduce, evalueaz�

IV. Rezultatele înv��rii / V. Competen�e 1. Abilit��i (func�ional) – s� �tie cum s� procedeze 2. Cuno�tin�e (cognitiv) – s� �tie ce trebuie s� cunoasc� 3. Competen�e personale �i profesionale 4. Com

New ANUARUL SPORTULUI 2007 - MTS.RO · 2017. 3. 8. · Anuarul Sportului 2007 5 PREAMBUL Sinteza...

Documents

Transcript of New ANUARUL SPORTULUI 2007 - MTS.RO · 2017. 3. 8. · Anuarul Sportului 2007 5 PREAMBUL Sinteza...