ACADEMIA ROMÂNĂ

ANUARUL ARHIVEI DE FOLKLOR

III v . ^ ; \ - ' \

P U B L I C A T

; , ' v j ' ' t %ţ 1 DE f , ' >;

ION M U S L E A

ACADEMIA ROMÂNĂ

ANUARUL ARHIVEI DE FOLKLOR

m

P U B L I C A T

DE

I O N M U S L E A

tf w so $ PENTEU ORICE INFORMAŢIE REFERITOARE LA ACEST ANUAR, A SE ADRESA

•«ARHIVEI D E FOLKLOR A ACADEMIEI RC'MÂNE>- SAU DI RECI OKU 1. UI E l , ION MUŞLB

CLUJ, STIÎ. ELISABETA NO. 23 (MUZEUL LIMBKI ROMÂNE)

C U P R I N S U L PAG.

I O N M U Ş L E A , Ion B i a n u şi folklorul nostru i I O N D I A C O N U , Psihologie şi creaţ ie popula ră 7 E M I L P E T R O V I C I , F o l k l o r din V a l e a A lmă ju lu i \S 25 . V A L E R I U L . B O J . O G A , R a p o r t u l din 1756 al unu i chi rurg ge rman

despre credinţele Români lo r asupra moroi lor 1 5 9 I O N M U Ş L E A , A l t e va r i an te româneş t i ale snoave i despre femeia

necredincioasă 169 P. V. Ş T E F Ă N U C Ă , Contr ibuţ ie la b ib l iograf ia studii lor şi culege­

rilor de folklor pr iv i toare la R o m â n i i din Basa rab i a şi po­poarele conlocui toare — publ ica te în periodicele iik-eţt: . 177

Bibl iograf ia folklorului românesc pe anii 1933—34 189 R a p o r t anual '1933—34) . . . • 2 1 1 R É S U M É D E S A R T I C L E S . . . . 2 1 3

ION BIANU ŞI FOLKLORUL NOSTRU

î n cuv in te le c u care i n a u g u r a m în tâ iu l A n u a r al A r h i v e i de Fo lk lo r , a m a ră t a t c â t de l a rg a fost r ep rezen ta t folklorul , încă de là început , în cea mai îna l t ă ins t i tu ţ ie de cu l tu r ă românească , pr in Alecsandr i , Mar ienescu , H a s d e u şi Mar ian . C u moar tea lui I o n B i a n u , A c a d e m i a R o m â n ă pierde u n a l t mare iubi tor a l fo lklorului nos t ru .

P r in felul s tudi i lor că rora s 'a ded ica t , Ion B i a n u n 'a fost propr iu-z is u n folklorist . A l ă t u r i de cercetăr i le- i de istorie l i terară, fi lologie şi b i ­bliografie, el s 'a o c u p a t d in c â n d în c â n d şi de folklor. D a c ă n 'a scr is m a i m u l t în aces t domeniu , n u î n s e m n e a z ă însă că n u era me reu p r e o c u p a t de v i e a ţ a t r ad i ţ iona lă a poporu lu i nos t ru de là ţa ră .

N ă s c u t d in păr in ţ i ţ ă ran i , el n ' a p u t u t u i t a — c u m v o m ară ta ma i jos — nici la adânc i bă t r âne ţ e , obiceiuri le şi cântece le sa tu lu i na t a l . Po rn i t din ace l F ă g e t de pe T â r n a v e , unde preoţ ise N ico l ae Pau le t t i , cel care ne-a l ă sa t cea ma i v e c h i e culegere de cân tece popu la re de ca re a v e m cunoş t in ţ ă x ) — B i a n u a ţ inu t să se ocupe , de câ te ori mul t ip le le- i îndeletnicir i i -au da t r ăgaz , şi de «floarea cu l tu ra lă a sătenilor», c u m numea , în t r 'o scrisoare, folklorul .

Con t r ibu ţ i a lui l a p r o m o v a r e a studii lor de folklor românesc are d o u ă aspec te : de o pa r t e ca cerce tă tor , de a l t a ca organiza tor . î n în tâ ia ca l i t a te , a pub l i ca t trei ar t icole in teresante 2 ) , dintre care p r imul a t rage a t en ţ i a cercetă tor i lor asupra semnif icaţ ie i lung imei versur i lor vech i i noas t re epici popula re . î n t r ' a l doi lea pub l i că o ba ladă găs i t ă î n t r ' un manuscr i s din anul 1809, a r ă t â n d «înrudirea s t rânsă între cântece le şi c red in ţe le româneş t i şi balcanice» şi ins is tând asupra boga tu lu i c â m p de ce rce ­tă r i ce se deschide învă ţa ţ i l o r noştr i î n acest domen iu .

T o t aici t r ebue să a m i n t i m că la 1899, c â n d R e v i s t a N o u ă ( I I , p .

1) Publicată de Al . L u p e a n u - M e l i n , De pe Secaş. Blaj 1927. 2) Din istoria poeziei noastre poporale. Convorbiri Literare XL, (1906), p. 726—30.

Doncild. Un vechiu cântec vitejesc. Idem, XLVII (1908), p. 10—22. Filipii. Credinţă poporală din judeţul Vâlcea. Revista Nouă IV (1891), p. 338—39.

36-39) pub l i ca b a l a d a «Călătoria mor tu lu i» culeasă de S. FI . Mar ian d in B u c o v i n a , Bianu, ' la curen t c u cerce tăr i le de folklor compara t , a ră t a în no ta de là p . 39, c ă «această b a l a d ă es te o nouă fo rmă românească a legendei despre că lă tor ia mor tu lu i , c o m u n ă la t o a t e popoare le Pen in­sulei Ba lcan ice» — el cunoscând şi a l te d o u ă va r i an t e româneşt i , pre­c u m şi pe cele ba lcan ice pub l i ca t e de D o z o n . L a sfârşi tul acestei note , a n u n ţ a că «în R e v i s t a N o u ă se v a pub l i ca în cu rând u n s tud iu c o m p a r a t i v a m ă n u n ţ i t asupra legendei aceste ia şi asupra credinţei cupr insă într ' însa». S tud iu l a n u n ţ a t n ' a apăru t . D a r aceas tă «întâie ident if icare a mo t ivu lu i la noi» se da toreş te lu i B i a n u — ş i nici de c u m lui S. F l a v i u (sic !) Mar ian , c u m greşi t a f i rmă D . Caracos tea 1 ) .

Ca rapor tor al a t â t o r cu leger i şi s tudi i p rezen ta te A c a d e m i e i spre publ ica re sau premiere , B i a n u a ş t iu t sră deosebească con t r ibu ţ ia pre­ţ ioasă de compi la ţ i a seacă şi superf icială 2 ) .

î n a d o u a ca l i ta te , aceea de o rgan iza to r sau de ini ţ ia tor , d a t o r ă m lui I o n B i a n u pub l i ca rea mai mul to r culeger i de folklor în ed i tura sau Memori i le A c a d e m i e i , culegeri care , fără a ju torul şi în ţe legerea lui , poa te n ' a r fi v ă z u t l umina t iparu lu i 3 ) .

C u m în Memori i le Secţ ie i L i t e ra re nu se p u t e a u pub l i ca toa t e culeger i ­le de folklor p rezen ta te A c a d e m i e i , mu l t e d in ele r ă m â n e a u net ipăr i te , s au «îngropate în u i ta re în rev is te şi z iare . î n a m â n d o u ă cazur i le se f ăcea mare p a g u b ă s tudi i lor car i t r ebue să p ă t r u n d ă în sufletul ţera-nulu i român spre a-1 în ţe lege în t o a t ă firea lui a d â n c ă p r e c u m şi în felul lu i de a-şi spune pr in vorbire gându l şi s imţirea» 4 ) . B i a n u p ropune deci pub l i ca rea unei colecţ i i speciale a A c a d e m i e i , des t ina tă folklorului . . . «cu un c u v â n t de t o t ce este manifes tare a v ie ţ i i sufleteşt i a poporului». As t f e l luă f i inţă în p r i m ă v a r a anului 1908, co lec ţ ia «Din v i e a ţ a popo­ru lu i r o m â n — Culeger i şi studii», care a pub l ica t , t i m p de 23 de ani, pa t ruzec i de v o l u m e cupr inzând mater ia le şi s tudi i , m u l t e de o deose­b i t ă însemnă ta te .

S 'ar fi c rezu t că , l ega t c u m era de a c e a s t ă colecţ ie , B i a n u n u s 'ar fi

>) Lenore. O problemă de literatură comparată şi folklor. Bucureşti 1929, p. 16. 2) Vezi în special critica necruţătoare, dar dreaptă, pe care o face studiului lui T h.

S p e r a n t i a , Introducere în literatura populară (Bucureşti 1904), în «Analele Academiei Române», Desbateri, Tom 27, p. 513—520.

3) Texte macedo-române. Basme şi poesii poporale delà Cruşova, culese de Dr. M. G. O b e d e n a r u . Publicate după manuscrisele originale, cu un glosar complet de Prof. I. Bianu. Bucuresci i8gr. «Academia Română», IX, 380 p.

Medicina babeloru, adunare de descântece, reţete de doftorii şi vrăjitorii băbesci de D i m i t r i e P. L u p a ş c u, cu un raportu de Prof. I. Bianu. Bucuresci 1890. «Aca­demia Română». 128 p.

4) Raportul lui Bianu î n : P o m p i l i u P â r v e s c u , Hora din Cartai (Academia Română. Din vieaţa poporului român I). Bucureşti 1908. p. 3.

ION BIANU ŞI FOLKLOKUL NOSTRU 3

îndupleca t să o părăsească . D a r înţe legerea sa pen t ru necesi tăţ i le a l tor v remur i a birui t . B i a n u s 'a ocupa t c u interes «de p lanul pen t ru reorga­nizarea adunăr i i şi publ icăr i i mater ia le lor de folklore» p r ezen t a t de O. Densus i anu în 1920. A p o i , când subsemna tu l a î n a i m v t , prin d-1 S. Puşcar iu , u n memor iu pen t ru înfi inţarea unei A r h i v e de Fo lk lo r , B i a n u a îmbră ţ i şa t c u că ldură aceas t ă propunere şi i-a da t posibi l i tă ţ i de rea l i ­zare încă la sfârşi tul acelui an (1930).

P e n t r u A r h i v a noast ră , B i a n u a a v u t to t t i m p u l o a ten ţ ie şi o gr i jă deosebi tă . î n cele ce u r m e a z ă aş dori să arăt a ceas t ă lă ture necunoscu tă a interesului său pen t ru folklorul românesc , mani fes ta t în l egă tu ră c u a c t i v i t a t e a A r h i v e i .

Despr ind d in t r 'o scrisoare par t i cu la ră — d a t a t ă 3 I anuar ie 1932 — care e carac te r i s t ică şi felului său de a scrie, u l t imu l a l inia t : «Anul nou c u bine pen t ru to ţ i ai noştr i (cu deosebire pen t ru ai Maice i A c a d e m i e ) , şi c u spor în t oa t e — afară de chel tuiel i . S ă ştii însă c ă bani i pen t ru lucrări le de folklor sunt l a dispoziţ ie». î n t r ' a d e v ă r , t o a t e propuner i le noas t re pen t ru premierea corespondenţ i lor harnic i , au fost ap roba te : «Ai mare d rep ta te — scria B i a n u la 25 Ianuar ie 1932 — , t rebue să ne folosim de u l t imi i ani de v i e a ţ ă v e c h e să tească pent ru culegerea fo lk-lorului de toa te felurile».

Orice t i t l u de pub l ica ţ i e ori ar t icol , românesc sau s t ră in , de care lua cunoş t in ţ ă şi care c redea c ă poa t e in teresa cercetăr i le de folklor r o m â ­nesc, era pus fără nicio z ă b a v ă pe hâr t i e şi t r imis A r h i v e i .

Mare le b ib l iograf care a fost B i a n u , şi-a d a t seama şi de i m p o r t a n ţ a bibl iografiei folklorului românesc , pe care a m inaugura t -o cu în tâ iu l A n u a r . A c e a s t a i-a produs o v i e mu l ţumi re şi î n repe ta te scrisori ins i s ta n u n u m a i pen t ru con t inua rea ei, c i mai ales pen t ru pregă t i rea şi p u ­bl icarea înt regei bibl iografi i a folklorului românesc — ceea ce r ă m â n e d e o c a m d a t ă o p rob lemă a v i i toru lu i . In i ţ i a t ive i lui B i a n u se da to reş te însă a lcă tu i rea «Bibl iografiei lucrăr i lor c u carac te r folkloric şi e tnograf ic pub l i ca t e de A c a d e m i a R o m â n ă (1877—1929)» , apă ru tă în A n u a r u l I I (p. 2 2 1 — 2 2 7 ) .

D a r preocupăr i le lui B i a n u în ce pr iveş te A r h i v a noas t ră e r a u şi de al t gen . A t r ă g â n d a ten ţ i a conducă to ru lu i ei asupra unor ar t icole d in cot id ianele bucureş tene in te resând folklorul , insista c a «în A n u a r să fie în f iecare an o c ronică a manifestări lor f olklor ice în t re cari a ceas t a — era v o r b a de «Târgul de fete» de là Gă ina — este una de v i u interes» (scrisoare d in 21 Iul ie 1933) . î n l egă tură c u aceas tă sugest ie , B i a n u a d a u g ă cont r ibuţ i i in teresante la cunoaş te rea târgur i lor de fete din A r d e a l : «La noi, pe T â r n a v e , ş t iu unu l la «Târgu l Bulciului», n u m i t şi «la Oraş», la C e t a t e a - d e - B a l t ă pe la S â n t ă Măr ia . Merg asemenea fe te le şi ficiorii — îmbrăca ţ i câ t mai f rumos — petrec, beau , j oacă , cân tă , se

î n ţ e l eg şi «se ieau» (se căsătoresc) . A m fost şi eu oda tă , pe când e r a m în c lasa V I I sau V I . E r a u centre de v i e a ţ ă socia lă a ţă rani lor români . U r m ă ­riţi pes te t o t !»

Contr ibuţ i i le lui B i a n u la sporirea mater ia le lor A r h i v e i nu se mărg i ­n e a u însă la aceste însemnări . Punându-ş i în ordine corespondenţa , el găseş te no ta t e , de pr in anii 1892, col inde d in sa tu l copilăr iei sale. P e aces tea le cân tase compoz i to ru lu i Jua rez Mov i l ă , p e n t r u ca să le p u n ă p e note . E l t r imi te A r h i v e i cele cinci col inde împreună c u ariile lor (Ms. N o . 585), dintre care «întâiele două l e -am col indat şi eu la cinci-şase-şap te ani — a m a c u m 76 împliniţ i». A l t ă d a t ă t r imi te o s e a m ă de obi­ceiur i delà «lăsata-secului» de Paş t i şi delà Sânziene , pe care le în t i tu lează «Note şi amint i r i d in copilăr ie (1870) delà Făge t» (Ms. N o . 270). D in t r e aces tea , m a i m u l t ă însemnă ta te p rez in tă «sărbătoarea boului» [ împo­dob i t ] , despre care a v e m a tâ t de pu ţ ine informaţ i i în l i t e ra tura noas t ră folklor ică 1 ) .

O ches t iune îl p reocupa demul t şi c u deosebire în u l t imul t i m p : «Un lucru de u rmăr i t c u s tă ru in ţă neadormi t ă este supers t i ţ ia pen t ru «legatul vii lor», luc ru de mare t a ină şi însemnă ta te — îmi scria l a 28 D e c e m v r i e 1932 . E u îţ i t r imi t ce mi-aduc amin te din copi lăr ie , din F ă g e t u l meu . D a r ar t rebu i urmăr i t , f i indcă are u rme foarte vechi . Ma i este u n d e v a ? S 'o p u b l i c ? »

A c e a s t ă p rac t i că mag ică , pe care o d ă m în în t reg ime 2 ) , este întra-d e v ă r in te resantă şi, d u p ă câ t ş t im, ne re leva tă p â n ă as tăzi . A m în­t o c m i t imed ia t o c i rculară căt re corespondenţ i i A r h i v e i , înv i tându- i să comunice d a c ă aceas tă p rac t ică e cunoscu tă în ţ inu tu l lor. Anun ţându - i aces t lucru, B i a n u răspundea : «Cu «legatul viilor» eu a m t o t a m â n a t , g â n d i n d u - m ă să organizez eu o anchetă». D a c ă aceas tă amânare n u s'ar fi î n t âmpla t , e foarte p robabi l că ar fi găs i t mater ia l suficient pen t ru un

>) Cf. I o n M u ş l e a , Şcheii delà Cergău şi folklorul lor. Cluj 1928. p. 20—21. 2) «La satul meu de naştere Făget între dealurile cari despart Târnava mare de Târnava

mică, oamenii au o coastă de vii în mici parcele, cari formează un singur trup despărţit cu gard din toate părţile de locurile de arătură din jos, pentru ca să fie ferite de vitele, cari în unele timpuri (după secere sau după culesul cucuruzelor) pasc în jurul viilor.

In fiecare an la Stu Gheorghe se aleg doi feciori din sat cari au să păzească viile — şi sunt numiţi vighitori. Slujba lor începe tocmai la Stă Marie (15 August sau 8 Septemvrie mai probabil). Atunci se aduc de ei la biserică câţiva struguri, cari au început să se în­dulcească; popa le ceteşte o rugăciune şi-i stropeşte cu apă sfinţită, iar din acea zi vighi-torii întră în slujba lor şi nu mai ies decât după culesul viilor.

Pentru locuinţă îşi fac în fiecare an o colibă în vârful dealului viilor în acelaşi loc în fiecare an. Deasupra locului colibei s'a împlântat în pământ la Stu Gheorghe un ar­bore cât mai înalt adus din pădure şi împodobit la vârf cu crăci legate în formă de cruce.

în noaptea următoare se face «legatul» viilor de un om bătrân care ştie. Coliba este făcută şi în ea se întâlnesc seara târziu cei doi vighitori şi meşterul legator cu ale lui taine.

s tudiu in teresant . A ş a , ab ia a m pr imi t c â t e v a răspunsur i la ob iec t , d int re care unul d in t r 'un sa t v e c i n c u F ă g e t u l său 1 ) .

î n c ă îna in te de a-i c o m u n i c a v r e u n rezu l ta t , B i a n u în t reba c u ne­răbdare : «Dar c u «legatul vii lor» ai af lat c e v a ? Ori n u s 'a mai af la t n imic pr in în tunecarea t recu tu lu i ? Mul te , m u l t e se v o r fi înnecat aşa şi la noi şi la. alţ i i . N u ş t iu d a c ă acea credin ţă este cunoscu t ă şi d incoace de munţ i , unde sunt mul te v i i c u l t i v a t e din adâncu l vech imi lo r 2 )».

Tr imi ţându- i mater ia le le in t ra te ca răspuns la c i rculara p r iv i toa re la «legatul viilor», îl r u g a m să scrie u n mic ar t icol , care să se pub l i ce ch iar în A n u a r u l A r h i v e i . Se pare însă că să răc ia informaţi i lor n u 1-a î ndemna t să o facă : «Se v e d e că a m ven i t p rea t â rz iu c u cerce ta rea d u p ă acel obiceiu , care pare a fi mor t în cea ţa ui tăr i i . E u îl cred r ă m a s de pe v r e m e a lui Buereb i s t a şi p ie rdu t în modernizăr i le secolului a l X l X - l e a » - — r ă s p u n d e a în Mar t ie 1934.

A m crezu t însă că se cuv ine ca mater ia le le deven i t e cunoscute m u l ­ţ u m i t ă informaţi i lor sale despre p rac t i ca m a g i c ă a «legatului vii lor», a căre i semnif icaţ ie şi origine îl in teresau a t â t de mul t , să le p u b l i c ă m s a u să le s e m n a l ă m aici , în cuv in te le c u care ne l u ă m r ă m a s bun delà el .

Cei doi vighitori pleacă pe cărarea care înconjură viile — unul la dreapta celalalt la stânga, şi ajung jos în sat, apoi trec prin sat spre ţintirim ; acolo fiecare merge la un mormânt proaspăt, pe care 1-a ochit de cu ziua ; umple gluga cu ţărână depe acel mormânt, apoi pleacă înapoi pe drumul pe unde a venit celalalt vighitor şi ajunge la vii. Dacă întâlneşte pe cineva trece pe lângă el fără să-i vorbească şi fără să răspundă dacă este întrebat. Ajunşi la vii cu glugile pline, cei doi pleacă fiecare în sens opus de cum a venit şi pe tot drumul cărării presară cu mâna din glugă ţărână adusă de pe mormânt ; ajunşi la coliba lor, găsesc acolo pe vrăjitor, cu care vorbesc şi fac nu se ştie ce — şi aşa viile sunt legate.

Prin această legătură viile sunt apărate de multe stricăciuni, mai ales de a fi mâncate de pasări — granguri, mierle şi altele.

Am cunoscut în copilăria mea un asemenea meşter — om de frunte care ştiea lega. Mai târziu întâlnindu-1 la părinţii mei, căci era dintr'un sat vecin, l-am întrebat despre legătura viilor, dar a râs şi a spus că «astea sunt de ale noastre, nu sunt pentru Domnia voastră cărturarii» şi nu a vrut să-mi spună nimic.

Un văr primar al meu — proprietar — om cu studii universitare de drept — aşezat la ţară m'a asigurat că la o vie a lui sădită departe de viile sătenilor, a făcut însuşi ex­perienţa şi a constatat efectul sigur al legăturei, căci via nu i-a mai fost prădată de pasări după legătură, cum fusese nelegată în anii dinainte» (Ms. No. 460, p. 1-3).

Intr'o scrisoare delà 7 Ianuarie 1933, adăuga : «Asemenea «legături» se fac însă şi pentru grâu (holde) şi ovese etc. , ca să fie apărate de jaful vrăbiilor».

Pentru «legarea» păsărilor prin ţărâna de pe morminte, vezi şi manuscrisele Arhivei 314, p. 5 (Rusul-Bârgăului, jud. Năsăud), No. 590, p. 12 (Todireni, jud. Botoşani)

şi revista «Vlăstarul Câmpiei» I (1933), p. 140 (Cojocna, jud. Cluj). 1) Chesler, jud. Târnava Mică. Ms. No. 501, p. 1—2. 2) O dovadă că acest obiceiu există şi în Oltenia este răspunsul din Coşoveni, judeţul

Dolj (Ms. Arhivei de Folklor a Academiei Române No. 491, p. 45—47).

A m amin t i t câ t de mul t îşi i ubea I o n B i a n u locuri le copilăriei . I-ar fi p l ăcu t a t â t a ca ţ i nu tu l său : «satele g rupa te în nişte funduri de v ă i d in încreţ i tur i le dintre Tâ rnave» , să fie s tud ia t din p u n c t de vedere a l «graiului, cân tecu lu i şi portului». A r h i v a de Fo lk lo r nădăjduieş te să-i p o a t ă împlini în cu rând aceas tă d o r i n ţ ă — - e x p r i m a t ă în u l t imul său an de v i e a ţ ă — c a un o m a g i u de recunoşt in ţă pent ru dragostea deosebi tă şi gri ja păr in tească a ră ta te în to tdeauna de I o n B i a n u folklorului ro­mânesc .

ION MUŞLEA

PSIHOLOGIE ŞI CREAŢIE POPULARA

Cercetăr i le p r iv ind geneza c rea ţ ie i populare a u fost în delăsare la noi . E v o c a t i v u l « R o m â n u l e nă scu t poet» e încă o fo rmulă cu ren tă a v r e m u ­rilor de a l t ăda tă , conformă din p ă c a t e psihologiei noas t re care r e spec t ă adesea necon t ro la t resturi le vene rab i l e ale t r ecu tu lu i . S ' a înce tă ţen i t expres ia c i t a t ă m a i de g r a b ă în folklor . Şi pen t ru d o v a d a ei s'a pub l i ca t m u l t şi de t oa t e : poezie popula ră , poveş t i , e t c . O nepregetare ra r în­tâ ln i tă . D a r care ar fi legile ce conduc naş terea şi evo lu ţ i a creaţ iei p o ­pulare româneş t i •— aşa dar : c u m a creat ; ori poa te : şi c u m c r e a z ă aces t R o m â n «poet» — pu ţ in i s 'au ap leca t să cerce teze a ten t .

î n apus însă lucruri le sun t uneor i puse la punc t . F r a n ţ a — de m u l t e ori in i ţ ia toare în s tudi i le folklor ice — t rebue socot i tă în aceas tă pr i ­v i n ţ ă d u p ă German ia . A i c i p r o b l e m a ce ne v a p reocupa a fost v a r i a t desbă tu tă , a jungându-se la cercetăr i le lui O . B ô c k e l 1 ) , socot i te a s tăz i cardinale . N u e ma i pu ţ i n a d e v ă r a t că şi s tudi i le lui O . S c h e l l 2 ) , E . W e c h s l e r 3 ) , e tc . a u desbă tu t a m p l u p rob lema , para f razând ap roape gândi rea lu i B ô c k e l . D e s igur că poz i ţ i a me todo log ică a aces tu ia r ă m â n e o a r e c u m de rect i f icat , el porn ind în s tudiul genez ic al creaţ ie i popu la re delà formele e lementare ale cân tecu lu i popular , bănui te chiar în ce ne poa te oferi e tnograf ia popoare lor p r imi t ive , p e lângă dovez i le v e n i n d d in medi i le rurale europene. Oare , d a c ă este să a c c e p t ă m concluzi i le s tudii lor sociologului f rancez 1,. E é v y - B r u h l 4 ) , a d m i ţ â n d o separa ţ ie a formelor logice care ca rac te r i zează men ta l i t a t ea de t i p med i t e ran ian de cea pre logică , a tunc i concluzi i le ce rce tă to ru lu i ge rman ar fi e rona te . Ceea ce este în acord şi c u a t i tud inea în temeie toru lu i acelei «Volke r -psycholog ie» ce socoteşte i reduct ib i l t ipu l m e n t a l al popoare lor de cu l ­tură-— « K u l t u r v ô l k e r » — la aspectele psihismului popoare lor în s ta re

!) O. B ô c k e l , Psychologie der Volksdichtung. Leipzig-Berlin 1913. 2) O. S c h e l l , Das Volkslied. Leipzig 1908. 3 ) E . W e c h s l e r , Begriff und Wesen des Volkslieds. Marburg 1913. 4) L. L é v y - B r u h 1, Les fonctions mentales dans les sociétés inférieures. 8-e éd.,

p. 2, 38, 61—67, 76—78, 80, 1 1 2 — 1 1 5 ; La mentalité primitive, 4-e éd., p. 12—18, 503,

de n a t u r ă - — « N a t u r v ô l k e r » x ) . L u c r u în desacord de două ori c u acest curen t reprezen ta t de B o c k e l . Ş i doar delà e tnops ihologia lu i W . W u n d t de r ivă cu s iguran ţă cuge ta rea folklor ică g e r m a n ă în direcţ ia ce ne p reocupă .

A c e s t e diverse a t i tudin i nu ne v o r p reocupa d e o c a m d a t ă . F i ru l e x ­p l i ca t i v se v a or ienta în ce v o m af i rma noi d u p ă modur i le ex i s t en te ale creaţ ie i populare româneşt i . Căc i d a c ă în general parale l izăr i ar p u t e a fi posibi le , pr in f ap tu l că psihicul co lec t iv şi i nd iv idua l — cooperan te în c rea ţ ia popu la ră — a u la orice n e a m subs t ra t c o m u n , noi le v o m eli­m ina d e o c a m d a t ă . V o m urmăr i aspecte le versulu i popu la r în procesul lu i de naştere în t ru c â t e confo rm c u ps ihologia noas t ră . N o i c r edem n e s t r ă m u t a t că e laborarea folklorică e un aspect specific f iecărui g rup e tn ic . Şi în dist ingeri le noastre v o m considera n u m a i poez ia populară , pen t rucă în ordinea valor i lor de crea ţ ie poezia e u n a dintre e tapele u l t ime .

Inves t iga ţ i i l e ce p r ivesc geneza poezie i popula re le v e d e m just i f icate n u n u m a i că ar p u t e a fi o ch ibzu i t ă j u d e c a t ă specu la t ivă , ci şi pen t ru a jus t i f ica şi funda unele af i rmaţ i i curente . Se repe tă adesea obosi tor în scrisul românesc : or igina l i tera tur i i cu l t e t r ebue v ă z u t ă în ce a creat poporu l 2 ) . D a r de e aşa , apoi se cuv ine aceas t ă miga lă de discernere a felului în care s 'a i v i t «Mioriţa», ori doina. Poporu lu i să i se facă drep ta te . N o i v o m încerca o modes t ă discernere în acest sens, co l abo rând ob­servaţ i i le noastre personale despre creator i i popular i con temporan i cu mărtur i i le a l tora , spre a v e d e a ce se p o a t e susţine în p r iv in ţ a chipulu i iv i r i i unui oarecare m o t i v popu la r poe t ic . V o m a v e a în vedere mereu sufletul românesc .

L a noi, dintre s tudi i le temeinice u rmăr ind aspectele ac tua le a le poeziei noas t re populare , t r e c â n d peste ce ne-a da t v r e m e a lu i B . P . Hasdeu , t r ebue re ţ inut în p r imu l rând acela al lui O v . Densus i anu 3 ) . î n s ă punc tu l de vedere al cerce tă toru lu i aces ta u rmărea demons t ra rea subs t ra tu lu i păs toresc în poez ia noas t ră popu la ră ; ad ică începând c u formele rudi­men ta r e lirice — doina —- şi c u l m i n â n d c u «Mioriţa», concre t izarea au t en t i că în poezie a specificului românesc , în t oa t e aces tea for ţa de p lăsmui re a fost ciobănia. T o a t e celelal te va r ia ţ iun i ale poeziei noastre

>) W. W u n d t , Elemente der Vôlkerpsychologie. Leipzig 1912. p. 3—4, 6, 12—22, 22—34.

J) Cf. M a i o r e s c u, Critice, III, ed. a 2-a, p. 264. s ) Ov. D e n s u s i a n u , Vieaţa păstorească în poesia noastră populară, I, II, Bu­

cureşti 1922-23. Util poate fi aici şi studiul aceluiaşi : Literatura populară din punct de vedere etnopsichologic, în Revista critică literară,!, p. 145—159, 241—256. însemnăm şi notele noastre anterioare : Aspecte din folklorul vrăncean, în Milcovial (1930), p. 69—86.

populare — de pi ldă , doinele p leca te din v i e a ţ a haiducie i — nu sun t decâ t deveni r i tâ rz i i în care to tuş i pr in ana l iză a t e n t ă se p o a t e descoper i fondul p r imar : v i e a ţ a păs to rească . D e sigur, s agac i t a t ea anal izei u r m ă ­reşte desăvârş i t în t regul proces de p lămădi re folklor ică a l doinei noas t re . D a r aici d o c u m e n t u l folkloric este pus la con t r ibu ţ ie aşa c u m e el a t e s t a t de cine 1-a af lat , cules şi pub l ica t . N u este u rmăr i t or iginar , ad ică în chipul c u m s'ar fi i v i t în cân ta rea celui dintâ i ind iv id p lăsmui tor . î n s ă în aceeaşi v r e m e sunt pub l i ca t e încă două s tudi i : al lu i P . Cance l x ) şi T . P a p a h a g i 2 ) , u rmăr ind de-a-dreptul fenomenul l i terar p o p u l a r în ex i s t en ţa lui ini ţ ia lă . S t u d i u l celui d intâ i , p r i m a discernere ser ioasă la noi a naşter i i poeziei popula re , t r ebue cons idera t în de ta l iu , recunos­c â n d însă că şi însemnări le celui de-al doi lea oferă uneori câ te c e v a de re ţ inut .

D e s igur , p rob l ema care se i m p u n e iniţ ial or icui u rmăreş te ce a m ind ica t noi este aceea p r iv ind aspecte le l i terare în mediu l rural : c u m ci rculă în co lec t iv cu ta re p rodus l i terar recent ori arhaic, care pare să fie dest inul unui m o t i v g u s t a t de o co lec t iv i t a t e l a rgă ori redusă, c u m să se fi p rodus geneza aces tu i m o t i v de c i rcula ţ ie genera lă . A s e m e n e a ches t iuni n u lipsesc s tudiu lu i lui T . P a p a h a g i pe care-1 v o m rela ta în tâ i .

Părer i le lui P a p a h a g i se spri j ină pe mate r ia lu l oferit de două ţ ă ­rance din Maramureş care îi apa r ca nişte «poete ale ţ ă răn imei m a r a ­mureşene». Ce a aflat delà ele — mater ia l liric n u m a i — e cons idera t « o pre ţ ioasă cont r ibu ţ ie pen t ru is tor icul genese i poesiei populare » 3 ) . P e b a z a aces tu i mate r ia l , c â t şi a celui pub l i ca t în monograf ia a sup ra M a r a m u r e ş u l u i 4 ) , au toru l cons ta t ă c ă genul ep ic pare să fie c r ea ţ i a exc lu s iv a b ă r b a t u l u i 5 ) , pen t rucă t eme le epice p resupun o pu t e rn i că desprindere din l an ţu l afectelor , spre ob iec t iva rea ac ţ iuni i . Oare, c u m femeia e roaba propri i lor s imţ imin te , rareori îşi poa te reprezenta s tă r i a fec t ive ale a l tora . E a se impl i că pe sine î n to tdeauna î n jocu l a f e c t i v ce l-ar c o m p o r t a confl ic tul personajelor unei a n u m e poves t i r i . G e n u l epic este astfel f ructul sufletului bă rbă tesc 6 ) .

D e aici se pare că de r ivă cea la l tă idee cen t r a l ă a lui P a p a h a g i : d a c ă femeia n u poa te închega un e v e n i m e n t oarecare în s tare es te t ică , apo i ea păs t r ează p r m memorie ba ladele . A r fi p a r c ă u n fel de predest inare ce ar face ca în major i ta tea lor cân tece le epice să fie «cunoscute cu d e o ­sebire de femei» 7 ) . Ieşind pe t e r e n — acel m i n u n a t ţ inu t a l M a r a m u r e -

') P. C a n c e l , Originea Poeziei Populare. Bucureşti 1922. 2) T. P a p a h a g i , Creaţiunea poetică populară, în Grai şi Suflet, II 2 , p. 263—309. 3) Ibid., p. 263. 4) T. P a p a h a g i , Graiul şi folklorul Maramureşului. Bucureşti 1926 5) Grai şi Suflet, II, p. 263—264. ') Ibid., p. 265. ') Ibid., p. 264.

şului — hotăr î t că P a p a h a g i v a fi descoper i t ba lade le ce le-a pub l i ca t «din gura femeilor bă t r îne , foar te pu ţ ine delà bătr îni». D e aici p l eacă şi exp l i ca ţ i a f i rească ce-o dă : în per ioada pas tora l -pa t r ia rha lă a nea­mulu i nos t ru bă rba tu l era depoz i t a ru l cântecelor aces tora . N u m a i el la oricare petrecere cân t a o ba ladă , de te rmina tă î n t o t d e a u n a de mu­z ică — şi aceas ta «exclus iv bărbă tească» . Firesc a fost ca femeia — t o ­v a r ă ş ă de c ă m i n şi petrecere în sânul co lec t iv i tă ţ i i rurale —• to t a s c u l t â n d astfel de cântări să le fi î n v ă ţ a t cu v r e m e a . Şi când bă rba tu l , modi f ica t de complexu l c ivi l izaţ ie i con temporane — ad ică : a d a p t a t unei v ie ţ i ma i confor tabi le ven i t ă din spre oraş ; art if icială dar ademeni toare , c o m o d ă dar uc igă toare a pa t r ia rha l i smulu i unui popor — c â n d omul aces ta natural a început , a m zis, să fie orăşenizat , a tunci şi « h rana lui sufleteas­că» din vremur i le precedente a fost s c h i m b a t ă pe ce p u t e a u oferi nou­tă ţ i le c ivi l iza ţ ie i . Se subînţe lege din a rgumen ta rea lui P a p a h a g i neapăra t : că bă rba tu l e mobil — silit să părăsească gospodăr ia pent ru a rma tă , h rană şi câş t ig , el î m p r u m u t ă ma i uşor ce apar ţ ine sufletului a l tora . F e m e i a rurală e ma i conse rva toa re decâ t s emena sa t â r g o v e a ţ ă . Ş i firesc este ca în repedea şi c iuda t a prefacere a sa tu lu i românesc ac tua l aceas ta să fie cel d in u r m ă refugiu al cân tecu lu i popular . P r in ea aces ta se păs t rează încă. Părere p rov izor ie , de sigur, din punc tu l nos t ru de vedere , pen t rucă poa te fi modi f ica tă de înda tă ce p r i v i m în general p rob lema ind ica tă . P r o v i z o r a t u l aces ta se vede şi din a rgumen ta rea a m b i g u ă a lui P a p a h a g i c â n d pare că se în t reabă despre mediul creator al poeziei popula re — e v a g : a v r u t să se refere exc lu s iv la b a l a d ă ? O r i c u m s'a s i tua t au toru l în p r o b l e m a ce a u rmăr i t , e ev iden t c ă pe l â n g ă «viea ţa internă» a sa tului , cea păs to rească i se pare esenţ ia lă în făurirea poeziei popu la re . Căc i pe drept , satul şi stâna sunt în regiunile specifice şi as tăzi cele două focare a d e v ă r a t e de naştere folklor ică la R o m â n i . Ori , a ic i v r o i a m prec izarea noţ iuni lor a m â n d o r u r a : s tâna şi sa tu l sunt aspecte de v i e a ţ ă co l ec t ivă : unu l provizor , celălal t con t inuu ; şi ca a tare , în ce mod se înfir ipă ve r su l popula r aici ? D a c ă se consideră v i e a ţ a păs to ­rească — s t âna — şi orice «petrecere» — în sa t — «drept m e d i u crea tor şi comunica t iv» , unde «musica să nu l ipsească», a tunc i impl ic i t , se ac­c e p t ă crea ţ ia plurală. Pen t rucă o pet recere , fie şeză toare de iarnă, ori nun tă , e u n a n s a m b l u de săteni unde unii din ei a u posibi l i tă ţ i apre­ciabi le l i terare. A i c i , deci , s 'ar p roduce crearea pr in cooperare , unde femeile n u par să fie păr taşe , deşi — a tenuează P a p a h a g i — se poa te admi te că o d a t ă «vor fi răsări t oarecar i personal i tă ţ i creatoare» şi dintre ele 1 ) . î n astfel de reuniuni — la care unii adaugă şi bâ lc iur i le — loc pen t ru «cunoaşterea şi răspîndirea» poeziei populare , bă t râne le transmit

>) Ibid., p. 266.

celor t ineri ba lade le , con t inuă au toru l . D a r d u p ă «informaţiunile b ă -trîneşti» a l t ăda t ă n u m a i bă t râni i însuf le ţeau aces te petrecer i prin c â n ­tecele din v e c h i m e şt iute de ei. Şi de da ta aceas t a p rob lema r id ica tă de P a p a h a g i r ămâne insuficient dist insă.

Referindu~se la cele două poe te amint i te , autorul îşi pune a l tă ches t iune : d a c ă poezia popu la ră e o «improvisaţ ie». N o ţ i u n e a aceas t a pare să însemne aici prefacerea în t i m p şi spa ţ iu a creaţ ie i populare , însă la nesfârşi t — în aceas tă ca tegor ie in t ră genu l liric. Căc i , în a d e v ă r , ceea ce t ră ieş te prin al terare, f i ind în locui t şi chiar u i ta t , e improv iza re . A doua ca tegor ie apa r ţ inând genului epic se dis t inge însă pr in conser­v a r e a în t i m p şi spa ţ iu a mot ive lo r . Părer i le folkloris tului i ta l ian C. N ig ra sus ţ inând dreptu l co lec t iv i tă ţ i i şi nu al ind iv idu lu i în desăvârş i rea oricărui m o t i v popular , care e e labora t «lent», îl spri j ineşte pe P a p a h a g i să afirme că ba ladele sunt originar improv i za ţ i e ind iv idua lă . D e v e ­nirile posibile pr int r 'o boga tă circulaţ ie desăvârşesc cr is ta l izarea in i ţ ia lă care e frustă, fără amploare şi colori t . A d e v ă r — în p r iv in ţa i nd iv idua -ţiei creaţ iei populare ; impreciz ie însă când se u t i l i zează no ţ iunea «im­provisaţ ie».

î n general , ideile lui P a p a h a g i de o logică sumară , adesea d reap tă , nu păşeau în miezul psihologiei creaţ ie i populare .

L u i P . Cance l îi rev ine mer i tu l de a fi încerca t o discuţ ie du rab i l ă în aces t sens. S tud iu l său amin t i t e un popas în cercetăr i le ce p r ivesc geneza şi evo lu ţ i a creaţ iei populare .

Pr i le jul i-1 ofere s tudiul profesorului s loven M. M u r k o asupra poezie i epice popu la re din Bosnia şi H e r ţ e g o v i n a , a p ă r u t în 1 9 x 5 1 ) . Ce rce t ă ­to ru l aces ta şi-a comple t a t s i s temul pr in ce a p u b l i c a t în 1 9 1 5 şi 1 9 1 9 2 ) -I a r s tudiul apăru t în 1929, în f ranţuzeşte , v u l g a r i z e a z ă rezul ta te le sale , în acelaşi t i m p prec izându- le . No i , a d m i ţ â n d că între l i teratur i le p o ­pula re s lave şi a noas t ră sun t mul te at ingeri , n u soco t im fără interes o succ in tă r ezumare a u l t imulu i s tudiu a l lui M u r k o — înainte de a d i s cu t a s tudiul lui P . Cance l — ma i ales că acesta comple t ează , în marg ine le veder i lor anter ioare , gândi rea din 1 9 1 3 .

Ob iec t ivu l lui M u r k o a fost să s tudieze c u m se naşte , t ră ieş te şi d ispare poez ia popu la ră sârbo-croa tă 3 ) , d a c ă e în funcţ ie de co lec t iv sau n u 4 ) , d a c ă aceas t ă poezie popu la ră se p lăsmueş te în va r i a t e medi i sociale 5 ) ,

») C a n c e l , op. cit., p. 14. ') Referatele asupra cercetărilor din 1913 şi 1915 sunt însemnate în studiul : La

poésie populaire épique en Yugoslavie au début du XX-e siècle. Paris 1929, p. 7. 3) Ibid., p. 9, 13, 25. a) Ibid., p. 26. 6) Ibid., p. H.

sau dacă nu c u m v a se iveş te l a un popor e x c l u s i v şi mereu în a-celaşi loc.

Carac te ru l aceste i poezii de o bogă ţ i e pu ţ i n obişnui tă s tă în t r 'o v a ­r ia tă c i rcula ţ ie : o în tâ lneş t i l a ţ a ră , în oraşe, la m u n t e . Cân tă re ţ i i sunt l a ţ a r ă cu l t iva to r i , l a oraş meseriaşi , l a m u n t e păs tor i 1 ) . Pă tu r i l e de sus sociale p rocură des — lucru care p o a t e să mire — astfel de cân tă re ţ i popu la r i : la musu lman i beii cân tă , nobil i i cân tă , preoţ i de confesii diferi te c ân t ă şi chiar u n mi t ropol i t o r t o d o x a ş t iut ba lade . I a r că lu­găr i i f ranciscani sunt putern ic încl inaţ i că t re cântece le epice, cân ta te ori rec i ta te şi însoţ i te de gus la s au t a m b u r a . A c e ş t i a însă sunt «amatori» în fa ţa «cântăreţi lor de profesie» ce cân t ă uneori şi pr in cafenele 2 ) . T ră i ­rea aceas ta pu te rn ică a epicei popula re iugos lave în s t ra tur i le sociale îna l te , creşt ine ori musu lmane , îl face pe M u r k o să conc ludă că ar ta şi poez ia popu la ră s 'au născu t aici , d i fuzându-se apoi în masa p o ­p o r u l u i 3 ) .

Cântă re ţ i i i ugos lav i sunt neapă ra t «ar t i ş t i» 4 ) . î n med iu l unde t ră­iesc apar ca nişte diferenţ iaţ i : oameni bine înzest ra ţ i , b ine v ă z u ţ i de cei la l ţ i d in g rupu l social , ascul ta ţ i c u « m a x i m u m de atenţ ie», deşi în pauze l e reci tări i audi tor i i îi î n t reabă despre ce cân tă , ch iar c r i t i c â n d u - i 5 ) . U n i i din ei au o memor ie prodigioasă , rec i tând ore în t regi , adesea două şi t re i nopţ i , pen t ru că sunt lung i cântece le ş t iute : în 1891 s'a impr ima t , de pi ldă , unu l a v â n d 3412 versur i decasi labice . Ş i cân tă re ţ i i aceş t ia nici nu po t prec iza adesea număru l cân tece lor ş t iu te ; z ic : 30 ori 40. U n m u s u l m a n — cântăr i le aces tora sun t ma i ales l u n g i — a c â n t a t în 1887 la Z a g r e b 90 de cân tece a v â n d 80000 de versur i decas i labice , în t o t a l can t i t a t ea îndo i tă a I l iadei şi Odiseei la u n loc 6 ) . Ş i ma i to ţ i au un «magnific debit» care a u imi t pe M u r k o 7 ) , deşi rar câ te unu l pare «blazat de c i v i l i z a ţ i e » 8 ) .

L a asemenea cân tă re ţ i b a l a d a pe l â n g ă lung imea ei carac ter i s t ică es te în t r 'o pe rpe tuă mişcare : uneor i c ân t ecu l rec i ta t ori c â n t a t e con­densat , a l t ă d a t ă apare în t r 'o di luare surpr inză toare . A c e a s t ă lungire ori scur tare v o l u n t a r ă a cân tecu lu i depinde de dispozi ţ ie , au tor şi r ecom­pensă . Me tamor foza aceas ta v o i t ă de cân t ă r e ţ înseamnă obse rva to ru l c ă n u ar fi posibi lă c â n d m o t i v u l ar fi ş t iu t pe de rost . E l e mereu impro-

!) Ibid., p. 1 1 . ') Ibid., p. 1 1 , 17. 3) Ibid., p. 12. 4) Ibid., p. 21. 5) Ibid., p. 21—22, 26. •) Ibid., p. 15. ') Ibid., p. 20. 8) Ibid., p. 18.

v i z a t ; şi de câ te ori o b a l a d ă e cân t a t ă , e o recreare «à nouveau» pr in t r 'o «străluci toare improv iza ţ i e» x ) . D i n pr ic ina var ia ţ ie i con t inue a or icărui m o t i v epic la acelaşi cân tă re ţ , M u r k o n u crede c ă s 'ar p u t e a recons t i tu i p r o t o - m o t i v u l unui cân tec popu la r 2 ) , aces ta r ă m â n â n d mereu acelaş i — uni ta r — în schele tu l epic , modif icabi l însă la nesfârşit pr in s impl i ­f icarea, de sigur, a ac ţ iunei , supr imându-se unele momen te se­cundare .

Se cunoaş te că la Sârb i esenţ ia lul în poez ia popu la ră e fondul m o ­t i v u l u i c u fo rma poe t i că şi n u muzica : mono tonă . «Cântecul e ma i de g r a b ă o reci tare monotonă» în seamnă Murko ; ad ică o reci tare în to t ­deauna , nef i ind de t e rmina t de melodie . A c e a s t ă carac ter i s t ică a epice i i ugos l ave e d i ferenţ ia lă fa ţă de ce p rez in tă fo lk lorul nos t ru : n u e u n m o t i v poe t ic aici pen t ru care m u z i c a să nu-i de te rmine t răirea. Muzicalizarea versu lu i p o p u l a r e u n aspec t general pe t o t ter i tor iu l nos t ru folklor ic . C u m a m ma i sus ţ inu t : m u z i c a şi ve r su l popu la r conv ie ţuesc organic 3 ) . Ş i l a noi se rec i tă ba ladele — concomi ten t cu cântarea , dar aceste ca ­zur i p r ivesc pe cei ce nu po t c ân t a ; ori au cân ta t , dar a u p ie rdu t d in pr ic ina vâ r s t e i «g'ersu» •— c u m se spune în V r a n c e a — ad i că f acu l t a t ea de a c â n t a .

î n p r iv in ţ a naşteri i cân tece lor popula re as tăz i , M u r k o a o b s e r v a t c ă to ţ i cân tă re ţ i i i m p r o v i z e a z ă . S u n t pr in t re ei oameni «din toa t e con­diţii le sociale» p u t â n d să facă «îndată u n p o e m din cu ta re fapt de r ăz -boiu , s au din oricare e v e n i m e n t interesant». D e mul te ori cân tă re ţ i i aceş t ia «condensează mai m u l t e poeme» 4 ) . P o e z i a i ugos l avă e c r e a t ă astfel co lec t iv : în a r m a t a m u n t e n e g r e a n ă faptele de v i te j ie sunt c â n t a t e în cân tece a lcă tu i t e «în colaborare» «de mai mul ţ i autor i diferiţi», a le căror versur i sunt «adapta te , cor i ja te , lăsate l a o parte» 5 ) . Şi c ins tea de a fi pomen i t c i n e v a în astfel de cân tăr i —• s imple rapoar te mi l i t a re vers i f icate — ega lează o decoraţ ie .

Despre «colportarea» ba lade i i ugos lave M u r k o ne in formează c ă «voiajorii» şi meseriaşii , deplasându-se , o t r ansmi t oral , pe l â n g ă «cărţile şi broşurile» care chiar în H e r ţ e g o v i n a — «ţara c las ică a cân tecu lu i epic» — st inge rolul memorie i aşa de ferti lă a l t ă d a t ă 6 ) . E p i c a popu la ră i u ­g o s l a v ă se f ixează , aşa dar, p r in spri j inul cărţ i i . D e s igur apare aici e x o d u l c ivi l izaţ ie i con temporane , din care pr ic ină poa te şi cân tă re ţ i i sunt a s t ăz i

!) Ibid., p. 21. 2) Ibid., p. 17. 3) Folklor din Rîmnicul-sărat, II. Focşani 1934. p. LXXXV—LXXXIX. 4) M u r k o , » / ) . cit., p. 25. 5) Ibid., p. 25.

«moderni» : pub l icu l «le cere cân tece re la t ive la even imente le ac tua le , m u l t inferioare celor vechi» 1 ) .

S u m a r , aces tea sun t ideile d in s tud iu l recent al lu i M u r k o , asemă­nă toa re celor din 1 9 1 5 , pe care le-a u t i l i za t în s tudiu l s ău Cance l . Dis ­t ingerea aceas ta o v o m face s imul tan cu firul cugetăr i i proprii a cuge - . t ă to ru lu i nostru.

In i ţ ia l t rebue re ţ inut că gândi rea lui Cancel , pe l ângă v e c i n ă t a t e a c u M u r k o , e un de r iva t iv al e tnopsihologiei lui W . W u n d t ; ad ică nu e o fil iaţie ca tegor ică , dar pr in fo rmaţ iune e ev iden t ad iacen tă gândir i i mare lu i ps iholog ge rman . Deşi în p r iv in ţa genezei poeziei populare Cance l ia a t i tud ine con t ra ră lui W u n d t , to tuş i aces ta i-a pr i le jui t sis­t e m u l , dar e aparen t con t raz i s de emulu l său. Căc i , în adevă r , în temeie­to ru l acelei «Vôlkerpsychologie» af i rmă că toa te «dovezi le spiri tuale» a u ieşit din «vieaţa omenească a colec t iv i tă ţ i i» — «aus der Gemeinscha f t des mensch l i chen Lebens» 2 ) «şi n u din ca l i t a tea une i conş t i in ţe unice». A c e a s t ă «psihologie a popoarelor» care s 'ar p u t e a n u m i « E n t w i c k l u n g s -psychologie» , s au «Menschhei tspsychologie», sau « Gemeinscha f t spsycho-logie», s au «Sozia lpsychologie», s tud iază l imba , religiile na tura le — «Na-turrel igionen» : g reacă , romană , e t c . - — î n cadrul ivir i i lor în colect i ­v i t a t e a largă . T o a t e aceste «geistige Erzeugnisse» n u pa r lu i W u n d t produse apa r ţ inând n u m a i d e c â t na ţ iona l i tă ţ i i — «Volks tum». D a r nu e exc lus ca popo ru l — «Volksgemeinschaf t» să fie focar originar — «Ursprungsherd» — ale acestor «creaţii sp i r i tua le» 3 ) . A ş a dar, no ţ iunea popor pe care Cance l o găseşte profund modif ica tă de W u n d t , e de fap t admisă , ca şi «psihologia individului» — o «indispensabilă completare» a psihologiei popoarelor . «în desvo l ta rea to t a l ă a v ie ţ i i spir i tuale po­porul e o idee un i ta ră principială» — «Haupteinhei tsbegriff» 4 ) , scrie ca tegor ic W u n d t . A ş a c ă în gândi rea sa t rebue dis t insă funcţ ia acestei co lec t iv i t ă ţ i : poporu l . D e altfel mare le gândi to r deosebeşte în opera lui producţ i i le spir i tuale apa r ţ i nând unei co lec t iv i t ă ţ i înt inse — religiile, de p i ldă — de al te le : expres ia şi func ţ i a imed ia t ă a unei obşti i reduse — l i m b a ea însăşi. O p o z i ţ i a gândir i i lu i Cance l pare u n desăvârş i t e x e m p l u al ambiva len ţ i i f reudiene : ai c o m b a t e , adică , t o c m a i pe cel care ţi-e in t im. . .

S tud iu l lui P . Cance l c a u t ă să p rec izeze iniţ ial cele două aspecte succes ive ale creaţ ie i popu la re : p l ă smui rea pr imordia lă şi c i rcula ţ iunea . A c e s t e dura te în succes iune ale oricărui m o t i v poet ic d in popor sunt

!) Ibid., p. 24. 2) W u n d t, Elemente der Vôlkerpsychologie, p. 3. 3) Ibid., p. 2, 3. 4) Ibid., p. 5.

a d e v ă r a t e pietre de încercare ale s tudiului , iar dis t ingerea lor e c a t e ­gor ică—• şi se face mai c u s e a m ă pe b a z a însemnări lor lu i M. M u r k o . P u n c t u l de vedere al genezei e dis t inct : «naşterea is torică» t r ebue deosebi tă de «naşterea a c t u a l ă » 1 ) . A d i c ă : n u m a i lămur indu-se procesul genezic c o n t e m p o r a n al ve rsu lu i popular , se v a pu tea în t rezăr i i v i r ea poezie i popula re în «trecutul îndepăr ta t» . D a r ce e aceas tă poezie p o ­p u l a r ă ? Se pare că e produs spir i tual l a origine p lăsmui t de i nd iv idu l do t a t , r ecep ta t apo i — şi aici apreciabi l p re făcu t — de u n grup soc ia l oarecare . Crea ţ i a popu la ră n u se poa te izola, aşa dar, de t i pu l social de v i e a ţ ă . P o e z i a popu la ră ex i s t en t ă pe o arie geograf ică înt insă dovedeş t e o c i rcula ţ ie v i e : desfa tă «un mare n u m ă r de indivizi» — e colectivul. Cont ra r : poez ia popu l a r ă de c i rcula ţ ie redusă, dar «mai bine a şeza t ă la c â ţ i v a indiviz i» — e pluralul2). D a c ă aces tea po t fi aspectele funda ­menta le ale versului popula r con t emporan , a tunci procesul naşteri i fo lk lo -rice t rebue pr iv i t a idoma : se iveş te cân tecu l în p o p o r în chip plural, colectiv, ori individual 3 ) ? Crea ţ iunea «individuală», s tabi leş te Cance l , e în mediu l sârb esenţ ia lă , pe când aceea «în comun» e accesorie 4 ) . P o e t popu la r e u n ind iv id excep ţ iona l , se lec ţ ionat chiar în g rupu l social respec t iv 5 ) care e conşt ient de acest p r ima t al lui . D e aceea la orice g rup etnic nu ­măru l poeţ i lor popular i e «res t râns» 6 ) . L a Sâ rb i , de p i ldă , nu n u m a i autor i i cân tece lor is torice sun t nişte «selecţionaţi», însă şi «recitatorii unor astfel de poezii». Colpor ta rea chiar e un «act indiv idual» , apa r ţ i ­nând n u m a i insului ales 7).

Mediile popula re sârbe permi t , c u m se v e d e , exp l ica rea modur i lor de creaţ ie popu la ră . Cance l a ccep t ă aici d i s t inc ţ ia u rmătoare : c o o ­perarea în crea ţ ia poeziei popu la re p r iveş te n u m a i pe «câţ iva inşi d in t r 'o m i c ă un i ta te omenească». E ca tegor ic , aşa dar , lucrul aces ta : co l a ­bora rea co l ec t ivă e admisă pen t ru g rupur i mic i sociale. O colaborare a comuni t ă ţ i i «mari» — şi s imul t an — n u e de admis , d e c â t doar s u b t fo rmă «plurală» — s imul t an — şi î n t r ' u n grup socia l uni tar , astfel res­t râns 8 ) . Co labora rea co l ec t i vă «prin succesiune» înseamnă accesul p ro ­dusului poe t ic popu la r din sfera unei mic i un i t ă ţ i omeneş t i în co lec t iv : astfel devenire — peregr inare «din g u r ă în gură». A i c i se î n t âmplă pre­facerile folklor ice cunoscu te : desagregarea , suprapunerea , s incre t i -

•) C a n c e l , op. cit., p. 13, 50. Ibid., p. 8.

3) Ibid., p. 21. ") Ibid., p. 20. 5) Ibid., p. 17. 6) Ibid., p. 16. ') Ibid., p. 17. 8) Ibid.., p. 21—-22.

zarea care n u înseamnă creaţ i i nouă ale aceleiaşi poezii , f i indcă sun t modif icăr i s imţ i toare . E l e ca rac te r i zează m o m e n t u l recitări i , nu pe al creări i care e sfârşit anter ior Ci rcu la ţ ia fo lklor ică n u în seamnă pen­t ru Cance l desăvârş i re — astfel ca l i ta te . î n t o t d e a u n a ca l i t a t ea creaţ ie i popula re n u a fost de t e rmina t ă n i c ioda tă de «durata c i rculaţ ie i », nici de ex t ens iunea ei, ci ma i ales de «cal i ta tea ind iv idu lu i care i-a da t v i e a ţ ă . . , p r e c u m şi de ca l i t a t ea unui p o e t î n t â m p l ă t o r în pu te rea căru ia ea v a fi in t ra t m a i t â r z i u » 2 ) . As t fe l , n u c i rcula ţ ia , ci c rea ţ ia individuală sau ce l m u l t c ea -pluralâ cons t i tue va loa rea or icărui m o t i v popular . Cance l n u admi te , a m re leva t , că poez ia «păşind din suflet în suflet» ar t inde spre desăvârş i re . D o v a d ă s t au colecţ i i le v e c h i unde bucă ţ i l e no t a t e sunt superioare celor aflate în prezent . A ş a dar , pen t ru cerce tă toru l aces ta t o t pr in ind iv idu l de t a l en t se poa t e desăvârş i orice mo t iv popular .

S u b t inf luenţa s is temului de sociologie a lu i E . D u r k h e i m , Cance l e p r e o c u p a t de p rob l ema raportur i lor dintre co lec t iv şi ind iv id , referin-du-se la c rea ţ ia popu la ră . E v o r b a d a c ă n u t rebue admis că poe tu l este u n de lega t a l co lec t ivu lu i , c â n d creează . Ope ra de a r t ă popu l a r ă ar fi a tunc i r ezu l t an ta unu i ac t de const rângere dinspre masă asupra ind iv i ­dului . E a s 'ar e labora — se deduce , dar n u e af i rmat ca tegor ic — din a lua tu l ps ih icului superior al co lec t ivu lu i pr in ins t rumentu l t recă tor , poe tu l , care luc rează sub t i m p e r a t i v u l de ne în lă tura t al masei . Grupu l social i m p u n e cân tă re ţu lu i popular , d u p ă preferinţele sale, genuri le necesare. Cancel e x c l u d e aceas t ă presiune a grupului socia l asupra in­d iv idu lu i creator . D i n cont ra , d u p ă cele v ă z u t e , c â n d masa a c c e p t ă l a rg u n mo t iv , îl deb i l i t ează : îl p resch imbă , a tenuându- i f rumuse ţea pr imară . D a r Cancel cons iderând v i ea ţ a mi l i ta ră mun tenegreană , ca şi cazu l «cetei» sârbe, n u e x c l u d e oarecare «determinism» al uni tă ţ i i sociale asupra creaţ ie i populare 3 ) . î n acest caz ind iv idu l c rea tor e de t e rmina t s imţ i tor n u m a i de g rupu l social restrâns : îi oferă subiec tu l epic , con t ro­l ând ve rac i t a t ea expuner i i lu i . A t â t a doar ; încolo na tu ra operei ră­mâne în s e a m a posibi l i tă ţ i lor de real izare es te t ică de care e c a pa b i l in­d iv idu l ce creează .

Pa r t ea a doua a s tudiu lu i expune , cr i t icându-le , teorii le e tnops iho­logiei a supra naşteri i poeziei popula re . A d e r â n d par ţ ia l la vede r i l e lui L a z a r u s şi S t e in tha l ca re v e d e a u în popor or iginea operei de a r tă , t o t a l d ive rgen t de W u n d t ce a t r ibue obşte i l a rg i orice va loa re sp i r i tua lă , socot ind c a a tare poez ia că e c o l e c t i v ă — « G e m e i n s c h a f t s d i c h t u n g » —

J) Ibid., p. 23, 24. 2) Ibid., p. 26.

Cancel , a v â n d în vede re mereu poez ia sâ rbă , a c c e n t u e a z ă c ă orice crea ţ ie popu la ră e o operă «singuratecă» şi nu co l ec t ivă 1 ) .

Dis t inger i le u rmă toa re p r i v i n d persona l i t a tea celor de là ţa ră , or i i r educ t ib i l i t a tea ps ihologie i rura lu lu i eu ropean l a aceea a p r imi t ivu lu i — «Naturmensch» ; l a B ô c k e l de o iden t i t a te aproape foncieră — au de scop clar if icarea celor amin t i t e . S e s tabi leş te pe b u n ă d rep ta t e că naturalii s t ând pe u n a l t p l an de evo lu ţ i e ps ih ică , n u sunt comparab i l i p r in va lor i le lor de creaţ ie c u noi Europen i i ca re a m a v u t înt re tă ier i mul t ip le de c iv i l i za ţ i e . Poez i a popu l a r ă eu ropeană e o apar i ţ ie de s igur recen tă s u b t «influenţe de a r tă mul t ip le» 2 ) şi s tud iu l ei genet ic înseamnă urmăr i rea prefaceri lor succes ive p â n ă la m o m e n t u l său ini ţ ia l . Cance l , dându-ş i s eama de spec i f ic i ta tea poezie i popu la re la orice g r u p e tn ic , cere s tud iu l «direct», e x p e r i m e n t a l al p roduc ţ i i lo r noast re 3 ) . N u m a i aşa procesul genezei c o n t e m p o r a n e v a p u t e a l ă m u r i apar i ţ i a i s tor ică a creaţ ie i popu la re române . S tud iu l aces ta de a r g u m e n t a r e s t ăpân i t ă , p u n â n d par ţ ia l l a cont r ibu ţ ie ceea ce poa t e oferi neamul nost ru , ră ­mâne răsp in tenu l cercetăr i lor de geneză a poeziei popula re l a noi .

P u n c t u l nos t ru de vede re e în b u n ă măsură aderent gândir i i lu i Cance l . Concluzi i le ne pornesc delà obse rvarea con t inuă a unu i ţ i n u t de o e x c e p ţ i o n a l ă v a l o a r e e tn ică pr in mărtur i i le oferite p â n ă as tăz i cercetă tor i lor — V r a n c e a — c â t şi a ţ inu tu lu i a l ă tu ra t — R â m n i c u l -S ă r a t — de m u l t e ori v e c i n c u V r a n c e a în p r i v i n ţ a creaţ ie i popu la re . P r o b l e m a a m i n t i t ă a genezei popula re ne-a p r e o c u p a t cons t an t aici , căc i soco t im că n u m a i regiuni le re t rase — ferite de năpăd i rea v io len tă a curentu lu i c iv i l iza ţ ie i ac tua le — sunt favorab i le păstrăr i i aspec te lor arhaice ale v ie ţ i i rurale . Oare , ce ne oferă aceste d o u ă regiuni d in p u n c t u l de vede re a l genezei şi c i rcula ţ ie i fo lk lor ice?

Orice m o t i v folkloric, ex i s t en t în f o r m ă desăvâ r ş i t ă es te t ică , e o apar i ţ ie s ingulară . î n t r ' u n sa t r âmnicean , Sihlea , a m aflat d o u ă v a r i a n ­t e ale «Cântecului Gerului», da r u n a s ingură — cu leasă de là u n bă t r ân cobza r — e de o real izare es te t ică a leasă . D in t o t ţ inu tu l R â m n i c u l u i a m cules t rei v a r i a n t e ale ba lade i «Dobrişan» 4) ; c ea rea l iza tă e iarăşi a cobzaru lu i d in Sihlea . T o t aşa s t au lucruri le cu «Toma Al imoş» . B a l a d a «Doncilă» găs i t ă la u n lău ta r din Dediu leş t i şi la u n să tean d in O r e a v u 5 ) , n u m a i la al doi lea e în t r 'o fo rmă super ioară . I a r «Mihu Copilul», ş t iu t

1) Ibid., p. 39. ') Ibid., p. 44—45->) Ibid., p. 46—47, 49. 5°-*) Vezi Folklor din Rîmnicul-sărat, II, p. 20. •) Ibid., II, p. 24.

de un să tean din Gugeş t i x) şi de cobza ru l amin t i t s 'a s ta torn ic i t la cel de-al doi lea. D u p ă c u m «Mioriţa» care c i rculă în V r a n c e a p â n ă a c u m în 102 v a r i a n t e pub l i ca te , doar în c â t e v a sa te e î n c h e g a t ă desăvârş i t . As t fe l , se o b s e r v ă că puţ in i rural i po t fi socot i ţ i d rep t poe ţ i a d e v ă r a ţ i . N i se pare că poe ţ i i de jos se în tâ lnesc ma i rar decâ t confraţi i lor l i teraţ i , î n popor poeţ i i sunt pen t rucă a u ta lent , dar n u f i indcă r âvnesc ca t a lo ­ga r ea istoriei l i terare. Se t ea de nemuri re n u b â n t u e pr intre cântăre ţ i i d in popor . Poe tu l popu la r este o a r e c u m u n predes t ina t : e o fire diferen­ţ i a t ă de g rupu l social respec t iv , rebel — de acest luc ru semenii lui ş t iu — mereu m â n a t de ch inul cunoaşter i i , h ipersensibi l . Despre el se şt ie pes te mul te sa te , iar în sa tu l lui d a c ă adesea e as tăz i i roniza t de cei orăşeniza ţ i , apoi bă t rân i i con temporan i c u el îl socotesc drept u n o m excep ţ iona l , care «ştii şî t oaca 'n ser» c u m îl aprecia pe unu l din V r a n c e a a l t ţ ă ran . Chiar ai săi îl socotesc d rep t u n o m apa r t e 2 ) şi-1 l a să în v o i a lui , fiind u n incor ig ib i l . E l e şi u n cântăreţ bun , l uc ru c ă u t a t la ţ a r ă pe la nunţ i şi cumet r i i . N i c ioda t ă nu a m în tâ ln i t u n ţ ă r a n cu darul cân tecu lu i n u m a i pr in memor ie , fără să p o a t ă «zice din fluer» sau «din gură». A v â n d o memor ie pu te rn ică e l se d is t inge pr in fap tu l că poa t e reproduce or icând, constant, u n m o t i v ş t iut . I m p r o v i z a r e a — de care v o m ma i vo rb i — n u are ames tec în ce ştie el . C ă c i el reproduce în to tdeauna u n m o t i v l impede , fără z ă b a v ă . P o e t popu la r soco t im că t r ebue p r iv i t n u n u m a i întâ iul a n o n i m care a a r t i cu la t cu ta re m o t i v poet ic , ci oricare poa t e p rezen ta în chip nou cântăr i le af late delà înaintaş i . î n asemenea cazur i cel ce are voca ţ i e n u se m u l ţ u m e ş t e de fel c u ce a c ă p ă t a t : preface , toa rnă în t ipare nouă , a m e l i o r e a z ă 3 ) şi i m p u n e masei noua creaţ ie . D in acest p u n c t de vedere , cr i ter iul durkhe imis t care-i impusese lui Cancel p rob l ema : n u c u m v a c o l e c t i v u l cons t rânge pe ind iv idu l -poe t să fău­rească v e r s popu la r ? — c redem că nu-şi poa t e a v e a nicăieri loc serios în exp l i ca rea genez ică a operi i l i terare popu la re . De te rmin i smul social — coerc i ţ iunea g rupu lu i social — aspra lege care ar sub juga funcţ ia de creaţ ie a poe tu lu i popular , ar p u t e a a v e a rost doar în exp l i ca rea formelor l i terare ca re p l eacă d in p r ac t i ca religiei : col indele pa r să fie pe drept d ic ta te de nevoi ale ps ih iculu i co lec t iv . D a r şi aici e l ementu l i nd iv idua l e a x a : poe tu l a n o n i m îşi aş terne mate r ia lu l l i terar în t ipa r propr iu , d u p ă v i z i u n e a in te r ioară de care e în stare. A r t a poe t i că popu la ră în aces t sens are doar o t end in ţ ă p r a g m a t i c ă de ordin co lec t iv ; încolo îşi menţ ine ca rac t e ru l obişnui t : de joc al forţelor sufleteşt i ind iv idua le — însuşirea or icărui a c t creator în ar tă — gra tu i t , l ipsi t de ut i la jul co t id ianu lu i a t â t

i) Ibid., II, p. 45. Ibid., II, p. 96, text. XXXVI.

3i Ibid., I, p. 41, text. X.

de folositor g rupu lu i social . Cance l admi te , e a d e v ă r a t , impe ra t i vu l co lec t iv în c rea ţ ia popu l a r ă p lu ra lă în două cazur i : al păs tor i lor sârbi care p l ă smuiau cân tece «cu sub iec te d in auzi te» 1 ) şi al căp i t anu lu i de cân tă re ţ i d in gus lă , d in M u n t e n e g r u 2 ) . D a r şi a ic i ac ţ iunea c rea toare a mediu lu i e redusă , mărg in i t ă l a u n g r u p social restrâns, aproape u n cenaclu. Co labora rea este — s'a în semna t mai sus — p lura lă şi nu «larg co l ec t i vă » 3 ) . M u r k o , de ar fi obse rva t desăvârş i t , s u n t e m siguri că ar fi r e l eva t în aceas t ă redusă co lec t iv i t a t e pe unu l m a i ales prezent : a ces t a s t imulează , ap rec iază cu ta re ve r s reuşit , ro tunjeş te o s trofă ; ceilal ţ i ac ­c e p t ă prefacerea fără şovăi re , o admiră . Da horă a m auz i t deseori rost in-du-se chiu i tur i care r ă m â n e a u s tereot ipe pen t ru mu l ţ i f lăcăi ; câ te unu l însă din ei a ş t ep t a m o m e n t u l de a tenţ ie c â n d cei la l ţ i î nce t au de ch iu i t şi el r ep roducea acelaşi mater ia l , însă dres : p rea p u ţ i n adaus , dar t o t a l u l înfă ţ i şând ma i bine defectul r id icul izat .

As t f e l co l ec t i vu l t o t a l etnic nu poa t e i m p r i m a ind iv idu lu i - c rea tor în n ic iun ch ip ac tu l creaţ iei . Mediu l — oricare ar fi el — prez in tă insului - poe t subiec tu l , s u p r a v e g h i a z ă apoi — c u m a e v i d e n ţ i a t Cance l 4 ) — respec tarea r e l a t i vă şi nu ve r id ică a faptelor . A t â t a to t . î nco lo , în­chegarea l i terară apar ţ ine exc lu s iv unui ins eminen t : fire înzes t ra tă c u pu te rea de creaţ ie . « M u l ţ i m e a sa tului » — e c u v â n t u l lui Cancel —• are o « a t i tud ine r ecep t ivă » : « ascu l tă şi se desfată » 5 ) , a jungând să re ţ ină par ţ ia l unele din temele ce corespund încl inări lor ei sufleteşt i . D a r t r ebue să p r ec i zăm că şi în cazu l când mediu l co lec t iv redus furn izează subiec tu l , aces t a nu înseamnă pen t ru ind iv idu l superior care v a crea i m b o l d e x t e r n de t e rminan t ; e ma i m u l t o ofer tă : p rocură suf le tului un mobi l , a supra căru ia n u m a i el — unul — se v a apleca, spre a-1 con tu ra în creaţ ie ar­t i s t ică . Şi încă chiar pen t ru u n ind iv id crea tor orice sub iec t preferat suferă o serie de remanier i , prefaceri , adap tă r i — formări succes ive în propr ia lui conş t i in ţă ; n u se î n t rupează n u m a i d e c â t în operă desăvârş i t ă .

Ş i aici să se adauge u n lucru : poeţ i popular i d u p ă unii pa r să fi fost n u m a i în v remur i l e pa t r ia rhale . E i sun t încă. F i i n d c ă ex i s t ă m o t i v e popu la re care ab ia în t impur i le con temporane s ' au aşeza t în creaţ i i desăvârş i te . F o r m e l e lor ini ţ iale de s igur că au fost f i rave . Cercetăr i le a supra « Miori ţei » s t au măr tur ie aici cu temei .

As t f e l , în rapor tu l d int re co lec t iv şi ind iv id noi a c c e p t ă m o s imţ i ­toa re in te rdependen ţă , o in te rac ţ iune in t imă, însă inversă : delà ind iv id

1) C a n c e l , op. cit.. p. 17, 27. =) Ibid., p. 18, 28. s) Ibid., p. 40. 4) Ibid., p. 28, 30. 8) Ibid., p. 29.

căt re masă . T a l e n t u l ob l igă m a s a să fie a t en t ă spre crea ţ ia a d e v ă r a t ă . Masa r ecep tează de là ind iv id şi n u m a i ce conv ine apt i tudin i lor şi în­cl inări lor ei sufleteşt i . T o t u l dep inde în aces t c a z de a lua tu l e tn ic sufle­tesc a l g rupu lu i respect iv . Uneo r i m a s a r ămâne indiferentă — d a c ă nu respinge •— pe al te le . Se ştie c u m la noi n u m a i c â t e v a m o t i v e a u c i rcula ţ ie b o g a t ă , a l te le fiind l imi ta te . «Corbea», de pi ldă , are o c i rculaţ ie genera lă , pe când «Cântecul Gerului», c u t oa t e că m o t i v superior ca va loa re es te t ică , e mărg in i t : are ap roape o c i rcu la ţ ie regională . P e aces t p l an de rapor­tur i între ind iv id şi m a s ă se p o t s tabi l i dis t incţ i i s igure : ind iv idu l -poe t cu l t i vă , desăvârşeş te mai în tâ i t e m a ce-o s imte a c c e p t a t ă de mediu l pe care-1 f recven tează . Re ţ ine pen t ru de lec tarea lu i u n n u m ă r redus de t e m e care d a c ă n u găsesc v r e o d a t ă preţuire în g rupu l social , pier c u el în m o r m â n t . Mărtur is i rea unor l ău ta r i că : « n u l e - am mai c â n t a t d in t inereţe , că nu se cere », î n seamnă t o c m a i acest c a z . P e aceş t ia c â n d îi cercetezi , î ţ i c â n t ă t o c m a i mot ive le pe p lacu l lor, memor i za t e în t inereţe , însă fără aprobare în g rupu l social x ) .

D a r c rea ţ ia c o l e c t i v ă s imu l t ană în cadru l g rupulu i social redus (stâna, ceta) , admisă de Cance l , r idică p rob lema improv iză r i i . A c e a s t a ni se pare no ţ iune imprec i să la Cance l şi ma i ales l a P a p a h a g i . î na in t e de a păşi la d is t ingerea ei, t rebue a d ă u g a t că p rob lema creaţiei popula re este specif ică f iecărui neam. L u c r u l s 'a obse rva t de m u l t ă v r e m e 2 ) ; ad ică : ex i s t ă u n m o d par t i cu la r în care un g rup etnic e l aborează c rea ţ ia sa popu la ră . A l ă t u r a r e a poe tu lu i popu la r de fratele său e v o l u a t — poe­tu l că r tu ra r — c r e d e m că e conc luden tă : i nven ţ i a l i terară e diversif i­c a t ă de là c a z la c a z . A ş a dar , d a c ă a d m i t e m p e n t r u neamur i le s l ave ori cele romanice c ă improv i za r ea j o a c ă rol esenţ ia l în p lăsmui rea poe­ziei , apoi se ivesc şi cazur i diferi te. D a c ă la Sârb i s 'a p u t u t obse rva de că t re M u r k o c u m l a redac ta rea unui cân tec e rau «părtaşi» «mai mul ţ i membr i [ai cetei] », ori că au fost af laţ i « şi păs tor i de a m â n d o u ă sexele » ce se l u a u la întrecere «în născoci rea [Erf inden] cântecelor» 3 ) , faptele acestea pr ivesc e x c l u s i v aspec te izola te ale creaţ iei . î n n ic iun c a z v i e a ţ a noas t ră ţ ă r ănească nu poa te oferi aces t m o d de crea ţ ie pr in coopera ţ iune redusă. S t â n a noas t ră n u a fost n ic ioda tă u n labora tor de racordaj poe t ic : c iobani i n u a u făur i t de fel asemenea fabr ica te l i terare, ca bă i a tu l d in t r 'o cafenea d in Tesan j care «inventase» u n cân tec eroic unde personajul esenţial era. . . «un b ie t ţ ă r an nevoiaş» însura t 4 ) ; ori ca bă i a tu l din L j u -

') Folklor din Rîmnicul-sărat, I, p. 63. 2) Cf. O. B a d k e , Das italienische Volk im Spiegel seiner Volkslieder. Breslau 1880.

p. 8—9, 104. ») C a n c e l , op. cit., p. 17. *) Ibid., p. 15.

') Th. d e La V i 11 e m a r q u é, Barzas-Breiz. Paris 1839-1840. p. 396. ») J. T i e r s o t , Histoire, de la chanson populaire en France. Paris 1889. p. 352. 3) A. d e C r o z e, La chanson populaire de Vile de Corse. Paris 1911 . p. 35, 30

4) T i e r s o t , op. cit., p. 354. ») B ô c k e l , op. cit., p. 78.

binje care crease u n cân tec cu con ţ inu t imaginar . Ve r id i c i t a t ea m o m e n ­telor ac ţ iune i e o neces i ta te r e l a t ivă delà n e a m la neam. S o c o t i m c ă a tunc i c â n d u n popor este pe o t r e a p t ă îna in ta tă de evo lu ţ i e c rea toa re , când ad ică seria creaţ i i lor sale e c o m p l e x ă , a v â n d îndără t o stare l i t e ­rară de secole, astfel de acc idente în creaţ ia popu la ră sun t posibi le . C u c â t u n popor însă are o carieră l i terară mai t ânără , posibi l i tă ţ i le l u i de creaţ ie s t au pe marg inea realului : îl păs t r ează fidel pe acesta , u t i -lizându-1 ca mate r ia l poet ic . A i c i f an taz ia are rol redus. O m u l c â n t ă a c u m ce v e d e , rar îşi închipue şi nici chiar ce a u d e — c a fapt ex t raord inar— delà alţ i i , n u e l i te rar iza t numa idecâ t . F i ind pu ţ ine fapte le cân ta t e , sun t s u p r a v e g h i a t e a ten t , ca u n lucruşor ut i l în t r ' o gospodăr ie modes tă .

D a r ce este i m p r o v i z a r e a ? C r e d e m că e u n j oc imed ia t al funcţiei de creaţ ie f avo r i za t de imagina ţ i e ; u n sal t al subconş t ien tu lu i p u t â n d p o t r i v i ideile în fo rmă poe t i că convenab i l ă despre u n sub iec t oferit — v ă z u t ori af lat . Une le neamur i au aceas tă facu l ta te în t r 'un g r a d aprecia­bil, î n Bre t an i a se c i t ează c a z u l «g\vers»-ilor b re ton i r emarca ţ i din 1839 de Y i l l e m a r q u â 1 ) . P r in 1889 încă era obiceiul în Bresse (Franţa) să se improv izeze cân tece cu ocaz ia cu tă ru i e v e n i m e n t 2 ) — un fel de cân tece sat i r ice mai mul t . Corsicani i i m p r o v i z e a z ă seara poezi i , s p u n â n d fiecare a l t e rna t iv versur i în l egă tură cu v r e u n fapt oarecare , o l egendă de de­mul t , ori o în t âmpla re zi lnică — obice iu pe care u n cerce tă tor folklorist se anga j ează să-1 u rmărească până la Bucol ice le virgil iene 3 ) . Feme i l e au aceeaşi dex te r i t a t e a impov iza ţ i e i , ca şi păs tor i i din Sardinia . A c e s t e improv iză r i populare se numesc în Cors ica «voceri», iar în P r o v e n c e «serenata» — un fel de cântec de dragoste . P reex i s t ă aici melodia — ele­mentu l cons tan t — şi e i m p r o v i z a t n u m a i t ex tu l . T o t aşa Bascu l are darul de a i m p r o v i z a cu u ş u r i n ţ ă 4 ) . I m p r o v i z a r e a aceas ta — re la ta tă a m p l u de O. B ô c k e l 5 ) — a m în tâ ln i t -o în R â m n i c u l - S ă r a t , dar sub t fo rmă osebi tă . I a t ă c u m se pe t rece :

Da ho ră , unde fetele se pr ind l â n g ă flăcăi , d u p ă prefer inţă , se spun chiu i tur i în c o m u n : u n f l ăcău spune pr imul ve r s dintr 'o chiui tură cu ­noscu tă , iar ceilal ţ i jucă tor i — flăcăi şi fete — repe tă s tereot ip versu l deoda tă . A l t u l spune versu l 2, repe ta t în acelaşi m o d , p â n ă ce t o t g rupu l începe să reci te restul chiui ture i a lcă tu i t din pa t ru , cinci şi uneori ma i mul te versur i , adesea cu va r ia ţ i i s imţ i toare î ncâ t înţelesul e greu de pr ins . N u a v e m a face aici, e ev iden t , cu o improv iza re in tegra lă . I m ­p r o v i z a r e a nu păs t rează n ic ioda tă o fo rmă oarecare : v a r i a z ă la nesfârşit .

Oare, c â n d u n m o t i v îl găs im s tereot ip în colecţi i l a ex t r eme etnice res­pec tab i le •— aici e cazu l nos t ru — mai poa t e fi i n v o c a t ă i m p r o v i z a r e a d i scu ta t ă de P a p a h a g i ? î n improv i za r e nu in t ră ac tu l memorie i ; se pă s t r ează n u m a i e lementu l cen t ra l al m o t i v u l u i : f ap tu l care e p o v e s t i t — cont inuu , în fo rmă var iab i lă . D a r c â n d poezia noas t r ă se t r ansmi t e în unele regiuni nemodi f ica tă — adesea la in te rva le mar i de t i m p — unde se v e d e aici improv iza rea ? C â n d u n m o t i v c i rculă uniform, nu se spune că e i m p r o v i z a t , chiar liric fiind el.

C i rcu la ţ ia fo lklor ică e d rumul ce şi-1 croeşte u n m o t i v în co lec t iv i ­t a te . N u de mul t , folklorişt i i îşi r eprezen tau c i rcula ţ ia aceas ta prea capr ic ioasă . J. T ie r so t credea că ea ar s ta în t r 'o mobi l i t a te e x t r e m ă : asonante , refrenuri, r i tm, formă poe t ică desăvârş i t s ch imba tă — «li­ber ta te a b s o l u t ă » x ) — ia tă var ian te le . D a r cine e au toru l acestor va r i ­a n t e ? «Toa tă l u m e a şi nimeni». Cel d in tâ i ven i t c u memor ie s l abă a p re făcu t u n vers , o idee , a c rea t o «nouă tradiţ ie». P u n c t de vedere e v i ­den t vu lnerab i l . C u m s'a subl in ia t adesea : ca l i t a t ea unei creaţ i i po ­pula re n u e în r apor t i n t im c u n u m ă r u l indiviz i lor care o co lpor tează , ori n u m a i o ş t iu 2 ) şi nici cu t i m p u l . D e c i , ex tens iunea în spa ţ iu şi d u r a t a în t i m p p o t fi fac tor i de decaden ţă . L u c r u l aces ta îl a d m i t e m în t r ' un s ingur c a z : c â n d m o t i v u l a fost r ecep ta t de un m e d i u mediocru . C â n d însă a u m b l a t n u m a i l a inşi c u ap t i tud ine crea toare , cut re ierarea aceas t a este dacă n u s igură desăvârş i re , apoi cel pu ţ i n păs t rare . P r ă v ă l i r e a unu i cân tec popu la r din margini le ar te i este rezu l ta tu l fa ta l al difuziei lui pr in t re ind iv iz i cu s tăr i de spir i t cont rare ac tu lu i creator . M o t i v u l a ic i n u se ampl i f ică , nici n u se menţ ine , ci se degradează . N o i c r e d e m t eme i ­nic că pen t ru ps ihologia creaţ iei popu la re u n a d e v ă r r ămâne : c rea ţ ia popu la ră se desăvârşeş te , numa i în funcţ ie de co l ec t ivu l se lec ta t . S â m ­bure le c rea tor p r imar însă e pur ind iv idua l . U n m o t i v se concre t i zează în popor c â n d merge. N u n e g ă m că v r e o d a t ă se v a fi i v i t l a noi ori a iurea v r e u n m o t i v î nchega t def ini t iv es te t iceş te , n u m a i pr in energia de crea ţ ie a unui i nd iv id s ingur . A c e s t e fap te însă sun t excep ţ iona le . Capodope ra p o p u l a r ă e para le lă cir cea cu l t ă : apare ca o operă succes ivă la care i a u par te c â t e v a genera ţ iuni . «Faust» şi «Mioriţa» sun t de e c h i v a l e n t ă exempl i f ica re .

Despre locul de naştere al unu i m o t i v poet ic oarecare se po t spune lucrur i pu r specu la t ive . S igu ra origine a oricărui m o t i v e c o m p a ­rab i lă aflării inven ţ ie i focului . S tudi i le c o m p a r a t i v e p o t în t rezăr i n u m a i şi n u a f i rma ca tegor ic p rob l ema m o t i v u l u i originar. D o v a d ă s t a u cerce­tăr i le ingenioase ale lui D o n c i e u x de o ur iaşă erudi ţ ie şi pă t rundere

!) T i e r s o t , op. cit., p. 257. 2) C a n c e l , op. cit., p. 25.

cri t ică, însă c r i t ica te în u l t ima v r e m e de special iş t i şi socot i te pe ned rep t o eroare ş t i inţ i f ică 1 ) . C r e d e m că d o v a d a prin c i rcula ţ ia b o g a t ă a u n u i m o t i v în t r 'o regiune — u t i l i za tă şi de noi 2) — este t emein ică . D a r şi aici sunt rezerve . E a d e v ă r a t că difuzia v io l en t ă a unui m o t i v î n t r ' u n g rup social u u p robează ex i s t en ţa lu i p r imară acolo : poa t e să fi f o s t î m p r u m u t a t , a ccep t a t , b a chiar r emania t . D a r c â n d a l t m o t i v a p a r e exc lu s iv intens la u n neam, iar la a l te le — vec ine ori îndepăr ta te , î n să sub t rapor tu l e tn ic înrudi te — c i rcu lând d i lua t , p u t e m rec lama a i c i d rep tu l de p ropr ie ta te . Şi c â n d la u n n e a m al t m o t i v — ca «Mioriţa» — e întâ lni t f recvent numa i în t r ' un ţ inut , iar în cele la l te e şters, oare miezu l lui de cr is ta l izare nu poa t e fi socot i t a ic i ?

Procesu l aces ta al geneze i şi evo lu ţ i e i creaţiei populare t rebue sur­prins expe r imen ta l , urmărindu-1 d u p ă regiuni . Experimental, a d i c ă să fie u r m ă r i t pe t e ren : pr in t re poeţ i i popula r i af lă tor i în regiuni specif ice. Convorbi r i le c u ei sunt măr tur i i pre ţ ioase ce p o t în lă tura ipotezele cu i d iscută fără să a ibă la î n d e m â n ă observarea d i rec tă a fap tu lu i , ci doa r n u m a i log ica rece care poa te înşela.

ION DIACONU

!) G. D o n c i e u x , Le romancero populaire de la France. Paris 1904. 2) Ţinutul Vrancei, I. Bucureşti 1930. p. CIV—CVI ; Păstoritul în Vrancea. Bu­

cureşti 1930. p. 41—42.

FOLKLOR DIN VALEA ALMĂJULUI (BANAT)

î n t o a m n a anului 1934, a m întreprins, din însărcinarea «Arhivei de Fo lk lo r a A c a d e m i e i R o m â n e » , o călătorie în V a l e a A lmă ju lu i , pent ru a a d u n a mater ia l folkloric. D e pa t ru ani de când cutreier ţ a r a în ca l i t a te de anche ta to r al A t l a su lu i L ingu is t i c a l R o m â n i e i , a m cules , din toa te local i tă ţ i le anche ta te , un n u m ă r însemnat de informaţi i folklorice, deoarece în chest ionarul desvo l t a t (de 4800 întrebări) al A L R - u l u i , a v e m şi mu l t e în t rebăr i pr iv i toare la folklor. D a r , pe c â n d p â nă a c u m scopul anchete lor mele era no ta rea par t icular i tă ţ i lor l in-guis t ice ale graiur i lor anche ta te , în A l m ă j , un ica ţ in tă a cercetări lor mele a fost culegerea folklorului acestei regiuni. D i n anchete le pen t ru A L R a m păs t r a t n u m a i obiceiul de a nota cele mai mic i nuanţe fo ­net ice percep t ib i le ale graiului subiec te lor vorb i toare . D u p ă c u m v o m v e d e a mai jos , în t ex te le pub l i ca te a ic i a m fost nevoi t , d in m o t i v e t ipograf ice şi pen t ru a uşura cet i rea lor pentru nel inguişt i , să simplific grafia. C u toa te aces tea , t ex t e l e culese de mine po t servi şi pen t ru s tud iu l gra iur i lor din satele cerceta te .

T e x t e din V a l e a A lmă ju lu i , de al t fel foarte puţ ine la număr , se găsesc în s tud iu l lui G u s t a v W e i g a n d : Der Banater Dialekt, apăru t în «Dri t ter Jahresber ich t des Ins t i tu t s fur rumănische Sprache», L e i p z i g 1896, l a p p . 278—280, 305—308. F o l k l o r şi t e x t e din A l m ă j ma i g ă s i m în u rmă toa re l e lucrăr i : Vas i le P o p o v i c i u , Monografia comunei Pătaş, Caransebeş , 1 9 1 4 , la pp . 55—100 ; Candrea -Densus ianu-Speran t i a , Graiul nostru, V o l . I I , Bucureş t i , 1908, p . 1 4 1 — 1 4 3 ; E . Hodoş , Poezii poporale din Bănat, Caransebeş , 1892, pass im ; E . Hodoş , Cântece bănă­ţene, Caransebeş , 1898, pass im ; E . Hodoş , Descântece, S ib iu , 1 9 1 2 , pass im. Manuscr i su l N o . 736 al A r h i v e i de F o l k l o r a A c a d e m i e i R o m â n e , cupr inde 4 ba l ade şi 105 cân t ece culese în satele A l m ă j u l u i de regre ta tu l profesor Iosif P o p o v i c i , în v a r a anului 1904.

D i n cele 1 5 sate româneşt i ale A lmă ju lu i (v. mai jos , p . 28), a m cerce ta t şase. î n t â i B o z o v i c i u l . E un fel de tâ rguşor , sediu de p lasă , cu judecă tor ie de ocol , spi tal c u 20 de patur i . A u fost la B o z o v i c i şi

u n g imnaz iu şi o Şcoa lă de A r t e şi Meserii , desfi inţate acu v r e o 3 ani . Bozov icen i i se consideră mai c iv i l iza ţ i decâ t restul Almăjen i lo r . Mai cu seamă cei din B ă n i a şi R u d ă r i a t rec drept m u l t ma i înapoiaţ i .

D i n B o z o v i c i a m t recut în ex t r emi t a t ea apuseană a Almă ju lu i , în sa tu l Şopo tu l -Nou , numi t de A lmă jen i «Busâua» 1 ) (după numele râului cu acelaşi nume no t a t în hăr ţ i B u c e a v a ) . Ş o p o t u l - N o u e, fireşte, m u l t m a i arhaic ca B o z o v i c i u l şi chiar decâ t restul satelor a lmăjene. A ş e z a t în defileul s t r âmt al Nerei sau pe pla tour i le care domină v a l e a Nere i , depar te de centre ca B o z o v i c i sau Sasca , «Busevinţ î» t răiesc re la t iv izolaţ i , p rezen tând un n u m ă r foarte r id icat de anal fabeţ i (după in­formaţi i le pr imi te delà î n v ă ţ ă t o r p rocen tu l neşt iutor i lor de car te ar fi de 95). Fo lk lo ru l — câ t şi gra iul — s 'au păs t ra t aci m a i neat inse de c iv i l i za ţ i a orăşenească d e c â t în res tul A l m ă j u l u i .

Pe u r m ă a m fost în B ă n i a şi Rudă r i a , la S u d de B o z o v i c i , două sa te învec ina te , destul de mari , p rezen tând de fapt un carac te r mai arhaic , în folklor şi g ra iu , decâ t B o z o v i c i u l , dar în măsură m a i s labă ca Ş o ­po tu l -Nou . î n sfârşit a m ce rce ta t P ă t a ş u l şi Bor loven i i -Vech i , în pa r tea răsăr i teană a bas inului . A c e s t e două sa te mi s 'au pă ru t ma i pu ţ in i n t e r e san te .

î n rezumat , a m s tudia t trei sate în centrul A lmă ju lu i , unul în ex t r emi t a t ea apuseană şi două în pa r t ea de răsări t a vă i i .

Ţ in să mu l ţumesc aici, pen t ru a ju torul ce mi l-au da t în t impu l şederii mele în A l m ă j , d-lor învă ţă to r i Vas i le N e m e ş d in R u d ă r i a şi Gheorghe S e r a c o v a n u din Şopo tu l -Nou , p recum şi păr in te lu i I o n G o a n ţ ă şi d-lui I l ie R u v a d in B o z o v i c i .

V A L E A A L M Ă J U L U I

V a l e a A l m ă j u l u i sau s implu : A l m ă j u l 2 ) , a şeza tă în pa r t ea sud-est ică a jude ţu lu i Caras, e u n bas in înconjura t din toa t e păr ţ i le de mun ţ i împădur i ţ i , care îl i zo lează de restul ţăr i i , p r in t r 'o zonă m u n ­toasă 3 ) a v â n d uneori o lă ţ ime de 30 k m . (de ex . spre S u d - E s t , spre Orşova) . A lmă jen i i ma i păs t rează amint i rea t impu lu i când Aus t r iec i i n u construiseră încă şoselele care duc din A l m ă j l a Orav i ţ a , Sasca şi Orşova . P e a tunci A l m ă j u l nu era l ega t de regiunile învec ina te decâ t prin po tec i ; sarcinile le p u r t a u pe cai sau chiar oameni i în spinare. O regiune astfel i zo la tă t rebuia să păs t reze mul te carac tere arhaice a t â t în l imbă , câ t şi în folklor.

') Pentru grafie vezi p. 59. !) Accentul e pe a iniţial. 3) Unele piscuri de munţi se ridică până la înălţimea de 1400 m.

E m i l P e t r o v i c i , Folklor din Valea Almăjului Pl . I .

i . B o r l o v e n i i - V e c h i . în p r imul p lan râul N e r a ; d incolo de sat l u n c a N ' e rgănu lu i

2. Ul i ţ ă cu ca se mai vech i , din Băn ia

N u m a i spre răsări t , spre regiunea n u m i t ă Cra ina , satele a lmăjene sunt ma i aproape de satele din Cra ina . As t fe l între Bor loven i i -No i (Almăj) şi Ş u m i ţ a (Craina) sun t numa i v r eo 5 k m . D a r aces te două sa te au fost în temeia te numai în anul 1828, în tâ iu l de A lmă jen i veni ţ i din Bor loven i i -Vech i , al doilea de Cehi x ) expa t r i a ţ i pe aces te melea­gur i de adminis t ra ţ ia aus t r iacă . P e când nu ex i s t au aceste două sate , între A l m ă j şi Cra ina era o zonă ne locui tă acoper i tă de pădur i seculare de v r e o 15 k m . Ş i spre A p u s a fost în temeia t în 1828, de colonişt i p lecaţ i din Ş o p o t u l - V e c h i u , aproape la 10 k m . depăr tare delà sa tu l cel ma i apusean de a tunci al A lmă ju lu i , Mocer işul , sa tul Ş o p o t u l - N o u .

A l m ă j u l e s t r ăbă tu t delà N o r d - E s t la S u d - V e s t de râul N'érgan al căru i n u m e oficial e N e r a 2 ) . P u ţ i n u l şes ce se în t inde ca o făşie l ungă de v reo 20 k m . şi l a t ă de vreo 2-3 k m . la d reap ta şi la s t â n g a râului , numi t «Lunca N' ergănului>>, e s ingurul teren ma i roditor din A l m ă j . Dealur i le care îngrădesc V a l e a A l m ă j u l u i dinspre N o r d - V e s t se ri­d ică deadrep tu l din « L u n c a N 'e rgăhu lu i» , până la înă l ţ imea de 500— 700 m. , astfel că satele din d reap ta râului , aşezate l a poalele dealuri lor , sunt ma i aproape de râu. Sa te le din s t ânga râu lu i sunt s i tua te ma i depar te de râu, t o t la poalele dealuri lor 3 ) , care se r id ică brusc la înăl ţ imi var i ind între 600 şi 850 m . şi fo rmează ca un pere te spre Sud-Es t ; aici între dealuri şi luncă este o zonă destul de l a rgă de c o l i n e 4 ) ca re coboară t r e p t a t până în luncă . î n «Luncă» nu este deci nicio aşezare omenească , deoarece este e x p u s ă inundaţ i i lor .

A v â n d aşa de pu ţ in te ren fertil , e firesc ca Almăjen i i să n u prac t ice decâ t în măsură restrânsă agr icul tura . î n A l m ă j ren tează m u l t m a i bine păs tor i tu l ; locuri de pă şuna t se găsesc mai cu seamă în zona mun toasă ne locui tă , care despar te A l m ă j u l de regiunea Dunăr i i . P e l ângă t u rme de oi, A lmăjen i i a u în munţ i i aceş t ia şi t u rme de porci . D a r bogă ţ i a de căpetenie a A l m ă j u l u i sun t pometur i le . E semni f ica t iv că în graiul local pometur i le se numesc moşie 5).

1) Petni, cum li se zice în Banat. Cuvântul acesta nu e altceva decât germanicul Bohme, în pronunţarea Austriecilor şi a Şvabilor din Banat : Pem.

2) Forma Nera este pur şi simplu o creaţie a administraţiei austriace. Astfel de deformări ale toponimicelor autohtone din partea Austriecilor sunt frecvente în Banat. Din rom. Begheiu, sârb. Begej, ung. Bôge(j) au creat Bega. Din Recita, pronunţată de Bănăţeni Răsiţa, au făcut Reschitza = Reşiţa, etc. Cf. mai jos cele spuse despre Dalboşeţ, p. 28.

3) Piscurile sunt numite soacă (cioacă) sau tîlvă. l ) Localnicii le zic «dealuri». 6) De altfel în tot judeţul Caras cuvântul moşie are sensul de «pomet». Cu ace­

laşi sens cuvântul a trecut şi în graiul Slavilor din judeţul Caras. Vezi E . P e t r o v i c i , Graiul Caraşovenilor. Cluj 1935, p. 3.

Probab i l to t bogă ţ i e i în p o a m e i se datoreş te şi numele V ă i i A l -măjului . A c e s t a se crede că e de or igine ungurească (Almâs, Halmds, Halmos) şi pare a a v e a l a b a z ă c u v â n t u l alma «măr» 1 ) .

D e a l t fe l p o a m e l e d in A l m ă j nu p rea sunt de soiu şi d in c a u z a lipsei unei l inii de ca le fe ra tă n u se face u n comer ţ m a i in tens cu ele. T o t u ş i unii d int re A l m ă j e n i p leacă t o a m n a c u căru ţe le pl ine de p o a m e în «Pustă», ad ică în câmp ia B a n a t u l u i , de unde se în torc de obice iu cu cereale. P a r t e a cea mai mare a poamelo r însă serveş te l a prepararea rachiului 2 ) . î n luni le de t o a m n ă funcţ ionează în toa t e satele a lmăjene o m u l ţ i m e de căzănzii, «velni ţ i» , aşeza te pe câ te u n pârâu , a v â n d o roa tă c u cupe , care r idică a p a din p â r â u în t r 'un u luc de unde curge la răci toare . F i reş te , o b u n ă pa r t e a recol tei de rachiu se pune în vânza re .

Satele almăjene. Cele 16 sa te din A l m ă j fo rmează p lasa B o z o v i c i a jude ţu lu i Caras. De înşir mai jos , a r ă t ând în drep tu l f iecăruia număru l locuitori lor după Indicatorul statistic al satelor şi unităţilor admini­strative din România cuprinzând rezultatele recensământului general al populaţiei din 29 Decemvrie 1930, Bucureş t i , 1932. D a u pe u r m ă şi forma popu la ră a numelor satelor ; aceas ta adeseori diferă cu to tu l de forma oficială care, nu oda tă , e o moştenire aus t r iacă .

B ă n i a 1.966 Bănia Bor loven i i -Noi 697 Bredzova B o r l o v e n i i - V echi 916 Borlove'n Bozov ic i 3.664 Bozovis Dalboşe ţ 2.164 Dîlboseţ3) G â r b o v ă ţ i - 5 5 i Gîrboţu Lăpuşn icu l -Mare 2 .157 Lăpuşnicu-Mare Moceriş 1.168 Moeiriş P a t a ş 1.103 Pâtdş Pr igor 1-554 Prigôru Pri l ipeţ 1-549 Pîrlipă'ţ P u t n a 329 Putna R a v e n s c a 388 Răvenţca R u d ă r i a 2.364 Rudăria Ş o p o t u l - N o u M 6 5 Busăua Ş o p o t u l - V e c h i u 1-363 Şopolu

T o t a l 24.398

') Forma românească presupune mai degrabă o formă ungurească *Almăgy, deoarece -/ delà finea numelui românesc anevoie poate reda un s (ş) unguresc.

2) In Almăj se zice, ca în tot Banatul, a frize răchie. 3) Şi în cazul lui Dalboşeţ avem o formă creată de administraţia austriacă şi între­

buinţată de oficialitatea românească. Forma literară românească ar trebui sà fie Dâlboceţ.

Dint re aceste 16 sate a lmăjene, numa i R a v e n s c a nu e românesc . E un sa t de colonişt i cehi , ca Şumi ţ a , în temeia t la 1828. D e al tfel , R a v e n s c a nici n u e în V a l e a A l m ă j u l u i propr iu zisă, ci în munţ i i care despart A l m ă j u l de V a l e a Dunăr i i . Mai sunt şi Ş v a b i pr in aceste sa te : v reo 400 la B o z o v i c i şi v reo 200 risipiţi prin cele la l te sate . P r in u rmare dintre cele 24.398 suflete d in V a l e a Almă ju lu i , numai v r e o 1.000 n u sunt R o m â n i .

Din trecutul ţinutului. A l m ă j u l nu pare a fi locui t de mul t . P ă d u ­rile seculare care au acoper i t acest basin, au fost lăzui te numai în­cetul cu încetul . D in t r e satele de as tăz i , sunt amint i te în secolul al X V - l e a (1484) numai Pr i l ipe ţu l şi R u d ă r i a 1 ) . E adevă ra t c ă la aceeaşi da tă se vorbeş te de alte şase sate a lmăjene d ispăru te a s t ă z i 2 ) . D e c i au ex i s t a t în A l m ă j la 1484 op t sa te . S ă nu u i t ă m însă că în pa r t ea aceas ta a B a n a t u l u i , în v r e m e a aceea , câ te un sa t , adecă câ te o moşie a v reunu i nobi l , cons ta n u m a i din v r e o 10 sau 8, sau chiar 5 case ţ ă ­r ă n e ş t i 3 ) . Major i t a tea satelor a lmăjene apar ab ia în secolul X V I I .

Războa ie l e d int re Aus t r i ec i şi T u r c i au t u r b u r a t de altfel adânc condiţ i i le demograf ice ale A lmă ju lu i . N u m a i spre sfârşitul sec. X V I I I , prin in t rarea A l m ă j u l u i în o rgan iza ţ ia mi l i ta ră a aşa zisei «graniţe militare», începe aici o v i a ţ ă mai l iniş t i tă fără bejenii şi deplasăr i de popula ţ i i .

A lmă jen i i păs t rează amint i rea recentei colonizări a acestui bas in . Ş t iu delà bă t rân i că to t A l m ă j u l era c â n d v a acoper i t de pădur i seculare. Se zice că numai l ângă sa tu l G â r b o v ă ţ «la C î m p u Gîrboţului» era o po iană unde se în tâ lneau păstor i i pr ibegi ţ i d in alte regiuni , care c u încetul a u popu la t în t reg basinul (vez i t e x t 68). î n aceas tă po iană din cent rul A l m ă j u l u i *), la enormul s tejar secular care s 'a usca t a b i a a c u m 2—3 ani, se adunau , d u p ă spusele bătrâni lor , pr ibegi i certaţ i c u rânduieli le omeneşt i din regiunile locui te . Mul ţ i haiduci au îngropa t comori l ângă aces t «stăjărî» (v. t e x t 59).

T r e b u e r emarca t faptul că Almăjeni i nu ş t iu absolut n imic despre ex is ten ţa în t r ecu t pe aceste meleagur i a unei popu la ţ iun i s lave , c u toa te că topon imia are u n ca rac te r a t â t de p ronun ţ a t s l av .

î n R u d ă r i a se spune că Almăjen i i ar fi v e n i t din A r d e a l 5 ) . C r e d că aceas tă t radi ţ ie poate servi drept indiciu că popu la ţ i a A l m ă j u l u i

') T u i c h â n y i T i h a m é r , Krassô-Szovény megye tôvténete. Lugos 1906. I, 1, P- 2 43-

s ) I d e m , ibidem. s) I d e m , ibid. I, 1, p. 175. ') De altfel întreaga vale a Almăjului şi astăzi nu e decât o poiană mare în mij­

locul unei vaste păduri care se întinde delà Reşiţa şi Oraviţa la Orşova şi la Dunăre. *) Comunicat de d-1 Vasile Nemeş. învăţător în Rudăria.

s'a răspândi t dinspre N o r d în aces te regiuni. Şi numele satului Bor loven i ne t r imi te l a B o r 1 o v a de l ângă Caransebeş . R e v ă r s a r e a aceas ta a e lementulu i românesc spre S u d nu s 'a opri t de altfel în A l m ă j şi nici la D u n ă r e , ci a pă t runs adânc în Sâ rb ia p o p u l â n d t o a t ă Cra ina N e -got inulu i .

Se şt ie în A l m ă j şi de u n a l t curen t de migra ţ iune , m u l t mai recent (sec. X V I I I ) , v en i t din Ol tenia . A ş a numiţ i i «Bufeni» din regiunea Sască i , sa tu l Cărbunar , etc. , în t recerea lor din Ol ten ia în păr ţ i le sud-ves t ice ale jude ţu lu i Caras , a u popos i t cu s iguran ţă c â t v a t i m p şi în A l m ă j ; c â ţ i v a dintr ' înşi i s ' au aşeza t def ini t iv aci (v. t e x t . 69). A c e ş t i Ol teni v o r fi adus în A l m ă j şi ba ladele în care e amin t i t J iul şi Mănăs ­t i rea A r g e ş u l u i ( text . 3 şi 8).

D e origine căr tură rească e fireşte t rad i ţ ia că bas inul A lmă ju lu i ar fi fo rma t c â n d v a un lac şi că î m p ă r a t u l T r a i a n ar fi t ă i a t «Ke ia Săski» cu a ju torul mater i i lor exploz ib i le . «O puşcat», c u m zice infor­ma to ru l ( text . 68).

T o t delà căr turar i , şi anume Ungur i , t rebuie să fi porni t t rad i ţ ia că în R u d ă r i a , care s 'a c h e m a t îna in te Marzina 1), a r fi fost la ven i rea R o m â n i l o r «un p o p o r ungur» ( text . 58, 59) 2 ) .

W e i g a n d (op. cit. p . 204), a f i rmă c ă pe t o a t ă în t inderea A l m ă j u l u i , da r ma i ales în B ă n i a , au t ră i t c â n d v a U n g u r i care c u t i m p u l s ' au ro­man iza t . N u ş t iu p e ce îşi î n t emeia W e i g a n d aceas t ă părere . P o a t e n u m a i pe t r ad i ţ i a amin t i t ă ma i sus, care i-a fost c o m u n i c a t ă p robab i l de in te lec tua l i .

Sa te le din A l m ă j , ca aproape toa te satele bănă ţene , sun t formate din grupur i c o m p a c t e de case cu s t răzi le dispuse pe câ t se poa te geo ­metr ic (v. p lanşa I , 1 ) . Se şt ie că în A l m ă j în v e c h i m e satele e rau răs­firate pe întinderi mar i . î n sec. X V I I I , adminis t ra ţ ia mi l i ta ră aust r iacă , o rganizând reg imentu l grăniceresc bănă ţean , i-a sili t pe a lmăjeni să se concent reze în sate compac te . E interesant de obse rva t că, d u p ă inun­daţ ia ca tas t rofa lă din 1910 , când j u m ă t a t e din gospodăr i i le sa tului Şopo tu l -Nou au pier i t duse de valur i , a fost în temeia t de cei s inistraţ i , în t impu l răsboiului şi în epoca ce a u r m a t imedia t d u p ă răsboiu, un că tun c u case e x t r e m de risipite numi t Stănsilova, sus pe un p l a tou ferit de inundaţ i i ( text . 69).

A l m ă j e n i i . î n t â i a impresie care ţ i-o fac Almăjen i i e că sunt mai

1) De fapt T u r c l i â n y i , op. cit. I, p. 243, scrie Marsilia. 2) Şi în Ardeal am auzit delà ţăranii români că satul lor ar fi fost locuit mai îna­

inte de Unguri. Tradiţia însă nu era veche în sat. Ea dată de pe când s'a înfiinţat şcoala de stat, fireşte cu limba de predare maghiară, deci de când a început a fi pre­dată în şcoala din sat istoria Ungariei, în care se amintea despre aşezarea târzie a Românilor îu Ardeal.

pipernici ţ i , mai oacheşi şi m a i uscă ţ iv i decât major i ta tea Români lo r , î n concordan ţă c u aceste c a r a c t e r e fizice este v io ic iunea lor în gestur i , în gra iu şi în j udeca tă . A l m ă j anul e c o m u n i c a t i v şi in te l igent . O a l tă t răsă tură a A l m ă j anului e vese l ia lui şi predi lec ţ ia pen t ru g lumă şi satiră. To tuş i , mi se pare , în mai pu ţ i nă măsu ră ca cei lal ţ i Bănă ţ en i . Gra ţ ie fap tu lu i că au apar ţ inu t aşa numi te i «graniţe mili tare» aust r iace , Almăjen i i a u beneficiat încă d in sec. X V I I I de o bună adminis t ra ţ ie — e adevă ra t , c a m aspră — şi de un regim şcolar neînt rerupt . Aceas t a exp l i că iub i rea de ordine şi g radu l r e l a t iv mic a l anal fabeţ i lor la A l ­măj eni . D u p ă obse rva ţ iun i l e mele n u m a i în Ş o p o t u l - N o u şi Mocer iş f r ecven ta rea şcoale i lasă de dori t .

Hrana. S ă nu u i t ă m că A l m ă j u l e o regiune să racă (v. ma i sus, p . 27) . A g r i c u l t u r a nu poa t e hrăni pe locui tor i . Grâu n u se face ap roape de loc . A lmă j anul e deci nevo i t să se h rănească e x c l u z i v c u mămăl igă , n u m i t ă de ei «cule'şă», ceea ce e surpr inzător în B a n a t u l renumit pent ru c a n ­t i t a t ea şi ca l i t a t ea grâu lu i ce-1 produce . P e l ângă m ă m ă l i g a gă t i t ă fă ră nicio f ă râmă de sare, e ne l ips i tă delà m a s a A l m ă j anului b rânza , e x t r e m de săra tă , p r egă t i t ă nu din caş f r ămân ta t , ci din felii de caş aşezate u n a pes te a l t a în p u t i n ă şi p resăra te cu m u l t ă sare. E firesc că aceste a l i ­mente de b a z ă îi menţ ine p e A l m ă j e n i veşnic uscă ţ iv i şi sve l ţ i .

î n sch imb se b e a destul în A l m ă j , ceea ce se e x p l i c ă pr in abunden ţ a «răchiei». N u se poa t e însă spune că A l m ă j a n u l a r fi be ţ iv . î n to t t i m p u l şederi i mele pr in satele a lmăjene n ' a m v ă z u t n ic iun o m bea t .

Ş i in te lec tua l i i lor spun c ă A lmă jen i i păs t r ează măsura în bău tu ră . Locuinţa. Mai de mul t , c â n d pădur i le e rau m u l t ma i aproape de

sate , casele se f ăceau din «bîrrii» şi e rau «astrucaci» (acoperite) «cu tr iest i i şî cu tuor» (ogrinji). A c u m a sunt aşezate perpendicular pe s t radă , t oa t e foar te asemănătoare , apropia te una de alta, încâ t abia es te loc p e n t r u o cur te minusculă în t re ele (v. p lanşa I , 2). î n -t r 'une le sate a lmăjene, ca de e x . în B ă n i a şi Rudăr i a , nu p rea este destul aer. A s t ă z i casele se fac d in «mâtrial» ( = m a t e r i a l , adecă cărămizi ) şi sunt acoper i te cu «ţîglă». N u ma i sunt aşezate perpendi­cular pe s t radă, ci de-a- lungul străzi i , a v â n d câ t e o poa r t ă monumen­ta lă , bo l t i t ă , d rep t intrare în «obor» (curte) (v. planşa I I , 2). Sa te l e a lmăjene c a p ă t ă t o t mai m u l t aspec tu l sate lor şvăbeş t i din B a n a t , s e m ă n â n d a orăşele. î n p r iv in ţ a aceas ta , ca în toa te , Bozov i c iu l e ce l ma i îna in ta t .

In ter iorul e cel obic inui t la casele din B a n a t . Din t i ndă se in t ră în d reap ta şi s t ânga în cele două încăperi ale casei , «sobe» ; în t r 'una se s tă , iar în ceeala l tă , care e mai dichis i tă , se in t ră numai la zile mar i . î n l ă u n t r u produc o bună impresie covoare le co lora te şi şirul de perne de pe pa tur i .

Portul. Ha ine le — «ţoalili», c u m se zice în A l m ă j — sun t f ăcu te aproape e x c l u z i v în casă . T o t u ş i l u x u l în îmbrăcămin te , a t â t de ob i ­cinuit în B a n a t , se răspândeşte şi în aceas tă regiune săracă . î n zilele de lucru por tu l e u rmă to ru l :

Femei le a u o «kimieşă d ă p îndză d ă fuior») l ungă p â n ă la pulpe . Pes te c ă m a ş ă sunt încinse c u «brăsiri» (mai înguste) şi c u «brîu» (mai la t ) . D e l à b râu în jos poar tă pes te c ă m a ş ă un şorţ de s t a m b ă n u m i t «cotrinţă», c u m p ă r a t din t â rg ; aces ta era mai de m u l t — şi este şi azi c â t eoda t ă — de lână , ţesu t în casă . L a spa te a u un al doi lea şorţ foar te scurt , luc ra t în casă , numi t «opriég», de lână, c u «sucuri» colora ţ i , lung i până la pu lpe , cunoscu t as tăz i în t o a t ă ţ a ra ca fi ind o pa r t e esenţ ia lă a por tu lu i bănă ţean . î n loc de «bprieg» se poa r t ă şi «targa», u n şorţ lung ţesu t de A l m ă j e n c e în diferite colori (v. p lanşa I I , 2). î n picioare n u ma i au ca ma i demul t «obiele», ci poar tă m a i c u s eamă «ştrimfî» (ciorapi), împle t i ţ i de altfel de ele, pes te care înca l ţă opincile (v. p lanşa I I , 2). C ă m a ş a are l a încheie tura mâini i o «brăţare (manşetă) cu sipcă» (dantele). î n c a p a u o «cîrpă» c u m p ă r a t ă din tâ rg . I a r n a i a u un «piep-tarî» de piele înfundat sau u n «căput» (palton de l ână împle t i t de ele).

Bă rba ţ i i poar tă «kimieşă» destul de lungă (v. p lanşa I I , 3) şi, i a rna-vara , «izmiene» d t p â n z ă . I a rna , ca să n u le fie prea frig, îm­bracă două «părekii dă izmiene». M a i de mul t p u r t a u ia rna «nădraz dă soaric» (de p ă n u r ă a lbă sau sură) , dar de c â t v a t i m p i -au părăsi t , găs ind că e mai «frumos» în i zmene . «Pieptariu» de piele e în locui t v a r a c u «lâibăru» (jiletcă) de lână , ţ e su t de altfel de A l m ă j e n c e . P e deasupra poar tă ia rna «căput» de l ână ţ esu t în casă . î n c a p au , fireşte, «pălărie» de pâslă , iar iarna «căsulă». T o t mai m u l t se poar tă ia rna peste cămaşă c â t e un «căput dă lînă» n u m i t şi «svietăr», împle t i t de femei .

D u m i n e c a şi în zi le de sărbător i femeile se î m b r a c ă ap roape n u m a i în mătase . Pes te c ă m a ş ă a u «bluză, poale , t a rga , co t r in ţă , c î rpă , ştrimfî dă mătasă». Se înca l ţ ă în «păpus» (pantofi) ga lbeni d in p ie lea cea m a i fină. Ş i bărbaţ i i a u «căsulă d ă s t răgân» (astrahan) , iar p e pu lpe au «camă'şnurî» (jambiere) de piele sau de mătase (un fel de c iorapi care acopăr n u m a i pulpe le) .

Vieaţa religioasă şi starea culturală. A lmăjen i i , c a to ţ i B ă n ă ţ e n i i în genere, n u prea sun t bisericoşi . Femei l e , fireşte, sun t mai credincioase . E adevă ra t că creş t inismul lor (Almăjeni i sunt c u to ţ i i or todocşi) , e împes t r i ţ a t cu a t â t e a e lemente păgâneş t i şi eret ice. D e c â t v a t imp , se a ra t ă şi la dânşii nevo ia unei v ie ţ i rel igioase ma i adânc i . Ş i - au făcu t şi aici apar i ţ ia sectele şi, an t idotu l , mişcarea cunoscu tă sub t numele de «Oastea Domnulu i» . A c e a s t ă înnoire a v ie ţ i i religioase in t ră adese­ori în confl ict cu superst i ţ i i le şi prac t ice le magice care a u dă inu i t nest in­gheri te de nimeni p â n ă a c u m a în A l m ă j . In fo rma toa rea Ig l i ca B u f t a

Emil Pe t rov ic i , Folklor din Valea Almăjului PI. 11.

i . P o r t f eme ie sc din Băn i a 2. F e m e i e din Pă t a ş m e r g â n d cu j ă ra t i c şi cu t ămâie la cimitir

3. P o i t b ă r b ă t e s c din P ă t a ş

din B o z o v i c i a ceru t în tâ i învo i rea preo tu lu i ca să-mi comunice o s e a m ă de descântece , deoarece , i n t r ând în rândur i le Oas te i D o m n u l u i , îi p ro ­misese so lemn că se lasă de vră j i tor ie .

D i n p u n c t de vedere cul tura l , A lmăjen i i s t au re la t iv bine. Şi a ic i se s imte, dar, fireşte, pu ţ in mai încet ini t , pu te rn icu l curent de c iv i l i ­zaţ ie şi cu l tu ră în care a in t r a t de c â t e v a decenii ţ ă r ăn imea noas t ră bănăţeană . Şi aici au fost organiza te coruri , fanfare, ca în restul B a n a ­tului . D e s p ă r ţ ă m â n t u l B o z o v i c i al «Astrei» este foarte ac t iv . A c e s t a publ ică şi o b ib l io tecă a despăr ţ ământu lu i 1 ) . A m amint i t ma i sus c ă în A l m ă j au funcţ ionat regula t şcoli încă delà sfârşitul sec. X V I I I . To tuş i în unele sate ana l fabe t i smul e încă destul de mare .

F O L K L O R U L

î n d rum delà O r a v i ţ a la B o z o v i c i , in t rând în v o r b ă cu preotul d in Da lboşe ţ şi comunicându- i s c o p u l călă tor ie i mele , acesta m ' a sfă tui t să-mi aleg a l tă regiune ma i a rha ică , de ex . Cra ina (între Caransebeş şi Orşova ) , deoarece în A l m ă j folklorul a d ispărut aproape cu desăvâr ­şire ; ţ inu tu l e modern iza t , por tu l v e c h i u e părăs i t , se face mul t l u x , se poar tă mă tăsur i , pantof i de lac , t ineri i cân tă melodi i moderne, t a n -gouri , etc. D i n fericire, in formaţ ia d a t ă s'a a r ă t a t m u l t e x a g e r a t ă . D e altfel sunt convins că , în Craina, v reun pes imis t ca preotul d in Da lboşe ţ , m ' a r fi t r imis în A l m ă j să cu leg folklor .

Chiar cont rar pr imelor informaţi i , a m cons t a t a t că în A l m ă j folk­lorul e foarte v iu , cu toa te că începând din a d o u a j u m ă t a t e a seco­lului al X V I I I - l e a ex i s tă în A l m ă j şcoli bune de t i p austr iac şi în c iuda «grani ţe i mili tare» care i-a obic inui t cu forme de v i e a ţ ă central -europene. Ş t i in ţ a de car te se împacă de altfel foar te bine c u diferitele forme ale folklorului . As t f e l Igh'ca B u f t a din B o z o v i c i , ve s t i t ă descân tă toare , e ş t iu toare de car te . î na in t e de cununie şi-a scris toa te descân tece le care le ştia : « Cîn m - a m cununa t , io l i - am a v u t scrisă şî m-an cununa t cu ieli-n sîn, ca să fie cu liac. >> V o m v e d e a mai jos rolul căr ţ i i în p ă s ­t rarea ba ladei .

D u p ă c u m era de aş tep ta t , în aceas t ă regiune de g ran i ţ ă a te r i to­riului l imbii române, aproape de g ran i ţa i ugos l avă , asemănări le c u folklorul sârbesc sun t mul t ip le .

î n cele u r m ă t o a r e v o m trece în rev is tă diferitele genuri de folklor. Balada. Ba lade le , numi te în A lmă j « cîncisi d î m bătrîr ieţă », sunt în

dispari ţ ie . L-isăvieta Pu i a L ă b a n din B ă n i a spune că se c â n t a u ba lade

J) Au apărut cinci numere. Preşedintele despărţământului este părintele Coriolan Buracu.

când se adunau ciobanii în juru l focului : « Moşî spună , c înd a m fost noi păcu ra r i» 1 ) . A s t ă z i se ma i c ân t ă rar, la m o a r ă sau la şezător i . D e altfel t inerii le i a u în râs 2 ) .

î n t r e b â n d pe Mei lă M e n g u (84 ani) din Bor loven i i -Vech i , d a c ă a auz i t cân tecu l lu i Gru ia lu i N o v a c , mi-a răspuns : « Gru ia lu N o v a c să c în tâ n u m a prî l a nunţ ; c în ta , ăia, ţ îgan i . [ A c u m a ] o i işî t m u z î ' c a 3 ) întră oamiri. »

Ţ i g a n u l l ău ta r I l ie L u c a P î r l ău din B o z o v i c i , care mi-a c â n t a t (şi recitat) ba l ada « lu A n a Z 'u r zu l i ana », zice că n ic ioda tă nu i se mai cere să cân te la nunţ i « bătrîf ieşce ». S ingura ba l adă care o mai şt ie a î nvă ţ a t -o delà ţ iganu l Ief ta Zb î r s a care şt ia ma i mul te .

Ca semnul cel mai sigur că b a l a d a e pe moa r t e poa te fi cons idera t f ap tu l că a t r ebu i t să c a u t foar te m u l t până l e - am descoperi t pe cele pub l ica te mai jos . î n t r e b â n d de Gru i a lu i N o v a c , I o rgovan , Miori ţa , etc. , mi se răspundea eă ş t iu despre aceste cân tece « dupr- în căr ţ » 4 ) , sau că « îi scris în istorie ». B) D e fap t c i rculă în toa t e satele din A l m ă j broşura lu i Gheorghe C ă t a n ă , în t i tu la tă Balade poporale (Braşov , 1895) , con ţ inând ba lade culese în B a n a t . E probabi l că astfel de broşuri a u pre lungi t agonia baladei în A l m ă j . To tuş i , n ' a m d a t de nic iun c a z ca informatorul să fi î n v ă ţ a t b a l a d a din car te . D e obice iu posesorul unei căr ţ i c u ba lade n u le ştie pe-de-rost ; nici nu are nevoie să le înve ţe , deoarece le poa te cet i .

î n colec ţ ia lui Gheorghe C ă t a n ă , amin t i t ă ma i sus, gă s im « L i n ă R u -jă l ină » (p. 1 4 0 — 1 4 3 ; cf. a ic i t e x t . 4), « Ianăş Gu l i anăş » (p. 100—107 ; cf. aici t e x t . 5 şi 6), « A n a B e l g r a d a n a » (p. 5 7 — 6 1 ; cf. aici t e x t . 9), « B l ă s t ă m u l mândre i » (p. 1 4 4 — 1 4 6 ; cf. aici t e x t . 10). Şi în colec ţ ia lui A v r a m Corcea , Balade poporale, Caransebeş , 1899, s e găseş te o v a r i a n t ă a lui « A n a Z ' u r z u l i a n a » ( tex t . 9), s u b t t i t lu l « I a n c u S ib i i ancu şi A n a » (P- 53).

T o ţ i informator i i mei m ' a u as igura t că a u î n v ă ţ a t cântece le bă ­t râneşt i delà cei bă t râni . N u m a i «Mănăst irea Argeşulu i» ( text . 3) îmi dă de bănui t . P r ea sunt dese în ea forme l i terare ca « mieşterul » în loc de « mieşceru », « Ardzeş» în loc de forma b ă n ă ţ e a n ă a ş t ep ta t ă « A r z i ş », « Manol i » în loc de » Mănol i » sau « Mănu l i a », << încerca » în loc de « înserca », etc. To tuş i , informatoarea m ă as igură că a auzi t -o

•) Aici « păcurari » are înţelesul de ciobănite, deoarece L,isăvieta Puia Ljăban vor­beşte despre ea însăşi şi despre prietena ei, care era prezentă, Ana Oţu.

2) Bănia — Lisăvieta Puia L,ăban, 67. s) Tarafurile de ţigani, care nu mai cântă cu vocea. 4) Bănia — Ştefan Şuşară, 64. 5) Bozovici — N'icolaie Jurkescu, 61.

delà t a tă l ei, iar t a t ă l ei a auz i t -o « cr i -că *) dzi la ăi bă t r în ». E posibil ca aici să f im în prezen ţa unei contaminăr i între o v a r i a n t ă locală a mot ivu lu i Mănăst i r i i Argeşu lu i ( text . 2) cu o v a r i a n t ă scrisă.

Balade le pub l i ca te mai ios l e -am descoper i t în tâmplă tor . A m în t rebat pe L,isăvieta P u i a L ă b a n , d in B ă n i a , dacă ş t ie cân tece despre I o r g o v a n , N o v ă c e ş t i , e tc . , în t rebare r epe ta t ă de zec i de ori în fiecare sat din A l m ă j pe care l -am cerce ta t . A m pr imi t răspunsu l c ă a auzi t despre « I o r g o v a n B u z d u g a n » şi despre « Gruia l u N o v a c ». Despre aces ta din u r m ă ştie că « dzîsa că t ră iei că- i d racu-mpel i ţ a t ». E r a m convins că nu ştie nicio ba ladă . C â n d colo, d u p ă ce a m nota t o serie de obiceiuri delà ea, mi-a rec i ta t « C înc icu Jîiului », « Ciniriel voin ic » şi « V i d a » ( text . 6, 8).

D e altfel , în A l m ă j , I o r g o v a n e as tăz i un personagiu asemănă to r c u P ă c a l ă din a l te regiuni ( text . 81 ) .

Mai de mul t , ba lade le erau cân ta te . I l ie L u c a P â r l ă u d in Bozov ic i nici n ' a p u t u t să-mi reci teze ba l ada ( text . 9), ci numai cân tând şi a c o m p a n i a t de v ioa ră îşi amin t ea t e x t u l 2 ) . Melodii le aces tor cân tece ar t rebui no t a t e înainte de dispar i ţ ia lor to ta lă . T o a t e cele la l te t e x t e mi-au fost rec i ta te .

F r a g m e n t e din ba lade , ca de e x . t e x t . 10 şi 1 1 , se c ân t ă ca doinele ; informator i i n u le consideră »cîncisi d î m bătrîrieţă».

Doina şi strigătura. D o i n a o numeş te Ig l ica B u f t a (Bozov ic i ) « c în­c icu dă pră dza l » ; P ă u n a R â n c u (Şopotu l -Nou) îi zice « c încic d-ăl fiecesc ». A c e a s t a e încă foar te v ie în A l m ă j . T o a t ă lumea c â n t ă doine, mai c u s e a m ă « p ră dza l », pr in poenile p ierdute în imens i t a t ea p ă d u ­rilor care înconjură V a l e a A l m ă j u l u i , s a u la c lăci , unde le c â n t ă ma i ales fetele.

Mul t e d in aceste cân tece a u un ca rac te r satiric, cf. t ex t e l e 24, 30, 35 , 42, 43, 44. E obice iu l de a r id ica cân tec — de o b i c e i u sat ir ic — cu iva : « I-o r ădz ica t c încic la cutări ». Mai cu seamă f lăcă i i îşi r ă z b u n ă pr in cân tece asupra fetelor prea fudule . D a u mai jos un astfel de cân tec r id ica t unei fete « c-o băzucu r i t copi i i , fisori ».

F r u n d z ă v ie rdz i dzi sa la tă . C ă niz d r a c u nu c-oprieşci , Ies tă-n sa t la noi o fa tă , C ă noi t o t c ă ţ-on c în t a , î i c în tă zurii la f ir iastă. P a n dzi rîs v i rămîrîa, I a dz i sudă că i-o c în ta t , D z i rîsu fisorilor, I-o pîr î t la ar focat . D z i ur î tu fiecilor. 3 ) Du-c i , mîndro , m a pîrăşci ,

*) «Cri-că», = cred că 2) Totuşi delà un loc a continuat fără melodie. 3) Rudăria — Icoana Măcei 25.

A m t recu t în g rupu l doinelor l a sfârşit şi p o v e s t e a numerelor ( text . 49) p r e c u m şi t e x t u l N o . 50, c u t oa t e că nu apar ţ in acolo. In fo rmatoru l le consideră însă t o t ocîncise d-ăle fieceşc» ca pe adevă ra t e l e do ine .

S t r igă tur i l e se aud în A l m ă j n u m a i la nunţ i . L a hora d in duminec i şi să rbă tor i se dansează serios, fără g lume şi s t r igătur i . P u t e m spune că l i t e ra tura s t r igătur i lor e să racă în A l m ă j .

Practice magice, descântece. î n sch imb descântecele sun t n e n u m ă ­ra te . A p r o a p e f iecare femeie p r a c t i c ă în t r 'o măsu ră oarecare descân­t a tu l . E x i s t ă însă în fiecare sa t cel pu ţ i n câ t e o «vră j i toare» care şt ie v r ă j i pen t ru t oa t e bolile şi pen t ru t o a t e împrejurăr i le din v i e a ţ ă . Se crede despre ele că ş t iu să e v o c e pe dracul . Une le dintre ele nici n u se sfiesc să o spună (cf. t e x t . 147) . Se zice că « fac cu spurca t ».

A m t r ecu t în aceas tă ca tegor ie şi « n u m ă r ă t u r a mare », deoarece e cons idera tă t o t ca un descân tec ( text . 1 3 5 - 1 3 7 ) . Se spune la căpă t â iu l mur ibunzi lor .

S u n t c iuda te descântecele spuse de A n a O ţ u din B ă n i a ( text . 130 1 3 1 ) . A c e s t e a sunt c o m p u s e din f ragmente de descântece care se u r m e a z ă fă ră l egă tu ră log ică între ele şi sunt rec i ta te mecanic .

G R A I U L

î n satele a lmăjene nu se vorbeş te u n graiu absolu t uni tar . A lmăjen i i îşi d a u de altfel s eamă de par t icu la r i tă ţ i l e care deosebesc gra iul f iecărui sat .

î n A l m ă j se dis t ing două grupur i de sate d u p ă felul c u m se p r o ­nun ţă p repoz i ţ i a de. Sate le din pa r t ea apuseană a A l m ă j ului « d ă c ă e s c » 1 ) ad ică p ronun ţă « d ă », pe când cele din pa r t ea răsăr i teană p ronun ţă « dzi » (sau « dze »). Din t re satele cerce ta te de mine, B o z o v i c i u l , Şopo tu l -N o u şi B ă n i a a u « dă », iar Rudăr i a , Bor loven i i -Vech i şi Pă t a şu l au « dzi (dze) ».

U n g rup ma i mic e fo rmat din sa te le B ă n i a şi Rudăr i a . A c i v o c a l a a a c c e n t u a t ă e p r o n u n ţ a t ă — de unii numa i şi nu t o t d e a u n a — cu o pu te rn ică n u a n ţ ă ve la ră 2 ) . î n manuscr i s a m no ta t -o à sau o d u p ă c u m mi-a f ăcu t impres ia de a fi mai aproape de a s au de o. A i c i t ranscr iu t o t d e a u n a cu a. P r in t r ' un fel de a rmonie v o c a l i c ă , adeseori şi a d in s i laba precedentă , dar mai c u s e a m ă din cea u rmătoa re , se ve la r izează . Astfel a m no ta t : àflàt , âşâ , â p â ( a p a = f o r m a ar t icu la tă) , sâ lcâ (salcia = a r t icu la t ) , ma i ca , âiâ (aceea), ăs ta (aceasta) , e tc , etc. D in t r e informa-

1) V a s i 1 e P o p o v i c i u , Monografia comunei Pătaş, p. 42. 2) W e i g a n d (Der Banater Dialekt, Jahresbericht, III, p. 214) numeşte «o-

Gemeinden» satele care prezintă această pronunţare.

tori i mei din B ă n i a n u m a i t rei a u a v u t aceas tă par t icu la r i ta te . L a R u d ă r i a p ronunţa rea aceas t a s 'aude rar. E p robab i l că ea v a dispărea curând , căci restul Almăjen i lo r , mai cu s eamă Bozov icen i i , îşi ba t joc de cei ce p ronun ţă à în loc de a.

Prepoz i ţ i a pe a m nota t -o « p ră ». N u m a i în P ă t a ş se z ice « pi ». D e asemenea şi în gra iul Ţ igan i lo r roman iza ţ i din B o z o v i c i a v e m o formă fără r : « p ă » ( text . 9) 1 ) .

î n Ş o p o t u l - N o u şi Băn ia , conjunc ţ ia dacă are fo rma « dacă » sau ch iar « dîcă ».

î n B ă n i a , p repoz i ţ i a la se aude adeseori « lă ». î n Ş o p o t u l - N o u se aud forme ca « s-o dusu-să », « s-o făcu tu-să ». T o t în Ş o p o t u l - N o u se zice n u m a i « înt înesc » ( întâlnesc). T u t u r o r sa te lor a lmăj ene li sun t c o m u n e u rmătoare le par t icu la r i tă ţ i : Pa l a t a l i za rea denta le lor u r m a t e de e, i. D, t, n, d ev in dz, c, n. N u m a i

/ nu e t o t d e a u n a pa la ta l i za t ; a m no t a t V sau u n sunet in te rmediar între / şi V, deci u n / foarte pu ţ i n pa l a t a l sau chiar u n l cura t . î n t e x t e a m t ranscr is s implu c u /. Sune te le no ta te dz şi 6 sun t africate apropia te de afr icatele munteneş t i , no t a t e l i terar ge, gi, ce, ci. To tuş i africatele a lmăj ene (şi în genera l bănăţene) sunt mai « moi », e lementu l fr icat iv al lor este un z şi un s foar te « moi », pe c â n d în ge, ce e l ementu l f r ica t iv e pu ţ i n mai « aspru », are o s l abă nuan ţ ă de j , ş. L a R u d ă r i a m i s'a pă ru t că dz şi c, se apropie foar te pu ţ i n de d', t' d in alte regiuni . I n fo rma toa rea A n a Băs i lă , de 78 ani, d in P ă t a ş p r o n u n ţ ă d', t'. A c e a s t a n u e pronun­ţa rea ob ic inu i tă în P ă t a ş , ci e u n defect al subiec tu lu i care, din c a u z a lipsei to ta le a dinţi lor , n u poa t e a r t icu la afr icatele .

Şi în A l m ă j , ca în în t reg B a n a t u l , vech i le afr icate , ge, gi, ce, ci, au deven i t f r ica t ive no ta te z, s, ; « zer » (ger), « ser » (cer).

O a l tă par t i cu la r i t a te a lmăj ană e p ronun ţa rea ca v, sau chiar ca b şip, & semi-vocale i u : luuat dev ine « l u v a t », lăudat se p ronun ţă « l ăbda t », cheutoarea e la Ş o p o t u l - N o u « kep toa r i a ». î n s ch imb v adeseori e reda t pr in u : « d ' â u u l » ( = d iavol ) , « B i u u l » (bivol , n u m e de deal) , « Rîşâua » ( = O r ş o v a ) , e tc . 2 )

î n A l m ă j u f inal din formele near t i cu la te «zunghiu», «uokiu», « dz idz -o k i u 3 ) », e tc . se p ronun ţă ca un u s i labic obicinui t . Formele ar t icula te

*) Aceşti Ţigani şi-au uitat cu totul graiul. Pentru Bozoviceni a vorbi «ţîgănşşce» înseamnă a vorbi cu «pă» în loc de «pră». Alte particularităţi «ţigăneşti» sunt : dispariţia lui n intervocalic, de ex. «cigaie», pe când Almăjenii zic «cigane» (=tigaie) ; pronunţarea «uoiki», în loc de forma almăjeană «uoki». E evident că aceşti Ţigani au fost romanizaţi în altă regiune, de unde au venit în Almăj după romanizare.

'') Semi-vocala « e redată în texte printr'un u simplu. 3) Semi-vocala i e redată în texte printr'un i simplu.

ale cuv in te lo r de mai sus sunt deci ident ice c u formele near t icu la te 1 ) . î n toa t e satele a lmăjene ce rce ta te de mine, e n eaccen tua t e p r o n u n ţ a t

foarte închis ; eu l -am no ta t e, e, i, şi i. î n t e x t e e e reda t pr in e, iar i şi i, p r in i. C â n d debi tu l vorbir i i e mai încet , c â n d sub iec tu l si labiseşte, se aude u n e, de obiceiu închis . C u c â t vorbeş te însă c ineva mai repede, cu a t â t mai închisă e n u a n ţ a aces tu i e, deven ind de cele mai mul te ori i. S ă nu u i t ă m deci că u n c u v â n t poa t e a v e a în t ex t e l e pub l i ca t e aici forme aparen t îndepăr ta te una de a l t a şi cu t o a t e aces tea să se g ă ­sească în aceeaşi frază, de e x . «lapce» şi «lapci». D a r aceste forme sun t în real i ta te foar te aproape u n a de a l ta ; în manuscr i s în tâ ia a m nota t -o «lapce» şi a doua «lapci». î n t r e e şi i deosebirea e min imă . Ar t i co lu l -le e p ronun ţa t ap roape to tdeauna «-l'i», t ranscris în t e x t e «-li» : «lapcili», «fiecili».

Di f tongul no ta t în t e x t e oa e în rea l i ta te fo rma t din s emivoca l a u u r m a t ă de un à s au o. î n manuscr is a v e m deci uâ şi uo.

î n A l m ă j , ca în mul te al te regiuni româneş t i , orice e sau o a c c e n t u a ţ i au t end in ţă să dev ie diftongi ; înaintea lor se desvo l t ă câ te o semi -voca lă abia schi ţa tă , dar percept ibi lă . A c e s t început de dif tongare e no ta t în manuscr is aşa : «vrieme», «cHodru». î n t ex te , pen t ru a simplifica, aceste semi-vocale nu sun t nota te , deci a v e m »vreme», »codru». Fireşte, ade­seori d i f tongarea e comple tă : «vrieme», «cuodru» ; în t e x t e : «vrieme», «cuodru». D e aceea v o m întâlni în aceeaşi f rază forme ca «vreme» şi «vrieme», care în real i tate se deosebeau foarte puţ in .

Chiar şi ă a ccen tua t se d i f tonghează : «mîătură», în t e x t e «mîătură». C â t e v a par t icu lar i tă ţ i morfologice : n i -săm (suntem), «vi-săţ» sau

«vi-săt» (sunteţi) ; în t rebuinţarea des tu l de deasă a formei »reaş» la condi ţ ional : «dacă reaş şei» (dacă aş şti) ; forme arhaice ta r i l a în tâ ia pers. sg. a aoris tului : «puş» (pusei), «trimeş»(trimesei), «dzîş» (zisei), «întors» (întorsei), «dzeţ, dzeţă» (dădui, dădu) , e tc . ; «am rămîriat» (am rămas) .

E firesc să g ă s i m în A l m ă j o pu te rn ică inf luenţă sârbească . A c e a s t a nu se manifes tă numai pr in e lemente lexica le , ci î n t â ln im o seamă de decalcur i şi de par t i cu la r i t ă ţ i s in tac t ice da tor i te inf luenţei sârbeşt i , de e x . :

«Cumnat dă mînă» — sârb . rucni dever; Pref ixe le ve rba l e do- şi pro-, în tâ iu l pen t ru a indica îndepl ini rea

comple t ă a unei ac ţ iuni ca sârb . do- («să doga tă» = se i sp răveş te de t o t ; «docursă» = curse pâ nă la sfârşit ; «o doazuns» = a ajuns la ţ i n t ă ; e t c . ) , al doi lea pen t ru a indica repetarea unei acţ iuni , adeseori de o a l tă per­soană, sens de svo l t a t din cel al pref ixulu i ve rba l sârb. pre- care a r a t ă

') Ca în cazul lui codru.

între altele sensul de a face încă o d a t ă o ac ţ iune altfel x) («mă prontorş» = mă întorsei l a rândul m e u ; «prodzeţ» = dădu i şi eu la rândul m e u ; «proînsipia» = începea din nou ; «o proîncăl icat» = a încă leca t d in nou, etc.) ;

î n t r ebu in ţ a rea destul de deasă a par t icule i i n t e roga t ive «o», c â n d nu ex i s t ă n ic iun p ronume in t e roga t iv în frază : «O n-o v i n i t ? » A c e s t «o» corespunde lui au din l i m b a noas t ră l i terară ma i veche . Cred că, în aceste regiuni , cons t ruc ţ ia aceas ta e o imi ta ţ ie a cons t ruc ţ ie i s lave c u par t icu la i n t e r o g a t i v ă li.

î n aproape t oa t e t ex t e l e pub l i ca t e aci se s imte inf luenţa l imbii l i ­terare . As t fe l adeseori e p r o n u n ţ a t -/ f inal al a r t ico lu lu i mascul in , de e x . «fiul» 2) ; dentale le r ă m â n nepa la ta l i za te , de ex . «de» nu «dze», «te» n u «ce» ; în loc de fr icat ivele s, z, î n t r ebu in ţ ează afr îcate ca în l i m b a l i terară , dar fireşte africatele care ex i s t ă în g ra iu l din A l m ă j , ad ică c, dz, de e x . «ceri» nu «seri» ; în loc de dz se p r o n u n ţ ă z, de e x . «zîua» n u «dzîua» 3 ) ; se în tâ lnesc şi cuv in t e î n v ă ţ a t e la şcoală sau prin lectur i , de e x . «bolnav» în loc de «bicag».

O B I C E I U R I L E

î n capi to lu l aces ta al obiceiur i lor la sărbător i , naştere , nun tă şi î nmormânta re , se găsesc mu l t e mici b u c ă ţ i în p roză şi în versuri , se descriu o mu l ţ ime de prac t ice mag ice , credinţe şi superst i ţ i i . D e cele m a i mul te ori a m lăsa t să vo rbească înşişi informatori i , 4 ) fără a a d ă u g a delà mine decâ t s t r ic tu l necesar .

La sărbători. U n obiceiu din A l m ă j pu ţ in răspândi t în al te regiuni româneşt i , care ne amin teş te obiceiur i a semănă toa re din Peninsula

') Cf. rom. a preface. De ce avem însă pro- în loc de pre- ? în serbo-croată există un prefix verbal pro-, dar acesta are cu totul alt sens. în alte graiuri româneşti din Banat acest prefix are forma pre-, în altele preo-, de ex. preofac. Din acest preo- s'a desvoltat pro- din Almăj (cf. vre-o devenit vr-o). Preo- s'ar putea datori unor forme sârbeşti ca : preobraziti «a transforma», preobuci se «a se îmbrăca altfel, a se deghiza».

-) De altfel cuvântul fiu nu e viu în graiul din Almăj. De aceea îl deformează ade­seori, în text. 37 avem «viuţ» în loc de fiuţ.

3) Se poate însă că e o desvoltare fonetică proprie graiului almăjean. 4) Informatorii sunt următorii : (I) = Bozovici — Iglica Bufta, 50.

(II) = Bozovici — Ilie Ruva, 68. (III) = Şopotul-Nou — Ilie Bălaure, 83. (IV) == Şopotul-Nou1— Păuna Râucu, 50. (V) = Bănia — I,isăvieta Puia I,ăban, 67.

(VI) = Rudăria — Mihai Dobrén, 80. (VII) •-- Rudăria — Icoana Măcei, 25.

(VIII) = Borlovenii-Vechi — Petru Mengu, 55.

B a l c a n i c ă şi ma i cu seamă « s l a v a » Sârbi lor , este serbarea pa t ronu lu i casei n u m i t ă « p r azn i c ». D u p ă c u m spune Ig l i ca B u f t a d in B o z o v i c i : « T o a t ă casa îş are p razn icu iei. K i e m ă m pră or şî care la pr îndz x ) ».

« F a s e m prazn ic la Vin i r i a mar i , S îmiedru , A r â n z e l , Sf în tu N ' i -colaie, A l i m p i i , S împie t ru 2 ) . [ în seara p receden tă se face] sinişoara. P u n p ră m a s ă lumin şî b u c a c e şî dzîse T a t ă nos t ru şî t ămîne cu foc [s tăpânul casei] . Ş-atuns pr indze dă ta ier , dă cuc ie . Ş-atuns t o ţ pr ind d ă cuc ie : S ă t r ă iască g a z d a şî să rodzască c î m p u ; m a r v a să t ră iască , moşî ia să rodzască . (Pune acolo colac ş-o l umină şî gr îu [într-o far­furie]. A i a să dzîse cucia.) I a c î c -um b o b [de g râu ] t o t n a t u şî-1 mă-nîncă ; [şi ce rămîne] ala-1 purie-n s ămîn ţ a se purie-m pămîn t , în grîu. Mînedz î l a p r îndz to t aşa» ( I V ) .

U n e l e case a u câ te doi pa t ron i , anume unde soţii au « î m p r e u n a t averea », ad ică în cazu l când soţi i e rau copii unic i şi din moşia a două famil i i , d in două case, a r ămas una s ingură ( I I ) .

C a să scape de o pr imejdie mare , unii « pr ind prazn ic », ad ică p romi t unui sfânt să-1 serbeze în fiecare an pe l ângă pa t ronu l obic inui t al casei (Rudăr ia ) .

C u t o a t e că e aproape de necrezut , se poa te af i rma c ă în A l m ă j nu se col indă . N u m a i copiii în A j u n , « ispră Crăsun sara, mierg în co -l iendră, dz îc : B u n ă dz îua lu A z u n , că- i mai bun-a lu Crăsun , v i v a . Măr[g] dî la casă la casă şî c a p ă t ă c î t -o mînă dă carne o un l ieu » ( I I I ) .

T o t d in Ş o p o t u l - N o u a m no t a t un t e x t ma i l ung al col indei co­pi i lor :

« Col indă , col indi ţă , Săr i t , g azdo , d ă ni-1 da ţ . Dâ-mi - ş ma lo lopăt i ţă . B u n ă dz îua Iu. A z u n ,

[ D u p ă ce îi lasă în casă, c â n t ă : Naş t e r ea t a Cris toase] . A t u n s s t r igă : S ă t ră iască , şî m ă i mul t dă a l tân . L a p ă d ă boabe pr în sobă, boabe dă cucu rudz » ( I V ) .

Şi la B o z o v i c i « l a A z u n să duc copii i în col indă dă la casă la casă . Cîn tă Naşce rea t a Cr is toasă . U n i dau br înză, uni clisă, a l ţ î c î rnaţ » (I) .

') Pentru grafie vezi p. 59. 2) Informatorul înţelege că o casă prăznueşte la Sf. Dumitru, alta la Sf. Nicolae, etc. 3) E de remarcat că versul al doilea al colindei de mai sus are un cuvânt sâr­

besc «malo» puţin; de asemenea « da-mi-ş » aminteşte terminaţiunea sârbească «-iş » delà persoana a 2-a sg. a prezentului verbelor în -i-. Sunt neobişnuite şi formele « colindiţă, «lopătiţă» » ; am aştepta « colindziţă, lopăciţă ».

S u s p ră po l i ţ ă Ies tă-o coas tă ş-un cîrnat ,

Că- i ma i bun-a lu Crăsun. S lobodzî -ne , g a z d o ( IV) 3 ) .

L,a B ă n i a « îmbla la co lendă col indaş » (V) . C â n t ă n u m a i «Naşterea ta Cris toase».

T o t u ş i « îmbla şî cu s taua » (I) ; « cu s t iaua » ( I I ) . L a B o z o v i c i « îmbla şî Ţ î g a n noapca , la m i e d z u nopţ î şî c în tă :

C-ais, ais şedze Moş C r ă c i m ; Ş î la Ţ îga i î da ţ . L î n g ă Moş Crăsun , Da ţ î -ne c î rna tu , Şedze Sf în tu A n u - n o u ; C ă ne d u c e m la a l tu . L î n g ă Sf întu Anu-nou , S ă trăi t , l a mul ţ an fericit. Şedze Sf în tu Ion . D a c ă D u m n e z ă u ne v a ajuta, C în ta ţ , dom-mar î , c în ta ţ , L a anu n - o m împreuna (I).

L a B ă n i a a fost obice iu l , p ie rdut cu to tu l as tăz i , de a u m b l a în t re Crăc iun şi Sf. I o n c u brezaia , numi t ă « serbu ». In fo rmatoarea îşi amin­teşte numai începu tu l cân tecu lu i d u p ă care j u c a « serbu » :

Zoacă , serbu, sérbuli , C-ai corr i i tă -mpungătoar i ,

' (V) .

« L a Sînvăsîi fac zoc, în sara aia d ă Anu nou, l a o casă n u m i t ă » ( I I I ) . « L a A n u nou p u n e sup taire păr , pune că rbune , p u n e piepcin. î l

şcie că- i co l ţ a t [v i i torul b ă r b a t ] c înd zgodzeşce piepcin . Cîn zgodzeşce că rbune dzîse că-i negru. Cîndî zgodzeşce inel, îi frumos. Cîn zgodzşşce ban , îi bănos . Cîn zgodzeşce păr, a tunsa iar îi urî t . C îndî zgodzeşce culeşă, ie mîncă tuor î . Cîn zgodzeşce pl ivais , ie domn. A t u n s a v i n e cîce una [fată] şî rădz ică c îc-un taier. Ş î s ă r î d a le lâ lce dacă af lă rău» ( I V ) .

Se mai aşează aşa sub t farfurii « foarfisi, ogr indzauă , c rumpié i » ( I ) . D a c ă fa ta r idică farfuria de pe foarfeci , a tunci bă rba tu l îi v a fi « o m c u z ă n a t » ; dacă nimereşte p ieptene , v a fi « col ţos» , d a c ă e og l indă v a fi f rumos ; dacă e cartof, v a fi « b u b o s », d a c ă e pâine, v a fi « o m c u năroc » ( I I ) .

T o t a tunc i se ta ie 12 foi de ceapă , le sară şi le lasă p â n ă a doua z i . F iecare foaie de ceapă reprez in tă o l ună a auu lu i ce v ine . D u p ă c u m v o r fi de umede foile, s e v a şti câ t de ploioase v o r fi lunile r e spec t ive ( I I ) .

T o t în seara aceea f lăcăi i « să fac m ă i m u s , s ă -mbracă urît şî s ă bagă-n t ră g loace , s-atîrnă dă iele, le ţ ucă , le zoacă . Fieci l i n u şcie sini-i . Unu- i popă şî unu-i pr iuocasă . N u m a oamin să fac » ( I V ) .

T o t în noaptea de Sf. Vas i l e « fa ta pune o a ţ ă dîla uşa iei pîn la a ves inului p răs tă drum. Şî dac-o rupe s ineva, să măr i t ă ; dacă n-o rupe, nu să măr i t ă pră anu ăla » ( I V ) .

T o t în noap tea aceea se îndepl inesc diferite ri turi mag ice pen t ru aducerea iubi tu lui ( text . 103-105) .

« Dzimir ia ţă , d ă A n u nou, fa ta mare m ă t u r ă ş -as t r înze gunoiu şî şădze p ră iei cu pisoaril i s -audă p ră s in iva s t r îg înd : Ioane sau Pe t re . Spune c-aşa-i k i a m ă b ă r b a t u c u m s-audze numil i » (I) .

î n A l m ă j n u se umblă la A n u l nou cu sorcova , cu p luguşorul , cu buha iu l , etc.

L a Bobotează, numi t ă în A l m ă j « B o c e d z », c â n d u m b l ă preotul cu Io rdanu l « p u n e m un leu îm piesă la copi i şî un fuior pune pră eruse la popă şî cucu rudz şî păsui la p i t rôp , ca să m i a r g ă b ine prăs tă an, să rodzască » ( I V ) .

» L a B o c e d z , a tunsa c iner imea să joacă-n nus , în a lune, în ţ ucă r şî mai mulce al ia .

Cînd îmbla p o p a la Sf în tu Ion, ser fiecili m o l i d v ă şî bosîioc să-ş facă dă dragos tă . S ă duc la vră j i tor i să le dăse înce , să fie p lăcuce la zuri.

[La vră j i toare , a p a şi busu iocul le pune « pră m a s ă », iar v ră j i toa rea] aşa spune că, c u m îi p l ăcu t popa la lume şî la ţ a ră , aşa să fie iele d ă p l ă c u c e năinca zuriilor. Cu apa aia să u d ă şî bie. [Busu iocu l ] ăl poar tă-n cap » (I).

A g h i a z m a l u a t ă a tunci delà preot se p ă s t r e a z ă to t anul . « S ă u d ă [fetele] c în să duc la zoc, c înd ai boa lă , bece jug » ( I V ) .

L a c â t e v a zile după B o b o t e a z ă femeile serbează « Sîmpietru dâ iarnă. N u luc răm muieril i n imica » (I) . « Tri i să rbă tor i , trii dzîle una după a l ta ; nu l u c r ă m lucrur i muierieşc » ( I V ) .

Cei Patruzeci de Mucenici se numesc în to t A l m ă j u l « S î m ţ ». «Pa-t rudzăs şî pa t ru d ă mocinis , d ă s îmţ . F a s e t u r t ă c u pui şî să duc c u p o m a n ă dîla unu p în la a l tu . C u o t a v ă fase p a t r u d z ă s şî pa t ru dă pui d-aia p ră tur tă» [ = d e c o r a ţ i i pe a lua t ] ( I V ) .

L a B o z o v i c i decoraţ i i le făcute cu ţ e a v a pe colaci se numesc « pupi ». Se fac d in a luat nedospi t şi nişte figuri omeneşt i numi te «sîmţ». A t â t colacii c â t şi « s îmţî » sunt unşi cu miere ( I I ) .

«La Blagovişcană {Bunavestire] fâsem foc afară şî la Sîmţ iar fasem foc afară în avl ie , în sălaşu mărv i . A t u n s a să mănîncă picşee şî a l tă se nu» (I).

«Mi să pari că l a B l a g o v i ş c a n ă să dusi cu u i â g a la p run şî t oa rnă la rădăs ină cî ta . Fas i c î ta k i m ă t ă şî â ia la l tă o bie. Isi că să dze rod moşîia» ( V I ) .

L a 5 / . Gheorghe, «Sîmzordzu, aduc frundză v ie rdze d îm pădure şî pun la uşă să t r i acă m a r v a pră sup frundza aia. Ia r a tuns , la S îm-zordz, să dzîse, a tuns eîm pune f rundza la uşă :

Codru să răsună Şî lapcil i să mi s-adună [sic] ( I V ) .

T o t la Sf. Gheorghe « să răscucăie în uşa s t runzi » ( text . 142) şi t o t a tunc i descântă să nu ia « mana dîla vas , dî la uoi » ( IV) (text . 1 4 1 ) .

L a Lăsata secului, numi t ă «Zăpostî tu, s-astrîng şî fac comiédzi i una-al ta . S ă fase la şcoală conţăr t . A t u n s fac iar-aşa mă imus ; să fac kipurï» ( IV) .

«Marţ d u p ă Zăpos t î t v in Sîmtoadziri. A l ia - s dzîle răle dă lucră m u -ierili la l înă. N ' i s nu-nsară sara lucr înd. U n a o lucra t m a r ţ ; o pr ins o p îndză . S-o s t r îmba t gura la o parce . B a s la noi o fost a ia . Şî un m o ş o cură ţ i t la cucurudz sara, iar pră S îmtoadz i r i . Şî o a v u t doi purse i în sobă ; n u m a mari . Ş î iei s-o z u c a t prin tu le i . Şî a tuns zucîndu-să aşa, li s-o s t r îmba t crasi purseilor. Ş î dîn aia o şî muri t .

îmbla cu caii alia, dzîli l i alia. Care le poseşce, să cunosc po tcoav i l i pră iei, p ră săli. A l t u moare dîn aia . A l t u m ă i are dzîle ; îi dăsc în tă , îi dă p răs t ă Hac. Fase tu r ţ micucele aşa pră t o a c e dzîlili alia. De nu -mieşce . A t î c a tu r ţ fase, p ră cîce dzî le-z d-aălia. L e pune pră masă şî le unze cu miere. Ş-aprindze lunuri la iele şî le numieşce atuns p ră dzîle şî să roagă la dzîlili alia să-1 ierce. Şî dzîse : I e r t a t , sfinţ, p r ă o m u ăsta . N u le dzîse pră nume atuns» ( IV) .

« S îmtoadze ru al mare ; iei îi la mijloc [a c incea zi] . Ţ î n ob dzîl i S îmtoadzer i . Cînd însară, muieril i nu lucră. S ă cern că li ia S îmtoadzer i . Spun că-s cai . îmbla cu lanţă l i . Şî m u l ţ i-o s t r îmbat , p ră urii dă gu ră , p ră al ţ î dă pisoari . Iei t u n ă d ă m a r ţ şî ţ în p înă miercuri . A t u n c i ies orbi şî şk iopi : s îmtoadzer i ai orbi şî şkiopî ; a ia-s ăi ma i răi. P r ă la mulce căş undze iestă cîc-o babă , în torc oalili c u fundu-n sus. S ' i că să nu să ma i în toarcă năpoi S îmtoadze r i » (I).

« O săptămînă- i ţîriem. N u l u c r ă m la lucru muieresc. N u să lucră la l înă a tuns . S-răi dă p ia t ră . B a t cai i cu crasi p ră ăl se lucră , caii S î m -toadzer i lor » ( I I I ) .

« Marţa vasălor » e în tâ ia marţ i d in post, în tâ ia d u p ă « lăsa tu d ă br îndză ». A t u n c i spală gospodina vase le , mesele , scaunele, uşile, p o ­delele, etc. D i n mâneca d reap tă a unei cămăşi bă rbă teş t i se face spă lă ­torul numi t « v ă l u ş » (II) .

« Ş î ţîrie vă lu şu (rîza aia care o spă la t vasal i ) pînă la Sîmţ , c a să s-afumie cu iei, să nu le m u s k e şărpi prăs tă an . L a S îmţ ia vă luşu şî-1 apr ind şî s-afumă şî oamiri şî muieri » (I).

« Marţa-ncur ia tă » e a doua mar ţ i din pos t . N u lucrează abso lu t nimeni . « N ' i s covăs i nu lucră la mar ţa-ncur ia tă » (I).

L a Mijlocul postului, «Miedzîli păriesîmilor, n u lucră dup-amr iâdzădz . S'irie lucră dup-amr iâdzădz atunsa, a ia boală o arie prăs tă an : tîr năpo i t îr năince, cî t mierze năince , mierze năpoi.

A t u n s numără oauăli pînă-n sară, ca să şcie cî t să ma i fase p ă n ă - m Paşc . A ş a o fost năinci v remi . Ţ î n ş-acri » ( I V ) .

<( L a Z'oi-mârl, [Joia Mare], aduc şîbioarie. F ase grămiez mi-cucieli şî l i -aprindze şî le d ă foc. Ş î c î ţ m u o r ţ ai, a t îca focuri fas la mor-ţărie şî le dai dă p o m a n ă mor tu lu i . Ş î să duc şî cu colaé, muieril i , a tuns , şî cu lumin » (I).

« L a Z 'o i -mar î să fasi foc, să scoa lă dzi dzimir iaţă , dzi la trii şî să fasi foc în g rădz ină , p in t ru mor t , şî s-adusi apă şî să va r să acolo pră ia rbă v ie rdz i spră uşurarea morţ i lor . Ş î la c imit i r î să fasi foc şî să duc şî luminăr i , t ămî ie şî să v a r s ă apă pră mormîn t » (I).

F o c u l aces ta se face din be ţ igaşe de b o z sau de a lun, care n ' au at ins p ă m â n t u l n ic iodată ( I I ) . T o t a tunci « dă dă p o m a n ă prăs tă mor ţ » ( I V ) .

Despre îngroparea bo lovanulu i de sare în prag la Joia mare v . t e x ­tu l 166 .

Da Vinerea Patimilor, numi t ă « V in i r ea nagră » sau « Vin i r ea oauă-lor », « roşăsc o a u ă ». F a c « oauă pes t r i ţă cu pui » [ încondeiază] ( IV) .

D u p ă Paş t i << n u m a o zoie o ţ în, p in t ru că aşa s-o şciut dî la D o m n u Cris tos c ă iei să nă l ţadză-n t r -o zoi, dar n u s-o-nnălţat pîn la şasă săp-tămîn , p în la I spas . P in t ru că iele [femeile] o c u z e t a t că să va -nnă l ţ a -n dzîua a ia » ( I I I ) .

« lesta t r i mie r ţ ă rele şî tr i i zo i rele, după Paşc . Care lucră să bolnă-veşce d -ameţa lă la cap . A ş a spune la noi, sică ala-i bece jugu ăl rău » [ = e p i l e p s i e ] (I).

Mar ţ i după D u m i n e c a T o m i i se numeş te « Mî tcă lău . A t u n s roşăsc oauă şî să cumăsesc fiecili u n a cu a l ta . D a u mîna una cu a l ta şî dzîc sora ori cumâsa . Ş î să s instăsc » ( I I I ) .

« L a Ispas duse la morţăr ie p i tă , colas , lumin, oauă, duls in şî popa siceşce. î m p a r t d ă p o m a n ă » ( I V ) . Obice iu l aces ta e nou, de când s 'a ins t i tu i t Z iua eroilor.

« Strodorusă ; s ă r b ă t o r i m ; o dzî » ( I V ) . I l ie Bă l au re din Şopotu l -N o u le numeşte « St rodorosăle . L e să rbăm. îi r ău d ă t răsne t ».

« Moşi dă sîmburi. C u o dz î nă ince d ă Rusal i -s ; s î m b ă t ă nă ince dă Rusa l i . F a s i m s îmbur i d-aia, urui d ă c u c u r u d z , şî-i d ă m d ă p o m a n ă morţ i lor . D ă l a casă la casă duse . [Vecini i se dăruiesc] . î l măn încă c u lapci . Ş î v i n copiii dîla şcoală to ţ şî le d ă dă p o m a n ă » (I).

Şi s â m b ă t a îna in te de « S îmedru » sun t to t Moşi de sâmbur i . S â m ­burii se fac din p ă s a t de p o r u m b cu l ap te s au c u b r ânză şi un tu ră ( I I ) .

« Moşi dă cirieşă » sunt mar ţ i a d u p ă dumineca tu tu ror sfinţilor. Se dau de p o m a n ă colaci c u cireşe ( I I ) .

« L a Rusăli, a tunsa iar să duc muier i l i pră luncă ş-aduc iarbă. Şî ia rba aia o p u n în ţoa le să n u mănînse muol i ţoal i l i .

Rusal i l i -s rupee dîn S îmtoadzer î . Dz î se că să nu greşî ţ cu lucru, să-nsărî , că t ' e ia Rusal i l i , a tuns , ăle ob dzîle c î t ţ în Rusal i l i . î l be-cejăşce p ră uom. L - o luva[ t ] Rusa l i l i . î l s t r îmbă p ră a l tu , o-l t r ămură » (I).

« L a Rusa l i ţ îriem noauă dzîle. N u l u c r ă m la l înă pră Rusal i . N i s la m a r v ă nu d ă m sari p ră Rusa l i ; s tărpăsc. P i e rd lapci l i . L e poseşce Rusal i l i al ia , dzîl i l i al ia . O m u iar să becejăşce d î că -ngă 'u ră s eva c u sfriedzilu. O posi t-o Rusal i l i » ( IV) . (V. t ex t . 1 2 1 , descântecul de poc i ­tura Rusal i i lor) .

î n cele op t zile câ t ţ in Rusal i i le nu e bine să se urce c i n e v a pe s t ânc i sau în copac i căc i cade : « l-o t r înc i t Rusali l i» ( I I ) .

« L a Sîmdzîiene : t î rgu Săsk i p in t ru muieri , p in t ru nevies tă . A t u n s a iele m ă r g la t î rg şî-ş c u m p ă r ă se le t răbui : cîrpe, kiciele » ( I I I ) .

« C u l e z e m flori d-alia, s îmdzî iene, şî or şî se fal dă flori ; babe ier-t ace şî fiece curace . S ă le cu l i agă dzimir ia ţă p ră ifiima goa l ă şî să f acă cunună . O pune sus la o casă în cun şî cîndî tuşăşce rău şî-i b e c a g ş î săunf lăp i soar i l i ,mmi l i , a tunsa bagă s îmdzî iene d-alia în s ca ldăş î - l s ca ldă .

l e s ă s e v a pră iei , iesă p î ' rpor [pete roşii] ; să scaldă-n rîu » ( I V ) . « Care să s îmt bo lnav i , să d ă z b r a c ă şî să t ă v ă l e s c în roauă » (I). Fe te le a runcă cununa de sânziene pe casă. D a c ă r ămâne pe acoper iş ,

se măr i t ă în anul acela ( II) . L a « Sîmpietru » se dă de p o m a n ă câ te un colac şi mere văra t ice ( I I ) . î n a i n t e a lui Sf. I l ie , « Sîmcilii », femeile ţ in pe «Procopia» ( I ) ,

« Ardnzelu dă vară » (II) şi « Marina » (II) sau « Sămărina » (I). T o a t e sunt « dzî le răii d ă t răsnic i » ( II) .

D e asemenea, d u p ă Sf. I l ie , «Pîrlia, Palia, Anafôca» ( I V ) , « Pantă-liili » ( I I ) , t r ebue ţ inu te pen t ru t răsne t .

« Pîrlia, a doua dzî d u p ă Sf întu I l ie . N u l u c r ă m nimica , riis la l uc ru muieresc, nis la c î m p , că-i r ău dă t răsnice » ( I ) .

« Palia : îi r ău dă bece jugur i » ( I V ) . « Vărtolomeiu îi rău dă t răsnice » (I). Când e t o a m n a lungă şi că lduroasă se zice c ă e «vara l u Mihôi» ( V I )

sau «vara lu Miôi» ( IV) . Se numeş te aşa după o z i numi t ă «Mioi» care c a d e d u p ă unii l a 26 Sep t . (VI ) , i a r -după al ţ i i la 6 O c t . ( IV) . «Cîn nu-i v a r ă nă inca Mihoiului , apoi pră u r m ă musai să fie» (VI ) .

T o a m n a se ţine o sărbătoare numi t ă « Lusin, că t ră zăpos t î tu . d ă Crăsun. A i a ţ în im pintru m a r v ă . A m audzî t că fag v r ă j . Pun i p ră la coş lan ţu , n u şciu si fac cu l an ţu . A n i n ă cîc-o săcuri pră coş , to t p i n t r u hali , ca să nu poa t ă să mănîns i » ( V I ) . «Atunsa împreună numa neşce piepcin d ă lînă, la Dusfn, că dzîse, sică, să-nkieie gura lupului să n u ma i mănînse oili » (I) .

« L a Dusin , dîcă lucră, a tunsa mănîncă hâl i l i m a r v a » ( V I ) . « A doua dzî după Arâniel, mie rzem la morţăr ie , d u p ă obicei cu

colas , cu poami . D ă m morţ i lor dă p o m a n ă » (I). Obiceiul aces ta d ispare . L a Arhanghe l i , în tocmai ca la Luc in , se încheie g a r a f iarelor

( text . 168) .

« D u p ă Arânze l v ine sins dzî le p în la zăpos t î tu d ă Crăsun . în a l ia sins dzîle ţ în Martini. A l ţ î ţ în şasă : t r i pră s lastă , t r i p ră pos t . AJţî ţ în pa t ru : doi p ră slastă, doi p ră pos t . îi ţ îne. I a r n u lucră la l înă şî nu dă sare la m a r v ă . Posesc m a r v a dzîlili alia, Mărcini aia » ( I V ) .

« L a Andrii nu lucrăm, că-i rău dă spurs , dă lupi . Oamin i lucră » (I) . « A tunsa - ş fac fiecili sara pră scrisa. P u n doauă flori dă sirieş. (Cînd înfloare sirieşî le pune bine pană la Andr i i ) . Şî l e -mpreună sara. Dacă - i una m ă i înflurită dăc î t a ia lâ l tă , a tunsa nu să -mpreună şî dacă-s amîn-doauă-nflurice, a tunsa ia să -mpreună c u sine ghindzeşce » ( I V ) .

« N ă i n c e dă Sf în tu N ' i co l a i e c u d o a u ă dzîle ie Vîrvdra. C u o dz î naince, ia ră ie Bdrbura. F a s e m pîrie ş-o d ă m dă p o m a n ă cu u n fuior d ă cînipă. A ş a n - am pomeni t » (I).

« Fa se t u r t ă şî fase cruse cu l aba mîţului p ră t u r t ă la Ba rbu ra . O dă p r în tu Maica B a r b u r a » ( I V ) .

L a V â r v a r a şi B a r b u r a nu e bine să mănânce copi i i «păsui » (fasole), căc i c a p ă t ă « b u b e » ( I I ) .

La naştere. « Cînd să cu lcă o m u c u muier ia i spră dzîli mar i , a tuns să iau copii proşc ori corn (nu-i bun la minei) or s k i m b a ţ ( sk imbaţ la minci) » ( V I I ) .

« Dacă să i au copi i i -m pîncise la dzî le răle, a tunsa- i fase cu făl incă. I es tă u n u la noi făr p isoare ; o pus ţol , cojoc, la zenunk i şî cu zenunki umblă . A ă i a să fac aşa cu făl incă, dacă să iau la dzîle râie : la viner i le negri , la sărbă tor i » ( IV) .

« D a c ă - i sarsina dzinainci şî-i la dr iapta , însamnă fisor, şî dacă por ţ mai mul t dzinapoi , aia-i fa tă » ( V I I ) .

« D a c ă - i pune é în iva sare-n cap , l a muier ia greoane, şî rădz ică mîna-n sus la c a p muieria , a t u n z ie bă i a t . D a r să nu şcie ia că i-o pus saria-n c a p . Şî d a c ă pun i mîni l i -n va l ie , a tuns v a fi f a tă » (I).

« C înd îl b o c a d z ă şî ie eopi l şî v r ie să facă fa tă , a tunsa c î m v ine dî­la b o c e d î , îl b a g ă pră feriastă şî scoace pră uşă . Ş-atuns fase fa tă după copi l . Dăcă - i f a tă şî vr ie să facă copi l , a tunsa ta ie c î ta d î m buric şî-1 -dă la un răţori să-1 mănînse » ( I V ) .

Feme ia g r av idă t rebuie să se ferească de o sumedenie de lucrur i :

« L a mor t să n u să ducă , că-ş fase bă i a tu făr dă fire. Dacă să duée, să pună o a ţă roşie la mînă. S ă nu p u n ă m o t c a d u p ă cap , că-ş fase bă i a tu c u bur icu d u p ă cap şî să nu d z e c u cracu-n cîri şî-n mî ţ , că-1 fase to t f locos. S ă nu să uice la oamin urîţ . L a ca i să n u să uice până să mîndzăsc caii , că-1 poar tă ma i mul t dă cî t s-ar c ă d z a » ( I V ) .

« S ă nu t r iacă p ră s t ă pisoaril i c u i v a , că s a m ă n ă c u a la [copilul] . S ă nu fure nimica, că-1 v a fase cu sămn. S ă nu le p u n ă - m poa lă foar-fisili, c ă să fase sup l imbă broască . S ă n u pună a ţ ă la guşă , că-1 fase

cu bur icu d u p ă cap , înfăşurat d ă guşă . S ă n u să s fădzască cu riima, că v a fi rău b ă i a t u ăla, sau fa tă , se v a fi » (I).

« Cînd îi muier ia groasă , nu-i s lobod să să u ic i la oamiri dz-ăi ur î ţ , dz-ăi sk imba ţ , orbi or şkiopî . Ş î c înd îi v i edz , dz-a ia , ci ghindze_şc : Ie i să fie ca iei, şî se-i in mirii să fie curat . L a mort cîn să dus i , f 0 ţ p u n ă zg î ' rgor roşu [ciucur] sau a ţă roşîie la m înă or la dzez i t . Ş î ce ghindzeşc : Mor tu să fie ga lb in , şî se-i in cirii să fie roşu, cu ra t . Cînd furi floari şî o puri la ur ieki , rămîrii cu sămn. Şî d a c ă furi carrii, or şî se rei fura, s-o puri la dos ; a tuns rămîrii fără s ămn » ( V I I ) .

« Cînd ai strînsorî dzi naşcir i p răs tă săli şî la foali , a tunsa o muieri , or m a m a muieri aiéia, ia u n topor şî-1 pitriesi p ră dupa-ns ingătura muieri cari-i î ncă rca tă şî dzîs i :

D z - o fi fisoriel, S ă iasă la t o p o r ă l .

T u n s ia o furcă cari toars i muier ia şî iar o pi t r ies i pră după br îu şî dzîsi :

D z - o fi f ici ţă , S ă iasă la furki ţă .

Dz î s dzi tr i i ori aşa » ( V I I ) . « S ă s-afume c u ghij d ă sapă şî să sufle-ntr-o u iagă goa lă , a t u n z

v a naşce uşor » (I). « P u n e o ba l igă dă v a c ă ş î -m ba l igă pune u n u o u şî dă c u cracu şî

sparze u o u şî dzîse : — C u m fase gă ina uou aşa să facă ia dă uşor, dă dăloc » ( IV) . « B ă r b a t u o rădz ică pră muiere în sus şî dz î se : — Io c -am încărcat , io ce dăscarc , c înd k inuie muierea » ( IV) . « A m audz î t d îm bătrîri că la naşcere are d rep t să-j b a t ă muierea

b ă r b a t u » (I). « Cîn fase şî v r i e să nu fie friguros, toarnă a p ă rase p r ă iei întîri.

Ş-atunsi-1 sca ldă c u apă ca ldă » ( I V ) . « D u p ă s-au născu t bă ia tu , a tuns să purie-m pa t . Să duse moaşa

la p o p ă să-i facă mo l idvă » (I). « D u p a si-1 fas, atunsa-1 spielî . Puri apă c a l d ă şî puri in scă ldu ţă

flori şî puri un a rz in t ş-un u o u crud şî dz îs : C u m nu să pr indz i rălili dzi uou şî dz i bari, aşa să nu să pr indă d z i

bă ia t . C u m i floaria dzi f rumoasă şî dz i d ragă la t oa t ă l u m i a , aşa să fie bă i a tu mieu .

Scă ldu ţ a a tunsa o iai, d u p a s-il sca ldz , ş-o l ap idz la u n loc cu ra t

undzi nu să pişă l i ima. T o t acolo s-o lapidz , t o t într-un loc, pan cr ieşci bă ia tu , cî t îl sca ldz » ( I V ) .

« Ş-atuns la t r i zîle noapca îs ursitoarili. îs tr i i ursitori. Moaşa să dăşsinze dîm brăsir î şî-ş lasă brăsiri l i acolo pră s camn l îngă pa t . Şî fase trii tu-<4fcşî le unze cu miere şî p u n e u m pahar cu apă to t p ră s camn . Ş-atuns muier ia care o născut să ia s ama se v i sază . Dzimir ia ţa dă tur -ţîli la copii să le mănînse şî, d-o v i s a t bine, are năroc dă bă i a tu ăla, sau fată, se-i. Ş î d a c ă v i sază rău, a tuns îi la neferisire » (I).

« L a trii dzîl i , sara, puni p ră o m a s ă k imieşă lu ta tă-so şî pun trii lumih şî trii colas ş-on par cu apă . îl sk imbî b ă i a t u t o t în a lb şî-i laş mina dr iaptă afară ; nu i-o lez. Ş-atuns v i s adză ursî toari l i ; cari c u m v i sadză .

P a a r u l-am p u s ras dzi apă pră masă . I o a m adurmi t o ţ î ră ; ş-atunsa a m v i sa t . D z i m pa r s-o b ă u t o ţ î ră apă. S ' i că cînd bie, a tunsi- i b ih i , trăieşci g loa ta » ( V I I ) .

« N a ş u v i n e la bă ia t cu doauă lumih şî p îndză cî t îi fase k imieşă bă ia tu lu i . A i a dzîse că-i cr i jma dî la naş » ( I V ) .

«în co l ţu cri j mi l iagă b a n , c î t i să poace » (I) . « L a ob dzîle să duc la bisăr ică şî-1 bocadză . S ă duée moaşa şî naşa.

D u p ă s-au da t numi l i popa , or v e n i t acasă , or făcu t pr înz şî o astr îns bah p in t ru a fase ha ine copi lului .

Nu-1 lasă s ingur [pe copi l ] . Ş î d a c ă l-o bocedza t his a tuns nu-1 lasă. P u n e u n cuţ î t d-asupra lui p ră l iagăn . P a n cînd îmbla abuşî l ia » (I).

« A t u n s , cîn să duse la bocedz , are să lucre mum ă - sa pană la b o ­cedz to t lucru, ca să şcie t o t lucru şî să -nvie ţă t o t lucru » ( I V ) .

« Cînd dusi bă i a tu la bisăr ică, mamă-sa să scoală d z i m p a t şî să p iepcină şî să spa lă şî să şcerzi şî să sk imbă şî ia mîă tura , mîă tură , ca să-i fie d rag să mîă tur i , să r înduie ; şî dacă-i bă ia t ia toporu , ta ie l emhi şî lucră, o -ngă 'ură c-un sfriedzil , ca să-1 t r agă in ima să fie mais tor ; şî ia condze iu şî scriie şî s iceşci , ca să-i fie d rag la şcoală ; şî zoacă , ca să-i fie drag la zoe ; şî şuiră şî c întă , ca să-i fie d rag să cînéi. C i c a u t prin ogr indzauă, să fie frumoasă, drăgăs toasă » ( V I I ) .

« C înd îl aduşi dzi la bisărică, moaşa ţî-1 dă pră f ir iastă şî-1 ia ta tă -so şî-1 purii p ră masă şî spuhi : S ă fie v ă d z u t ca masa . P r ă uşă iesă şî pră firiastă-1 b a g ă » ( V I I ) .

Moaşei şi naşului li se dărueşte la bo tez câ te o basma , « c î rpă ». « Cînd îi dă c î rpa [moaşei] , îi t oa rnă apă pră mîh şî să şcerze cu c î rpa aia care i-o dă. Ş î la naş iar aşa » ( I V ) .

« C înd fasi bă i a tu , nu-1 lasă s ingur pană nu-1 bocadză , p in t ru că , sică, v i n i d racu şî sk imbă bă i a tu .

D u p ă bocedz , c înd îl laş , p u n un cu ţ î t p ră iei » ( V I I ) . D u p ă bo tez « astr înze ves ih , hamur i . Fase pr îndz . Ş î t o t n a t u p u n e

pră l iagăn c î t poace . N u s-apucă d ă mîncare pa nă n u pune p ră l iagăn b a n » ( I V ) .

D u p ă bo tez « nu-1 lasă şasă s ă p t ă m î n n i scum singur, că îl ia să tâna , ăl însk imbă . L a noi una , îi a n u a c u d ă cînd o mur i t ; şî iei [copilul] . Şapce aii o a v u t c înd o mur i t . Ş î iei o fost î n s k i m b a t . A t î t a o fost în cap c î t oamirii ai bă t r în . Ş î d ă c rescut n-o măi crescut , nié n-o v o r b i t . I a l-o lăsa t cîce c î ta s îngură, c-o fost muiere s ingură . Ş-a tunsa v ă d z î n d că iei nu-i dă t r iabă , la şapce ari s-o dus la mănăs t i r e cu iei , l a S ' i c lova . Şî iei, cin s-o aprop ia t să-1 b a z e - m bisăr ică , a t u n s a a t î ta o ţ îpa t , a t î t a o ţ îpa t , ş-o negr i t p a n ă să moară . A t u n s a l-o b ă g a t c î ta în bisăr ică şî iei s-o şî^_căcaţ_Jri^J)isă£ică. N ' e z d r â v ă n . Ş-atuns o adus b r îu lui la pă -rincili ăs ta . O sicit părinci l i şasă s ă p t ă m î n şî la şasă s t ămîn o şî mur i t . Ă l a o fost î n sk imba t » ( IV) .

« D u c s instă şî la moaşă şî la naş , l a şasă s t ă m î n . Şî n u m a la m o a ş ă un an dă dzî le , la dzîle mar ï » ( IV) .

« Unghi i l i la b ă i a t u al mic să rup c u dzinţ î şî li şkipi-n sîn, n u li l ap idz , pană la anu. [Altfel] să fasi ho ţ . S ă nu-1 t u n z p a n ă la anu, că să fasi hoţ» ( V I I ) .

« Pînă- i copi lu d ă sin-şasă ah, să duse m a m a copi lului c u c re ţohu la moaşă : U n colac mare şî b r îndză , u m pui f r ip t sau gă ină , o lopă-ci ţă , o l i t ră dă răkie , ş-atuns un ta ier d ă melsrjâis, prăj i tur i , şî mieră . î n s ănă t aca copi lului . D a r c înd în toarse m a m a dîla moaşă , moaşa t răbe să-i dze or şî sé p in t ru copil , ori k imieşă , orî păpus , o o căsul i ţă , m â c ă r se » (I).

« D a c ă fasi muier ia bă ie t m u l ţ şî m o r şî fasi u n u mai p r ă u rmă şî-1 fasi v iu , atunsa-1 înfăşuie şî-1 ia o muier i şî-1 scoac i afară în mi j lôcu drumulu i şî-1 lasă acolo şî ia să pitula şî-1 lasă s ingur . Şî or-sih-ar v in i , orî u o m , or îmuier i , or Ţ i g a n , or lăieci , or duomn, fie siri-ar fi, îl i a -m b r a ţ ă şî mamă-sa a tunsa iesă şî-1 k i a m ă nun t ru şî ala-1 sca ldă şî a la udzeşc i moaşă sau moşoh » ( V I I ) .

D a c ă unui bă ia t i-au mur i t to ţ i fraţ i i mai mar i , i se pune cercel , « sorsel », în ureche ( V I I ) .

E obiceiul să se bo teze un copil c u numele unui frate mai mare mor t . Cel care a p r imi t astfel numele fratelui m o r t v a zice : «Mi-s d u p a pirit » (pierit) ( V I I ) .

Pen t ru a speria copii i se zice : « N u ce duse c ă v ine p o p a să-ţ t a i e l imba ; că v i n e coşăr iu ; v ine o l ă i a ţ ă şî ce ia-n t o r b ă ; ori că v i n e t a t ă - t o şî ce b a g ă - m p o d r u m ; ce m ă n î n c ă şărpi » (I). «Fuz d-asi, c ă v ine m o ­roiul. A u l ă ' l ă ă ă - i morohu » ( I V ) .

Ca să se ferească de foc copi lu l . se zice : « F u z că-i bîja» ( I ) . « F u z că-i bîj » ( IV) .

Copi lu l d in flori e numi t « copil. D z î s e că-i d în c ă p ă t a t ; n-are t a t ă .

Cîn să duse îm pădure la v î n a t a p u are să zgodzască , că iei îi copi l » ( I V ) . La nuntă. Ş i în A l m ă j , ca în a l te regiuni româneş t i , dumineca şi

în z i de să rbă toare flăcăii şi fetele m e r g « la zoc ». Jocur i le sun t : « ardzi -l iana, hoara , br îu , d ă d o i » (I) ; pe u r m ă «mădzăr ica , t roapa» ( I V ) .

« C înd înéepe zocu , a tuns fisoru-ş k i a m ă cîc-o fa tă . î i fasi dîn dzez i t . [Dansează fetele şi delà i o ani .] O b ă t u t t o b a să n u joase p înă

t rec d ă pa t rusprăee an. Tr isprăee an are fa ta şî are copi l mic » (I). U n a l t prilej de întâlnire pen t ru t inere t sun t c lăc i le . I a t ă c u m se face o

« c lacă . î m p a r t câire prîn sa t , la care v r i e să ia , şî le toarse muieri l i al ia la casa lor. Ş-a tunea număsc , în t r 'o sară (gazda care o da t caiere) c în[d] să v i n ă . A t u n s a fase mîncare b u n ă ; măn încă fiecili , muier i l i . D u p ă s-o mînca t , a tunsa să b a g ă fisori » ( I V ) . A i c i se g lumeş te , se cân tă , se poves tesc snoave , iar t inere tu l îşi pe t rece cu diferite jocur i dintre care e preferat « d-a năro iu » ( tex t 169) .

Fe te l e se căsă toresc la 1 7 — 2 0 de ani , iar f lăcăi i , la 20. E însă foar te f recven t cazu l ca fete delà 15 ani şi f lăcăi delà 17 ani să t r ă iască în concub ina j . P e u rmă , c â n d a u a juns la v â r s t a lega lă , fac nun ta , d a c ă nu s 'au despăr ţ i t p ână a tunc i .

î n genera l concub ina ju l e foar te obic inui t în A l m ă j . U n a dintre cauze le pr inc ipa le pen t ru care t ineri i omi t să se cunune e că n u n t a e foarte cos t is i toare . Sărac i i t ră iesc deci necununa ţ i . î n t r e b â n d o pă reche de concubin i de ce nu fac o s implă căsător ie c iv i l ă şi re l igioasă fără nicio che l tu ia lă , mi -au răspuns c ă aşa c e v a n u se poa t e fără nun tă . Ia r t o t ce remonia lu l nunţ i i , mânca rea , bău tu ra , darur i le , e tc . cos tă o sumedenie de para le . Preferă deci să r ă m â n ă necununa ţ i .

As t f e l in formatoarea I c o a n a M ă c e i din R u d ă r i a e n e c u n u n a t ă din c a u z a sărăciei .

« C în m - a m măr i t a t io, io n - am f ăcu t nun tă . M - a m dus în t r -o sară. Ş î c înd m - a m dus la bă ia t , aco lô , a tuns , o-néiput s ă c î nc i ria-muri l i miei i :

Mi-z băga [ t ] ziriiri-n casă Cos ia ii la scuca lă , Ş î nu mi-s s lugă , riis g a z d ă . R u d a rămîrii a fară . C ă s luga are s imbrie, Coéia-i b ă g a t ă - n şofru, l e u mi-s rudă la cosie. R u d a - i m i n a t ă la l u c r u » 1 ) .

A c e a s t a a fost t o a t ă ce remonia de nun tă . D e obice iu păr in ţ i i ho tărăsc d a c ă o căsă tor ie se poa t e face sau nu .

S t a rea ma te r i a l ă a v i i tor i lor soţ i are mai mare i m p o r t a n ţ ă p e n t r u legarea

') Nu înţeleg, şi nici informatoarea nu ştie motivul, de ce s'a cântat acest cântec potri vit cazului când flăcăul merge la casa fetei şi intră deci ginere în casă.

unei căsător i i , decâ t s impa t i a dint re t ineri . T o t u ş i se i a u şi b o g a t c u săracă şi invers . F i reş te , păr in ţ i i se c a m opun .

Do ina ce u r m e a z ă e o d o v a d ă că ex i s t ă şi căsă tor i i d in dragos te în A l m ă j .

B ine plase fa tă săracă , Săracă- i mîndra , să racă , C ă cu mîriili să -mbracă . N u m a u o k i iei să-m p l a c ă » ( I V ) .

L a B o z o v i c i se pare că aces te cazu r i sunt şi ma i rare. « Fisor b o g a t şî ie iar îi boga t ă . A i a nu să -n t împlă să ia s ă r a c ă » (I).

P e ţ i t u l se face aşa : « Cînd iei să în ţă leg , ăi cinerî , mînă p r ă m u m ă - s a , fisoru, c ă să-nt răbi păr in ţ i fişei : v r e să dze f a t a d u p ă cop i lu lor. Ş î a tunsa spun , să vorb iesc iei, şî li dă v o r b ă a c u m a că să-nvoiesc . A t u n s a şî vorb iesc z îua că c înd să-i dze ban i . A t u n é s -adună namur i l i , a c o p i ­lului , i au răkie c u iei şî să duc la păr in ţ i fieci ; ş -a tunsa îs t o ţ la miesă . Ş-a tuns i -n t rabă ăl mai bă t r în . Dz î se :

— A m v in i t a isa l a d u m n a v o a s t r ă , că n -adusă un copoi , c-ar fi p ie rdut u r m a dz-o căpr ioa ră şî e r i edz im că ais ar fi.

A t u n s a g a z d a să dusi şî aduşi o f a t ă dzi v r -o opt pan la dzăsi ari, k i c i t ă c u o c u n u n ă dzi foiofie ş-o a ra tă . Spune :

— P o a c e aia v o fi. Oamiri i dz îc : — S ă t ră iască , să vină r îndu şî iei. Da r noauă ri-ar t r ă b u i a l ta mă i

mari . A t u n s , c înd o v ă d pr-aia, spune : — D u p ă a s t a - m b l ă m noi .

î l t r ămie t pr-ăl c inăr s-o cauc i şî iei virii c u i a dzi mînă . A t u n s t o ţ să rîd şî s p u n :

— A s t a - i , asta- i . A t u n s a virii c u un taier , pus u m măsâ i f rumos p ră iei . Ş -a tuns

mierz i şî să ru tă m îna naşului . Ş-a tunsa naşu îi purii nişei bari pră ta ie r . A t u n s să ru tă m îna la socru. I a r îi purii bari. Ş -a tunsa ia în roa tă la t o ţ dz i l a masă . Ş-a tuns şî afară, pr în casă , la muier i l i să ru tă m î n a şî c a p ă t ă bari. D u p ă aia aduşi barii şî-i n u m ă r ă naşu. A t u n s a spurii naşu c ă să t ră iască , că s-o-ncăsat a t î t a s u m ă dz i bari. Ş î d u p ă aia a t u n s iei b i e u răkie şî să pi t rec .

A s t a - i pe ţ î tu . Şî d u p ă as ta să vorbesc c în să facă nunta» ( V I I I ) . L a B o z o v i c i , « d a c ă s-o af la t fa ta cu fisoru, a tuns m î n ă fisoru p r ă

t a tă - so î m pie ţ î t . Ş î să vorb ieşc i c u păr in ţ î fieci se parce d ă la fa tă c ă v re s-o ia d u p ă cop i lu lor. A l t u - i dă pămîn t , a l tu - i dă bari » (I).

L a Ş o p o t u l - N o u « să duse -n t rabă [f lăcăul] c ă i-o dă ş î -n t rabă c î t ă

parce- i dă. Ş-a tuns mînă p ră t a t ă - so şi p ră n m m ă - s a cu răkie şî mai as t r înze v r o doi- tr i i . A t u n s a ia şî naş , ca să şcie naşu c u m să gr i jască . A p ă a tuns să duse cu p losca c u răk ie şî d ă fieci năince . F a t a d ă lu ta tă -so . Ş-atuns să vo rbăsc c u m fac n u n t a şî c înd fac. S ă vo rbăsc că s-aducă muzî ' s i l i [fanfară], o t rôsi l i [viori , ţ igan i ] » ( I V ) .

L o g o d n a se numeş te «dar». «îi dă da ru d u p ă p loscă [v. mai sus] ; îi dă o c î rpă m ă r i a ţ ă care să c u n u n ă cu ia şî ban . îi dă daru , s ică. A t u n s să v o r b ă s c cîn să facă nun ta . D u m i n i c a fase fa ta şî luna , f isoru » ( I V ) .

L a R u d ă r i a « s-o dus t a t a bă i a tu lu i s-o logodzaseă s î m b ă t ă sara . O l u v a t nişei lunuri t a t a bă i a tu lu i şî s-o dus la fa tă şi t a t a fieci o pus éina. Ş-a tuns fa ta , i-o d a t socri lumirii l i-n mînă ; p a n ă iei o s inat , ia o ţ înu t lumiriil i apr insă la săli » ( V I ) .

L a B o z o v i c i « d u p ă p ie ţ î t , la u o b dzîle f ag daru . O dăruie fa ta . S-as t r îng oamiri m u l ţ şî d a u b a n fieci . L e dă d ă pr înz , dî la z u p ă p în la f r iptură şî b ă u t u r ă . A t u n s hotărăsc c în să fie n u n t a » (I).

D u p ă logodnă , « a tunz , jo i , nă ince dă nun tă , să duée c u p îha la naş , cu s ins ta naşulu i , p in t ru a c u n u n a dumin ică . A s t a duse m a m a copi lu lu i la naş . T u o t aşa , iar m a m a copi lu lui , duse s î m b ă t ă sara pîrie, iar, la fa tă . D î m pîria a ia f a t a să nu mînsi , n u m a f a t a o rupe ş-o dă la â ia la l ţ dă pr-aéi care să află » (I) .

î n a i n t e de cununie , « f a t a sara să cu l că p ră masă . Ş î dzimir ia ţa cîn să scoa lă dă noapee , să duse la r îu d u p ă apă . Ş-a tuns să -mbracă . V i n e n u n t a d î la fisor şî să duc l a b isăr ică .

F a t a c în s ă -mbracă îş purii în sîn o ogr indzauă , bari, miere dă s tup mor t . C u mier ia a ia poace să-ş farmise b ă r b a t u . [Ogl inda şi ban i i îi ia ] să facă copii f rumos şî b ă n o s » (I).

T o t îna in te de cununie , la Bo r loven i i -Vech i , «cîn să hotărăsc să facă nun ta , a tunsa fisoru c a u t ă s î m b ă t ă sara nun taş i dz in riamurî dz-a lui : ve r i , prieciri. U n u - i s t ăga r î : ) , cari- i ma i riam cu iei. Ş î dz in riamurî, iar, unu- i c u m n a [ t ] dzi mînă . Ăluia îi dzîc şî s t î rsâlă . Ă l a ari aşa o p lănc ică , o ia aşa la g r u m a z 2 ) . Mierg dumin ică dzimir ia ţa la fisor acas şî d u p ă aia p l i a c ă cu iei şî c u naşu la f a t ă acas . F a t a şădz i l a uşă cu riamurili ; ari u m bosî ioc în m înă şî o v a d r ă dzi apă . I a cu bos î iocu a p ă şî-i s t ropieşci sî iei , cari t r ec în lun t ru cîci unu , l a p ă d ă bari în v a d r ă . Ă l c inăr măi p r ă u r m ă mierz i ; şî ia să s loboadz i să p r indă dzi iei. Ş î iei să păzăşc i , p r în t r ă oamiri, să nu-1 p r indă că zîsi dz in v o r b a alôr bătrîri c -a tuns c î t t ră iesc iei to t iei să t raz i d u p ă ia (dăcă-1 t raz i ia) . D a c - o miers în lunt ru , dzi loc p l i acă la b isăr ică .

S î m b ă t ă sara a c inară îş gri jăşci toac i ţoal i l i , p in t ru ca să să-mbras i

*) «Au şî stag cu trii colori» (I). ') Eu bandoulière.

dumin ică la cununie . A m î n a t , cînd o g ă t a t , să cu lcă c i t a p ră masă» ( V I I I ) . «La cununii ia p l i acă cu c u m n a t u dzi mină . O ia dz i m ină şî mierg

cu nun ta ş c u to ţ , cu naşu , t o t doi c u doi şî m u z i c a li c în tă dzi năpoi . î ş puni nişei ga lb in i m papuc ; eică să fie norocoasă . Cînd ocolieşci la cununie , să ca lcă p r ă pisor şî să z m î c ô n aşa dzi

mînă u n u p ră a l tu , c a u t ă să să séluie că car i să-1 cals i mai in t în , o să-1 t r agă mai int în , că d u p ă a la să t r az i ôrsi fiel dz i -nţă l iez i r i într i iei» ( V I I I ) .

L a Ş o p o t u l - N o u «duminică fase fisoru f ruşcucu naşulu i c u nun taş , cu s tăgar î , cumna[ t ] d ă mînă . C u m n a t u d ă mînă are o t a u t ă aşa , ca să să cunoască . F a t a îş ia iar nun tăş î ţ ă la s tăgar î , l a cumna[ t ] d ă mînă ; pune cîc-o nun tăş î ţ ă .

A t u n s a să duc la bisăr ică . F a t a mierze c u un n a m a iei şî c u a doilia naş. î i ca lcă-n u r m ă un h a m a iei, să nu-i ia sfniva u r m a . O ia u n duşman a iei, fase rău cu vră j i tor i i .

Ş î fisoru mierze cu naşu al d în t îh . A t u n s să cunună . I a v r i e să-1 caise, n u m a iei n u sufără. Dăcă-1 ca lcă , a tunsa să dă iei d u p ă ia. Ş î dacă nu-1 calcă , a tuns ia să dă d u p ă iei.

I a ogr indzaua ş-om bosîioc în sîn, ca să facă copi i f rumos şî d răgă­s t o s » ^ ) .

L a cununie mireasa are în c a p «şlâier». E ob ice iu nou. Ma i de m u l t era cu capu l gol «cu c icur î p ră şale», adecă cozi pe spa te , «iar v ă d u v i l i iera l egace cu c î rpa năpo i făcuce c u dîr lôz . Ş-or p u s sfănţîs p ră dîr loz. A c u m a iară-i c u şlâier [şi v ă d u v a ] » (I).

«Cînd v ine dî la b isăr ică n u m ă r ă căşî l i , c î ţ ari v r i e să n u facă [co-P " ] » ( I V ) .

«După cununie ies a far -amîndoi dzi mînă . Z ' o a c ă acolo nă inca b i -sărisi ş-atuns p l i acă la fa t -acas ş-acolo mie rg la masă . A c o l o pr ind t c ţ c u na şu cu nun taş i to ţ . D u p ă s-o pr îndz î t , a tuns ies afară la zoc . Cînd însepi a-nsăra, mierg la masă iar , a c inară şî cu ă l c inăr şî c u naşu» ( V I I I ) .

D u p ă cununie «pune p r îndzu fa ta şî pr ind. M a i zoacă c î t a p înă să d o g a t ă p r îndzu .

C î n d v i n dî la b isăr ică u r i adză nuntaş i . Ş-a tuns îi spr i joahe c u r ă k i e . L e iesă nă ince păr in ţ i fieci» ( I V ) .

Şi la B o z o v i c i «prîndzu să fasi l a fa tă . D u p ă p r îndz , d u p ă se pr îndze , iesă z o c u afară p înă-nsară . C înd o-nsărat , v i n hamur i l i cu s ins tă la fa tă . U n s t r igă tor dă s ins tă s t r igă s ins ta . [Zice :]

— Ia r a v e ţ a m u l ţ ă m i , k inéz dîla masă , cu se s-arată şî cu ta re , c u m îl v o k e m a , c-o s instă f rumoasă c u m bine v e d z e ţ d u m h a v c a s t r ă .

— Mare m u l ţ a m şî bôbdapros t» (I). L a fel şi la Bo r loven i i -Vech i , «seara v i n hamur i l i c u sinsta. Ies tă unu

dzin riamurili gă jdz i , car i a r a t ă s ins ta . O p u n i pr-o sînie. A c o l o p u n i pi ţ î l i , pun i um purse l fr ipt o găiri fr ipci , b r îndză , oauă , pîr j î turi , r ăk ie , lumiri apr insă şî li p r idă l a ă l s -ara tă s insta . N ' a m u r i - n scur t a fieci dau cîrpi ori t r ae tă ori strari, brăsir î . T o a c i li k icesc acolo ş-atune ă l éi s t r igă s ins ta mie rz i nă inca miesî la naşu şî l a a c inară şî ăl c inăr ş-a­t uns ă la dzîsi :

— B u n ă v r e m i a , naşul i . C u si s-arată un n a m a gă jdz i , c-o einstă mînd ră şî f rumoasă c u m birii v i d z e ţ dumr iavoas t ră .

Şî ies tă cari e instăsc şî bari şî li p r idau aiéi ciriiri. B u c a c i l i să p ro -i au năpo i şî ţoa l i l i si ari li k iceşc i p ră masă dz ină inca iei. C în s-o g ă t a t s insta, a tunsa să purii sina. A t u n s a p l iacă cu nunta-n t r iagă» ( V I I ) .

Şi la Ş o p o t u l - N o u «sara riamurili f ieci v in cu s instă : c î rpie , co las , mîncă ru r i dă t o a c e , puréei fr îpţ . P u n e un n a m d ă s t r igă s ins ta : C u ée s-arată un n a m a gă jdz i (îl numieşce ) , c-o s ins tă f rumoasă , c u m birie v e d z e ţ dumr i avoas t r ă .

— M u l ţ a a a m , m u l ţ a a a m , bogdaprooos t» ( I V ) . L a Ş o p o t u l - N o u , d u p ă ce « s t r igă sinsta, a tunsa z o a c ă şî şăd pană d ă

că t r ă dz îuă . Ş-a tuns zoacă pr-â c ina ră sirie dă mai mu l t . C u m n a t u dă mînă bace -n ta ier c u bari : care d ă mai m u l t în t î ia

oară, ş-â dăuară , care dă ma i m u l t ? Z ' o a c ă pr-â c inară . Să-n t rec s-o zoase » ( I V ) .

L a B o z o v i c i « d u p ă se să g a t ă s ins ta v i n dî la fisor o mu l ţ ime d ă oamiri, dă muier i şî să p u n sup fer ias tă şî c în tă naşulu i c u gôv ie :

F r u n d z ă v i ş r d z e dă v ioa ia , Ţ u c u - c e d ă gov ioa ră , I a fă birie şî ce scoală Şî ce d u la soacra ta , C-ais nu ie casa ta . F i , mir iasă , v iesă lă , C - a c u m mierz la casa t ă , L a bă rba t şî la socrie

Ş î la casa d ă moşîie. F r u n d z ă v i e rdze dă bujor , A u d z î ţ v o i , cuscri lor , D ă ş k i d z e ţ porc i ţă l i S ă între cuscr i ţă l i , Că-s cuscre c u b u d z ă moi S-ar să ru ta cu v o i .

S ă c în tă , ca c u m dă p r ă dza l , c a c înc icu d ă pră dza l . A t u n s i g o v i a să scoală şî p l i acă . C în azunze la uşa oborulu i , m a m ă - s a

o s t r igă dă trii uorï . A t u n s miri l i să-ntoaree napoi la soacră şî rupi b u m b u cu kep toa r i a la guşă . A t u n s c înd mierz i acasă la fisor, o sprijoarie soacra c-o pîrie mare -m b r a ţ ă şî-i l i agă cu brăsir i l i şî-i t r a z e - n n u n t r u p r -amîndo i , p ră g ô v i e cu mladojă ' r i a . L e dă s ă b i e c î t a răk ie şî să l ingă sare dă p r ă p i t ă . A t u n s o a şază pr-un scamn p ră g ô v i e şî-i d ă u n copi l mic îm b r a ţ ă şî gôv ia d ă la copi l un colac c u brăsir î . Ş î c în să scoa lă g ô v i a d ă jos , p u n ă mîna pră un curi sau doauă , să nu facă doi, tr i i ari copi i .

A t u n s ţ îhe n u n t a pîn- la dz îuă . Mîhez î pr înzu- i l a cumet r i , la c u m ­n a t a dă mînă .

C u m n a t u d ă mînă : un frace [al mirelui] , u n str in ; poa r t ă gri ja c ă după zupă , d u p ă carna dîn z u p ă , d u p ă sârme s t r înze ban , că sică-s că l ă to r i viriiţ d în dăpa rce şî li s-o fr înt roţ î l i .

A t u n s , dî la cumet r i , n u n t a mierze iar la fisor. A c o l o a tuns s t r înz i iară sinsta. D u p ă sinstă, a tuns , v i n dî rzar i : aduc ţoali l i f işei şî da rur i dă sinst î t la hamur i . [Darur i făcu te de fa tă : cămăş i , ş tergare , pe care le dăruieşte mirelui şi rudelor mire lu i ] . D u fisor k imieşă , la soacră k imieşă , la suocru iar k imieşă , la naş iar k imieşă . A t u n s la namur i l i ălelalce le dă peşki re .

A t u n s să pune sina. D u p ă sină fac lăutaş î zocur î şî g lumi » (I). Da R u d ă r i a mireasa o duce n o a p t e a tâ rz iu . « C înd să dusi dup-a c inară s-o k i e m i d u m i n i c ă noapca , c în tă la f i -

r iastă cuscrî l i , v r o t r i -pa t ru :

B u n ă sara, nasule . S ă dz işcuhi porţ î l i , I a mînă- ţ că tani le C -acû v i n cuscri ţă l i , S ă dz i şk idă por ţ i le , Cuscră l i c u b u d z ă mo i S ă rupă zăvoa ră l e , N u m a i bufii p in t ru v o i » ( V I I ) .

D u c e r e a miresei se face la B o r l o v e n i i - V e c h i aşa : « C î m pl iacă dz i la păr in ţ i iei , s t r îgă m a m ă - s a ; L e n o o Măr iooo , c u m o k i a m ă , că eică să cauce năpoi , că să nu-i zău ic i .

Mierg la fisor acasă . A c o l ô ma i z o a c ă v r - u n zoc o d o a u ă ş-atunsa fac v o r b ă că s-o furi . Ş-atuns dzîsi că : C u m fură lupu m i e l u ? A t u n s iei o pr indz i dz i m înă dzin m u l ţ î m i a aia şî fuzi c u ia-n t r -a l tă sobă şî iei şî r ămîn acolo , să cu lcă » ( V I I I ) 1 ) .

D a Ş o p o t u l - N o u duc mireasa în zor i . « A t u n s a p l i acă la fisor dă c ă t r ă dz îuă . U r i a d z ă iu , iu iiiu, hu , hu , h u u u . Cînd o p l eca t , o s t r îgă păr in ţ i : A n o , A n o . A t u n s , fisoru, b ă r b a t u iei , să-ntoarse năpo i şî rupe kep toa r i a lu soacră-sa » ( I V ) .

Mai demul t , la Bor loven i i -Vech i , mireasa n u pe t recea înt î ia n o a p t e cu mirele. « N ă i n c i o l u v a t - o c u m n a t u dzi m î n ă şî o dus-o la iei acas şî n-o mers pan luh d z i m i h a ţ ă la naşu şî la-1 c inăr » ( V I I I ) .

A doua zi d u p ă nuntă , « luh d z i m i h a ţ ă p r ă ia o-mbraeă ş-o fac c a pră fămei . Ş-a tuns mierg la r îu să să spieli c u nuntaş i şî c u naşu şî c u m u z î ' c ă . A c o l ô i a u o v a d r ă c u apă ş-o p u n zos, i a u cu c â u c u apă ş-a tuns iei ţ îh i mîhil i că să-i toarh i ia apă şî t o t dz isparc i mîhil i că să n - a z u n g ă

Şi la Rudăria se zice «cătr-al cinăr. O şei cum fură lupu oaia ? Atuns iei m-o prins dzi mînă şî s-o dus. Atuns iei o tot ait : iii tut» (VI).

apă . D u p ă aia iar iei t o a r n ă la ia şî d a u să să-nseluie eă s -azungă pră mîn apă , că , dzîs i , c-aşa să pr ind dacă ar fi cu rva r ï . A t u n s acolô ma i z o a c ă c i t a ş-atuns mierg la p r îndz la c u m n a t u dzi mînă . Ş î d u p ă s-o pr îndzî t , i a să dus i cu ăl c inăr dzi loc la ăl c inăr acas , c -aşcaptă să-i v i n ă dîrzar i cu ţoal i l i , cu pa t , cu o rmân , cu scauni J ) . Dî rza r i k iocesc . Ş-atuns v i n şî nun taş i dzi la c u m n a t u dzi mînă c u m u z i c a n ţ i ş-atunsa dă ţoal i l i t oac i -n lun t ru acolo şî d u p ă aia ies t o ţ şî fac zoc afară p a n ă sara. S a r a mierg c u t o ţ la-1 c inăr în lun t ru şî li pun i s ina. C înd o g ă t a t c u s ina , p l i acă nun taş i c u ăi cinir î ş î p i t r i ec p ră na şu p a n acasă » ( V I I I ) .

Şi la Ş o p o t u l - N o u se spa lă lunea n u n t a la râu. V i n e m u l t ă lume din sa t să p r ivească .

—• «Haidâ ţ să v e d z e m că să spa lă a c inară . A c ina ră c u al c inăr ia u n v a s , u n u d-o pa rce , u n u dă a l ta , îl duc şî î m p l u şi dă cu cracu-1 v a r s ă şî iar îl împle şî iar d ă c u cracu-1 va rsă .

A l c ină r c u a c inăra duse v a s u c u apă acas . Găcez -d în ia » ( I V ) . «La fisor, [a d o u a z i de nun tă ] , p u n f ruşcucu, ma i odzinesc, p u n p r îndzu

şî sara iar v i n riamurili f isorului cu s ins ta . N u m a la fisor nu duse c î rpe, n u m a s ins tă : p i t ă , mîncare , răkie , se-gôdze t r ăbu i ; c u cotăr i ţ î l i duc . Şî v i n a tunsa namur i l i fieci. A d u c ţoal i l i fieci. A i a să număsc dîrdzarî . A t u n s s ină , z o a c ă pr-a c inară , s t r igă s ins ta » ( I V ) .

«Mîiiedzî, [mar ţ i după nun tă ] , s ins tăşce naşu c u mîncare , c u bău tu ră , [ î i duce] t ras ta p l ină dă mîncare . Şî - i d ă u n r înd d ă k imieş » ( I V ) .

D e asemenea şi la Bo r loven i i -Vech i «marţa fisoru profasi s insta naşului : mîncar i şî b ă u t u r ă . A t u n s a k i a m ă p r ă na şu la einstă şî p ră u r m ă îi dusi naşu lu i nişei c o t ă r i ţ c u einstă : co las , pursei f r ipt . îi d ă ş-o k imieşă naşu lu i , a c ina ră » ( V I I I ) .

Ş i la B o z o v i c i , « d u p ă as ta , m a r ţ l a p r îndz , să duse mireasa şî cu miril i iar c u s ins ta la naş . î i duse d o a u ă co t ă r i ţ cu mîncare , o l i t ră dă răk ie ş-una d ă v i n ş-un porc d-un an » (I).

«La u o b dzî le d u p ă nun tă , iar la casa fieci, să fac oauă l i closice. Fa se u m pr îndz c u cineri şî cu c u m n a t u dă mînă şî cu socri fieci. A n g ă t a t n u n t a acu» (I) .

în t o t t i m p u l nunţ i i « naşu porînseşce la l ău taş , că iei o p lăc i t m u z î ' c a » (I).

P e n t r u gă t i t îşi t ocmesc o bucă tă resă . « îş p lăcesc o muiere : socăs i ţă » (I) .

La moarte şi înmormântare. C â n d b o l n a v u l e în agonie , « fasem o cruse d ă l umină d ă sară şî p u n e m u n leu la cruse ; o pune în mînă la mort . Pu i îe lumih , t r i i o sins, [mur ibundu lu i î n m â n a ] » ( I V ) . L u m â n ă r i l e

Informatorul, dându-şi seama că aceasta nu e forma adevărată dialectală, se co­rijează îndată : «scamni».

sunt « sins sau tr i ori că şapce ; să n u fie cu or tac . Ă l e sine lumin v i n e -nvălu ice-n c î rpă sau într-un peşki r » (I).

« S ă n u să facă moron, îi pune c î ta m o l i d v ă în gură şî în t ră pisoare p u n e m un rug, u m măsâş ».

«Noapca-1 păzăsc . S ă z o a c ă , fac comiédz i i , m â c ă r că-i mor t » ( I V ) , ( text 170) .

« Mîne, c înd p l i acă cu iei la mormin ţ , atunsi-1 petr iese p ă n n-a p l e ­ca» ( I V ) . « K i e m ă m muier i , op t or dzăse , l a p i t r i c u t ; să p i t resemzor i l i» (I), ( texte le 82—85). «Tot în z îua dî la u rmă, d u p ă se trec doaosprese , v i n muieri l i c u co l acu dî la m o r t u s-o m u r i t nă inca lu i . A t u n s a la t r i i s a su r i t raze ves t i r ea [ t rag c lopote le] şî v ine l u m e a la mormîn ta re .

A t u n s p l ecăn c u iei la g roapă . P r ă d r u m îi fase sin[s]-şasă odz in ; şî l a mor ţă r ie c înd a z u n z e m , p înă n -aşadză mor tu -n g roapă . S ă b a g [ ă ] o muiere-n g r o a p ă şî-i m ă t u r ă g roapa cu oprégu . Atunsa-1 as t rucă oa­mini cu p ă m î n t . A t u n s a - n c i n z e colasi , pune colasi acolo p ră masai . î n t î i î dă l aoami r i i care o făcu[ t ] g roapa . Ă i se mai r ămîn , colas , îi imparce la copii . A t u n s v i n t o ţ dî la g r o a p ă acasă , namur i l i , la p o m a n ă » (I).

M o r t u l e dus pe «roabă. O a m i n i a i s-o făcu t g roapa , le t o a r n ă a p ă - m mîn şî să spa lă i spră mor t d u p ă se-i g a t a . D a u p răs t ă m o r m î n t ş apce colas la copii o la oamini a ia care-o f ăcu t g r o a p a .

D ă c ă - i cinăr , scot s tagur i l i şî răpiz î l i şî pun cîrpe la t o ţ , şî la a l se duse crusa, la c în tă re ţ , la popă , la dascăl» ( I V ) .

D e acasă p â n ă la c imi t i r («morţărie») femeile «să cîntă» ( t ex te le 86-88). P e n t r u ca o rudă ap rop i a t ă să-1 u i te pe cel m o r t se face aşa : «Dacă

să zău i t ă mâcăr-sirie cu o - m b u c ă t u r ă - m mînă , a tuns o p îndzeşce şî-i dă ă lu ia care nu-1 zău i t ă [pe cel mort]» ( IV) .

P e n t r u c a să n u se facă m o r t u l moro iu «am audz î t c ă oprăv ieşce , n u m a n u şc iu c u m fac» ( IV) . (Vezi t e x t e l e 1 1 3 — 1 1 4 , 1 1 7 ' — 1 1 8 ) .

î n c a z u l c â n d d in doi fraţi , născu ţ i în aceeaş i z i a săp tămâni i , u n u l moare , e n e a p ă r a t ă nevo ie «să musască». M u c i t u l se face şi când t a t ă l şi f iul sun t «dzîlâcis» şi unu l d in ei moare ( text . 1 1 8 ) .

«Dăcă-s dzî lâcis doi fraţ. U n u o mur i t , unu o r ămas . A t u n s a m ă s u r ă d o a u ă a ţ ă pr-ăl v i u : una o pune la al mor t şî u n a o ţîne la a l v iu . C a u t ă un copi l strin şî-1 aduse . A i a dzîse că museşce c u iei . A l a să-i fie f race , al s t r in, nu a l mor t . Dz î se dă t r i i ori : — Să- ţ fie frace ăs ta , dar n u ă l mor t . Şî-1 t r aze că t r ă iei aşa, dă p răs t ă umeri , ă l s t r in p r ă fracili â lu i mor t . Numa-1 t r aze [cu a ţ a ] . D a r o muiere dzîse : — F r a d z dă cruse .

S ă bece jăşce şî dzase a t î t a c u ani . N u - i bun dacă nu museşce» ( I V ) . Muc i tu l se face şi mai t â r z i u d u p ă înmormânta re , d a c ă z i l a t i cu l

r ămas se î m b o l n ă v e ş t e : «Să duse la m o r m î n t şî iar îl t raze al strin p r ă fraci-so prăs tă mor­

mîn t şî dzîse : — Ă s t a să-ţ fie frace şî nu al mor t . [Ia] u n fir dîn sa lcă

ca u m bî t , îl sparze şî cu aia-1 t r aze şî cu l a n ţ u dîla coş. Salca o l a p ă d ă p r ă apă . Şî fase t r i i t u r ţ , ca pa lma , o ţ î r ă dă t u r c i t ă mis ; le frize c î ta -n foc ş-acolo, la mormin ţ , le frînze, le lapădă» (IV).

»Slobôd apă dzi pomană, la n o a u ă dzîli d u p ă s-o mur i t , şî la şasă săptămîfi şî la z u m ă t a c i dzi an şî la anu . L a n o a u a [sic] dzîli fas-un capsei (un colac ma i mar i cu crusi) , ş-o pr i scură ş-on arânzi l ş-o l imbă şî tri i p a t r u colas dz-ei slôbodz ; şî d o a u ă bîci dz in t r -o salcă, mai m u l t dzi a lun ; şî să p u n i o k i t ă dzi flori ş-o l umină ş-on lieu în c a p u b i tu lu i . Ş-atunsa-1 purii-n marz ina r îului şî-ncinzi colasi ş-aprindzi lumini l i şî dă dzi p o m a n ă să fie lu cu t ă r i cui ii mor t .

Ş-a tunsa împli v a d r a dzi apă şî p u n i u m piecic în r îu şî purii u n l ieu p r ă piecic. Ş-a tuns sloboadzi apă dzin c â n t ă p r ă piecic şî dzîsi : Să fie apa s lobozoară lu cu tă r i . T u n s a ia piecicu şî-1 zvîrli p r ă a p ă şî ia o muier i sau u m bă i a t u m bi t şî-1 p r indz i dzi p r ă apă piecicu cu b î t u dzi t r i orï. Ş-atunsi-1 dă dzi p o m a n ă b î t u şî piecicu ş-on colac» (IV).

D u p ă cel m o r t se p o a r t ă doliu u n a n şi ma i m u l t : «jălim». D a c ă a m u r i t o fa tă m a r e , m a m a ei ţ ine doliu şi şase ani . Iglica Bufta d in Bozovici a jeli t t reisprezece ani d u p ă fraţii ei m o r ţ i în războiu. P e n t r u doliu se p o a r t ă « tot negru , n u m a kimieşa-i a lbă ; c î rpă riagră, co t r in ţ ă , opriég». [Bă rba tu l ] purie păncl ică riagră la pă lăr ie . Cît îi m o r t u p r ă masă , cu capu gol umblă».

«La şasă stămîrii-i purie p o m a n ă . L a şasă luri iară . î i dă ţoale d ă p o m a n - a t u n s . î i fase p a r a s t a s la bisăr ică . A t u n s la a n u iară- i fase po ­mană.»

«Dacă-i fa tă m a r e sau zurie, să duse-nt r -o s ă rbă toa r e cu l ău t a r i la m o r m î n t . D-acolô să duc , dîla mor ţă r i e , la locu n u m i t un-să fase zoc şî faée zoc şî hoa ră m a r e ş-o dă dă p o m a n ă mor tu lu i cu lumiri apr insă şî cu flori. Plăceşce muzica . L ă u t a ş î [zic] : Să fie lu Ana , Iu P a t r u , dă po ­mană» (I).

O r u d ă a mor tu lu i «în t o a t ă z îua , d ă cîn moa re m o r t u , să duse şî dzimir iaţa şî s a ra la mor ţ ă r i e cu j ăgh iu şî cu tămîr ie 2 ) ; şî tămîr ie t o t n a t u , cîd vre . Dumin ica purie şî lumiri p r ă m o r m î n t şî-n să rbă to r i m a r i . Alt ' i l i aduc şî l ău t a ş . Cîn tă cînciée d ă ja le şî dă zocur î» ( I ) .

J) V. planşa II, 2. Iglica Bufta din Bozovici face drumul acesta la cimitir, în fiecare dimineaţă şi seară, de 30 de ani.

TEXTE

L a observaţ i i le p r iv i toare la grafie da te în capitolul despre g r a i u (p. 36-39), a d ă u g ă m următoa re l e :

c corespunde , în l imba l i terară , unu i t u r m a t de e, i : bicag (be­teag) .

di corespunde unu i d u r m a t de e, i : dzal (deal). s corespunde lui ce, ci : seri (cer), i corespunde lui ge, gi : zână (geană). n corespunde lui n u r m a t de e, i : fiauă (neaua, nea) . t', d' s u n t t, d pa la ta l i , c â n d s u n t u r m a ţ i de e, i : b o t ' i z a t (botezat ) ,

d'i (de). Majusculele corespunză toare au forma C , S ' , Z ' , N ' , f , D ' . dz corespunde lui z d in l imba l i terară : dzîc (zic), sau u n u i t

deveni t sonor : să-dz vin (să-ţi vin) ; ï este acel i final foarte redus d in toa te graiuri le româneş t i : lup î

(lupi), corbi (corbi). U n i final în grafia î n t r e b u i n ţ a t ă aici are va loa rea u n u i i plenison silabic şi corespunde lui ii sau lui e finali d in grafia ofi­cială : lupi (lupii), viedzi (vede).

e este e a ccen tua t deschis din B a n a t şi Ardea l : v r eme . ie, iet, ia, uo, îâ sun t diftongi în care i, u, şi î au va loare de semi -

vocale : vriei, viedzi, muieria , tuor , r î ău (vrei, vede , muierea , tor, r ă u ) . D u p ă l semi-vocala i indică adeseori pa la ta l izarea lui l, astfel în

manuscr is a v e m « va l ' a » iar aici «valia». Accentu l l -am n o t a t n u m a i la provincia l i sme necunoscute a i u r e a

şi la cuv in te care în diferitele graiur i româneş t i n ' a u o accen tua re u n i ­t a r ă : g u z m â n u , acolo, bo lnav .

Apostroful nu-1 în t rebu in ţez de loc ; ar p u t e a fi confunda t cu s e m n u l palatal izăr i i aşa de des î n t r e b u i n ţ a t în aceste t e x t e . Cuvintele care , în u r m a unei eliziuni, formează u n g r u p fonetic le -am reun i t p r in t r ' o li-n iu ţ ă : păn-acas (până acasă) , puh-acolo (pune acolo).

B A L A D E

1 O fuost rïiscarï uo ţ d-ăi b ă t r î n şî Lăzăr ică o i'ost u n u d în t r ă iei. Şî

a ă ' l a o t r ă i t b in i cu dîla noi , c-un moş P a t r u Bul ibaşa . Şî iei Bul ibaşa ăla ş-o s k i m b a t corni ţăl i d ă p r a u cu Lăzăr ică , ca să f ie-ncredzut . Ş î a ş a p r ă Lăzăr ică ăla l-o pr inz d o m n i ăi mar i . Şî o aflat corn i ţu lu Bul ibaşa P a t r u doimii ăi mar i , c-o fost scris p r ă corriiţ. Şî p r ă u r m ă Bul ibaşa s-o cernut că-1 p r indze şî p ră iei. Şî p r ă u r m ă iei s-o o t răv i t . O săr i t cu calu p r ă s t ă poa r t ă . Şî s-o o t r ăv i t ş-o mur i t . A t u n s a iei aşa o c în t înd cîn s-o o spă t înd dă s -o-mpreunînd, că sică :

Bul ibaşa u o ţ u , Io b ieu v in roşu, D a se ieş- tu roşu ? Că d-a ia mi-s roşu.

Bănia — Ana Oţu, 67.

2 Acolô la i i rûga aia l ) z îua o z îdzind şî noapca o căzînd. Şî a t u n s

visază m â o r u al m a i mar i , păl i ru Mănul ia , v isază iei că a t u n s a vo s ta z îdu că, cari muier i (muieria maori lor , că iei o fost m a i m u l ţ mâorî) , că, cari vo vini mă i intîri cu pr îndzu, aia s-o z îdzască-n zîd. Ş-a tunsa zîdu vo s ta . Ş-a tunsa iei spuii i la maor i aialâl ţ s-o visa t . Ş-atunsa iei o pus zu rămîn t că să nu s p u n ă la muier i .

Şî iei o spus la muieri , ai lal ţ maor i ; o t r ecu t p r ă s t ă zurămînt .v iedz , o spus că să v ină cu pr îndzu a m î n a t că, cari muier i v in i -n t în , pr -a ia o zîdzeşci-n zîd, ş -a tunsa zîdu vo s ta . Şî Mănulia , iei, n-o spus la muier ia lui ; iei s-o ţ î n u t dzi zu rămîn t . Şî muier ia lui o p l ica t cu pr înzu şî o căzut şî l-o v ă r s a t şî s-o d u s năpoi în sa t ia ră , ş-o profăcut dzi pr înz şî iar o propl ica t şî o a z u n s cu pr înzu la Mănul ia , acolô, la b ă r b a t . Ş-a tunsa iei o luva t -o ş-o pus-o-n zîd ş-o zîdzit-o. I a o fost cu copil mic la p iep t . Ş-atunsa zîdu o s t ă t u t , n-o ma i căzut . Ş-atunsa ia :

— Mănulio, Mănulio, n u ţ-o fi ţîie păca t , isică, cînd m-ai l uva t şî m-ai zîdzft, să r ămînă copil mic.

A 'pu Dumri izău măi şcie asia 2 ) . Dz in ai bă t r î n a m auzî t -o şî ieu. Rudăria — Patru Didraga, 72-

1) Vezi text 71 . 2) Subiectul confundă Mănăstirea Argeşului cu balada lui Iorgovan. Pretinde că

atunci a zis Iorgovan ,,însată, S'erno- nsată". Cerna s'a liniştit la locul numit ,,Piatra lu Iorgovan".

') E o pronunţare literară in loc de dialectalul mieşciru. 2) Pronunţare literară în loc de vini.

3

M Î N Ă S T Î R I A A R D Z ' E Ş

Mănoli, Mieşciru Mănoli, i iriâ măi i n v ă ţ a t dzi cit ai doi, or tas i lui. Iei i ir iau t r i i o r tas . Şî s-o apuca t să fac-o mînăs t î r i şî să spuria mînăs t î r ia A'rdzeş. Şî cî t dzîua zîdzau, noapca să sudumiâ . Ş-o lucra t vro doauă săptămîri . L a doauă săptămîrî o visat , Mănoli, Mieşterul x ) Mănoli :

î n z ă d a r ci k inueşc , Mai intîri dzi dzimir ia ţă , Ca să mai zîdzeşc. Aia l u v a ţ , N u m - a ş a v o s t a î n zîd s-o b ă g a t . Z îdz i tu ra t a , Z îdu -a tuns vo s t a Dacă mîrii v i n i 2 ) Şî n u vo m a i pica. Fiese muier i

A t u n s a iei o spus la or tas se noapca o visat . P r ă iei i-o zu ra t să n u spună la muier i cari vo virii mă i năinci :

Aia o fi z^dzită, î n zîd p l ămădz i t ă .

Ai doi mieşcerî la muieri-i spuria :

Să găci p r îndzu amîna t ,

Să s p u n ă că t î rdz îu s-o scula t .

Şî Mănoli să ruga :

Să dze D u m n i z ă u o ploaii mar i , Şî c ă t r ă ia dzisa :

Să nu-i v ină riivasta-ri. — Stăi , d r a g a mia, D u m n i z ă u îl ascul ta , N u m - o i însirea, Ploaii cu s p u m i ii da, Ca să p lămădzesc , N ' i v a s t a t o t ii viria. Z îdu să-1 zîdzesc. Mănoli c înd o vidza, P ie t r i t o t puria, Că t r ă muier i dzîsa : P a n o nă ro ia — H a i , muier i , să p r îndz îm, P a n la br îuşor , Apoi p r - u m ă [sic] să zîdzim. P a n la ţ î ţ î şoare . Sus p r ă crist să suia, N ' i v a s t a s t r iga : î n zîd m-o puria — Ooo, Manoli , Mieşteru Manoli ,

Zîdu r ă u m ă s t r înzi , P r ă cine c-oi scoca ; Vi ia ţa să s t înzi . ' Z îdu să n u cadă , — Ooo, n u ci ciemi, d ragă bă l ioară , Măr ioară d ragă . Că io num-o i încerca î n zîd o donkiia . Zîdu l-oi z îdza Sara v ina . Şî c înd oi dogă t a ,

Mănoli udza cu u n copilaş iei cu iei acasă. Dz imina ţ a să scoală, dzi lucru s-apuca, Mînăst i r ia Ardzieşului la doauă s ă p t ă m î n o gă ta ,

A t u n s a iei, ăi doi mieşcerî îş făcură nişei ă ' r ipî dzi şîndzilă, ca să sa ră dzi p r ă ia.

Mănoli dzi s u d ă c-o spus ăialâl ţ la muier i (că iei i-o zu ra t ca să n u spună la muier i că cari vo pica să v ină ma i năinci , a ia o zîdzcşci, ş-ăi doi o spus) şî iei dzi sudă c-o spus , a t u n s a s-o r u g a t dz i -mpăra t , ca să strîsi cr is turi l i şî iei să udzască sus p r ă mînăs t î r i că cîn săr i zos să m o a r ă şî iei. Că cum o udz i t iei dzi muier i , aşa să udzască şî muieril i lor dzi b ă r b a t . Ie i a s t a s p u n ă dzi p r ă mînăs t î r i la popor .

[P re t inde că a auzi t -o de la t a t ă l ei. I a r aces ta a auzi t -o] cri-că dzi la ăi b ă t r î n .

S'ică ş-acu ies tă mînăs t î r ia Ardzeş acolô.

O as t ruca , Cu mieşceri p r ă ia. L a - m p ă r a t s t r îgă .

Cristuril i li s t r ica , Ie i p r ă mînăs t î r i udza . Ş-o do a s t ru ca r ă .

Cum săr i ră Şî mur i r ă . Mieşceru Mănole, Iei c înd îm săr ia ,

F î n t î n ă să făsa. L u m i a a p ă b i a Şî mi să g ă t a .

Z 'os c înd îm cădza ,

Rudăria — Icoana Măcei, 25.

4 F loar i m î n d r ă dzin grădz ină , S'e t o t pl înz Şî foc t o t s t înz ? — D ă r c u m io să n u m ă plîng, Şî io, m a m ă , foc să s t î ng? Cău t a i c ă t r ă r ă să r i t Şî vădz înd Tur s i v in ind Cu săbili săbi ind , Cu puşkil i puşcă ind

L I N Ă R U J A L I N Ă

Lină Ruj alină, Floar i m î n d r ă dz in grădz ină , I a pl înz a Şî foc s t înza . M a m a sa o -n t r ăba : — S'e-i t u , L ină Rujă l ină ,

Dzim pisoari t r u p ă i n d . Mamă-sa c înd audza , Că t ră L ina îm dzîsa : — Tas tu , L ină Ruj alină, Că m a m a ci vo luva Dzi Turs mi c-oi p i tu l a Şî c-oi purii în g rădz ină S u p t o tu fă dzi ghergh ină Cu on fir dzi t ă m î i ţ ă Să-mpliceşc la cunuri i ţă . Mamă-sa o îng rupa Şî în casă să băga . Turei p r ă uşă t u n a r ă P r - a b ă t r î n ă o - n t r ă b a r ă : — Soacră, socrişoara mia, Undz i m-i rii v a s t a mia ? Da Tur s ia li spuria : Lină Ruj alină, Floar i m î n d r ă dzin grădzină , I a o mur i t . Turei s -o-nt r i s ta t . Ş-on T u r c ma i b ă t r î n Cu b a r b a dzi pă r păg în : — Soacră , socrişoara mia , L i n ă Ruj alină, Floar i m î n d r ă dzin grădzină , I s u p t o tu fă dzi gherghină , Cu on fir dzi t ă m î i ţ ă împl iceşc i cunur i i ţă . Turs i -n g rădz ină t u n a r ă Şî p r ă L ina m-o aflară. — D ă r t u , L ină Ruj alină, Floar i m î n d r ă dzin grădz ină ,

S'i é-ai p u s aisa în grădz ină S u p t o tufă dzi ghergh ina Cu u n fir dzi t ă m î i ţ ă Să-mpliceşc la cunur i i ţă ? O luva ră , o l igară Ca să t r i acă D u n ă r i a , Să t r i acă p o d u cu ia. A t u n s L ină Ruj alină, F loar i m î n d r ă dzin grădzină , Dzi u n T u r c u ţ să ruga : — «Măi, T u r c u ţ u l , dumr ia ta , L a s ă - m m î n a dzin s t îngâ Să -m tocmesc cunur i i ţă ! Măi, T u r c u ţ u l , dumr ia t a , L a s ă - m m î n a dzin d r e a p t a Să -m susesc irielili, Că m-o t ă i a t dzezicili. T u r c u ţ u c înd audza , Mîna dzin d r iap t -o lăsa S ă susască irielili, Să nu- i t a i i dzezicili. Şî p r ă pod î m azunza Şî Lină Rujă l ină , F loar i m î n d r ă dzin g rădz ină î m dzîsa : — Mai birii r ana pieşcilor Şî smoala pietr i lor Dzicî t muie r i a Tursi lor . A t u n s săr ia-n Dună r i . Şî doi Tu r s săr ia d u p ă ia Şî mi să riica Şî n u măi iişâ.

Rudăria — Icoana Măcei, 25.

5

V I D A

A ' p u aşa -m audz î t povas ta , dăc-o fi fost, că s-ar fi dus o m u cu muiç -rea, d o m n u cu d o a m n a , c-aşai-o dzîs. O pl icat la gostîie, la socrie. P r ă iei l-o k i e m a t Ienăşă l şî p r ă ia o k iemat -o Vida. Şî mergînd p r ă s t ă codru , dzîse Ienăşă l c ă t r ă Vida :

— Hai , t u Vido, d o a m n a mia, c în tă un cîncisel, să n i p i t r ies im codru cu iei.

Ia a t u n s dzîsi : — Birii, io oi c în ta , n u m a ni vo auzî P a n ă Roşî iană . Ş-atunsa, dzîsi

că, n-o fi b ini . — Lasă să v ină , o dzîs Ienăşă l . O spus c-o fost d r ă g u ţ u iei dzi cînd o fost ia dzi şapei a n . Şî ia a t u n s a însepi a c în ta dzi s-o legănînd codru. Ş-a tuns puţîr iel

viedzi că vini P a n ă Roşî iană. O iişît înăinca lor şî s-o l u v a t la lupei . Şî Ienăşă l s t r igă la Vida :

— Vido, Vido, d o a m n a mia, vino d ă - m azutor î , că m a biruie P a n ă Roşî iană.

Vida o dzîs, sică : — Ienăşă l , car i v i ţ udzi, ala ma v i ţ s tăp în i . N-o v r u t să-i dze azutor î ,

n u m a încă l-o împed i i ca t . I-o slobodzît b răs inar iu ca să să-mpiedzisi . A tunsa dzin p u ţ î n n-o b i ru i t p r ă Ienăşă l . N u m a i-o d a t Dumri idzău o puceri dz ioda tă l-o b i ru i t iei p r ă P a n ă Roşî iană ş -a tunsa l-o t ă i a t şî p r ă u r m ă s-o slobozit la d o a m n a lui, la Vida , şî i-o t ă i a t capu şî iei, éorsilat şî mărz i la t , aşa s-audzi.

Ş-atunea i-o p u s capu-n dzisaz, c-o fost cu calu, şî s-o dus la socri , la gostîie. Ş-atunsa în loc dz-a fi muierea cu iei, scoaci capu şî-1 p u n i p r ă masă la socri. Şî socri a tunéa zb ia ră p r ă iei că s-o făcut . Ie i a t u n s spun i că :

— Soacro, soacro, t as că şî ţ î ie-ţ fac aşa. A ' p u dz-asi n u şciu s-o m a i făcut .

Rudăria — Mihai Dobrén zis Meilă Basa, 8o-

6 I a calu d ă furii-1 luva . Ie i la o culmi azunza . Ie i dîn grai aşa-n grăia : — Vido, Vido, d o a m n a mia, C în tă t u u n cîncisel, Să t res in codru cu iei ! Ise : — Ghi ţă , Ghi ţă , d o m n u mieu , (Iée) bucuros că reaş c în ta , vS'-am un pocl i ţă l dă glas, Văili s-or r ă s u n a , Lemni l i s-or clăcina, I zvoa ră l i s-or t u r b u r a Şî Codr ianu vo audzî Cari p r ă min i m-o s i ru t Şî io n - a m v r u t să m ă duc . P r ă cini ce vo omorî

V I D A

— Vido, Vido, d o a m n a mia- re Şî sufulcă-ţ mînis larz Şî împliceşci la colâs ! U n colac D ă u n sac Ş-o p r i scu ră D-o m ă s u r ă . Ha ida , Vido, în gost ie L a socrie . I se Vida (iut să pr igăca) : — Iacă Gh i ţ ă io mi-s ga ta . Ie i că mi-ş luva , L ă socrie că plica.

Şî p r ă mirii m ă v o luva . — Vido, Vido, d o a m n a mia, l e u voinic, Iei voinic, L a care om udzi , T u ă lu ia să-i fi. I a că mi-ş însepia, Văili să r ă suna , Lemni l i să clăcina, Izvoară l i să t u r b u r a Şî Codr ianu a u d z a Şî Codr ianu că iişa : Ghi ţă , Ghi ţă , s i -m răsun t u văili S'i-m claciri lemnil i , Şî-m tu rbur - izvoar i l i ? L a si vr iei să hi l u v ă m , L a lupei să hi l u p t ă m O la m u r z să rii-ntriesim ? Ise : — H a i la lupei , Că-s dziriepci, D ă dzimir iaţa p ă n ă - n dzi sa ră ! A t u n s o dzîs Gh i ţ ă : — Vido, Vido, d o a m n a mia , Bagă m î n a - m pozonar î , Scoac-o b r i p t ă ş-on a m n a r î Şî-i d ă b r ip ţ î cu a m n a r i u

7

I O R G O V A N

Dzi Io rgovan ala şciu că nu-s minéun. Şcim că h - a r a t ă oamih i u r m a dzi cal p r ă p i a t r ă . Ala iar o fost u n vicaz. î n Bări o omorî t leii năinci şî p ră u r m ă o iişît o şevirpie cu doauăsprăe i capici. I a o iişît să-1 mănîns i . Ş-alergînd d u p ă ie t o t o azuns-o cole, cole, t o t i-o t ă i a t cîc-un cap . Ş-a-lergînd aşa, audz i u n glas dzi f a t ă p r ă s t ă S 'erna dzincolo. Ş-atunsa iei dzîse că t r ă S 'erna, că S 'erna i a p ă răpeş înoasă :

î n s a t ă , S 'erno, însa tă , Ca s-aud glas dzi fa tă !

Că c-oi sinstî c-o b r i anâ dzi aur . Ş-atuns o-nsi tat . As tăz acolo tasi , că-i in d r u m . Sî a t u n s a iei o t r i cu t la fa ta aia. S-a tunsa d ă să să zborască

Şî mi-i t a i e b ră s ina r iu ! Vida , Vida, aşa -n gră ia : — T u voinic, iei voinic, Io , car i v i ţ udzi , Io ă lu ia oi fi. Gh i ţ ă , G h i ţ ă să mîhia Ş-odată să sufulca Şî zos că mi-1 t r înca Şî c a p u iu t că mi-1 t ă i a Şî d în grai iei aşa g ră ia : — Vido, Vido, d o a m n a mia, S'i să fac şî cu cirii ? Capu iu t că mi-1 t ă i a Şî-n dzisaz că-1 puria Şî la socri că plica. Cîn la socri a i u n z a , Uşa că i-o dăşk idza Şî-n curci să b ă g a Şî soacră-sa a ş a - m dzîsa : — Ghi ţă , G h i ţ ă p r ă Vida n-ai

[adus-o ? Iei î n lun t ru că să b ă g a Şî c a p u p r ă m a s ă scoca. Ise : — I a c ă - ţ fica t a , C-aşa crieşciri că i-ai d a t .

Bănia — Lisăvieta Puia L,ăban, 6 7 .

cu ia ş -odată s-o slobozit u n p e t r o n p r ă s t ă iei. Ş-a tunsa iei îi dă -n gînd că p i a t r a aia-i u n s ă m n şî iei î n t r a b ă că dzi éini-i. Şi ia a tunsa- i r ăspundz i . Şî să află fraţ . A tuné iei o pro încă l ica t ca lu şî şcurpia o s căpa t c-un cap r i i tăiat . Dzi asia n u şciu é-o fi m a i făcut .

Să c în tă as ta , n u m a noi n u şcim. î s vorbi l o v i c i 1 ) . Să v ă d urmi l i , să viedzi u r m a calului . Undz-o t ă i a t cîc-un cap , să

viedzi sînzili. Rudăria — Mihai Dobrén, 80 .

C Î N C ' I C U J Î I U D U I

Moşî s pună , c înd a m fost noi păcu ra r i , c încicu J î iu lu i . J î iu -ă l mic mar i -o v in i t . Şî d ă m a r i , mă rz in n-ar i . Şî u n d a éi-m a d u s a ? U m b r a d m a r i d în rădăs in , Dă r ădăs ina b r a d u l u i I e ra u m p a t înk i ia t . î m p a t ie ra A n a Z 'u rzu l iana . Şî ia d î n gra i a şa -n gră ia : — S' ini să vo afla P r ă min i să m ă scoa tă , Io ă lu ia oi fi. U m p ă c u r a r i d ă oi a u d z a . Şî-n J î i că mi-ş să r ia . N o t a J î i u z u m ă t a c i , N o t a ş-a tr i i l ia pa re i . I a d în gra i a şa -n gră ia : — N u ie J î i u d ă n o t a t Ca lapcili d ă m î n c a t . P ă c u r a r i u năpo i să-ntorea Au, D o a m n i , că rău- i p a r i a . I a , D o a m n i , ia r s t r iga : — S'ini m i să v o d-afla, Io ă lu ia oi r ă m î n a . U n voinic cu v a s iira, Ie i în J î i că mi-ş săria . N o t a J î i u z u m ă t a c i ,

N o t a ş-a tr i i l ia pare i . I a ia r gră ia : — Că n u ie J î i u d ă n o t a t Ca lapcil i d ă v a c ă d ă mînca t . I e i năpoi că să-ntorea. I a , D o a m n e , i a r s t r îga . U m moj b ă t r î n cu pors i i ira. Şî iei în J î i că mi-ş săr ia . N o t a J î iu z u m ă t a c i , N o t a ş-a tr i i l ia pare i . I a dzîéa : — N u ie, t a i că , J î iu d ă n o t a t Ca s lăn ina d ă mînca t . Moşu la ia n u să u i ta , P a n la p a t azunza Şî d ă p a t că p r indza Ş-afară o scoca. D a r A n a Z 'u rzu l i ana : — Taică , n u mi-s io d ă cini, Nié t u d ă min i . I s e : — A n ă Z 'u rzu l iana , A m t r i i fiéorei Şî t r i i n ipo ţă i , Să - ţ a lezim u n u d î n t r ă iei.

D a r m o ş u sică p r î n t r u iei o scos p r ă A n a Z 'urzu l iana .

Bănia — Lisăvieta Puia Lăban, 6 7 .

l) Rimate.

Şî-1 îmbrăca moierieşci . I a n c u , D o a m n e , se-m făsa, m ă ? T o t la A n a că -n fuza, m ă Şî s t r igă cu glas mă i m a r e : — Sai t u , A n o Z 'urzu l iano , Scoace c a p u p ă fer ias tă , D ă viez po r tu - i d ă n e v a s t ă ! A n a dîn g u r ă - m gră ia , mă , Că b ine că-1 conoşca, m ă : — Du-ce , I ancu l i , d-asi , m ă ! N u ţ-î g ra iu moiiresc, mă , S'i ţ-î g ra iu voinisesc, m ă . I a r I a n c u d în g u r ă - m zîsă : — Ano , A n o Z 'u rzu l i ano , Scoace c a p u p ă fer ias tă , D ă viez p o r t u - i d ă n e v a s t ă ! A n a , D o a m n e , se-m făsa, m ă ? Mila, zău, s-o în torsa , m ă Ş î - n n u n t r u c-o slobozâ, mă . I a n c u , D o a m n e , se-m zîsa, m ă ? — I a fă t u a t î d d ă b ine Şî mi-aşccr i ie-m p a t cu cine ! Ana , D o a m n e , ée-m făsa, m ă ? I a în p a t că n-aşcerna , mă . A n a , D o a m n e , se-m făsa, m ă ? P î n g ă foc că-i aşcerna , m ă . I a n c u dîn g u r ă - m gră ia , m ă : — Sai tu , A n o Z 'u rzu l iano , N u mi-aşcerhe p îngă foc, mă , Că ţ î -s l iemnil i d ă p lop Şî m ă cern că a r d în foc, m ă . Zău , fă t u a t î t a b ine Şî mi-aşcerr ie-m p a t cu cine ! A n a , D o a m n e , ée-m făea, m ă ? Mila, D o a m n e , s-o-ntorsa, m ă Şî î m p a t că-i aşcerna , m ă Şî amîndo i să culca, m ă . Cînd a fost d ă miez d ă noapce , Cînd d o r m d u ş m a n i p ă moarce , I a n c u , D o a m n e , se făsa

*) Undeva a pus un zău ; de ex. : se zău caţ aşa dă rău.

A L U A N A Z ' U R Z ' U L I A N A

O, s t r igă , D o a m n e , éine str igă, S ' ine s t r igă , sirie-m s t r igă? S t r igă A n a Z 'u rzu l i ana D în t u r n u Sîbiiului , mă , Dîla Tî rgu J î iu lui , m ă : Care-n lume să â-afla, mă , P ă pisorî să mi-o calsi Mîna-n sînî să i-o bazi . N ' i m a - n lumi n u s-afla-re, F ă r ă I a n c u Sîbi iancu. R ă m a s mar i c-au făcut î To t cu I a n c u Sîbi iancu. A n a dîn gură -n grăia , m ă : — Aşca poal i se le-nsingî Io să n u le m a i dăsing, D a c ă t u mă- i seluf, mă . I a n c u dîn gu ră -n grăia , m ă : — A s t a sabie s-o-nsing I o să n-o măi , zău, dăsing, mă , D a c ă n u c-oi selui, mă , Cap la mini să n u fie. I a n c u , D o a m n e , se-m făsa, m ă ? To-la soru-sa dusa , mă , P u n e coacili p ă masă . Soru-sa, Doamne- i dzîsa, m ă : •— Sai tu , I a n c u Sîbi iancu, S'e p u n coacili p ă masă , S'e ca t aşa d ă r ă u 1 ) Ca u n şarpe d în d u d ă u , m ă ? — Sorioară , soriiâ, m ă , C u m să n u ca t , zău, io r ău , m ă Ca u n şarpe d în d u d ă u , m ă , R ă m a s m a r e ca-n făcut î T o t cu A n a Z 'u rzu l i ana . Soru-sa , zău , se făsa, m ă ? D ă iei, zău, să apuca , m ă Şî-1 p iepcina , zău, fieceşci

Dîn s o m n că să p o m e n a 1 ) , P ă p isor că mi-o călca, Mîna-n sîn că i-o băga . D a r ie cîn să dăşcep ta , î n okî negri să u i t a ; Iei în gur i ţ -o s ă r u t a . I ç d în gu r -a şa -m gră ia :

A t u n è cră iasa a ia a b l ă s t ă m a t sora lu a r îmbaşu ăla, l u I a n c u Sîbi iancu, că iç 1-a-nvăţat să facă cu iç. . . să m ă ier t . . . ruş îne .

A c u m a o spus cră iasa a ia : Să fii, I ancu le , sănă tos , Să- ţ fie p r ă folos. Bozovici — Ilie laica Pârlău (ţigan), 4 4 .

10 P r ă s t ă dzal , p r ă s t ă colnic, Trieée-o p r u n c ă ş-un voinic. Voinic miçrzi şu i r înd , P r u n c a miçrzi suspinînd, Voinic miçrzi călărieşci, P r u n c a miçrzi p r ă p isoar i . Şî voinic d în g u r ă aşa-n grăieşci : — Tas , p runcă , n u suspina , Că-i d ă v ină m u m ă - t a , M u m ă - t a şî t a t ă - t u ,

Că c-o făcut frumoşâ, Să fi d r a g ă zuni lor , Z 'uni lor , că tan i lo r , Mai v î r tos căprar i lor .

Bănia —• Ljsăvieta Puia L,ăban, 6 7 .

11 C ' I N ' I R I E L V O I N ' I C

Ciniriel voinici D o a r m i - n Săminic î . Murgu-i p r ipon i ţ i Cu sfoară d-arzint î . Oţ î mi-j v ina , P r ă m u r g u să-1 furi. Murgu s trăf iga, Voinic să dăşc ip t a . Ie i d în gra i aşa g ră ia : — Dupî să ci mănînei , Că t u - m s t răf igaş , D ă m ă dăşc ip t a ş . Că frumos vis v i sam. I e r a m zos l a plai Şî m ă logodzam C-o fa tă d ă cra i . Vina păsăriel i , S t r înza la b o b i ş o a r i . . . .

Bănia — Iisăvieta Puia I/ăban, 6 7 .

CÂNTECE, DOINE

12 C61o-n val i văl is ică Ies tă -o casă micucică Cu firieşcili d ă s t ic lă . D a r în casă s ini-m ş ă d z a ? O n i v a s t ă f rumoşîcă . D a r dă lucru ée luc ra ?

Şădzi la m a s ă , Nu-şcu coasă O dăscoasă , O lă l ac răm-var să . C-aşa-i v ini d-uniuor î Să să suii la m u n ţ cu flori, Să-ş p r i n d ă f ra ţ şî suror i , Ş-aşa-i vini d -a l t ă d a t ă

1) începând cu versul acesta, informatorul nu mai cântă, ci recitează.

Să să suii la m u n ţ cu b rad , Să-ş p r i n d ă m u m ă şî t a t ă .

Bănia —• Lisăvieta Puia Lăban, 67.

13

Cîntă cucu sus p r ă moa ră . Traze -un căprăr ie l să moară , Cu c a p u p r ă săb ioară . Da nu-s f ra ţ , d a nu-s suror i , Să-i dze a p ă d în ursor , Să-1 î n t r ă b e : d ă se mor i . Să-i dze a p ă dîn cîrsag, Să-1 î n t r ă b e : d ă ée dzac . Vai d 'e v in , v a i d'e pel in, Vai d 'e d ă voii î icu-ăl s t r in . H a i , soro, să-1 mi lu im, N ' i é cu p i t ă , nié cu v in , N u m a i cu ţ î ţ a dîn sîn.

Şopotul-Nou — Ilie Bălaure, 83.

14

Vinde- ţ , bă lo , se-dz vi v inde 1 ) , Vinde- ţ foaia din sp ina re Dzi m ă scoţ di la p r insoare , Că mie mi s-au u r î t To-la sasur i n u m ă r î n d , Gangur i negr i m ă t u r î n d Şî la solur i t o t spă l înd , L a mina jă aşc ip t înd .

Rudăria — Patru Didrâga, 72.

15

H a i d a , murgu le , mai t a r e S-azunzem în sa t cu soare, Să ni dze seva mînca re Mie-o oală d a r de 1 ) vin, Ţ ie -um por ţ î ion de 1 ) fîn,

Mie p a t împer ina t î , Ţ i e gra jdzu m ă t u r a ţ i .

Rudăria — Acelaşi.

16

F ă - m ă , Doamri i , si m ă fas, F ă - m ă u m b u m b i ţ dz-arz in t , Ca să m ă r g p r ă s u p p ă m î n t P a n la m î n d r ă la m o r m î n t S ă v ă d m î n d r ă s-o fi-mflat, S-o fi-mflat, o p u t r e d z î t , De n u ma i zîsi n imic .

Rudăria — Acelaşi.

17

Cînd m ă u i t la okî, la zeni Dzi mîncare n-aş m a i ser i . Cînd m ă u i t la ţ î ţ ă -n sîn, Pisoaril i n u m ă ţ în . Cînd îdz v ă d pisoru gol, M-azunzi zungh iu să mor . L a guşa cu mărzele, Alia-n s cu r t ă zîlile-re.

Rudăria — Acelaşi.

— F r u n d z ă vierdzi b o b dzi m a c , I a ieş, m î n d r o , pan î m p rag ! — B a io, badzo , c-am b ă r b a t Şî m ă cern c-o fi p ă c a t . — I a ieş, m îndro , n u ci cerni, Că şî ieu a m muici i . N u m a i in im-aşa-m seri S-am d r ă g u ţ ă şî muier i . Muieria să m ă gri jască, Mînd ru ţ a să m ă iubiască.

Rudăria — Icoana Măcei, 25 .

') Subiectul imită pronunţarea literară.

Să-dz d a u apă dzim paha r . Să n u frînz séva la car, Să-dz d a u gu r i ţ a mie t o a t ă , Să n u frînz la car vr-o roa t ă .

Rudăria — Aceeaşi.

23

F r u n d z ă vierdzi dzi susai , C i n a r ă m ă măr i t a i Şî ră i socri-n căpă ta i . Socri răi , b ă r b a t u - i cîhi, T a i e - m b u c ă t u r i dzin mini Şî m ă mînă să li frig Şî p r - u m ă să li m ă n î n c ; Mă mînă la săs i ra t S îngură fără b ă r b a t . Săsirai cît săsirai , Dzezi tu-al mic mi-1 tă ia i . Cursă sînzi, n u docursă , M-o azuns do ru dzi muică Şî plicai p r -o pocicuţă . Mă-nt î lhi i c-o r î n d u n u ţ ă . — R î n d u h â dzin ţ a r a mia , Să-i spun t u la muic-aşa , Să -n t r ă m i a t ă u m picisel, Să m ă leg la dziziţăl ; Să-n t r ă m i a t ă - o c î rpuşoară , Să m ă leg să n u m ă doa ră . R înduhieă , sora mia , Să-i spun t u la m a m - a ş a : S ă - m scoa tă ţol i ţăl i , Să li scoa tă -n d rumu-a l mari Şî să li dze foc şî pa r ă , Să să v a d ă p r ă s t ă ţ a r ă . Z ' u m ă t a c i lemh-uscaci , Să să v a d ă p r ă s t ă s a c i , Z ' u m ă t a c i lemrii vierdz, Să să vadă pr în liviedz, P r î n liviedz cari li viedz. Da casa muik i ţ î mieii, Dipi tă cu bălizeli,

F r u n d z ă vierdzi dzi săcară , î m vini o v ies t -asară Că mîndra - i b o l n a v ă iară . Ma mir , D o a m n i , c u m oi fasi Să m ă duc să v ă d c u m dzaéi, Să-i v ă d fa ţa , obrăzoru , S ă - m s t î m p ă r jă l ia şî doru . Mori, m î n d r u ţ o , o ci scoală, Ori d o d ă ' - m şî mie boa lă ! Să n u dzîs mîn i poimîni Că ţ-î boa la dzi la mini . Boala v in i dzi la r ău , Ca şî a p a p r ă p ă r ă u .

Rudăria — Aceeaşi.

20

Badzo , c înd oi m u r i ieu Să v in la m o r m î n t u mieu, Să- ţ iai s a p ă şî l o p a t ă Şî s ă -m fas p ă m î n t g r ă m a d ă ! P r ă dzi sup ra gropi mieii, Să pr isădzeşc viuorieli ! Viuorieli flori ad îns , Cîn li v iedz , badzo , să pl înz Şî să dzîé, badzo , aşa : — Săraca m î n d r u ţ a mia , Să rac c inăr s -am iubi t , Ca dziloc o p u t r ă d z î t .

Rudăria — Aceeaşi.

21

Fire-ai , mîndro , b l ă s t ă m a t ă , Cîn c-am s ă r u t a t oda t ă , Ţ-o foz gu ra f ă rmăca t ă .

Rudăria — Aceeaşi.

22

Cîm plies, badzo , la pădur i , Vin la noi d u p a săcuri ,

Dzinun t ru - s faguri şî mieri . I a r ă casa str inilor I i l ipită-i vă ru i t ă , Dzinunt ru- i o t r ăv i t ă .

Rudăria — Aceeaşi.

— S'e-m stai , b ă d i ţ ă - n *) cărăr i ? Vino şî ci b a g ă - n casă, Că b ă r b a t u nu- i acasă S'i-i în sa t şî lucru ari Şî n u - m vini nis a s t a r ă ! Cînd ni fu somnu măi dulsi, P r ă b ă r b a t dracu-1 aduşi . Vini şî b ă t u îm p o a r t ă Şî p o a r t a fu încuna tă . Să dusă ş-o dz işcune ' Şî b ă r b a t u aşa-m dzîsă : — B u n ă sara , boir iasă, S'i c-ai i n c u n a t în casă ? — Bărbaci , sufli tu mieu, M-am încuriat că m-i rău. I a r t u la s-ai viriit, L u c r u n u l-ai i sp răv i t ? — I o - a m vini[ t ] d u p ă cojoc, Că dzi frig înghieţ p r ă loc. Cojocu-i b ă g a t în ladă , Du-ci , d ragă , şî mi-1 adă ! — I o n u pos că mi-s b icagă. Să dusă b ă r b a t u la ladă, Şî-m află' o păpuş îcă . — Păpuş îcă , d r aga mia, Dzi se-m şădz în lada mia ? — L a s ă - m ă cu D u m n i z ă u , M-am p u s aie că m-i rău . Scoasă p ă p u ş a dzin ladă, M-luvă p ă ' p u ş a la zoc Şî m-o zoacă rumîneşci , Dzi numa i skincei zărieşci.

Şî m-o scapă p r ă f ir iastă Şî s -apucă dzi riivastă. Şî-m ia n i v a s t a la ioc Şî m-o zoacă rumîneşci , To[ t ] dzi p ă m î n t bufăneşci

Rudăria — Aceeaşi.

25

— F r u n d z ă vierdzi dzi să lcu ţă , Scoaci-ţ p a t u măi m î n d r u ţ ă ! — Undzi să mi-1 scot ne icu ţă ? — î n g rădz ină sub gu t în . Spurii-m, m î n d r o , pr -un-să-dz v i n I Că să-dz v i n dzi c ă t r ă dos, Mă împiedzic în rogoz. Şî să-dz v in dzi c ă t r ă faţă, Că cîm-vin ci iau îm b r a ţ ă Şî ci să ru t cu dulsa ţă .

Rudăria — Aceeaşi.

26

Baci-i, D o a m n i , dzi năroc Că la mini n -âvu loc, Că cîn s -o-mpăr ţ î [ t ] nărocu , l e u a t u n s a m fost la lucru Şî cînd a m viriit acasă Şî nărocu să gă tasă . Da urii o d a t cu caru , Mie m-o d a t cu p ă h a r u . N ' i s p ă h a r u n u doplin, Z ' u m ă t a c i cu vinin. N ' ié p ă h a r u n u doras , Z ' u m ă t a c i cu năcaz.

Rudăria — Aceeaşi.

27

Amăr î tu - i amăr î t , Cînd ii o m u năcăj î t ,

J) Pronunţare literară în loc de bădiiţă.

Să cunoaşci p r ă păş î t , Că păşăşci-nsi tonel , Cu năcazu d u p ă iei.

Rudăria — Aceeaşi.

28

P r ă s u b v î rvul *) dzalului , Trese I o n cu m î n d r a lui. Şî ieşîră-n c u r m ă t u r ă Şî să s ă r u t a r ă - n g u r ă Şî p u s ă r ă r ămâ j b u n . — T o t ţ - a n spus , mîndro , ţ - a n spus , Că m ă duc , mîndro , m ă duc , D a r ă t u n u m-ai c redzut . D a r acu voi să m ă credz, Că t r i i a n n u m ă m a i vedz . Trii an , o v r i eme lungă , Poace d o r u să ri-azungă. I o m ă duc , d r u m u udzeşce. Mîndra pl înze şî şuşneşce. I o m ă duc , d r u m u rămîrie, Mîndra plînze d u p ă mine Şî la t o ţ le p a r e b ine .

Şopotul-Nou — Ilie Bălaure, 83.

29

Au că mor , a u că mor, U s t ă n i t şî pl in d ă dor. Cîtu-i dza lu dă na l t , D ă t r i i uorî l -am p r o u m b l a t Şî dă m î n d r a n - a m mai da t . Cuodrule cu f rundză vierdze, Caut p r ă m î n d r a n u să viedze, N u să viedze, n u s-audze, Că n-are , D o a m n e , dă undze . Reaş mur i , moa rca n u - m vine , Reaş t r ă i şî n - a m cu sine, Că cu sine-aş fi t r ă i t , M-o p u s fa ţa la p ă m î n t

Şî d ă m u l t o p u t r ă d z î t . F ă - m ă , D o a m n e , se m-ii faii , F ă - m ă u n b u m b i ţ d-arzint , Să m ă duc p r ă s u p p ă m î n t , P î n la m înd ru ţ [ ă ] - îm m o r m î n t , Să v ă d c u m o p u t r ă d z î t : Mîna cu inelili, G î tu cu mărzelil i , F a ţ a şî sprînsenil i C-alia-m t a i e vînili Şî-m scurcadză dzîlili.

[ In fo rma to ru l p re t inde că el a fă­c u t c întecul :] «D-am iscosît ieu dă plăsere».

Şopotul-Nou — Acelaşi.

30

Dzîsă muica c ă t r ă mine : — însoară -ce , m ă i copile ; însoară -ce , ia p r ă su rda , Că-ţ aduse oi cu s u t a Şî-ţ aduse bo i cu gula . I o d ă m u i c a ascul ta i , C'ineriel m ă însura i Şî p r ă s u r d a o luvai . D ă uoi şî d ă boi im plase, D a r cu s u r d a n - a m se fase. Şî cu su rda é-o să-i fac, O să-i d a u cu maiu-n cap . Dzîsă muica c ă t r ă mine : — N-o omorî , m ă i copile ; Viniri-i t î rgu la Sasca, Du-ce şî-ţ v indze n e v a s t a . N u co ta t u p r i e ţ c u m vriei Dapăd-o p r ă c î ţa lei. Io d ă muica ascul ta i Şî la t î rg călător i i Şî p r ă s u r d a o t î rgui i . Mă-nsurai , luva i p r ă m u t a .

]) Influenţa limbii literare.

Şî cu m u t a b ine-m mierzi, S tă p r ă loc şî îm kimieşci. Şî la m u t a bin-o t r ag , S tă p r ă loc şî-m d ă dîn cap .

Şopotul-Nou — Acelaşi

31

Păsăru ică , m u t ă - ţ cuibu, C-o ven i t b a d z a cu p lugu . P l u g u şădze s u p păr iece Şî bădzi ţa - i d u p ă fiece, Boii pasc la i a rbă vierdze. Păsă ru ică , m u t ă - ţ casa. Io casa m-aş m u t a , N u m ă lasă in ima.

Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.

32

Aşa c în tă m î n d r a sa ra Ca şî cucu p r i m ă v a r a , Aşa c în tă d ă frumos, D ă r ă s u n ă va l ia zos.

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

33

Azungă-ce, mîndro -azungă D o r u mieu la p r îndzu t ă u . Azungă-ce , mîndro -azungă Mila miç L a s ina t ă . Azungă-ce, mîndro , doru-n culmi Şî să mor i ca n i m a - n lumi . Azungă-ce doru-n cale, Şî să mori făr l u m â n a r e .

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

34

Păsă ru ică a lbă bine, Pl înze in ima în mine Ca copilu-al d ă t r i dzîle.

Copil mic m ă i insa tă , D a r in ima miç n i soda tă .

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

35

Mă dusăi la L iupcovâ , L a d răgu ţa I lenâ . Légai calu la feriastă. — Şădzeţ ! — B u n ă sara-n casă. I a - m pusă s ina p r ă masă . Io sinai şî m a i r ă m a s ă . I a m ă r u p s ă a m u s t r a : N - a n si n a t n u m a la iâ. I o z u r a m şî n u pr ia , Că şciam că-i c am aşa.

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

3G

Sus la m u n c e ploaie, riinze, Mîndra miç şădze şî plînze. Zos p r ă sace roaua cadze, L a m î n d r u ţ a m-aş abace. Şî uşîli-s încunace ; L a feresc o p u s ficră. O ghindzi t că să pier. N - a m per i t cîn a m fost mic, D a r acu că mi-s voinic ? N - a m per i t cîn a m sup[ t ] ţ î ţ ă , D a r acu cîn a m d r ă g u ţ ă ?

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

37

Coborî, D o a m n e , p r ă p ă m î n t , Să viedz maiki l i c u m plîng. Maikili d u p ă v iu ţ [sic], Fiçce mar i d u p ă d r ă g u ţ , Nev ics tă d u p ă b ă r b a t . F r u n d z ă v içrdze floare mare , Io m ă duc mîndro-n că tane , T u rămîn şî spală ha ine .

Să speli şî n ă f r a m a mia, Care-an şcers l ac rămî cu ia. As tăz , mîne şî po imîne , R ă m î n , mîndro , făr dă miiie. I a doru şî-1 p u n e b ine î n t r - u n corn d ă c î rpă riagră Şî mi-1 b a g ă - n fund la l adă L a t r i dzîle ia şî-1 c a u t ă . Dăcă- i c î r p a - m p ă t u r a t ă , I a c î rpa şî m ă jălieşce, Că şî io p r ă undz-oi fi, T o t la cine m-oi ghindzi . P a n ă l iagră dă cocoş, Ilia-i în Logoj Şî criseşce să-1 jăleşc Cu k i ţ ă ' l e v ior in tă , Cu co t r in ţa -n tur ieca tă , Cu k imieşă dă b u m b a c , Cu doi t r îndăf i r i -n cap Şî cu p ă r u r ăcedza t .

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

38

Okilor dă plîns top i t , Culcaţ î -vă şî mur i t , Dăc-a ţ fost rienărosiţ, â - a ţ . i u b i t n u mă i găsî ţ . P l înzeţ okî şî l ă c r ă m a t , Că voi v i - să ţ v inovat , S-aţ iub i t n u mai aflat, Se vedze ţ n u ma i lăsa t .

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

39

Muică u r î t u m ă sere, N u m ă d a făr dă plăsere ! Muică u r î t u ce -n t rabă , N u m ă d a făr c î rpă n a g r ă ! Că şî u r î t u are liac : Cu p a t r u scîndurî d ă b rad Şî crusa dă l emn usca t .

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

S'irie vine, nu- i d ă mine , S ' ine-n t rabă , iar n u - m plasi , S ' ine-m plase, n - a m se-i fasi.

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

41

P r îngă casa mîndr i t rec , Cu n imica n u m-aleg. D-aş şei b ine , m-aş aleze, D ă t r i ori p r ă dzî reaş t r içée . Dacă, mîndro- ţ pa r e rău , îngrădzeşce d r u m u mieu T o t cu in şî cu pelin Şî cu crenzi d ă băgr in , Ca, m î n d r u ţ ă , să mă-nsp in , Ca la cine să n u vin .

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

42

Iubieşci -mă, neică dragă , Iubieşci -mă, dacă - ţ p lac , D a c ă sîlă n u - ţ fac. Iubieşc i -mă dacă vriei , C-acolia m - a ş c a p t ă tr i i : Unu- i D u ţ ă cu Măcei Şî i ieicuţa-i p r îngă iei.

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

43

F r u n d z ă dă br iboi . C-aflai, curvo, ieu cu doi. U n u ce bă ia p r ă space, Zuraş , curvo , că ţ-î frace. U n u ce bă ia p r ă păr , Zuraş , curvo , că ţ-î vă r . I a dzî, mîndro , şî ce zoară , â-a i iubi t t u t o t să moa ră , N u m a ieu să ma i t ră iesc , P r ă m î n d r u ţ ă s-o iubăsc .

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

Dă-i , D o a m n e , moarce-n casă L a copii şî la nevas t ă Sî la todz d în casă, N u m a p r ă neică să-1 lasă .

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

48

A m audzî t , badzo , a m audz î t , Că s-ar fas[e]-o m o a r ă - n v în t Să masirie au r ş-arzint . D a r la ia Sine să d u s a ? Fiece şî nev ics tă . L a fiece g u r [ a ] - a m a r ă S ă duse t o a t ă ţ a ra , L a muieri-i gu ra dulsi , N ' i m a nu să mă i dus i .

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

49

H a i să dzîsem unu , Să să facă doi. D o a u ă ţ î ţ ă f a ta are. Să b e m vin, să bem vin , Să ne vesă l im. Foa ie dă măs l in Şî d ă rosmăl in .

H a i să dzîsem doi, Să să facă t r i i . T r i pisoare L a căldare, D o a u ă ţ î ţ ă f a ta are. Să b iem vin , e tc .

H a i să dzîsem tr i , Să să facă p a t r u . P a t r u roace caru are Tri pisoare la căldare. . . .

H a i să dzîsem pa t ru ,

— Mare-i noapca şî săfiin, Dar t u , badzo , n u măi v in . Vădzînd că t u n u mă i vin, Pusă i d o r u căpă t în Şî va i că r ă u m ă uodzini i . — Io p r ă d r u m a m zăbăv i t L a o mică dă fer iastă Şî la o m î n d r ă d ă nevas t ă . D-aş avea şî io n e v a s t ă N-aş aserâ la feriastă, Să v ă d m î n d r ă m i ş o iesă. N u e m î n d r ă m e S'i-i al cîne d ă b ă r b a t C-un d ă r a b d ă l emn uscat , J a p , j ap , j a p la mine-n cap . Trecui z îdu d ă urdzîs , Cu curu pl in d ă beşîs.

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

45

Du-ce, mîndro , dusi-c-ai Şî d r ă g u ţ să n u m a i ai, Că d r ă g u ţ c u m ţ - a m fost ieu N u ţ - a r ma i da D u m n i d z ă u . D a r aşa cu b u d z ă moi Ar măi fi şî prî la noi.

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

46

Liagănă-ce , codrule, Piee-ţ f rundza galb ină . Galb ină şî usca tă . Să şei, m înd ro , ieşc lăsa tă .

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

47

Sine iubieşce şî ţ îne : Dă-i , D o a m n e , nă roc şî b ine . S'irie iubieşce şî lasă :

Să să facă sins. S'iné dziedzice la o mînă , P a t r u roace c a m are. . . .

H a i să dzîsem sins, Să să facă şasă. Şasă boi la p lug să mînă , S'inz dziedzice la o mînă. . . .

H a i să dzîsem şasă, Să să facă şapce. Şapce dzîle-n s ă p t ă m î n â , Şasă boi la p lug să mînă. . . .

H a i să dzîsem şapce , Să să facă opt . Op-pisoare r acu are . . . .

H a i să dzîcem op t , Să să facă noauă . N o a u ă luri muier ia poa r t ă , Op-pisoare r acu are , Şapce dzîle-n s ă p t ă m î n ă , Şasă boi la p lug să mînă , S'inz dzedzice la o m â n ă , P a t r u roace caru a re , Tr i p isoare la că ldare , D o a u ă ţ î ţ ă fa ta a r e . Să b iem vin, e tc .

(Cîntă fiecili la şădză tor î aşa , la pietrieéeri.)

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

50

Să dusă m ă t u r a la t î rg , [ m ă t u r a la t î rg ,

Să c u m p e r e u m pu i . P u i u dzîse c m m p i r i . C'ir impirî m ă - n t r a b ă , N 'e icu l i ţă dragă .

Să dusă m ă t u r a la t î rg , [ m ă t u r a la t î rg ,

Să cumpere o r a ţ ă . R a ţ a dzîse r acu-macu , P u i u dzîse cir impiri . C'ir impirî m ă - n t r a b ă , N 'e icu l i ţă d ragă .

Să dusă m ă t u r a la t î rg . [ m ă t u r a la t î rg .

Să cumpere o gîscă. Gîsca dzîse rûsun-fûsu,

R a ţ a dzîse, e tc .

Să dusă m ă t u r a la t î rg , [ m ă t u r a la t î rg.

Să cumpere o curcă. Curca dzîse lu lu-mă, Gîsca dzîse, e tc .

Să dusă m ă t u r a la t î rg , [mă tu ra la t î ig ,

Să cumpere o oaie. Oaia dzîse t u n z i mă , Curca dzîse, e tc .

S ă dusă m ă t u r a la t î rg , [mă tu ra la t î rg ,

Să cumpere u m porc . P o r c u dzîée t a i e -mă , Oaia dzîse, e tc .

Să dusă m ă t u r a la t î rg , [ m ă t u r a la t î rg ,

S ă cumpere o vacă . V a c a dzîse mulz i -mă, e t c .

Să dusă m ă t u r a la t î rg , [ m ă t u r a la t î rg ,

Să cumpere u m bou . Bou dzîse zugă -mă , e tc .

Să dusă m ă t u r a la t î rg , [ m ă t u r a la t î rg,

Să cumpere u n cal. Calu dzîée h a m u - m ă , e tc .

Să dusă m ă t u r a la t î rg , [mă tu ra la t î rg ,

Să cumpere o fa tă . F a t a dzîse m ă r i t ă - m ă , Calu dzîse h â m u - m ă , Bou dzîse zugă -mă , Vaca dzîse mulz i -mă,

P o r c u dzîse t a i e -mă , Oaia dzîse tunz i -mă , Curca dzîse lu lu-mă, Gîsca dzîse rûsun-fûsu, R a ţ a dzîse r acu-macu , P u i u dzîse c4rimpiri, Cirimpirî m ă - n t r a b ă , Neicul i ţă d ragă .

Şopotul-Nou - • Aceeaşi.

S T R I G Ă T U R I

51

Cîn zoacă [la n u n t ă ] , c în t ă ţ igan i dîn gură :

U n t , soacră, u n t , Că b u n piepcin ţ - aduc . Unze, soacră, p ragu , Că ţ - a d u c p r ă d racu .

Bozovici — Iglica Bufta, 50.

52

Kiocesc [la n u n t ă ] : Mă-nsura i , l uva i muier i , L u v a i m u m ă mumi i mieii. Ieşî no ra în obor, Dar fug boii d ă s-omor. Na-na -nâ , Boiafie, na , C-asta n u ie moa rca ta , Ci ie ia, muier ia mia . Aj dué-o m a r ţ la t î rg , Nié d racu n u - m dă nimic. Aj da o cu s t r ic cu to t ,

Dă mi-ar d a s m e v a u n zlot. Bozovici — Aceeaşi.

53

I i iu soarăăă , Că gôvia ni k ioară . I i iu n u n t ă ă ă , Că govia-i c u r t a .

Bozovici — Aceeaşi.

54

Zoacă, mîndro , n û ce da . Că k imieşa nu- i a t a . Şî cojocu d ă p r ă cine î i l u v a t dîla vesirie.

Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.

55

H o p , cicăloasă. é ine ce făcu f rumoasă , O, P ă u n a , rupcigoasă ?

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

TRADIŢII. VIEAŢA DIN TRECUT

56

[Spuneau bă t r ân i i că mai d e m u l t nu e rau d r u m u r i , şosele, în A lmă j .

Almăju l era legat de regiunile vecine pr in poteci . T r a n s p o r t u l se făcea pe cai sau se lua sarc ina în spa te .

Almăju l e ca o albie. Mai de m u l t era apă pes te t o t Almăjul . î m p ă ­r a tu l T r a i a n «cu că tănimea» a făcut d r u m apei Nerei spre D u n ă r e .

De fap t spre apus , dincolo de Şopotu l Nou, se îngus tează valea Nerei şi formează u n defileu.

D u p ă ce s'a scurs apa , s 'a a d u n a t popor din t o a t e păr ţ i le . Astfel s'a p o p u l a t Almăjul . ]

Bozovici — Ion Verindeanu Beică, 4 7 .

57

A m audz î t d în bă t r î h că biserica noas t r ă îi f ăcu tă d ă op t numere , ma i m u l t nu . î n t r - a l e op t numere , cu policra Cosa, Jorkescu , Ki t r ine -scu, Pîşlea, Ter ianu , Budu , Popî ' şc . Aşca familii o făcut biseri­ca as ta .

[Pe a tunc i e r au 280 n u m e r e în sa t ; a cuma s u n t pes te 1000. Turcu l a a v u t ce t a t e de p ă m â n t în c a p ă t u l sa tu lu i .

In fo rma to ru l p re t inde că t o a t e informaţi i le de ma i sus le-a cet i t :] «îi scris în istorie».

Bozovici — Nicolaie Jurkescu, 60.

58

Năince s-o k i e m a t Marzina [satul] şî iei o fost m a i în sus, [cam la 1 k m . sp re Sud] .

Dîn povestîr i l i bă t r în i lor aşa să şcie că, năince d ă R u m î n , o fost u m popor u n g u r a şădza t , n u p r ă locu ă s t a undze a s t ă d z să află Bănia , dar m a i în sus cu v ro doi ki lometăr î , la m o a r a lu Procôpie . Şî acolo ar fi fost s a t u a la care l-o k i e m a t Marzina . D a r p r în năvă l i rea Tursi lor , Ungur i a u pă răs i t c o m u n a lor şî locu o r ă m a s dăşă r t . Să dzîse că cînd au fuzit Ungur i d ă Turs (au fost d ă Turs spr înj î ţ ) , a r fi făcut o boa i t ă m a r e : I ,acu lu Săbişcan. Ş-acum să află acolo h î rbur î d ă oală. Lucrur i le co­muna le le-o p u s acolô şî iei o fuzit.

Rumîh i or ven i t ca fugari, s căpa t d în robia Tursi lor , ca păs to r i d ă vice. O t r ă i t îm p ă d u r i , îm peşciră . Apoi a t u n s s-o a şădza t m a i a m î n a t Rumîn i .

Bănia — Ion Borozan, 83, fost subofiţer.

59

T a t a m e u iei o m u r i t dă obdzăşîdoi d ă ah. Iei m-o spus dîla bă t r îh i

lui că t o t aşa o foz dă mare s tă jăr iu *) şî iei ar fi fos pus dîn vr iemia U n ­gurului , dă c înd o fost Ungur i p r ă aie. Şî-n P r u n c a Mâierului şî-n Cracu Comorî şî-n K i a c o ţ o şăzu t Ungur i şî-n Gaura Corni ; acolô-i pieşciră.

D u p ă - m p ă r a t u T ră i an o fos şî Das pr-aisa. Bănia — Ştefan Şuşară, 64.

60

I e s t ă o pieşciră m a r e la P îndză acolô la Kiaco ţ . Şi ma i ies tă u n loc, i a ră la Kiaco ţ , la Zbăg. Acolô s-o p i t u l a t oamirii d ă Turc . Şî mă i ies tă u n u lă Voiriicoţ, i a ră o pieşciră mare d ă s-o zbăgu i t oamini .

Bănia — Acelaşi.

61

Am fost îm bă t a i e ş-a tunsa a m fost în Albania . Ş-a tunsa a m m ă r s cu rieşce t unu r i , să le dusem la front. Ş-atuns m - a m înt î ln i t cu o muiere ş-am seru t c î ta pîrie să-m dze p r î n t r u bari, să-i plăcesc, sîrbieşci. Şî ia o ghindzi t că mi-s Ungur . Ş-atunea ia o spus că n-are . Şî virie o fa tă a iei şî ia spurie :

— Mamă, m a m ă , h a i d â ţ acas că sîn f lămîndă. Ise rumîrieşce. Dzîc : — P r î n t r u se n u grăiesc, fa nevas tă , rumîrieşce. I a o dzîs : — F r u m o s grăieşt î rumîneş te , ţ u c u - t e dă f ra te 2 ) . Ş-a tunsa spurii : — Ţ-dau cî ta măla i că n - a m pîni . Ş-atunsa a m v r u t să-i dau bari .

N-o p r i m i t bari dîla mine . î n vo rba aia a noas t r ă o măi viriit u m p o p ă . Ie ra cu u m pisor dăscul ţ , u n u - n c ă l ţ a t . Dzîc :

— D o m n u pr io t , d ă se n u ieşc incă l ţ a t . Dzîse : — A m a v u t n u m a o păr ieke d ă p ă p u s şî u n u l -am d a t la mieşcer să-1

kicască. A m fost în Gâbrova ; o fost un sa t mic . Bănia — Acelaşi.

62

î m pa t rudză-ş î -op t a m fost la şcoală. O viriit Turs i ; o ş ăd zu t o s ă p -t ă m î n ă . O ieşît popa Dobromi r şî popa Gruia ; li-o ieşît nă ince . î n t u r n u bisărisi o fost şă lbocu lor. P r ă Val ia-Mare a m fuzit . Tursi o spus că iei o d a t con t r ac t popilor că, cît o fi n a m d ă Turc , n u vo măi virii-m Băriia, f i indcă i-o p r imi t cu bucur ie .

Bănia — Crăsun Dârliau, 97.

') între Bozovici şi Bănia, la marginea şoselei, este un enorm stejar secular, uscat de vreo doi ani. Aici e centrul Almăjului. Vezi p. 29.

2) Subiectul imită pretinsa pronunţare a femeii.

63

S a t u o fost m ă i mic . N-o fost s lobod în vr iemia aia să p u n ă c ă t a n ă cînd o fost unu-n casă. N-o fost căş d-aiéa dîla dos la vale , n u m a p r u n .

Bănia — Acelaşi.

64

î n v r i emia aia n-o fost car ferecat la n ima , n u m a d ă lemn. Şi zăvoa-răli o foz-dă corn ; şî p lugu t o t d ă l emn.

Roţî l i l e -mped 'eca cu gujbî d ă lemn. Şî lemnil i le lega iar cu gujbî d ă lemn. Cu lişîţîli aduéa l emn dîla p ă d u r e .

Bănia — Acelaşi.

65

Moşu F r a n ţ c înd o p r imi t împă ră ţ î i a , a m foz-dă şcoală-n vr iemia ha i a . A m î n v ă ţ a t m u ş t ă r u cu p u ş c d ă l emn. Ş-am făcut prezentfr la S'orogău. A tuné o vini t î m p ă r a t u d-o vădzu t Bănil i .

A 'pă i c înd o v in i t împă ra tu , o v in i t cu a l t î m p ă r a t . I e ra budza t , u r î t ; i-o fost u ică la F r a n ţ Iozif. I-o d a t împără ţ î i a la nepot .

Bănia — Acelaşi.

66

Ar fi fost T u r s aisa, p r în audzî re . P r ă u r m ă d-aié s-o dus în Rîşâva . Cînd a m fost la şcoală, Turei o fost în Rîşâva . P r ă u r m ă s-o dus în uos-t r u , în Adacal ia . A 'po i d u p ă ée m-o l ă sa t dîn că tăn ie , i-o spr înj î t d-a-colô să să d u c ă la s a t u lor.

O v in i t d u p ă Turé Sîrbi. Sîrbi i-o zăgoni t p r ă Turé . L a Turs i ai Morţ , acolo i-o omorî t . I -o acupi t în kieia aia, d încoas dă Û r é g o v a .

Bănia — Acelaşi.

67

Acolo ies tă u n loc. Acolo s ă -mpreună t r i api : Nergăn i ţ a , Băniieşu, şî Coşâua. I ,a locu a la iestă p ă d u r i m a r i şî ies tă s t ins mar i dzi p i a t r ă . P r ă v remur i l i viekî a r f i -mblat huo ţ î dzi codru p r ă acolo. O v in i [ t ] dz im P u s t ă . Şî iei o-mblînd pr în Rumîn i a , o-mblînd p r în Turs ia , p r în Sîrbia . Şî furau b a n dzi pr î la bisăris , dzi pr î la boga t . Şî iei o ascundz înd b a n i pr î la locuri numice , pr î la dzalur î mimice şî pr î la izvoară şî pr î la fîntîn ; o făcînd s ămn i pr în p ie t r i şî p r în crue şî p r ă lemni , că să şcie iei să ia v r - o d a t ă dz-acolô cîn să lasă dzi hoţ î ie .

Şî u n u dzila noi , u n moş bă t r în , şădzîn la uoi , o aflat acolo, la

FOLKLOK DIN VALEA AJLMÀJULUI 8 l

Botu Calului, în t r -o pol i ţă dzi p i a t r ă , o aflat ban . Şî moşu ala îm spună mie că şî ban i i-o sicit, că îs făcut dzin o mie şasă suci şaidzăşâsă. Iei o ş ădzu t la uoi şî i-o spus doi oamin b ă t r î n că să cauci la Bo tu Calului şî, undzi vo afla o crusi p r ă p ia t ră , să facă măsură p r ă apă-n sus, ş-acolo vo afla făcut dzin socan u n c întar î p r ă p ia t r ă . Ş-acolo să cauci că n u m a va luva muşk iu dzi p r ă p ia t ră .

O a v u t p lanur i dzi p r ă v remia hoţi lor . Iei n-o foz dz-ais , o foz dzin-tr-alci pă r ţ .

Borlovenii-Vechi — Petru Mengu, 55.

68

O fost u n sa t ais p r ă vale ; s-o n u m i t Scorţar î , n-o a v u t să facă şîndzile ca acu [din «coajă dzi cei» au făcut acoperiş la casă ] .

S-o-mmul ta t sa tu şî s-o m u t a t încoas, [mai la va le ] . Şapce bordzeie o fost acolo. S-o t r a s la p ă d u r e .

O spus că la Cîmpu Gîrboţului o fi fost vr-o po iană . Acolo o şciut iei c-o fost o po iană . Acolo o vi ni t cai sălbacis.

Am audzî t că Almăju o fost înkis dzi a p ă şî s-o slobodzît a p a că t r ă Sasca-m vali . P r ă Keia Săski o puşca t . Valia as ta o fost înkisă.

[Zice că T ra i an a t ă i a t ieşire spre Sasca] . Borlovenii-Vechi — Meilă Mengu, 84.

69

I e s t ă ap roape d o a u ă suce dă aii [de când s'a în temeia t s a tu l ] . S-o-m m u l t a t acolô la Şopotu ăl Vekiu ş-o ven i t d u p ă p ă m î n t . Urii s în t ven i t dîla Rumîn i a dîla D r u m u Oii. Aşa m-o spus bătrîrii mei .

[Cătunul] S tăns i lova . I e s t ă acolô p r ă s t ă o su t ă d ă colibî, p r ă dzalurili ă ' l ia. Dzalu Stănsi lovi . D-âia i-o dzîs Stănsi lova, că acolo o s t ă to r i t Turs i a t u n s cînd o fost Turs i . C-o fost Turs i pr-ais p a t r u d z ă s d ă ari. Ais d-aia-i dzîse Groş, că s-or dz imiea t dă or r ămas m o r t ca groşî, a noşci p ră Turs .

Şopotul-Nou — Ilie Bălaure, 83.

70

Guiiişci [dealul deasupra sa tu lu i ] . L,a Arie, acolô la Guiiişci, să văd ară tur i l i şî a r ia undz-o t reera t . D u p ă vîrv, dzincolô, să cunoaşci bini c-o fost ocnă, o fost r u d ă . A tuns

o fost pădu r i pr-ais , n u m a acolô o fost po iană . Aşa audzîi dzin b ă t r î n c-ar fi fost pădur i , smidă , p ră is p r ă lun-

sili noaş t r i . P r ă u r m ă li-o d a t cîc-un d ă r a b dzi smidă dz-aia, ca să taie ,

să p u n ă bucaci . Cu bă ta ie i-o făcut dzi să cu ră ţ ă . Care n-e lucra t , l-o bă t î nd , i-o d înd la cur .

Ai b ă t r î n o-mbla t v a r a în soaris, în n ă d r a z ş-o fost cîci t r i izăs în t r -o casă şî n-o a v u t sobă, num-aşa . Sic-o făcut focu în mijlôcu sobi, ca lăieţî, ş-acolo o d u r m i t t o ţ , aşa-n roa t ă , p r îngă foc.

Rudăria — Minai Dobrén, So.

71

A t u n s o fost R î şâua a Turcu lu i . Ş-aşa î m p ă r a t u cu T u r c u o d a t r ă m a s că să facă o bo rugă î m p ă r a t u nos t ru că să mia rgă boruga aia p a n ă la Işă ' l r i i ţa . Ş-acolo să facă o moa ră şî moara aia să facă o pîrii. Ş-atunsa, dacă fasi pîiîa, r ămîn i R î şâua a împă ra tu lu i nos t ru . î m p ă r a t u nos t ru o făcut ş-o dobîndz i t R îşâua fără bă ta ie , fără nimic. Ş-a tuns T u r c u s-o dus .

Rudăria — Patru Didrâga, 72.

POVEŞTI, LEGENDE, S N O A V E

72

âic-o fost u n u o m ş-o a v u t o fa tă ş-un copil. Ş-o mur i t mumă-sa . Ş-o l u v a t a l t ă muiçr i . O l u v a t m u m ă vi t r ică la ăi doi copii. Şî ia o dzîs că să-i ducă copiii, c ă t r ă b ă r b a t . Şî b ă r b a t u o p l ica t cu iei. Şî fa ta o fost mai mar i şî copilu mai mic. Ş-o l u v a t fa ta s inuşă. Cît o miers , o p r i să ra t s inuşă. Şi t a t ă - so i-o dus îm pădur i , pus t înă tac i , undzi n-o fost l i ima ş-o dzîs că să dusi s-aducă l iemhi. I-o lăsa t la foc ş-o pus cu rcubă ta -n l iemn. Cîn v î n t u o bă t înd , c u r c u b ă t a o făcînd soc-soc în l iemn, copilu dzîcînd c-audz vini t a t a cu l iemni. Şi p r ă u r m ă sică o şădzu t doauă dzîli acolo, o vădz-că n u mai vini t a t ă - so . A t u n s o p l ica t năpoi acas şî s-o dus t o t p r ă u r m a sinuşî. A tunéa sara o azuns şî s-o p u s d u p ă uşă. Şî ia o dzîs : Viedz, dăc-ar fi copiii, ar s t r înzi droburi l i dă p r ă masă . A tunsa fata o dzîs : Hă-n-a i s , m u m ă . Atunéa ia o dzîs că n u i-o dus . T o a t ă noapca s-o sfădzit şî dz imiha ţă i-o l u v a t şî i-o p rodus . Şî fa ta o l u v a t t ă r î ţ ă . O pus t ă r î ţ ă l i p r ă d r u m şî vulpi l i o mînca t t ă r î ţ ă l i . Ş-atuns u- o mă i v in i t ; o şădzu t aeolô-m pădur i . Şî află o bal igă dă s u t ă ş-o puiii-n foc, ca să facă t u r t ă , fata. Şi vini D u m h i d z ă u cu Sfîntu P a t r u şî dzîsi că s-au în foc, c ă t r ă fată. Şî ia o dzîs că i-i ruşîfii s-o scoată . Ş a t u n s o dzîs Dumhi ­dzău că s-o scoată . Şî cînd o scos-o, o fost o m î n d r ă dă p i tă . Cît o t ă i a t dîn ia, o procr iscut p i ta . Şî Sfîntu P a t r u i-o făcut u n arc bă ia tu lu i să puşki joavih . Ş-a tunsa o t r ă i t iei m u l t ă vr iemi acolo în pus t înă tac i . Şî iei să dusi v r -oda t ă la urc şi viedzi v r -o vulpi . Ie i încinzi a rcu să dze-n ia. A t u n s a dzisi :

— N u da, Pe t re -n mini că mi-s greoarii. Ţ-oi da u m puişor ; ţ~o p r in -dzi o d a t ă bini .

Mînidzî să dusi . Află o lupoani . Lupoar ia iar aşa dzîsi că să n u dze-n ia, că-i greoarii. L a a tr i i l ia dzî află o ursoatii . Aia iar aşa dzîsi că-i greoarii şî-i d ă u m puişor, iar îi vo pr indzi o d a t ă bini. Şî i-o c ă p ă t a t t o ţ t r i i puii şî i-o criscut mar i . A t u n s soru-sa să-ndrăzeşci cu v r - u n zmău . Şî dzîsi z m ă u că t r ă soru-sa că c u m să facă să-1 p r ă p ă d e a ­scă p r ă fraci-so. Soru-sa dzîsi că nu p o ţ să-1 omorî , că-s pui i cu iei. A t u n s soru-sa dzîsi că să-i lasă u m pu i şî iei că i-i u r î t t o t s ingură. Apoi mîn i ­dzî o dzîs că să-i lasă t o ţ t r i i ogarî lui , că o zb iera t ăla făr dă iei. A-t u n s i-o lăsa t t o ţ t r i i . Ş-atunsa iei să dusi-m pădu r i singur. Şî z m ă u vini şî bagă căţă i i -n t r -o si taci şî pl iacă d u p ă iei. Şî l-o aflat p r ă iei. O dzîs z m ă u că t r ă iei :

— Pe t r e , ci mănînc . Ie i o dzîs că-i dă să-i roadă curaua dîla ce-şî ' lă şî iei s-o sui t î n t r -un copas , P a t r u , ş-o dzîs :

— L a s ă - m ă să str îg că pier şî pier voinic cinăr . A t u n s o dzîs, isi : — U u u , uşor ca v în tu , grieu ca p ă m î n t u , na , cuculi , na . A t u n s o audz î t vulpia : — Audz , s tăpî i ioru nos t ru cum să va i ră . A t u n s a lupu i-o d a t o p a l m ă

vulpi ; o dzîs că minei . Şî p r ă u r m ă cînd o s t r iga t a doaua oară o a u d z î t lupu . Şî cînd o s t r iga t a t r ia oară , a t u n s o audzî t ursu. O dzîs, isi :

— Audz s tăpî i ioru nos t ru c u m să vairă , isi. Cînd o da t î ursu, s-o sodomit zîdurili ; o iişît vu lpea afară. Cînd o d a t lupu , o ieşît şî iei afară. Cînd o d a t ursu, o ţ î şn i t t o ţ t r i i

afară. Cînd o azuns afară, o dzîs că c u m să să d u c ă iei, ca v în tu o ca g îndu. O dzîs :

— Ca gîndu, că stăpîrioru nos t ru pieri a cuma . Cînd o azuns acolô , o dzîs z m ă u că t r ă P a t r u :

— Cobor-ci dîn copas, să ci măn înc . A tuns ogarî o şî azuns . A t u n é o dzîs :

— Fasiţî-mi-1 p r a u şî pu lbă r , n u m a untur iéa s-o aleziţ d în iei. A t u n s a o ales u n t u r a ş-o pl icat la soru-sa. Cînd sara o azuns la soru-sa o-n-é in ta t u n t u r a la foc ş-o dzîs :

— Cap tă soră la mirii. Ş-atuns i-o d a t cu u n t u r a p r ă s t ă uokî , iei iei, ş -o-nt răbat-o că : —- Cum viedz a c u m a ? O dzîs : — Ca p r în urekil i acului . I-o d a t a doaua oară . O dzîs că viedzi ca p r î n sîtă. A t u n s a i-o d a t

ş-a t r i a oară . O dzîs că nu viedzi n iscum. Şî p r ă u r m ă o dzîs că s-o d u c ă p r ă ia undzi o omorî t p r ă zmău . Ş-o dzîs că să-i dze u n os. Şî i-o d a t u n os. I a o pus osu bini. Ş-o năpus t î t -o fraci-so acolô. Şî iei o p l ica t şî miergînd p r ă d r u m află o fată d ă - m p ă r a t că plînzi la vr-o f în t înă ,

că a şcap tă s-o mănînse v r -un ba laur . N u li-o d înd a p ă bă l au ru în s a t u ăla n u m a dacă i-o d a t cap d ă om să mănînse . Şî a t u n s a P a t r u o dzîs că t r ă fa tă că să-i capci-n cap . Iei o fost a d u r m i t şî fa ta d ă - m p ă r a t l-o s t rop i t cu-o l ă c r ă m a cînd o v ă d z u t că iesă b ă l a u r u . Şî iei dzîse :

— O, fie-ţ c u r v ă m u m ă - t a . L-o ars cîn s-o dăsc ip ta t . Doauăsprăs i săzeţ o a v u t la a rc ş-o

omorî t doauăsprăs i capici. Bă l au ru o a v u t doauăsprăs i capici. Ş-a tunsa s-o-mplut lumea dă apă . Şî iei o t ă i a t v î rvu la l imbi la

ba laur ş-o dzîs c ă t r ă fa tă că s-să duc-a cas. Şi iei o l uva t ogarî şî s-o dus . î m p ă r a t u o -n t r ăba t fata că c u m o scăpa t . Iei vr ie s-o dzedup-aă l a cari-o scăpat-o p r ă ia şî să-i dze zumă tac i împără ţ i a lui . U n Ţîgan audzi şî să dusi şî ta i i gutûr î l i la l imbi la ba laur . Ţ îganu spurii că iei o omorî t bă la­uru. F a t a spurii că nu. î m p ă r a t u vr ie să facă n u n t ă cu Ţîganu.

Şî a t u n s a cînd să fie n u n t a cu Ţîganu , provini P a t r u cu ogără ' i i lui . A tunsa fata s t r igă că iei îi, da r nu-i Ţ îganu .

— Asta-i t a t ă . A t u n s o a r ă t a t iei vîru la l imbi, nu ca Ţ îganu gut i i ru . A t u n s a

s-o-ntocmit să facă n u n t ă cu iei î m p ă r a t u . Ie i o dzîs că s-o aducă şî p r ă soru-sa la n u n t ă . Ş-a tuns s-o dus după ia ş-o adus-o la n u n t ă . Şî s-or cununa t . Şî s-aşcarnă sara dă culcări . Ş-atuns soru-sa o dzîs că să araci undz-o făcut aşcernu tu la ăş-cinerî. Şî ia pun i osu dă z m ă u acolo. Şî moar i P a t r u . Şî p r ă urmă-1 îngroapă p r ă P a t r u . Ş-a tunsa că ţă i i s t au p r ă m o r m î n t u lui. Nu- i poaci dăzgîrni riima. Dzîsi vr-o soară că :

— Pr indz i ţ o soară -bară ca mini şi să-i rup i ţ capu p r ă s t ă iei, că-nvie mă i f rumos d ă cum o fost.

Vulpea o dzîs : — Vină măi ap roape , că n i - săm surdz , n -audz îm dă pl îns . Şî cînd s-o cobor î t soara, h a ţ cu l aba p r ă ia. Şi i-o rup [ t ] capu şî

P a t r u o-nviat . Şî s-o dus şî p r ă soru-sa o omorî t -o a t u n s , şî p r ă Ţîgan . Bănia — Lisăvieta Puia Lăban, 67.

73

[ P O V E S T E A L U C E F E R I L O R ]

Lusafărî . U n u l-o făcut lupoafia şî u n u l-o făcut oaia. O fost u n pă­curar i la oi. S-o slobodzît l upu ş-o l u v a t o oaie. Acu păcura r iu o s u d u i t : Dacă vii fi lup ş-ai l u v a t u m berbiese. Dăc-o fi lupoane ş-o l uva t oaie, iar o sudui t . O dzîs d ă ruşîrie. Ş-atunsa, o fost lupoane ş-o l u v a t oaie. Şî iele o porn i t greoane. Ş-atunsa lupoafia n-o mînca t oaia. A t u n s a iele-o făcut doi copii. O crescut mar i . Şî iei ş-o făcut u n arc ş-o pr ins la joavin cu a rcu ş-o mînca t , o t r ă i t . Acuma dîla o v reme să duse lupoana cu oaia la apă să bie apă . Trese oaia dîla vale. Lupoan i i s-o făcut kefu să mănînse oaia :

— N u - m sodomi apa , că ce măn înc . Triese oaia dîla dzal : — N u - m t u r b u r a apa , că ce mănînc . A tuns o mînca t -o . Să duse la

copii. Dzîse copilu lupoani : — M a m ă , undzi- i m a m a ? — Io n u şciu undzi- i , o dzîs. A 'pă i ise : — D a c ă n u şeii, m ă doare capu. î m dai c î ta ţ î ţ ă pr în j îpu ăsta . O spa r t u n j îp şî i-o d a t ţ î ţ ă p r în j îp . Ş-a tunsa o str îns-o : — Acuma , m a m ă , undzi-i m u m a ? A t u n s spune . Ise : — A m mînca t -o . — O n u mai avuş î ' ş si să mănîns , n u m a p r ă ia ? Atunsa , dacă n-ai

mai a v u t si să mănîns , şădz asia. — A c u m a noi, frace, h a i d â ţ în lume, c ă t r ă fraci-so. A t u n s a o miers cît o miers. S-o dă spă r ţ î t d rumur i l i . A t u n s iei ş-o pr i ­

men i t boţîl i . O d a t ăla b o a t a ăluia ; ă la o l uva t p r ă ăluia. Ş-o dzîs aşa : — Dacă vii pieri t u , frace, nă inca mie, să pise t r i p icur i dă sînze î m

b o a t a mic ; dăc-oi peri io, să pise t r i picuri dă sînze îm b o a t a t ă . Acu ala a uoii l-o k i ema t Bosioc şî ala a lupoani l-o k i ema t Seme-

riie. Acu ăla a oii o azuns î n t r - u n oraş. Acolo s -o-nvăţa t o ha lă şî t o a t ă

sara ia cîc-un copil ; îl mănîncă . Iei s-o-nsurat . S-o dus la o muiere-n casă şî s-o-nsurat . A c u m a iei dzîse :

— Mă muiere , io m ă duc d u p ă hala aia s-o aflu, s-o omor , că-n t o a t ă sa ra ia cîc-un copil. «Aulă'lă, aulălă, l u v ă ' B a b a Col ţa tă copilu».

— Ba n u ce duse, ise, că sine s o dus , n-o mă i veni t . I se : — Că-m iau cîni cu mine şî m ă duc . Ş-o l u v a t cîiîi şî s-o dus . O miers cî t o miers p r îm p ă d u r e , o făcu t

focu ş-o şădzu t la foc. Audze că dzîse d îm p ă d u r e : — U h u h u , Bosîioc, mor d u p ă foc. — Vino, baico, ce-ncăldzăşce, o dzîs copilu. — Bâ io, că m ă cern dă şomî' i i t ă i , d-ogărî ' i i t ă i . — Vino, baico, n u ce cerne. — Vino, na v i ţ ă dîn cosi ţă dă-i l iagă. S-o dus , o l uva t şî cîni i-o legat . Cum azunze, pune-o m i n ă dă om p r ă

foc. Copilu dzîse : — Vino, baico, măn încă bucace dî ă 'şca. — N u măn înc d-alia, măn înc dî ăşca ; ce măn înc şî p r ă cine. Atunsa , o d a t ă să slobodzî la copil să-1 mănînse . Copilu o dzîs : — Şomîii miei, ogărîii miei, p ră iâ. Hala o dzîs : — Vi ţă dîn cosiţă să să facă l an ţ dă fier. A t u n s s-o făcut , şî cîrii

n-o p u t u t să scape şî l-o mînca t . A tunsa pică t r i p icur i dă sînze îm b o a t a Iu Semenic. A t u n s a iei să ia şî pliac-ă, ş-azunze în oraşu ăla şî t a m a n s-abace la casa s-o fost fraci-so. A t u n s muierea dzîse :

— Au, Bosioase, dă m u l t n-ai ven i t . Ise : — N u mi-s io b ă r b a t u - t ă u , io mi-s frace cu iei, n u mi-s io b ă r b a t u - t ă u .

N u m a dacă m-oi culca io cu cine să pise sabia, s ă -m ta ie capu şî dacă n-oi fi io b ă r b a t u - t ă u , să pise sabia , să - ţ ta ie dzedzi tu al mic. A t u n s o p ica t sab ia dîn cun şî i-o t ă i a t dzedzi tu al mic. A t u n s a iei mai şădze acolô şî iar v ine B a b a Col ţa tă şî ia u n copil. «Aulălă, aulă lă , luvă B a b a Col ţ a t ă copilu». I se :

— I e u m ă duc , ise, d u p ă ia, s-o pr ind , s-o omor. — Ba, n u ce duse . Viedz fraci-to s-o dus şî n-o mă i veni t . Ie i nu-n-

ţălezi , n u m a ia cîni cu iei şî pliacă. Mierze, mierze-ntr-o p ă d u r e şî fase focu. B a b a Col ţ a t ă dzîée :

— U h u h u , Semenic , mor dă frig. — Vino, baico, ce-ncăldzăşce — Ba, că m ă cern dă şomîii t ă i , d-ogărîii t ă i . — Vină, n u ci cerne. — Vină, na v i ţ ă dîn cosi ţă şî-i l iagă. Să duse şî ia şî iei. O b a g ă - n foc. Şî cînd azunze, dzîse : — P a r i băgaş v i ţ ă dîn cosî ţă-n foc? — Ba m ă pur ica i dă pur is . I a a t u n s a c u m azunze , puri-o mînă d ă om p r ă foc. Copilu dzîse : — Vino, m ă n î n c ă bucace dî ăşca. — N u măn înc d-alia, m ă n î n c dî ăşca, ce măn înc şî p r ă cine. A tunsa ,

o d a t ă să sloboadze la copil să-1 mănînse . Baba dzîse : — Vi ţă dîn cosî ţă să să facă l an ţ d ă fier. Iei dzîse : — Să va fase a s t ă a me , că io a m băgat -o-n foc. Şomîii miei ,

ogărîii miei, p r ă ia acu. Ş-atuns o t o a t ă rupi . Şî dzîse copilu : — Să-m spun acu undzi- i fraci-meu. I se : — L - a m înghi ţ i t , ie-n dzedzi tu al mic. Crapă dzedzi tu şî-1 scoaci.

Crapă dzedz i tu şî l-o scos. — C u m să fac să-1 înviu ? — I a cu ta re , ise, buiedze d ă p r ă po iană şî-1 friacă şî vo-nvia . Acuma l-o scos şî 1-o-nviat. Acu iei p l iacă năpoi şî dzîse Semenic c-o

fost la muierea lui. A t u n s a spune c u m o fost. Bosîioc n u criedze, ghin-dzeşce că s-o culcat cu muierea lui. A t u n s o d a t p r ă s t ă o pieşciră. Acu c u m să facă să-1 s torască p r ă Semenic .

— H a i d â ţ , măi fraci, să să r im p r ă s t ă pieşciră. Cînd iei o săr i t o şî cădzu t îm pieşciră. A tuns Bosioc să dus-acasă .

Viedze că-i is t ină c u m o spus fraci-so, că-i t ă i a t dzedzi tu al mic l a muiere . A t u n s să năcăjăşce că l-o s tor î t p r ă fraci-so şî fraci-so l-o scos p r ă iei. A t u n s a iei se fase ? Să duse, îj d ă şî iei îm pieşciră. A t u n s D u m n i -dzău viedzi că-i greşală , o greşît . Ş-atunsi-i scoace Dumri idzău la serî. Şî p ră Bosioc îl pui ie Lusafăru dă dzî şî p r ă Semenic îl p u n e Lusa fă ru

dă sară. Şî iei t o t la t r i i ari s ă - m p r e u n ă şî să s ă ru t ă . Cîn să s ă ru t ă iei, a t uns rodzeşce gr îu în anu ala.

O fost t r i păcu ra r i la oi. T o ţ t r i o a v u t ibomriise. L a t o ţ i t r i li-o fu ra t scăpărămînci l i . Al măi m a r e cau t ă să facă focu : Nu-s . C a u t ă al m i j -losin : Nu-s . C a u t ă al mic : Nu-s . A t u n s se să facă ? S ă v ă d p r ă s t ă doauăsprăse miruri dă pămînce , v ă d o zare dă foc. Să dus-al măi m a r e . Afl-un moş :

— B u n ă v remia , t a t o moş . — Mul ţămez-dumi ta le , t a ik i . — D a r n u - m vii da c î ta foc ? — Taica- ţ dă c î ta foc, dăcă -n spun o p o v a s t ă rieaudzîtă, rievădzută, — Că n u şciu, t a t o moş . — Ei , pii dacă n u şeii, îm vii fi dzimir iaţă d ă fruşcuc. î l ia ş î - l l iagă. Ai doi a şcap tă . N u măi vini . A t u n s pl iacă al mijlosin. Să duée la m o ş .

Află c-o apr ins b u t o a r c a şî o pus c a p u p r ă coadă . (O foz Doamrie-A p ă r ă moşu) . Vedze p ră ăla legat :

— B u n ă vremia , t a t o moş. — Mul ţămez-dumi ta le , t a ik i . — D a n u - m vii da c î ta foc? — Taica- ţ d ă c î ta foc, dăcă-n s p u n o p o v a s t ă rieaudzîtă, rievădzută. — Că n u şciu, t a t o moş . —• E i , pii dacă n u şeii, îm vii fi mîrie dă p r îndz . Al ma i mic aşcap tă . N u m ă i vin. S ă ia şî p l iacă şî iei. Ie i o a v u t u n

topor . Cît mierzi , ascuci t oporu . Azunze la moş . Viedze p r ă ăia lega t . — B u n ă v remia , t a t o moş . — Mul ţămez-dumi ta le , t a ik i . — Da n u - m vii da cî ta foc ? — Taica- ţ dă c î ta foc, dăcă -n spun o povas t ă rieaudzîtă, rievădzută. — Şciu, ta ico moş. î ţ spun : Cîn s-o-nsurat m u m a şî s-o m ă r i t a t t a ta , se, io li-am foz-d-azutorî

la n u n t ă . — Ascult , t a t o moş, p o v a s t ă ? — Ascult .

Mă-ncălecai p r - u n aris Şî venii păn-a is . Arisu fu făr-dă şa, Io povăs tu i i că fu aşa. Că io n u sînt om d-ai misinoş Dă care potcovieşce pur icu

P r ă f rundză ceriului, P r ă s lava ceriului ; Purie c î tă o ocă şî z u m ă t a c e la u n piéor, ploaia ploaie, p u l b ă r u mierze d u p ă iei.

Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.

74

— Şî io ascu t toporu . Mă m î n a r ă la moa ră

Cu u n foaie dă vever i ţ ă P l in p ă n ă - n lopăci ţă .

Măsinai şî plecai . M-azunsă o săce. Mă-ntorş năpoi . E i , da r să beu c î ta apă . Cu se să beu ? L u v a i capu şî sparş gh i a ţ a şî bău i c î ta apă . Şî a m plecat . Dze ţ p r ă s t ă un i

V în tu r înd la bob î n v î ru lui p lop ; Pai l i pică şî boabil i s-anină.

•— Maica lui, c u m ăla

V î n t u r ă la b o b î n v î ru lui p lop ; Pai l i pică şî boabil i s-anină ?

— Ce mir i dă mine şî nu ce miri dă cine că ieş făr cap . — Ascul t , t a t o moş, p o v a s t a ? — Ascult . — Şî io ascut toporu . Măi mierş cî ta , dze ţ dă u n u

V în tu r înd la năgâ ră Cu a sorobâră î n v î r u lui scară ; Pai l i pică, boabil i s-anină.

— Ei , c u m ăla

V î n t u r ă la n ă g a r ă Cu â eorobară î n v î r u lui scară ; Pai l i pică, boabil i s -an ină?

— Ei , ce miri d ă mine, n u ce mir i d ă cine că ieş făr cap . Măi mierş cî ta , dzeţ d ă u n u

Vîn tu r înd la miei î n v î ru lui bordzei ; Pai l i pică, boabil i s-anină.

— C u m ăla

V î n t u r ă la miei î n v î ru lui bordzei ; Pai l i pică, boabil i s-anină ?

— E i , ce mir i dă tnirie, nu ce miri d ă cine că ieş făr cap . A t u n s io p u ş mina să v ă d se t o t dzîc iei aşa. Cîm p u ş mina , nu- i capu . A tunsa mă-n to r ş năpo i şî îl v ă d că o p u s

U n pisor dă sa ră Ş-unu dă năga ră Şî măn încă cîca fraz p r ă coas tă .

Io cur d u p ă iei şî nu pos să-1 pr ind . A t u n s se să fac ? î i dzeţ foc. Al dă sa ră să top i şî al dă năga ră arsă . Şî-1 luva i şî-1 p u ş la loc. Ş-a tunsa azunş acasă la n u n t ă . D a r m ă - n t r i a b ă pă r in ţ i că s-am ză t r i t . Da m-i ruşine să spun .

— Ascult , t a t o moş, povas ta ? — Ascul t . — Şî io ascut t oporu . O d a t ă , poc, în capu lu moş . Omorî p r ă moş,

dăzlegă fraţî şî p lecară . A tunsa să dusă ră la oi şî f ăcură n u n t ă şî zuzîie. D a r mi-s şî io la n u n t ă . î m dze ţ ă ră un sur cu c î t a dzamă ş-un fus ş-un oidolân şî plecai p r ă d r u m la dzal. Mă-nt îni i cu Tră ia Baba (îi o rb d-un okî). Iei o dzîs că «bunu-i d r u m u » . Io an-ghindz i t că dzîse că «bu-nu- i fusu». I o a t u n s , b r u ţ , cu fusu n okiu ; îl orbii . Mă-nt îni i cuMico lae Bo ia 1 ) . Iei d z î s ă c ă «bună-i ca l i a» . Io ghindzi i că dzise că«bună - i dzama» . Io a t u n s , suru , surăii şî-1 a r ş . Rămîr ie pliaş.

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

75

O fost u n moş c-o babă , săras , şî n-o făcut gloace p ă m bă t r în . A p ă a t u n s a o făcut u n copil. Da ră iei-is săras , cum să t ră iască ? O plecat să-1 dze copilu slugă. O d a d d-o fîntînă. Bieu cîta a p ă .

— B u n ă apă şî l impice, copile. O d a t ă o ieşît D o a m n e - A p ă r ă dîn f întînă. I se : — Se mă pof ceşc, moşule ? •— Nimic , fă tu mneu , n u ce pofcesc, n u m a dzîs că t ră copil : b u n ă

apă şî l impici . — Aşa m ă k i a m ă pră mine , moşule. Undz-ai p leca t cu c o p i l u 5

— Să-1 dau slugă. — Dă-mi-1 mie l a -nvă ţ ămîn t . — Io mi-s sărac , nu pos să-1 dau l a - n v ă ţ ă m î n t . — B a dă-mi-1, că nu- ţ ser nimic. 1-1 dă moşu. — Cînd ţ-o fi dor dă iei să dzîs : bună apă şî l impice, iei dăloc o fi asi.

') Un ţăran din Şopotul-Nou, chel.

Ăl ia Doamne-Apără . Şî ari unsprăse sluz ; t o t aşa-s luvaci . P u n e pr-ale unsprăse s luz şî fase c ă m a r ă dă lemne şî le d ă foc şî p u n e copilu p r ă lemne d-asupra şî-1 ardze . Ş-a tunsa cau t ă p r în senuşă ; îl află ca u m bob d ă cucurudz . Atunsi-1 suflă şî să fase iar c u m o fost fisoru. Ise :

— S'-ai mai î n v ă ţ a t , m ă ? — A m î n v ă ţ a t séva-séva. I a r p u n e pr-ale unsprăse sluz, fase cămară dă lemne şî le dă foc.

P u n e p r ă copil d -asupra p r ă lemne şî-1 ardze. Ăl cau tă -n senuşă-1 află cît u n b o b dă grîu, îl suflă, îl învie. Ise :

— S-ai mai î n v ă ţ a t , m ă ? — A m î m v ă ţ a t p r ă zumă tace . A c u m a vine moşu. Dzîse : — B u n ă apă şî l impice. l e s ă copilu. Ise : — T a t ă , să iai s a m a că t o ţ îs l u v a ţ ca mine şî ne p u n e la r înd, un i

ca alţ î , f a ţ a uni ca la alţî , ţoalili uni ca la alţî . Şî să iai sama, că n u m ă scoţ, n u m ă cunosc.

A t u n s a iar fase cămară d ă lemne şî-1 p u n e p r ă copil şî-1 ardze ; îl faéi senuşă. î l c a u t ă şî-1 află cît u n b o b d ă mei. î l suflă şî să fase iar copil c u m o fost. A t u n s a :

— S-ai mai i n v ă ţ a t , mă ? — A m î n v ă ţ a t cu u n a mai mul t dăc î t cine. A t u n s lu Doamrie-Apără i-i suda c-o dzîs că o -nvă ţ a t cu una ma i

m u l t dăc î t iei. A c u m a vine moşu şî-j ia copilu, că-i v remia . I i p u n i la r înd un i ca alţ î , faţa un i ca alţî , d ă na l ţ un i ca alţî , ţoalili u n a ca a l ta .

— Acu, moşule, dăcă-1 cunosc îl iai , dacă nu-1 cunosc, nu-1 iai. —- Pă i cum, fă tu-mieu ? — N u - m pasă . Dar copilu i-o spus moşului că să cauce că g u z m â n u ie m ă i p r ă

okî la copil. —• A t u n s , iaca ăsta- i . — H m , da ră sine c -o-nvăţa t ? A tuné pl iacă ; să duc acas. S ' -o -nvă ţa t ? S-să facă u n cal d-aur şî d-ar-

zint . Şî sine-1 năroa ie -m ban , ă luia să-1 dze. Acu s-o făcut copilu u n cal d-aur ş-d-arzint . O p leca t la t î rg moşu să-1 v indă . Copilu o spus :

— T a t ă , iai s a m a bine ! é ine m ă vo luva , să n u dai căpăs t ru , că n u pos să m ă mai s t r îc . Atuné , ha i pl iacă. l esă Doamrie-Apără năince :

—- Moşule, undz-a i p lecat cu calu ? — I^a t î rg , să-1 v ind . — D a n u mi-1 da i mie ? — Ţî-1 dau , dacă mi-1 năroi - im b a n . Pun-a le unsprăse sluz şî t r a g

b a n şî-1 năroa ie -m b a n . A c u m a să-1 ia. Cîn să-1 ia, moşu n u dă căpăs t ru . Moşu t raz i , z m ă u t r az i ; moşu t raz i , z m ă u t raz i ; şî-1 scoace z m ă u

căpăs t ru . A t u n s ia calu şî-1 bagă -m p l imi ţă dă p i a t r ă , p r î n t u c-o dzîs că şcie cu u n a mă i m u l t dăc î t iei. A t u n s a D o a m n e - A p ă r ă s-o dus la o n u n t ă să facă răle şî p r ă cal 1-o-ncunat, l-o l ăsa t să moară . Acuma iei r înkiadză acolo. Să duc copiii zmăulu i şî să zoacă pr îngâ uşă . A t u n s iei dzîse, ca lu :

— Puică , puică , scoaceţ î -mă şî p r ă mine d-aisa. — N u pucem, că-i u şa -ncuna tă . — Sere dîla m a m ă - t a keili, că mierzem, ne că lăr im pîn la rîu. Vă

călăr i t p r ă mine . Tr înci ţ î -vă , t ăvă l i ţ î -vă , pl înzi ţ î -vă, că v ă dă keili . Să t r încesc , să tăvă lesc , să pl îng : — Dă-ne , m a m ă keili ! N u m a să ne dusem p î n la apă să ne că lă r im

pră iei şî iară-1 adusem. îi d ă keili şî-1 dăşcune . Unu-1 dusi d ă c ă p ă s t r u şî u n u să călărieşci p r ă iei. Cînd azung la apă, o d a t ă pieri calu. Să fas-u m piesei.

Vine Doamrie-Apără şî nu- i calu. A t u n s a D o a m n e - A p ă r ă să faéi o v idră şî cure p r ă apă . înt î i ieşce sins pieşc :

— B u n ă calea, sins pieşc? — M u l ţ ă m i m dumi ta le , v idro . — Da n -a ţ în t în i t u m piesei ? — Ba l -am în t în i t ieri. întîr ieşce p a t r u pieşc : — B u n ă calea, p a t r u pieşc. — Mul ţ ămim dumi ta le , v idro. — Da n - a ţ în t în i t u m piesei ? — B a l -am în t în i t asarâ . întîr ieşce trii pieşc : — B u n ă calea, t r i i pieşc. — M u l ţ ă m i m dumi ta le , v id ro . — Da n - a ţ în t în i t u m piesei? — Ba l-am în t în i t d-azriaţă. întîrieşde doi pieşc : — B u n ă calea, doi pieşc. — M u l ţ ă m i m dumi ta le , v idro . — Da n -a ţ în t în i t u m piesei ? — Ba l-am în t în i t măi incolô cîta. întîr ieşce u m pieşce. — B u n ă calea u m pieşce. — Mul ţâmez-dumi ta le , v idro. — D a n - a i în t în i t u m pieşce? — Ba l-am în t în i t la v a d u ăla. Şî la vad o fost o fa tă d ă - m p ă r a t . I a apă . A t u n s copilu o dzîs că t ră fa tă : — F a t ă , fa tă ! Mă fac u n inel dă a u r în dzedz i tu t ău . S'irie m ă v a

sere, să n u m ă dai . '

Ş-azunze Doamhe-Apă ră : —• F a t ă , fa tă ! D ă - m inelu, că-i a mieu. Să ţ îne dă ia păn-acas . Ş-o

dzîs copilu : — Cînd o fi să m ă dai, o d a t ă să m ă scoţ dîn dzedzi t şî să m ă lapidz

şî să dzîs aşa : Na , facă-să curţ î l i tac i pline dă mei. A t u n s iei ţîrie u n a : — D ă - m inelu că-i a mieu. Ş-fas-o l ău t ă dă tu leu şî dzîse în l ău ta

aia dă t u l eu : — D ă - m inelu, că-i a mieu. Dîla o v reme dz î se -mpăra tu : — F a t ă , da r dă-i inelu ăla, c-or ma i fi ineli ca ăla, că n u măi p u t u i

să m ă odzinesc. A t u n s odată-1 ia şî-1 l a p ă d ă şî să făcură curţ î l i l u - m p ă r a t pline dă

mei. D o a m n e - A p ă r ă s-o făcut u n r ă ţ o n şî măn încă la mei. Şî mîncă ' şî mîncă ' şî-ntr-o c r ă p ă t u r ă o r ă m a s t r i boabe . N u le-o v ă d z u t . A t u n s dîla ale t r i boabe o d a t ă săre copilu şî, poc, în şălili r ă ţonu lu i . Răţor iu dzîse :

— Măi dăi o d a t ă ! Şî copilu dzîse : — O d a t ă m-an făcut ş -odată dau . Cu vo rba aia o sciut copilu mai m u l t ca Doamne-Apă ră . A t u n s

o şî c r ă p a t ră ţor iu d ă sudă. Şopotul-Nou — Aceeaşi.

76

D R A G O B I E C ' E

Aşa spune c-o p leca t dragobiecili la pădure , la munci , şî i -o-ngheţat fluieru la nas . A t u n s o a v u t u n sloiece la nas , că d-aia l-or băzucur i t aşa.

Drăgobiece cînd o plecat la munce cu oili, ş-o p i e rdu t oili şî d în dă-pa rce o v ă d z u t rieşce bolobăn. O credzut că-s oili. O-nseput să cînce şî să zoase. Şi cînd o v ă d z u t că-s bo lobăn , o-nseput a -n t r i s ta ş-a c în ta cîncic d ă jă le . Şî iar o mai miers cale l ungă şî mai dăpa rce ş-au găsî t oili. Ş-atuns au însepu t să zoase dă bucur ie că li-o aflat . Dăutaş î p r ă l ă u t ă [c întă] :

Asta-i cîncicu lu Dragobieci cîn ş-o p ie rdu t oili şî le-o proaf la t . î ţ spune şî d în gură . [Spune şi t e x t l ău t a ru l ţ igan. Se c în tă la n u n t ă ] .

Bozovici — Iglica Bufta, 50.

77

B A B A D O K I A

Baba Dokia care o plecat la munce d ă o mur i t acolô. I a o a v u t o nuor şî ia o fost muiere rîă. I a o pus p r ă noru-sa să facă dîn lină ndgră

FOLKLOit D I N V A L E A A L M A J U L U I

albă şî d în a lbă să facă i îagră. Şî spălîn-l îna la r îu o veiîit la ia u n înzer şî o kicit-o cu flori, ş-o făcut l îna n a g r ă a lbă şî d în albă, nagră . Ş-o-n-vă ţ a t -o să s p u n ă c-o veni t u n fisor dîla munce : Ş-acolo o-nflurit, ies tă flori şî ie cald la munce . A t u n s a Dokia o l uva t p r ă P a t r u , p r ă slugă, cu caprîli ş-o p leca t la munce . Şî cînd o mars acolô la munce , o-nghie ţa t nasu Iu P a t r u ; s-o făcut ţ u ţ u r . Şî dzîse ia c ă t r ă iei : «Tu dzîs în fluer, da io muor d ă frig». Ş-o şî mur i t , şî ia, şî iei, şî caprîl i . S-o făcut p i a t r ă . Şî dîn t r u p u iei i zvoară a p a N ' e r g ă n u l u i dîla munce .

I a o l u v a t doauăsprăse cojoase. Cînd s-o u m p l u t dă l iauă, l-o lăpă-d a t ; şî cîn s-o u m p l u t a l tu , iar l-o l ă p ă d a t , p ă n o udzi t d ă t o t în că­maşă . A t u n s o şî m u r i t ; o-ngheţa t , s-o făcut p i a t r ă .

Şopotul-Nou — Ilie Bălaure, 83.

78

B A B A D O K I A

Baba Dokia o a v u t nor. Şî ia o băzucur i t p r ă noru-sa. O mîna t -o la r îu să facă dîn l înă laie a lbă şî dîn a lbă să facă nagră . D a r ia t o t o frecat şî n u măi poace să facă, noru-sa . Ş-atuns Maica Mărie o scoborî t la ia şî i-o d a t d o a u ă k i ţ dă flori, b rebenei , micsă şî cocoşai, ş-o dzîs : «Na, să le da i lu soacră- ta şî să-i spun că la m u n c e o d a t brebenei i şî cocoşăii şî micsa». A t u n s a li-o d a t la soacră-sa. A t u n s soacra o d z î s :

Ahă ' , o t r e c u t Ki lendar i , Cu sînzili t a r i . P r ă Mărţ işor î l p u n la curişor.

A tunsa ia o l uva t cîni şî s luga şî oili ş o plecat la munci . Acu la m u n ­ce, D u m n i d z ă u o pus s-o s torască, u n d z i t ă t o făcut r îăle, ploaie şî v înt şî n a u ă .

Ş-a tunsa D u m n i d z ă u o făcut-o p i a t r ă şî oili şî cîni şî p r ă slugă. A -t u n s o cură ţ î t -o D u m n i d z ă u d ă păcace . Dîn t r u p u iei i zvoară apă, d în p i a t r a aia .

A t u n s n-o p u t u t - o D u m n i d z ă u s-o dos torască în luna lu Mărţ işor . O mai l u v a t î m p r u m u t dîla Pr ier doauă stămîri . D-aia vin vijulii , v r e m u r i răle în luna lu Prier . Dzîse oamini : Acu-s împrumută r i l i , că d-aia-i v remia rîă.

Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.

79

B A B A D O K I A

O fost o b a b ă ş-o a v u t o nor. Şî b a b a o pus p r ă nora să facă l îna h a riagră s-o facă a lbă. Ş-atuns o-mbla t D o m n u Ris tos cu Sfîntu Patru p r ă p ă m î n t şî iei află p r ă nora spăl înd la l înă şî să va i t ă dzi babă . Şî b a b a o fost mărhaşă , o ţ î n u t capri , o a v u t şî moş. Şî Hr i s tos cu Sfîntu Patru o adus k i ţ dzi flori ş-o d a t la nora cari s-o v ă i t a t ş-o spus să-i dze babi florili şî să-i s p u n ă că ies tă flori la munci şî i a rbă dzistulă . Şî b a b a să mîhie ' că cum poaci ia să şadă cu caprili şî la pădu r i iestă flori dzistuli , la munc i .

Şî ia a t u n s a dzîsi că să dusi la munci cu caprili , şî ia şî moşu ; şî doa-uâsprăs i cojoasi o l u v a t cu iei. Şî s-o p u s vremi r ă pană toaci cojoa-sili le-o l ă p ă d a t dzi p r ă ia, că s-o u d a t , şî ia o udz i t goală făr ţoali . Ş-a-t u n s a ia s-o ruga t la D u m h i d z ă u s-o-mpetr iască ; ş-o-mpetr i t -o. S-audzi a ş a că s-ar fi v ă d z u t undz iva caprili împetr ic i cu moş cu t o t şî cu b a b a . Dz-a tunéa să dzîéi B a b a Dokia. Şî să numieşci dzi la dzîua iei doauăsprăs i dzîli v remi ră . Cînd v idzem p r i m ă v a r a că-i v remia ră , dzîsim că-s babili. Cîn t rec babil i , a t u n s a ni b u c u r ă m că să fasi v remi .

Rudăria — Mihai Dobren, 80.

80

I i r iâ doi fraţ şî iiria sărae ş-o p l ica t să să p u n ă slugă la v r -undz iva . Ş-atuns s-o dus î n t r - u n sa t măi in dziparci ş-o aflat o b a b ă şî baba- i i n t r ă b a :

•— Undzi vă d u s i ţ voi, d ragă ? — A m plicat p r ă saci să ni p u n e m sluz. — Aşa, sluz v r e ţ să fiţ ? — Vrem, că h i - săm săras . — Atuné v ă iau ieu. Mie-m t r ăb i sluz. N u v ă d a u lucru greu. U n u

să-m păz î ţ o vacă , u n u să-m r îni ţ în grajdzî . Copiii, bucuros c-o udz i t slugă, dz imina ţ a cîn s-o sculat , ăl mar i

s-o dus cu vaca , ăl mic o udz i t să r î i îască-n grajdzî. Sa ra v i n a al mar i cu vaca şî dzîéa că t r -ă l mic :

— S'e-i, frăţ ioruli , cum c-ai m u s i t a s t ădz ? Ie i o spuz : — Bini . N - a m a v u lucru greu , dz-abiç a m scos o p o s t a v ă dzi bucl iuc.

D a r t u , c u m c-ai păs to r i t ? — Ooo, io iar bini. Şădzi vaca t a r i b ini . P u c a m să i au masa cu mini ,

să pr înd p r ă masă , ca o m u , d ă n u să pr înd p r ă zos. — Aşa, frăţioruli , dzîs-al mic, vrei să d ă m sk imb ? l e u să m ă due­

la vacă , t u să rîneşc în grajdz.

— Vrieu, du-ci ! C i las, că ieş-mai mic, ca să odzirieşc. Iei să si luiau u n u p r ă a l tu . Ăl mar i o ghindzi t că num-o cârl i ţă dzi

bucliuc o scos ăl mic. Iei o scos n o a u ă c a r ă . Şî vaca şădza rău , t r işa n o a u ă o ta ră . Ăl mic să dusa cu vaca şî luva m a s a cu iei, că iei cr idza c ă p r î n d z i p r ă masă . Masa o ţ îna-n săli, ba colo să şadă vaca , ba colô, ba colo ; şî n u şădza riis-undzi.

Iei nu măi p r îndza . Vaca n o a u ă o t a r ă t r i şa Şî napo i v ina . Sa ra azunza Acasă să -n t r ăba .

Dzîsa al mar i cătră-1 mic : — Cum, fraci, măi vrei să fii s lugă ? — B a a a n u mă i vreu. D a r t u ? — N ' i s io. — H a i să-i s p u n i m bab i : Noi n u măi şădzem. Ua b a b a să dusa . Baba li spună : — Ui tă , d ragă , l u v a ţ dzisazi şî duse ţ î -vă la bunar î , în obuor, c ă -m

bunar î îz ban i miei. Şî u n u v ă b ă g a t îm bunar î şî u n u s t a t afară. Dzîs-ăl mar i căt r -ă l mic :

— Bagă-ci t u , frăţ ioruli , că t u ieş-măi mic ; ci po t t r az i iut afară . Ăl mic să băga , ăl mar i să ghindza că împli dzisazi cu galbin şî-i scoaci afară şî fuzi şî p r ă ăl mic îl lasă îm bunar î . Ăl mic s-o sococit , împlû o dzisagă şî-n a ia lâ l t ă s-o b ă g a t iei. Ş-a tuns s t r îgă :

— Sus, fraci, c-am î m p l u t dzisazi ! Ăl mar i i-o t r a s , i-o l u v a t la u m ă r dzisazi ş-o fuzit. Şi cîn s-o dz ipăr -

t a t dzi s a t u ala, fraci-so ăl mic o scos m î n a dzin dzisaz şî i-o d a t o p a l m ă lu fraci-so la ur ieki . Fraci-so să gh indza :

— Doamri i , sini dă-n min i ?

Cri-că D u m n i z ă u , P i n t r u f ră ţ ioru mieu, Că o fi p ă c a t Că io l -am lăsa t î m buna r î riicat.

Şî iei t o t fuza. Fraci-so proscoca mîna dzin dzisagă şî-i măi d a o pa lmă . Şî iei iar să ghindza :

— Ooo, f răţ ioru mieu ! Uaz dzisazi zos şî m ă duc să-1 scot.

Dzisazi-i lăsa, Napoi să-n torsa . L a b u n a r i să dusa , Fraci-so n u iiriâ.

Fraci-so ăl mic luva dzisazi şî fuzi-ntr-o tufă . Fraci-so ăl mar i , cîn să p ron to r sa , dzisazi nu-i afla. A t u n s iei să ghindza :

Fracil i mieu p r ă car i a m v r u t să-1 selui io, iei m-o siluit p r ă mini .

Iei să în torsa , L a u n duk ian să dusa , U m bis c u m p ă r a , P r ă d r u m îm plica, P r ă d r u m pliuscăia : C a , Boian ! Hă i s , F lo ran ! L ingă tufă azunza .

Iei boi n-âvia , N u m a m i n ţ a Şî t o t s t r iga , Ds im bis im poena Ha i , F lo ran ! Ha i , Ruj an ! Fraci-so-1 audza , D ă nu-1 cunosca .

Iişâ dzin tuf-afară, ca să-ş p u n ă dzisazi cu galbiri în v r -un car. P r ă s t ă fraci-so da .

— Ooo, frăţ iorul mieu, dă firi-ai al dracului să fii. Cum ţ-o d a t în gînd să fas aşa, să s t r îz la boi şî t u n-ai ?

— Dacă n-aş fi făcut aşa cu bisu, n u pl iuscăiam, t u la mirii nu işai. Dzîs-ăl mic c ă t r ă al mar i : — Iaca , fraci, mierz im acasă ş î -mpăr ţ îm barii. Să dus-acasă, impar ­

tira barii, ş-um ban iira mai mar i , nu p u c a să-1 î m p a r t ă şî dzîsa că cum să facă.

Dzîs-al mar i : — Dasă, fraci, io l-oi m a n u n t â mîrii dzimir iaţă :

La griec m-oi dusa Şî l-oi m a n u n t a , l e u ţî ie ţ-oi da .

N u şciu, i-o fi mă i da t , o n u i-o fi mă i da t . Rudăria — Icoana Măcei, 25.

81

I O R G O V A N

Iir iâ u n om şî-1 k i m a Iorgovan . Ş-a tunsa iei iiria doi fraţ. Ş î i e l i i r i a m a i mic , Io rgovan ala. Ş-atunsa fraci-so alalal t iiria boga t ; avia doi boi

ş-o iapă . A c u m a so ruga t dzi fraci-so să-i dze boii s -aduc-un car dzi lemni dzi la pădur i . Iei iiria cam pros tovan . Fraci-so-i d a boii cu ca ru şî să dusa la pădur i . Iei cîn să dusa la pădur i acolo, o t r az boii cu ca ru lîngă u n fag ş-o-nsiput să t a ie fagu. Şî fagu cîn cădza, cădza d rep t în car ş-omora boii şî frînza caru . A t u n s a iei si să facă ? Să dusa la fraci-so acasă .

— Fră ţ îo ru l i , isi, dă -m iapa să scot boii dzi la u m pr ipor că, isi, n u p o t să iasă . Is i :

— Cum să-ţ d a u io iapa , si, cîn m-a i l uva t şî boii şî n u mi i-ai m ă i adus . Ie i :

— Fră ţ îo ru l i , c-o p loia t o ploaie m a r i şî-i ima lă şî n u pod boii să iasă.

Ş-a tuns iei să băga -n gra jdz şî luva i apa ş-on topor şî s-o dus la p ă ­dur i . Şî c înd o fost la pădur i , o fost u n iaz mar i ş-acolo iiria r ă ţ ă în iaz . Ş-a tunsa iei o d a t cu t opo ru s-omoară o r a ţ ă . Ş -a tunsa cînd o da t , t o p o r u s-o cufunda t şî n u l-o mai v ă d z u t , t o p o r u . Ş-a tunsa iei iişâ sus la c împie cu iapa . Ş-a tunsa u n drac s-o d u s la iei. Ş -a tunsa o spus :

— S ' i fas t u , Io rgovan i , asia ? S'-ai zvîrl i t t o p o r u - n iaz să ni m ă n î n s ră ţă l i ?

S'i : — N - a m v in i t să v ă m ă n î n c ră ţă l i , éi a m v in i t , isi, c ă -m fac o casă

mar i şî să -m ta i lemrii dzin p ă d u r i , ca s ă -m fac grâdzie . A t u n s iei o-nsercat şî l i emnu ăla şî l i emnu ăla, cari-i b u n dzi grâdzie . O spus d r a c u :

— Mă, Io rgovan i , si fas t u asia, a t î t a t ă i t u r ă - m p ă d u r i ? Tu vr i i să ni t a i pădu r i a noas t r ă t o a t ă ?

S'i : — M-t răbi lemrii muici , îm t r ă b i bîrfii, în t r ă b i cosoroabi , în t r ă b i

căprior i şî-n t r ă b i şî lăceţ şî să fac şî sîndzilă, că s-astruc casa . — Stă i , Io rgovan i , n u t ă i a , a m să-dz dau io ţ î ie u n foali dzi ga lb in

şî să n u n i t a i pădu r i a . A t u n s iei o s t ă t u t ş-o spus : — P o ţ să-m dai , n u m a să v ă d cîţ îm dai. A t u n s a d racu să procufundâ-n iaz şî spunâ c ă t r ă d r a c u al mar i si

vr ia să facă I o r g o v a n cu pădu r i a . A t u n s a d r a c u al mar i , îl î n t r ă b â : — S'i i-ai î m b u n a t t u lui , ca să n u ta ie p ă d u r i a ? — Io i -am î m b u n a t foalili ăl cu ga lb in . — A ' p u ia-1 şî du-1, n u m a să-1 însers pră Io rgovan , car i v i ţ fi m ă i

i u ţ la l up t ă . A t u n s a iei c u m să-1 însersi p r ă Io rgovan ? S-o dus la iei şî i-o d u s

foalili cu galbin : — Iaca- ţ , Io rgovan i , p l a t a . Iei o spus : — P i n t r u se ? — P i n t r u să n u t a i p ă d u r i a . S'i :

—• Ahaaa , p i n t r u p ă d u r i - m da i? S'i : — D a p i n t r u p ă d u r i - ţ d a u . A t u n s a I o r g o v a n o l u v a t foalili ş î l -o

p u z zos ş-o şădzu t p r ă iei cu curu . T u n s draculu i ii paria r ă u c-o d a t foalili cu galb in . Dzîéa c ă t r ă I o r g o v a n :

— D a şeii, Io rgovan i , si dzîc i e u ? — B a n u şciu ; daca -n s p u n . S'i : — Viedz t u i apa a s t a ? Cari o m l u v a i apa a s t a -n săli ş-om ocoli

iazu dzi trii uorî , ă lu ia vo udzi foalili cu galbin . A t u n s Io rgovan dzîéa : -— A a a , t u ieşc în s tă r i să ocolesc iazu dzi t r i orï cu i apa -n săli ?

Iiş-mic t u dz-a l u v a i apa -n săli şî să ocolesc iazu cu ia. D r a c u o dzîs : -— I o mi-s mic ? I o n u p o t să i au i apa -n săli şî să ocolesc iazu dzi t r i

orï ? A t u n s d racu dzîéa : — O să p r o b i m şî să-1 ocolim. A tuné d racu l u v a iapa-n săli ş î -ntr-o

cl ipi tă ocolia iazu dzi t r i i orï. Ş-a tunea v ina la I o r g o v a n şî Io rgovan să spă i râ şî dzîsa :

— Aaa , a s t a n-a i făcut-o b u n ă . I a z u n u s-ocolieşc-aşa. — N u m a spuni , Io rgovan i , c u m ! T o t a r i să fie foalili dzi galbin a meu .

Ocolieşci şî t u dacă p o ţ ! Tunéa I o r g o v a n încălica calu şî-1 cupr insă cu piéoarili dzi p r ă s t ă foali ş -a tunsa- i da la cal p inc in să miargă .

Calu mirza . Dzi t r i orï iazu-1 ocolia Şî la d racu să dusa Şî c ă t r ă d racu dzîsa :

•— Vez t u , d r a s i ? Io an l u v a t calu n u m a - n piéoari ş-am ocolit i azu cu iei, d a r tu-1 luva i in gîrgă şî-n sîlă l-ai ocolit . I o r g o v a n dzîsa :

— S tă i , draéi , că mai a v e m noi dzi luc ru amîndoi . Şi I o r g o v a n să făea pucern ic om. Ş-a tunea d r a c u dzîéa c ă t r ă iei :

— S'i m a i a v e m noi, Io rgovan i , dzi luc ru ? Foal i l i ăl cu galb in , d r a ­cu dzîéa, t o t i-a mieu . I o r g o v a n dzîéa :

— C u m să poac i să fie a t ă u ? Mi l-ai d a t mie . T răb i să fie a meu . A tuné d racu dzîsa : — A v e n să n i m ă i îns i rcăm dzi dău-or î . A t u n s I o r g o v a n dzîsa : — P u c e m să n i - n s i r c ă m c u m vrei ; foalili cu ga lb in t o t i-a mieu . A t u n s a d racu dzîsa : — H a i să ni -nei rcăm. Să faé, Io rgovan i , c u m dzîc io. — D a fac, c u m să nu. N u m a să faé t u năinci , să v idzen c u m faé. Atuné d r a c u dzîsa c ă t r ă I o r g o v a n : — Şui ră t u , Io rgovan i , ca mini , să să răsun i va l ia dzi t r i i orï.

Atunéa v o fi foalili cu galbin a t ă i . T u n é Io rgovan dzîsa : — Aaa , t u şei să suiri eobăiieşci ? T u ai fost la oi ? T u ai fost pă -

ï I FOLKLOR DIN VALEA ALMĂJULUI g g

cnrar ï ca min i ? Şciu m ă i mul -ca cini să şuir, şî m ă i t a r i , şî m ă i f rumos. I a şuiră , să c-aud, dzîéa Io rgovan . A t u n s iei înéçpi să suir i .

Cînd iei şuira , Lemni l i să clăcina, Rîuri l i înéita, Izvoar î l i saca. I o r g o v a n dzîsa :

—• N u m - a t î t a p o ţ să şuirî, m ă draéi ? N'ié n - a m audz î t n imic . — S'e, n-ai audz î t n imic ? — N - a m audz î t , mi-s c a m surd . — S'i să ma i şuir o d a t ă ? — S'i m ă - n t r ă b î ? Ai să şuirî dzi t r i i orî, dzîéa Io rgovan . — A t u n s cîn m ă i însipiâ d racu să suiri a doaoa ră :

Lemni l i să c lăcinau, Dzin r ădăs ină picau.

A t u n s a Io rgovan iar dzîsa : — N u m - a t î t a , m ă , po ţ să şuirî t u mă i drasi ? Pr ia s lab ci por ţ . S ă

ci văd , mă i ai o d a t ă să şuirî cît dzi t a r i po ţ t u , că dzi d o a u ă orî n - a m audz î t nié-cum c u m ai f işcohat.

A t u n z d racu proînsipiâ să fişcoană a t r i a oară .

Cînd d racu fişcona, I o r g o v a n surdza .

Ş-atune c ă t r ă d r a c u dzîéa : — Lasă-ci , draéi , m ă i ! S lab la p i ep t ieşc. N - a i fişcon a t dzi n imic .

N u m a lasă să fişcon io dzi t r i i orî, a t u n é vii v i d z a t u éi-i f işconat. D r a c u dzîéa : — Fişcoarii , Io rgovan i , să c-aud io p r ă cini, că t u p r ă min i n u m-a i

audz î t . I o r g o v a n dzîéa : — Stă i , dras i , n u m a să- ţ spun să faé cum s p u n io. A m să ci leg la

okî, că c înd fişcon io oda tă , t u ai să surdzăşc. — Aşa fişcon t u dzi t a r i , I o rgovan i ? I o r g o v a n dzîéa : — N u m a ai s-asculţ dzi min i că io n -am să- ţ voiesc r ău . Tuns I o r ­

g o v a n îl liga la okî şî grija u n mai . Ş-atunea că t r ă d racu dzîsa : — C'-ai pr igăci t , d ras i? Să f işcon?

— M-am pr igăci t , fişeoarii, dzîsa d racu , să c-aud. A t u n s I o r g o v a n luva m a i u şî-i t r ă z a - n cap . —- Ai audzî t , dras i , c u m a m fişconat ? — S ' i , că n u m a ca u m pur i c m-o musca t . Cînd da Io rgovan a doaua

oa ră în iei, t u n s a : — Ai audzî t , dras i , cum a m fişconat a doaua o a r ă ? — A m audzî t , Io rgovan i , n u mă i şuira . Ai şu i r a t dzi dădăuor î , da r

m-i dzistul , că cîm vi şuira a t r i a oară , ari să mi să dzişkieie capu. Io rgovan dzîsa : — N u , drasi , că t u ai şu i ra t dzi t r i i ori. Io a m să măi şuir o d a t ă .

— Iorgovan i , dzizl iagă-mă la okî. Să fi t u al d raculu i cu şu i ra t cu t o t , că mi s-o dzisfăcut capu şuir înd. I o rgovan îl dzizliga şî c ă t r ă d racu dzîsa :

— S'e, m ă dras i , cun ţî să -mpar i ? A m şuira t mir iéu o t a r i ? Dracu dzîsa :

— B a t a r i , Io rgovan i , ai şu i ra t , dă capu mi s-o c răpa t . Şî Io rgovan

— Ai dzîs, d ras i , c-avem să n i -ns i rcăm dzi t r i i ori. Dzi dădăuor î ri-am însircat . Cum n-om însirca a t r i a oa ră ? Dracu dzîsa :

— N u n -om însirca alt cum. L a fugă n -om luva . Cari om fi măi iu ţ , a la om cîşciga foalili cu galb in . Io rgovan dzîsa :

— A a a a , n u m a la as ta n u c-ai l u v a t cu mini . L a fugă, aia v reu şî ieu. Şî la a s t a a m să ci birui . Vies- tu, d ras i , copilu ăla ? Ala-i copilu mieu. Dacă-1 vii azunzi t u p r ă iei, cîn ci iai la fugă, a t u n s foalili c u g a l b i h v o fi a t ă u . D r a c u dzîsa :

— Aaa , cu ala m ă iau ieu la fugă ? •—• Cu ala. Ala-i copilu m e u si-i n u m a uriekili dzi iei şî-i micucel.

T u n s I o r g o v a n dzîsa : — Acû, drasi , ia-o la fugă ! Cîn dzîc ieu, ai să fuz, cîn copilu vo pl ica

năirica t a , t u n s t u s-alerz. I o r g o v a n s t r iga :

I o rgovan cîm m a i u îl luvâ, î n d racu cîn p r o d â , Dracu zos cădza , Căt ră Io rgovan dzîsa :

dzîéa :

I i i t u t , i pu ra ş , Să fuz cole p r ă ogaş. I e p u r u fuza,

D r a c u alirga, Dz in oki-i p i r ia . L a Io rgovans ă dusa .

S ' i :

I O I

— Ooo, Io rgovan i , t o t să - ţ fie a dracului copi lu t ău .

Iei fuza, Dracu nu-1 mă i azunza Că t ră I o r g o v a n dzîsa :

— Iorgovan i , n u m a u n a a m să mă i dzîc că t r ă cini. — Dzî, m ă dras i , si vrei ; io mi-s p o p a t ă u . I o r g o v a n dz îsa : — Mai vre i t u séva, măi draéi ? — N u m a u n a ma i vreu. Să m ă i a u la l u p t ă cu cini — Cu min i vre i să ci iai la l u p t ă ? I iş -pr ia mic t u dzi l u v a t la l u p t ă

cu mini . H a i d a t u cu mini , să ci iai t u cu ta ica m e u al b ă t r î n la l up t ă , că cu mini ieş p r ia s lab, că noi doi or-şî-s-am prob i t , io t o t c -am bi ru i t .

Ş-a tuns să dusa -m pădur i I o r g o v a n cu d racu ; să dusa la o gau ră . Acolo locuia u n u r s . Ş-a tunsa Io rgovan că t r ă d r a c u dzîéa :

— Cînd io oi b rus i cu b î t u la gaură , a tuné t a i ca mieu v o iişâ, cu cini la l u p t ă să vo luva . D a r să v ă - m b r ă ţ î ş a ţ b r a ţ ă la b r a ţ ă , f a ţ ă la fa ţă .

Ta ica lui iişa, D r a c u c înd îl vidza, î m b r a ţ ă să luva. Ursu cînd îl îmbră ţ i şa , Z 'os p r ă dracu-1 t r înca , C a n i a i-o făr îma,

Oasăli li frînza. I o r g o v a n să profăsa , Da d r a c u să dusa , D u p ă u n l iemn şădza , Da d racu s t r iga :

Fuz , drasi , ă s t a ari să - ţ p u n ă capu , că ăs ta - i b ă t r î n , n u i iş- tu ca iei. F u z şî ha i cu mini !

D r a c u să râzb ia , Dzi la u r s scăpa. U r s u m ă r ă i a , P r ă dracu-1 şkipa.

Dracu a t u n s fuza, Cu I o r g o v a n .să dusa . Io rgovan dzîsa :

— S'i ma i vrei t u draéi acu ? C u m să iii m a i l u p t ă m şî éi să ma i fasem ? D r a c u dzîsa :

— N u m a u n a o m mai făea. Viez t u , Io rgovan i , palôsu ă s t a ? — îl v ă d , dras i . D a r éi să fac cu iei ? F ă t u nă inc i , să v idzen éi fas ! T u n s d racu dzîéa : — Cari vo l uva b u z d u g a n u ăs ta şî-1 vo zvîrli sus la nor , aluia-i v o

udzi foalili cu ga lb in . Tuné I o r g o v a n dzîéa : — Ooo, zmăul i , t u ieşci-n s tă r i să-1 zvîrlî la nor .

T u n é dracu-1 luva , Buzduganu-1 zvîrl ia,

Io rgovan dzîsa, si :

Tr i i dzî l i -mbla, Api-1 afla.

— Viedz, m ă draéi , luna aia ? Viedz că-s doi oamiri i -n ia, unu- i covas , unu- i că ldăraş . Dracu- i v idza , c ă t r ă I o r g o v a n dzîéa :

— S'i fac, m ă Io rgovan i , oamin i a ia -n lună ?

Şei, m ă dras i , éi făsa U n u caii po tcov ia , U n u t o t că ldăr î făea. I o c înd cu b u z d u g a n u oi da , î n l u n ă să v o dusa Şî po t coav i v o făsa, Caii-i vo po tcov i , I ,a noi n u v o ma i v in i .

D r a c u c înd audza , C ă t r ă I o r g o v a n dzîsa : — Dasă, I o rgovan i . N u - m d a b u z d u g a n u Să-1 b a t ă cu éocanu , Că io p r ă cini c-oi dusa î n săli la casa t a . I o rgovan dzîsa :

— Cum, şî p r ă min i m ă iai, şî foalili D r a c u p r ă t o ţ îi luva , P r ă I o r g o v a n cu i apa Şî foali l i-ntr-o mînă Şî mi rza o s ă p t ă m î n ă Ş-acas azunza . î n u n t r u să băga ,

ban şî i apa , că-i a mie ? Că t r ă I o r g o v a n dzîsa : — Aisa ţ-î casa t a , I o rgovan i ? Ais ai locuit , P r ă min i m-a i b i r u i t ? — Aie a m locuit , P r ă cini c-am bi ru i t .

— Şî cu si-i a s t r u c a t ă casa t ă ? — Cu n o a u ă d z ă ş î n o a u ă dzi piei dzi d rac .

C ă t r ă copii dzîsa, I o r g o v a n s t r iga : — Curieţ copii , p r indze ţ d r a c u Şî-1 v i ţ omor î Şî-1 v i ţ bill , î n casă piçl ia v i ţ pur ia ,

G a u r a la pod om a s t u p a . Dracu c înd audza , î n luft s ă dusa Şî p r ă I o r g o v a n îl lăsa . Şî dacă vo fi, Vo mai t r ă i .

Rudăria — Aceeaşi.

82

I i r ia o muişr i şî i i r ia-ncărcată . Şî ia iiria cu b ă r b a t u la pădur i , la poré. Şî ia o făcut u m bă ia t la pădu r i şî iei ii p u n a n u m i Io rgovan . Şî iei n u l-o mai bocidzat . Şî iei o criscut m a r i pan-o azuns p ră la vro opsprăs i an . Atuné dzîsi t a t ă - so că t r ă iei :

—• Măi Iorgovani , s -adusim p r ă p o p a să ci boc idzăm aisa la pădur i . Duminică-1 a d u s é m să ci bocedză. D a r să n u ples cu porsi p a n ă n u v in im noi dz-acasă.

Iei î n t r ă b a :

— S'irii-i, t a t ă , popa ala ? S'i fasi cu mini , c u m m ă bocadză ? — Ţ- toa rnă apa -n cap şî-ţ p u n i numil i . Dumin ică să dusa , p r ă Io rgovan la colibă nu-1 afla. Şî t a t ă - s o

o-nsiput să-1 strîzi : — Măăă i Iorgovaaar i i ! Ie i dz int r -o val i mar i să r ă spundza : — H ă ă ă - h ă ă ă , m ă t a a a t ă . — Vino, m ă ă ă Io rgovaan i , c-o v in i t popa să ci bocedză ! D a ţîni-1, f aaa ta lui dzi popă , p a n ă v in io la iei ! A t u n s popa dzîsa : — S'ini-i ala dzi s-audzi dzi s t r igă aşa t a a a r i dzi sună valia ? — Ala-i I o rgovan copilu mieu. Şî c u m i-ai p u s numil i ? — Iorgovan . — Io rgovan să-i r ămînă numil i şî io mă d u c . P o p a s-o dus acasă . Şî Io rgovan v ina . Şî t a t ă - so dzîsa : — Mă Iorgovan i , ci d u şî t u acasă, ci du şî t u prî la bisărică, fas

şî t u si fasi lumia a ia la l tă îm bisărică, c-acuş îdz vini v remia , ca să ce-n s u r ă m ! T u n s Io rgovan cobora acas şî să dusa la bisărică şî să puria la r înd cu oamini . T u n s popa c înd iişa cu cădzelriiţa, oamini să-nkina şî cîn să-nkina , u n u azunza cu capu-n cu ru lui. I e i p roda cu capu-n c u r u aluilalt , ăl dzin nă inca lui. Ala să-ntorsa , o p a l m ă - n obraz îi da. I e i să p ron torsa şî p roda-n ălalal t , în o r t acu lui ş -a tunea să b ă c a u ca drasi î m bisărică.

T u n s să dusa acasă şî tată-so-1 î n t r ă b a : — S'-ai măi v ă d z u t t u , Io rgovan i , la b i săr ică? Ai făcut şî t u ca

oamini ă i la l ţ? — Ooo, t a a a t ă , isi, a m făcut . Cîn m - a m băga t î m bisărică, işî popa c -un

p i t rôn şî-n capu ăluia şî-n c a p u ăluia da. Şî oamin i să -nkinară . Ş-ăl dzinăpoiu mieu dze ţ ă cu c a p u în curu mieu. Şi ieu p rodze ţ cu capu în curu ăl dzi dzinăinca mie. Şî al dzi dzinăinci să p ron toa r să şî-m d z e ţ ă o pa lmă în obraz. Şî io m ă pron torş şî-i dzeţ i a r ieu o p a l m ă ăluia dzi dzinăpoiu meu. Şî n i b ă t u r ă m ca dras i -m bisărică.

Rudăria — Aceeaşi.

83

vSPUMA D Z ' I P R Ă M A R E

O fost o muier i ş-o fost cu b ă r b a t muierea aia . Şî ia s-o-ncîlsit cu p o p a . Ş-atunsa ia s-o culcat cu popa . Şî c îm b ă r b a t u să dusa dz-acasă, p o p a iiria aproapi şî-1 v idza p r ă b ă r b a t cîn să dusa dz-acasă şî să dusa la ia . Ş-odat-o p l ica t b ă r b a t u la Bozovis şî popa l-o v ă d z u t şî s-o dus la ia

acas. Sî ia s-o culcat cu iei. B ă r b a t u cînd o vini t dzi la Bozovis, s-o făcud b icagă ş-o dzîs :

— Au, m ă bărbac i , ca r ă u m-i. — S'i-ţ făleşci, si ci doar i ? — To t m a doari , n u şciu dzin se să-m fie l iacu. Să ci dus , să-m a d u s

cî ta s p u m ă dzi p r ă mar i . Tuns b ă r b a t u plica să-i a d u c ă cî ta s p u m ă dzi p r ă mar i . I a să vorbia

cu popa că cîn să dusi d u p ă s p u m ă dzi p r ă mari , iei să să ducă la ia. Şî popa l uva şî crî 'sriicu. Şî b ă r b a t u o p l ica t după s p u m ă dzi p r ă mar i . Ş-atuns s-o-ntîlnit cu rieşci l ău taş . T u n s lăutaşî-1 î n t r ă b a r ă :

— Undz i ci dus tu , m ă omuli , undzi ai pl icat ? — Ma duc , că m-i bicagă muierea şî m-o m î n a t d u p ă s p u m ă dzi p ră

mar i . S'i : — Ai, mă , napoi , că ia nu-i bicagă, n u m a ia să ţîrii cu popa . H a i cu

noi napoi . — Şî si fasiţ voi cu mini , că ia m ă viedzi ? — N u ci viedzi, că cîn ri-apropiem noapca l îngă casă, ci b ă g ă m în­

t r -un sac şî l igăm sacu la gură şî-1 l u v ă m pră u m ă r şî bac im la firiastă şî ni r u g ă m dzi ia să ni s loboadă î nun t ru . Şî omu a t u n s a aşa făcu. Să-n toa r să cu iei napoi şî cîn s-apropiară dzi casa iei, îl băgară -n sac şî ligă sacu la gu ră şî Ţîgarii b ă t u r ă la firiastă. Şî ia iişî la firiastă şî dzîsără :

— Sirii vi-săţ voi la f ir iastă şî sirii baci ? — Noi rii-săm rieşci l ău taş . N u vi fasi bini să rii pr imesc să odziriim

la voi ? T u n s a o dzîs : — Ba v ă pr imase . Şciţ să c în t a ţ frumos ? — Seim să c î n t ă m dz-eli lumesc. Atunéa- i slobodzî n u n t r u lăutaş î şî iei luvară sacu p r ă u m ă r şî s-o

b ă g a t în sobă. A t u n s a dzîsa : — S'-ai tu , măi Ţîgarii-n sacu ăla ? — Dzi-elia noaş t r i , dzi-eli ţîgărieşc. S'i : — N-a i loc cu sacu-n sobă, că-i s t r îmcală-n sobă. Tuns Ţîgarii o dzîs. S'i : — Noi b ă g ă m sacu su pa t . Ş-a tunsa l-o b ă g a t su p a t sacu şî ia o făcut

mîncar i , o t ă i a t găiri ş-o s inat . Tunsa o dzîs că t r ă Ţîgari că să dzîcă, ca să zoasi ia cu popa . A tunsa Ţîgarii o-nsiput să cînci şî ia o-nsiput să zoasi cu popa . I a dzîsa :

Sus, popo , sus, Că b ă r b a t u mi s-o dus D u p ă s p u m ă dzi p r ă mari ,

Să m ă ţus i -n curu-a l mar i .

T u n s Ţigani dzîsa :

Dar dac-oi dzizliga sacu, A t u n s vii v idza p r ă d racu .

A t u n s a dzîsa : — S'i dzîs tu , mă i Ţigării ? — Aşa zîc io. Aşa m-i zicala mia. A t u n s a iar o-ns iput să zoasi şî iar

dzîsa : Sus, popo , sus, Că b ă r b a t u mi s-o dus D u p ă s p u m ă dzi p r ă mar i . . .

Dzi t r i i ori o dzîs to t aşa şî Ţigani t o t aşa o dzîs :

Da r dac-oi dzizliga sacu, A tuns vii v idza p r ă dracu.

Cînd o dzîs a t r i a oară, a t u n s Ţîgaiii o dzizligat sacu ş-a tuns o v ă d z u t p r ă dracu. Ş-atuns o iişît b ă r b a t u dzin sac. Ş-a tuns neşci l ău t a ş o şădzu t la uşă şî un i o ş ădzu t la firiastă şî iei o-nsiput să b a t ă p r ă popa şî p r ă crîsfiicu. Ş-a tunsa popa o spus că iei plăceşci să nu-1 b a t ă . A t u n s a iei o plăci t cu b a n . Crîsfiicu n-âvia b a n să plăcască. Ş-o-ntors crîsriicu curu-n sus şî i-o pus o lumină dzi mi l ike ' r ţ în cur pan-o t r i cu t lumina t oa t ă în cu ru crîsnicului . Ş-atunsa i-o slobodzît .

Ş-o v in i t Dumin ica şî ia o dzîs c ă t r ă b ă r b a t : — Mă bărbac i , m ă duc c î ta la bisărică. — Po ţ să ci dus .

A t u n s a popa cînd o vidza, însipia să cînci :

F rumoasă - i muierea cas ta .

A t u n s crîsfiicu dzîsa :

F r u m o a s ă p ră parali l i noaş t r i .

Crîsfiicu prodzîsa : Io para l i n -am a v u t Curu ficşnic l-am făcut.

T u n s lumia dzîsa : — Oooo, Doaaamni , ca frumos c în tă popa -m bisărică. A tuns b ă r b a t u iei dzîsa :

Cîntă, ca d racu să-1 ia. Rudăria — Aceeaşi.

ZORILE, PETRECEREA MORTULUI, BOCETE

84

Z O R I L I M O R T U L U I

î n dzîua d ă să-ngroapă ; p ă n ă - n dzî dz imina ţa . S t a u [femeile] l îngă mor t . A t u n s iele să-nsep a c în ta . Vine : p a t r u - n t r - o pa rée , p a t r u - n t r -a l t a sau sins. Cîn jumătac[e] -o g ă t a t , a t u n s însepe alialalci. F i re , t r îndăf i re ; S'-ai zăbăv i t , D ă n-ai înflurit , D ă ieri dz imina ţ a P a n ă d -as tă m i n a t ă ? Tr îndăf i ru-m dzîsă : l e u mi - am zăbăv i t T o t la sudz p r ă v i n t P ă n s-o d ă s p ă r ţ î t Suflet dîla oasă Cu m a r e dur iere , Cu pă re re ră- re . Du-ée , I o a n e , du-ce T o t p r ă d r u m nă ince , P a n ă vii azunzâ L a al m ă r dă S împe t ru , D ă vîrff] p î n la seri , Poa le zos p r ă măr i ; P r ă poa lă înflurit . I a r ă zos l a r ădăs ină I e s t ă o ma ică b ă t r î n ă , Maică Mărie iera, Cu caucu-i adăpa , D r u m u l i -a ră ta . I a r să merz năince Şî să nu -n greşăşc, D r u m u să-1 sminceşc. Să n u ce a b a t la s t înga , Că-s răzor i arace, Cu spin sămănace ,

Să c -aba ţ la d r i ap t a , C-acolô vo fi F lor i p i n t r u dor, P i n t r u ăi că lă tor i ; F lor i vi culieze, D ă dor îdz vo t rçse . I a r să mierz p r ă d r u m P a n vii azunzâ L-al m î n d r u d ă rai . L a rai s in- ie ra? Maica Pr ieşesta . L u c r u se-m lucra ? Vii şî m o r ţ scria. C e roagă, I oane , ce roagă, Să ce scrie în coala viilor. Roagă , Ioane , nu ruga , D a c ă n-ai r u g a t Cînd por încă s-o da t . C - o i scri-n coala morţ i lor : î rc ie mă i am, Condie i n - a m per du t . D a r d în coala viilor î r c i a a m sfîrşît, Condzei a m p ie rdu t . I a r ce du , I o a n e , ce d u P î n ă vii azunzâ U n d z e şerbi or a r a Şî suée or s ă m ă n a . Du-ée , I oane , du-ée P î n ă vii azunzâ L-al negru p ă m î n t ; C e roagă d ă D o m n u l sfînt , Să n u grăbască , Să ée pu t r ădzască , Că tu - i vi da F a ţ a t a

Sup prav işca lui, I a r spacili t îă le P r ă b ra ţă l i lui. D u m n e z ă u să ce ierce, Să fii i e r t a t , Sufletu u şu ra t , Dîla noi p leca t .

[Fiecare vers e c â n t a t de două ori de o ech ipă de p a t r u femei ; echipa ceealal tă reia acelaşi vers şi-1 c â n t ă t o t de două ori :]

F i re , t r îndăf i re , F i re , t r îndăf i r !

Bozovici — Iglîca Bufta, 50.

85

D Ă P I T R I C U T L A M O R T

Cînd s-apropie să-1 ducă la groapă , în sobă, p a n ă n-a plecat . Una-néepi şî p a t r u - s aşa. S'iné d ă toaci . Va ră , v a r ă , p r i m ă v a r ă , Săs i toasă şî a m a r ă , Vîn tu roasă , ia r săei toasă ! D î n copiei seîncei m ă r g Şî p r ă nă r i ven in îi pică Şî d în g u r ă pară - i cură . Şî grei v a m e ş că mi-ş ierea. Sî l u v a u v a m ă F ă r ă samă . D ă t ă l a z u măr i lor Floril i sînguri-nflor, Sîngurieli să dăsflor. Vine nuvir ie l d ă ploaie Şî n u vini c u m să vini Şî mi-j v in i vă i r înd , T o a t ă l umea spămîn t înd . Toace izvoaril i o săca t , N u m a u n u o r ă m î n a t Şî somodzia a şa -m dzîsa : Să mi-ş iasă p a n afară !

I o afară n u mi-ş ies, Că p r ă p a t că m - a m culcat , L a odzină m - a m lăsa t . Copilaş d ă p r ă boci tă , Fişei mar i p r ă m u n u n i o a r i , Kimiec i ţă p r ă cîrşoari , Şî k imie ţ p r ă cîrjîioari, Z 'uni lâş p r ă fluirieli. Somodzia aşa -m dzîsa : Că s t ag n e g r u rădzica L a uş î ţa mor tu lu i . Şî ies tă u n m ă r dă S împie t ru Şî p r ă poali- i înflurit Şî p r ă vîr i e -mpupi t , C u m ăi b u n dă miros î t . I e s t ă u n b r a d mar i r o t a t , Aşa-i dă m a r i m i n u n a t Cu vî rvăr î p a n ă la seri , Cu poalili p r ă s t ă măr i . D o a m n e , la tu lp ina lui, L a t u l p i n a lui sini şădza ? Doamii i , Maica Pr ies i s ta Şî cu S î m t ă Maică Mărie. Şî mi-ş şădzi şî mi-ş scrie T o t pr-o coală dă arcie . Şî i-i s c a m n u dă m ă t a s ă T o t dă s î rmă , Doamn-al iasă , Şî i-i s c a m n u dă r ăk i t ă , D ă r ăk i t ă î m p u p i t ă . Roagă-mi-ci dorului , Să- ţ azuci dzalului ! Şî p r ă d r u m să n u grăbieşc, Că şî mă i r ă u pu t r ădzăşc . Spinăruica- i p u t r ă d z a Şî fa ţă a lbă călfidza Şî okişori pănjăt ia . Roagă-mi-c i dzalului , Să- ţ azuci dorului ! L a mij locu d rumulu i I-o lină f înt înă. Şădzi cu p ă h a r u - n mînă , S'ini t r i ş s i mi-1 înk ină .

Ş-aşa apa ii dă răsi Şî dă dor îi triesi. D a r apă să n u mi-j bie, Că-i apă zău i t a t ă , Să zău i tă dă lumea t o a t ă Şî dă s t r in şî dă vesin Şî dă toaci riemurieli Şî dă buni surorieli Şî d-ăi bun dă puişori . Doamni- i d ă grădziri cu flori, Ş-atuns vo vini , Cînd cu sierbi oi a râ Şî cu suce-oi s ă m ă n a .

Bănia — Ana Oţu, 67.

I Cont inuă pe a l t ă melodie] : nu-i t o t u n viers. [E melodia pe care a m auzit-o la BozoviciJ. F i r i t randaf i r i , Ieş-roşu la firi S'i c-ai zăbăv i t D ă n-ai influrit D ă ieri dzimiriaţă P a n d -ăs tă -minâ ţă ? T u mă-n t r ăb î p ră mini , D a io n - a m înflurit , Că io mi -am prăv i t To t la sudz p răv ind Suflit dăspăr ţ înd , Suflit dîla oasă D în lumi f rumoasă, Oasă păcă toasă . H a i , dorule, hai H a i d a dupe mirii, Să ci duc p r ă cirii, Să ci duc la rai. M o r t u să ruga Să-1 scrie în ăi vii. Somodzia mi-j dzîsă : l e u îl scriu în ăi m u o r ţ ,

Că fuoili s-o-mplut, S'erriala s-o sfîrşît, Condzeiu l-o p ierdut . Mor tu iar să p ro ruga L a d r i a p t a să-1 dze, Că-s răzori araci Şî cu flori sămănac i . D a r la parca s t ingă, Că-s răzori n iaraci Şî cu spin sămănac i . Şî m o r t u iar ruga. D ă ce roz, dă ba , Dacă n-ai ruga t dă mul t Cînd an d a t v ies tă-n sa t . Pămînc i , Pămînc i ! Dă as tădz năinci Să rni-1 pr indz pa l inc i Cu Arânzi l Meilă.

Bănia — Aceeaşi.

87

Cînd pl iacă cu m o r t u la mor-mi nţ , a t u n s a p înă n-a pleca, îl petr iese . A ' p u ies tă d o a u ă pe-tr ieserî . U n u dzîse că : «Pră se c împu-a l pîrjolit» şî a l t a să dzîse : « P u p d ă tr îndăfir .» I e s t ă -n sacili alia, că-i scris în cărţ , în ţă i -tungur î . P r ă se c împu-al pîrjolit, P r ă I o n îl dusa î n legănelu-al dă mă ta să . Ie i să vă i ta . S'ifie mi-1 dusa Sus la Ir is tos, Undze-i raiu vedzeros . Şî iei să ruga Să-1 scrie-n ăi vii . Maica n u ce poace scrie-n ăi vii, Că coala mi s-o-mplut

Şî condziiu l -am p e r d u t Şî se rna la a n sfîrşît. N u m a Maica mi ce scrie, Mi ce scrie în ăi m o r t Că coala-i m u l t goală Şî condziiu l -am noi t Şî sernala a n grijît . Ha ida , I oane , p r ă d r u m năince Sus la grădzină , Că d r u m u ţ î l-am m ă t u r a t . Bac-o, D o a m n n e , d ă g rădz ină S'ine s-o dus n u mă i v ine .

[ P a t r u femei c întă . Ceealal tă pe t recere cu «Pup de t randafir» a fost pub l i ca t ă î n t r ' o gaze tă p e n t r u popor . S 'a r ă s p â n d i t n u de m u l t în sat , d in Moceriş.]

Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.

88

Cînta t d u p ă m o r t p înă la mor-ţă r ie .

Scoală, Pe t r e , scoală ! O n u ţ-î păca [ t ] dă D u m n e d z ă u , Că c u m r ă m î n ieu. Dacă io aş puca , Dzîlili li-aş împăr ţ i , Dă cine n-aş udzi . Dragă , io aş merzâ, Cu cine aş şădza, Nis d-on r ă u ieu n u ţ-aş fi, Că d ă toace c-aş îngriji. Roagă-ce lui D u m n e z ă u , Să merg, Pe t re , şî ieu, Că-i p ă c a t d ă D u m n e z ă u , Să r ă m î n v ă d u v ă ieu. Că muier ia făr b ă r b a t I e d ă vo rbă t o t în sa t . O n u şei t u , dragă , bine,

') De aici înainte recitează, nu mai cântă.

Că noi doi n e vorb iam, Toace le -mpl inam. D a r acuma , va i dze mine , R ă m î n ca o pasăre -m pădure . Să fas c u m vii puca , l e u cred t u n u vii şădza, Să provin la mine, Să m ă iai cu cine.

[Femeia spune u n vers , celelalte îl reiau în cor :] Scoală, Pe t r e , va i dze mine ! Undze , d rago , ai plecat î Şî p ră noi c u m n-ai lăsat î ?

A t u n s a - d z vine, Domnu le , să dzîs, n u şcu c u m ; dar aşa . . . . D u p ă c u m ţ-î dur ier ia şî jăl ia d ă m a r e .

Bozovici — Igllca Bufta, 50.

89

I a scoală, P ă u n e , scoală, Scoală-ce, m ă i vorbieşce, Că acuma- i a dîn u r m ă . D a r că noi n u ni mai înt î r i i imuuu, N ' i s p ră l u m e să vorb i i imuuu. Nu- i p ă c a t d ă D u m n i d z ă ă ă u u u , M-ai lăsa t t o t s îngură-r iuuu. 1 ) O, n-audz , P ă u n - a u d z , S'e io c-aş ruga . Să mă iai şî p r ă mine , S ă m ă iai cu cine, Că n -am m u m ă , Că n - a m t a t ă N - a m fraţ , N - a m surori , N - a m fiece, N - a m fisori, Mi-s pus t îne -n lume Ca mier la -m pădure .

1 1 0 EMIL PETR.0VICI

D a r şî mier la n a m u r î are Cucuşoru frăţîior, R î d u n a u a verişor. C u m ghindzeşc să pu t redzăşc , P r ă mine să m ă jăleşc, Că şî io c-oi jăli N ' i s p r ă l ume n u n -om mă i înt îni .

Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.

DESCÂNTECE SI PRACTICE MAGICE

91

D Ă D Z ' O K I A T

O plecat , P r ă cale, P r ă cărare , Să-n t î ln i I o n cu dzioki tor iu-n cale ; Ir i ima-i săcară , Criéri-i t u r b u r a r ă . I o se m ă sococii? î n zenunki -nzenunkia i , Tri i săbi -n m î n ă luva i , Da t o ţ capicili t ă ia i , Dîla t o ţ sînze luvai , î n capu lu I o n l ăpăda i . P u ş ă ' i s n a g ă la snagă , Os la os, Mai v î r tos d ă c u m o fost. Să r ă m î n ă lumina t , Cura t , Ca dă Maica Mărie lăsa t . P ică sînze-aié colie, P ică oki cui ce dzokie ' . Dăscîncicu-i dîla mine , Diacu dîla Maică Mărie . Dăscîncicu mieu Şî liacu dî la D u m n e z ă u . I o suflu p r ă s t ă cap , Dzidziokiu s-să ducă -n sat .

I o suflu p r ă s t ă frunce, Dzidziokiu s-să ducă-n munce .

Asta- i dzidziokiu d ă cap . P u n m î n a p r ă frunce şî dăsc în ţ .

Bozovici — Iglica Bufta, 50.

92

D Ă S C Î N C I C U SÎMC' I M A I K I M Ă R I I

Dăsc în t Iu Patru dă dzidzokî. S'ini o dzokia t , O c r ăpa t . S'ini-o r ă m n i t , O plesni t . Şî dăc-o fi d ă om, Să c rape boarfili , Să iesă sămînţ î l i . Dăc-o fi dă muiere , Să c rape ţ î ţ î l i , Să cu ră lapcili , Să-i m o a r ă copi lu dă foame. Dăc-o fi dă f a t ă mare , Pise cosiţa, Să n u să mă i mărice . Oaia-ş linze mielu, Vaca-ş linze v i ţă lu , S 'u t a linze roiu. I o l ing p r ă Patru

!) Parodiază bocetul.

Odolian, Odolian, D ă si n-ai m u r i t încă an , Să n u to rc şî p r ă d u u â n . 1 )

Bănia — Lisăvieta Puia Lăban,

D ă dzold tur ï , D ă rămfii tur î , P a t r u să r ă m î n ă Cura t , L u m i n a t , Ca dîla D u m n i d z ă u lăsa t . Că io cu l imba i -am dăsc în ta t , S î m t ă Maică Mărie, Diac d în l i m b a mia să-i fie. Dăscîncicu mieu, L iacu dîla D u m n i d z ă u .

As t a dzîse d ă t r i i uorî . Dăs -c în tă -n a p ă . I a u n cu ţ î t şî p u n e apă -n scafă şî dăsc în tă . F a s e aşa cu c u ţ î t u acolô-n apă . Da u r m ă d u p ă s-o g ă t a t , s t împă ră t r i cărbufi în apă ; u d ă pr-al d iok i a t .

Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.

93

D Ă D Z ' I D Z ' O K I U

Cînd îl doar i p r ă om c a p u dă varsă . Ala dăscînt aşa cu m î n a şî cu apă , dacă nu-i l îngă mine . Tămîn i [ în apă ] . Dăc-o fi dz iokia t u n om, Să-i c r ap i capu , Să n u să mir i d ă n i m a , Să-i cu ră boaşîli . S'i iera o păsă r ia , Codălb ia ; Dzidzokiu-1 luva i D în creii capu lu i . Şî dacă l-o fi dz iokia t o muier i , O s t a r p ă , o cu lapci , Să n u să mi r i d ă ăl bicag, C-o fi f rumos, o u r î t . Dacă l-o fi dz iok ia t o b a b ă , Să r ă m â n ă s u r d ă - n lumi-n ţ a r ă . C-o fi ur î t , o f rumos C u m D u m n i d z ă u l-o lăsa t ,

Maică Mărie liac i-o d a t . Dacă l-o f i ' d z i o k i a t o fa tă m a r i , Sînzi d în coadă-i cur ia Şî dzidziokiu dîn c a p îl luva Şî în mări-1 dusa , Und i i - s făclii apr insă , Miesă-ncinsă. Şî D u m n i d z ă u îl dă ru i a Şî la mări-1 dusa . O, Maică Mărie, să ruga, S'irii l-o fi dziokiat , O dă mic, o dă mar i . S'i i ra o păsăr ia , Codălbia, Da iazu măr i lor să dusa . Dzidziokiu dîn frunci, Dzidziokiu ăl dîn cap , Du-ci-n s a t la sini c-o fi m î n a t . Cu toaci dzîlili m-an rugat , Că liac i -an d a t Şî cu gu ra 1-an dăsc în ta t . O, Maică Mârie-n loc s ta , Toace haini l i le-am mîna t , Dîla D u m n i d z ă u sf întu le-am

[mînat . Şî c u m să scu tu ră bosîiocu d ă

[roau ă Şî ia rba d ă p ă m î n t , Aşa să să scutur i b icagu D ă toaci spaimili , D ă toaci boalili . P r ă caii, P r ă cărăr i Şî D o m n u Ris tos d ă folos. O, Maică Mărie , D o a m n ă m a r i . N u po t să - ţ şăd în caii, Că înzereii ce păza , Dzidziokiu dîn cap să duéa, D în zgîrsili nasului . Undzi-s făclii apr insă , Acolo să-1 dăru iască Cu s t r ă d o m a ş î i -am mîna t ,

Cu gura i -am dăsc în t a t

Cîn ţ î sa baci cemia , la copii. Bănia — Ana Oţu, 67.

94

D Z ' I S C Î N C ' I C D Z ' I D Z ' I D Z ' O K I U

Dzokiu dzi la cu tă r i dzin cap Să să ducă -n sa t . Dzokiu dzi la cu tă r i dzin frunci Să să ducă-n munc i . S'in-o dzokia t p r ă cu tă r i , o c r ăpa t , S'ini-o rămri i t la cu tă r i , o pl iosni t . Dzi-o fi dzokia tă dzi muier i , Să-i crapi ţ î ţ a , Să-i pisi cosiţa, Să-i m o a r ă b ă i a t u dzi foami, Să să mi i i lumia şî ţ a r a dzi ia. Cutăr i să udzască cu ra t , L u m i n a t , Ca dzi la D u m n i z ă u lăsat , Ca dzin t a t ă s ă m ă n a t , Dzin m u m ă făcut , Dzin moaşă scă lda t , Dzi naşă bocidzat , Ca s t a u a - n seri , Ca roaua-n c împ. Ca poa la Maiki Mării . Dzin l imba mie l iac să-i fii. He i , acû dz-o fi dzi o m dzokia t , Să-i crapi boaşăl i , Să-i cu ră p i şa tu , S-să miri lumia şî ţ a r a dzi iei. Cutăr i să r ămînă cu ra t , Dumina t , e tc . Dz-o fi dzi fa tă mar i , Cu cosiţa p r ă spinăr i , Să-i crapi ţ î ţ a , Să-i pisi cosiţa, S-să miri lumia şî ţ a r a dzi ia.

Cutăr i să r ă m î n ă cu ra t , L u m i n a t , e tc . O pl ica t u n om roşu, L a o pădur i roşii Cu o săcuri roşii Să ta ie u n l emn roşu, Să facă o s t r u n g ă roşii, Să mulgă oi roşii î n s t r u n g ă r i a ţ ă roşii, î n c u m p ă n ă roşii. Dzin c u m p ă n ă roşii, î l puii a în s t r ăcă toa r i roşii. S t r ăcă toa r i a roşii o luva Ş-o pu t i a -n t r -un sălsiner roşu. Sălsineriu roşu n u să şcia S'i să făsa. Aşa n u să şcia si să făsa Dzoki tor iu cu dzoki toar ia , Rămri i tor iu cu rămri i toar ia , Cu toaci miracil i , Cu toaci dzizmiracil i Dzi la cu tă r i . Cutăr i udzâ cu ra t , L u m i n a t , Ca dzi la D u m n i z ă u lăsat , Ca dzin t a t ă s ă m ă n a t , Dz in m u m ă făcut , Dz in moaşă scă lda t , Dzi naşă boc idza t , Ca s t a u a - n seri , Ca roaua-n c împ, Ca poa la Maiki Mării . Dzin l imba mie liac să-i fii.

Aşa cu mînil i goali dziscînţ la cap . A t u n s sufli p r ă s t ă cap .

Rudăria —•- Icoana Măcei, 25.

95

D ' I D ' I D ' I O K I U

F u z d ' id ' iôkiu D ' in creii capului ,

D ' i m fa ţa obrazulu i ! D ' id ' iok iu cu m u r o n , D ' id ' iok iu cu muroan i . I n i m a i-o c răpa t , Sînzili i l-o vă r sa t , I a r să r ă m î n ă cura t , L u m i n a t , Ca d'i moaşa iar scăldat , D ' i naj b o t ' i z a t .

D' iscînţ aşa-n săc, cu sufli tu suflat. [Suflă pes te cel bo lnav . ]

Pătaş — Ana Băeilă, 78.

96

D Ă M Î N Ă T U R Ă

Sin-o m i n a t cu o mînă , î n t o r c cu doauă . Şî sin-o m î n a t cu doauă , î n t o r c cu tr i i . . . . , e tc . Sin-o m î n a t cu op t , î n t o r c cu noauă , Cu noauădză-ş î noauă . Să să ducă dă p r ă capu a lui se-i

[becag, Să r ă m î n ă cu ra t , Ca dîla D u m n i d z ă u lăsat , Că io m-an ruga t la Maica Marie . Maica Marie audzâ , P r ă scară d ă sară să cobora Şî cu biéu p o e n a Şî toace durieril i dîla cu ta re luva . Şî iei să r ămînă cu ra t , Ca dîla D u m n i d z ă u lăsat

A t u n s a dzîse : F u z s t r igă Şî s t r îgoane Şî muruori Şî muroane , Şî r ă m n i t u r î Şî p răv i tu r î , N u s ta ,

N u şădza. Dîla cu ta re Duse-vă- ţ în măr i negre . Acolo să v ă zădz ina ţ Şî p r ă c u t a r e să-1 c u r ă ţ a t D ă răle, D ă durierî . Şî să v ă dueeţ dîn grădz ină în

[grădzină, P ă n v i ţ d a p r ă s t ă s t ăp înă ; Şî dîn sa t în sat , P ă n v i ţ d a p r ă s t ă a s-o mîna t . D a tu , cu t a r e , să r ă m î n cura t Ca d ă D u m n i d z ă u I sus Cristos l ă s a t .

Dăsc în tă -n apă şî mol idvă. Să p u n ă n o a u ă fâlurî d ă bucaci în apă . P u n sare , p u n p i t ă , p u n cucu-rudz , pun păsui , p u n crumpiel , p u n t ă m î n e , dulece, sapă , p iparcă . Şî cu m ă t u r a şî cu cu ţ î tu să dăseînci . Să să spieli şî se rămîrie s-o lapidze la ho ta r , u n d z e să hotă răşce cu vesinu. Cum să ho tă răşce cu v e -sinu, aşa să să ho tă ra scă r ă u dîla iei.

Bozovici — Fira Cocorăscu, 84.

97

D Ă M Î N Ă T U R Ă

Mînă tu ră cu ra tă , Mînă tu ră spurca tă , N ă p o i în to rca tă , Du-c i la mări l i negri, C-o crisit fini voştr i , S ă v ă dueeţ să c u n u n a t Şî să bieţ şî să m î n c a ţ Şî p r ă c u t a r e cura t să-1 lăsat . Să r ămînă cura t . L u m i n a t , Ca dîla D u m n i d z ă u lăsa t .

Dzîse d ă t r i i ori. I a r prodzîse :

i i 4

M î n ă t u r ă cu ra t ă , Mînă tu ră spur­ca tă , Năpoi în to rca tă , Dusi -vă- ţ la mări l i v înăce Ş-a tuns dzîsi : Dus ivă - ţ la mări l i albi. . . . , I o v - am dăsc în ta t , P r ă s t ă mări l i negr i v - am a runca t , Cu ta re c u r a t o rămîr ia t .

Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.

98

A L D Ă M Î N Ă T U R Ă

M î n ă t u r ă s p u r c a t ă Şî n o a u ă v ă d u v i văduv ie i Şî dîla cu t ă r i oprăvic i . Şî cu puşca l -am puşca t Şî cu m a r m o r l -am m ă r m u r i t Şî cu p r a u l -am p r ă u i t Şî ăluia cari-i becag l-am m î n a t Şî cu pieli goală l -am mîna t , P r ă r o a t ă l-am încăl icat Şî cu coarrii dă c a p r ă l-am

[ îmbru ţa t Şî-n N ' e r g ă n l i -am n ica t s -am

[ îmbru ţ a t Şî o vin i t m î n ă t u r ă p r ă a p ă Şî io a m mîna t -o p r ă săc. Şî iar o m î n a t m î n ă t u r ă p r ă săc Şî a m mîna t -o -n apă . Şî du-ci, m î n ă t u r ă , P r în foc, pr în apă , Că ieu cu gura c-an dăsc în t a t Şî dzalu al mar i ţ î l -am d a t D ă ke l tu ia lă şî d ă oprăvi t . Şî du-ci p r ă povôi ! Du-ci la dom-so năpoi , Să nu-i dze a s ta , L a p a t îl vo culca, Z'os să-1 t r încască ! S'ini i-o fi d a t cu una , î i dau cu doauă .

S' ini i-o fi d a t cu opt , î i d a u cu noauă , Cu n o a u ă cară-ncărcaci , Ca d ă sar i apăsaci . Şî zos să-1 t r încască Şî căcaina să-1 lovască. Şî c u m în torc p a t r u boi la capici, Aşa să să -n toa rcă Făcă tu r i l i , Mînătur i l i . Şî iei rămîr ie ' cu ra t , L u m i n a t , Ca dîla D u m n i d z ă u Sfîntu lăsa t . Şî să n u p o a t ă s ta , Să n u p o a t ă - m b l a , P a n dă min i vo da. Şî Hac i-an da t , Cu gu ra i-an dăsc în t a t . Şî io dăse în tă toar i , Şî D o m n u Ris tos d ă fălos. Şî D u m n i d z ă u sănătac i - i da Şî Maica Mărie cu iei iera.

A m dăsc în t a t aşa cu mîna . Să p u n m î n a p r ă iei.

Bănia — Ana Oţu, 67.

99

D ' I M Î N Ă T U R Ă D ' - A S P U R C A T Ă

Cîn d ' i sc în ţ d ' i m î n ă t u r ă d ' -a spu rca t ă , iar d ' i sc în ţ cu spurca t . I a r t ă , sfînt ' i p ă m î n t ' i , Că n u t ' i - m p u n g pi t ' i n i , î m p u n g mînătur i l i . Mînă tu ră cu d ' âuu l , M î n ă t u r ă cu muroan i , M î n ă t u r ă cu păduroan i , Napo i să napo ia ţ , î n codri pustîfi să plecat , Undz i săcuri n-o tă ia , N ' i s cocoş n-o c înta ,

N' i s u r m ă d ' i o m n u s-o afla ! I o n să r ămînă cu ra t , L u m i n a t Ca d ' i la moaşă scăldat , Ca d ' i naj bo t i ' z a t .

Cu cu ţ î t , cu t a m î n i şî a p ă o răkie şî mol idvă , şî ai . Bie. Să u d ă d ' i n o a u ă orî. [Cuţi tul] îl p u n orî d u p ă uşă orî sup pa t , îl împl în ţ îm-pămîn t .

D ' i t r i i orî să d ' iscîntă . Pătaş — Ana Băsilă, 78.

100

ACU F A S ' E M P R Ă S C R I S A

Să să mariée fiecili sau fisori. l a i brăsiri l i dă pr îngă iei şî le

dus la vră j i toare . Şî zvîrli brăsiril i p r ă coş. Aşa dzîs : I i u br îuşoru mieu, î l zvîrlii p r ă coş. D ă p r ă coş ieşî u n cocoş. Cu cicu dă fier, Cu ăripili dă o ţă l . Să nu-dz dze a s ta , Să nu-dz dze a şădza, P ă n ă - n lumi-n ţ a r ă vii pleca, D ă scrisa lu c u t a r e vii da . Să nu-i dzç a şădza , Să nu-i dzç a mînca , Să nu-i dze a lucra , Să nu-i dzş a uodzini , Să nu-i dze a du rmi , P a n ă la cu ta re vo vini. î n vis s-o v isadză Ş-aievea să-1 v a d ă . Cu cicu să-1 cocnască, Cu ăripili să-1 pă lăpăiască , L a cu ta re să-1 pornască .

P a n d ă tr i i uorî as ta să fase aşa. Bozovici — Iglica Bufta, 50.

101

D Ă D R A G O S T Ă

Faz d ă d ragos tă -n mieri şi cu bosîioc. C u m t r az i a lb ina L a s t u p i n ă D ă p r ă toac i florieşlili, D ă p r ă toac i dzeluriçlili , D ă p r ă toac i rîurielili, C u m a l ia rgă , C u m să z b u s u m ă , Cum aduş i , D ă toaci căsuţă l i şî le umpl i , Aşa să s-as t r îngă t o ţ fisori la c u t ă r i

(sau fietéili la fisori), Că cu mier i voi induléi , Cu bosîioc voi mirosî Şî s lava D o m n u l u i s-o coborî .

P a n d ă t r i i orî. A tuné fa ta s au fisoru ia p u ţ i n ă mi ş r i şî-ş u n i e zenili [pleoapele] şî haini l i p r ă iei . Şî pl iacă la joc.

[Busuiocul] îl p o a r t ă la iei . [Vrăj i toarea ţ ine mierea şi b u ­

suiocul în m â n ă c â n d descân tă . ] Bozovici — Iglica Bufta, 50.

102

D Ă D R A G O S T Ă

C u m a l ia rgă a lbina la s tup ină , Aşa s-alçrze cu ta re d u p ă m i n e . Şî cum ie duléi mier ia , Aşa să fiu duléi ieu la c u t ă r i . Şî cum n u poace n i m a fără sa re , Aşa să n u p o a t ă iei fără m i n e .

Acu dzîée : S'in-o fi făcut u r î éune C-o mînă , I o în torc cu doauă .

S'in-o făcut cu doauă . . . I a r , pan- l a noauă . L e luva i , î n m ă r i le l ăpăda i Şî p r ă mirie, cu ta re , m ă cu ră ţ a i .

Cu mier i şî cu bosîioc. S-să u n g ă ş î să u n g ă p r ă ă la care vr ie . Bosî-iocu-1 p u n e - m pozonar î , dacă- i om, şî dacă-i muiere-1 p u n e d u p ă br îu . [Femeia să se ungă în c rucepe fa ţ ă ] .

Bozovici — Pira Cocorăscu, 84.

103

î i fac p r ă scrisa. A r u n c ă br îu-n sus p r ă coş ; şî m a r ţ sa ra şî s îm-b ă t ă sa ra : N - â r u n c b r îu lu A n a , N u m a a r u n c u n cocoş Cu cicu d ă fier, Cu ăripil i d ă l emn, Cu măsîă l i dă o ţă l ; S-să ducă la so ţu lu Ana, Cu cicu să-1 coenască Cu ăripili să pă lăpă iască , D în som să-1 pomeriască, L a A n a să-1 p o r n a s c ă ; Să n u p o a t ă lucra , Să n u p o a t ă mînca , Pîn- la A n a vo pleca . Cu n i m a să n u zborască, P î n cu A n a s-să-nt înască. D-o fi d în sa t , Să v ină d ă z m ă ţ a t , Î n vis , să-1 v isădz Ş-aievia să-1 văd . D-o fi legat , S-să dăzlieze. D-o fi dăzlegat , S-să proleze.

Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.

P R Ă S C R I S A S P U R C A T Ă

[Se a runcă la fel br îul pe coş, la Anul nou sau m a r ţ i şi s î m b ă t ă seara] . Arunc în sus p r ă coş U n negru cocoş, U n lag vă lâc Ş-un şă rpe -n tă r î t a t , Cu d racu mes t ăca t , L a so ţu lu A n a mîna t , S-o ia, să n u p o a t ă s ta .

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

105

[La Anul nou fetele ies la mie­zul nopţ i i în g răd ină . ]

Pr indze dă ga rd : N u scu tu r ga rdu , Scu tu r p ră dracu , S ă - m a d u c ă so ţu mieu, î n vis să-1 v isădz Ş-aievea să-1 v ă d .

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

106

Li fac d ' i d ragos tă în mieri . Cum să-ntoarei sicoaria şî pozo-

môcu că t r ă răsăr i t , c ă t r ă sfinţit , aşa să r ămînă care s-or împreuna , să fie s inst î ţ şî îndulei ţ p în la sfîrşîtu vieţî . Cum îi mier ia îndul-ei tă şî s ins t î tă , aşa să fie şî iei p lă­cu t şî v ă d z u ţ p a n la sfîrşîtu vieţ î .

î m mieri să d ' iscîntă , măn încă în gură şî u n u şî a l tu , o-l unze .

Pătaş — Ana Băsilă, 7 8 .

107

[ D E D E G A T ]

A p ă i la l ega t t r ăbu i sa ră d ă s tup mor t şî cu brăs inar iu care-i alui d ă s-o şcers c înd o iub i t — să m ă ierţ . A ş a fac muieri l i c înd a u t rai r ău cu oamin i . î n dos dăsc în tă , în şale, la foc şî dzîse : N u leg brăs inar iu , N u m a leg t r u p u cutăru ia , S ă nu să măi p o a t ă duse nis-undze. N u m a dî la mine să fie dăz lega t ; Ş î d ă f a t ă mare şî dă v ă d u v ă Şî dă muiere cu bă rba t , l ega t .

N o a u ă noduri le l iagă. E a to t nodu dzîse oda t ă [cu mînile la spa te] . Ş-fac p ă c a c e . A s t a nu-i bun . [Zice c ă moare omul dacă nu-i des-

l eagă ] . Sînzi l i să suie-n cap . Bozovici — Fira Cocorăscu, 84.

108

[ D E D E S L E G A T ]

D a r ă d a c ă să zgodzeşce dă-i o m u lega t , d ă nu poace să facă c u mu-ieria n imic , a ia iară- ţ spun.

A t u n s a t răbui s lobodz î tu ră (fă-î î ină dî la care o fase-ntîn) şî apă dîla rîu. S lobodz î tu ră s-o pu-nă-n apă şî să dz î că aşa : C u m să s loboadze făhina dîla

[moară, A ş a să s ă s loboadă iei. Ş î c u m să duse p o p a cu mic c u mare E a rîu lu i Io rdan Bocedză tuo r iu

[să b o c a d z ă apa , A ş a să r ămînă iei cura t Şî dăz l ega t .

Bozovici — Aceeaşi.

109

A P Ă D Ă V Î N T U R I

Dă- i v î n t u r o s o m u şî să s cu ­tură , a tuné [face] a p ă d ă v în tu r î . Dz î se : D u m n i d z ă u porînsa, Milil i p l eca , P r ă cale, p r ă cărare . P r ă A n a af lâ-n d r u m mare D ă s c u l ţ ă şî dăşc insă . P r î n sace c u zănace , T o a c e uşî l i a f lâ -ncunace , Cuţ îc i l i -ncordace .

N u m a uşa a lui b e c a g (a lu A n a ) A f l a coşu dăs tupa t , Fereşci l i dăşkisă , U ş a dăscuf ia tă . S ă l u v a r ă , P r ă uşă să băgară , î n v a t r a focului 1-aflară. î l frînsără, Snaga- i l u v a r ă , Pucerea- i l u v a r ă vŞî-n z ă s t r u g o-ncunară , P r ă s t ă m ă r i zbura ră . P r ă A n a o l u v a r ă D î l a va l e d ă d r u m u al mare o

[ lăsară . î m p l imi ţ ă o-ncuiîară, î n gunoi o băga ră . A c o l o rămîne/ Cîn t înd , V a i e r înd. N ' i m a n-o audzâ . S î m t ă M a i c ă Mărie l a ia c o b o r a . O l u v a sup poa la ie i , S u p t a r ipa iei. T a s , t u A n o , N u ce c în ta , N u ce v ă i e r a , C ă dă mi l î m-oi ruga ,

Liacu ţî-1 vo da . S t a n o , I l eano , S îndz iano , C ă t a t , l i a c u Iu Ana-1 d a ţ , D î m p ă m î n t , D ă sup p ă m î n t , D în i a rbă , D ă s u p t i a rbă , D ă s u p t ale l ivedz v ierdz , D ă s u p t ale izvoare răs , D ă s u p t toace pietriselili , D ă s u p t toace floriéelili, D ă s u p t ai m u n ţ c ă r u n t , Că io cu tămîr ie v-oi tămîr ia , Cu floare m a r e v-oi afuma, Cu bosioc v-oi s t rop i , Cu salcă v-oi l ă s ta r i , Cu miere v-oi indulsf. A n a să r ă m î n ă Cura tă , L u m i n a t ă , Ca s t a u a d ă p r ă éerï. Ca roaua d ă p r ă p ă m î n t .

Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.

110

A P A D Ă V Î N T U R I

Cîn ci dor oasăl i , pisoari l i şî mînil i . Cîn să u d ă aia, cu apa- i t r iesi . Vîn tu r ï mis , V în tu r ï mar ï , Vîn tu r ï mijloéiri ! N o a u ă v în tu r ï băca , D în t r u p ă t t r u p ă i a , D în sijmi călca Şî salca să c lăcina, Că toaci v în tur i l i o băca F lor i a lbi d ă p r ă poces ! Cu a ţ ă roşîie a m d ă r u i t Şî cu b a n a m po tcov i t .

A p a d ă p r ă vă i v ina Şî t o a t ă să c lăc ina Cînd p r ă r îu merza . Şî Maica Mărie să ruga , Maica Mărie cu ră ţ î t oa r i , L a t o a t ă l umea leac aduéa D î n toac i pociéelili, P r ă roauă , P r ă ea ţ ă Şî Milialifie să vorb ia Şî l îngă salcă şădza. Şî Milialifie să ruga Şî la t o a t ă l umia Hac li da . Şî o p l ica t zoi d ă dz imina ţ ă Şî Foiofi'a şî Trandaf i r a. Şî ia-n coaci şî-n zenunkî şădza. Şî ia l icui toari Şî D o m n u Ris tos d ă fălos să li fie.

L a as ta t r ă b u i t r i i firi d ă salcă, lăs tar i dă salcă şî c î ta mieri pusă-n a p ă şî să să u n g ă şî să bie. Cîn să d o g a t ă apa , lăs tar i să-i ducă la r îu.

Bănia — Ana Oţu, 67.

111

D Ă S C Î N C ' I C U S P Ă L A T

C u m p ă r ă oală n o a u ă ş-o duse la vră j i toare . Acolo p u n e n o a u ă fişlurî d ă flori. N u le pucem spune p r ă n u m e [nu le ş t ie] . Şî le p u n e m şî le f ierbem şî, m a r ţ sara sau s î m b ă t ă sara , care vr ie să să spiele, cau t -un fer dă plug, ăl la t , să p u n e cu pisoarili p r ă iei la r îu şî becagu să dăzbracă dîn ha ine , r ămîne gol, şi vră j î toar ia- i t o a r n ă apa-n cap , p r ă iei t o t , aşa : C u m spală apa toace petriselil i , Toace lomurielili , Aşa să să spiele Ion D ă toace făcătur i l i ,

Dă toace l ăpădă tu r i l i , D ă toace fă rmăcă tur i l i , Să r ă m î n ă l u m i n a t , Zb isu la t , Ca apa d ă cu ra t . Cum în toa r se fieru t o t p ă m î n t u l , Aşa să să -n toa rcă toace dureri l i

[dîla I on . Dăscîncicu-i dîla mine Şî l iacu dîla Maica Mărie. Dăscîncicu mieu Şî l iacu dîla D u m n e z ă u .

Bozovici — IgHca Bufta, 50.

112

D Z ' I S P Ă L A T

Să spa lă . Dziscîncic dzi spă la t . Să dus i la r îu cu u m fir dzi bosîioc şî-ncină-n rîu şî spuni : — B u n ă dz imina ţa , r îu dzi roauă . —Mul ţames-dumi ta l i , d r agă cu tă r i . —Şădz p r ă s c a m n dac-ai v in i t . — N - a m vin i t să şăd p r ă scamn, Niz dzi aur , riiz dzi a rz in t , é i - am v in i t cu a p a t a să m ă spielî P r ă fa ţă , P r ă b r a ţ ă , P r ă z inunki , p r ă coaci. î m fa ţă să-m p u n soarili Cu zărili , î n okî stăli l i , î n dos luna Cu zărili . Să fiu d răgos toasă L a b ă r b a t şî la t o a t ă lumia .

Rudăria — Icoana Măcei, 25.

113

S ' I N S T Ă L I Ă L I M A R I

î i p u n s instăl i ăli mar î s îmbă ta

şî m a r ţ a p î n ă - m p r îndz . Acolo t r ă -bu i n o a u ă t u r ţ d ă grîu, n o a u ă fielurî d ă flori, o l ingură noauă , o scafă n o a u ă [de l emn] , o a ţ ă cît îi o m u d ă nal tă , o p ă r a îngăur i tă , miere , p înză-m p a t r u colţuri , dacă ie o m t r ă b u i cocoş, şî dacă-i muiere , t r ă -bu i găină, lumină dîla p razn ic . A-tuné d u p ă se să dăsc în tă , t r i i dzîle n u ies-afară omu ăl becag. î l u n i e cu miere în fa ţa obrazulu i şî umer i . T o t o d a t ă şî tu r ţ î l i v ine u n s ă cu miere. A t r i i a zî t u r ţ î l i să d a u la copii să le mînse, d a r să n u v i n ă n ima cu d u u a n sau muier i cu d imis t ra ţ i i (muieri fie-cum), p i n t r u că-i lucru cura t . A t r i ia zî o m u să spală şî a p a ée să spal-o spr i joane pr-o t r a n ţ ă cu ra tă şî ia t r a n ţ a şî ale noauă fielurî d ă flori şî să dus i la rîu şî le scu tu ră p r ă rîu şî florili le l apădă p r ă apă . Atuns- insepi vră j î toar ia să dăscînce. Mai nă ince să dăsc în tă s îmbă tă dz imina ţa . Maică Mar ie şî milili alefii, N u ş ădza ţ , N u vă -mb i i a ţ , N u m a a le rga t Şî l iacu să i-1 d a ţ ; Nu -ngădu i ţ , N u zăbăv i ţ ,

P r ă s t ă t o a c e dzaluri l i să porr i i ţ Şî s-adus eţ Toace floriselili, Toace lecurielili, L a I o n să le p u n e ţ Şî snaga să i-o aduse ţ . Cu p i t a v-oi s ă t u r a , Cu apa v-oi a d ă p a , Cu flori v-oi kici , Cu miere v-oi induls i , Cu baiî v-oi plăci .

Să v ă duee ţ î n pus t ieşag , Undze cocoş n u c în tă , N ' ié săcure n u t a i e . Acolô să v ă fie S ' ina Şî odzină . I a r ă ala să r ă m î n ă L u m i n a t , Zbiéulat , Ca d ă moaşă scă lda t , Ca dă naşă bocedza t . Liac , D o a m n e , să-i fie. Puce r i a nu- i dîla mine , Dîla Maica Mărie . D u m n i z ă u sfîntu să-i azuce . Şî voi , milost î 'vniéi lor , Cu D u m n i z ă u la m u n c e .

Bozovici — Iglica Bufta, 5 0 .

114

S Ă F A S ' E M D Ă M U R O N '

F u z m u r o n , F u z s t r îgon D ă p r ă c a p u Iu P a t r u , D în fa ţa lui , D în v i r t u c a lui, Că cu t ă m î n e c-oi t ă m î n a , Cu m ă t u r a c-oi m ă t u r ă , Cu c u ţ î t u c-oi t ă i a , P r a u şî pu lbă r c-oi făsa Şî-n v î n t c-oi sufla, N ' imic d în cine n-oi lăsa.

As ta s p u n dă t r i i ori . Sa ra cînd însară , c înd o m u n u doa rme şî n-are odz ină nié c î tă , n-are l inişce.

Bozovici — Aceeaşi.

115

Care o fost t a r e rău , să faée

m u r o n [după moa r t e ] , care o foz v ră jmaş . H a i să-i dăsc în tăm.

î i dăsc în tă fără vorbe , a t u n s cîm pliacă la mor ţă r i e . I a moa re d ă v a r d z ă ş-o cîntăr ieşce la dosu spinăr i (pune la dos c în ta r iu ş-o cîntăr ieşce) . N u c a u t ă să v a d ă cî t ii, n u m a faée k i m ă t a . Ş-a tuns moa-ria aia dă v a r z ă o t o a r n ă p r ă iei în săcr in ş-atune ma i faée şî âl tăee, o cruée dă măs iaş şî i-o pune -n sîn la piele. D a r a l tu care-i r ă u d ă t o t , ii bac -un c u n in foaie.

î i poseşce [moroiul pe oameni] , î l toseşce sînzili p r ă gură sau p r ă nas [pe omul cel poci t de moroiu] .

Bozovici — Aceeaşi.

116

[ O P R Ă V I T U L M O R O I U L U I ]

î l oprăvieşce. Atunsa- i fase t u r t ă c rudă ş-o f'dă p r ă feriastă d ă po­m a n a muronu lu i ăluia. Al s-o pr i­mi t -o să duse cu ia la r îu ş-o l apădă p r ă a p ă şî dzîée aşa : Să să ducă ala, c u m îl k i amă ,

[mor tu ala, U n d z e vo s t a apa , acolo să s ta i , Cu noi nimic să n u mă i ai.

Bozovici — Aceeaşi.

117

D Ă B U B Ă

B u b ă mică , B u b ă mare , Nu-nfla , N u gînfa, N u - m p u n z e , N u s t r ăpunze ; Că io-i i nzun ink ia [sic],

R u g ă s u n e mi-oi făsa, Maică Mărie c-o spărza .

Aşa p a n ă d ă t r i i ori. Bozovici — Aceeaşi.

Mi !

ACUMA F Ă D Ă M Î N Ă T U R Ă !

M î n ă t u r ă cu ra tă , M î n ă t u r ă spu rca t ă , Cu sc r i să -mpăna tă , S'e viri ca o i apă , S'e v i n r înkez înd , Ca o scroafă grăocind, P r ă capu lu c u t a r e picînd ? Că ieu m-oi dusa , Toace coasăli li-oi s t r înza , Pisoaril i v i li-oi t ă ia , P r ă s t ă noauădză-ş î n o a u ă d ă dza-

[lurî v-oi l ăpăda , î n măr î negre vii azunza . V-oi t ă i a osoarili , V-oi c u r m a vînil i , V-oi frînza mîriili. Căşî ţă v-oi făsa Şî foc le voi da, S c r u m d în voi oi făsa Şî lu cu t a r e li-oi da , î n t r - o l ingură d ă apă v-o bia . (îi dăsc în ţ în a p ă şî-1 udz şî bie.)

Bozovici — Aceeaşi.

119

D Ă S C Î N T Ă D Ă M O R O N '

T r ă b u i ai, p r au , tămîrie şî un­t u r ă . Toace le mies tăcă în u n t u r ă . Ş-atune să duse d u p ă uşa căşî şî dăsc în tă c-un cu ţ î t .

Dăsc în t Iu Patru dă moron . Moron v iu

( i e s t ă i e i d ă oamitii-s ca şî moron i ) , Moroii mor t . Săr i d r acu d ă d u p ă uşă, D ă d u p ă uşă -n mijloc d ă casă, D î n mijloc d ă casă, P r ă masă , D ă p r ă m a s ă - n scafă, D în scafă-n l ingură, D în l ingură-n in ima Iu Patru. Carna- i mînca , Pucerea- i săca, Sînzili-i su rb i , F a ţ a o-ngălbiiii . Şî p lecară n o a u ă moş Cu n o a u ă coasă. N o a u ă fisorî Cu n o a u ă puşkî . Cu puşkili-i puşcară , Cu coasîli-i t ă i a ră , Cu ai ii ai i , Cu p rau îi proii , Cu u n t u r ă u n tu r a i , Cu tămîrie- i tămîr ia i , î n foaie d ă capră-i băgai , P r ă s t ă măr i - i a runca i , Undz i ca lu n u să călărieşci, F a t a m a r e cosi ţa n-o-mpleceşci . Acolô vo t r ă i Şî vo lăcui . Pâsăr ia a lbă , Coada a lbă , Cîntă-n éerï, Cîn tă p r ă s u p seri. U n d z e c î n t ă p i a t r a s ă dăspică. Aşa să să dăspise Dzoki tur i l i , Rămri i tur i l i . Str îgoni , Moroni Să fie S t î m p ă r a ţ Ş-aşădzaţ .

Cutare să r ă m î n ă Cura t , L u m i n a t , Ca dîla D u m n i d z ă u lăsa t . S î m t ă Maică Mărie , Liac dîn gura mia să fie. Dăscîncicu mieu, Liacu dî la D u m n i d z ă u . I o p u ţ î n a m dăsc în t a t . S î m t ă Maică Mărie liac m u l t m-o

[da t . U n z e cu u n t u r a a ia la t ă lp i şî

la i n i m ă pr-ăl becag. Cînd îi becag r ău . Po t r ivesc că-i dzok ia t r ă u d ă m o r o n .

Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 5 0 .

120 M I E R G L A M U S ' I T

A c u m a cînd u n om să bolnăvie-şce, are săcătace (n-ai pucere) în mîri şî pisoare, în toace oasăli, să duse la o vră j i toare ş-o k i a m ă să musască , la t a t ă - so , la frace, la care i-o fi mor t , dacă îs în t ro dzî sau în t r ' o lună făcut , dacă-s dzî-lâcié sau lunacis . Ş-a tuns ia u n om s t r in ; îl p r indze frace sau t a t ă . Ş-atune acolô ia l ietcă, la mor ţă r i e , o t res t ie , o l u m â n a r e ş-o zămiecă. A tunsa încalică m o r m î n t u şî cu omu ăl s t r in b o l n a v u să-mbră ţ î şa -dză şî cu l an ţu dîla coş i-insinze p ră s t ă mijloc. T u mor tu l e (o s p u n e vrăj î toaria) D ă as tădz înaince Tres t ia să- ţ fie frace, Cu Ilia n u măi ai nimic, Că Ilia frace ş-o aflat, D ă cine s-o l ă p ă d a t . Ţîie asi să- ţ fie s ina şî odzina,

I a r I l ia să i să ducă t oace dureril i D în t oace mădulă r i l i . T u a t u n s a frace-1 vii măi avie Cîm pămîntu-1 vii măi călca, Cînipă vii s ămăna , î m ba l t ă vii p u n a , î m mil i ţă vii b ă ca, Cu piepcini vii p iepcina , î n furcă vii to r sa , K imeşă dîn ia vi i făsa ; I o cred că nié a t u n s a ba . R ă m î n cu D u m n e z ă u , Io m ă duc cu fracili mieu.

Tres t ia să -ngroapă-m p ă m î n t , becagu pl iacă acasă, nu m ă i c a u t ă -nnăpoi p înă acasă. Şî d -a tuns îş pr indze s t r inu frace sau t a t ă p înă la moarce . î s fradz dă cruse.

Zămisca o -mpar t iei doi, zumă-t ace o m ă n â n c ă unu , zumă tace a l tu şî cu l ietca fase g roapă -m p ă m î n t şî purie t res t ia .

[Letca o în t r ebu in ţează ca u n sfredel].

Bozovici — Iglica Bufta, 50.

121 D Ă P O S ' I T U R Ă

I a r îi dăsc în tă dă pos i tu ră : Noauădză-ş î n o a u ă d ă posi tur î , Noauădză-ş î n o a u ă d-aducă tur î , Noauădză-ş î n o a u ă dă-nt î r i i tur i , Să năprăc i ră Şî la cu t a r e ven i r ă Ş-o poeiră. A t u n s a A n a plecă p r ă p ă m î n t Cînt înd, Văier înd . N ' i m a n-o audzâ , N u m a cu S î m t ă Maică Mărie

[să-ntîria :

FOLKLOR D I N VALEA ALMĂJTJLTJI 123

— Un-ce dus , t u A n a ? — Mă duc , Maică-n lumi , C-o t u n a t r ă u - n mini . Carria-m mînca , Pucerea săca, Sînzili-n surbf, F a ţ a m-o-ngălb in i . în toars i -ce-nnăpoi , n u ce duse , Că ieu l iacu ţ î l-oi d a Şî durieri l i şî vâiecisili li-oi l uva Şî la éerï oi na l t a , D u p ă nûvi r ï oi p i tu la . N u să vo m ă i vedza , N u să vo m ă i audz î P î n ă v iacu ş -aminu vo fi. Vi fi pos i tă d ă lari , d ă m a r ţ , d ă miercur i , d ă zoi, d ă viriirî, d ă s îmbă tă , d ă dumiri ică. Noauădză- ş î n o a u ă d ă pos i tu r î , Noauădză-ş î n o a u ă d -aducă tu r î , I e r t a t , Şî l iacu Iu Ana-1 d a ţ . Că io v-oi dăsc în ta , Şî cu miere v-oi indulsi , Şî p r ă A n a o zv idui .

Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 5 0 .

122

D Ă P O S ' I T

Cîn să cerni, cîn fuzi, cîn să sminceşci la minei . Pos i tu ră dă dzîua, Pos i tu ră dă noapci , Noauădză-ş î n o a u ă dă posi tur î . N u s ta , n u şădza , Că cu c u ţ î t u c-an t ă i a t , Cu săcurea c-an snopi t , Dî la bici jug dureri l i a m oprăv i t , Dîla casă la casă. Şî liac i-an d a t Şî Maică Mărie

Cu iei să fie. I a r cu c u ţ î t u şî c-un fir d ă

m ă t u r ă în apă . Şî cu cu ţ î t u la foaie şî cu a iu codrului , cu u n t u r a porcului .

Bănia — Ana Oţu, 67.

123

U N S U R A D Ă N O A P C ' E

D ă săre b ă i a t u d în ţoale şî n u poace durmf, ş-atuns c a u t ă u n t u r ă d ă porc negru. Ş-a tunsa împré -u n ă - n u n t u r ă ai, sare , tămîr ie , p r a u ; ş -a tuns dzîse (dă la o muie re care şcie). Aia dă sc în t a în tr i i sărî. Dzîée mai i n t î n :

Dăsc în t copilului unsu ra d ă noapci . S t u cală, S t u bală . S t u hală , S t u haloarie, S t u zmei, S t u zmăoarie , S t u dras , S t u drăcoarie, S t u viori, S t u vioroarie, S t u pădur i , păduroar ie , S t u m u m a pădur i , S t u m u m a ogaşîlor, F u z i ţ , Duse ţ î -vă D î n s t reş ina căşî, D î m p r a g u uşî, D î n prag , D ă sup p r a g , D în casă, D ă sup casă, D î m pa t , D ă sup p a t ,

D î m masă , D ă sub masă , Dîn aşcernut , D ă s u p t aşcernut , Dîn căpă t î n , D ă sup căpă t în . Ca rna nu- i mînca , Pucerea nu-i săca, Sînzili nu- i surbi , F a ţ a n u i-o-ngălbihf, S o m n u nu-1 smincf ! Că io cu l imba oi dăsc în ta . Cu u n t u r ă dă porc negru c-oi afuma Şî cu ai ce aii Şî cu p r a u ce proi i , Cu tămîr ie c-oi t ă m î n â , î n foaie d ă cap ră c-oi băga , P r ă s t ă m ă r î c-oi a runca , Undze ca lu n u să călărieşce, F a t a m a r e cosi ţa nu-mpleccşce. Copilu să r ă m î n ă cu ra t , D u m i n a t , Ca dîla D u m n i d z ă u lăsat .

I a r unze la t ă l p i şî la i n imă ş-o p u n e sup s t reş ina căşî. acolo să şce.

Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.

124

Sara cîndî n u p o ţ să dormi , o copilu mic n u poace să d o a r m ă , a t u n s dzîs (cum îl k i amă copilu) î O a v u t , D o a m n e , P a t r u , o a v u t U n copil d ă domnişor Cu oki l ă c r ăma t , Cu in ima sînze-nkiegat . D a r iei p r ă h i m a n u vedza , N u m a suroril i lu Lază r li vedza î n c împu cu flori, D în flori albiri, Dîn albi h sară , D în sa ră lumin .

Lumin i l i s -apr indza, R a i u să dăşk idza , Maica Mărie cu Maica Vinirî să rîdza Şi dîn gu r - a şa -m dzîsa : S' in-o s p u n e pov ia s t a mia Z'oi sa ra d ă t r i ori, Viner i sa ra dâdăuor i , L-oi scoace d în m ă ' g u b i , D în păgub i , Şî l-oi duse-n rai , Undze-s micsă-ncinsă, Făcli i apr insă , Acolô vo t r ă i , Acolô vo lăcui .

As ta c înd o dzîs dă t r i i orî, atuns" adoarme.

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

125

D Z ' I C R U S ' A M A R I

Cîn n u doar mi b ă i a t u ăl mic . Crusi mică, Crusi mar i , Crusi sfîntă ş-aldui tă . Dz in crusi mică, Dz in crusi mar i , Dz in crusi sf întă ş-a ldui tă Să naşc-a lb ină , Dz in a lbină mier i , Dz in miçri sară , Dz in eară l u mân ă r i . L u m ă n a r i a s -apr indza, Sfîntă Maică Mărie în m î n o luva , P r ă cu tă r i să suia, î m biz dzi foc pl isha, Toaci halili li sprînja. Cu tă r i udza cu D o m n u Şî cu somnu .

Sf întă Maică Mărie să-1 adoa rmă , Sf întă Maică Mărie să-1 dzişcşpci.

Să dzîsi dzi tri i ori şî dziscînţ

cu cu ţ î t u şî-1 p u n la l iagăn sau la p a t la r ă s t â m i ţ ă , undzi doarmi b ă i a t u .

Rudăria — Icoana Măcei, 25.

Şî-n apă ce v ă d Şî-n apă să fii î n capu lu ă lu i becag să n u măi fii.

Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.

126

D Ă - N D Z ' E S O A R E

Cîn ce doare capu dă-n dze soare. C e doare o p ă n ă - m pr îndz , o d u p - a m n a d z ă d z ; n u ce doare să ce ţ i nă una . A t u n s m ă duc cu omu becag la rîu. Dăsc în t cu n o a u ă piet r i dă n o a u ă ori : Soare-n dze soare.. Soare mic, Soare mare , Soare a lb , Soare galbin, Soare negru, Soare vierdze, Soare noauădză-ş î noauă d ă sori ; Soare rumînesc , Soare ţ igănesc , Soare tursesc , Soare slovăeesc, Soare sîrbăsc, Soare noauădză-ş î n o a u ă d ă sori, Soare văsesc, Soare căiesc, Soare oiesc, Soare porsesc, Soare cîfiesc, Soare mî ţ ă sc , Soare noauădză-ş î noauă d ă sori. l e ş d în creii capului , D în fa ţa obrazulu i , Dîn toace înkeietur i l i , Dîn toace măduur i l i , Că io c-oi dăsc în tă , Cu p i a t r ă c-oi a şădza Şî-n apă c-oi neca.

127

D Ă M U S ' I T

Io a m d z ă c u t u n a n dă dzîle, şî m-o secit popi , şî m-o făcut s lu j -be-n bisărică, şî dî pr î la apă t icăr î , şî dîla doc tur , şî n u m-o t r e c u t p a n ă o muéi t cu mine -m prag.

U m bî t ap r ins dă serôfï îm m î n ă ş-o lumină apr insă [ ţ ine] al becag. (Io a m ţ î n u t ) . Şî t r i i ieşkii (răsărice d în lemn care săr cîn curmi lemnu) p r ă prag a r d cu tămîr ie pră iele. Şî al becag şădze-n zenunkî, şî muierea dăsc în tă cu săseră la şale şî dzîse : Cruse mică, Cruse mare , Cruse sfîntă şî a ldui tă . Da capice col ţ dă fier Da in imă col ţ dă vier. Dumină d în lumină Dumina s-apr indza, R a i u să dăşk idza , D o m n u Cristos scobora, P r ă scară d ă arzint , P ă n la A n a la p ă m î n t , î m bra ţ -o luva , Cu bisili d ă foc poena Hâl i l i le spr în ja . F u z , hale F u z , a loane , F u z , dras , F u z , d răcoahe , F u z , vfuor, Viuoroafie, P ă d u r i ,

P ă d u r o a h e Zmiei, Z m ă o a n e , M u m a codrului , M u m a ogaşului , M u m a pădu r i . F u z i ţ , urîcilor, Dăsplăcicilor, Dîla Ana . Nu-ngînfa , Nu-nfla , Că ieu cu săsira c-oi dăsc în ta , Şî c-oi t ă i a , Cu t ă m î h e v-oi t ă m î h a Şî-n codri pus t în v-oi mîna . Şî v-oi d a cosfe d ă că r a t Şî l umină d ă vedze ra t .

Asta îl dzîée d ă t r i i orî, t o t aşa. Cuştule m u l t dăscîncicu ăs ta p r î n t u că ăsta- i dăscîncic mare .

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

128

D Ă Z ' U N G H I U

Caut u n fuior dă va ră . Şî ce due d u p ă uşă şî dzîs în t în : Scoş p lugu , Arai , S ă m ă n a i , înco l ţ i r ă , Răsă r i r ă , Crescură, S-alesără. Io m ă d u ş Şî le cules, De făcui g r ă m a d ă . Iele musedzî ră . Le s cu tu ra i dă s ă m î n ţ ă . L i -am p u s în apă şî l i-am top i t . L e scoş d în apă şî le spălai . L e spălai

Şî le uscai . L e b ă t u i . D u p ă ée le b ă t u i , le p iepcenai . L i - a m făcut caier . A m tors Şî an-coţ î t Ş-am u rdz î t Ş-am învă l i t Ş-am n ă v ă d z i t Şî a m ţ ă s u t . A m t ă i a t p îndza . D u p ă s-am t ă i a t p îndza , A m fiert-o-m p î r l ău . D u p ă s-am fiert-o, An scos-o, A n spă la t -o , A n croit-o, An făcut-o kimieşă, An cusut -o . Al becag o luvă Ş-o imă . I o o luvai Ş-o spălai P î n ă să făcu t r a n ţ ă . C u m n u să şcie d ă t r a n ţ a aia, Aşa să n u să şcie dă zunghiu dîn

[oasăli Iu P a t r u . I o a m dăsc în t a t C-un fuior d ă va ră . A m dăsc în t a t Şî 1-an legat , P r ă s t ă m ă r i l -am a runca t . Maică Mărie , Liac dîn gu ra mie să fie. Dăscîncicu mieu, L iacu dîla D u m n i d z ă u . I o p u ţ î n a m dăsc în ta t , S î m t ă Maică Mărie L iac m u l t m-o da t .

A ţ a dă zunghiu o p u n p r ă d u p ă guşă şî p r ă d u p ă mînă , undze-1 doare . Şî p a n ă dăsc în ta fase a ţ a .

Ş-atuns fase aşa r o a t ă cu a ţ a îm p a l m ă şî a t u n s putîe pr-al becag să l ingă sare dă p r ă pa lmă ; dă t r i i ori în toars i r oa t a şî l inze sare.

Şopotiil-Nou — Aceeaşi.

129

D Ă - N T O R S

Cîn t ră ieşce o m u rău cu muier ia , a t u n s a să dzîse u n dăscîncec să să-n t o a r c ă : dă -n tors . S ' ine o făcut cu una , î n t o r c cu d o a u ă ; S ' ine o făcut cu doauă. . . , e tc . S' ine o făcut cu opt , î n t o r c cu noauă . N o a u ă ca ră dă-ncărcace , Cu crasi găzîce, Cu pa r i b ă t u c e , D ă urîsuri , D ă năp răc i tu r î , S-să ducă P r ă cale, P r ă căra re , P r ă d r u m u al m a r e . S-să facă v ă n d ă l â c . S-apuse p r ă socâc. S-să facă muscu l i ţ ă , S-apuse p r ă u l i ţă . Ale răle Să să spiele, Ale b u n e Să s -adune .

Cun s -adună lumea la foc şî la apă , Aşa s-s-adune ale bune . Că io-i dăsc în ta , Cu t ămîn-o i t ă m î n â , Cu sare oi săra , Cu funizină oi fuzinâ, Cu piparc-oi p ipărca , Codri p u s t î n oi m î n a

S ' ine o făcut cu noauă , î n t o r c cu noauădză-ş î noauă . I a r siiî-o făcu t cu surôc , î n t o r c năpo i cu foc, S'in-o făcut cu noauă , î n t o r c cu mîriili cu amîndoauă . A ' m ă t u r ă m ă t u r ă t o a r e Casa Ani a p ă r ă t o a r e ! Cun să as t r înze gunoiu-n casă , Aşa să s-as t r îngă Urîsuni l i , Năprăc i tu r i l i . C u m n u poace să facă p o p a bocedz

[făr bosioc, Aşa să n u p o a t ă s t a la A n a C u m nu s t ă luna şî soarili , Aşa să n u şce ur îsuni l i . — Bună d z i m i n a ţ a , cîrci ţă

[mare, d o a m n ă m a r e . — Mul ţ ămez-dumi ta l e , Ano,

[d-aor şî d-arzint . — Şădz p r ă scamn d-aor ş-d-ar-

[zint ! — N - a m veni-să şăd, N u m - a m veni -să m ă speli Şî să m ă cur i ţ . Cun cur i ţ curţ î l i t ă l i dzîua şî

[noapca, Aşa să m ă cur i ţ p r ă mine dă t oace

[urîsunili . Că p r ă c a p , P i e r dă d r a c ; P r ă mîn , P ie r dă cîn ; P r ă ţ î ţ ă , P ie r dă m î ţ ă ; P r ă dos, P ie r dă u r s ; P r ă t r u p , P ier dă l u p ; P r ă p isoare , P ier dă e o a r ă ;

P r ă tă lpî , P ier d ă şărpî . P r ă gu ră mu ţ î i a , P r ă okî orbia Ana să fie cu ra t ă , L u m i n a t ă , Dîla D u m n i d z ă u l ăsa tă , Dîn t a t ă nă scu t ă , Dîn m a m ă f ăcu t ă , Dîn n a ş ă bocedza tă . Ca a u r u d ă c u r a t ă .

Asta-1 dzîse dă t r i orï. Pur ie-n apă sare, p iparcă , tămîr ie , funizină, şî dăsc în tă c-un fir dîn m ă t u r ă . Ş-fase cruse, să u d ă şî bie şî aia-la l tă . S'e ma i r ă m î n e o l a p ă d ă în t ră d rumur i , un-să dă spa r t d ru-muril i .

Şopotul-Nou — Păuna Râncu, .50.

130

D Ă I Z D A T U

F u z , izdaci, n u s ta , N u şădza , Că p r ă s u p p ă m î n t ai vini t , P r ă s u p p ă m î n t c-am m î n a t Şî cu c u ţ î t u ca-n t ă i a t Şî-n m â r î c-am m î n a t Şî cu p i soru c-an călcat Şî cu v î n t u c-am mîna t , Dîla casă L a casă. Şî ăn l u m i c-am m î n a t Şî-n n o a u ă o t a r ă oprăvici . Şî undz i afli p r ă dom-so la masă Şî zos să-1 t r înceşc. Şî iei udzf cura t , L u m i n a t , Dîla Maică Mărie l ă sa t . Şî D u m n i d z ă u Hac i-o da t .

Cînd îl doar la i n imă şî să înf ă la foali, as ta- i izda t .

î n apă dăsc în tă , cu cu ţ î tu . Ş-acolo pun i c î ta tămîfii. Ş-atunsa-i dă cî ta să bie şî p r ă urmă-1 udă , p r ă care-i becag.

Bănia — Ana Oţu, 67.

131

D - A P U C A T

D ă dur ierea p iep tu lu i , dă t u să . Şasă dzîle-n s ă p t ă m î n ă rugă toa r i Şî io dăsc în tă toar i . Ş-amin, amin , dăscîncicu lu D u m -

[riidzău. Ş-o plecat t â n t o r u cu t ă n t o r o a n a Ş-apuca tu cu a p u c ă t o a n a Dî la casă la casă. Undz i află uşa-ncu i ia tă Şî feriasta a s t u p a t ă Şî săr i -m prag . Şî d îm p r a g săr i -m m a s ă Ş-aflară p r ă cu tă r i cari-i bicag

[îm p a t Şî-1 îndzisară şî-1 apăsa ră Şî n u m a cu sufl i tu-n oasă-1 lăsară . Şî v in i ră la Ana dăsc în tă toa r i Cu cosîţăli p r ă spinăr i Şî cu piepcini dă l înă-nt r -o m î n ă Şî cu foc şî cu tamî i îe Şî cu ieşkii răsărici . Cîn vo mai înverdzî l emnu Şî bini să vo kici, S-atuné sî riis a t u n s . Şî n u fuzi c u m fuzi. P ă r u dîn şcim Şî cîlţî d în s t u p ă Şî Hac să-i fii. Şî I a n ă , I a n ă ! S'i ieş-modorî tă D ă p r ă vă i v e n i t ă ?

Că cu toaci dzîlili m - a n r u g a t Şî l iac i-an d a t . Că io a n dăsc în ta t , Toaci durer i l i l i -am m î n a t D î m pieb 1 ) , d în săli. Şî liac i-o d a t D în toaci dzîlili...

[Nu şt ie c u m se t e r m i n ă ] . î m v in i să casc, c-aşa cîn d ă s -

c înt îm virii să casc . Cu pepcinil i dă l înă şî cu foc şî

cu t r i i ieşkii şî cu t a m î n e şî cu co-dzîli p r ă spinăr i car i dăsc în ta .

Bănia — Aceeaşi.

132

[ P E N T R U M A N A V A C I I ]

S'iii-o l u v a t m a n a dîla v a c ă Năpo i să să -n toarcă . Să nu-i v i n ă a s ta , Să nu-i v ină a şădza , P a n ă lapcil i năpoi îl vo m î n a la

[vacă. Şî asi t r ăbu ie o salcă dă undze

bace p r - apă . Şî lapcili să f iarbă în cî ta oală la foc, gazda ala care-i cu vaca . Şî a t u n s a dzîée. Cu salca bace lapcili : N u b a t lapcili , N u m a b a t f ă rmăcă toa r i a Care o l u v a t m a n a . V a c a să r ă m î n ă c u r a t ă Ca dîla D u m n i d z ă u lăsa tă .

Lapcil i să-1 ia şî să-1 lapidzi p r ă apă şî să dzîcă : Cum vin izvoaril i dîla D u m n i d z ă u Aşa să v ină m a n a la vaca mic .

Şî salca o l apădă iar cu apa . Ş-a­t u n s dăsc în ta dă dzidzokiu :

O Piept.

F u z s t r igă Şî s t r îgoane Şî murori Sî muroane . S'in-c-o dziokiat , O c răpa t . Şî sin-io r ă m n i t , O plesnit .

Bozovici — Fira Cocorăscu, 84.

133

D ' I B R Î N C Ă

Cîn să-nflă capu. B u b ă a lbă , B u b ă roşîie, B u b ă v ior in tă , B u b ă mohor î t ă , Î n n o a u ă k ipur î , î n n o a u ă falurî, L ă t ă n e ş t ' , F r ă n ţ u z ă ş t ' , Ungur i e ş t ' , S ă n u coé, S ă n u răscos, S' i napoi să-n tors , S ă r ă m î n ă cu ra t , Dumina t , Ca d ' i moaşă scăldat , D ' i naş b o t ' i z a t .

Şî-n unsoar i şî-n fie-se d ' i s -c în ţ . Să unz i iar cu t a m î n i .

Pătaş — Ana BăSilă, 78.

134

D ' I M O A R T ' I

Cînd căzneş t ' i şî n u să dusi . înze r , înzerielu mieu, Roagă - t ' e la D u m n i d z ă u

P i n t r u sufli ţălu mieu ! D ' in dzî-n dzî, D ' i n n o a p t ' i - n n o a p t ' i , P ă n la éasu al d ' i moa r t ' i . C-o p leca t pr-o po t ' eéâ , Ş-o r u p t o floriéa. D ' i n floari să făcu a lbină. D ' i n a lb ină să făcu lumină . L u m i n a s-aprinsă, Ra iu să d ' işkisă Şî Maică Marie sosâ. D ' i ie ra d ' i cale, D ' i p lecare , D ' i mîn-o l uva P în la p o a r t ă cu ia n u s ta . P o a r t a i-o d ' i şk id 'a , M-potrocôl o scria, Scamn d ' -od ' ină- i da, L a od ' i nă rămîr ia .

Pătaş — Aceeaşi.

135

N U M Ă R Ă T U R A M A R E

Cînd îi o m u bo lnav , ce due lîngă iei la p a t , ce pur i p ră zenunki , a-pr indz o l u m â n a r e dîla p razn ic ş-atune însepî să dzîé : O p leca t u n o m m a r e L a o p ă d u r e m a r e , C-o săcure m a r e Să fac-o b i să r ică m a r e Cu n o a u ă uş , Cu n o a u ă feresc, Cu n o a u ă al tăr iele . T o ţ oamin i care lucra D ă Maică Mărie să ruga. Maică Mărie nu- i ascul ta ; Năcă j i t ă mare iera , Că-n d ă p ă r t a r e pleca, Fiul s c u m p a iei cău ta , L a Maica Miercur i azunza .

— Maică Miercuri , N-a i v ă z u t copilu m i e u ? — O, Maică P r i a cu ra t ă , D a c ă l-oi fi v ă z u t , N u 1-an cunoscut . I a r pleca vă icăr ind , L a Maica Virierî azungînd , — Maică Virierî, n-ai v ă d z u t Copilu mieu al s c u m p ? — O, Maică P r i a c u r a t ă , D a c ă l -am v ă d z u t , N u 1-an cunoscut . I a r plecă vă icăr ind Pr în cuţîce ascuţ îce, P r î n t o p o a r ă - m b ă r b u r a c e , P r în sîmsele sîmselace. I a r plecă d r u m dăparce , Azunsă la Maica Dumin ică . — Maică Dumin ică , N-a i v ă d z u t s cumpul m e u copi l? — O, P r i a c u r a t ă Maică, L - a n v ă z u t î n t r ă doi t î lhar î , B ă t u t şî k inu i t , Cu t res t ie b ă t u t ; Curie-m pa lme b ă t î n d Şî fa ţa lui s c u m p ă şkipi ind Şî c u n u n ă d ă spiri p r ă cap p u n î n d . S'irie vo şei p o v a s t a mia Şî n u vo spuri-o, D ă t r i i ori p r ă an , S a u d ă d o a u ă ori în lună , S a u o d a t ă - n s ă p t ă m î n ă , Vai de sufletul alui om.

Bozovici — Iglica Bufta, 5 0 .

136

O fost on moş , bă t r în . T a t a lu m a m a . Ala rie spuria poveşc în t o a t ă sara. Şî cînd kmu ie o m u şî n u poace să moară , [a zis] să-i s p u n e m n u m ă r ă t u r a mare .

Ai o săsiră-n mînă ş-o lumină-n a ia la l tă : Biser icuţă mică, Biser icuţă mare , Cu n o a u ă a l ta re , Cu n o a u ă al tăriele. D a r ă - n ia S ' ine-m ş ă d z a ? Maică Pr ieses ta şădza , î m p a t r u cornur î dă pămînce să

[uita, P r ă t o ţ fiu-să d ă maică-să-i găsa, N u m a fiu-so nu-1 găsa. Pleca p ră cale, P r ă cărare , P r ă d rumu-a l mare , Să -n t îna cu I o n Sîmcon în cale. — B u n a cale, I o a n e Sîmcoane, N a ş u lu D u m n i d z ă u , N - a ţ v ă d z u t fiul meu ? — Maică Priesis tă , Şî dacă l -am v ă d z u t , N u 1-an cunoscut . — I i liesrii d-a cunoaşce : Obrăzoru lui, Buldzu caşului : Okişor i lui , Mura codrului ; Sprînsenil i lui, P a n a corbului ; Kimieşoara lui, F a ţ a zolzului ; Puşkisoară , D u d z i t u dă va ră ; Săb ioara lui, Fu lz i ru d ă sa ră ; Căluşălu lui, N ' e g r u pinciiior. — Ba l-am vădzu t , N u mi s-o-mpărut , L a p o a r t a lu Pi la t , Răs t ign i t p r ă cruci d ă b r a d .

Doi r ă z b u n ţ s t a Cu jôrdzîli-1 lovia, Pe l i ţ a pica, Domnu-1 a lduia Şî grîu să făea. Cu sul i ţa p r in coastă-1 suliţă Şî sînzili-1 tosa Şî Domnu-1 alduia Şî vin să făsa. Numa-n toa r s i - ce năpo i Şî lasă ţoa le înzereşc Şî ia fiegre călugăresc Şî ce d u la r îu lu I o r d a n Şî ce spa l ă p r ă fa ţă , P r ă b r a ţ ă , P r ă da lbă pel î ţă Şî ce u i t ă sus la r ăsă r i t : I i vedza codri-nfrundzînd Şî c împi-nverdzînd. Năpo i să -n torsa Şî lăsa ţoa le înzereşc Şî luva negre călugăresc Şî să dusa la rîu lu I o r d a n Şî să spăla P r ă faţă, P r ă b ra ţ ă , P r ă dalbă pel i ţă Şî u i ta sus la răsăr i t : Vedza c împi înverdz înd Şî codri-nfrundzînd, P ă s ă r i c în t înd , P r ă D o m n u seriului ş-a p ă m î n -

[ tu lui ven ind . I s e : — S'e c-ai da t , D o a m n e , la c î n

[dă c-o rob i t ? — N u m - a m da t p r î n t u m a m a ,

[pr întu t a t a , N u m a p r î n t u lumea p r î n t u t o a t ă . Pană acu n-o plîns m u m a d u p ă

[copil, N ' i s copilu d u p ă m u m ă ,

N'ié vacă d u p ă v i ţă l , N'ié v i ţ ă lu d u p ă vacă , N' ié oaia d u p ă miel, N' ié mielu d u p ă oaie. S'in-o mur i t , n u s-o cumineca t ; S'ine s -o-mpreunat , n u s-o c u n u n a t ; S' ine s-o născu t , n u s-o bocedzat . Dar d-aié năince v o plînze m u m a

[după copil, Copilu d u p ă m u m ă ; Vaca d u p ă v i ţă l , Viţălu d u p ă v a c ă ; Oaia d u p ă miel, Mielu d u p ă oaie ; Ş-aşa toace bobitoacil i . Şî éine vo mur i , să vo cumineca , Şî éihe să vo-mpreuna , să vo

[cununa, S'ine să v a naşce, să va bocidza. Atuné dzîée S î m t ă Maică Mărie : S'ine n u vo spuiie pov ias ta mia î n dzî oda tă , O-n s ăp t ămîn -oda t ă , O-n lun-oda tă , O-n a n oda tă , D-oi l uva dă m î n a st ingă Şî l-oi duée p r ă culmea s t r îmbă , î n iad, undze să b a t şărpi berbeéiu Şî să t a ie forfesfu ; Şopîrlili, Ca bîrni l i Şî broaşt ' i l i , Ca vaéili . Acolo vo t ră i , Acolo v o lăcui Pănă- i v iacu ş-aminu vo fi. Şî sini vo avie pov ias ta mia Şî vo spun-o î n dzî oda tă , O-n s ă p t ă m î n - o d a t ă , O-n lun-oda tă , O-n an oda tă

D-oi luva d ă m î n a d r i a p t ă Şî l-oi duée p r ă calia d r i ap t ă î n rai , undze-s miesă-ncinsă, Făcli i apr insă . Acolo vo t r ă i Ş-acolo vo lăcui Pănă - i v iacu ş-aminu vo fi.

Viedz, io dacă şciu că kfnuie o m u şî n u m ă duc , a m păca t . Cîn smincesc la as ta , a tuné şciu că moare o m u şî cîn n u smincesc, n u moare .

Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 5 0 .

137

N U M Ă R Ă T U R A M A R I

O plicat u n om mar i Da o pădur i mar i Să ta i i u n lemn mar i , Să fac-o bisărică mar i , Cu noauă-us , Cu noauă uş î ţă , Cu noauă firieşc, Cu noauă firistuikî, Cu n o a u ă scamni , Cu noauă scămneli , Cu noauă-a l ta r i , Cu noauă-a l tăr ie l i . P r ă scam-mic, s camn mar i S' ini-n şădza ? Maica Pr ieeis tă Şî sica Carci mică, Carci mar i , Carci dragă , Cît o ari . P r ă t o ţ drazi iei fii afia, N u m a p r ă d rag fiul ei, C e r i u l u i ş-a pămîn tu lu i , Nu-1 afla! Şî plică Maica Prieeistă

Tînguindu-să , Amăr îndu-să , Dzi cosiţă dzisplicindu-să, P r i m pietr i col ţuraci , P r în săcurî bă rburac i , P r i n cut ie i ascuţîci , P r în acoan i -mpungă toar i , P a n azunza sînzili La-mf ăşură toar i ; Ş-azunza la T o m a Pos tu l . T o m a Pos tu l îmbia Să ş adă p r ă scam-mic, scam-mar i , S c a m n galbin dz-aur şî dz-arzint ,

— Ooo, T o m a Postul , n - a m vi­n i t să şăd p r ă scam-mic, scam-mar i , scam-galbin dz-aur şî dz-ar­zint . A m v in i t să c i -n t răb : Ai v ă d z u t p r ă d rag fiul meu, t u t u r o r ceriului ş-a p ă m î n t u l u i ?

—- Ba, Maică Prieeistă, n u l-am v ă d z u t ; şî dacă l-oi fi v ă d z u t n u l-oi fi cunoscut .

— Că-i lesni dz-a cunoaşci : L a b r a ţ ă , I a r b ă cr ia ţă . L a br îu lui, I i foiofiu, î n doi umiriei , Z-doi lucifirei, î m faţă-i soarele Şî-n dos ii luna .

— Ba, Maica Pr ies is tă , nu l -am v ă d z u t . Du-ci la na şu Ion, Sfint-I ion. Ie i m ă i dziloc l-o fi v ă d z u t . I a r plică Maica Prieeistă, Tînguindu-să , Amăr îndu-să , Dzi cosiţă dzisplicindu-să, P r î m p ie t r i col ţuraci , P r în săcurî bă rburac i , P r în cuţîci ascuţîci , P r în acoan i -mpungă toar i ,

P a n azunza sînzili l a -nfăşură toar i . Ş-azunza la naşu Ion , Sfint-

I ion . Naşu Ion , Sfint-I ion, o-mbia să şadă p r ă scam-mic , scamn-mar i , s camn galb in dz-aur şî dz-a rz in t . '

— Ooo, naşu Ioani , Sf int-I ioani , n - a m v in i t să şăd p r ă scam-mic , scam-mar i , scam-galbin, dz-aur şî dz-arzint . A m v in i t să c i -n t răb : Ai v ă d z u t p r ă d rag fiul meu t u t u ­ror ceriului ş-a p ă m î n t u l u i ?

— Ba, Maica Pr ies is tă , n u l -am v ă d z u t ; şî dacă l-oi fi vădzu t , n u l -am cunoscut .

— Că-i lesni dz-a cunoaşci : L a b ra ţ ă , I a r b ă cr ia ţă . Vismîn tu lui vior int , î nc ins p r ă s t ă p ă m î n t . Murgu lui s u n ă dzi v a r ă , P u ş k i ţ a lui sună dzi t oamnă , î n doi umir ie i , Doi lusifiriei. î n faţă-i soaril i Şî-n dos ii luna .

— Ba, Maica Pr ies is tă , l -am v ă d z u t la r ă u loc ; îl k inu ia cîni şî păgîn i dzi J î d o v î p ră crus i dzi b r a d ; în mîn şî-m pisoari ii băca băski i dzi fier cu maili dzi o ţă l . N u m a du-ci la r î u dzi r o a u ă a lu I o r ­d a n să ci speli p r ă fa ţă , p ră b r a ­ţ ă , p ră a lba pil i tă, să laş smoala pietri lor, s ă ci şcerz cu n ă r a m ă frumoasă, să laş haini-nzireşc, să iai negri călugăresc şî să ci sui în v î ru Sficagului şî să c a u t a sup ra munţ î lor . Vii vidza munţ î -n f run-dz înd şî i zvoară izvor înd şî p ră cel dom-mare acingîndu-să sau dzi ceri sau dzi pămîn t . Maica P r i e ­eistă iar plica,

Tînguindu-să , Amăr îndu-să , Dzi cosiţă dzisplicindu-să.

P a n azunza la r îu dzi roauă lui I o r d a n şî să spăla p r ă fa ţă , p ră b r a ţ ă , p r ă alba p i l i tă ; lăsa smoala pietri lor, să şcirza cu n ă r a m ă fru­moasă , lăsa haini-nzireşc, luva ne­gri călugăresc şî să suia-m vî ru Sficâgului şî c ă u t a asupra m u n ţ i ­lor şî v idza

Munţ î -nf rundzînd Şî izvoară izvorînd

şî p r ă cel dom-mar i acingîndu-să sau dzi seri sau d i i p ă m î n t .

— Ooo, drag fiul mieu, ceriului ş-a pămîn tu lu i , ée c-ai d a t la cîn şî la păg în să ci k inuie p r ă cruéi noauă dzi b r a d ? î n mîn şî-m pi-soari să- ţ b a t ă băski i dzi fier cu maili dzi o ţ ă l ?

— Ooo t a s , maica mia, N u dzîs-aşa, Că cu cît vorbieşc, Cu a t î t a păcă tu iesc . N u m a - m d a t p i n t r u mini Sau p i n t r u cini Sau p i n t r u maică Sau p i n t r u ta ică .

M-an d a t p i n t r u lumi, p i n t r u t o a t ă ; p i n t r u o rb şî p i n t r u şkiop, p in t ru m u t şî p i n t r u surd. P a n n-a da -mă ieu la cîn şî la păgîn să m ă kinuie p r ă cruéi n o a u ă dzi b rad , în mîn şî-n pisoari să -m b a t ă băski i dzi fier cu maili dz-oţăl , Oaia n u ş-o lins mielu, N' iz vaca v i ţă lu . S'ini s-o-rriprionat, N u s-o c u n u n a t , S'iri-o născut ,

N u s-o boc idza t ; S' in-o mur i t , N u s-o cumiii icat . I a r dz-acu năirici Oaia-j vo linzi mielu Şî vaca v i ţ ă lu ; S'in să vo-mpr iona Să vo c u n u n a ; S' ini vo naşei. Să vo bocidza. S'ini vo mur i , Să vo cuminica .

S'ini vo şei povas t a a s t a şî n u vo dzîs-o

î n s ăp t ămîn -oda tă , Ori-n lun-oda tă , Ori-n an o d a t ă

îl vo luva D u m n i z ă u dzi mîna d r i ap tă , îl vo dusi p r ă d r u m u l 1 ) d r i ep t pan la poala raiului şî numa- i vo a r ă t a poala raiului .

Şî-1 vo luva D u m n i z ă u dzi mîna s t îngă şî-1 vo d u c i 1 ) p r ă d r u m u r i s t r îmbi şî s t r îmci p a n la iad. Ş-acolo vo locui în vieé. I a r cari v o şei povas t a a s t a şî vo dzîs-o

î n dzî oda tă , î n s ăp t ămîn -oda t ă , Ori-n lun-oda tă , Ori şî-n a n oda t ă ,

îl vo luva D u m n i z ă u dzi m î n a s t îngă şî-1 v o d u c i 1 ) p r ă d r u m u r i s t r îmbi p a n la i ad şî numa- i vo a r ă t a iadu . Şî-1 vo p ro luva D u m ­nizău dzi m î n a d r i a p t ă şî-1 vo duéi p r ă d r u m u r i d r i ep ţ p a n la poa la ra iului ş-acolo vo locui în v iec în viecilor 1 ) . Amin .

Când ii b icag dzi moar i , ap r indz o lumină şî i-o spun .

Rudăria — Icoana Măcei, 25.

x) Imită pronunţarea literară.

138

[CUM S E A P Ă R Ă D E D E O C H I U ]

Ca să nu-1 dzioaki , p u n e m î n a la t r u p la ia şî fas-aşa : Cum n u să dzioaki t r u p u , aşa să n u să dzioaki iei [copilul].

Bozovici — Fira Cocorăscu, 84.

139

Şî cînd îi dăsc în ta , dă sîmce că-i dziokiat , a tunsa-1 linze p r ă frunce : Cum linze vaca v i ţ ă lu Şî oaia mielu d ă mlas , Aşa ling io p r ă iei dă dzidzokiu.

Bozovici — Aceeaşi.

140

U d ă cu pişăţ î bă ia tu lu i p r ă sine o viedze că l-o dzokia t . Şî c înd îl bocadză, îl p u n e p r ă p ragu uş î şî p u n e cu ru p r ă iei, moaşa . [Zice] :

Cîn s-o mai dzokiâ curu, Atuné să să dzoakie bă i a tu . A t u n s şî riis a t u n s .

Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.

141

Dacă dzasi dă friguri, să v ină o mu i ş r i cari-i fuzi tă d u p ă b ă r b a t d î la păr in ţ . A t u n s a să ia găl ia ta cu bosîioc cu apă şî să mia rgă la al b icâg [şi să-1 ude pe cel bo lnav . ] Să fie a s t ruca t , ca să n u v a d ă sini-1 udă . Şî dzîsi :

Cum io l-am u d a t cu apă , Şî fr igura l-o l ă sa t Şî io acas^am p l ica t 1 ) .

Bănia — Ana Oţu, 67.

142

[CUM S E O P R E Ş T E P D O A I A ]

Aud că Ţigani fac aia, care fac la că rămidă . Cîn s -apucă dă că ră -

') Frigurile se mai vindecă şi aşa că un necunoscut este rugat să dea o palmă bolnavului.

midă , a t u n s p r ind o broască ş-o bagă-n că rămidă . Acolô s tă . Nu-şcu , o p u n la coş, undz-o p u n că rămida aia.

Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.

143

I e s t ă rieşce buiedz p r ă c împ, ca o m u şî băle şî măi inturiecace şî negre d ă to t , c u m i omu. Iele-s numa-mpup ice . Şî le ia muier ia o omu şî le p u n e u n a d-o pa rce şî u n a d-âialal tă parce s u b brîu. Şî le soroseşce : Dîcă i-i m a i d rag d ă al ta , să-nfloară care-o sorosit-o, şî dacă i-i mai d r a g d ă ia, să-nfloară iară care-o sorosit-o.

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

144

L a Sîmzordz , fac în sa ra ispră S î m i o r d z , ca să n u ia m a n a dîla vas , dîla oi, să n u ia lapcili . Fase unsu ră î m p rag cu ai, cu p rau . Dăsc în tă cu o săcure şî dzîée că :

F ă r m ă c ă t o a r e , Vră j i toare S ă n u ia m a n a dî la m a r v a mie. F ă r m ă c ă t o a r e dă p r ă seri, F ă r m ă c ă t o a r e dă p r ă măr i , F u z i ţ dî la m a r v a mie, Că i e u cu ai v-afi,

Cu p rau vă proii , Cu u n t u r ă v ă un tu ra i , Cu tămîr ie v ă t ă m î n a i . Să v ă dus i ţ î n codri pustîr i , L a m a r v a mie să nu vin .

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

145

R Ă S C U ' C Ă I E MARVA

A t u n s a purie u n fir dă salcă la gă l i a tă ; ş-un l ioşcan purie la găl ia tă . Fase u n colac şî purie colacu p r ă gă l ia tă şî mulzi vicili, oili, p r în colac. Şî la a dîla u r m ă purie doauă gloace mis , u n copil ş-o fată, u n u d-o parce u n u dă a l ta . Şî copilu dzîse : cucu, şî fa ta : răscucu. Dzîc şî d ă t r i i ori. Ş-a tunsa t r a g d ă colac şî r u p colacu. Cîta purie-n saria oilor şî ă lalal t îl mănîncă . Aşa-i obliéeriu, c înd o doc în t a t cucu, să răscucăie m a r v a . Dacă n u le răscucăie şî fată d u p ă se o c în t a t cucu, a t u n s p ierd lapcili.

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

146

La vas . Mierze doi copii la vacă . Au u n colac. U n u şădze d-o p a r t e , u n u dă a l t a la vacă . Ţîn cu mîriili d ă colac sub vacă . Dzîse u n u : cucu ,

a l t u : răscucu, dă t r i i ori. Ş-atuns t r a g şî r up colacu-n doauă . U n u r ămîne •cu cît o a p u c a t cu mînili ; şî u n u şî a l tu . î l m ă n î n c ă [colacul] cu lapce d î la vacă . Aşa-i dac ina că c înd fa tă-n vr iemia cînd c în tă cucu, a u d z e c u c u şî t r ă b ă răscucăi t , că să a ibă lapce vaca , să n u s t ă rpască , să a ibă mană .

Şopotul-Nou — Ilie Bălaure, 83.

147

[ P E N T R U A C Â Ş T I G A U N P R O C E S ]

l e u fac şî cu cu ra t şî cu spurca t . î i s t r îg p i n u m i : Golgota, Gavri l , Ma t ' imo t ' é i , ăi d ' i m ba l tă . S â m b ă t a şi ma r ţ a .

Cînd ieş-kemat , ai cu sini o z u d ' i c a t ă [a tunci chemi pe cei necura ţ i ] . S p u n că îi p l ă t ' e ş t ' pi ucigă-i .

[Mergi s î m b ă t ă sau m a r ţ i seara la r â u ] . Str îz : Golgota, Gavri l , Ma t ' imo t ' é i , Ăi doauădză-ş î p a t r u d ' i d 'âulî , D ' i g r a b ă să grăbi t , I y a min i să ieşîţ, Cu bini , cu bucur ie să -m fiţ (azutorî) ! Că v-oi p l ă t ' i , v-oi dăru i , Cu p l a t ă mar i v i ţ fi, Că v-oi da şî cap p i n t r u capu mieu , N u m a azutor î să-m da ţ , D' i la z u d ' i c a t ă să m ă scăpa t . A t u n s iai pietr i l i d ' im v a d . [Mergi la vad ] . C a p u năpoi să nu-1 în to rs ,

nié cruéi să n u fas. I a u n o a u ă piet r i d ' i la ba l tă , d ' i la vad , d ' i la iei, şî a p ă . D u p ă s-adus pietr i l i acasă la v a t r ă , t ' i -ncal is şî dzîs :

Pi p ivă mă-ncăl icai , Pi t o ţ v ă s t r igai , Azutor î să -m d a ţ . Că io v - a m p l a t ' i t Şî v - a m dărui t .

Ei p u n sup p a t . Merz mîne und ' i ieş-kiemat cu alia. L i iai în séva , în t r -o olcuţă. Cu a p a t ' i speli şi pietri l i li iai î m pozonarî . Acolo cîn t u n in lun t ru [la proces] , li lapidz, să n u t ' i vadă l i ima.

Pătaş — Ana Băsilă, 78.

118

[CÂND S E Z I D E Ş T E O CASĂ]

P u n i la colţ, [la o casă n o u ă la temelie] , u n sfănţ î 'c , o p a r a d-ăli albi , u m paâ r [cu p u ţ i n ă apă ] . î l zîdzeşci. Şî : ăli răii să să speli şî ăli b u n i să s-adurii la casa mie . Aşa dzîsi.

Bănia — Ana Oţu, 67.

149

Puiîe u m pui , mais toru , şî-1 zîdzeşci acolo, p i n t r u că să fii dz iscum-p ă r a t ă casa. C-aşa o fost la-i bătrîfi , aşa o fost pomin i rea . î i vo rba aşa că, cînd îi ga ta casa dzi să să bazi-n casă, a tuné moar i unu . Aşa o dzîs ăi bătr îr i . Dz-aia p u n i puiu, ca să n u moa ră omu, să moa ră pu iu ala .

Rudăria. —• Minai Dobren, 80 .

150

D O ' D O D I

Dăieţăl i să fac dôdolï. Să -mbracă -m boj . Ş-atune pl iacă pr în sa t cîn-t î nd şî ies muieril i şî le u d ă cu apă . Cîntarea lor i-aşa :

R u g ă , păpă rugă , I a iej d ă fie u d ă C-o gă l ia tă d-apă P r ă s t ă lumia t o a t ă . P ă m î n t u să să moaie , Umiedza lă să v ină . Ploaia ia r să v ină , Dă copii să-i fie milă . Copiii-s fără păca t , P ă m î n t u - n s ă t a t .

în toaree- ţ , D o a m n e , mila t a Şî n u ne l ăpăda : Marva -nsă t a t ă , Vi ţa n e u d a t ă . Şî moşîia usca tă . D o a m n e , să v ină , să v ină Ploaie l ină, Să n e v ină apă dăs tu lă . R u g ă , păpă rugă , Mila t a , D o a m n e , ne udă .

Bozovici — Iglica Bufta, 5 0 .

151

Să-mbracă , să fac duôldore cu buo j , cu florï, n u le mai cunosc éine-é, fiece curace, şcolăr i ţă , şî c în tă :

Ploaie, Doamfie, ploaie, R u d ă , rudă , Undze-i val ia sacă , Vină dă ne u d ă Să să ump le d-apă . Cu găl ia tă pl ină, S'erfie cu éurielu, U d ă pr în grădzină . Toa rnă cu subă ru .

Dar să bagă ş î p r î n căş şî u d ă casnis i . Şî cu s ine să-nt înesc p r ă d r u m , t o t udă . De dă t o t n a t u cît poace. cîc-un leu.

Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 5 0 .

DEMONI, FIINŢE FANTASTICE

152

MUMA P Ă D U R I

T a t a lu m a m a , iei o fost noapca la oi s îngur în t r -o pădu re şî iei o a-d u r m i t . Cînd iei să pomeneşce viedze că şădze o ha l ă la foc. D a r ă dzise moşu :

— D a r t u noapca ? I a o dzîs : — Şî io noapca , t o a t ă noapca . I se : — Ai a v u t mare năroc c-ai a v u t ai la cine. A t u n s şî rupe a mînca ai

din pozănar î . Ş-a tunsa ş-ia p r ă uşă afară şî să dus i . M u m a pădu r i [a fost], d-aîa o dzîs ia : Şî io noapca , t o a t ă noapca .

Şopotul-Nou— Păuna Râncu, 50

153

Şî fracili lui iar , d-acolô s-o momi t ha la la iei. S-o făcut muiere ş-o ven i t la iei noapca . Şî iei a t î t a o s lăbi t d ă n-o p u t u t să păşască p r ă lume . Acu-ntr -o sa ră ia iar v ine la iei. N u m a n-o doazuns la iei, c-o vădzu t -o lup i ş-o curs lupi d u p ă ia. I a n-o ma i p u t u t să p ia ră , că l u p u n-o ma i clipit d în okî. Şî ia s tr îgă la iei, la om :

— Marcooo, Marcoo, curî, că m ă m ă n î n c ă lupi , curî că m ă măn încă lupi , n u m ă lăsa, Marco !

A t u n s a iei n u i-o răspuns , his n-o curs . Ş-atuns o mînca t -o lupi. O scăpa t o m u d ă ia. S m ă o a h a s-o momi t la om.

Şopotul-Nou — Aceeaşi.

154

Muma p ă d u r i s p ă m î n t ă copiii. îmbla noapca . Bănia — Ana Oţu, 67.

155

O spus u n om că o fost la pădu r i cu or tas i . O fost la pors . Ş-o v ih i t la medzî nop ţ î m u m a p ă d u r i ş -o-mbră ţ î şa t uşa, l a colibă. A t u n s iei s-o scula t ş-o l u v a t săcurea ş-o v r u t să d i e - n m u m a pădur i . Şî m u m a p ă -

140 EMIL PETR0V1CI

dur i n u fuza. Ie i oda t -o d a t cu p i ep tu -n uşă şî cădza uşa cu iei p r ă s t ă m u m a pădur i . A t u n s a iei dzîsa :

— L a si-ai viriit t u aisa la noi ? Ai ghindzi t că ni cernim dzi cirii ? Şî m u m a p ă d u r i a t u n s să scula şî plica mîră ind . Ş-a tunsa iei cîn s-o

băga t î n u n t r u dzîsă că t r ă or taé : — Ooo, dă r t aa r i fu m u m a pădu r i . As t a t r ă b i să ni fac-un

rău p a n la dzî noauă , că o sudui i şî ia plică mîră ind. Ş-atuns dzimiriaţă cîn s-o sculat , fiecari s-o dus la cosinili lor să s loboadă porsi afară. Şî cîn să dusă moşu la cosina lui, află' o scroafă nă ro i t ă -n sînzi. Şî moşu dzîsă :

— Adz v ă d z u t , ortasilor, că v -an spus io v o a u ă c-ari să n i facă m u m a pădu r i u n rău.

Rudăria — Icoana Măcei, 25.

156

P R I C O L I S '

S-o făcut dîn om cîrie. O a v u t năpoi [coadă] şî riima n-o şciut . Ş-o mina t muierea la moară şî iei s-o dus d u p ă ia s-o muskie . Ş î i a o d a t cu furca şî i s-o p r ins caieru d în furcă în dzinţ . Şî v ine şî v a i t ă c î t ră iei şî c î t ră soa-cră-sa c-o ven i t u n cîne mare şî abia s-o a p ă r a t d ă iei. Şî iei s-o-nseput a rîdze şî i-o v ă d z u t caieru în dzinţ . Ş-a tunsa o dzîs c î t ră iei :

— O ieş-tu cîne ? A t u n s a l-o l u v a t şî l-o c ă u t a t şî l-o v ă d z u t că are coa­dă . Ş-a tunsa i-o a r s cu fieru coada şî n-o măi a v u t coadă . Ş-atuns o fost om şî iei î n t r ă oameri . N-o m ă i p u t u t să să facă cîrie.

Bozovici — Fira Cocorăscu, 84.

157

Pricolis : oamiri cari a u coadă ; să fac lupi. Mănîncă mîndzî ma i cu samă şî cîrii. î i a rdz i coada, a tuné n u să ma i poaci fasi pricolis.

Bănia — Ana Oţu, 67.

158

[ M O R O I U ]

O m u r i t o muiere l îngă mine . î n d o a u ă sărî o ven i t . Şî m-o şuiera t în­t r -o noapce la pa t . Ş-a doau-oară o fost în ş ta lă rieşce doz. Mi li-o l u v a t şî li-o p u s d u p ă uşă . Cîn m ă duc dzimiriaţă, n u p u c a m dăşkidze uşa să î n t ru -nun t ru . D ă fapt a s t a nu-i minsună .

159

V Î L V Ă

Vin aşa nuvi r i şî s ă -mpreună amjndoi nûvi r i . Atuné r u p lemni l i dîn rădăe ină , cîn să b a t vîlvili , că vî lva-i om.

C-o fost u n u ş-o fost cu fraci-so ş-o s t r îns la fîn. D a iei o dzîs că t ră fraci-so. I se :

— Să v ă lăsa t c î ta să v ă odzini ţ că io mă duc în t r -un loc. Şî iei s-o dus , s-o d ă z b r ă c a t şî s-o făcut vî lvă şî s-o b ă t u t cu a l t ă v î l -

vă . Şî iei o dzîs a t u n s a că t r ă fraci-so : — Acu n u v ă cemereţ , că acu n u ploaie, n u v ine ni ivăru. Şî a tuné s-or a p u c a t d ă a s t r înze la fîn şî iei s-o culcat c-o fost n ă ­

duşi t , t r e c u t dă apă , dă lup tâce se s-o l u p t a t cu v î lva â ia la l tă . O foz-mai t a r e iei d ă cît â ia la l tă vî lvă.

Năince vr ieme, îm bă t r î ne ţ ă , o fost vîlve. Acu nu să şcie d-aia. O fost c am proşci , da t o t o fost cumince : s-o făcu t ni ivăr.

Bozovici — Pira Cocorăscu, 84.

160

M I L O S T Î ' V N ' I S '

S'ică nu-i i i r t a t să ci piş p r ă sup str ieşînă, că iestă milostî 'vriis Cînd ci piş în masa lor, s u p str ieşînă, a tunei - ţ ia snaga dzin mîn, dzin piéoari. N u p o ţ să lucri, n u p o ţ să mierz. Atuns ci due la vr-o vră j î toar i şî-ţ dziscîntă.

I e s t ă o b a b ă sau o muier i cari şcie. Şî t răb i op t fieci. Ş-atune o dus i p r -a bicagă la r îu ş-o purii p r ă u n scamn în rîu. Ş-a tunea b a b a aia fasi n o a u ă k i ţ dzi flori. î n t o a t ă k i t a cîc-un fiel dzi floari. Tuné b a b a mierzi năinci ş-ăli op t fieci d u p ă ia. Ş-a tuns u d ă b a b a k i t a în a p ă ş-atunsi-i d ă lu a b icagă-n cap cu k i t a şî dzîéi aşa :

H a i la rost , la rost . Să mia rgă snaga undz-o fost, Măi v î r toz dzi c u m o fost.

Ăli op t fieci t o t aşa dzîc ca b a b a şî ocoleşci p r -a bicagă dzi trii orî şî t o t aşa dzîéi dzi t r i i ori .

Rudăria — Icoana Măcei, 25.

161

Z M E I

[A auz i t ] c-o z b u r a t p r ă sus.

PĂSTORIT

162

L A M Ă S U R A T U O I L O R , L A S M Î L D Z

L a d o a u ă săptămîr i d u p ă Sfîntu Ghiorghi, doisprăse oamiri s -adună la m ă s u r a t u oilor. Fiecare, vineri sa ra ş-aduse oili la s t înă, le bagă-n-l u n t r u şî d u p ă aia dau m î n a fiecare u n u cu a l tu . Şî d u p ă aia s-apucă dă muls , t o ţ l a -mpreună . Şî s îmbă tă dz imina ţa urii r ă m î n la poloşcie şî urii să duc cu oili. Şî ăi é-o r ă m a s la poloşcie t a i e mieii care şî i-o adus fiecare s t ăp în şî fac dă pr îndz . L a unsprădzăse sasur i aduc oili la s t înă , le ocoleşce cu tămîr i i şi mîncarea să-mparce la stăpîri . Fiecari-ş dusi o gă l ia tă să-ş p r imască minâja . D u p ă aia, d u p ă s-o-mpărţ î t -o , fie-cari om îş ia gă l ia ta şî să aşadză la pr îndz. înă inc i b ieu răkie dîla u n u p înă la a lalal t , to ţ . Şi d u p ă aia s-apucă d ă pr îndz t o ţ , kiocesc, zbiară , puşcă , fac vesălie. D u p ă s-o pr înz î t to ţ , p ro iau găleţîli şî li spală cu apă . Ş-atuns mierg t o ţ la uşa s t runzi , să kicesc cu f rundză vierdzi şî s-aşadză fiecari p r -un t u t u c şî s-apucă d ă muls. Fiecari îş mulzi oili lui. D u p ă s-or g ă t a t cu mulsu , mierze cu gă l ia ta cu lapcili să i-il măsur i . Acolô-z doi oamin ; u n u ţîrii cupa şi u n u t o a r n ă cu o oală dîn gă l ia tă în c u p ă şî cînd i cupa pl ină îl t o a r n ă - n c u m p ă n ă . Cînd mai ar i lapci năpo i în găl ia tă , îl t o a r n ă iar în cupă . N u s-o-mplut cupa , ş-atuns d ă cu a ragu , îl măsu ră . Aragu ăla ari c res tă tu r i . A t u n s şcie cît lapci ar i . Cari a r i m a i mu l t lapci d în iei a l a - i ba s . D u p ă se s-o t e rmi ­na t , s-o g ă t a t cu măsu ra tu , mierg oamiri iar c îdzva cu oili ş-ăialalţ r ămîn la poloşcie, s t r ing lapcili , fac caşu, fierb d z ă r u şî fac u rdă . S t r ing liemrii d ă noapce , p rov in cu oili sara , ia r li mulg. Cîntă cît mulg , puşcă , fac visălii . D u p ă aia fiecari merg şî să culcă.

Dumiri ică dzimir ia ţa la n o a u ă sasuri , la năp răuor , mulg oili. P ro-dă-nou fac mîncare ş-o-mpart . Dumiri ică să fase şî d z a m ă şî să frig şî mieii-m brucă . Kiceşce acolô la gă l ia tă cu f rundză vierdzi şî l ioscan.

Caşu-1 v ind şî iau sari p r î n t r u oi ; plăcesc p ă ş u n a t u oilor. Bănia — Domăskin Unis, 32.

163

M I E R Z ' I M L A S M Î L D Z

Cîn ri-apucăm dzi m ă s u r a t oili, opr im mieii şî rie-mpreunăm t o ţ or tas i dzi fasim u m pîlc şî o tă r îm o dzî cîn să li m ă s u r ă m . Măsurăm luna , zoia şî s îmbă tă . Ş-a tuns merg gazdăli dz-acasă cu b ă u t u r ă ,

cu pîni ş-acolo t ă i em, t o t n a t u , dacă n u doi miei, d a u n u t o t ta ie , ăl m ă i bun . Şî-i frizim la foc im brucă , aşa-i m a i dulsi. Şî-1 încinzim aşa lung p r ă zos, p r ă ponevî şî frînzim pîiia, la t o t n a t u cîc-un d ă r a p ; l ă p ă d ă m dzi la u n u p ă n la a l tu . Ş-odată să scoală t o ţ î m pisoar i cu uiezili-m m î n ă şî zîc aşa :

— Mul ţ ămim lui D u m n i z ă u p a n ă as tăz că nf-săm îm pasi , rii-săm la v i ia ţă to ţ .

D u p ă s-am m ă s u r a t lapcili, apăi n -aşăzăm la pr îndz. T o t na tu - ş mulzi oili lui şî d u p ă si li-o domuls , a tunsa p u n i m în m ă ­

sură, în c u m p ă n ă , lapcili. Aia-i, aşa dzîs im noi, gă l ia ta şî aia-i m ă s u r a t a cîci oki ari . Ş-atunea la t o t n a t u să viedzi cît l apc i o făcut . î n gă l i a ta ha ia să fasi iar u n râboş şî aăla-i s ă m n a t în oki . Ala-i d ă aşa-n val i şî să viedzi cît îi ud . Ş-atuns , d u p ă si l-o măsura t , a t u n s s-aşadză la p r îndz , c u m a m dzîs. Ş-atuns să şcie cari-i ma i mar i cu lapcili ; a la să dzîsi b a s , bas mai mar i . Şî dz-aéia u n u d u p ă a l tu mărg c înd li vini r î ndu să ia dz i la oi.

Cari a r i n u m a o o c ă , ia doauă găleţ . Cari n u do-ari o ocă, lasă să fie oca dzi la t o ţ .

A t u n s a să şcie cari-s păcurar i , iar. Cari să-nvoiesc. Şî ăialal ţ să d u c t o ţ acas cu mielu fript. Mai măn încă dzin miel ş-acolo. Mai măn încă şî s t r in , că v in Ţ îgan . Şî muz î ' ca vini n i k i m a t ă dzi n ima . L i d ă şî lor lapci ca şî la aialal ţ , s-aducă la ăi dz-acasă. Lapcili ăla îl împarc i prî la t o ţ , îl aduc acasă.

Rudăria — Mihai Dobren, 80.

164

D u p ă Sîmzordz măsu ră oili. S-astrîng s tăp în i , dzăse o doisprăse şî duc mîncare , c îc -um miel, cîc-o găină, se are o m u . Ş î -mpreună şî mie -s t îcă-n căldarea mare . Şî doi, t r i , o p a t r u îi frize-m frigare [miei, iezi] . Atuné c înd îi f iar tă , pocnesc cu pişcolu şî v in păcura r i cu oili. A t u n é să duc ; t o t n a t u - ş mulze oili lui. D u p ă ée le-o muls to ţ , a t u n s m ă s u r ă lapcili cu o cupă . Al tu f ase doauăsprăee cupï, a l t u faée éiné, a l tu d o a u ă p a n ă la una . Care are pu ţ i ne , fase b î rc ; nu-i cupa . Măsură c-un b î t şî scrie p r ă b î t cît a re t o t n a t u . A tunéa pocnesc cu pişcoalili că-i ga t a , o m ă s u r a t . Atuné p u n e mîncarea . L a t o t na tu- i d ă u n u ca la a l tu m â c ă r să fi pus n u m a o gă ină . Ş-atune iar propocnesc cu pişcoalili ş-atune r u p a mînca . D a u răkie dîla u n u păn- la a l tu . To ţ b ieu . Atuné păcurar i , d u p ă é-o mînca t , p leacă cu oili. Atuné as t r înze lapcil i , fase caş . Al v indze , c u m p ă r ă sare. Sarea o dă la m a r v ă , la oi. N u d ă n ima sare , n u m a p r ă aia o au .

A t u n s să vorbăsc care a u vice m a i mulce ; r ă m î n doi păcurar i . Ş-a­t u n s care a re m a i mu l t lapce, cupi m a i mulce, ala r ă m î n e baé în t în .

Ş-atuns, dă c u m a u lapce ma i mul t , t o t ala mierze ma i năince, pană l a sfîrşît, pană să ga t ă . Cîn să ga tă , le-alieze ; t o t na tu - ş ia m a r v a lui.

Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.

165

Sara nă inca lu Sfîntu Ghiorghi culeg buiedz d-ăle cu lapci , l ăp t a ş . Cu cu ţ î t u le ta ie dîla rădăeină şî le toacă acolo şî le pune -n sare şî le dă să mănînse [oile]. Au lapci a tuné . Cum sloboadze buiedza lapce, a şa slobod oile.

Bozovici — Fira Cocorăscu, 84.

166

[CAND M U L G O I L E D E S F . G H E O R G H E ] A t u n s p u n e leuşcan la gă l ia tă . Aşa-i bun , aşa a m v ă d z u t dîn b ă t r î n . A t u n s a ia colacu şî-1 încină-n lapci şî-1 rupe . P r indze d ă iei. î l împar t .

Bozovici — Aceeaşi.

167

La zoi mar i îngrupâ c ru şă ţu dă sar i -m p r a g şî în dzîua d ă Pasc , cîn t r ă z a arî 'ngu-1 scoca şî sar ia aia o d a la oi. Dzîsa că ii mierzi b ini p ră ­s tă an la oi. Aia d ă ali-i b u n ă ; dă l u v a t n u ia m a n a .

Bănia — Lisăvieta Puia Lăban, 67.

168

L ă Arânzil b a g ă unu-n t r - a l t u piepcini . [Zice :]

Piepcini i -am înki ia t , Gura hali lor a m înki ia t Şî dîla oili micii halil i le-am mîna t , Şî cu dzîua mar i m-an rugat .

Şî ia o uleică mică . A m p u s cî ta foc în ia ş-am întors-o cu curu-n sus d u p ă uşă, l îngă piepciri. [Zice :]

Halil i le-am m î n a t dîla m a r v a mie. Bănia — Ana Oţu, 67.

169

[Mai de mul t se zicea că] nu-i b ine p î n t r u m a r v ă să să s t ingă focu ; îi r ău d ă marvă . [Acopere] în senuşă j a ru , [ca să r ă m â n ă p â n ă îl apr in­de din nou] .

Bozovici — Ilie Ruva, 68.

JOCURI LA PRIVEGHIU 170

[Flăcăii şi fetele] să zoacă d-a nă ro iu : să p u n e unu -m mijlôcu sobi, u m bă i a t p r ă u n s camn d-ăi mié. Al tu 1-întrabă :

— Dă se şăz t u asia ? — Mi-s năroi t . — D ă cîţ me tă r î ? — Dă t r i i . — S'in să ce scoată ? — Pe t r a . (Viedz, o fată vine) . A tuns să s ă r u t ă şî r ămîne fata-n locu lui. Ş-aşa măi dăparce , scot

u n u p r ă a l tu . D-a pliecera : s u s e s c o c î r p ă şî ta ie d o a u ă bîce. Fase p r ă bîce neşce

sămne , sins o şasă cres tă tur i , t ă ie tu r i . A tuns , care dă cu bîcili şî p ică una p r ă dos, u n a p r ă fa ţă , cîce tă ie tur i - s , a t îca plieceri-i d ă p r ă pa lmă .

D-a caii : învălu ie-n t r -un s t rojac doi oamin. P u n e dos la dos. U n u - ş ia o oală spa r t ă -n cap ş-a do ilia ia o m ă t u r ă . M ă t u r a spune că-i coada ; oala-i capu. A treil ia să suie p r ă iei doi ş î i a o b o a t ă - n mînă şî mînă caii . Ie i vr iausă-1 t r încască . Omu t r aze cu boa t a -n cap la cal şî sparze oala . Ş-atuns ăla cu coada pl iacă pr în sobă, p r în oamiii , şî bace cu coada. Apoi rîs ne-mai-pomeri i t fac.

Bozovici — Iglica Bufta, 50.

G L O S A R 1 )

aăla i, 72 (p. 84), acela. acoani 137 (p. 133), ace mari. acupi 66, a aduna grămadă [din sârb.

okupiti «zusammentreiben»!. Adacalîa 66, insula Ada-Kaleh. aducăturî 121, farmece, aruncături. afla (refl.) (p. 51), a se înţelege. aiéi (p. 54), celei. aii 119, 123, 144, frecai cu usturoiu. aldui 136, a binecuvânta. alduită 125, 127, binecuvântată. aleffi, m i l i l i — 1 1 3 , zâne, iele. AHmpii (p. 40), Sf. Alipie Stâlpnicul (26

Noemvrie). aloârie 127, demon, duh -necurat (cf. ha-

loarie). altă se (p. 42), altceva. altân, dă — (p. 40), la anul. amînat (p. 53), 2, 3, 58, târziu. Anafôca (p. 45), sărbătoare băbească, după

Sf. Jlie. Andrii (p. 46), sărbătoare băbească (30

Noemvrie). apă, âpăi (p. 52), 65, apoi. apătfcărî 127, farmacişti. api, apu 81 (p. 97, 101), apoi. apucat = durierea pieptului, tusa 131 . apucătoafia 131, demon, personificarea

boalei numită «apucat». arâg 162, băţ cu crestături cu care se mă­

sură laptele la stână.

Arânzel, Arânzil (p. 40), 167, Arhan­ghelii Mihail şi Gavril.

Arânzelu dă vară (p. 45), sărbătoare bă­bească ; cade înainte de Sf. llie.

Arânzil 86 (v. Meflă), 168 (v. Arânzel). arânzil (p. 58), un fel de colac ce se tace la

pomană. arefe 85 (p. 107), hârtie. arfocat (p. 35), avocat. Arie 70 (v. Gvmişci). arîmbâş 9, căpitan de hoţi. arî'ng 167, clopot. arş 74 (p. 89), arsei. aserâ (la feriastă) = caută să vadă 44,

a sta la pândă. astrînze (p. 48), a aduna. astrucâ (p. 57), 3, 81 (p. 97), a acoperi. astrucat, astrucâci {p. 31), 81 (p. 102), 141,

acoperite. au 8, 28, of, aoleo. aulă'lă, aulă'lăăă (p. 49), 73 (p. 85),

aoleo. avlie (p. 42), curte. azriâţă, d— 75 (p. 91), azi dimineaţă. azunş 74 (p. 89), ajunsei.

Baba Colţată 73 (p. 86), monstru care mă­nâncă copii.

babili 79, zile cu vreme rea la începutul primăverii.

băgri'n 41, salcâm.

1) Cifrele indică textele în care se găseşte cuvântul. între paranteze e notată pagina dacă cuvântul se găseşte în Introducere şi «Obiceiuri» sau dacă textul e mai lung. Ordinea literelor e următoarea : c urmează lui c, dz şi di lui d, ê lui s şi z lui z. Explica­ţiile, tipărite cu litere drepte separate de cuvânt cu semnul egalităţii, sunt date de informatori. Verbele nu le-am dat totdeauna subt forma infinitivului şi nici substan­tivele subt forma singularului, ci aşa cum se găseşte fiecare cuvânt în text.

Pentru cuvintele de origine sârbească am dat si etimologia, când aceasta n'a fost dată în vreunul din dicţionarele noastre.

băiâ, ce baie=ce mingâie 43, a netezi, a a mângâia.

băiat, băişţ (p. 47, 48, 49), 46, 94 123, 125, 140, prunc, copil mic.

baico 73 (p. 86), babo. bală = hală 123, demon. Băii, Băriili 7, 65, Băile Herculane. Băriicşu 67, nume de părdu, afluent al

Nerei. Băriili 65 (v. Bări). Barbura (p. 46), sărbătoare băbească (3

Dec). bărburaci, săcuri— 137 (p. 133), securi cu

călcâiul mare. baş (p. 43), chiar. băskîi 137 (p. 133), cuie mari, piroaie. băzucuri (p. 35), 76, 78, a batjocori. becâg (p. 45), 98 113, 126, bolnav. becejăşce, să — (p. 44), se înbolnă-

veşte. beéejûg (p. 42), boală. becejugu ăl rău (p. 44), epilepsia. berbesiu 136 (p. 132), ca berbecii,

cap în cap. bicag (p. 39), 83 (p. 104), 93. 137 (P- 134).

(v. becag). bîce 170 (v. bît). biéijug 122 (v. becejug). bîj, bîja (p. 49), se zice copiilor ca să se fe­

rească de foc. bîrc 164, băţ cu crestături ; serveşte la mă­

suratul laptelui la stână. bit, bîéi, bîée (p. 58), 81 (p. 101), 127, băţ. Biuul (p. 37), nume de deal. Blagovişcană (p. 42), Bunavestire. boaită 58, peşteră. boarfili 92, testiculele. boată, boţîli 73 (p. 85), băţ. bobdaprost (p. 53) (v. bogdaprooost) bobişoari 1 1 . bobitoacili 136 (p. 132), dobitoacele. Bocedz (p. 42), Bobotează. bocită = legăriel 85 (p. 107). bogdaprooost (p. 53), bogdaproste. boj, buoj 150, 151, boz. bolobă'n 76, bolovani de piatră, stânci. borugă 71 , canal. Botu Calului 67, nume de loc. brăţare (p. 32), manşeta cu dantele la că­

maşa femeiască.

Breazova (p. 28), numele popular al sa­tului Borlovenii-Noi.

briană 7, mreană. briboi 43, o buruiană. brîncă = cîn să-nflă capu 133. briptă 6, briceag. brucă 162, 163, irigare. bruéf 81 (p. 101), a scormoni. bruţ 74 (p. 89), imită sgomotul ce-l face

fusul înfipt în ochiu. bucaéi 96, alimente. bucliûc 80 (p. 94, 95), gunoiu, bălegar. bufării 24, a bufni. buiedze, buiedz 73 (p. 86), 143, 165,

buruiană. bumbiţ 16, 27, năsturaş. bunari 80 (p. 95,96), puţ. Busâua (p. 26), numele popular al râului

Buceava şi al satului Şopotul-Nou. Busevinţî (p. 26), locuitorii satului Şopotul-

Nou. butoarcă 74 (p. 87), buturugă.

căcaină 98, diaree, disenterie. cală = hală 123, demon. călfidzâ 85 (p. 107), îngălbenea la faţă. cămară dă lemne = grămadă 75 (p. 90),

rug, grămadă de lemne. cămă'şnuri (p. 32), jambiere (de piele) ;

ghetre (de mătase). cântă (p. 58), vas de tinichea în care se

ţine apă, stropitoare [din sârb. kanta «Giesskanne»].

capsei (p. 58), colac mare cu cruce deasupra, la pomană.

căptâ, să capei 72 (p. 83 şi 84), a se uita, . să se uite, a căuta. căput (p. 32), veston de lână, ţesut; flanelă. cârliţă 80 (p. 95), albie. căşî'ţă 118, grămadă de scânduri, lemne,

ele. clădite. căsuţăli 101, celulele din faguri. cazănzfe (p. 28), velniţă. Cîmpu Gîrboţului 68, câmp lângă satul

Gărbovăţ. cîntă, să •— (p. 57), se boceşte. cîrpă (p. 32, 47, 52, 57, 58), broboadă,

basma. cîrjîioari 85 (p. 107). cîrşoari = cîrj (85 p. 107).

cirsâg 13, urcior. cîca 74 (p. 89), câteva. cîta (passim), o leacă, puţintel. cîtă, nis- 114, nici o leacă. cîţa 30, câţiva. cîtră 156, către. clisă (p. 40), slănină. cocoşai 78, un ţel de flori. colendă, la — (p. 41), la colindat. colindaş (p. 41), colindător. copil (p. 46), 72 (p. 82), 145, băiat; (p.

35, 50) flăcău. copil (p. 49), copil din flori. corn (p. 46), tâmpiţi, idioţi. corrifţ, corrifţăli dă prau 1, corn în care

se păstrează praful de puşcă. cornurî 136, colţuri. coşăriu (p. 49), homarul. Coşâua 67, nume de părău, afluent al Nerei. cosie (p. 50), 127, căruţă. cota 30, a căuta. cotăriţ (p. 56), coşuri, panere. cotrinţă (p. 32), şorţul dinainte. covâs (p. 43), 81 (p. 102), fierar. cracu, crasi (p. 43, 46, 47, 56, 129), picior. Cracu Comorî 59, nume de loc. creii 126, creerii. creţonu (p. 49), cadou ce se duce şase ani

de-arândul moaşei. cri-că (p. 35), 3, 80 (p. 95), cred că. crist, cristurî 3, schele la zidirea unei case criéi 37, 97, a da de ştire, a striga. crumpiél, crumpiéi (p. 41), 96, cartof. cruşăţu dă sari 167, drob de sare. cuéie (p. 40), farfuria în care se pune un

colac, grâu şi o lumânare şi care se saltă la praznic,

cules 128, culesei. cule'şă (p. 31, 41), mămăligă. cumâsa (p. 44), surată, soră de cruce [sârb.

kumaca «id»]. cumăsesc, să- fiçcili (p. 44). se prind surate. cumetri (p. 55), părinţii «cumnatului dze

mînă». cumnat dă (dzi) mină (p. 38, 52, 53, 55

56), asistentul miresei [sârb. rucni de­ver «id»].

cumpănă 94, 162, 163, vas mare în care se măsură laptele la stână.

curi (p. 54), 115 , cuiu.

cur 74 (p. 89), fug. curcu'bătă 72, (p. 82), tidvă. cure, curî, curieţ 75 (p. 91), 81 (p. 102)

153, fuge, fugi, fugiţi. curta 53, fără coadă. cuştule 127, costă.

cemia 93 (p. 112) , moalele capului. ceşî'lă 72 (p. 83), traistă de piele. cic 100, 103, cioc de pasăre. cicurî (p. 53), cozi de păr. einăr, ăl— (p. 53, 54, 56), mirele. cinară, a — (p. 53, 54, 56), mireasa. éirierï, ăş— 72 (p. 84), însurăţeii. C'irégova 66, satul Teregova (jud. Severin). cirimpfri 47, imită strigătul puilor de găină.

dacă (passim), dacă (cf. dîcă). dădăuori 124, de două ori. dăloc (p. 47), 75 (p. 89), îndată (cf.

dziloc). dâ-mi-ş (p. 40), dă-mi. dar (p. 52), logodna. dărab 44, 70, dărap 162, bucată. dascăl (p. 57), învăţător. dăuară, â— (p. 54), a doua oară . d'âuul, d'âuli (p. 37), 99, 147, diavol. dăzgîrrii 72 (p. 84), a separa [sârb. raz-

grnuti «auseinanderscharen»]. dîcă (p. 37, 45), 143, dacă (cl. dacă). Dîlboseţ (p. 28), numele popular al satului

Dalboşeţ. dimistraţii 113, menstruaţie. dîrdzarl, dîrzari (p. 55, 56), cei ce duc hai­

nele, zestrea miresii la nuntă. dîrlôz (p. 53), perniţe de lână în jurul că­

rora îşi împletesc femeile cozile. dîrzari (p. 55) (v. dîrdzarî). Doamne-Apără 74 (p. 87), 75 (p. 89-92),

diavolul. do-ari 163, are în deajuns. doazuns, o — (p. 38), 153, a ajuns de-a-

binelea. docîntat, o — 145. doctur 127, medic. docursă (p. 38), 23, curse până la sfârşit. dodă'-m 19, dă-mi. dôdolî 150, paparude (cf. duôldore). dogătâ (p. 38, 53), 3, 162, a se isprăvi

de tot.

domul», o — 162, a sfârşit de muls. donkiiâ 3, a încheia de tot. doplin 26, plin de tot. dorâs 26, plin ras. dostorască, s-o — 78, s'o prăpădească

de tot. Dragobiece, Drăgobicce 76, Dragobete,

Aflarea capului Sfântului loan. droburili 72, (p 82.) firimituri. Drumu Oii 69, numele unei localităţi din

Vechiul Regat. dudzitu = dudăitu 136, tunetul. dulece 96, dovleac, dulsin 44, prăjituri. duo'ldore 151, paparude (cf. dodoli). duş, mă — 128, mă dusei. duuân 90, 113, tutun.

dzîlâcis (p. 57), 120, născuţi în aceeaşi zi a săptămânii.

dzîş 75 (p. 89), zisei.

dzeţ, dzşţă, dzcţără 74 (p. 89), 82 (p. 103), dădui, dădu.

dziloc (p. 52), 137 (p. 133), îndată, degrabă (cf. dăloc).

dzimicâ 69, a tăia bucăţi. dzinăpoiu mieu 82 (p. 103), dinapoia mea. d'ziscumpărată 149, răscumpărată. dzizmiracili 94. dzokiturili 119, deochiurile, personificarea

deochiului.

fal, faluri (p. 45), 96 fel, feluri. făli 83 (p. 104), a lipsi. fălincă (p. 46), defect corporal. fie-se 133, orice. ficşnic 83 (p. 105), sfeşnic. fişcoriâ, fişcon 81 (p. 99), a şuiera. foiofie, foiofiu (p. 51), 137 (p. 133), fo-

iofoiu. forfesfu 136 (p. 132), ca şi cu foarfecile. frigura 141, friguri, malaria. frize răkie (p. 28, nota 2), a fierbe ţuică

[cf. sârb. peéi rakiju (peci =-= «a frige»)]. Frunca Mâierului 59, nume de loc. fruşcuc (p. 53, 56), 74 (p. 87), mâncarea

de dimineaţă. furiizină 129, funingine. fuzina 129, a mânji cu funingine.

ganguri 14. coridoare. Gaura Corni 59, nume de loc. gazda (p. 40, 50), 132, 162, stăpânul casei,

proprietarul. găzîCe 129, călcate în picioare. ghij dă sapă (p. 47), coji de ceapă. ghindzf (p. 46), 36, 61, 80 (p. 95), 155.

a gândi, a crede. gînfâ 117, a umfla. Gîrboţu (p. 28), numele popular al satului

Gârbovit. gîrgă, în — 81 (p. 98), în cârcă. gloată, gloace (p. 41, 48), 75 (p. 89), 145.

copil, copii; (p. 41) ' fete. gôdze, se — (p. 56), orice. gostie, gostîie 5, 6, ospeţie. govie, govioară (p. 54), 53, mireasă. grâdzie 81 (p. 97), cherestea [sârb. gragja

«Bauholz» grăocind 118, grohotind. greoani (p. 46), 72 (p. 83), gravidă. griec 80 (p. 96), negustor. groasă (p. 47), gravidă. groş 6g, buşteni. Groş 69, nume de loc. gulă = soardă 30, cireada. Gunişci 70, nume de deal numit şi «Arie»

[cf. sârb. Guvniste «nume de loc» ; guvno «arie»],

guşă (p. 46, 47, 54), 128, gât. gutûr, gutûrîli 72 (p. 84), cotor. guzmânu = clăbă'ţ bă-sâma (p. 59), 75

(p. 90), căciulă.

ha 79, cea. hală 123, 125, 127, 152, 153, monstru,

demon ; 73 (p. 85), monstru care mă­nâncă copii ; (p. 45), 168, fiare sălbatice, lupi.

haloane 123, demon (cf. aloane). hamu-mă 47, înhamă-mă. hă-ii-ais 72, (p. 82), iată-ne aici. hoară (p. 58), horă.

iarbă creaţă 137 (p. 133), izmă creaţă. ieşkii 127, 131 , aşchii, surcele. iii tût (p. 55, nota 1), 81 (p. 100) ; strigăt

cu care se alungă lupul sau alte animale. iiiu 53, chiot. iin'igă 1, canal.

imâ 128, a murdări. imală 81 (p. 97), noroiu. îmbărburaee 135, (v. bărburaci). îmbruţâ 98 a lua în coarne, a împunge. îmbuna 81 (p. 97), a promite. înfăşurătoari 137 (p. 133), gleznă, unde se

înfăşură aţa opincilor. împreuna (a să —) (p. 41), 1, 73 (p. 87),

159 a se întâlni ; 163, a se întovărăşi ; 136 (p. 132), a se căsători.

împrionâ (a să —) 137 (p. 134), a se că­sători.

împrumutările 78, zilele cu vreme rea delà începutul lunei Aprilie.

împupit 85 (p. 107), 143, îmbobocit. încărcată 82 (p. 102), gravidă. încăsâ (p. 51), a încasa. încunată (v. marţa-ncunată). încinâ 112 , 166, a întinge, a muia capătul,

vârful unui obiect într'un lichid. îngă'ură (p. 45, 48), sfredeleşte. îngăurit 113, găurit. însingătură (p. 47), cingătoare. însintâ 72 (p. 83), a încălzi, a înfier­

bânta. însitonel 27, încetişor. întîni (p. 37), 74 (p. 89), 75 (p. 91),

a întâlni. întîriituri 121, demoni. întorcată 97, întoarsă. înzuninkiâ 117, a îngenunchia. îrcfe 84 (p. 106), hârtie. Işă'lniţa 71 , satul Ieşelniţa, jud. Severin. iscosî' 29, a născoci. îspră (p. 40, 46, 57), 144, spre, înspre,

deasupra, înainte de. fstină, îi — 73 (p. 86), e adevărat. ise, isi, îsi-că (passim), zice că, cică. iut 6, 80 (p. 95), iute, repede. izdat, 130, o boală, (cînd îl doari la inimă

şî să înflă la foali).

jăghiu (p. 58), jeratec. jălim (p. 58), purtăm doliu. jap-jap-jap 44, imită sunetul loviturilor

de băţ. jîp 73 (P- 85), fag. joaviri 72 (p. 82), 73 (p. 84), fiare

sălbatice. jôrdzîli 136, nuiele.

kefu 73 (p. 84), pofta. Kçia Săski 68, defileul prin care iese râul

Nera din Valea Almăjului. keptoaria (p. 54, 55), Motoare, butonieră. Kiâcoţ 59, 60, nume de loc notat în hărţi

Ciacovăţ. kicî (p. 54), 61, a tocmi, a drege ; 113, 131,

162, a împodobi (cu flori). kiciele (p. 45), articole de toaletă. Kilendarî 78, Ianuarie. kimătă, fas i—(p. 42), 115 , faire semblant. kimi 30, a face semne cu capul, a da din

cap [sârb. kimati glavom «a da din cap»].

kimieciţă = doamni d-ăli mari 85 (p. 107) [sârb. kmetica «Burgermeistersfrau»].

kimicşă (p. 32), 37, cămaşă. kimieţ 85 (p. 107).

kinéz dîla masă (p. 53), titlul ce se dă na­şului când se strigă «sinsta».

kipurî, să fac — (p. 43), se deghizează. kită, kiţ (p. 58), 78, 79, 168, buchet. kiţă'le 37, fota dinapoi [sârb. kecelja

«şorţ»].

lă (p. 37), 6, 8, 12, 168, la. lăbdat (p. 32), lăudat. Lacu lu Săbişean 58, nume de loc. lăceţ 81 (p. 97), laţuri, leaturi de pus

peste căpriorii casei. lag (lac) vălâc (v. vălâc). lăiaţă (p. 49), Ţigancă de laie. lâibăr (p. 32), jiletcă. laicei (p. 49), Ţigan de laie. lăptaş 164, un fel de buruiană

cu suc alb ca laptele. lăstari 109, a împleti cu nuiele. lătăneşt' 133, latineşti. lăută 75 (p. 92), vioară. lăutaş (p. 55, 58), 76, lăutar. limbă (p. 58), un fel de colac la pomană. limpiée 75 (p. 89), limpede. lioşcan 145, 162, leuştean. lîşîţîli 64 = cum îi piscu la car 64, un fel

de sanie cu care se cărau lemnele. litră, (p. 56), litru, kilogram. L/iûpcova 35, satul Liubcova (jud. Caras). lomurielili I I I , rămurele rupte. lopăcîţă, lopătiţă (p. 40, 49), 74 (p. 87),

spală, omoplat.

loviéi, vorbe — 7, cuvinte ce rimează. hvft Si (p. 102), văzduh. lulu-mă 47, imită bolborositul curcanului. lumfri (p. 44, 57), lumânări. lunacis 120, fraţi născuţi în aceeaşi lună. Lusîn (p. 45), sărbătoarea băbească (18

Oct.) [din sârb. Luciu dan «St. Lukas' Fest»].

mâcăr că (p-57), mâcăr să 164, cu toate că [cf. sârb. măkar da].

mâcăr se (p. 49), orice ; -sine (p. 57), ori­cine [cf. sârb. măkar sta, màkar ko].

măduurili 126, membrele. mădzărica (p. 50), un dans. mă'gubi = păgubi 124. măi (passim), mai. maică 137 (p. 134), bunică. rnăimus (p. 41, 43), măşti, deghizaţi. mâistor (p. 48), 149, meşteşugar, meşter. malo (p. 40), puţin [sârb. malo «id».j. mana (dîla vacă) 132, 144, 167, laptele

delà vacă. manuntâ 80 (p. 96), a face bani mărunţi. mâor, maori 2, zidar. mărăi 81 (p. 101), a mărăi. Mărcfrii (p. 46), şase zile la lăsatul secului

de Crăciun în care nu se lucrează la lână. mărhaşă 79, crescătoare de vite. măriaţă (p. 52), foarte frumoasă. Marina, Sămărina (p. 45), sărbătoare bă­

bească, înainte de Sf. Ilie. marmor 98, marmură. mărmuri 98, a înmărmuri. marţa-ncuriată (p. 43), a doua marţi din

postul Paştilor. marvă (p. 40, 42), 144, 145, 150, 164,

169, vite. Marzina, 58, numele vechiu al satului

Bănia. măsâi (p. 51 , 57), faţă de masă. măsâş (p. 57), măcieş. mătrial (p. 31), material de zidit, cărămizi. Meflă, Arânzil— 86, Arhanghelul Mihail. melşpâis (p. 49), prăjituri. metări 169, metri. Micolae 74 (p. 89), Nicolae. micsă 78, o floare. micuéçle (p. 43), mititele. Mihôi (v. vara lu Mihoi). 1 _

mişdzîli părie/sîmilor (p. 43), mijlocul postului Paştilor.

mierş 74 (p. 88), mersei. micsă 93 124, 136 (p. 88), mese. mijlosin 74 (p. 87), mijlociu. mill, milili, milialifie, mflili alefii=mi-

lostî'vnisili 109, 11 o, 1 1 3 . milike/rţ 83 (p. 105), stearină. miliţă 120, meliţă. milostî'vnis = dzîni 113, 160, iele. milurî 74 (p. 87), leghi. minâjă 14, 162, hrană, hrana soldatului, a

puşcăriaşului. minată, d-astă —, d-ăstă — 84 (p. 106),

86, azi dimineaţă. mînătură 69, 98 99, 118, farmec,

aruncătură. mînedzî, mînezî, mînidH (p. 40, 55. 56),

72 (p. 83), a doua zi. Miôi (v. vara Iu Mihoi). mirâcili 94 deochiurile. miriéu 81 (p. 100), încet. mi-s (passim), sunt. misinoş 73 (p. 87), mincinoşi. Mîtcălău (p. 44), marţea după Dumineca

Tomii când se prind surate fetele. mîţ (p. 46), pisică. mladojă'na (p. 54), mire [din sârb. mlado-

zena «id.»]. mlas 137. lichidul uierin. moaşă (p. 49). mosinis (p. 42), mucenici. modorîtă 131 , întristată. molidvă (p. 42, 47, 57), 96, 99,

aghiazmâ. morminţ (p. 57, 58), cimitir. moron, murori (p. 49, 57), 95, 114, 1 1 9 ,

strigoi; 132, demon. morţărie (p. 44, 57, 58), 88, 115, 120,

cimitir. Moşî dă eiricşă (p. 44), marţea după du­

mineca tuturor sfinţilor, când se pomenesc morţii.

Moşî dă sîmburi (p. 44), sâmbătă înainte de Rusalii când se pomenesc morţii.

moşie, moşîie (p. 27, 40, 42), 150, pomet. moşon (p. 49). Mosirfş (p. 28), numele popular al satului

Moceriş. motcă (p. 46), tort.

muikiţa 23, măicuţa. muică 23, 30, 39, mamă. mumă 72 (p. 82), 73 (p. 85), mamă

vitregă. muma codrului 127. muma ogaşului, — ogaşîlor 123, 127. muma păduri = aia iar îi hală ; aia po-

sşşce cînd întînçsée omu, muierea, noapca 123, 127.

mununioari = cuuuri dă flori 85 (p. 107). murôn (v. moron). muroâne 96, 132, strigoaie. musai (p. 45), trebue. muştăru 65, exerciţii militare. muşi (p. 57), 120, 127. musi (a să —) 80 (p. 94), a se trudi. muske, muskie, să — (p. 43), 156, să muşte. muzî'ca, miizîca (p. 35, 53, 55, 58), 163,

orchestră ţigănească. muzî'sili (p. 52), fanfara.

năltâ 121, a înălţa. na-na-nâ 52, strigătul cu care se chiamă

boii năprăei 121, a arunca un farmec fdin sârb.

napratiti «induco»]. năprăeituri = iar hale, urîsuri d-alea 129. năprăuor = la noană sasuri (dimineaţa)

162. năpustit, o — 72 (p. 83), a părăsit. nărâmă 137 (p. 133), năframă. năroi, năroi 1 pers., năroaie 3 pers., 3,

75 (p. 90), a îngropa în noroiu, nisip, în zid, într'o grămadă de bani.

năroită-n sînzi 155, scăldată în sânge ; năroit 170, îngropat, cufundat.

năroiu, d-a — (p. 50), 170, joc la clacă şi la priveghiu.

natu, tot — (p. 48, 58), 163, 164, tot omul. riauă (p. 59), zăpadă. N'ergări (p. 22), numele popular al râului

Nera. N'ergăriiţa 67, nume de părău, afluent al

Nerei. nezdrâvăn (p. 49), anormal. nima (passim), nimenea. ni-săm (passim), suntem. nis-cîtă 114, nici un pic, deloc. riis-cum (p. 49), 72 (p- 83), 81 (p. 99),

deloc.

nis-undzi 80 (p. 95), nicăiri. noi 87, a înnoi. nor, nuor, 77, 78, 79, noră. numărătura mare 136, 137. nuntăşîţă (p. 53), druşcă, prietenă a mi­

resei. nuor (v. nor). nuvăr, nuvirî 121, 159, nour. nuviriel 85 (p. 107), nouraş.

o (p. 49, 52, 57), 106, ori, sau. o... o 93, sau... sau. ° (P- 39. 55 nota 1), 73 (p. 85), 156, au

(particulă interogativă). oamin (p. 41, 43, 46), bărbaţi. ob dzîli (p. 43), opt zile. obliseriu 145, obiceiul. obor, obuor (p. 31, 54, 52), 80 (p. 95),

curte. odtfin (p. 57), opriri (rugăciuni) în drumul

ce-l face procesiunea mortuară până la cimitir.

ogără'i, ogări'i 72 (p. 84), 73 (p. 85), ogari.

ogaş 81 (p. 100), 123, vale. ogrindzauă (p. 41, 48, 52), oglindă. oidolân = carne 74 (p. 89). oprăvi (p. 57), 116, 122, a opri pe cel mort

să se facă strigoiu ; a mâna durerile în altă parte, [din sârb. opraviti «a trimite a goni, a alunga» ].

oprăvit, oprăviei 98, 130, mânat, trimis în altă parte.

oprieg, opreg (p. 32, 57, 58), şorţul dinapoi foarte scurt, cu «sucuri» coloraţi, lungi până la pulpe.

ormân (p. 56), dulap. ortac, ortas 3, 82 (p. 103), 155, 163, to

varăş, tovarăşi la stână. ortac, cu — (p. 57), cu soţ. osoarili 118, oscioarele.

par, paâr (p. 47), 148, pahar. păcurari (p. 34), ciobani, ciobănite. păduroane 123, 127, demon. pălăpăiască, să — 100, 103, să lovească

cu aripile. Palia (p. 45), sărbătoare băbească; după

Sf. Ilie. pălir 2, arhitect.

paloş 81 (p. 101), buzdugan. pană, pan, pană, păn (passim), până. pănclică (p. 58), panglică. pănjăna 85 (p. 107), împăinjenea. Pantăliili (p. 45), sărbătoare băbească. ;

după Sf. Ilie. papuc, păpus (p. 32, 53), pantofi. păpărugă 150 (v. rugă), parée (p. 51 , 52), zestre, pari 73 (p. 86), mi se pare. părie/sîmilor (v. miedzîli). păsiii (p. 42, 46), 96 fasole

|din sârb. pasulj. «idem»], păzăsc (p. 57), priveghează pe cel mori. Pemî (p. 27 nota 3), Cehi. peşkir, peşkire (p. 55. 57), ştergar. pestriţă, oauă — (p. 44), ouă încondeiate. petriese, — zorili (p. 57), 87, cântă mortului

«zorili». petriçsere 87, bocet care se cântă mortului

în zorile zilei când îl înmormântează. piesă (p. 42), puşculiţă. pieşciră 73 (p. 86), groapă adâncă. pii 74 (p. 87), apoi. pîlc 162, turmă de oi. pincinor 136, pintenog. Pîndză 60, nume de loc. piparcă 96 129, ardeiu. pipărcâ 129, a pipăra cu boia de ardeiu. pirit (p. 49), pierit, mort. pîrjîtûrï (p. 54), prăjituri. pîrlău 128, ciubăr în care se opăresc rufele. Pîrlia (p. 45), sărbătoare băbească; după

Sf. Ilie. Pîrlipă'ţ (p. 28), numele popular al satului

Prilipeţ. pî'rpor (p. 45), spuzeală. pişeolu, pişcoalili 163, pistol. pitricut (p. 57) (v. petriçsere). pitroii 82 (p. 103), pietroiu. pitrôp (p. 42), cântăreţ la biserică. pivă 147, piuă. plăncică (p. 52), panglică. pliaş .74 (p. 89), chel. plie/ceră, pliş'cerî 169, basma sucită ca un

maţ; serveşte de biciu în jocul «d-a pliç-cera» fcf. sârb. pleter «Flechtwerk»].

plimiţă 75 (p. 91), 109, beciu, pivniţă. pliosrii, plisni 94 125, a plesni. pliuscăî 80 (p. 96), a plesni cu biciul.

plivâis (p. 41), creion. pocliţăl 6, procletei, proclet, blestemat. podrûm (p. 49), pivniţă. policră 57, nume de familie (cf. sârb. po-

reklo «Familienname»]. poloşeie 161, stîni. ponévï 163, pături mari din pânză de saci. porîncă 84 (p. 106), poruncă. porţîion 12, porţie, tain. postavă 80 (p. 94), copaie. Postul, Toma — 137 (p. 133), Apostolul

To ma. pos 74 (p. 89), 75 (p. 89), pot. pot'esâ 134, potecuţă. potrocôl 134, registru. povôi 98, puhoiu. pozănarî 152 (v. pozonari). pozomôc 106, o floare. pozonari, pozănarî 6, 102, 147, 152,

buzunar. prau 72 (p. 83), 98 119, 123, 144,

praf de puşcă. prăui 98 a prăfui, a pune praf

de puşcă. prăvi 86, a privi. prăvind 86, privind. prăvint 84 (p. 106). privind (?). pravfsca 84 (p. 107), privirea ( ? ) . prăvituri 96, farmece, aruncături [din sârb.

praviti «a face|.« praznic (p. 40), 113, 135, serbarea sfântului

ocrotitor al casei. prezentir 65, defilare. pridă' (p. 54). predă. primeni 73 (p. 85), a schimba. prind, prîndzi (p. 35), 80 (p. 94, 95),

prânzesc, -zeşte. prisădzî 20, a planta. priscură (p. 58), un fel de colac ce se face

la pomană. proaflâ 76, a găsi din nou. probi 81 (p. 98, 101), a încerca. Procôpia (p. 45), sărbătoare băbească;

înaintea lui Sf. Ilie. procriscut, o — 72 (p. 82), a crescut la loc. procufundâ, a să — 81 (p. 97), a se cu­

funda din nou. prodâ 81 (p. 100). 82 (p. 103), a da din

nou, a da la rândul său. pro-dănou 161 , din nou.

produs, o — 72, (p. 82), a dus din nou. prodzîse 83 (p. 105), 97, a zice din nou. prodzeţ (p. 39), 82 (p. 103), dădui şi eu la

rândul meu. profasi (p. 56), 2, a face din nou. profăsâ, să — 81 (p. 101), se prefăcea. proiau (p. 54), 162, reiau, iau din nou. proii 119, 123, T44, prăfuii, pusei praf

de puşcă. proîncălicâ (p. 39), 7, a încăleca din nou. proînsipiâ (p. 39), 81 (p. 99), începea

din nou. proluvâ 137 (p. 134), a lua din nou. proleie, s-să — 103, să se lege de data

aceasta. prontoarsă, să — 80 (p. 96), 82 (p. 103),

se întoarse larăndullui, se întoarse înapoi. prontorş, mă — (p. 39), 82 (p. 103), mă

întorsei la rândul meu. proplicâ 2, a pleca din nou. propocrii 164, a pocni din nou. prorugâ, a sa — 86, a se ruga din nou. proscoéâ 80 (p. 95), scotea din nou. proumblâ 29, a cutreiera. provin 72 (p. 84), 88, 161, vin din nou. pui (p. 42), decoraţii făcute cu o ţeava pe

turta ce se face la cei 40 de Mucenici ; (p. 44) desenele de pe ouăle încondeiate.

pulbăr 73 (p. 87), 114, praf. pup 87, boboc de floare ; pupi (p. 42) (v.

pui 1). puş 74 (p. 89), pusei. puşă'i 91, pusei. puşcăind 4, trăgând cu puşca. Pustă (p. 28), 67, şesul Banatului. pustîieşag 113 , pustietate.

râboş 163, băţ încrestat cu care se măsură laptele la stână.

racu-macu 47, imită strigătul raţei. răkie (passim), ţuică. rămrii 92, 94 132, a arunca un farmec,

a fermeca. rămriitoriu, -toaria 94, fermecător. rămnitiiri 92, 96, 119 , farmece, vrăji. răpe.şînoasă 7, repede. răpfiili (p. 57), ripidele (în Banat, la sluj­

bele bisericeşti se îmbracă 13 băieţi, numiţi dieci, în stihare ; 6 ţin câte un sfeşnic, 6 ţin câte o ripidă — un fel

de evantaliu de lemn — şi unul ţine o cruce).

răsărice 127, 131, sărite, despicate. răscucăi (p. 43), 142, 145, 146, a îndepărta

delà vită efectul cântecului cucului care se manifestă prin pierderea laptelui.

răstâmiţă 123, scândura patului de către părete [cf. sârb. rastaviti «trennen»].

răzbi, a să — 81 (p. 101), a se svârcoli să scape.

răzbunţ = tîlari aia care l-o răstignit pră Domnu Cristos, 136 (cf. sârb. război­nici «Răuber»].

rînduie (p. 48), deretică. Rîşâua, Rişâva (p. 37), 66, 71 , oraşul

Orşova. Ristos 79, g3, 98 Hristos. rîză (p. 43), cîrpă, sdreanţă. roabă (p. 52), năsălie. roiu 92, puiul ciutei. rudă (p. 50), oişte. rudă 70, minereu [din sârb. ruda «Erz»]. rug (p. 53), măcieş. rugă, păpăriigă 150, strigătul paparudelor. rûsun-fûsu 47, imită şuieratul găştei.

săbiind 4, dând cu sabia. săcătace 120, slăbiciune, sleire. săcrin 115 , sicriu. sai 9. sălaşu mărvi (p. 42), ocolul vitelor. şălboc 62, sentinelă. salcă (p. 36, 57, 58), 145, salcie. sălsiner(l) 94, prepeleac. săm (v. rif-săm). Sămărina (v. Marina). Săminfc 11 , piscul Semenic. sârme (p. 55), sarmale. săt, săţ (v. vî-săt). scăpărămîncili 74 (p. 87), uneltele de scă­

părat : amnar, cremene, iască. Scorţarî 68, numele vechiu al satului Bor-

lovenii- Vechi. scoş 128, scosei. scrisa, fac pră — (p. 46), 100, 103, 104,

118, fac farmece de dragoste. scucală (p. 50), adăpost. şcurpie 7, balaur. şcc, să — 123, 129 (p. 127), să stea. şcim 131, ştim, un fel de căiţi.

sfănţî'c, -ţî's (p. 53), 148, monetâ austriacă de 20 de creiţari.

Sficâgului, vîru — 137 (p. 133). şîbioarie = şî'bii dă buoj uscat (p. 44),

beţigaşe de boz. sîmburî (p. 44), păsat, «urui», de porumb

fiert în lapte, cu brânză şi untură ; se dau de pomană la «Moşî dă sîmburî».

Sîmcilii (p. 45), Sf. Ilie. Sîmiédru (p. 40), 5 / . Dumitru. sîmselace 135, ascuţite. sîmsşle = bripţ 135, bricege, sîmţ (p. 42), sfinţi ; (p. 42), figuri omeneşti

din aluat nedospit uns cu miere ; se fac la 40 de Mucenici.

Sîmţ (p. 48), sărbătoarea 40 de Mucenici. Sîmzordz (p. 42), 144, Sf. Gheorghe. sînie (p. 54), fund rotund pentru mămăligă. sîrmă 85 (p. 107), ţesătură din fir de aur

sau de argint. skimbaţ (p. 46, 47), anormali. şkipf (p. 49), 81 (p. 101), 135, a scuipa. şlâier (p. 53), văl. slastă (p. 46), dulce, frupt, când nu se

posteşte. slôbodz, colas dz-ei — (p. 58) ; un fel de

colaci. slobodzîtură =1 fănina dîla care o fase-

ntin 108. sloiece 76, ţurţur de ghiaţă. smăoaiie 153, monstru, demon. smîldz 162, 163, măsuratul laptelui la

stână. smincf 84 (p. 106), 136 (p. 132), a greşi. snagă 91, 109, 113 , putere. sobă, sobe (p. 31, 41, 55), 83 (p. 104),

cameră. socâc 129, uliţă. soeăsfţă (p. 56), bucătăreasă. sodomi, suduml, a să — 3, 72 (p. 83),

a se surpa; 73 (p. 85), a murdări. şofru (p. 50), şopron. şolun 14, ceşti [din sârb. Soîja «Tasse»], şomi'i 73 (p. 85), un soiu de câine. somodzia 85 (p. 107), 86, o zână. soriiâ 9, sorioară. sparş 74 (p. 88;, spărsei. spinăruică 85 (p. 107) spinare (diminutiv), sprijoane (p. 53, 54), întâmpină; 113,

prinde.

sprînjî' 58, 66, 125, 127, a risipi, a alunga. spurs (p. 46), lighioane sălbatice, lupi. stăjărî (p. 29), 5g, stejar. ştală 158, graid [din sârb. ătala «Stall»"]. stămm (p. 49, 58), 78, săptămâni. Stănsilova (p. 30), 69, cătun al satului

Şopotul-Nou. stârpi (p. 45), 146, a pierde laptele (despre

vite) . stători 69, a se opri, a se stabili. stîreâlă (p. 52), asistentul miresei [din sârb.

trcalo «Lâufer, Renner»]. storî' 73 (p. 86), 78, a prăpădi. străcătoari 94 strecurătoare. strădomâş pl. 93, boală la copii. străfigâ 1 1 , a strănuta. străgan (p. 32), astrahan. stran pl. (p. 54), cergi, pături de aşternut. stric 52, ţunie. strîgă, strîgoane, strîgofi 96, 119,

132, demon. strîmcâlă 83 (p. 104), strâmtoare. ştrimfi (p. 32), ciorapi. strin (p. 57), 13, 120, 163, străin. Strodorosăle, Strodorusă (p. 44), săr­

bătoare băbească înainte de Rusalii. strojâc 170, cearşaf pentru pat. strungăriaţă 94, cupă în care se mulg oile. stu ! = năpoi ! 123 [din sârb. stu ! «zu-

riick UI. stupă 131, un fel de căiţi. surôc = soroscşce cînd iţ fase rău 129,

farmec, aruncătură. şuşrif 28. a ofta.

svietăr = căput de lână (p. 32), flanelă.

s 6, ci. se 74 (p. 87), zice. se-godze (p. 56), orice. selui (p. 53), 9, 80 (p. 96), a înşela. serbu (p. 41), brezaia, turca. serôfï 127, cer [copac). ii (v. iei). S'iclova (p. 49), satul Ciclova. siiiişoară (p. 40), cina din ajunul sărbă-

toarei sfîntului ocrotitor al casei. sinstă (p. 49), 52-56), dar, cadou, cadou

de nuntă. sinstî' (p. 44, 56), a dărui. sipcă (p. 32), dantele.

soacă (p. 27, nota 3), pisc de deal, deal, pădure.

soară-bară 72 (p. 84), cioară. soc-soc 72, (p. 82), imită lovitura unei

tidve în lemn. sorobâră 74 (p. 88), ciur (?). S'orogău 65, Băile Herculane. sorsel (p. 49), cercel. sorsilat 45, cercetat. sudz 84 (p. 106), 86, minuni. surăi 74 (p. 89), a ciurui, a cerne cu ciurul. suriei 151, sită. suru 74 (p. 89), imită sunetul ciurului. susi 4, a suci.

taică 8, 74 (p. 87), 81 (p. I O I ) , 137 (p. 134), bunic, moş.

taier, tâire (p. 40, 41, 49, 51), farfurie. ţăitunguri 87, gazete. tâmî'ne (p. 40, 58), 129, tămâiază. tântoru, tăntoroana 131, tartor. targa (p. 32), şortul dinapoi, lung, fără

ciucuri (v. planşa I I , 2). taută (p. 53), lentă. tîlvă (p. 27, nota 3), pisc de deal. tîr năpoi tîr năince (p. 43), o boală. ţîră, o — (p. 48), o leacă. ţoale, ţoalili (p. 32, 44, 52-56, 58), 123,

haine. ţoliţăli 23, hainiţele. toseşce, îl — sînzili 115 , 136 (p. 131),

îi curge sîngele [din sârb. tociţi «giessen»]. trastă (p. 54, 56), traistă. trecut dă apă 159, asudat. troapa (p. 50), un dans. trôsili (p. 52) ; viorile, taraful de Ţigani. trup 77, 78, 107, 129 (p. 127), 138, organul

sexual. trupăî 4, 110, a tropoti. trupăt 11 o, tropot. ţucâ (p. 41), a săruta. ţucăr (p. 42), zahăr, zaharicale. tuleu, tulei (p. 43), 75 (p. 92), cocean de

porumb. tuuâ 4, 121, 147, a intra ; (p. 43), a începe. tuor (p. 31), ogrinji, ce rămâne din fânul

mâncat de vite. Tursi ai Morţ 66, nume de loc. tut (v. iii tut), tutûc 162, butuc.

ţuţur 77, ţurţur de ghiaţă. udzi (p. 49), 3, 5, 6, 28, 77, 80, 81 (p. 98,

101), 94 125, 130, a rămânea. uiâgă, uiçzili (P. 42, 47), 163, sticlă. uică 65, unchiu. uiezili (v. uiagă). urnă, pr— 3, 23, pe urmă. unturâi 119, unsei cu untură. unturfsa 72 (p. 83), untura. uostru 66, insulă. uriadză (p. 53), dau chiote. urc 72 (p. 82), vânătoare. urûi (p. 44), urluială, cereale măcinate gros.

vădz-că, o — 72, (p. 82), a văzut că. vâiecisili 112, vaietele. vălâc, lag — 104, şarpe, balaur •(? ) . Valia-Mare 62, nume de loc. văluş (p. 43), spălător, cârpă cu care se

spală vasele. văndălâc 129, balaur (?). vara lu Mihôi, Miôi (p. 45), timpul călduros

de pe la sfârşitul lui Septemvrie [cf. sârb. Miholjdan «Michaelistag»].

Vărtolomeiu (p. 45), sărbătoare băbească; după Sf. Ilie.

vedzerat 127, luminat. vestirea (p. 57), tragerea clopotelor pentru

mort. vi juif i 78, furtuni, vijelii. vîlvă 159, vrăjitor care stăpâneşte furtunile

şi grindina. Viriirea mari (p. 40), sărbătoarea Sfintei

Paraschiva ; —nagră, — oauălor (p. 44), Vinerea patimilor.

vioaia (p. 54), o floare. viori, viuor, vioroane, viuoroane =bă-

sâma iestă şî pră sus d-ăle răle 123, 127, demonul, personificarea furtunei.

viorint 37, 133, 137 (p. 133), vioriu, violet. vîr, vîru 72 (p. 84), 74 (p. 88), 85 (p. 107),

137 (p. 133), vârf, vârful. virtuca 114, puterea. Vîrvâra (p. 46), sărbătoare băbească (4 Dec). virvă'ri 85 (p. 107), vârful unui pom. vi-săt, vi-săţ (p. 38), 38, 83 (p. 104),

sunteţi. vitrică 72, (p. 82), vitregă. viuţ 37, fii, copilaşi. viva (p. 40), vivat !

Voinicoţ 60, nume de loc. vr-o 68, 72 (p. 82-83), o. vr-odată 72 (p. 82), odată. vr-un 72 (p. 83, 84), 80 (p. 96), un. vr-undiiva 80, undeva.

zădzinâ, a să — 96, a se aşeza. zăgorii 66, agoni, a alunga [din sârb. za-

goniti «hinter etwas treiben»]. zămiscă 120, franzeluţă [din sârb. zemicka

«Semmel»]. zănat (p. 41), 109, meserie. zăpostîtu (p. 45-47). lăsata secului [din sârb.

zapostiti «zu fasten anfangen»]. zăstrug = lăduţă 109, cutie [din sârb.

zastrug «schiisselartiges Holzgefâss mit Deckel»].

zătrf 74 (p. 89), a zăbovi.

zăuitâ (p. 55, 57), 85 (p. 108), 85 a uita.

Zbăg 60 nume de loc [din sârb. zbeg «re­fugiu»].

zbăgui, a să — 60, a se refugia [din sârb. zbegnuti se «zubammentluchten» |.

zbisulat i n , 113 , uscat. zborî 7, 107, a (se) vorbi. zgî'rgor (p. 47), ciucur. zgodzf (p. 41, 50, 108), a (se) nimeri. zmîcôn (p. 53), smucesc, smăncesc. zupă (p. 52, 55), supă, ciorbă. zuzî'ie = lăutaş 74 (p. 89), muzică. zvidui 121, a vindeca.

zugă-mă 47, înjugă-mă.

EMIL PETROVICI

158 EMIL PETBOVICI: FOLKLOR DES VALEA ALMAJTJLTJI

BorlovemL - \echi O ,, ~ . TfO «SumiùzW

QÏl PutTIA,

YUG OSLAVIA

H a r t a regiuni i ce rce ta te

(Satele anchetate sunt subliniate)

RAPORTUL DIN 1756 AL UNUI CHIRURG GERMAN DESPRE

CREDINŢELE ROMÂNILOR ASUPRA MOROILOR

I n t r ' o no t ă bibliografică, pub l i ca tă în «Anuarul In s t i t u tu lu i de Is tor ie Naţ ională» din Cluj, I V (1924), a m semna la t î n t r e altele şi ca r t ea chi rurgului Georg Tallar, a p ă r u t ă în 1784 , în care au to ru l vor ­beş te a m ă n u n ţ i t despre vampi r i i c redinţe lor popu la re româneş t i , n u m i ţ i de ţ ă r a n i «moroi». Cărticica aceas ta , pe care o amin t e ş t e şi d-1 A n ­drei Veress în vo lumu l I I al Bibliografiei sale româno-magh ia re , es te o r a r i t a t e bibliografică. D in mot ivu l acesta , mai ales însă fiindcă l i t e r a tu ra noas t r ă folklorică şi etnografică este relat iv săracă în in­formaţ i i d in secolele t r ecu te , cred că este in te resan t să dau aici o s cu r t ă anal iză a căr ţ i i şi con ţ inu tu lu i ei.

Broşura se găseşte la Biblioteca Univers i tă ţ i i din Cluj, subt N o . 170680. E t i pă r i t ă în l imba ge rmană , cu l i tere germanice , fo rma t o c t a v mic şi are 87 pagini . A fost ed i t a t ă la J o h a n n Georg Môssle, Viena şi Dipsca.

Ti t lu l comple t este u r m ă t o r u l :

VISUM REPERTUM

ANA TO M ICO - CHIRURGICUM

oder

Grundlicher Bericht von den sogenannten

Blutstingem, Vampier,

oder

in àer Wallachischen Sprache Moroi

in der

W'àllachey, Siebenburgen, und Banat

welchen

eine eigends dahin abgeordnete Untersuchungskommission

der lobi. k. k. Administration im Jahre ..

erstattet hat. Durch Georg Tallar Wundarzten. Wien und Leipzig, bey Johann Georg Môssle.

(Mit von Baumeisterischen Schriften)

î n in t roducerea edi torului se a r a t ă că Români i din Ardeal , B a n a t , Croaţ ia şi Sirmia au c red in ţa deşa r t ă că frecventele cazur i de m o a r t e care se observă în t r e pos tu l Crăciunului şi sfârşitul lunii April ie, se datoresc fap tu lu i că unii mor ţ i , care înviez în mormin te le lor gra ţ ie puter i i u n o r ie rbur i , r e a p a r şi sug sângele celor sănă toş i , omorîndu- i astfel. Asupra aces tor c redin ţe s 'au r ă spând i t veş t i şi în ţăr i le mai ci­vil izate, u n d e ele a u începu t să fie crezute . Astfel s'a n ă scu t dor in ţa să se clarifice acest fenomen. O comisiune t r imisă p e n t r u a s tud i a ches t iunea n u a adus rezu l t a te p rea mar i . Abia chirurgului Georg Tal lar i-a reuşi t în 1756 să explice lucrurile comple t şi să convingă poporu l de credinţe le sale deşar te (sic !). Acest chi rurg mer i t ă încre­derea cu care a fost onora t de admin i s t r a ţ i a imper ia lă a Bana tu lu i . E l a s t u d i a t cu m a r e sâ rgu in ţ ă ş t i inţele la şcoala îna l t ă din Mainz, s'a per fec ţ ionat în S t r a sbou rg la Colegiul Sa l zmann şi a servi t 18 ani în ca l i ta te de ch i ru rg de companie , ba ta l ion şi reg iment sub t Geyer, Ve te ran i şi pr incipele Lobkov i t z în campani i le Austr ie i împo t r iva F r a n ­cezilor şi Turci lor . însăş i lucrarea sa, pe care în cele ce u r m e a z ă edi­toru l o p rez in tă publ icului cet i tor , dovedeş te c â t de fericită a fost alegerea sa p e n t r u ca să s tudieze p rob lema «moroilor». Fami l i a r i za t de m u l t t i m p cu obiceiurile, moravur i le şi v iea ţa neamur i lor din B a n a t , s t ă p â n pe limbile maghia ră , «valahă» şi la t ină , a p u t u t să-şi culeagă informaţi i le direct . A î n t r e b a t pe cei sănătoşi , a îngrij i t pe bolnavi şi a au tops i â t ch ia r morţ i i . Din î n t â m p l a r e ed i toru l a p u t u t să afle manuscr i su l din 1 7 5 6 , în care Tal lar şi-a consemna t observaţ i i le . E-a găsit v redn ic să-1 dea publ ic i tă ţ i i .

D u p ă aceste cuv in te in t roduc t ive ale edi torului u rmează , la pag ina 9, r apo r tu l lui Tal lar . î ncepe cu o prefa ţă («Vorbericht») :

N u n u m a i Român i i şi Sârbii , ci şi oameni i in te l igenţ i a p a r ţ i n â n d al tor popoare , cred că mor ţ i i Valahi lor po t înv ia îna in te de v r e m e şi sug sângele celor sănătoş i , omor îndu- i astfel. Cred in ţa aceas t ă deşa r t ă î n d e a m n ă ţ ă r ă n i m e a , ca a t u n c i când obse rvă că s ă n ă t a t e a popula ţ ie i e rea, să n u recurgă la a l te a ju toa re ra ţ iona le ci să desgroape mor ţ i i .

Or icâ t de severe ar fi măsur i le admin i s t r a ţ i e i , or icât de b u n e a r fi sfaturi le care li se dau Români lor , ei to tuş i deschid mormin t e l e celor suspecţ i , t a ie cadavre lo r capete le , înfig pa r i în inimile lor s a u a rd cadavre le în t regi .

Viea ţa lor religioasă e p l ină de c red in ţe deşa r te . E i cred ma i m u l t în înşelăciunile Sa tane i decâ t în p u t e r e a Creatorului . înş iş i preoţ i i lor s u n t foarte incul ţ i ; foar te p u ţ i n i ş t iu să scrie şi să ci tească. F a n t a z i a lor de asemenea e p r a d ă superst i ţ i i lor . Orişice fenomen pe care nu-1 p o t înţelege este expl ica t pr in credin ţe deşar te . Ajunge să t reacă u n călugăr p r i n t r ' o regiune, să r ă spândească ş t i rea despre «moroi» şi t o a t ă reg iunea devine rebelă. P e n t r u observa toru l ne inf luenţa t es te b ă t ă t o r la ochi că soldaţi i imper ia l i care t răiesc în mijlocul popula ţ ie i , n ic ioda tă n u sun t a t a c a ţ i de vampi r i , deşi t o c m a i ei n u duc o v i a ţ ă p rea exempla r ă d in p u n c t de vedere mora l şi religios. De asemenea N e m ţ i i colonizaţi în t re R o m â n i n u au nimic de • suferit d in pa r t ea m o ­roilor. D i n t r e R o m â n i însă m o r în fiecare a n su t e în c â t e u n j u d e ţ d u p ă cum cred ei — în u r m a vampi r i smulu i . E i n u v r e a u să în ţe leagă că n u s u n t de v ină morţ i i lor şi că med icamen te b u n e ar scădea aceas tă mor t a l i t a t e . Da medic n u se duc , în sch imb cer sfatul popilor, ca re s u n t t o t a t â t de supers t i ţ ioş i ca şi ei. Au to ru l a a v u t de cinci ori ocazia de a s tud ia v a m p i r i s m u l şi de t r e i ori a făcut şi au tops i a cada ­vrelor. P e n t r u în tâ ia d a t ă la D e v a în 1724 , a d o u ă oa ră la Obârş ia , în Munten ia , în 1728 , a t r e i a oa ră în t r e i local i tă ţ i d in B a n a t , a p a t r a şi a cincea oa ră t o t în Ardeal . A as i s ta t la e x h u m a r e a morţ i lor ; p e doi d in t r e cei ma i ves t i ţ i moroi îi cunoscuse c â n d e rau încă în v iea ţă . E l îşi p r o p u n e să redea în cele ce u r m e a z ă c â t se poa te de conşt i in­cios observaţ i i le sale. î n a i n t e de a d a însă descrierea boalei , v rea să a r a t e care este felul de t r a i u al Valahilor . î n t â i v a fi v o r b a despre postur i le lor religioase, e x t r e m de severe. Se v a s tud ia apoi în ce a n o ­t i m p u r i fac moroii ravagii le cele m a i mari . Va u r m a descrierea obi­ceiurilor Valahi lor . Se vor cerceta în con t inuare fenomenele boalei . î n sfârşit se v a ins is ta d in n o u a supra t ra iu lu i şi obiceiurilor ţ ă ran i lo r r o m â n i şi de încheiere se vor anal iza cauzele p e n t r u care uni i d in t r e mor ţ i r ă m â n m u l t t i m p în p ă m â n t nedescompuşi , pe c â n d alţii p u ­trezesc r e p e d e , cu t o a t e că a u mur i t de aceeaşi boală şi a u fost în­g ropa ţ i în aceleaşi condiţ i i .

Biserica obligă pe R o m â n i să pos tească de p a t r u ori pe an . Mic şi m a r e ţ i n aceste pos tur i cu cea ma i mare sfinţenie în orişice împre­ju ra re . Chiar şi cei mai m a r i răufăcă tor i , care n u prege tă să omoare oameni , să-şi a r d ă vict imele cu fierul roşu, să fure cai şi boi, care în sfârşit, d u p ă obiceiul ţăr i i , îşi fac din band i t i sm o meserie, cu niciun p r e ţ nu a r păcă tu i împo t r iva posturi lor . Pos tu l Paş t i lor ţ ine 6 s ăp t ămân i , p lus u n a albă, în care se permi te mânca rea de ouă, gră­simi, b r â n z ă şi l ap t e . Pos tu l de Sf. P e t r u du rează 2—3 s ă p t ă m â n i , uneori şi 4 s ă p t ă m â n i , cel de Sf. Marie 2—3 s ă p t ă m â n i , cel de Cră­c iun 5— 6 s ă p t ă m â n i . î n pos tu l Sf. Marii şi al Paşt i lor n u se m ă n â n c ă nici peş te . Boala care loveşte pe Valahi , începe de obiceiu în ul t i ­mele d o u ă s ă p t ă m â n i ale pos tu lu i Crăciunului , se î n r ă u t ă ţ e ş t e că t r e sfârşitul lui şi n u durează n ic iodată mai m u l t decâ t p â n ă laSf. Gheorghe. Câteva s ă p t ă m â n i îna in te de aceas tă s ă rbă toa re ei încep să iasă din bâr loagele lor şi să lucreze. Aerul c u r a t şi mişcarea opreş te cursul boalei . D a c ă însă în t i m p u l boalei li se d a u med icamen te bune , a tunc i boa la d ispare d u p ă 2—3 s ă p t ă m â n i , cel m u l t d u p ă o l u n ă şi d u p ă să rbă tor i l e Crăciunului n u se găseşte nicio u r m ă a ei. Român i i cred că nicio zi d in s ă p t ă m â n ă n u este m a i pr imejdioasă p e n t r u moroi ca S â m b ă t a , când ei t r ebue să s tea în m o r m â n t . De aceea îi desgroapă în ziua aceas ta , spre a-i pedeps i p e n t r u setea lor de sânge, pe care şi-o satisfac în celelalte zile ale s ăp tămân i i . Cât de greş i tă este însă păre rea aceas ta o dovedesc înşişi mor ţ i i care a u fost găsiţ i în poziţ ie nesch imbată , aşa c u m a u fost î n m o r m â n t a ţ i , or idecâteor i a u fost ex-h u m a ţ i , în or icare zi a s ăp t ămân i i .

De câ teor i au to ru l e ra c h e m a t la bolnavi care af i rmau că a u fost a t a c a ţ i de moroi , îi in teroga p r e c u m u r m e a z ă :

De câ t e zile s t a u la p a t ? — De 2—3 zile. De ce se p l âng ? — î i doare in ima. U n d e este i n ima ? — Bolnavul a r a t ă regiunea s tomacu lu i şi a intest inelor . P o t do rmi ? — Da. D a r imed ia t ce a d o r m vin moroii. Ce aspect a re moroiul şi cine es te el ? — Mortu l c u t a r e sau m o a r t a c u t a r e . î n m o m e n t u l de fa ţă moroiu l es te prezent ? — N u . î l vede n u m a i c â n d d o a r m e , uneo r i şi c â n d e t r eaz . Mulţ i

bolnavi însă a f i rmă că moroi i n u se v ă d . To ţ i cer însă cu ins i s t en ţă să se desch idă mormin te le moroilor,

căci a l t c u m vo r t r e b u i să m o a r ă cu to ţ i i . Cu t o a t e că împo t r iva celor

mai severe oprel iş t i ale au to r i t ă ţ i lo r se deschid mormin te le şi oamenii a u pr i le jul să se convingă de zădărn ic ia supers t i ţ i i lor lor, t o t u ş i n u po t fi convinşi că greşesc. Când scot mor ţ i i d in g roapă şi îi c iopâr ţesc , ei a d u n ă sângele d in cadavre şi u n g bolnavi i cu el. D a r leacul acesta n u le a ju t ă n imica şi bolnavi i mor m a i depa r t e . î n Călacea credeau oameni i că u n copil de 4 zile este moroiu , deoarece maică-sa a fost bo lnavă în t o t t i m p u l sarcinei . Când desgroparea micului c a d a v r u şi ungerea bolnavi lor cu sângele lui n u a d a t nici u n rezu l ta t , i-au spus a u t o r u l u i că t r e b u e să m a i fie şi a l ţ i moroi. F ă c â n d o cerce tare la f a ţa locului, chiar şi preoţi i d in sa t a u încercat să mistifice pe Tallar , i a r p r i m a r u l sa tu lu i i-a dec la ra t r i tos, că po t au to r i t ă ţ i l e să oprească c â t de m u l t desgroparea moroilor, ei t o t n u se v o r lăsa de acest obi-ceiu, fi indcă n imic a l tceva n u p o a t e să a ju te î m p o t r i v a mare i mor ta ­l i tă ţ i d in sa t . î n d a t ă ce însera , n u m a i ieşia n ic iun om d in colibă, p e n t r u a n u cădea p r a d ă moroilor .

î n cele u r m ă t o a r e au to ru l descrie a m ă n u n ţ i t s imptomele boalelor celor ce se cred a t a c a ţ i de moroi . Tal lar p re supune că principalele cauze ale lor t r e b u e c ă u t a t e în a l imen ta ţ i a greş i tă a Români lo r în cursul po ­s tu lu i de Crăciun şi în t i m p u l sărbă tor i lor . Descrie această a l imenta ţ i e şi t r a iu l Români lo r p r e c u m u r m e a z ă :

î n t i m p u l pos tu lu i Români i m ă n â n c ă ceapă c rudă , us turo iu , ridichi, va rză acră c r u d ă sau f iar tă în apă , dovleac m u r a t sau v a r z ă dulce şi va rză c r ea ţ ă fă ră u n t u r ă . î n loc de pâ ine îşi fac o f ier tură cu făină de p o r u m b la care m ă n â n c ă ap roape zilnic fasole fă ră grăs ime. De mai p lace o zeamă din t ă r â ţ e , f e r m e n t a t ă — evident , e vorba de borş — o ţe t făcut d in bere , zeamă de mere p ă d u r e ţ e cu muie ţ i de mămăl igă s a u z e a m ă de v a r z ă acră . Cine are ban i p e n t r u b ă u t u r i alcoolice nu-şi c u m p ă r ă v in , ci rachiu . Cea ma i mică can t i t a t e d in aces ta , care se bea deoda t ă , es te u n sfert [scil. de oca, adică 0,3 1.]. Aceas tă al imen­t a ţ i e s t ran ie se d ă şi la copii mici, la femei g rav ide , la moşnegi . Cei sărac i t ră iesc şi mai prost . P e câ t de sever îşi ţ i n postur i le , pe a t â t de fără m ă s u r ă m ă n â n c ă în t i m p u l sărbă tor i lor Crăciunului . T impul de m a s ă obişnui t la a l te popoare le pa r e a tunc ia p r ea d i s t a n ţ a t şi de aceea gătesc ziua şi noap t ea şi m ă n â n c ă î n t r u n a ca rne de po rc fr iptă. A u t o r u l se î n t r e a b ă dacă d u p ă t o a t e acestea se ma i p o a t e crede că moroi i sun t acei care omoară pe R o m â n i sau a l imen ta ţ i a lor i raţ io­na lă ? Germani i şi mili tari i ca re t ră iesc în t re R o m â n i , a l imentându-se m a i bine, r ă m â n sănătoşi . Călugării r omân i care postesc în t o t t i m p u l anului , s u n t mu l t ma i p u ţ i n expuşi acestor înbolnăvi i i , fiindcă mâncăr i le lor de pos t sun t mai b ine p regă t i t e şi în ­deosebi mai grase şi p rez in tă oarecare var ia ţ ie , deoarece ei con­s u m ă şi peşte .

Al imen ta ţ i a aceas ta greş i tă n u str ică n u m a i bune i s tă r i t r u p e ş t i a ţ ă ran i lo r român i , ci p roduce în foar te m u l t e cazur i şi a l t e r a ţ iun i psihice in tense , care p regă tesc t e r enu l p e n t r u credinţe le lor demoniace . O a g r a v a r e a t u t u r o r fenomenelor se poa t e observa ma i ales în legă­t u r ă cu a n o t i m p u l când b a t e v â n t u l de m i a z ă z i 1 ) . L a sfârşitul lunii Mai se mai p o t observa la R o m â n i durer i de gu ră cu vésicule pe l imbă, buze şi gingii, ma i ales la bă ie ţ i .

Român i i se ocupă cu ag r i cu l tu ra şi creşterea vi te lor şi cu comer ţu l produselor agricole. S u n t deosebi t de şireţi şi d in fire foar te is te ţ i , î n s ch imb s u n t necivil izaţ i , n u a u şcoli şi de aceea oameni i î n v ă ţ a ţ i s u n t foar te rar i p r in t r e ei. N u ş t iu să scrie şi se m u l ţ u m e s c să fo­losească răboju l («Rabisch»).

Când se îmbolnăveş te v reunu l , chiar dacă e boga t , n u ia med ica ­men te , ci sufere ca u n an imal , a ş t e p t â n d să-i a ju t e n a t u r a . D a c ă t o t u ş i boala se lungeş te prea m u l t , ch i amă o descân tă toa re . Aceas ta t r e b u e să-1 b inecuvân teze , sau — d u p ă c u m zic ei — să-1 descânte («descin-t i ren») , adică să t o a r n e cosi tor t o p i t în apă (sic !). Român i i se nasc , cresc, î m b ă t r â n e s c şi mor înconjura ţ i de credinţe deşar te care îi u r m ă ­resc şi d u p ă m o a r t e . Adesea au to ru l a v ă z u t m o r m i n t e în care se gă­seau înfipte d o u ă ţ ăpuşe de l emn de lungimea u n u i deget . I s 'a s p u s că ele împiedecă mor tu l să dev ină moroiu. Au to ru l a a v u t î n t o t d e a u n a m u l t e g r eu t ă ţ i de învins p e n t r u a convinge pe R o m â n i să ia câ te u n med icamen t , deşi adesea e ra de a juns u n v o m i t i v p e n t r u a v indeca pe bo lnav i . Când însă v e d e a u cu ochii lor astfel de v indecăr i m i r a c u ­loase, r ă s p â n d e a u ves tea în împre ju r imi şi începeau să v ină la el, de n u m a i pr id idea cu ei.

Părer i le Români lo r despre bolile lor sun t u rmă toa re l e : 1. Când î n t r ' o casă sufere c ineva de o boa lă î nde lunga tă şi se m a i

înrbolnăvesc şi alţ i i în familie, a t u n c i cred că s u n t vră j i ţ i de demoni . I m e d i a t îşi s ch imbă domicil iul , ma i ales dacă este la u n loc ma i ridicat şi se m u t ă î n t r ' a l t loc, aşeza t ma i la vale . Aşează două scăfârlii de cai sau boi pe casă p e n t r u a speria demoni i , pe care ei de frică îi n u m e s c «frumoasele» («die Schônen»).

2. O m a r e p u t e r e a s u p r a celor care a u febră şi a iu rează a re ba ­lauru l sbu ră to r n u m i t smeu («Gmehu». Ev iden t , greşeală de t i p a r p e n t r u «Smehu»). E l îi a t acă şi i n t r ă chiar în relaţi i sexuale cu ei (accubus şi succubus) . Aceeaşi p u t e r e o are smeul şi a sup ra epilepticilor. P e aceşti nenoroci ţ i preoţ i i n u v r e a u să-i cuminece.

3. Mul te boa le vin d in apa v r ă j i t ă pe care o p r egă t e sc duşman i i .

') E de remarcat că autorul, în timp ce în descrierea de până aici îi nu­meşte pe Români «Valahi», la pagina 40 foloseşte termenul «Romanei».

4. S tomacu l şi intest inele , ad ică ceeace numesc ei in ima, le c a d e în pân tece . Boala aceas ta n u este a l t c e v a decâ t o colică de care sufăr foar te m u l t în t i m p u l postur i lor .

5. Cred că în t r u p u l lor se găseşte u n chiag vră j i t (sic !). Cât t i m p aces ta circulă, n u se î n t â m p l ă nimic, î n d a t ă ce se fixează însă la u n loc, a t u n c i bo lna vu l se încovoaie sau ologeşte.

6. Cred că a u la p l ămân i , la ficat şi ma i ales la gât , n i ş te c rescă tur i pe care le numesc «Schui» 1 ) .

7. î n sfârşit cred că vampi r i i le sug sângele omor îndu- i astfel. Cum îşi t r a t e a z ă Valahi i aceste boli : 1. î n c e p u t u l curei la orice fel de boa lă se face cu r epe ta rea de 5—6

ori a unu i descân tec . P e n t r u aceas ta se ch iamă cele mai ves t i t e b a b e d in local i ta te sau d i n satele vecine. Se topeş te o b u c a t ă de cositor şi se t o a r n ă în apă . Câte col ţur i mai m a r i sau mici v a a v e a cosi torul răci t în apă , a t â t e a boale a re pac ien tu l . Apoi ames tecă mu l ţ ime de s u b s t a n ţ e cu care u n g bo lnavu l sau pe care i le d a u să le bea. F o r ­m u l a pe care o s p u n la descântec n u ne-o redă au toru l , s p u n â n d că e o c u r a t ă neghiobie şi că fiecare b a b ă o sch imbă p e n t r u a în t ă r i efectul cu adaosur i l e care îi p a r bune .

2 . Mai a u obiceiul să î m p u ş t e pes te capul bo lnavu lu i încă rcă tu r i oa rbe , d a r foar te pu te rn ice , de pistol. D a c ă aceas tă cură eroică n u a ju t ă , ea se r epe t ă de 2—3 ori. U r m a r e a este adesea foarte rea : bolnavi i c a p ă t ă convuls iuni sau t r emur ic iu r i .

3. I se d ă bolnavulu i să bea miere în vin s au rachiu. 4. Bolnavul e aşezat în t r ' o t r o a c ă mare , e u n s pe s p a t e cu ule iu

vegeta l şi i se leagă pântece le câ t se p o a t e de sus . 5. I se d ă bo lnavulu i să bea u n t d e l e m n din candelă . 6. Opera tor i i va lahi culcă pe b o l n a v pe spa t e , cu picioarele c ă t r e

soare. Cu u n cârlig grosolan, luc ra t de ţ igani , îi p r inde amigdalele şi le t a ie cu u n cu ţ i t de bucă tă r i e b ine ascuţ i t . F i ş t iu să facă ope ra ţ i a aceas ta foar te î n d e m â n a t e c , da r sângerarea d in r a n ă e foar te m a r e . Când sângele curge p rea t a r e , a tunc i s ingurul leac este z e a m a de v a r z ă foar te acră . Aceas tă opera ţ ie costă 1 7 crei ţar i .

7. Bolnavi i se u n g cu sângele cadavre lor desgropa te ale celor ca re s u n t c rezuţ i moroi . Corpurile moroilor se ta ie b u c ă ţ i , îndeosebi li se t a i e capu l şi se îngroapă iarăş i . î n une le locuri bucăţ i le c iopâr ţ i t e se ard.

î n Mun ten ia c adav ru l desgropat al moroiului e dus î n t r ' u n car la ho ta ru l sa tu lui . Aici i se t a ie capul şi i se b a g ă o p i a t r ă în g u r ă .

1 ) E probabil că Românii despre care vorbeşte Tallar, adoptaseră termenul din medicina populară ungurească «sûly» (de ex. râksûly).

Apoi se despică t r u p u l şi se opăreş te cu vin fierbinte. î n sfârşit se înfige o ţ e a p ă în in imă. T o a t e bucă ţ i le acestea se lasă nedesgropate , ca să le m ă n â n c e câinii şi păsăr i le .

Când Tal lar e ra c h e m a t la bo lnav i a t a c a ţ i de moroi , d u p ă ce le dădea îngrij irea medicală necesară , chinezul sa tu lu i , jura ţ i i şi t o t po ­porul îl duceau în cimit ir şi îl r u g a u cu ins is tenţă să desgroape ca­davru l moroiului . Dacă el îi î n t r eba ce acuze a u împo t r iva m o r t u l u i , r ă s p u n d e a u c a m u rmă toa re l e : p r in p ă m â n t u l m o r m â n t u l u i merg găur i p â n ă în sicriu. P r i n găurile aces tea ies moroii şi pornesc să sugă sân­gele celor sănă toş i . Dacă se deschide sicriul, se p o a t e vedea că din gura , nasu l şi uneor i din urechile moroilor, curge sânge. Când se des-g roapă moroii se poa te cons t a t a că sun t m u l t ma i graşi decâ t e rau când a u fost îngropa ţ i şi că pielea lor s'a făcut m u l t m a i f rumoasă şi m a i roşie. M o r m â n t u l unu i moro iu se cunoaş te în felul u r m ă t o r : u n a r m ă s a r negru ca tăciunele , care n u a fost încă î n h ă m a t , n u p o a t e fi silit să t r eacă pes te m o r m â n t .

î n t r ' u n capi tol lung care u rmează , Tal lar face o anal iză a m ă n u n ­ţ i t ă d in p u n c t de vedere medical a boalelor celor care se cred a t a c a ţ i de moroi , p r e c u m şi unele cerce tăr i d in p u n c t de vedere medico-legal a supra mormin te lo r şi cadavre lor moroilor . Toa te acestea p r ezen t ând in­teres p u r medico-istoric, n u însă etnografic şi folkloric, v o m spicui n u m a i acele p u ţ i n e pasaje în care m a i este vo rba de credinţele şi obi­ceiurile Români lor . î n capi tolul aces ta au to ru l c a u t ă să c o m b a t ă cu a r g u m e n t e ştiinţifice părer i le Valahi lor despre boala p rodusă de moroi şi despre fenomenele despre care ei susţ in că le observă a sup ra cadavre lor moroi lor .

Găuri le pe care Români i cred că le descopere în mormin te le moroilor , s 'au dovedi t î n t o t d e a u n a a fi s imple lacune , fo rmate pr in uscarea s au înghe ţa rea p ă m â n t u l u i . E l e n u merg n ic iodată delà supra fa ţ ă p â n ă la sicriu. Se p o a t e însă observa că flăcăii d in sa t fac, imed ia t d u p ă î n m o r m â n t a r e , găur i în p ă m â n t u l m o r m â n t u l u i cu bâ te le lor. Mai t â rz iu ele s u n t a t r ibu i te moroilor. Sicriele desgropa te a u fost găsi te in t ac te la t o a t e exhumăr i l e făcute de Tallar . E a mor ţ i i de c u r â n d îngro­pa ţ i s 'a p u t u t , de fapt , cons t a t a la e x h u m a r e , că le ieşea din gu ră o s p u m ă m u r d a r ă , r ă u mirosi toare . Atunc i Român i i care e rau de fa ţă , ţ i p a u că mor tu l e moroiu. D a r — cons t a t ă Tal lar — acest fenomen de decompozi ţ ie e c o m u n la t o a t e cadavre le desgropa te şi n u p rez in tă nimic s u p r a n a t u r a l . Morţ i i î n h u m a ţ i în frig, i a rna , fireşte că n u se descompun m u l t t i m p , p â n ă ce că ldura verii s t r ă b a t e în m o r m â n t . Acest fenomen n u v r e a u să-1 în ţe leagă Români i , care de câ te ori obse rvau u n c a d a v r u conservat t i m p mai înde lunga t , vedeau în el u n moroiu, care t r ă ieş te mai depa r t e . Al te cadavre , cu t o t u l p roaspe te , d e

presupuşi moroi , îna in te de a începe de scompune rea vizibilă, se umflă p r in formarea de gaze . î n felul aces ta pielea e ma i în t insă , cadav ru l p a r e ma i gras . Acest fenomen face pe R o m â n i să c readă că moroiul s 'a îngrăşa t în m o r m â n t , sugând sânge. Acele ie rbur i de v ra j ă , cu care diavolul h răneş te , d u p ă c red in ţa Români lor , moroii , n ' a u p u t u t fi găs i te în s tomacur i le cadavre lor la n ic iuna din autopsi i le făcu te . Tal lar a as i s ta t de două ori la p r o b a cu a rmăsar i i negri. De a m â n d o u ă orile a r ­măsar i i , sper ia ţ i de b u n ă s eamă de miasmele care ieşeau din mor ­minte le p roaspe te , n u vo iau la începu t să t r eacă pes te ele, fiind însă siliţi, t o tuş i a u săr i t în sfârşit pes te movi l i tă .

î n ceea ce pr iveş te pe bolnavi i care se cred a t a c a ţ i de moroi , Tal la r cons t a t ă u rmă toa re l e : ei s p u n că moroi i le sug sângele. î n consecinţă medicul s 'ar a ş t e p t a să-i v a d ă anemia ţ i şi orice lăsare de sânge nouă a r t r e b u i să le str ice, ceea ce n u e însă cazul , deoarece la t o ţ i t r a t a m e n t u l cu venesecţ ie d ă r ezu l t a t e bune .

Tal lar cons t a t ă că Sârbii din regiunile ce rce ta te de el, deşi postesc t o t a t â t de sever ca şi Români i , n u sufer decâ t foarte r a r de «boala moroilor». E l expl ică acest fenomen su rp r inză to r pr in fap tu l că în a l i ­mente le lor de pos t se p u n e î n t o t d e a u n a foarte m u l t ă papr ică , care-i fereşte de tu rbură r i l e de care sufer Români i .

î n concluzie, Tal la r cons t a t ă că moroii din credinţele Români lo r n u exis tă , că în t o a t e fenomenele obse rva te şi s t u d i a t e de el nu-i n imic s u p r a n a t u r a l şi că «boala moroilor» p o a t e fi pe depl in exp l ica tă p r i n t ra iu l neigienic al Români lo r şi t e n d i n ţ a lor de a se lăsa robiţ i de supers t i ţ i i .

N u a m in t en ţ i a să fac u n s tud iu asupra lucrăr i i lui Tal lar . Cred că redând în r e z u m a t fidel observaţ i i le şi comentar i i le sale — în t ru c â t se referă la fap te de in te res p e n t r u vechea etnografie r o m â n e a s c ă — , a m făcut t o t ceeace poa te face u n medico-is toric , care n u are compe-t i n ţ a de a i n t r a p rea adânc în mate r ie de etnografie. Poa t e că un spe­cialist v a găsi în acest r e z u m a t mate r ia l p e n t r u cercetăr i .

Mă mu l ţumesc n u m a i să semnalez , pen t ru compara ţ i e , o a l tă lu ­crare c a m din aceeaşi v r e m e , în care t o t un s t ră in — şi el medic — se ocupă cu aceleaşi ches t iuni .

Iohannes Georgius Kramer, medic ge rman d in Ungar ia , c â t v a t i m p «physicus» în Timişoara , bo t an i s t şi scrii tor medica l ap rec ia t de con­t emporan i , a pub l i ca t în 1 7 3 2 în «Hebdom». [Norica] , X X X I I I , p . 2 9 1 — 2 9 2 , sub t t i t lu l «Observat iones phi losophic! e t medici a r g u m e n t i va r iae Commercio l i t te rar io Norico in te r t ex tae» o observa ţ ie : «Cogita-tiones de Wampyris Serviae in Hungaria». Tex tu l original al lui K r a m e r nu mi-a fost accesibil , da r Weszpre'mi dă în «Succincta Medicorum

H u n g a r i a e e t T rans , b iographia», cen tur ia I I I , (p. 1 7 3 — 1 7 7 ) u n re­z u m a t :

Ab experientia quippe constat omnem nationem Rascianam, aut, si mavis Russicam dictam, atque Valachicam, quae partim regiones Hun­gariae inde a Buda in Serviam, immo fere Const antinopolim cis Danu-bium usque, atque Daciam omnem antiquam, Ripensem puta, transal-pinam Valachiam et Moldaviam, {et mediterraneam) Transylvaniam inhabitat, de Morte et Mortuis suis singulares prorsus et superstitiosas constanţi lege fovere opiniones eo in primis tempore, dum solito nume-rosiorem quampiam stragem inter se grassari observaverit ; singulos enim nulla etiam luis epidemicae culpa mortuos gentili more per vetulas, ag-natos et ţamiliares diebus et noctibus aliquot continuis interrogate, quare mortui fuerint, quum divites pecude, pecore numis et frumentis exsti-terint, potissimum vero ubi morbus quispiam epidemicus grassatur, a Mortuis quibusdam se suosque Rasciani exsugi credunt, Valachi vero, naţio aeque supertitiosa, mas t icar i se dicunt, teste Kôleserio nostro in Scrutinio Pestis Dacicae Cibinii an. ijog in iô edito, qui W a m p y r i s m u m omnem pag. III. s educ t ionem ac l u s u m Diaboli nominat.

Aşa da r şi aici găsim re levate aceleaşi superst i ţ i i , pe care le ob­servase şi c o m b ă t u s e Tallar .

Despre Tal lar n ' a m p u t u t găsi a l te in formaţ iun i decâ t cele câ t eva din p re fa ţa edi torulu i la căr t ic ica sa. Numele său l ipseşte în ma­rele d ic ţ ionar biografic al medicilor de Hirsch-Gurlt.

Din p u n c t de vedere medico-is toric notez că m u l t e din observaţ i i le şi opiniile lui Tal la r sun t u imi to r de b u n e . I n t u i t i v , acest b u n obser­va to r a ş t iu t să p r indă unele fenomene esenţ iale , pe care ş t i i n ţ a me­dicală de a tuncea n u p u t e a încă să le explice. Boalele celor care se c redeau a t aca ţ i de vampi r i sun t foar te judicios puse în l egă tu ră cu a l imen ta ţ i a un i l a te ra lă a Români lo r în v remea postur i lor înde lunga te din t i m p u l iernii şi pr imăver i i . î n t r ' a d e v ă r , d in s imptomele însem­na te de Tal la r p u t e m face azi diagnost icul re t rospec t iv , că Român i i «supţi de moroi» sufereau de scorbut , pe lagră şi n ic ta lopie , boale care t o a t e fac p a r t e d in g rupul afecţiunilor pr in ca r en ţ ă , al «avi tamino­zelor». De r e m a r c a t e de ta l iu l că Sârbi i , care p o s t e a u t o t a t â t de se­ver, sufereau ma i p u ţ i n de «boala moroilor» — fiindcă m â n c a u m u l t ă papr ică ! F a p t u l e b ine observa t : t ocma i în anii d in u r m ă s'a p u t u t cons ta ta că ardeiul e foarte b o g a t în v i t a m i n a C (acid ascorbic), care fereşte de scorbut . Astfel Tal lar se dovedeş te a fi fost u n b u n ob ­serva tor şi în cele medicale, p r ecum în mate r ie de folklor face impres ia că a ş t iu t să r edea destul de fidel unele obiceiuri ale popula ţ ie i ro­mâneş t i , mai ales din B a n a t .

VALBRIU L. BOLOGA

ALTE VARIANTE ROMÂNEŞTI ALE SNOAVEI DESPRE FEMEIA NECREDINCIOASĂ

N ' a m reveni, poa te , eu aceste nouă contr ibuţ i i la « Var iante le r o m â ­neşti ale snoavei despre femeia necredincioasă» (studiu publ ica t în Anuaru l I I , p . 1 9 5 — 2 1 6 ) , dacă n ' a m fi făcut două consta tăr i . î n t â i a , că snoava în chest iune se dovedeşte mul t mai r ă spând i t ă la Român i , iar a doua că anumi t e ipoteze şi concluzii ale noas t re din în t â i a contr ibuţ ie sun t confirmate, iar al tele apar susceptibile de corectăr i sau modificări.

î n t r ' a d e v ă r , d u p ă publ icarea s tudiului nos t ru , am aflat încă 21 de var ian te . Ele se datoresc — chiar şi cele publ ica te 1 ) — circularei noas t re despre care a m i n t i m în Anuaru l I I (p. 1 9 6 — 1 9 7 şi no ta 2), la care un i i corespondenţi au r ă spuns t â rz iu ; apoi faptului că si d u p ă publ icarea art icolului nos t ru a m con t inua t să expediem circulare noilor cores­pondenţ i , î n sfârşit , a m a v u t şi cazuri când la citirea s tudiului s ' au găsit cerce tă tor i care să-şi amin tească că au auzi t cândva snoava aceas ta , să o cau te şi să ne-o comunice 2 ) .

P r i n cele 21 de var ian te nouă pe ca re le semnalăm, n u m ă r u l va r i an ­telor româneş t i se ridică la 43, d in t re care 40 descoperi te da to r i t ă an ­chetei Arhivei noas t re , care-şi justifică şi astfel ex is tenţa . î n acelaşi t i m p p u t e m dovedi lui F . Boite (vezi Anuaru l I I , p . 196 , no t a 2 ) , care « aş tep ta cu o deosebi tă încordare rezu l ta tu l anchete i noastre» — d-sa relevase g reu ta tea culegerii snoavei p r i n in termediu l chest iona­rului — că această cale p o a t e duce la rezul ta te foarte bune .

I a t ă a c u m lista var iante lor găsi te după publ icarea s tudiului n o s t r u d in Anuaru l I I . N u m e r o t a r e a lor s 'a făcut în cont inuare , pornind delà snoava cu No. 22, u l t ima pe care o cunoş t eam în 1933.

23. Pecineaga, jud. Constanţa. Pub l i ca t ă de d-1 Const. Milici, c an to r bisericesc de fel din Soloneţ, jud. Suceava, în revista « Izvoraşul»

!) Vezi mai jos, p. 169—170, No. 23 şi 24. a) Idem, p. 171 , No. 39 şi 43.

X I V (1935), p . 25, sub t t i t lu l « Cum şi-a păcăl i t nevas t a b ă r b a t u l (Cer­cetări cu v a r i a n t e ) » . Aceste «ce rce tă r i» s 'au făcut probabi l în u r m a circularei noas t re (vezi mai jos, No . 37). Nicio indicaţ ie despre persoana delà care a fost culeasă snoava, destul de f ragmentară de altfel. E a a fost t r imisă în tâ i Arhivei noas t re ( A R A F 1 ) 582, p . 4).

24. Rudăria, jud. Caras. Pub l i ca t ă de d-1 Emi l Petrovici în acest Anuar, p . 103-105 (No. 83), sub t t i t l u l : «Spuma dzi p r ă mare».

25. Topa-de-Criş, jud. Bihor. Culeasă de d-1 Porfir Pasca , în­vă ţă to r , delà N a n a Floare (1933). ( A R A F 504, p . 1—3).

26. Ţânţăreni, jud. Orhei. Culeasă de d-1 Dionisie Ionaşcu , învă ţă to r , delà Ion Bu tuc (o şt ie delà bunicul său Vasile) (1933). ( A R A F 525, p . 1—2).

27. Balamuci-Greci, jud. Ilfov. Culeasă de d-1 Theodor I . Popescu-Buzău, învă ţă to r (nu indică delà cine) (1933). ( A R A F 522, p . 9—10) .

28. Ceamasir, jud. Ismail. Culeasă de d-1 Matei S ta râş , î nvă ţă to r , delà Ştefan S ta râş , de 54 ani (« a auzi t -o delà bunicul lui Teodor S ta râş , mor t») (1933). ( A R A F 527, p . 2 9 — 3 1 ) .

29. Stulpicani, jud. Câmpulung. Culeasă de d-1 D- t ru Gh. Ahriţculesei, absolvent de liceu, din Cândeşt i , jud . Dorohoi , delà soldatul Victor Popescu din — , de 22 ani (care o ştie delà Costan a lui Gură , de 89 ani (1932). ( A R A F 5 4 1 , p . 1 3 7 — 1 4 0 ) .

30. Truşesti, jud. Botoşani. Culeasă de acelaşi, delà soldatul Mihai I r imescu din — , de 22 ani (care o ştie delà Ion Moroşanu, de 36 ani) (1933). ( A R A F 5 4 1 , p . 1 4 1 — 1 4 3 ) .

3 1 . Bozeş, jud. Hunedoara. Culeasă de d-1 l o a n Buda , elev la l i c e u l «Aurel Vlaicu» d in Orăştie, delà Aron H e r ţ a din — (1933)• ( A R A F 552, p . 58—60).

32. Dobra, jud. Hunedoara. Culeasă de d-1 Tra i an Olariu, elev la Liceul «Aurel Vlaicu» din Orăşt ie , delà l o a n P e t r u ţ o i u d in — , de 70 ani (1933)- ( A R A F 553, p . 24—27) .

33. Burjuc, jud. Hunedoara. Culeasă de d-1 Dionisie Negru, elev la Liceul «Aurel Vlaicu» din Orăştie, delà Mura Rica şi Maria S tana , din —, de 50 ani (1933). ( A R A F 554, p . 1—3).

34. Costeşti, jud. Hunedoara. Culeasă de d-1 E m i l Tămăşoiu , elev la Liceul «Aurel Vlaicu» din Orăşt ie , delà P e t r u Dosa din —, de 75 ani (auzită de el delà tovarăş i ciobani din Munţi i Sebeşului) (1933). ( A R A F 5 6 1 , p . 1—5) .

35. Balomirul de Câmp, jud. Hunedoara. Culeasă de d-1 T o m a Vulcu, elev la Liceul « Aurel Vlaicu » din Orăştie, delà Salomea Opr i ta , din — , de 64 ani (1933). ( A R A F 562, p . 39—-42).

*) « ARAF » este prescurtarea numelui « Academia Română, Arhiva de Folklor >>. Numărul care urmează este acel al manuscrisului.

36. Romos, jud. Hunedoara. Culeasă de d-1 Aurel Vasiu, elev la Liceul « Aurel Vlaicu » din Orăşt ie , delà Aurel Ordean d in —, de 67 ani (1933)- ( A R A F 570, p . 2—3).

37. Racoviţa, jud. Muscel. Culeasă de d-1 Const. Milici, cantor în Soloneţ, jud . Suceava , delà F . M., care a auzi t -o delà Gheorghe Matei din —. ( A R A F 582, p . 1—3).

38. Şicovăţ, jud. Lăpuşna. Culeasă de d-1 Iosif Mareş , î nvă ţ ă to r , delà Marin Dancu (notar), de 47 ani (1934). ( A R A F 588, p . 6—7).

39. Velea Nebuna, jud. Vlaşca. Comunica tă de d-1 Victor Brătulescu, profesor în Bucureşt i , auz i tă delà m a m a sa când era copil. ( A R A F 629).

40. Şolcani, jud. Soroca. Culeasă de d-1 P e t r u Vovcă, î n v ă ţ ă t o r în Jor j ini ţa , jud. Soroca, delà Cozma Irodoi d i n — . (1934)- ( A R A F 680, p . 27—32) .

4 1 . Ruginoasa, jud. Baia. Culeasă de d-1 George I . Bâr leanu, p ro ­fesor în Făl t iceni , delà Lucre ţ i a Manoliu din — . (1934)- ( A R A F 693, p . 6 1 — 6 2 ) .

42. Dolheşti, jud. Fălciu. Culeasă de d-1 l o a n Berbecaru, elev cl. V I I la Şcoala N o r m a l ă din Vaslui , delà l o a n Gh. Postică d in —, de 72 ani (o ştie delà m a m a sa) (1935)- ( A R A F 702, p . 1 4 5 — 1 5 2 ) .

43. Salva, jud. Năsâud. Culeasă de d-1 Tiber iu Morariu, şef de lucrăr i la Univers i ta tea din Cluj, delà Iosif Pe t re din — , de 80 ani (1935) . ( A R A F 753 , p . 1—2).

Din aceste va r i an t e n u mai pub l i căm in ex tenso niciuna, cu a t â t mai mul t , că cea delà No . 2 ^ se găseşte, cum a m a ră t a t , chiar în acest Anuar , la p . 103.

Re luăm acum, p e n t r u var iante le nouă, anal izarea detali i lor mai im­po r t an t e , făcu tă în Anuaru l I I (p. 202—209) pen t ru întâi le 22 de va r ian te . De d a t a aceasta ins is tăm însă numa i acolo u n d e e vorba de o confirmare a detalii lor mai caracter is t ice găsi te în var ian te le s t u d i a t e p â n ă acum, p r ecum şi acolo unde î n t â ln im îndepăr tă r i delà t ipu l normal , care const i tuesc t r ă să tu r i in te resan te .

Astfel e câ t ' se poa te de semnificativ, că d in cele 21 de v a r i a n t e nouă, n u m a i u n a (24) ne a r a t ă că ibovnicul este popă . D a t fiind însă că această va r i an t ă ne vine d i n t r ' u n ţ i n u t a iha ic ca Almăjul Bana tu lu i , t r ebue să-i re levăm t o a t ă semnificaţia. î n v a r i a n t a sud-basa rabeană (28), ibovnicul este t o t un om al bisericii : dascălul, iar cel care deschide ochii bă rba tu lu i este popa . A m p u t e a avea şi aici o even tua lă subs t i ­tu i re , la origine ibovnicul fiind însuşi popa.

Ocupaţ ia complicelui bă rba tu lu i e t o t a t â t de va r i a t ă şi în va r i an ­tele nouă. E in te resant că şi în major i t a tea celor în care ocupa ţ ia acestuia e precizată , d ă m de u n l ă u t a r (23, 24, 29, 32, 35 , 41) — to t a l şase va­r ian te , la care p u t e m adăoga încă şase (25, 27, 30, 36, 38, 43), în care

e vorba de diferite i n s t rumen te muzicale (lăută, fluier, cetera — nici­oda t ă c impoi !), pe care le scoate la u n momen t d a t complicele. Ră ­mâne astfel bine s tabi l i t că în var ian te le româneş t i complicele este un l ău ta r de meserie, u n om care ştie să cân te d i n t r ' u n in s t rumen t (24 din to ta lu l de 43 de var ian te) .

De r e m a r c a t că Păcală — « om care se chema Păcală » — apare şi î n t r ' o v a r i a n t ă n o u ă din jude ţu l H u n e d o a r a (33).

Ca ocupaţ ie nouă şi po t r iv i t ă p e n t r u complice r e m a r c ă m « făclierul » •— vânză to ru l a m b u l a n t de făclii •—în a l tă v a r i a n t ă hunedoreană (34).

Ţ i n t a călătoriei b ă r b a t u l u i este şi în major i t a tea var iante lor nouă — şase — marea , o d a t ă (43) cu precizarea de «Marea Roş ie» . î n nici-una din var ian te le nouă n u în tâ ln im Dunărea , pe care o găsisem în p a t r u va r i an t e anal izate în Anuaru l I I . Celelalte locuri unde pleacă b ă r b a t u l sun t p u r î n t âmplă toa re sau a r a t ă că a m ă n u n t u l cu marea a fost u i t a t .

Şi în ma jo r i t a t ea var iante lor pe care le ana l izăm acum, leacul d u p ă care e t r imis b ă r b a t u l în mai mul t de j u m ă t a t e din cazuri — două­sprezece —, este « s p u m a de mare » sau « de pe m a r e ». Dacă la aceasta adăogăm «sar i dila m a r i » (30), « m ă r de m a r e » (31) şi « s t rugu r i de mare » (39) 1) — care de sigur sun t înlocuiri în u r m a neînţelegerii cuvân tu lu i « s p u m ă de mare » — a v e m 15 va r i an t e d in 21 , care împre ­ună cu cele 1 1 din 22 s tud ia t e în Anuaru l I I , dau u n n u m ă r de 26 la to ta lu l de 43.

Mai adăogăm că var ian te le nouă vin să confirme ipoteza exp r ima tă în Anuaru l I I , p . 204—205, că « s p u m a de mare » din var ian te le ro­mâneşt i n u poa te fi u n mineral , cum susţ inea Anderson, ci s p u m a apei de mare , căci şi în aceste va r i an t e e vo rba de s p u m ă cu care femeia « să se frece pe spinare » (29—30) sau « să se u n g ă pe t o t t r u p u l » (33). î n v a r i a n t a 43 e vo rba chiar n u m a i de « spumele de acolo » [Marea Roşie].

Obiectul în care e ascuns b ă r b a t u l este şi în 20 din cele 21 de v a ­r iante nouă , consecvent u n sac, considerând că « fa tcâ din care mă­nâncă caii » (26) este şi ea u n sac ca şi desagii din cele două va r i an t e hunedorene (33 şi 36). Acolo u n d e n u a v e m sac, n u exis tă obiect p e n t r u ascunderea bă rba tu lu i . Această u n i t a t e a var ian te lor româneş t i apa re în t r ' adevă r surpr inzătoare , c u m r e m a r c a m şi în Anuaru l I I (p. 205, no t a 5).

Cont r ibuţ ia va r ian te lo r nouă este mai p re ţ ioasă în ce pr iveş te strofele c â n t a t e de personaje. P r in ţ inu tu r i l e de u n d e p rov in ele (Hune­doara , Bana t ) , pa r e să avem de a face cu cont r ibuţ i i capabi le să de­t e rmine şi mai de aproape felul în care sunau strofele originale ale

*) « Strugurel de mare» am avut şi în varianta 1 (vezi Anuarul I I , p. 205".

pro to t ipu lu i va r ian te i româneş t i . B vorba , b ine înţeles, de strofele cân­t a t e de femeie şi de complice, căci acelea ale bă rba tu lu i (25, 26 şi 33) şi ibovnicului (29) n u p a r demne de lua t în considerare, fiind de s igur creaţ i i ul ter ioare, p u r t â n d chiar pecetea u n o r a lcătui r i sau i m p r o ­vizări cu t o tu l moderne (vezi şi Anua ru l I I , p . 206).

Strofa femeii se în tâ lneş te în 1 9 d in cele 21 de va r i an t e nouă. D in acestea în două n u m a i ea n u are l egă tură m a i ap rop i a t ă cu fondul (25 şi 26). Dacă n ' a m d ispune decâ t de cele 21 va r i an t e cu care ne o c u p ă m acum, a m reconst i tui-o aşa :

Hoi sus, sus, sus, (24, 33, 39? ) Că b ă r b a t u mi s'a dus (31, 33, 39) D u p ă s p u m ă de pe mare (24, 27, 30—34, 39, 41) Să m ă să ru te 'n hă s t c . m a r e (24, 32—34, 4 i ( ? ) 43).

Reamin t i nd strofa femeii pe care a m dat -o ca « t e x t normal » d u p ă var iante le s tud ia t e în Anuaru l I I :

Mi-am t r imis o m u la m a r e D u p ă s p u m ă de pe mare Să m ă ungă p e spinare Omoare-1 d racu pe cale

vom remarca : « ungerea pe spinare » apare şi în două din va r i an te l e nouă (30 şi 40) ; la fel, dor in ţa ca b ă r b a t u l să n u se mai întoarcă, expr i ­m a t ă însă n u p r in cuvinte le « omoare-1 d racu pe cale », ci oda tă p r in « N u m a numele sâ-i vii » (28), a doua oară ma i complet , ca în v a r i a n t a 3 : « Numil i să-i vii, da el să r ă m â i » [acolo] (40) 1 ) . E probabi l , c u m s p u n e a m şi în Anuaru l I I (p. 207), că la origine toa te strofele a u a v u t un vers-două, e x p r i m â n d dor in ţa nevestei ca b ă r b a t u l să n u se m a i în toarcă , versur i care apoi a u fost u i t a t e sau înlocuite. D in nouă le va­r ian te se vede că versul obscen « Să m ă s ă r u t e 'n hă s t c . mare », se în tâ lneş te în vreo şapte va r i an te , major i t a tea d in Ardeal, unde a m a v u t şi «Omoare-1 dracul pe ca le» . Aces ta t r ebue să fie, probabi l , ch ia r versul care a ,fost înlocuit . Strofa femeii n u es te astfel modif icată p r i n var iante le cele nouă . Se confirmă însă oda tă m a i mul t , că versul « D u p ă s p u m ă de pe m a r e » a t r e b u i t să figureze în strofa originală — căci îl în­t â ln im în 1 1 d in cele 21 de va r i an t e nouă — şi că la origine exp r imarea dorinţei ca b ă r b a t u l să moa ră a ex is ta t , da r ea a fost înlocuită cu un vers obscen.

Mai r e m a r c ă m că refrenul «[Hoi] sus, sus, sus » (33) şi «Sus, p o p o , sus » (24) — probabi l ex is tent şi în va r i an t a 39, unde ni se dă în loc

!) De remarcat că amândouă aceste variante au fost notate în Basarabia.

de vers u n rând de punc te , versul-pereche fiind «Că b ă r b a t u l mi s'a dus» — , ar p u t e a să fi făcut p a r t e din versurile originale ale pro to t ipu lu i românesc . F a p t u l că acest vers exis tă sub t forma : « Colo sus mai în sus » şi în va r i an t a i , cea mai veche v a r i a n t ă românească cunoscu tă (nota tă în 1896), este o d o v a d ă în p lus .

Versurile complicelui le în tâ ln im în 17 din cele 21 de va r i an te nouă . Dacă e x c e p t ă m pe cele două (26, 35), care n ' a u o legă tură mai apro­p ia t ă cu mot ivul nostru , t r ebue să le î m p ă r ţ i m şi aici în două : o p a r t e din ele, şi a n u m e p a t r u va r i an te (31—34), corespunde în t ru to tu l , b a formulează chiar m u l t mai precis şi mai fericit strofa complicelui din încercarea noas t r ă de reconst i tuire a celei mai vechi redac ţ iuni româ­neşti, a n u m e a celei t rans i lvănene. î n t oa t e aceste p a t r u var ian te , t o a t e provenind din j ude ţu l Hunedoa ra , complicele se adresează direct sacului :

I a ascul tă sacul meu 1) Cum joacă be teagu t ă u 2) P u n e m â n a pe ba l t ag 3) Şi t e -apucă de be teag 4 ) .

I a t ă şi reconst i tui rea pe care o încercam în Anuaru l I I (p. 209), p e n t r u « t ex tu l no rmal » al strofei complicelui în cea mai veche redacţ ie românească :

O vai d ragă sacul meu, Vezi ce face be t eagu t ă u ! .... sacu, ia ba l t agu

Şi a p u c ă pe be teagu .

Sun t de sigur versurile originale ale strofei complicelui din p ro to ­t ipul românesc al s n o a v e i 5 ) , aşa de apropia te de acelea ale va r ian te i No. 1, n o t a t ă în anu l 1896 în j ude ţu l Alba.

O s ingură v a r i a n t ă ardeleană (36) cunoaş te versurile :

De-oi deslega sacu Vei vedea pe dracu.

E o v a r i a n t ă destul de slabă, în care lipseşte şi detal iul cu « s p u m a de mare ». Trebue să însemnăm că aceas ta e de altfel s ingura v a r i a n t ă ardeleană din t o a t e cele cunoscute nouă , în care se întâlnesc aceste versuri .

') Cu mici variaţii: «Ia auzi tu» (32); « Uită-ce gesagul meu» (33). 2) ,, ,, ., « Cie zace»(32). 3) ,, ,, ,, « Ia bâtagu la beceagu» (31) ; « Ie ciumagu de su' pat» (34). 4) ,, ,, „ « Dă pe el ca şi pe dracu » (31) ; Şi ce dă gi ciel beceag» (33) ;

• Şi-l loveşte tomna'n cap» (34). 6) Versul cu « Ţipă sacul... » (vezi Anuarul II, p. 209, nota 1), îl întâlnim tot într'o

variantă ardeleană (43), în care celelalte versuri nu păstrează însă nimic din cele originale.

Toate celelalte va r i an te în care se găsesc ele, provin din Munten ia (23, 27, 39), Moldova (30, 41 ) , Basarabia (40) şi chiar Bucovina (29), unde n u le p u t u s e r ă m semnala mai înainte şi u n d e în tâ ln im şi a m ă ­nuntu l , carac ter i s t ic p e n t r u redac ţ iunea românească , al spumei de mare .

Mai in t e resan t este că versurile cu « sacu-dracu » apa r şi în va ­r i an ta b ă n ă ţ e a n ă (24), acolo unde ne-am a ş t e p t a mai pu ţ in , în t ru c â t avem ca ibovnic u n popă , ca în mot ivu l iniţial universal . Aceasta în­semnează că strofa ibovniculu i cu « sacu-dracu » a p ă t r u n s şi în T r a n ­silvania, de v reme ce o a v e m oda tă în H u n e d o a r a (36) şi o d a t ă în B a n a t (24), doved ind astfel eno rma pu te re de ră spând i re a unu i detal iu se­cunda r în d a u n a celui p r imar 1 ) .

Cont r ibu ţ ia var iante lor nouă la s tabil i rea t ex tu lu i no rmal al celei mai vechi r edac ţ iun i româneş t i r ă m â n e aceea de confirmare a vechilor ipoteze. De fapt n u se adaogă niciun element nou, dar se po t sus ţ ine cu mai m u l t ă s iguran ţă cele exp r ima te cu oarecare rezerve în Anuaru l I I . I m p o r t a n t e s u n t în special var ian te le nouă în care ibovnicul e u n popă (24), p r ecum şi cele hunedorene cu vechile versur i ale compli ­celui (31—34) ; de asemenea faptul că s p u m a de mare apare în m a ­jo r i t a t ea covârş i toare a acestor v a r i a n t e , consacrând încă oda tă acest m o t i v ca ceva propr iu românesc . Se precizează apoi strofa complicelui (mai ales în ce pr iveşte versul în tâ iu şi al doilea).

Cât despre melodia strofelor, t r ebue să r e m a r c ă m u n « dur ludu , d u r l u d u » , ca început la o va r i an t ă a rde leană (36) 2 ) . U n informator basa rabean ne comunică faptul că va r i an t a culeasă de dânsul (26) se cân t ă pe ar ia : « Câtâ-i ţ a r a ungurească », iar p e n t r u va r i an t a 41 n i se spune că versurile « se c â n t ă dar [ informatorul] n u le ştie ». î n s ch imb din Dolheşt i -Fălc iu ni s'a t r imis u r m ă t o a r e a ar ie (pen t ru va r i an t a 42) :

Băr -bâ - te - I u meu La s p u - m a de m a - r e

Variante le nouă , p r in răspândi rea lor, confirmă şi ele ipoteza noas t r ă că Români i n ' a u p u t u t lua snoava decâ t delà Ucrainieni . Nu n u m a i

>) Pentru larga răspândire în literatura românească populară a acestor versuri, amintim că ele se întâlnesc şi într'o snoavă din Zevideni-Vâlcea cu alt subiect (ARAP1

555, p. 1—2). E vorba de pedepsirea unei femei leneşe, care n'avea nici cămaşe. Ea e băgată goală într'un sac, dusă la o nuntă, unde bărbatul desleagă sacul în mijlocul horei şi spune : « Dezlegar-aţi sacu, vedear-aţi pe dracu ». E adevărat că în Oltenia, şi chiar în judeţul Vâlcea, snoava noastră e cunoscută (vezi Anuarul II, p. 200—201, No. 5, 6, 8, 10-11 , 13, 16).

2) Cf. « haadîrla, da, dirla da» din varianta 4 (Anuarul II, p. 208).

că a m d a t peste va r i an t e nouă în Nordu l Ardealului (25, 43), N o r d u l Moldovei (30) şi Nordul Basarabie i (26, 40), d a r a m găsi t o v a r i a n t ă — de d a t a aceasta românească — şi în Bucovina (29). Dacă în aceas ta elementele sun t cele obicinuite, şi a p a r chiar versurile « Când voi deslega eu sacu — Atunci îţi vedea pe d racu », în a l tă snoavă, f ragmenta ră şi con tamina tă , auz i t ă t o t în Bucovina, la R ă d ă u ţ i ( A R A F 541 , p . 143—145) 1 ) pe care n ' a m anal izat -o şi n ' a m t recu t -o în l ista delà pa­gina 1 6 9 - 7 1 , pen t rucă a m descoperit-o în u l t imul momen t , ibovnicul es te u n popă (ca în va r ian te le ucrainiene) , deşi b ă r b a t u l este t r imis , la u r m ă , de că t re o b a b ă cu care se înţelesese nevas tă-sa « să aducă s p u m a de mare să o scalde în s p u m ă ».

Dacă în var ian te le basa rabene s tud ia t e în Anuaru l I I (p. 213) n ' a m găsit nicăiri amin t i t ă s p u m a de mare , în cele s tud ia te de r ându l acesta ea apare de două ori (38 şi 40). Astfel ipoteza că lipsa spumei de mare a r p u t e a fi o indicaţ ie de î m p r u m u t a r e d i rec tă delà Ucrainieni —• cade. Aceasta cu a t â t mai mul t , cu câ t în s ingura va r i an t ă basa rabeană , care are versurile complicelui (40), ele sun t cele cu « sacu-dracu ».

Variantele examina t e a c u m aduc ele vre-o cont r ibu ţ ie nouă la lă­muri rea legături i în t re redac ţ iunea n o a s t r ă şi cea sâ rbească? Var ian­tele din Sudul Transi lvaniei s 'au înmul ţ i t cu şase, p lus cea din Sudul Bana tu lu i , culeasă a t â t de aproape de Sârbi. Toa te acestea sun t va­r ian te foarte viguroase, p ă s t r â n d accen tua t t r ăsă tu r i l e caracter is t ice ale mot ivului . î n v a r i a n t a b ă n ă ţ e a n ă ibovnicul este un popă (« s p u m a de mare » apare cu t o a t e acestea) . F a ţ ă de s ta rea f r agmenta ră a var i ­antelor sârbe, n u p u t e m decâ t să r ă m â n e m la vechea ipoteză, şi a n u m e că redacţ iunea sârbească a re ca p u n c t de pornire pe cea românească .

Astfel şi d u p ă examinarea var ian te lor nouă r ă m â n e m la vechile concluzii exp r ima te în Anuaru l I I (p. 216) , concluzii confirmate pr in aceste n o u ă va r i an t e . Să n u u i t ă m că aceste va r i an t e lărgesc enorm ar ia geografică a răspândir i i snoavei p e ter i tor iul r o m â n e s c 2 ) şi că, în sfârşit, în tâ lni rea a şase va r i an t e (31—36) î n t r ' un singur jude ţ (Hune­doara) , a r a t ă câ t de pu te rn ic t ră ieş te acest mot iv şi astăzi în mediul nos t ru rura l .

ION MUŞLEA

l) Culeasă de d-1 Dim. Ahriţculesei delà soldatul Trutin 1. şi auzită de acesta «delà moşnegi ».

a) î n special cu cea din Banat (24), cea din Bihor (25), cea din Bucovina (29 şi fragmentul citat mai sus), cea din Vlaşca (39) şi cea din Dobrogea (23).

C O N T R I B U Ţ I E LA BIBLIOGRAFIA STUDIILOR'SI CULEGERILOR DE FOLKLOR PRIVITOARE LÀ ROMÂNII DIN BASARABIA SI POPOARELE CONLOCUITOARE

PUBLICATE ÎN RUSEŞTE i

Avem foarte p u ţ i n e culegeri de folklor basa rabean . î n t impu l s t ă ­pânir i i ruseşt i n ' a ex i s ta t p r i n t r e intelectual i i r o m â n i din aceas tă p r o ­vincie nicio societate cu preocupăr i folklorice sau etnografice.

Cel ce ar încerca să u rmărească răspând i rea unor mot ive folklorice pe în t reg te r i tor iu l locuit de Român i , va î n t â m p i n a , p e n t r u regiunea d in t r e P r u t şi Nis t ru , u n m a r e gol, t ocma i din lipsa, ap roape t o t a l ă , a s tudi i lor şi culegerilor româneş t i de folklor. î n lipsa lor, cercetă tor i i vieţ i i noas t re popu la re se p o t folosi de studii le şi culegerile de folklor pr iv i toare la Român i i din Basa rab ia publ ica te în periodicele ruseşt i . Cu gându l de a scoate la iveală şi aceste mate r ia le , le-am a d u n a t şi g r u p a t î n t r ' o bibliografie.

Din t re t o a t e revistele ruseşt i , cea în care s 'au publ ica t cele m a i m u l t e s tudi i şi culegeri de fo lk lore publ ica ţ ia : «Kişinevskiie Eparhi i a ln î -ie Vedomosti» ( = Bulet inul Epa rh ie i Chişinăului) , care a î ncepu t să apa ră încă din anul 1867. Aici s 'au publ ica t mici m o ­nografii s ta t i s t ice şi istorice asupra satelor d in Basarab ia , î n toc ­mi te de preoţ i , în u r m a u n u i ordin circular al Consistoriului Epa rh ie i Chişinăului , t r imis in anul 1867, t u t u r o r bisericilor. Consistoriul d i n Chişinău execu ta p r in aceas ta u n ord in al Sinodului rusesc din 1866 , pr in care se p revedea ca parohi i le t u t u r o r bisericilor din E p a r h i a Chi­ş inăului « să păs t reze actele bisericeşti , cu t o a t e însemnăr i le vechi, şi să facă o descriere is tor ico-stat is t ică a parohiei , cu t oa t e even imente le locale mai î n semna te , cu moravur i le , obiceiurile, pre judecăţ i le , super­stiţi i le şi, în general , evenimente le moral-religioase ale enoriaşilor » (K. E . V. 1870, IV, p . 335—6) . Mul te din aces te monografi i cupr ind boga t ma te r i a l folkloric, îndeosebi obiceiuri şi supers t i ţ i i .

î n m u l t e s tudi i şi culegeri de t e x t e , unele probleme de folklor s u n t u r m ă r i t e pe bază de ma te r i a l a d u n a t n u n u m a i delà Români , ci şi delà neamur i le conlocui toare . î n cadru l cercetăr i lor etnografice şi folklorice d in Rus ia d ina in te de războiu , Basa rab ia e ra t r e c u t ă în r â n d cu celelalte popoa re din Sudul imper iului . De aceea, când a m în tocmi t aceas tă mică bibliografie, a m socot i t po t r iv i t să t r ec şi culegerile de folklor făcute în satele în care a lă tu r i de R o m â n i convieţuesc Ucră i -nieni , Ruş i sau Bulgar i .

Aceas tă bibliografie e depa r t e de a fi comple tă . Bibliotecile pu­blice d in Chişinău n u au colecţiile comple te ale revistelor ce m ă in te ­resau, iar din unele , s tudii le mai î n semna te le-am găsi t smulse de ce­t i tor i in te resa ţ i sau lipsiţi de respect fa ţă de a v u t u l obştesc.

Sper ca aceste indicaţ i i bibliografice să fie de folos celor familia­r i za ţ i câ t de p u ţ i n cu l imba rusă . D a r bogă ţ ia de mate r i a l folkloric r ă t ă c i t p r in periodicele ruseşt i t r ebue pusă şi la î ndemâna cerce tă to­rilor care n u ş t iu ruseşte. î n acest scop, cred că ar fi po t r iv i t şi necesar să se facă ex t rase de t e x t e în t r aduce re românească . î n chipul aces ta s 'ar comple ta l acuna ce exis tă în culegerile de folklor p r iv i toare la regiunea d in t re P r u t şi Nis t ru .

L a în tocmirea acestei bibliografii, m ' a m servi t de boga ta operă bibliografică Besarabiana, 1 8 1 2 — 1 9 1 2 de P . D . D r a g a n o v 1 ) . Operele care n u cupr ind nicio însemnare a supra na tur i i cuprinsului , n u le-am găsit în bibliotecile din Chişinău şi le d a u d u p ă al te bibliografii. Ti t lur i le t u t u r o r studii lor şi culegerilor a p ă r u t e în periodicele ruseşt i s au inde­penden t , le-am d a t în t r aduce re românească . Ti t lur i le periodicelor l e -am lăsat în ruseşte, t ranscr i indu- le numa i cu carac tere româneş t i , p e n t r u a înlesni cău ta rea lor în bibliotecile ruseşt i .

Deoarece aproape t oa t e studii le şi culegerile de folklor n u cupr ind sau n u t r a t ează în în t reg imea lor probleme de folklor, a m n o t a t numa i în tâ ia pag ină (cifre arabe) . Cifrele romane a r a t ă n u m ă r u l revistei, iar cele a r abe care u r m e a z ă imed ia t d u p ă t i t lul publ ica ţ ie i indică anul . A m ut i l izat u rmătoare le ab rev ia ţ iun i :

K. F,. V. = Kişmevskiie Eparhiialnîie Vedotr.osti Z. O. O. I. D. Zapiski Odescago Obşcestva Istorii i Drevnostei

*) P. D. Dragauov, istoric, filolog şi etnograf, fost ajutor de bibliotecar la Biblioteca publica imperială din Petrograd, a publicat foarte multe studii privitoare la Basarabia. Originar din târgul Comrat, judeţul Tighina, a lăsat moştenire unui fiu rămas în Rusia o foarte bogată bibliotecă ce se păstrează şi astăzi, închisă în lăzi, în acest târguşor. Ea cuprinde foarte multe studii şi culegeri de folklor din Basarabia în manuscris. Din ne­norocire, astăzi nu poate vizita nimeni acea-tă bibliotecă. Fiica lui Draganov aşteaptă să se deschidă graniţa spre Rusia ca să trimită lăzile cu cărţi fratelui său din Leningrad.

E. O. =.-. Etnograficescoie Obozrenie B. O. V. Bessarabskiie Oblastnîie Vedomosti S.-P.-B. = Sanct-Petersburg.

1. A f a n a s i e v - C i u j b i n s c h i , A. O călător ie în Sudu l Rusiei . S.-P.-B. 1863, P a r t e a I I , 365. Capitolul : î n s e m n ă r i delà N i s t ru .

Târgul Atachi. Moldovenii : limba, firea şi obiceiurile lor. 2. B a i d a n , I . Descrierea is tor ico-s ta t is t ică a bisericii şi p a ­

rohiei sa tu lu i Susleni din j ude ţu l Orhei . [Român i ] . K. E . V. 1876, I I I , 9 3 ; IV, 1 2 1 .

Vieaţa religioasă. Obiceiuri de Crăciun, Anul nou şi Paşti. Superstiţii. însemnări scurte.

3. B a n d a c o v , S. Descrierea is tor ico-stat is t ică a bisericii şi parohie i sa tu lu i P lah teevca d in j ude ţu l Ceta tea Albă. [Ucrainieni] . K . E . V. 1875, I X , 375 .

Vieaţa religioasă. Obiceiuri de Anul nou şi la nuntă. însemnări scurte. 4. B a t î i a n o v, I . Obiceiurile la n u n t ă în Basa rab ia . Z. O.

O. I . D . Tom. I , 1844, p . 633-35. Studiu, fără texte. 5. B 1 a g o e v , D . I . Colecţie de cântece bulgăreş t i d in C o m r a t

şi împre jur imi . 1 8 7 1 . 6. B o g o s l a v s c h i , S. Descrierea is tor ico-s ta t is t ică a bise­

ricii şi parohie i coloniei Ş a b a din j u d e ţ u l Ce ta t ea Albă. [Ucrainieni] . K. E. V. 1872, XXIV, 804. Obiceiuri de Crăciun şi Anul nou; colinde (texte). K . E. V. 1873, III, 120. Obiceiuri la naştere, nuntă şi înmormântare. 7. B u r u i a n o v , A l . Descriere is tor ico-s ta t is t ică a bisericii şi

parohiei sa tu lu i Volont i rovca, fost s tan iş te căzăcească, d in j u d e ţ u l Ce ta tea Albă. [Român i şi p u ţ i n i Ucra in ieni ] . K. E . V. 1877 , X V I I , 7 3 1 .

Vieaţa religioasă. Dogmatica populară. Lupta dintre Dumnezeu şi diavol (credinţe bogomilice). Credinţe despre Rusalii. Vieaţa de pe lumea cealaltă. Obiceiuri la Sf. Triton (1 Februarie), întâmpinarea Domnului (2 Februarie), Blagoveştenii, Săptămâna Floriilor, Pastile, Joile de după Paşti, Sfredelul Rusaliilor, Sf. Ion de Vară (24 Iunie), Vinerea Mare, Crăciun, Anul nou. Cântece de stea şi colinde (texte în ruseşte).

K. E. V. 1877, XVIII, 784. Obiceiuri şi rituri la naştere, botez, nuntă. K . E. V. 1877, XIX, 825. Obiceiuri şi rituri la înmormântare. K. E. V. 1877, XX, 871. Credinţe despre fenomenele naturii şi povestiri despre Turci. 8. C a z a n a c 1 i a, P . T v a r d i ţ a , s a t în j u d e ţ u l Tighina . [Bulgar i ] . K . E. V. 1873, XIX, 692. Vieaţa religioasă. Credinţe, Superstiţii. Obiceiuri de

Crăciun, Anul nou, Sâmbăta lui L,azăr. Sărbătorile de vară. Obiceîuri la naştere, nuntă şi înmormântare.

K. E. V. 1873, XX, 731. Curbane (Sf. Gheorghe). Paparudele. 9. C i a c h i r , D . Descr ierea i s tor ico-s ta t i s t ică a bisericii şi p a ­

rohiei sa tu lu i Iser l ia d in j u d e ţ u l Ce t a t ea Albă. [Bulgari] . K. E. V. 1891, XX, 628. Vieaţa familiară. Obiceiuri la nuntă. K. E- V. 1891, XXII, 736. Obiceiuri, rituri şi superstiţii. K. E. V. 1891, XXIII, 776. Obiceiuri de Crăciun. Colinde (texte în bulgăreşte).

Anul nou. Paparudele. Superstiţii, credinţe.

i8o P. V. ŞTEFĂNUCĂ

1 0 . C i o b a n u , Ş t . Mitul despre Aranca în legendele Maicii

Domnu lu i . E . O. 1 9 1 1 , I I I - I V .

1 1 . C i o b a n u Ş t . Legendele Români lo r despre Maica D o m ­

nului . E . O. 1 9 1 1 , I I I — I V .

1 2 . C i u d e ţ c h i, U. P . Legende popu la re despre A d a m şi

E v a , d u p ă apocrife. [S tudiu] . K. E . V. 1878, X X I I I , 1021 ; X X I V ,

1057-

13 . C h i r a n o v, S. L u p t a preo tu lu i cu pre judecăţ i le şi super­

stiţii le enoriaşilor bulgar i . K. E . V. 1875 , X X I , 770 ; X X I I , 818 . Arată obiceiurile şi superstiţiile de Anul nou, Bobotează, Sf. Domnica (8 Ianuarie),

Săptămâna brânzei, Postul mare, 1 Martie. Blagoveştenie, Sâmbăta lui Lazăr, Joia Mare, Paşti, Sf. Gheorghe, Rusalii, Sf. Ion de vară, Sf. Arhangheli Gavriil şi Mihail, Sf. Andrei, Sf. Ignat, Crăciun, etc.

1 4 . C o c i o b a n, I . Pa roh i a sa tu lu i Ş ipoteni din j u d e ţ u l L ă -

puşna . K. E . V. 1876, I , 1 9 ; I I , 5 1 .

Arată vieaţa religioasă a enoriaşilor. 1 5 . C o d r i a n u , G h e o r g h i L Proverbe moldoveneş t i , cu t ă l m ă ­

cire pe l imba rusească. Chişinău, 1906. 14 p .

16 . C o n s c h i, A. Obiceiuri la să rbă tor i în Basa rab ia . K. E . V.

1870, I I I , 8 7 ; V I , 4 1 5 .

Obiceiuri de Crăciun şi Anul nou. Texte : o colindă şi un pluguşor. 1 7 . C r u ş e v a n, A. P . Basa rab ia , antologie geografică, istorică

s ta t i s t ică , economică, etnografică şi l i t e ra ră eu 224 i lus t ra ţ i i , po r t r e t e

şi o h a r t ă a Basarabie i , e d i t a t ă de gazeta «Bessarabeţ», director

P . A. Cruşevan. Moscova, 1903. «în Basarabia» (extrase din cartea : «Ce este Rusia, Note de drum») cuprinde :

Moldovenii delà Nistru şi delà Prut, portul, limba şi obiceiurile. Felul de vieaţă şi cură­ţenia Moldovenilor. Casa cea mare. Firea Moldovenilor şi dragostea lor de pace. «Ziocul» (hora) şi alte dansuri populare. Şezătorile.

în aceeaşi antologie, tot P. A. Cruşevan mai are studiul : «Din cântecele popu­lare moldoveneşti» cântece şi proverbe, reproduse, în parte, după A. Zaşciuc (Bessarab-scaia Oblasti, S.-P.-B., 1862), parte după V. Alecsandri : a) Cântece haiduceşti (Ştefan cel Mare şi mama sa. Trandafir) ; b) cântece de codru ; c) cântece de dragoste ; d) cântecele de leagăn ale Moldovencii ; e) cântece rituale la nuntă ; /) proverbe şi ghicitori.

18. C u 1 n i ţ c h i, H . C. Despre superst i i ţ i i le , obiceiurile, cre­

dinţele locuitori lor din sa tu l S tăvucen i , j ude ţu l H o t i n . [Ucrainieni] . K. E. V. 1873, VII, 314. Anul nou. Arătarea lui Dumnezeu. Sărbătoarea Ară­

tării lui Dumnezeu. K. E. V. 1873, X, 425. Postul mare. Joia mare. Noaptea spre Paşti. Duminica

Mare. Ziua lui loan Cupală (24 Iunie). Macovei (1 August). K. E. V. 1873, XVII, 626. Hramul bisericii. Obiceiul de a ghici la Sf. Andrei.

Animalele vorbesc în noaptea spre Crăciun. K. E. V. 1873, XVIII, 670. Femeile însărcinate. Rodina. Botezul. Bolile şi ară­

tarea morţii în vis. Bocirea morţilor. Obiceiuri la înmormântare. Sinucigaşii. Noaptea şi duhurile necurate.

K. E. V. 1873, XXII, 813. Credinţe despre lună şi soare. Calea laptelui. Tunetul

şi trăsnetul. Credinţe despre telegraf şi maşini. Originea liliacului. Dumnezeu şi vră­jitoria. Lecuitorul boalelor, etc.

K. E. V. 1874, IV, 158. Boale molipsitoare. Comori. Credinţe despre moarte. Ve­nirea oaspeţilor. Păcatele celor care mor.

K. E. V. 1875, XI, 449. Semne : când îţi iese cu vadra deşartă, când îţi taie calea preotul. Posturile, etc.

1 9 . C u r d i n o v s c h i , B. Obiceiuri le de Paş t i în Basa rab i a

K. E . V. 1898, V I I I , 225. Studiu. Obiceiuri la Români şi Ucrainieni. 20. C u r d i n o v s c h i , B . Legendele în Basa rab ia . Odessa, 1905 .

2 1 . C u r d i n o v s c h i, B . U n u l din obiceiurile de Paş t i . K . E . V .

1909, X I I I — X I V , 579-

Vopsitul ouălor şi obiceiul de a dărui ouă. Studiu. 22. D r a g a n o v , P . D . Colinde şi u ră r i moldoveneş t i , culese

din Basa rab ia . Probabil în manuscris. Vezi p. 1 7 8 , nota 1.

23 . F i l a t o v , A. Poveş t i moldoveneş t i . B . O. V. 1 8 6 1 , X X I I I . Studiu. Compară basmul «Făt-frumos» cu un basm polonez.

24. F 1 o r o v , P . Descrierea bisericii şi parohie i d in sa tu l Cor-

neşti , j u d e ţ u l L ă p u ş n a . [Români ] . K . E . V. 1874, V I I , X I ; 1 8 7 6 ,

X I I I , X I V . Obiceiuri de Crăciun, Anul Nou, naştere şi înmormântare. 25. F e o d o r o v, M. Descr ierea bisericii şi parohie i din s a t u l

Zadunaevca , j u d e ţ u l Ce ta tea Albă. [Bulgari] . K. E . V. 1876, X X I ,

789 ; X X I I , 859. Vieaţa religioasă. Obiceiuri de Crăciun şi Anul nou.

26. F e o d o r o v, M. Boalele obişnui te în satele d in Basa rab ia

şi lecuirea lor. K. E . V. 1 8 7 7 , I X > 3&2-Arată boalele mai obişnuite ce bântuie în satul Zadunaevca, judeţul Cetatea Albă.

Plantele medicinale, zilele când se culeg ; descântece şi practice băbeşti. 27. G a 1 i n , A n d r e i . Gura Roşie , sat în j ude ţu l Ce ta tea A l b ă .

K . E . V . 1873 , X I V , 554. «în satul Roşia locuiesc 477 Moldoveni şi 449 Ucrainieni. Alte naţiuni nu există»

(p. 557). Arată numai vieaţa religioasă. 28. G a n i ţ c h i , M. Răi leanca , sa t în j ude ţu l Ce ta tea Albă .

K. E . V. 1879, ' X I I I , 497. Vieaţa religioasă. Superstiţii şi credinţe. «Toţi locuitorii amestecă în vorbirea lor

ucrainieană şi cuvinte moldoveneşti rezultând un amestec de graiu ucrainiano-moldo-venesc» (p. 500).

29. G a u s c . h i , I . Cântece moldoveneş t i . B. O. V. i860, X L I I I . Retipărite (1862) şi la Z a ş c i u c, I, 496-497.

30. G 1 i j i n s c h i, A l . P a r o h i a sa tu lu i I sacova din j u d e ţ u l

Orhei . K. E- V. 1878, XII, 489. Obiceiurile la horă (dansurile vechi moldoveneşti şi pă­

trunderea la sate a dansurilor de salon). Obiceiurile la naştere, nuntă şi înmormântare.

K . E. V. 1 8 8 1 , I , 1 3 . Obiceiurile de Crăciun şi Anul nou. O colindă cu text în ruseşte :

«Cresc doi meri înfloriţi, La vârfuri împreunaţi, La rădăcină depărtaţi».

Cântec de stea (text în ruseşte) şi Irozii (text în ruseşte). Obiceiurile Moldovenilor la sărbători : Sf. prooroc Ieremia ( 1 Maiu), Sf. mucenic Chirică ( 1 5 Iulie), Maria Mag-dalena ( 22 Iulie), Pintilie călătorul ( 2 7 Iulie). Sânzienele sau Sf. Ion de vară ( 2 9 Au­gust). Arhanghelul Mihail şi Gavriil (6 Septembrie), Sf. mucenică Varvara (4 Decem­vrie), Sf. Gheorghe ( 2 3 Aprilie), Joile Rusaliilor, Rusaliile, etc.

3 1 . G r e b e n c e a, N . C. Poveş t i moldoveneş t i a d u n a t e din sa tu l C o m r a t şi împre jur imi . 1892.

Culegătorul, originar din Comrat, e cunoscut ca etnograf şi folklorist. Informaţia aparţine lui P. D. Draganov. Culegerile lui Grebencea nu le-am putut descoperi în uicio bibliotecă publică sau particulară din Chişinău. L>e sigur că se păstrează şi astăzi în ma­nuscris, în biblioteca lui Draganov sau altă bibliotecă din Rusia.

32. G r e b e n c e a , N . C. Cântece religioase de să rbă tor i , urăr i şi colinde în gra iul Moldovenilor din Basarab ia . S. P . B . 1887. [Ma­nuscris] .

33. G r e b e n c e a , N . C. Legende moldoveneş t i . 1893. 34. H a j d e u , A l . Cântecele popu la re româneş t i . Telescop,

1833, X I V , 8. 35. H a j d e u , A l . Cântecele popu la re ale Moldovenilor, pr iv i te

din p u n c t de vedere istoric. Telescop, 1833, X I V , 8. 36. H a j d e u, A l . Legenda despre Petr iceicu Voevod, s t ăpâ -

ni torul Moldovei. Molva, 1843. 37. H a j d e u , A l . Cântecele istorice ale Moldovei. Vestnic Evrop î ,

1830.

38. H a j d e u , A l . Legenda voevodulu i Moldovei Duca . Moscova,

1834-39. H a j d e u , A l . Credinţele Moldovenilor despre zmeii sbu-

ră tor i . J u r n a l Min. Nar . Prosv . , Tom. X X I , t d . V I I . 40. H . C. Schi ţe a supra obiceiurilor şi r i tur i lor Moldovenilor.

B . O. V. 1861 , V I - V I I . Studiază : locuinţa, vieaţa în familie, hrana, vieaţa populară, cârciuma sau clubul

satului («derevenskii club»), petreceri la iarmaroc, adălmaşul, etc. 4 1 . I a ţ i m i r s c h i, A. I . H a i d u c i ba sa r aben i în p r ima ju ­

m ă t a t e a secolului X I X . E . O. 1892. O monografie excelentă asu; ra haiducilor vestiţi în vremea lor : Cârjaliu, Tobultoc,

Voron şi alţii. 42. I a ţ i m i r s c h i , A. I . Poves t i r i şi legende româneş t i despre

P e t r u cel Mare. Is toriceschii Vestnic 1903, V. Primirea lui Petru cel Mare la Iaşi. Ospăţul delà curtea lui D. Cantemir (după

I. Neculce) şi legende despre călugărirea lui Petru cel Mare, împreună cu fiica sa Maria, în mănăstirile moldoveneşti Neamţul şi un schit de maici din apropierea Neamţului.

43. J u s i n e n c o , I a c o b . Cimişlia, t â r g în j u d e ţ u l T igh ina . [Român i ] . K. E . V. 1874 , V, 190.

Vieaţa religioasă. Obiceiuri la naştere, nuntă şi înmormântare. Superstiţii. însem­nări scurte.

44. L a ş c o v , F . Pa roh ia bisericii Sf. Mihail d in s a tu l Chiper-ceni, j ude ţu l Orhei . [Român i ] .

K. E. V. 1 8 7 1 , XX, 4 8 2 . Vieaţa familiară. Hrana, băutura, îmbrăcămintea. K. E. V. 1 8 7 3 , II, 5 9 . Obiceiuri la înălţarea bisericilor. Pregătirea pentru împăr­

tăşanie. Rugăciunile de casă. Posturile. Rugăciuni pentru bolnavi, pentru muncile agri­cole şi pentru pomenirea celor morţi.

K. E. V. 1 8 7 3 , III, 1 1 3 . Superstiţii şi credinţe. Tunetul şi Sf. Ilie. Descântece. Strigoi. Rusalii, etc.

45. L e v i ţ e h i , A. F i r ea şi obiceiurile Bulgari lor ce t răiesc în coloniile d in Basa rab ia . Z. O. O. I . D . i860, t o m . IV.

Obiceiul de a călători la Ierusalim pentru închinare la locurile sfinte. Obiceiuri de Sf. Gheorghe (curban). Sărbătoarea meseriaşilor. Alegerea unui sfânt protector al familiei în timpul cununiei. Obiceiul de a arde tămâie şi de a aprinde lumânări la mormintele celor morţi. Ziua babelor. Obiceiurile la nuntă. Colinde. Paparudele. Cucii.

46. M ă l a i , C. Pa roh i a sa tu lu i Cioc-Maidan, j u d e ţ u l T igh ina . [Bulgari] . K . E . V . 1 8 7 5 , X X , 7 3 4 ; X X I I , 830.

Obiceiuri, credinţe şi superstiţii de Crăciun, Anul nou, Paşti, Sf. Gheorghe (curban). Drăgaica. Rusaliile. Paparudele, etc. Obiceiuri la naştere, nuntă şi înmormântare.

47. M a t f i e v i c i , H . Descriere is tor ico-s ta t is t ică a bisericii şi parohiei sa tu lu i Ba t â r , j ude ţu l Tighina . [Român i ] . K . E . V. 1 8 7 3 , X X I I , 8 2 4 ; 1 8 7 4 , I I , 67.

Vieaţa religioasă. Superstiţii şi credinţe. Obiceiuri la Anul nou. Rusaliile. Obiceiuri la naştere, nuntă, înmormântare. Vârcolacii. Sf- Ilie, etc.

47. M a r t î n o v s c h i , B . Trăsă tu r i l e firii Moldovenilor. E t n o -graficeschii Sbornic , t o m . V. S . -P . -B. 1865 .

48. M a t e e v i c i, Al. Mot ive religioase în credinţe le şi obice iu­rile Moldovenilor din Basa rab ia . T r u d î Bessarabscago Ţercovnago Istorico-arheologhicescago Obşces tva 1 9 1 1 , vol . VI , p . 40 şi K . E . V. 1 9 1 1 , I X , X I I I , X I V .

Sărbătorile păgâne : zilele săptămânii, Joile de după Paşti până la Rusalii, Rusa­liile, Sf. Proroc Ieremia («Irmindel»), Sf. Pricopie, Sf. Chirică şi Julita, Sf. Ilie, Foca, Maria Magdalena, Pintilie Călătorul, Marina. Credinţe despre lumea cealaltă. Credinţe despre moarte şi obiceiuri la înmormântare.

49. M a t e e v i c i , Al. Boce tu l la Moldoveni . K . E . V. 1 9 1 1 , X X X V I I I , X X X I X , X L , X L I .

Studiu şi texte în româneşte şi ruseşte. 50. M a t e e v i c i, A l . Sch i ţă asupra t radi ţ i i lor religioase la

Moldoveni . K. E . V. 1 9 1 2 , X I I — X I I I , X X I I — X X I I I . Sărbătorile şi obiceiurile la Moldoveni. Calendarul popular. Astronomia

populară.

5 1 . M a t e e v i e i , A l . Sărbă tor i l e Moldovenilor delà Paş t i p â n ă la Rusal i i . K. E . V. 1 9 1 3 , X V I — X V I I , X V I I I , X X .

Studiu şi texte. Tratează despre următoarele sărbători : Pastile, vopsitul ouălor (legende), încondeierea (modele, denumirea lor); coptul cozonacilor; scrânciobul; pu­terea lecuitoare a mâncărilor delà Paşti. «Ziua învierii» (text în româneşte şi ru­seşte), «îngerul a alergat» (idem). «Azi îi învierea» (idem). Săptămâna luminată (după Paşti), Rusaliile, Izvorul tămăduirii, Pastile Blajinilor (Rohmanii). Sf. Gheorghe (le­gende, mana vacilor, strigoii). Focul viu. Strânsul buruienilor de leac spre Sf. Gheorghe. Marcul boilor ( 2 5 Aprilie). Armindel (Sf. proroc Ieremia). Sf. loan. înălţarea Dom­nului, Duminica Mare.

52. M a t e e v i c i, A l . Sărbă tor i le mar i şi mici la Moldoveni (cont inuare) . (Schi ţă a supra t radi ţ i i lor religioase la Moldoveni) . K. E . V. 1 9 1 5 , X L V I I .

Anul nou (texte în româneşte şi ruseşte : două pluguşoare). Superstiţii şi credinţe de Anul nou. Urare cu semănatul (texte în româneşte şi ruseşte). Ajunul şi ziua de Bobotează. Chiraleisa (text în româneşte şi ruseşte), etc.

53. M o ş c o v, V. A. Poveşt i le Găgăuţ i lor din Basa rab ia . Isvest i ia Obsces tva Is tor ic . Etnograf , i Arheolog, pr i Cazansc. Univers i te t , 1895.

54. M o ş c o v, V. A. Găgăuzii d in jud . Tighina . î n s e m n ă r i e t ­nografice şi ma te r ia le . Moscova, 1900. *

55 . M o ş c o v, V. A. Găgăuzi i din jud . Tighina . Moscova 1900-1903. E . O., cărţ i le : 44, 48, 49, 5 1 , 54, 55 .

Cu fotografii.

56. M o ş c o v, V. A. Graiul Găgăuzilor din Basa rab ia . Obraz ţ î na rodno i l i t e r a tu r i t iu r sk ih p iemen. Izdan ie Impera to r sco i Aca­demii N a u c . T o m X . 1904.

Texte adunate şi traduse. Cuprinde : poveşti, povestiri şi legende religioase şi mi­tologice ; anecdote, ghicitori, proverbe şi zicători, frânturi de limbă, cântece, etc. (Texte în graiul Găgăuzilor şi traducere în ruseşte).

57. M u z î c e s c u , A. F . Naş t e r ea şi pr imi i anii ai copilăriei la Bulgari i d in Rus ia . Slavi ianscaia Izves t i ia , 1903, I I I ; 1904, IV .

58. N a c c o, O 1 g a. Poveş t i şi povest i r i d in v i a ţ a Basarabie i . Odessa, 1900.

59. N e m ţ a n , G h. Câ teva informaţ i i despre biserica şi pa roh ia sa tu lu i Cicur-Mingir, j ude ţu l Tighina . K. E . V. 1874 , X V , 554.

Vieaţa religioasă. Obiceiuri de Crăciun, Anul nou, Paşti, la naştere, nuntă şi înmor­mântare. Superstiţii şi credinţe.

60. N e s t o r o v s c h i, P . A. Ruşini i (Ucrainienii) d in Basa­rabia . Sch i ţ ă is torico-etnografică. Varşovia , 1905.

Vorbeşte despre Răilenii din judeţul Hotin. în cap. III, consacrat limbii, arată apropierea cu graiul Ucrainienilor şi obiceiurile locale.

6 1 . O r a n s c h i , M. Descr ierea sa tu lu i Ciorăşti , j ude ţu l Lă -puşna . K . E . V. 1878, I I , 3 1 .

Obiceiuri la naştere şi înmormântare. Credinţe (Sâmbăta lupului, Sâmbăta ursului). Superstiţii la Anul nou.

62. P i r g o v , I . Mater ia le p e n t r u e tnograf ia Bulgari lor . Z. O. O. I . D . 1889, t o m . 1 5 .

îmbrăcămintea bărbaţilor şi femeilor. Obiceiuri Ia horă. Cântece de joc (texte). Obiceiuri la nuntă, cântecul ritual când se îmbracă mireasa pentru cununie, cântece de lume (de petrecere) şi cântece de vitejie.

63. P o d o b a, T. F . Ha iducu l basa rabean Tobu l toc ( î n t â m ­plare d in v i ea ţ a Basarabie i ) . Chişinău, 1909. 34 p .

Povesteşte vieaţa de haiduc a lui Tobultoc după diferite tradiţii. 64. P o p e s c u , G r . S a t u l Frăs ineş t i , j u d e ţ u l Lăpuşna . K. E . V.

1874, X X , 764. Vieaţa religioasă. Obiceiuri de Crăciun şi Anul nou. însemnări scurte. 65. R o m a n c i u c, G. Ştir i is tor ico-stat is t ice a sup ra sa tu lu i

Pr igorodca, j ude ţu l Ho t in . [Ucrainieni] . K. E . V. 1892, X I V , 3 1 5 ; XV, 326.

Vieaţa familiară şi religioasă. Obiceiuri de Paşti, Sf. Gheorghe, Sf. Ilie, Sf. Nichita, etc. Sărbătorile Crăciunului, Anul nou (malanca), Bobotează, Cele 12 Vineri, Sf. Para-schiva.

66. R o m a n c i u c, G. Descriere scur tă a sa tu lu i t D a n c ă u ţ i , j ude ţu l Ho t in . [Ucrainieni) . K. E . V. 1889, X V I I I , 724.

Obiceiuri de sărbători şi superstiţii. însemnări scurte. 67. S i r c o v ( S î r c u ) , P o l . Obiceiurile şi cântecele religioase

de Crăciun şi Anul nou la Moldovenii din Basa rab ia . K. E . V. 1 8 7 4 , V, 2 0 7 ; X I V , 535-

Obiceiuri, superstiţii, colinde la Crăciun şi Anul nou (texte) în comparaţie cu ale Bulgarilor şi Ucrainienilor.

68. S t a d n i ţ c h i , A c . Originea obiceiului de a ghici în a junul Sf. Andre i (30 Noembrie) . K. E . V. 1889, X X I I I , 1021 .

69. S t o i c o v, H . S t a r e a mora lă şi religioasă a coloniştilor Bulgar i d in Basa rab ia delà colonizarea lor p â n ă as tăz i . K. E . V. 1 9 1 1 , I — I I I .

Obiceiuri de Anul nou, Bobotează, Ziua babelor (18 Ianuarie). Carnavalul («cuchir» ; se serbează în prima luni din postul mare («mascaradnîm dnem»). Blagoveşteniile, Sâm­băta lui Lazăr, Joia Mare, Sf. Gheorghe (curban), Paparudele (cu texte), Joile de după Paşti, Rusaliile, Sf. loan («Enev deni» 24 Iunie), Sf. Andrei, Crăciunul, colinde (texte). Descântece. Obiceiuri la naştere, nuntă şi înmormântare. «Sborî» (întrunirea mai multor sate cu preoţii şi cu procesiuni la biserică în ziua de Sf. Nicolae (9 Mai).

70. S v i n i n , P . Descrierea oblast ie i Basarabie i la anul 1 8 1 6 . Z. O. O. I . D . 1867. Tom. V I .

Un capitol se ocupă cu «Obiceiurile şi starea morală a Moldovenilor». 7 1 . Ş c e g l o v , D. Legendă apocrifă despre «Visul Maicii D o m ­

nului». K. E . V. 1879 , I , 1. Studii asupra acestei legende aşa cum se întâlneşte la Moldoveni şi Ucrainieni. 72 . Ş c e g l o v , D. Vrăj i tor i şi vră j i . K. E . V. 1 8 8 1 , XV, 6 1 9 . Studiu după materialul de superstiţii şi credinţe cules delà Moldoveni şi Ucrainieni

şi publicat în K. E. V.

7 3 . Ş c e g l o v , D . Credinţele poporu lu i despre sfinţi. K. E. V.

1881 , X I X . Studiu după materialul de credinţe şi superstiţii publicat în K.E.V., numerele

anterioare. Tratează despre Sf. Ilie, Sf. loan Botezătorul, Sf. Vasile, Sf. loan Cupală, Sf. Paraschiva, Sf. Gheorghe, Foca, Trifon, Casian, etc.

74. Ş c e g 1 o v , D . Despre semne. K. E. V. 1882, X V , 790.

Studiu după materialul de superstiţii publicat în K. E. V., numerele anterioare : semne referitoare la o întâlnire bună sau rea, când ţi se bate piciorul, graiul păsă­rilor, ţiuitul urechilor, visurile, trosnetul din vreun colţ al casei, pocnetul vreascurilor de pe foc, semne referitoare la zile bune şi rele, arătări din cer, etc.

75 . Ş c e g l o v , D. N o t i ţ e a sup ra câ to rva obiceiuri delà înmor­

m â n t a r e . K. E. V. 1883, I I I , 8 1 . Studiu. Muzica de coarde la înmormântare şi aruncarea banilor în mormintele celor

pe care îi îngroapă. 76 . Ş c e g l o v , D . Obiceiuri şi r i tu r i obse rva te la î n m o r m â n t a r e

în l egă tu ră cu credinţe le despre lumea cealal tă . K. E. V. 1883, X V I I I . Studiu după material folkloric adunat delà Români şi Ruşi. 7 7 . Ş c e g 1 o v , D. Credinţele poporu lu i despre Sf. m u c e n i ţ ă

Pa rasch iva , n u m i t ă Sf. Vineri . K. E. V. 1883, X X I I , 7 7 3 . Studiu după material folkloric adunat delà Români şi Ruşi. 78. Ş c e g l o v , D. Credinţele popu la re referi toare la boli . K. E. V.

1885, X I , 2 7 2 ; X I I I , 304. Studiu după material folkloric adunat delà Românf şi Ruşi. 79 . Ş c e g l o v , D. Rusal i i le . K. E. V. 1884, X I V , 472 . Studiu, în parte după materialul folkloric publicat în K. E. V., numerele ante­

rioare. 80 T a n s c h i i, I . Cântece moldoveneş t i de dragos te . B . O. V.

i860, X L I I I . Cinci din ele au fost reproduse şi la Z a ş c i u c, I, p. 496-7. 8 1 . T î n c o v , M. Sa tu l F e r a p o n t e e v c a , j u d e ţ u l T igh ina . [Ucrai-

nieni] . K. E. V. 1 8 7 3 , X I I I , 5 1 1 . Obiceiuri şi credinţe de Crăciun şi Anul nou. 82. Ţ e p o r d e i, I . S a t u l Abac lâd jaba , j ud . Tighina . K . E. V.

1873 , X V I , 603. Români 600, Ucrainieni 1 1 8 şi Ţigani 14. Obiceiuri, credinţe şi superstiţii la

Crăciun, Anul nou, naştere, nuntă şi înmormântare. 83. V a l u t a , F . Sa tu l Măcăreş t i , j ude ţu l L ă p u ş n a . [Român i ] .

K. E. V. 1 8 7 5 , I V , 1 7 5 . Credinţe şi superstiţii la Anul nou, naştere, nuntă şi înmormântare. .84 V a r z o p o v , F . Cuchirul , petrecere popu la ră în s ă p t ă m â n a

brânzei («masleniţa»). K. E. V. 1877, I X , 186. Descrierea obiceiului (un fel de carnaval ce se obişnuieşte în satele bulgăreşti din

Sudul B asarabiei). 85. V a r z o p o v , G h. Sa tu l Selioglo, j ude ţu l Ceta tea Albă .

[Bulgari] . K . E . V . 1873 , X I V , 554.

Vieaţa religioasă, superstiţii, credinţe. Curbanul. 86. V a z a r u , V. Obiceiuri şi r i tu r i . î n s e m n ă r i din v iea ţa s ă t e ­

nilor din Gordineşt i , j ude ţu l H o t i n . K. E. V. 1909, X I I I - X I V , 6 0 1 . înmormântarea Rusaliilor în timp de secetă (descrierea obiceiului). 87. V 1 a s i a, A. Căinări , s a t în j ude ţu l Tighina . [Români ] .K.E .V.

1878, V, 193 . Obiceiuri la nuntă şi înmormântare. însemnări scurte. 88. Z a v o i c i n s c h i, V. Sa tu l Eencău ţ i , j ude ţu l Hot in . [U-

crainieni şi Ruşi ] . K. E. V. 1 8 8 0 , XV, 6 4 0 . Starea religioasă şi superstiţiile, vieaţa familiară, îmbră­

cămintea femeilor şi bărbaţilor. K. E. V. 1 8 8 0 , XXIII, 1 0 5 4 . Obiceiurile la naştere, botez, nuntă şi înmormântare. K . E . V . 1 8 8 0 , XXIV, 1 1 2 2 . Obiceiurile speciale şi petrecerile locale ale Lencău-

ţenilor. 89. Z a ş c i u c, A. Mater ia le p e n t r u geografia şi s t a t i s t i ca Rusiei ,

a d u n a t e de ofiţerul de s t a t major — . Oblas t i a Basarabiei . S . -P . -B . 1862.

Moldovenii. Firea şi obiceiurile. însemnări istorice. Locuinţa, curtea, casa, portul, hrana.

Obiceiuri. Vieaţa familiară, naşterea, botezul, nunta (conăcărie : texte în ruseşte şi româneşte), pocloanele la mireasă şi la mire (idem), iertăciunea (idem), înmormân­tarea.

Obiceiurile de Crăciun şi întâmpinarea Anului nou. Superstiţii, cântece, ghicitori, proverbe, etc.

Cântece : a) Cântece haiduceşti i. «Ştefan cel Mare şi mama sa» (după V. Alecsandri) ; 2 .

«Trandafirul» (baladă populară) ; 3. «Codreanu» (text românesc şi rusesc). b) Cântece de dragoste, cu text românesc şi în traducere. în notă arată că

reproduce un cântec după Criterschi, care 1-a publicat în traducere polonă în «Wspomnienie Odessy Jedyssani i Budzac», Tom. III.

c) Cântece de leagăn (texte în ruseşte). Proverbe şi zicători (texte în româneşte şi ruseşte). Bulgarii. Vieaţa familiară. Naşterea, nunta, înmormântarea şi pomenirea morţilor,

ziua babelor, curbanul, etc. 90. Z a ş c i u c, A. E tnogra f i a oblast iei Basarabie i . Z. O. O. I . D .

1863, 4 9 1 . 9 1 . Z o g r o f s c h i , G. Câteva obiceiuri şi c redinţe nereligioase

la Bulgari i d in Basa rab ia . K . E. V. 1869, I I I — I V , 103.

92. C â t e v a cuv in te a sup ra cauzei sărbă tor i r i i celor op t joi d e d u p ă P a ş t i de că t re Moldovenii d in Basa rab ia . K. E. V. 1904, I X , 1 3 2 .

Fără indicaţie de autor. Studiu şi îndemn către preoţi de a deprinde pe săteni să nu mai serbeze joile de după Paşti.

93. O r i g i n e a şi î n s e m n ă t a t e a câ to rva obiceiuri de Paş t i . K .

E. V. 1888, X , 3 . Fără indicaţie de autor. Studiu asupra obiceiurilor de Paşti la Ruşi, Ucrainieni

şi Români.

94. P r o g r a m p e n t r u colecţ ionarea mate r ia lu lu i de supers t i ţ i i c red in ţe din Sudu l Rusiei . K. E . V. 1884, V I , 230.

Fără indicaţie de autor. Chestionar folkloric.

PETRE V. ŞTEFĂNTJCĂ

BIBLIOGRAFIA FOLKLORULUI ROMÂNESC PE ANII 1933 — 1934

F a ţ ă de bibliografia pe anii 1931—-32 pub l i ca t ă în A n u a r u l I I , a m mai in t rodus u rmă toa re l e inova ţ i i : o l is tă a periodicelor despoia te şi u n sup l iment cupr inzând art icole referi toare la ani i t r ecu ţ i (care ne-au scăpa t din vedere sau n u ne -au fost accesibile). î n ce pr iveş te clasifi­carea mate r ia lu lu i a m a d ă u g a t u n nou capitol , de s t i na t «Monografiilor să teş t i şi regionale care cupr ind şi ma te r i a l e tnograf ic şi folkloric».

Din revistele care n ' a u fost cupr inse nici de d a t a aceas ta în b i ­bliografia noas t ră şi pe care le-am înş i ra t — î m p r e u n ă cu mot ive le care ne -au obl igat la acest lucru — în A n u a r u l I (p. 242) şi I I (p. 229), se cuvine să a t r a g e m a ten ţ i a cercetă tor i lor a sup ra mate r ia lu lu i b o g a t ce se găseşte în paginile Izvor asului, c â t şi în acelea ale Calendarului Izvoraşului.

Normele şi semnele au r ă m a s cele ale bibliografiei anilor 1 9 3 1 — 3 2 . Cea mai m a r e p a r t e din revistele româneş t i a u fost despo ia te de

d-nii Th . Mihăilescu, l icenţ ia t în l i tere şi Sep t imiu F,. Mar t in , s t u d e n t în l i tere .

1. F O L K L O R I Ş Î I

1. B o g d a n - D u i c ă , G. î n c ă u n folklorist s axo- român [ l o a n Carol Schuller] . Anuaru l Arhivei de Folklor I I , 217—220 .

2. B o g d a n - D u i c ă , G h e o r g h e . U n folklore-ist u i t a t . Gând R o m â n e s c I I (1934), 24—28.

Dimitrie Cioflec, profesor la Şcoala primară din Braşov. A cules şi publicat poezii populare în anii 1857—1858.

3. G e r o t a, G. Odobescu folklorist. Convorbir i L i t e ra re L X V I I

(1934) , 7 4 7 — 7 5 1 -4. L u p a ş , O c t a v i a n . Mircea Vasile S tănescu (1841—1888) .

Rev i s t a I n s t i t u t u l u i Social Bana t -Cr i şana I (1933) . No. 1, p . 1 0 — 1 7 . «Activitatea folklorică» : poveşti publicate la Timişoara în i860 : «Pros'a popo­

rala» , etc.

5. M u ş 1 e a, I o n . E lena Sevas tos . Necrolog. Dacoroman ia V I I ( 1 0 3 1 — 1 9 3 3 ) , 6 6 1 — 6 6 3 .

6. P o p e s c u - T e l e g a , A l . Ovid Densus ianu . Craiova 1934. R a m u r i . 8° 277 p , 1 f. Lei 70.

«Directive nouă în filologie şi folklor» (p. 5 3 — 1 1 5 ) .

7. R u s u, I . i v i u. P e n t r u culegătorul de cântece Alexandru Voevidca [mor t la 6 Iun ie 1 9 3 1 ] . J u n i m e a l i t e r a r ă X X I I (1933), I9I—I95-

II. DESPRE CULEGEREA FOLKLORULUI. CHESTIONARE

8. A m z ă r , D u m i t r u C r i s t i a n . Adunăr i le de lume m u l t ă la sate . î n d r u m ă r i p e n t r u cercetări de sociologie românească . F a m i l i a l (1934), No . 7, p. 5 5 — 6 4 .

9. A m z ă r , D u m i t r u C r i s t i a n . Cercetarea vieţi i noas t re săteşt i . Ţ a r a Bârsei VI (1934), 1 2 2 — 1 2 4 .

10. B e r n e a, E r n e s t . E tnogra f ia franceză. Arh iva Socială X I (1933), 299—301 .

Activitatea etnografică la Paris în trecut şi astăzi. Cursuri şi muzee. î i . C h e l c e a , I o n . Repr iv i re a supra înfiinţării şi desvol tăr i i

Arhivei delà Muzeul E tnograf ic din Cluj. Culegătorul I (1933), 3—7. 1 2 . C h e s t i o n a r şi î n d r u m ă r i p r iv i toare la culegerea obiceiu­

rilor de Crăciun şi Anul nou . Culegătorul I (1933), 8 — 1 9 . 13 . N a n u, A 1. D. Despre colecţ ionarea poeziei popula re . Rolul

şcoalei. L T niversul, 3 Iulie 1933 . 14. N [e t o 1 i c z k a] , D. Câ teva rezul ta te ob ţ i nu t e p r in ches­

t ionare în e tnograf ia ge rmană . Culegătorul I (1933), 94. 1 5 . M u ş i e a , I o n . R a p o r t a n u a l (1932) [despre ac t iv i t a t ea Ar­

hivei de folklor a Academiei R o m â n e ] . Anuaru l Arhivei de Folklor I I , 247—248.

III. DOMENIU. PRINCIPII. METODA. BIBLIOGRAFIE

16. B i b l i o g r a f i a folklorului românesc pe anii 1 9 3 1 — 1 9 3 2 . A n u a r u l Arhivei de Folklor I I , 229—246.

17 . B i b l i o g r a f i a lucrăr i lor cu carac te r folkloric şi etnografic publ ica te de Academia R o m â n ă (1877—IQ29). A n u a r u l Arhivei de Fol­klor I I , 2 2 1 — 2 2 7 .

18. B i b l i o g r a f i a publ icaţ i i lor (1929 şi 1930). Folklor şi e t ­nografie. D a c o r o m a n i a V I I ( 1 9 3 1 — 1 9 3 3 ) , 521— 525.

19 . C e r c e t ă r i l i t e r a r e . Pub l i ca t e de N. Cartojan. I . Buc . 1934 . M. O., I m p r . Na ţ i ona l ă . 8° 1 7 2 p .

«Bibliografia publicaţiilor privitoare la cultura românească veche. Lucrată de

studenţii Seminarului de Istoria literaturii române vechi sub conducerea d-lui docent N. Georgescu-Tistu — 1931 şi 1932. II. Folklor. Etnografie. Poezie poporană» (p. 127— 130). «Legende» (p. 144—146).

20. C h e l c e a , I o n . l i t e r a t u r a monografică a sa te lor noas t re şi problemele în l egă tu ră cu s tud iu l sa tu lu i românesc . Momen te p r in ­cipale. (Din publ icaţ i i le revistei «Satul şi Şcoala» No. 7) [ E x t r a s din Sa tu l şi Şcoala I I I (1933), 40—45, 84—87, 1 2 8 — 1 3 2 , 263—266]. Cluj 1934. «Ardealul». 8° 26 p .

2 1 . G o r o v e i , A r t u r. No ţ iun i de folklor. Buc . [1933] . «Cartea Românească» . 8° 74 p .

Rec. Arhivele Olteniei XII (1933), 298—299 (C. D. Fort[unescu]). 22. H e r s e n i, T r a i a n . Cercetarea monograf ică a sa tu lu i Mă­

gur i [jud. Cluj] . G â n d R o m â n e s c I I (1934), 455—457 . 23. H e r s e n i , T r ă i a u . Ş t i in ţa na ţ iuni i . Revis ta Funda ţ i i l o r

Regale I (1934), N o . 12 , p . 592—602. 24. H e r s e n i, T r a i a n. Teoria monografiei sociologice. Cu u n

s t u d i u i n t r o d u c t i v : Sociologia monografică, ş t i in ţă a real i tă ţ i i sociale de D. Guşti. ( Ins t i tu tu l Social R o m â n . Bibl ioteca de sociologie, et ică şi polit ică. Sei ia A . — 1) . Buc . 1934. E d i t . I n s t i t u tu lu i Social R o m â n . 8° 166 p . Dei 80.

Rec. Gând Românesc II (1934), 357—361 (Oscar Jianu) ; Revista Fundaţiilor Regale I ( I934). No. 8, p. 419—428 (Constantin Noica) ; Boabe de Grâu V (1934), 101 — 102 [Emanoil Bucuţa].

25. I o r d a n , A l e x a n d r u . Bibliografia scrierilor lui Odobescu. Convorbir i l i t e r a r e D X V I I (1934), 7 5 2 — 7 6 3 .

IX. Folklor (p. 761).

26. S t a li 1, H . H . Tehn ica monografiei sociologice. ( Ins t i tu tu l Social R o m â n . Bibl ioteca de sociologie, e t ică şi pol i t ică. Ser ia A.— 2). Buc . 1934 . E d i t . I n s t i t u t u l u i Social R o m â n . 8° 183 p . Dei 80.

Rec. Gând Românesc II (1934), 45§—459 (Oscar Jianu) ; Revista Fundaţiilor Re­gale I (1934), No. 8, p. 419—428 (Constantin Noica) ; Boabe de Grâu V (1934), 101—102 [Emanoil Bucuţa].

27. S t a h 1, H e n r i H . D ' h a b i t a t h u m a i n e t les formes de la vie sociale. Arh iva Socială X I I (1934), 196—200.

IV. MONOGRAFII SĂTEŞTI SAU REGIONALE CUPRINZÂND ŞI FOLKLOR

28. C h e l c e a , I o n . Boteni i Muscelului . B o a b e de G r â u V (1934),

32—39-Cu 10 ilustraţiuni în text. 29. C h e 1 c e a, I o n . D i n t r ' o cerce tare : U n sa t din Câmpia Ar­

dealu lu i : Dujerdiu-Someş. Socie ta tea de Mâine X (1933), 5—6. 30. C o s m a, V a s i l e . Cinci sa te din Ardea l . Cluj 1933 . T ip .

Na ţ iona lă . 8° 199 p .

Corneşti, Topa-Mică, Berindu, Sâncraiul-Ahnaşului, Mihăieşti, toate din jud. Cluj. «Moravurile şi obiceiurile» (p. 37—41). Strigături, anecdote, colinde, descântece, bocete (p. 1 7 7 — 1 9 5 ) . Cu 33 ilustraţiuni în text.

31. D a v i d o i u , I o n I l i e . Şesul în t re Olt şi Că lmăţu iu l teleor-m ă n e a n . S tud iu etnograf ic-antropogeograf ic şi cu un cad ru fizic. Anuaru l Societăţ i i s tudenţ i lor în geografie «Soveja» V I (1934), 9—28.

«Forma şi structura satului. Elementele satului. Populaţia. Hrana. Haina. încăl­ţămintea. Portul femeiesc. Locuinţa. Cultura. Căsătoria».

32. D e r m e r, I . şi l o a n M a r i n . M a r a m u r e ş u l românesc . S tud iu de geografie (cu 85 figuri în t ex t , 1 h a r t ă colorată , 5 d i a g r a m e şi 2 schi ţe) . Buc. [1934] . «Cartea Românească» . 8° 195 p . Lei 98.

Tipul, ocupaţia, portul, aşezările ţăranului român (p. 57—64). 33. H a r e a, V. Români i de pes te Nis t ru . (Cunoşt inţe Folosi­

toare . Seria C. N o . 14). Buc . 1934. «Cartea Românească». 8° 32 p . Lei 8.

«Portul, obiceiurile, cântecele. Gospodăria, casa şi iiiterioriul ei» (p. 18—24). 34. I a n c u, N i c. I . Monografia comunei Buneş t i din jud . Argeş.

Pi teş t i 1934. Tip . «Transilvania». 8° 98 p . , 1 f. «Calendarul babelor, descântece, credinţe şi obiceiuri (naştere, nuntă, moarte şi

sărbători)» (p. 30—43). 35. I o r g u l e s c u , G e o r g e I ) . Monografia comune i Cerna d in

jude ţu l Tulcea. Bră i la 1934. «Dunărea». 8° 68 p . , 1 f. «Folclorul. Cântece, superstiţii, şezători, jocuri, ş. a.» (p. 63—68). 36. M ă r ă s c u, T o m a D. Monografia comunei Sudrigiu jud .

Bihor. Beiuş 1934. Tip . «Doina». 8° 64 p . Legende şi povestiri din bătrâni (p. 7—9) ; traiul, locuinţa, ocupaţia şi portul

(P- 34—4 1) ; obiceiuri, colinde, chiuituri (p. 55—60).

37. M a r c h i ş, V a 1 e r i a V. Feleacul . Schi ţă monografică. Cluj 1934. E d i t . Rev . «Satul şi Şcoala». 8° 85 p . [ E x t r a s din Sa tu l şi Şcoala H I (1934)]-

«Trecutul legendar şi istoric» [al satului] (p. 9—10). «Locuinţa sătenilor, ocu­paţiile, traiul, portul» (49—60). Obiceiuri la botez, nuntă, înmormântare (p. 73—79).

38. M o r a r i u, T i b e r i u. Sa tu l lui Coşbuc [Hordou , jud . N ă -săud] . E x t r a s d in revis ta «Gazeta I lus t ra tă» N o . I I — 1 2 / 1 9 3 4 . Cluj [1934]. T ip . N a ţ i o n a l ă . 8° 1 5 p .

Casa, portul, obiceiurile, stâna, etc. 39. P o p e s c u, D. Monografia sa tu lu i D ă r m ă n e ş t i j ude ţu l P ra ­

hova. Ploeşt i 1934. Librăr ia Na ţ iona lă . 8° 64 p . Lei 20. «Traiul, locuinţa, ocupaţiile şi portul (p. 21—25) ; obiceiuri şi credinţe în legătură

cu sărbătorile creştineşti (p. 51—55) ; descântece, cântece, ghicitori» (p. 56—64). 40. P o p e s c u, S e b a s t i a n şi S t a n D r ă g h i c i . Mono­

grafia i l u s t r a t ă a corn. Suha ia -Te leo rman — cu împre jur imi le . T.-Mă­gurele 1934. Tip . «Florian Moncea». 8° 48 p .

Cu 12 ilustraţiuni în text. «Limbă, port, obiceiuri, superstiţii» (p. 23—27). 4 1 . P r i e , O c t a v i a n. U n sat românesc din Ardeal în s t r ă -

vechile sale întocmiri i obiceiuri [Sacada te , j u d . Sibiu] . Cluj 1 9 3 3 . «Ardealul». 8° 125 p . Lei 60.

Port, obiceiuri la botez, nuntă, moarte, superstiţii, etc. 42. S t a h 1, H e n r i H . U n sa t din T r a n s i l v a n i a : Drăguşu l .

Boabe de G r â u I V (1933), 1 4 7 — 1 5 4 . 43. S t e i n, O 1 1 o F . In f luen ţe de civilizaţie ru ra lă în ţ i n u t u l

Sibiului. S ib iu 1933 . Tip . Kraff t e t Drotleff. 8° 94 p . Aşezări, case, port, artă, populară. Cu 29 ilustraţiuni. Rec. Siebenbiirgische Vierteljahrsschrift 5 7 ( 1 9 3 3 ) , 6 6 — 6 7 (Karl Kurt Klein). 44. T a n o v i c e a n u , G h . I . Tâ rgu l H o r e z u cu sate le Bârzo ten i

şi Olari (Vâlcea). S t u d i u monograf ic . Anua ru l Societăţ i i s tuden ţ i lo r în geografie «Soveja» I (1933) , 20—35.

«Locuinţe şi aşezări. Portul. Ocupaţii. Obiceiuri. Credinţe». 45. T e o d o r e s c u , V o i c u . Monografia comunei Opăr i ţ i j u ­

de ţu l P r a h o v a . 1582— 1933. Vălenii de Mun te 1 9 3 3 . Tip . «Dat ina R o ­mânească». 8° 56 p . Lei 25.

«Legende şi povestiri din bătrâni (p. 9 — 1 1 ) ; traiul sătenilor, locuinţa, ocupaţia, portul» (p. 4 0 — 4 2 ) .

46. Ţ u r c a n u , I l i e . Monografia sa tu lu i N ă p ă d e n i [jud. Bă l ţ i ] . Bă l ţ i 1933 . T ip . Ş. Milgrom. 8° 3 f., 70 p . Lei 20.

«Ocupaţiile locuitorilor (p. 3 1 — 3 7 ) ; ţesăturile şi portul ( 3 7 — 4 0 ) ; obiceiuri la nunţi botez şi anul nou (p. 5 4 — 5 5 ) ; descântece» (p. 5 6 — 5 8 ) .

47. V i ş a n, I l i e . J u d e ţ u l R ă d ă u ţ i în imagin i . Le d é p a r t e m e n t de R ă d ă u ţ i en images . Bucureş t i 1934 . E d . Marvan . 8° 24 p . t e x t , 77 t a b .

Tipuri. Porturi. Ocupaţii. Aşezări.

V. OBICEIURI ŞI CREDINŢE LA SĂRBĂTORI, NAŞTERE, NUNTĂ ŞI ÎNMORMÂNTARE. OBICEIURI SOCIALE ŞI JURIDICE

48. B e r n e a, E r n e s t . Botezul în s a tu l Cornova—• înce rca re de in t e rp re t a re sociologică. Ţ a r a Bârsei V I (1934), 229—239, 357—368.

49. B 1 à g ă i 1 ă, I o n . Tâ rgu l de fete de pe Găina. Universu l , No. 197 din 22 Iul ie 1933, p . 7.

50. B o g d a n - D u i c ă, [ G h e o r g h e ] . Muguri i de Paş t i . U n i ­versul , N o . 103 d in 16 Aprilie 1933.

5 1 . B o g r e a , V. Scrisoare d e l à — . A n a l e l e Dobrogei X V (1934) , 1 7 0 — 1 7 1 .

Note despre «Pastile Blajinilor» şi «Ailerui». 52. C a n d r e a, I . A u r e l . Cut remure le în c red in ţa poporu lu i .

Universul , N o . 93 din 5 April ie 1934. 53. C a r a m a n , P e t r u . Dat ine le româneş t i în l imba f ranceză.

Contr ibuţ ie cri t ică a s u p r a folklorului r omân în s t r ă i n ă t a t e . Buc. 1 9 3 4 . T i p . C. Lăzăreseu . 8° 1 1 0 p .

Se ocupă în special de M. Vulpescu, Les coutumes roumaines périodiques. Paris 1927. 54. C a r u s s y , A l e x a n d r u . U m b r e l e în c red in ţa popu la ră .

Convorbir i L i t e ra re L X V I I (1934), 353—358. 55. C h e 1 c e a, I o n . Obiceiuri , c red in ţe , colinde din sa tu l Mada ,

j u d . H u n i e d o a r a . Culegătorul I (1933), 20—38. «Cerbul (Turca). Credinţele în legătură cu ielele şi strigoii. Credinţă în legătură

cu meşteşugul căutatului din fluer». 56. C h i ţ u, l o a n şi T e r m e n t u , A l e x . Obiceiuri de Cră­

c iun d in c o m u n a Breaza de sus , j u d e ţ u l P r a h o v a . Culegătorul I (1933), 65—76.

57. D i n u, G h . Obiceiuri p r imi t i ve în Vrancea . Diminea ţa , 25 Decemvr ie 1934.

Vălăritul. Priveghiul. 58. D r ă g a n u , N . Cuvin te şi obiceiuri . A n u a r u l Arhivei de Fo lk -

lor I I , x — 1 9 . 59. F 1 a c h s, A. R u m ă n i s c h e Hochze i t s - u n d To tengebràuche .

Berlin 1899. Rec. Păt-Frumos VIII (1933), 27—29 (Leon Ţopa). 60. G e o r g e s c u , Z e n o b i a M. Monografia corn. Celaru jud .

R o m a n a ţ i . Credinţe şi obiceiuri . Zorile R o m a n a ţ u l u i V I I I (1934), 20.

61. G o r a ş, I . V. Obiceiuri specifice Tg. Briceni . V ia ţ a Basa­rabiei I I I (1934), 283—288.

«Obiceiuri la naşteri, căsătorii şi înmormântări. Obiceiuri la sărbători şi zile în­semnate» .

62. H a n d w o r t e r b u c h d e s D e u t s c h e n A b e r g l a u -b e n s. B a n d V. Ber l in-Leipzig 1 9 3 2 — 1 9 3 3 . W a l t e r de Gruy te r .

Rec. Gând Românesc II (1934), 93—94 (Ion Muşlea). 63. H â r n e a, S i m i o n . Dat in i le şi obiceiurile Vrânceni lor de

sărbă tor i le Paşt i lor . Universul , N o . 96 d i n 8 April ie 1934. «Dresul lumânării [mortului]. Vălăritul. Surăţia».

64. H ê 1 m u, I u s t i n a. L a clacă [Şona-Făgăraş ?]. î n v ă ţ ă m â n t u l P r i m a r X (1933), N o . 6, p . 6 — 1 2 .

Şi cântecul «cununii». 65. H e r s e n i, T r a i a n . Observa ţ i i sociologice pr iv i toare la

copiii d in Drăguş . Arh iva Socia lă X I (1933), 51-—93. 66. I o n i c ă , I o n I . O n u n t ă în h o t a r u l b r ă n e a n pe la 1850.

D o r a D ' I s t r i a . Ţ a r a Bârsei V (1933), 3 3 — 3 ° -Traducerea scrisorii III din Dora D'Istria : L,es femmes en Orient, vol. I, cu o

Introducere şi note. 67. M i h a i 1, A 1 e x. F . î n clinica stelelor. D iminea ţa , 25 Dec. 1934-Cum se fabrică stelele de Crăciun, la Bucureşti. 68. M i h a l a c h e , D i m i t r i e I . Calendar is t ică popu la r ă /Go-

leşti i-Badii — Muscel/ . Muscelul N o s t r u V (1933). N o . 5—6, p . 4 6 — 47 ; No . 9 — 1 0 , p . 46—47-

69. M i h ă l c e s c u , I . Obiceiuri de P a ş t i . Ţ a r a Noas t r ă , N o . 567 d in 8 April ie 1934 .

70. M i n e a, I . şi L. T. B o g a. C u m se moş t eneau moşiile în Ţ a r a R o m â n e a s c ă p â n ă la sfârşi tul secolului al X V I - l e a ? Cont r ibu ţ iun i la vechiul d r e p t din Ţ a r a Românească . Vol. I . I a ş i 1933 . «Presa Bună». 8° 198 p .

Rec. Arhivele Olteniei XIII ( 1 9 3 4 ) , 2 2 2 — 2 2 3 (C. D. Fort[unescu]) ; Viaţa Basara­biei III ( 1 9 3 4 ) , 6 1 — 6 2 (C. T.) ; Revista Istorică X X ( 1 9 3 4 ) , 7 1 (N. Iorga).

7 1 . M o l d o v a n u , V a s i l e . D a t i n i şi obiceiuri [de Anul n o u ] . /Cojoena-Cluj/ . Vlăs ta ru l Câmpiei I (1933), 1 4 0 — 1 4 3 .

72 . M o l d o v a n, I o n . Obiceiuri de Crăciun din Comuna Mihai V i t eazu l , j ud . T u r d a . Culegătorul I (1933), 39—54-

7 3 . P o p e s c u , l o a n . Obiceiuri de Crăc iun din Valea Anilor jud . Mehedinţ i . Culegătorul I (1933), 55-—64.

74 . S a c e r d o ţ e a n u , A. Obiceiuri şi c red in ţe /Gura-Nişcovu-l u i — B u z ă u / . Mugur i X I I (1933), N o . 3, p . 3 0 — 3 1 .

7 5 . S a n d u T u d o r. Obiceiuri d in sa tu l meu /Ol tenia ?/. I o n Maiorescu I I I (1933), N o . 7-8, p . 184—188 .

Ajunul Crăciunului — Bobotează. 76 . S t a h 1, H e n r i. H . Sis temul onomast ic d răguşan (Regula «gi-

neririi pe curte») . Arh iva Socială X I I (1934), 83—95. 77 . Ţ i u e r a P r i b e a g u l , P . Monografia Năd lacu lu i . H o t a r u l

I I (1934), No . 1, p . 7 — 9 . Obiceiuri : Naşterea, nunta şi moartea ; jocuri de copii. 78 . L T s c o i u , A n a . Obiceiurile t ine re tu lu i d in c o m u n a Şona

[jud. F ă g ă r a ş ] . î n v ă ţ ă m â n t u l P r i m a r X (1933), N o . 5, p . 9 — 1 7 . Obiceiuri la sărbătorile de iarnă şi primăvara. 79 . W o l f r a m , R i c h a r d . Al tersklassen u n d M à n n e r b û n d e

in R u m ă n i e n . Mi t te i lungen der Anthropologischen Gesellschaft in W i e n L X I V (1934), 1 1 2 — 1 2 8 .

Rec. Gând Românesc II ( 1 9 3 4 ) , 0 0 3 — 6 0 4 [Ion Chelcea).

VI. LITERATURĂ POPULARĂ ÎN GENERAL. STUDII ŞI TEXTE. MONOGRAFII

80. A 1 e c s a n d r i, V. Poezii popula re . Pub l i ca te cu in t roducere , no te şi glosar de G. Giuglea. Buc . [1933] . Ed i t . T ip . R o m â n e U n i t e . 1 6 0 390 p . Lei 60.

8 1 . A n u a r u l A r h i v e i d e F o l k l o r I. Publicat de Ion Muştea. Cluj 1 9 3 2 . «Cartea Românească», 8° 2 f., 2 5 4 p., 7 plan$e.

Rec. Viaţa Basarabiei II ( 1 9 3 3 ) , 1 2 3 — 1 2 5 (P. V. Ştefănucâ) ; Grai şi Suflet VI ( X 9 3 3 — 3 4 ) ' 3 9 9 — 4 ° ° ( O. D[ensusianu\) ; Dacoromania VII ( 1 9 3 1 — 1 9 3 3 ) , 4 3 4 — 4 3 6

(Dimitrie Macrea) ; Adeverul, Nr. 1 5 1 9 6 din 2 2 Iulie 1 9 3 3 (I. Byck). 82. A n u a r u l A r h i v e i d e F o l k l o r a l A c a d e m i e i

R o m â n e I I . Pub l i ca t de Ion Muşlea. Bucureş t i 1933 . M. O. I m p r . Na ţ iona lă . 8° 250 p .

Rec. Gând Românesc II ( 1 9 3 4 ) , 1 6 8 — 1 6 9 (G. Giuglea) ; Ţara Bârsei VI ( 1 9 3 4 ) , 3 7 3 —

3 7 4 (Sever Pop) ; Convorbiri Literare LXVII ( 1 9 3 4 ) , 3 4 ^ — 3 4 9 (Henri H. Stahl) ; Ade-verul, Nr. 1 5 4 2 8 din 2 8 Aprilie 1 9 3 4 (Al. Graur).

83. B o ş c a , E m i l A l . Poezi i popora le din g r a n i ţ a Năsăudu lu i . Culese d e — . (Biblioteca popora l ă a Asociaţ iuni i «Astra» Nr . 208). S ib iu 1933. T ip . «Dacia Tra iană». 1 6 0 38 p . Dei 5.

Balade, doine, strigături; «la cunună». 84. B r e a z u, I o n . Ju le s Michelet şi folklorul românesc . Anua ru l

Arhivei de Folklor I I , 1 8 1 — 1 9 3 . 85. C a r a c o s t e a, D. Folc lor şi l i t e ra tu ră . Cele Trei Crişuri

X V (1934). 1 0 5 — 1 0 7 . 86. C u l e g ă t o r u l . Bu le t inu l arhivei etnografico-folklorice al

Muzeului E tnograf ic d in Cluj. I (1933), Nr . 1. Rec. Convorbiri Literare LXVII ( 1 9 3 4 ) , 3 4 6 — 3 4 9 (Henri H. Stahl) ; Siebenbiirgische

Vierteljahrsschrift 5 7 ( 1 9 3 3 ) , 2 2 9 — 2 3 1 (Luise Netoliczka).

87. D e n s u s i a n u , O v. F lor i lège des c h a n t s popula i res rouma ins . T r a d u i t p a r M-lle M. Holban. Pa r i s 1934. Dibr. E . Droz. Bucares t . Dibr. P . Suru . 8° X X I , 120 p . F r . 1 2 .

88. D i a c o n u, I o n . Folk lor din Rîmnicu l - să ra t I . Focşani 1933 . T i p . «Cultura». 8° X D I V , 80 p . Dei 120.

89. D i a c o n u, N i c o l a e. Poezia popu la ră românească . Ade-veru l L i te ra r şi Art is t ic X I I I (1934) , N o . 733 , p . 6.

Generalităţi şi câteva observaţii asupra creaţiei populare. 90. D i m a, A l . I svorul folkloric al poeziei religioase a lui I o n

P i l lâ t . Gând Românesc I I (1934), 501—508. 9 1 . G h i b u , O n i s i f o r . Cont r ibuţ i i la istoria poeziei noas t re ,

popu la re şi cu l te . (Academia R o m â n ă . Memoriile Secţ iunii L i te ra re . Seria I I I , Tom. V I L Mem. I ) . Buc . 1934. T ip . S t a tu lu i 8° 36 p .

Descrie şi comentează cartea «Cântece câmpeneşti cu glasuri rumâneşti», apărută în 1 7 6 8 .

92. I r o a i e, P e t r u . Ce rnău ţu l folkloric. E x t r a s d in F ă t - F r u m o s [ V I I I şi I X (1934)] . Ce rnău ţ i 1934 . T i p . «Glasul Bucovinei». 8° 29 p . Lei 1 5 .

Snoave, poveşti, cântece şi chiuituri culese în suburbea Roşa-Cernăuţi şi Horecea Mănăstirii.

93. K â n t o r L a j o s. M a g y a r o k a r omân népkôl tésze tben ( — Ungur i i în poezia p o p u l a r ă românească ) . Erdé ly i Muzeum X X X V I I I (1933) . 46—64.

9 4 . M u ş l e a , I o n. Cercetări folklorice în Ţara Oraşului. Anuarul Arhivei de Folklor I, 1 1 7 2 3 7 .

Rec. Revista Critică VII ( 1 9 3 3 ) , 1 1 6 — 1 1 9 (G. Pascu). 95. N i ţ u, M a r i n D. Cântece ol teneşt i . Cu u n s tud iu a s u p r a

l i teratur i i poporane . Craiova 1933. E d i t u r a revistei «Vorbe Bune». T ip . «Victoria». 1 6 0 64 p . Eei 10.

Trei balade, restul doire (cele mai multe din jud. Vâlcea). 96. N o v a c o v i c i u , E m i l i a n. Folklor b ă n ă ţ e a n . P a r t e a I I I .

A d u n a t de —. O r a v i ţ a 1933 . T i p . Iosif K a d e n . 8° 64 p . Eei 30. 97. O r t i z , R a m i r o. Cara t t e r i folcloristici rumeno-bulgar i e

rumeno-polacchi . II giornale di poli t ica e di l e t t e r a t u r a I X (1933), 366—379 .

98. R u f f i n i, M a r i o . L e ba tag l i e di Solferino e Custoza 1866 nei can t i popolar i romeni . Milano [1933] . Tip . Combi . 28 p .

99. S a d o v e a n u , M i h a i l . Poezia popu la ră . Cele Trei Cri-şuri X V (1934), 1 0 4 — 1 0 5 .

100. Ş a n d r u, D. E n q ê t e s l inguis t iques du l abora to i re de p h o ­né t ique expér imenta le de la Facu l t é des Le t t r e s de Buca res t I [Nispo-r en i -Lăpuşna şi Cornova-Orhei ] . Bul le t in Linguis t ique I (1933), 89— 107 ; I I . P a y s des Motzi . I I (1934), 201—237 .

Cântece, snoave, superstiţii, jocuri de copii, colinde, etc. Rec. Viaţa Basarabiei II ( 1 9 3 3 ) , 4 1 3 [P. Ştefănucă). 1 0 1 . Ş a n d r u , D. şi F . B r î n z e u. P r i n t r e ciobanii d in J i na

[ jud. Sibiu]* I I . Grai şi Suflet V I (1933—34) , 1 9 3 — 2 4 7 . 102. Ş t e f ă n u c ă , P . V. Folklor d in j u d e ţ u l Lăpuşna . Anuaru l

Arhivei de Folk lor I I , 89—180. Notă. Revista Istorică Română IV ( 1 9 3 4 ) , 4 2 6 (D. Şandru) ; Gând Românesc II

( 1 9 3 4 ) , L 6 9 ( G - Giuglea) ; Ţara Bârsei VI ( 1 9 3 4 ) , 3 7 4 (Sever Pop). 1 0 3 . T e c u l e s c u , H o r i a. Pe Murăş şi pe Târnave. Flori înrourate. Doine

şi strigături. Sighişoara 1 9 2 9 . Tip. Miron Neagu. 8° 2 0 7 p. Rec. Siebenbiirgische Vierteljahrsschrift LVI ( 1 9 3 3 ) , 3 7 1 — 3 7 4 (Friedrich Czikeli).

104. T e c u l e s c u , H . O a m e n i şi locur i din T â r n a v a Mare . E x t r a s din «Anuarul Liceului Principele Nicolae din Sighişoara» pe ani i 1929/30 — 1 9 3 2 / 3 3 . Sighişoara 1933. T i p . Miron Neagu . 8°

Port, obiceiuri, poezie populară (p. 3 5 0 — 3 6 8 ) .

VII. B A L A D E

105. C a r a c o s t e a , D. Ba lada p o p o r a n ă română . Curs [lito­graf ia t ] ţ i n u t în anu l 1 9 3 2 — 1 9 3 3 . [Bucureş t i ] , f. a. Li to . Cons tan ţa Dumi t rescu . 8° 781 p .

106. C a r a m a n , P . Consideraţ i i cri t ice a s u p r a genezei şi răspîn-dirii ba lade i Meşterului Manole în Balcani . Bule t inu l I n s t i t u tu lu i de Filologie R o m â n ă «Alexandru Phil ippide» I (1934), 62—102.

107. C a r a m a n , P e t r u . Cont r ibuţ ie la cronologizarea şi ge­neza baladei popu la re la R o m â n i . P a r t e a I . Cronologizarea, Cluj 1932 ; P a r t e a I I : Geneza, Bucureş t i 1933. ( E x t r a s din «Anuarul Arhivei de Folklor» I şi I E .

Rec. Revista Istorică Română III (1933), 443—444 (P. P. P[anaitescu] ; Arhiva din Iaşi XCI (1934), 81—84 (Valentin Gr. Chelaru).

108. D a n , P a v e l . Ba lade haiduceş t i . Ciclul Novăeeş t i lor . Blajul I (1934). 9 5 — 1 0 5 .

109. F i l i m o n , A u r e l . F a t a de r o m â n c â n d îşi p ierde oile. Progres şi Cul tu ră I I (1934), N o . 6, p . 25—28.

1 1 0 . G a s t e r , M o s e s . R o u m a n i a n bal lads a n d slavonie epic poe t ry . Slavonic Review 12 (1933—34) , 1 6 7 — 1 8 0 .

Notă. Zeitschrift fiir Volkskunde IV (1932), 279 (F. B[olte]). 1 1 1 . I o n e s c u - N i ş c o v , T r a i a n . U n episod din v r e m e a lui

Vasile L u p u în poezia popu la ră malo-rusă . Revis ta I s to r ică X I X (1933), 39—44-

1 1 2 . O p r i n c a , l o a n . Ba ladă popu la ră . Blajul I (1934), 5 3 1 . Fără indicaţia locului culegerii. 1 1 3 . P e t r e s c u - C a t a n e , Ş t e f a n . î n c ă u n cîntec despre

desas t ru l lui Malcoci-oglu /Catanele-Dol j / . Revis ta I s to r ică X X (1934), 3 8 4 - 3 8 5 -

1 1 4 . P a l a m a r u , N i c o l a i. Folklor basa rabean . Cuget Mol­dovenesc I I (1933), N o . 7—8, p . 12 ; N o . 9, p . 8 ; I I I (1934), N o . 1—2, p. 13 ; N o . 5—6, p . 4 ; No. 7 — 8 , p . 8 ; No. 9—10 , p . 12 .

Cântece şi balade. 1 1 5 . Ş t e f ă n u c ă , P . Cântecu lui Văleanu [Sa tu -Nou , jud -Ce ta t ea

Albă] . V i a ţ a Basarabie i I I I (1934), 244—246. 1 1 6 . Ş t e f ă n u c ă , P e t r e . Folklor din Basa rab ia . V ia ţ a Basa­

rabie i I I I (1934), 1 2 3 . O baladă ucrainiană la Românii din Basarabia. 1 1 7 . B ă l ă ş e l , T e o d o r . Cântec ha iducesc . Arhivele Olteniei

X I I (1933), 280—281. Copiat în 1885 dintr'un caiet al unui elev delà Seminarul din R.-Vâlcea.

VIII. DOINE ŞI STRIGĂTURI

1 1 8 . B o s i c a , I o n . S t r igă tu r i / P a r ţ a — T i m i ş - T o r o n t a l / . Vlăs ta ru l

Câmpiei I (1933)- ^77 > I I ^ 9 3 3 — 3 4 ) . 27. 1 1 9 . B u t u z a, Iz idor S t r igă tu r i la n u n t ă / P â g l i ş a , Dâr ja şi Cubleş—-

Cluj / . Vlăs ta ru l Câmpie i I (1933) . * 7 4 — * 7 5 ; H (*933—34) 24—27. 120. C a p r ă , C o n s t a n t i n . H o r e şi s t r igă tu r i popu la r e din

j ude ţu l Vaslui . Colecţ ionate d e — . Vaslui [1933] . T ip . Al. Onceanu , 8° 18 p .

1 2 1 . C a ţ a n , N i c o l a e . Cântece /Lupşa-Mehedin ţ i / . Revis ta Asoc. î n v . Mehedin ţen i V I I (1934), N o . 1—2, p . 22.

122 . C i o b o t e a , C o n s t . Cântece /Mehed in ţ i ? / . Rev i s t a Asoc. î n v . Mehedinţeni V I (1933), N o . 9—10 , p . 27.

123 . C i o n f i, T r a i a n . Câ teva culegeri folkloristice din co­m u n a Hurezu l -Mare [jud. Sălaj] . Şcoala N o a s t r ă X (1933) , "254—255 .

[5] «Cântece de diagoste. Cântecul mălaiului. Doina lui Vălean». 124. D ă n e ţ , G e o r g e . Cântece /Raco ţ i -Gor j / . Vlăs ta ru l Câm­

piei I (1933), 1 4 6 . 1 2 5 . I s t r ă t e s c u , A l e x a n d r i n a . Lir ica popu la r ă din Argeş .

Grai şi Suflet V I (1933—34) , 1—40. 126. L u p u - M o r a r i u , O c t a v i a . S t r igă tu r i /Comăneş t i -

Suceava/ . F ă t - F n i m o s V I I I (1933), 35 . 127 . M u r g a n , C o s t . S t . S t r igă tu r i şi cântece popu la re /Ca-

menca-Băl ţ i / . Rev i s t a Asoc. î n v . Mehedinţeni V I (1933), N o . 5 — 6 , P- 44—45-

128. N a n u, I ) . Al. Poezia mil i tăriei şi a Crăciunului de pe va lea Argeşului . S tud iu estet ic de folklor inedi t . P i teş t i 1933 . T ip . «Artist ica». 8 U 63 p . Lei 1 5 .

Rec. Arhiva Socială XII (1934), 156—157 [Dumitru Cristian Amzăr) ; Grai şi Su­flet VJ (1933—34), 396—397 (A. Istrătescu).

129 . N a n u l , D . A l . Poezie popu la r ă de miliţie. Via ţa R o -mînească X X V (T933) N o . 6—9, p . 4 2 7 — 4 5 5 .

Texte — mai ales din Argeş, în general din judeţele muntene — şi comentarii. 130. L u p e a n u - M e l i n , A l e x a n d r u . De pe Secaş. Strigături şi cântece

din popor. Date la tipar de —. Blaj 1927. Tip. Seminarului. 16 0 62 p. Rec. Dacoromania VII (1931—33), 419—420 (Ion Muşlea). 1 3 1 . P o p a , V i c t o r . Poezii popora le şi chiui tur i d in Ţara Ol ­

tu lu i . A d u n a t e de —. (Biblioteca popora lă a Asociaţ iuni i «Astra» N o . 201). Sibiu 1933. T ip . «Dacia Tra iană». 1 6 0 48 p .

132 . P o p e s c u, A d r i a n E m. Cântece haiduceş t i /Căzăneşt i -H u n e d o a r a ? / . Rev i s t a Asoc. î n v . Mehedinţeni V I (1933), N o . 2, p . 2 1 ; N o . 7—8, p . 48.

133 . R a c o t z i , G h e o r g h e . Cântece /Popeş t i -Cluj / . Vlăs ta ru l Câmpiei I (1933), 1 7 5 — 1 7 7 1 1 ( i933—34) . 2 1 — 2 4 .

134 . R a c o v e a n u , V i r g i l N . Doine şi s t r igă tur i / I l ovă ţu l -Racova — Mehedinţ i / . Rev i s t a Asoc. î nv . Mehedinţeni VI (1933) , N o . 1, p . 28.

135 . R u n c u, T. l o a n . Chiui tur i /Corpadea-Cluj / . Vlăs ta ru l C â m ­piei I I (1933—34) . 28.

136 . S i m c e l e s c u , M. I . Cântece / P a v ă ţ u şi Husn ic ioa ra / [—Mehedinţi] . Rev i s t a Asoc. î n v . Mehedin ţen i VI (1934), No. 3—4, p . 28-—29.

137 . S o a n e a, M. Doine /Ocna-Sib iu lu i—Sibiu / . Vlăs ta ru l Câmpiei I I (1933—34) . m — 1 1 2 .

138 . S u c i u , M a r i a . Cântece şi s t r igă tur i /Cojocna-Cluj/ . Vlăs ta ru l Câmpiei I (1933) . H 7 — 1 4 9 > T 7 2 — 1 7 3 ; I I (1933—34) , 1 9 — 2 1 , 8 1 — 8 2 .

139. Ş i c l o v a n u , G e o r g e . Cântece /Arunca ta -Clu j / . Vlă­s t a r u l Câmpie i I (1933), 147 .

140. Ţ u r a i, G h. Cântece popu la re / F â n t â n a Domnească-Mehe-din ţ i / . Rev i s t a Asoc. î n v . Mehedin ţen i V I (1933), No . 3—4, p . 38.

IX. COLINDE. FOLKLOR RELIGIOS

1 4 1 . B r e a z u l , G. Colindele, cântecele de s tea , p luguşor , Irozi , capră , sorcovă, e tc . , ca mater ia l de î n v ă ţ ă m â n t . Şcoala şi Via ţa V (1934). 334—338.

142. C a 1 o t e s c u, C o n s t . A. [Două] Cântece de stea /Oltenia/ . I o n Maiorescu I I I (1933), No . 1—2, p . 58—59.

143. C a r a m a n, P . Obrzed ko ledowania u Slowian i u R u m u n ô w , s t u d j u m porownawcze (Prace Komisj i Etnograf ieznej 14) ( = Ri tua lu l colindelor la vSlavi şi la R o m â n i , s t ud iu compara t iv ) . K r a k o w i a 1933. N a k l a d . Polskiej Akademij i Umje tnose i . 8° V I I I , 630 p .

Rec. Revista Istorică Română III (1933), 444 (P- P- P[anaitescu]) ; Grai şi Su­flet VI (1933—34) 392—393 (O. D[ensusianu]) ; Buletinul Inst. de Filologie Română I (1934), 233—238; Arhiva XCI (1934), 187—189 (Valentin Gr. Chelaru) ; Zeitschrift fiir Slavische Philologie XI (1934), 453—45° 0*4 • Bruckner).

144. C i o n f i , T r ă i a n. [Zece] Colinzi din c o m u n a Hurezu l Mare [ jud. Sălaj] . Şcoala N o a s t r ă X (1933), 385—386.

1 4 5 . C o l i n d a calului b u n /Mânăst i rea-I l fov/ . Şcoala şi Via ţa I l fovului I (1933) , No . 2, p . 33—34-

146. G h e o r g h e I . V a s i l e . [Două] Colinde /Ol t ina- Ia lomi ţa / . Mugur i X I I (1933) N o . 1—3, p . 32—33-

147. I l i e s i u , I u s t i n . Flori le dalbe . Colinde a d u n a t e din popor . Cluj [1933] . Tip. As t ra . i 6 ° 32 p . Dei 5.

Culese în Ardeal. 148. O n c i u l , G e o r g e . Colinda. Anal iză—deducţ i i—concluziuni .

Buc . 1934. Tip . «Bucovina». 8° 55 p . 149. P o p a - D i s e a n u , G. Dimba românească în vicleimul se-

cuesc. Graiul R o m â n e s c V I I (1933), 27-—31, 38. 150. P o p o v i c i , V a s i l e I . Cântece (colinde) de Crăciun.. . .

d in jud . D â m b o v i ţ a şi I a lomi ţ a culese de —. Bucureş t i 1934. Lei 40. 1 5 1 . S u c i u, M a r i a . Colinzi /Cojocna-Cluj/ . Vlăs ta ru l Câmpiei

I I (1933—34) . 78—80. 152 . V i c l e i m u l . Joc sfânt , cules din popor , cu întregir i şi lă­

mur i r i de p u n e r e în scenă de V i c t o r I o n P o p a . Cu aşezarea pe muzică a melodii lor popula re (semne b izan t ine şi apusene) de G. Breazu. Cu u n desen de coper tă în culori de Lena Cons tan te . (Cartea Sa tu lu i 7) . Buc . 1934 . F u n d a ţ i a Cult. Regală «Principele Carol». 8° 1 5 1 p . , 2 f. Lei 30.

X. POVEŞTI. SNOAVE. LEGENDE. TRADIŢII

1 5 3 . A n c a , V. D a n i i . Zâna-pădur i i /Sumurduc-Clu j / . Vlăs taru l Câmpiei I I (1933—34) , 7 5 — 7 7 -

154. A p a c h i ţ e i T e o d o r . Ştefîn ceai Mari şî Mănăs t i rea P u t n a . F ă t - F r u m o s I X (1934), 25—26.

1 5 5 . C a n t e m i r , T r ă i a n. Folklor i s t ro român . F ă t - F r u m o s

I X (1934). 24, 136 . Gospodaru carie av porc verit. De uomu carie piseia buletu lu mul'ara. 156. C o j o c n e a n u , M a r i a . Cei doi f ra ţ i (poveste) /Cojocna-

Cluj/ . Vlăs ta ru l Câmpiei I (1933), 1 4 3 — 1 4 5 , 1 7 8 — 1 8 1 . 1 5 7 . C o s t i n, L u c i a n . L i te ia r i sche Ausbl icke . Deu t sche Aus-

gabe . Caransebeş 1933 . Selbs t -Ver lag des Verfassers. 8° 40 p . Lei 25 . «Aus der rumănischen Volkskunde» (Ûbersetzungen von Lucian Costin). 4 poveşti

şi 4 legende (p. 28—40). 158 . C r e a n g ă , I o n . Poveş t i . Pub l i ca t e cu no te şi u n voca­

bu la r de cuv in t e de G. Pascu. Buc. [1933]- E d i t . T ip . R o m â n e U n i t e 1 6 0 349 p . Lei 50.

159 . G a s t e r , M. Poves tea celor t re i pr ie teni . S tud iu de folklor. ( î n «Omagiu d-lui Dr . Ad. S te rn cu ocazia celei de a 80-a aniver­sa re a naş ter i i sale». Vol. I I din «Sinai», A n u a r de s tudi i judaice) . Buc . 1929. T ip . «Tiparni ţa». 8°, p . 48—53.

Rec. Dacoromania VII (1931—1933), 4 2 0 (Ion Muşlea). 160. H î r n e a , S i m i o n . Polojăni i d in bă t r în i . Povest i r i , le­

gende, snoave şi hazur i culese de —. (Biblioteca popu la ră Comoara Vrancei Nr . 9—10) . Focşan i [1933] . T ip . «Cartea Pu tne i» . 1 6 0 64 p . Lei 1 5 .

1 6 1 . I r o a i e , P e t r u . Poves t e c 'un fecior de î m p ă r a t /Mitocul-Adânca te i — Dorohoi / . F ă t - F r u m o s V I I I (1933), 24—27, 49—52.

162 . L u p a ş, I . Răscoala ţă ran i lo r din Trans i lvan ia la 1784 (Bi­blioteca I s to r ică «Astra» I I ) . Cluj 1934 . Tip. As t ra . 8° 228 p . Lei 70 .

«Cum trăeşte amintirea lui Hori a şi a tovarăşilor săi în sufletul Moţilor» (p. 189— 202). Tradiţii şi despre Avram Iancu.

163 . M o l d o v a n u, V. N ă d a v . Poves .e p o p o r a n ă din Cojocna l—Cluj] . Vlăs ta ru l Câmpiei I I (1933—34), 29—40, 68—74, 1 0 3 — I I I .

164. M o 1 d o v a n u, V a s i 1 e (V. M. Delureanu) . Credinţe-su-pers t i ţ i i /Cojocna-Cluj / . Vlăs ta ru l Câmpiei I (1933), 1 5 8 — 1 6 1 ; I I ( 1 9 3 3 — 34). 5—8, 5 3 — 5 5 , 90—95 ; I U (1934), 3—6.

«Duhurile casei. Dumnezeu şi Sfântul Petru. Zâne, iele sau milostive. Lîrieşii». 165. M o r a r i u , L e c a . De-ale Cirebirilor I I I . T e x t e is t ro-ro-

m â n e din Je iăn . F ă t - F r u m o s V I I I (1933), 9 — 1 1 , 44—48, 1 0 5 — 1 0 8 . 4 poveşti şi snoave. 166. M o r a r i u, V i c t o r i a . A—fost o d a t ă ... [4] Povest i b u -

covinene. Culese de —. (Biblioteca «Făt-Frumos» N o . 3). Suceava 1933 . Tip. Glasul Bucovinei , Cernăuţ i . 1 6 0 30 p . Lei 5.

167 . M u ş 1 e a, I o n . Var iante le româneş t i ale snoave i despre fe­meia necredincioasă (Der Schwank v o m al ten H i ldeb rand ) . Anuaru l Arhivei de Folklor I I , 1 9 5 — 2 1 6 .

168. P e t r e s c u , V. S t u d i u a supra banu lu i Mărăc ine şi a originii poe tu lu i Pierre Ronsa rd . Craiova [1934]. Tip . «Biru in ţa» . 8° 27 p . Lei 20.

Tradiţii despre comuna Coşovenii-de-Jos, jud. Dolj. 169. S c h u 11 e r u s, A d o l f . Verzeichnis der rumănischen Mărclien und Măr-

chenvarianten. Nach dem System der Mărchentypen Antti Aarnes zusammengestellt von —. Helsinki 1928. Academia Scientiaruin Fennica. 8° 99, 6. 9 p. (Folklore Fellows Communications, Nr. 78—89).

Rec. Dacoromania VII (1931—1933), 421—423 (Ion Muşlea). 170 . Ş i c l o v a n u , G h . Credinţe-superst i ţ i i / Iu r iu l de Câmpie —•

Cluj/ . Vlăs ta ru l Câmpiei I (1933), 1 3 6 — 1 3 8 . Marţolea. 1 7 1 . S u c i u, M a r i a . Da t in i şi obiceiuri /Cojocna-Cluj/ . Vlăs ta ru l

Câmpiei I (1933). * 5 7 — ^ «Cele trei focuri. Arminglfenii. Baba Dochia». 1 7 2 . S u c i u, M a r i a . Credinţe-supers t i ţ i i /Cojocna-Cluj/ Vlăs­

t a r u l Câmpiei I (1933), 138-—140. «Marţolea. Balaurii. Srueii. Orbitul păsărilor». 1 7 3 . Ţ i m i r a ş , N i c o l a e . l o a n Creangă d u p ă d o c u m e n t e vechi ,

însemnăr i şi măr tu r i i inedi te . Cu numeroase reproducer i de autografe , p o r t r e t e şi vederi . Bucureş t i [1933] . E d i t u r a «Bucovina». 8° 335 p . Lei 90.

«Poveştile» (p. 310—314). XI. MAGIE. MEDICINĂ POPULARĂ. DESCÂNTECE

1 7 4 . B o s i c a , I o n . Descântece / P a r ţ a — T i m i ş Toron ta l / . Vlăs ta ru l Câmpiei I (1933). 1 8 1 — 1 8 2 ; I I ( i 933—34) . 43-

1 7 5 . C i o n f i , T r ă i a n. Al te culegeri folkloristice d in corn. H u ­rezul Mare [jud. Sălaj] . Şcoala N o a s t r ă X I (1934), 25—26.

Două descântece. 1 7 6 . C o s m a, L a z ă r. D o u ă descântece /Treznea/[-Sălaj ?]. Şcoala

N o a s t r ă X I (1934), 26. 1 7 7 . D e n s u s i a n u , O v . L i m b a descîntecelor I I I . Grai şi Suflet

v i (1933—34) . 7 5 — 1 6 2 . 1 7 9 . S u c i u , M a r i a . Descân tece /Cojocna-Cluj/ . Vlăs ta ru l Câm­

piei I (1933). 1 5 0 ; I I (1933—34) . 4 1 — 4 3 -180. V a s i 1 i u, A l . Descîntece din Moldova. Grai şi Suflet V I

(1933—34) . 248—305.

XII. ARTĂ POPULARĂ. PORT. MUZEE

1 8 1 . A r b o r e , P . V i r g i l . Milcovia v ă z u t ă de un călă tor s t r ă i n în anu l 1856 (cu 17 s t a m p e reproduse în t e x t ) . Focşani 1934. T i p . «Cartea Pu tne i» . 8° 35 p . Lei 25.

Port, obiceiuri. 182. B u c u ţ ă , E m a n o i l . Muzeul secuesc [din Sfân tu l -Gheorghe] .

Boabe de Grâu V (1934), 504—506. 183 . B u c u ţ ă , E m a n o i l . O u ă de Paş t i . Boabe de Grâu I V

(1933), 248—250. 184. C a p r ă , C o n s t a n t i n . Muzeul e tnograf ic «Ştefan cel

Mare» Vaslui. E x t r a s din Anuaru l Şcolii N o r m a l e de băe ţ i Vaslui, p e 1 9 3 1 — 1 9 3 2 . Vas lu i [1933] . T ip . Al. Onceanu . 8° 1 1 p . 6. planşe.

185. C i u r e a , V. Muzeul Făl t iceni lor . D o u ă decenii de m u n c ă 1 9 1 4 — 1 9 3 4 - Fă l t i cen i 1934. T ip . «I. Bendi t» . 8° 137 p . I v ei 50.

Cu 40 ilustraţiuni în text. «Grupa etnografică» (p. 1 1 0 — 1 1 4 ) . 186. C u p a r e n c u , E l e n a . F i ru l de a ţ ă . Boabe de Grâu I V

(1933). 5 7 1 — 5 7 3 -Cu 20 ilustraţiuni. 187. D e m e t r e s e u , M a r i n şi C. S. N i c o l ă e s c u - P l o p -

ş o r. Muzeul regional al Olteniei . Călăuza. Craiova 1933. T ip . Scrisul R o m â n e s c . 1 6 0 77 p . Lei 20.

«Etnografie» (p. 74—76). 188. J ă n e c k e , [ W i l h e l m ] . Casa ţărănească şi casa boierească. Trad, de S.

Bruckner. [Bucureşti] 1932. Ed. Casei Şcoalelor. Rec. Convorbiri Literare LXVI (1933), 92—-94 (Al. T[zigara]-S[amurcaş]. 189. I o r g a , N . I c o a n a românească . D u p ă nişte conferinţe. E x ­

t r a s din «Bulet inul Comisiunii Monumente lor Istorice» X X V I (1933) . Buc. 1934. Tip . «Dat ina Românească» Văleni i-de-Munte. 4 0 22 p .

«Artă popularisată» (p. 13—18) ; «folklore de icoane» (p. 18—22). Reproduse şi în Iorga, N. Vechea artă religioasă la Români. Vălenii-de-Munte 1934. Tip. «Datina Românească». 8° p. 1—58.

190. I o r g a , N . Les a r t s m ineu r s en Rouman ie . I. Icônes. I I . Argenter ie . I I I . Minia tures (207 figures don t 26 p lanches en couleurs) . Bucares t 1934. Ed i t i on de l ' Impr imer i e de l ' E t a t . 52 p .

Rec. Gând Românesc II (1934), 655—656 (C. Marinescu). 191. K r y j a n o w s k y , B. Ukrainskie i rumynskie kilimy. Russky muzej. Et-

nograficeskij otdêl («Chilimurile ucrainiene şi româneşti. Muzeul rus. Secţia etnografică»). Lengingrad 1925.

Rec. Revista Istorică XX (1934), 2 7 4 — 2 7 & (N. Smochină). 192. M o l d o v a n u , V. Ar t ă poporană . Cres tă tur i în lemn. /Co-

j o c n a — C l u j / . Vlăs ta ru l Câmpiei I (1933), 1 6 4 — 1 7 1 . 193 . M o r a r i u, I u l i u . Piuăle şi p iuăr i tu l în Valea Zăgrii. Ar ­

h iva Someşană N o . 17 (1933), 178—200. Cu 3 ilustraţiuni în text.

194. N e t o l i c z k a , L u i se. Aufgaben und Méthode der săchis-schen Volks t rach tenforsehung in Siebenbiirgen. Siebenburgische Viertel-jahrsschr i f t 57 (1933), 96—109.

Cu 1 2 ilustraţiuni. 1 9 5 . N e t o l i c z k a , L u i s e . Die volkskundl iche Abte i lung des

«Astra»-Museums [in SibiiuJ. I n «Siebenbùrgisch-Deutsches Tageb la t t» No . 18026, 18027, d in 1 7 , 18 Mai 1933.

196. N e t o l i c z k a , L u i s e . Wie sah die Burzen lànde r T t a c h t vo r e twa 60 l a h r e u an ? K r o n s t ă d t e r Zei tung, N o . 147 din 5 Iu l i e 1934.

197 . N i c u l e s c u - V a r o n e , G. T. Po r tu l na ţ iona l românesc I . Cu 20 fotografii în t e x t . Buc . 1933. T ip . Seminaru lu i m o n a h a l Cer-nica-Ilfov. 8° 56 p . Lei 20 ; I I . Cu 44 fotografii în t e x t . Buc . 1934. 8° 1 1 6 p . Lei 40.

Rec. Arhivele Olteniei XII (1933), 298—299 (C. D. Fort[unescu]) ; Culegătorul I ( r933)) 9 1 — 9 2 {I- Ch[elcea\) ; Revista Critică VIII (1934), 183 (G. Pascu).

198. O r e n d, M i s c h. K r u g e u n d Teller. S iebenbûrgisch-sâch-sische Tôpferwaren . Mit 122 Abbi ldungen . H e r m a n n s t a d t 1933. Verlag H . Wer ther . 8° 24 p . , 1 planşe .

Rec. Siebenburgische Vierteljahrsschrift LVI (1933), 303—305 {Otto Kellner). 199. P a p a h a g i , T a c h e . Images d ' e thnograph ie roumaine .

T o m e t rois ième. B a n a t * Oltenie. 561 pho tograph ies originales, avec t e x t e français et roumain . Bucureş t i 1934. Socec e t Co. 4 0 294 p . , 1 f. Lei 1000.

Rec. Grai şi Suflet VI (1933—34), 366—367 (O. D[ensusianu]). 200. P e t r a n u , C o r i o l a n . Bisericile de l e m n ale Români lo r

ardeleni în lumina aprecierilor s t ră ine recente .—Die Holzk i rchen der Siebenbiirger R u m ă n e n i m Lich te der neues ten f remdem Wurd igungen . Sibiu 1934. Tip . Krafft u n d Drotleff. 8° 67 p .

201. P e t r a n u , C o r i o l a n . Bisericile noas t re de l e m n din Ardea l în l umina recentelor aprecieri ungare . Gând R o m â n e s c I I (1934), 281-—289.

202. P e t r a n u , C o r i o l a n . Monumentele istorice ale judeţului Bihor. I. Bisericile de lemn. The wooden churches in the country of Bihor (Roumania). Publi­cate de—. Cu 124 table ilustrate. Sibiu 1931. Tip. Krafft und Drotleff. 68 p.

Rec. Revue de Transylvanie I (1934), 4 ° 7 — 4 1 0 {Virgil Vătăşianu). 203. P o p a , A t a 11 a s i e. Biserici vechi de lemn româneşti din Ardeal. Anuarul

Comisiunii Monumentelor Istorice. Secţia pentru Transilvania. 1930—1931. Cluj 1932. Tip. «Cartea Românească», p. 161—314.

Rec. Codrul Cosminului VIII (1933—1934), 507—508 (V. Grecu).

204. S l ă t i n e a n u , B a r b u . Cont r ibu ţ iun i la s tud iu l originei ceramicei româneş t i . Convorbir i L i te ra re L X V I (1933) , 4 1 2 — 4 2 1 , 5 5 1 — 5 5 9 -

205. S u c i u, M a r i a şi M. D e 1 u r e a n u. A r t ă t ex t i l ă /Co-

jocna—Cluj / . Vlăs ta ru l Câmpiei I I (1933—34) , 64—68, 9 5 — 1 0 3 ; I I I

(1934). 9 — 1 2 . 206. Ş t e f ă n u c ă , P e t r e . P e n t r u u n m u z e u etnografic al B a ­

sarabiei . Arhivele Basarabiei V (1934), 296—302. 207. T e u t s c h , I u l i u s . Muzeul săsesc al Ţăr i i Bârsei d in Braşov .

Boabe de Grâu V (1933), 1 3 8 — 1 4 6 . 208. T z i g a r a - S a m u r c a ş , A l . Alter u n d B e d e u t u n g de r

rumăn i schen B a u e r n k u n s t . (Vom L e b e n u n d W i r k e n der R o m a n e n . 2, H . 5) . J e n a 1933 . Gronau . 8° 1 5 p . 6 pl. Mk.—60.

209. T z i g a r a - S a r m u c a ş , A l . Ar ta ţ ă rănească . Comunicare la Rad io . Convorbir i L i te ra re L X V I (1933), 258—270

210. T z i g a r a - S a m u r c a ş , A l . C u m să folosim muzeele . Convorbir i L i t e ra re L X V I (1933), 48—53 .

2 1 1 . T z i g a r a - - S a r m u c a ş , A l . Muzeele în aer liber. Comu­nicare radiofonică d in 29 Iun i e 1933. Convorbir i L i t e ra re L X V I (1933), 878—887.

212 . T z i g a r a - S a m u r c a ş , A l . Peregr inăr i muzeografice. Mu­zeele regionale din Moldova şi din Bucovina . Muzeul B r u c k e n t h a l d i n Sibiu. Convorbir i L i t e ra re L X V I (1933), 948—959.

2 1 3 . T z i g a r a - S a m u r c a ş , A l . Renaş te rea a r te i ţ ă r ăneş t i . Comunicare la Unive r s i t a t ea Radio . Convorbiri L i te ra re L X V I (1933) , 566—574-

XIII. MUZICĂ ŞI CORBOGRAFIE POPULARĂ

214 . B a r t o k , B e l a. Muzica popu la ră şi î n s e m n ă t a t e a ei p e n t r u compozi ţ ia modernă . Rev i s t a Funda ţ i i lo r Regale I (1934), No. 6, p . i n — 1 2 1 .

2 1 5 . B r e a z u l , G. Folk loru l muzical românesc . B o a b e de G r â u v (1934). 5 0 6 — 5 1 0 .

216 . B u l a r d a , I o r d a c h e . Cântece popu la re . Folk lor muzica l din J igăl ia j u d e ţ u l Fălc iu şi Şule tea j ude ţu l T u t o v a cules şi n o t a t de — . Bucureş t i 1934. Colecţia «Edi tur i i Noastre». 8° 74 p . 2 f.

2 1 7 . C â n t e c e l e p o p u l a r e b u l g ă r e ş t i . Grij i şi da to r i i na ţ ionale , care t r ebu ie a v u t e în vedere şi la noi . Cuget Clar VI (1933) , 1 5 5 — 1 5 6 .

218 . C a p s a i i , F l o r i a . D a n s u l popu la r de ca rac te r românesc . I n : «Ministerul Ins t ruc ţ ie i , Cultelor şi Artelor. Direcţ ia Educa ţ i e i P o ­porului . P r o g r a m de lucru p e n t r u ac ţ iunea cul turală». Buc . 1933. 8° P- 9°—93-

219 . C o s t i n , M a x i m i l i a n . Muzica românească . Progres şi Cul tură I I (1934), No . 4, p . 26—29 ; N o . 5, p . 1 2 — 1 7 ; No . 6, p . 1 0 — 1 3 .

220. F i 1 i m o n, A u r e l . Dansur i şi melodii româneş t i în sec. XVI- lea . Progres şi Cul tu ră I I (1934), N o . 3, 1 9 — 2 1 .

221 . H a i a s z t i , E m i l . B a r o k k zene es k u r u c n o t a ( = M u z i c ă ba rocă şi cântece de curu ţ i ) . Szâzadok D X V I I (1933), 546-—610.

Şi despre vechile dansuri româneşti din Ardeal (p. 551). 222. N i c u l e s c u - V a r o n e , G. T . Jocur i le noas t r e na ţ iona le .

Cu 32 fotografii d u p ă t e x t . Buc . 1933. T ip . Seminarulu i monaha l Cer-nica-Ilfov. 8° 58 p .

Rec. Viaţa Basarabiei II (1933), 733—34 (A 1. D a v i d) ; Revista Critică VII (1933), 121 (G. P a s c u) ; Arhivele Olteniei XII (1933), 455—456 (C. D. l ' o r t u a c s c u ) ; Coi vorbiri Literare LXVII (1934), 383—385 ( H e n r i H. S t a l l 1).

223. N i c o l e s c o - V a r o n e , G e o r g e s T. Des danses popu­laires roumaines . Avec 32 pho tograph ies après le t e x t e . Bucares t 1933. Impr imer i e d u Séminaire monaha l Cernica d u dis t r ic t Ilfov. 8° 59 p . Dei 20.

Notă. Revista Istorică Română III (1933), 445—446 (M. Sânzianu). 224. R i e g l e r , E m i l . Cor şi cân tec românesc . Rev i s t a F u n ­

daţ i i lor Regale I (1934), No. 8, p . 362—380. 225. S i m i n e l , I u l i a . Cântecele moldoveneş t i din Basarab ia .

Chiş inău 1933 . M. O. şi I m p r . S t a tu lu i Chişinău. 8° 30 p . Dei 25. 226. S t a h l , H e n r i H . Duciăr i le de folklor ale Societăţ i i Com­

pozitori lor Român i . Convorbir i Diterare L X V I I (1934), 78—82.

XIV. FOLKLOR AL POPOARELOR CONLOCUITOARE, VECINE SAU STRĂINE. FOLKLOR COMPARAT

227. A n t o n i , E r h a r d . Volks tănze aus Siebenbiirgen. Drei Volks tănze aus Deutsch-Weiszki rch . Siebenburgische Vierteljahrsschrift L V I (1933). 334—339-

228. B o n j u g, N . Delà Grecii din sa tu l Regele Fe rd inand , Tulcea. Analele Dobrogei X V (1934), 78—86.

Trei cântece şi locuţiuni, în greceşte şi traducere românească. 229. C e r n e s c u, E u g . Observăr i asupra Hu ţan i lo r . Anuaru l

Societăţ i i s tudenţ i lor în geografie «Soveja» VI (1934), 32—36. Starea culturală. Port. Obiceiuri. 230. C h e l c e a , I o n . Câteva observa ţ iun i e tnograf ice a supra

Rudar i lo r d in Muscel. N a t u r a X X I I I (1934), No . 5, p . 24—29. Cu 6 ilustraţiuni în text. 231 . C i a c h i r , M. Obiceiurile religioase ale Găgăuţ i lor . Via ţa

Basarab ie i I I I (1934), 324—328, 422—424. «Curbanele sau sacrificiile. Obiceiuri la naştere şi botez».

232. D o m o k o s P â l P é t e r . A moldvai magyar sâg . A Csângô-m a g y a r o k m u l t j a és jelene. H a t v a n n y o l c csângô magya r népdal . Mâsodik k i a d â s ( = U n g u r i i din Moldova. T recu tu l şi prezentu l Ciangăilor. 68

cântece popu la re . Ed i ţ i a a doua) . Cluj-Kolozsvâr 1934. «Gloria» k ô n y v n y . 8° 2 f. 267 p .

233. E i t e l , K a r l . Volkslieder aus H e l t a u u n d Almen. Sie-benburgische Viertel jahrsschrif t L V I (1933). 34°—345-

234. I a n c s ô E l e m é r . P rob l ema sa tu lu i unguresc din Ardea l . Boabe de Grâu I V (1933), 1 2 4 — 1 2 8 .

Cu 10 ilustraţiuni privitoare la tipuri de casă, biserici, interioruri şi port. 235. H u s s, R i c h a r d . E i n heidnisch-christ l icher Beschwôrungs-

spruch gegen Gicht aus TJngersdorf. Siebenburgische Viertel jahrsschrif t

57 (1934) . 205—207. 236. H u s z , R i c h a r d . Al t rômische Kinde isp ie le i m heu t igen

Siebenbùrgen . S iebenburgische Viertel jahrsschrif t I ,VI (1933). 3*7—321-

237. K â n t o r L a j o s . Kôlcsônha tâs a m a g y a r és r omân n é p -

kô l t é sze tben ( = Inf luenţe reciproce în t re poezia p o p u l a r ă u n g u r e a s c ă şi românească ) . Az Erdé ly i Mûzeum-Egyesû le t ... t izenegyedik v â n -dorgyulésének E m l é k k ô n y v e . Cluj 1933 . p . 29—38.

238. L u k o G â b o r . Moldvai csângôk k e n d e r m u n k â j a ( = Lu­crarea cânepei la Ciangăii moldoveni) . A Magyar Nemze t i Muzeum Néprajzi T â r â n a k Er tes i tô je X X V I (1934), 9 6 — 1 0 1 .

XV. PĂSTORIT

239. B u r i 1 e a n u, D i m. I ) . şi H . Z. D u m i t r e s c u. P ă s -tor i tu l d in t re Olt şi J i u (S tud iu etnografic). Anuaru l Societăţi i S t u ­denţ i lor în geografie «Soveja» I (1933), P- 6 7 — 7 6 .

240. H e r s e n i , T r ă i a n. S t â n a din m u n ţ i i Făgăraşului . B o a b e

de Grâu V (1934). 336—359-241 . K u b i j o v y c , V l a d i m i r . P ă s t o r i t u l în Maramureş . B u ­

let inul Societăţ i i Regale R o m â n e de Geografie L U I (1934), 2 1 6 — 2 9 3 . 5 planşe, 2 hărţi, un rezumat german. 242. M o r a r i u, T i b e r i u . N o u i c o n t r i b u ţ i u n i la păs to r i tu l e-

vreilor m a r a m u r e ş e n i ( E x t r a s din rev is ta «Stâna» . An. I . No . 9 şi 10) . Sibiu 1934 . T ip . Ves t emean 8° 32 p . , 2 p lanşe . [Cu r e z u m a t g e r m a n ] .

Rec. Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie LIII ( 1 9 3 4 ) , 4 3 2 — 4 3 3

(Mara Popp). 243. P o p , M a r a N . C o n t r i b u ţ i u n i la v i a ţ a pas to ra lă din Argeş

şi Muscel. Origina Ungureni lor . (Cu u n r e z u m a t francez, 6 p lanşe şi 2 hă r ţ i ) . Bule t inu l Societăţ i i Regale R o m â n e de Geografie L I I (1933) . 229—282.

Rec. Revista Istorică Română IV ( 1 9 3 4 ) , 4 2 5 Şandru). 244. P a v l e s c u , E u g e n . S t â n a sa tu lui . Iaş i 1934. Tip. Alexan­

d r u Ţerek . 1 6 0 1 1 9 p . 245. S o m e ş a n , L a u r i a n . La t r a n s h u m a n c e des bergers

t r ansy lva ins d a n s les provinces roumaines . Revue de Transy lvan ie I (1934), 465—476 .

246. S o m e ş a n , L a u r i a n . Viea ţa pas to ra lă în Munţ i i Căli­mării. (Cu u n r e z u m a t ge rman , 2 planşe şi 1 h a r t ă ) . Bulet inul Societăţ i i Regale R o m â n e de Geografie L I I (1933), 283—342.

247. S t o i a n , L I . Păs to r i tu l în R îmnicu l -Săra t . Grai şi Suf le t

VI (1933—34^. 4 1 — 7 4 -

XVI. ADDENDA LA «BIBLIOGRAFIA FOLKLORULUI ROMÂNESC 1 9 3 1 — 1 9 3 2 »

248. B r ă i l o i u , C o n s t a n t i n . Esquisse d ' u n e m é t h o d e de folklore musical (Les archives de la Société des composi teurs roumains) . E x t r a i t de la Revue de Musicologie, no. 40. Par i s [1932] . Libra i r ie F i schbacher 8° 34 p .

249. C h e l c e a , I o n . Căt re in te lectual i i satelor noas t re ! Sa tu l şi Şcoala I I (1932—33) , 1 1 6 — 1 1 8 .

Apel pentru culegerea materialului folkloric. 250. C r ă c i u n , G h e o r g h e N . Monografia comunei Broş ten i

d in jude ţu l Mehedinţ i . Turnu-Seve r in 1932. T ip . Luiza I . Niculescu şi l o a n N . Bojneagu. 8° 82 p .

Cu 15 ilustraţiuni şi 2 schiţe. Aşezările vechi, obiceiuri (p. 21—23). «Legende şi tradiţii (p. 37—40) ; cântece şi doine, cântece de stea şi vicleim, descântece, proverbe-şi zicători, cântecele şi horele naţionale, credinţa şi obiceiurile religioase, superstiţii, port, ocupaţia locuitorilor, industria casnică» (p. 42—71) .

251. C r e a n g a , I o n . Contes populaires de Roumanie. Traduction et notes par Stanciu Stoian et Ode de Chateauvieux Lebel. Paris, Maisonneuve, 1931. XVIII, 249. 8° 30 fr.

Notă. Schweizerisches Archiv fur Volkskunde32 (1932), 184 (E. H[offmann]-K[rayer]. 252. C u c u , G h e o r g h e . Colinde popula re . Culese şi a rmon i ­

za t e de —-. Tipăr i te , cu o p re fa ţă şi biografia compozi to ru lu i s u b în­grijirea P reo tu lu i E u g e n Bărbulescu. Buc. 1932 . T ip . «Cărţilor Bise­riceşti». 1 6 0 32 p . Lei 30.

253. L u ţ a , V a s i l e G h . U n a n u a r p e n t r u s tud iu l cânteculu i p o p o r a n al Germanilor . Rev i s t a Germaniş t i lor R o m â n i I (1932), 1 8 4 — 1 8 9 .

Jahrbuch fur Volksliedforschung... herausgegeben von John Meier. I-1928, II-1930, III-1932.

254. N e t o l i c z k a , L u i s e . Das S iebenbûrgische Volkskunde-m u s e u m in Clu j -Klausenburg (Rumănien) . Mit 4 Abbi ldungen . Son-d e r a b d r u c k aus «Museumskunde», Neue Folge I V [1932}, Hef t 3. p . 1 2 5 — 1 3 3 .

255. P e r e t z, I . Rea l i t ă ţ i juridice. Cursur i la Un ive r s i t a t ea A te ­neului . A n u a r u l Ateneului R o m â n pe 1 9 3 1 . Bucureş t i 1932 . T ip . «Bu­covina», p . 163—208.

Multe obiceiuri juridice în legătură cu nunta românească.

256. P r e d e s c u , L u c i a n . l o a n Creangă . Via ţa şi opera. I — I I . Buc . 1932. E d i t . «Bucovina» I . E . Torou ţ iu . 8° 182 , 1 f . + 2 6 0 p .

«Poveşti şi basme. Procedee technice populare» (Vol. II, p. 64—133).

REVISTELE DESPOIATE

1. Adeverul literar şi artistic 2. Analele Dobrogei 3. Anuarul Arhivei de Folklor 4. Archivum Romanicum 5. Arhiva (Iaşi) 6. Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială 7. Arhivele Basarabiei 8. Arhivele Olteniei 9. Arhiva Someşană

10. Anuarul Societăţii studenţilor în geo­grafie «Soveja»

1 1 . Blajul 12. Boabe de Grâu 13. Buletinul Institutului de Filologie Ro­

mână «Alexandru Philippide» Iaşi 14. Buletinul Soc. Regale Române de Geo­

grafie 15. Bulletin Linguistique 16. Cele Trei Crişuri 17. Codrul Cosminului 18. Convorbiri Literare 19. Cuget Clar 20. Cuget Moldovenesc (Bălţi) 21. Culegătorul — Buletinul Arhivei etno-

grafico-folklorice a Muzeului Etnogra­fic din Cluj

22. Dacoromania 23. Erdélyi Muzeum (Cluj) 24. Ethnographia (Budapesta) 25. Familia 26. Făt-Frumos 27. Gândirea 28. Gând Românesc 29. Graiul Românesc 30. Grai şi Suflet 31- Hotarul (Arad)

32. învăţământul Primar (Făgăraş) 33. Ion Maiorescu (Craiova) 34. Junimea Literară 35. Lares (Roma) 36. Muguri (Buzău) 37. Muscelul Nostru (Câmpulung) 38. Natura 39. Plaiuri Hunedorene 40. Progres şi Cultură (Tg.-Mureş) 41. Ramuri 42. Revista Asociaţiei învăţătorilor Me-

hedinţeni 43. Revista Critică 44. Revista Fundaţiilor Regale 45. Revista Germaniştilor Români 46. Revista Institutului Social Banat-Cri-

şana (Timişoara) 47. Revista Istorică 48. Revista Istorică Română 49. Revue Historique 50. Revue de Transylvanie 51 . Satul şi Şcoala (Cluj) 52. Societatea de Mâine 53. Stâna (Bucureşti) 54. Şcoala Noastră (Zălau) 55. Şcoala şi Viaţa 56. Şcoala şi Viaţa Ilfovului 57. Siebenbiirgische Vierteljahrsschrift 58. Slavonie Review (Londra) 59. Ţara Bârsei 60. TJngarische Jahrbucher (Berlin) 61. Viaţa Basarabiei 62. Viaţa Românească 63. Vlăstarul Câmpiei (Cluj) 64. Zorile Romanaţulni

RAPORT ANUAL (1933-34) în al treilea şi al patrulea an de activitate, « Arhiva de Folklor a Academiei Române »

a continuat, în primul rând, culegerea de materiale folklorice. S'au întocmit şi răspândit alte trei chestionare, unul (VI) referitor la « Naştere, botez şi copilărie », altul ( V I I ) privitor la « Calendarul poporului pe lunile Octomvrie—Decemvrie » (cuprinzând şi o anexă referitoare la « Şezătoare » şi literatura ei — ghicitori, proverbe şi frământări de limbă). Al VIII-lea chestionar se ocupă cu « Pământul, apa, cerul şi fenomenele at­mosferice după credinţele şi povestirile poporului ». S'au mai alcătuit şi două circulare, una (No. 3) referitoare la « legatul viilor » (vezi p. 4—5), cealaltă (No. 4) consacrată adunării de material pentru precizarea sensului noţiunilor « Vrăji, farmece, boscoane, descântece şi fapt ». La aceste chestionare şi circulare, cât şi la cele din anii precedenţi — care au fost trimise noilor corespondenţi —, s'au primit numeroase materiale pre­ţioase. Apoi şi în aceşti ani a intrat mult material folkloric independent de răspun­surile la chestionare.

Ca şi în trecut, colaboratorii cei mai harnici şi pricepuţi au fost distinşi cu premiile următoare (decernate în Decembrie 1934) :

Premiul I (Lei 2.000) : Const. I. Muraru, învăţător (Buhoci-Bacău). Premiul II (Lei 1.500) : D. Ahriţculesei, absolvent de liceu (Cândeşti-Dorohoi). Premiul III (Lei 1.000) : Iosif Gr. Mareş, înv. (Şicovăţ-Lăpuşna). Şase premii a Lei 500 : Afia V. Apetroaei, în­văţătoare (Moişa-Baia) ; Dem. Păsărescu, înv. (Cojmăneşti -Mehedinţi) ; Gh. Pavelescu, elev la Liceul « Aurel Vlaicu » din Orăştie ; Matei Starăş, îav. (Ceamaşir-Ismail) ; Const. Mărincianu, înv. (Vad-Someş) şi Fufimie Stratan, elev la Şcoala Normală din Vaslui.

0 serie de membri corespondenţi, tot atât de harnici şi conştiincioşi, care n'au putut fi premiaţi din cauza numărului limitat al premiilor, au fost distinşi cu exemplare din Anuarul Arhivei. Iată numele acestora (în ordine alfabetică) :

Nicolae Axinte, student-teolog ; Ion Bădăluţă, învăţător ; Stelian Bălan, înv. ; George I. Bârleanu, profesor ; Ion Berbecaru, normalist ; Vasile Bologa, înv. ; Ion Cojocaru, agricultor ; Ion Cruceană, student-litere ; Alexandru Dinu, înv. ; Dumitru Dominte, înv. ; loan Donisă, înv. ; loan Fodorean, student -litere ; Gheorghe P. Niculae, înv. ; Dumitru Ghibuş, înv. ; Valter Horodniceanu, înv. ; Dionisie Ionaşcu, înv. ; Gheorghe D. Mandă, înv. ; Speranţa Gh. Mazilu, învăţătoare ; Gheorghe M. Negru, înv. ; Lazăr Onchiş, înv. ; Caius Pascu, student-teolog ; Theodor Pletos, înv. ; Theodor I. Popescu-Buzău, înv. ; Irina Săsăreanu, studentă la litere şi Ionel V. Zghibarţă, student.

Anuarul s'a trimits şi membrilor corespondenţi, premiaţi în anii precedenţi, care au înţeles să rămână credincioşi colaboratori ai Arhivei, anume d-lor : Gh. Bădescu-Aluniş, înv. ; G. G. Fierăscu, înv. ; P. Hossu-Longin, înv. ; V. Babiuc, înv. ; Marin D. Niţu, înv. ; P. Lenghel, înv. ; C. N. Gafiţescu, înv. şi I. N. Dumitrescu-Bistriţa, înv. ; Gh. I. Dobrescu, înv. ; Anatolie Melnic, înv. ; P. Balaşiu-Stolneanu, înv. ; Valeriu Al.

2 1 2 RAPORT ANDAI.

Popa, înv. ; Gheorghe Fată, plugar şi Petru Vovcă, înv. ; de asemenea tuturor cores­pondenţilor amintiţi în raportul din Anuarul II, care şi-au continuat colaborarea la acţiunea Arhivei noastre.

S'au făcut trei anchete folklorice prin stipendiaţii Arhivei. Una în vara anului 1933, de către d-1 Laurenţiu F. Nemeş, profesor secundar, la « Mocanii » din Munţii Apuseni ; a doua în vara anului 1934, de către d-1 Petre V. Ştefănucă, profesor secundar, în Valea Nistrului-de-jos, ; a treia în toamna aceluiaşi an, de către d-1 Emil Petrovici, profesor la Facultatea de Litere a Universităţii din Cluj, în Valea Almăjului (Banat), ale cărei rezultate sunt publicate în acest Anuar (p. 25—158).

S'a continuat copierea la maşina de scris a materialelor intrate şi alcătuirea catalo­gului pe specialităţi. Materialul care a mai intrat în urma circularei No. 1 (Snoava despre femeia necredincioasă), a fost prelucrat de subsemnatul şi publicat în acest Anuar (p. 169—176).

S'au continuat lucrările pentru o bibliografie generală a folklorului românesc (în acest Anuar s'a publicat cea pentru anii 1933—34). Directorul Arhivei a pregătit pentru publicaţia internaţională « Volkskundliche Bibliographie » literatura folklorică româ­nească a anilor 1931—32.

Biblioteca Arhivei s'a sporit cu 29 volume, parte donate, parte achiziţionate. S'au primit donaţiuni delà : Arhiva de Folklor din Tartu-Estonia (4 vol.), W. Anderson (1 vol.), P. Caraman (1 vol.), P. Gheorgheasa (1 vol.), Simion Hârnea (1 vol.), revista « Lzvoraşul » (2 vol.), O. Loorits (2 vol.), T. Mărăscu (1 vol.), C, Mureşanu (1 vol.), Muzeul Etnografic Cluj (i voi.) şi G. T. Niculescu-Varone (1 vol.).

în schimbul Anuarului, Arhiva primeşte următoarele pulblicaţii străine : Budkavlen (Abo-Finlanda) Danmarks Folkeminder (Copenhaga) Eesti Rahvaluule Arhiiv (Tartu-Estonia). Diferite publicaţii. Ethnographia (Budapesta) Lares (Firenze) Lud (Lemberg) Lud Slowianski (Cracovia) Norsk Folkeminnelag (Oslo) Oberdeutsche Zeitschrift fur Volhskunde (Heidelberg) Schweizerisches Archiv fur Volkshunde (Basel) Siebenbûrgische Vierteljahrsschrift (Sibiu).

Anii din urmă au adus Arhivei şi pierderi dureroase. Am arătat în acest Anuar (p. 1—6) ce a însemnat pentru noi Ion Bianu. Cu profesorul G. Bogdan-Duică ne a părăsit un cald susţinător. Moartea a secerat şi trei din cei mai harnici membri corespondenţi, toţi trei premiaţi ai Arhivei : învăţătorii Vasile Cutcan, Sterie C. Enuică şi Const. Mă-rincianu. « Arhiva de Folklor a Academiei Române » le va păstra cu pietate amintirea.

ION MUŞLEA

RÉSUMÉ DES ARTICLES ION MUSLEA, Ion Bianu et le folklore roumain (p. i—6) . Par suite de la mort du

professeur Bianu, l'« Arhiva de Folklor a Academiei Romane » perd un de ses amis les plus dévoués. Bianu a toujours été vivement intéressé par tout ce qui touchait à la vie paysanne. Il était trop pris par ses multiples charges pour pouvoir s'adonner au folklore, comme il l'aurait, à coup sûr, souhaité Toutefois il a écrit quelques articles, a édité quel­ques recueils et a fondé la grande collection de folklore de l'Académie Roumaine ( 40 volumes). 1/«Arhiva de Folklor a Academiei Romane », qui lui doit tant, a reçu de lui, à plusieurs reprises, des notes de folklore. La plus importante concerne une pratique magique pour la protection des vignobles (publiée à la page 4 — 5 , en note), sur laquelle l'Archive a entrepris une enquête.

ION DIACONTJ. Psychologie et création populaire (p. 7 — 2 3 ) . Les recherches concer­nant la genèse et l'évolution de la littérature populaire — dans le genre de celles de O. Bôckel, O. Schell, J. Tiersot, E. Wechsler — n'ont été abordées dans le folklore rou­main que dans les tout derniers temps. O. Densusianu, P. Cancel et T. Papahagi sont les seuls qui aient écrit avec compétence dans cette direction. Au point de vue strict de la psychologie de la création populaire, il faut retenir les noms des deux derniers. Papahagi, s'appuyant sur un riche matériel folklorique, recueilli dans l'archaïque pays de Maramureş, conclut que le genre épique paraît être la création exclusive de l'homme, mais s'est conservé à l'aide de la mémoire, grâce à la femme. Les ballades roumaines ont leur origine dans la vie collective du village, ainsi que dans la vie pastorale ; elles gagnent ensuite en perfection grâce à une circulation intense. Les opinions de Cancel sont cer­tainement plus cohérentes, seulement elles ne partent pas des manifestations folkloriques roumaines, mais des observations de M. Murko sur la poésie yougoslave. Cancel distingue dans l'existence de chaque motif poétique populaire la création primordiale et la circu­lation. Son argumentation claire tend a établir que n'importe quand la création initiale est un fait individuel, quoique la poésie serbe prouve la collaboration collective à l'in­térieur de petits groupes. En opposition avec la sociologie de Durkheim, avec l'ethno-psychologie de Lazarus et Steinthal, comme aussi avec la «Volkerpsychologie » de Wundt — lesquels voient dans les valeurs spirituelles des produits de la collectivité —, Cancel conclut que n'importe quelle création populaire est par excellence une oeuvre individuelle.

L'auteur adhère aux opinions de Cancel, avec les réserves qu'elles comportent : il repousse la collaboration même en petits groupes. Les milieux roumains qu'il a obser­vés — surtout le Pays de Vrancea, ou il lui paraît qu'est née «Mioriţa », le chef d'oeuvre de la littérature populaire roumaine — prouvent indubitablement que, dans la création comme dans la propagation de tel motif poétique, il ne s'agit que d'un seul individu, mais particulièrement doué. Alors même qu'un motif se cristallise pendant un temps assez long, correspondant à la durée de quelques générations — comme c'est le cas pour

le poème • Mioriţa » —, ce ne sont jamais que quelques individualités exceptionnelles qui jouent un rôle de premier plan. La création populaire roumaine n'est pas impro­visation — comme dans le cas de la littérature serbe indiqué par Murko, celui des Corses que rapporte A. de Croze, celui de ces « serenata » de la Provence dont parle J. Tiersot, ou celui des Basques. Elle est parfaitement unitaire, c'est à dire que des motifs fonda­mentaux circulent de manière stéréotype sur des aires géographiques vastes, mais dis­tantes ; donc la refonte par une circulation intense fixe toute la poésie populaire rou­maine. Cette stereotypic prouve ainsi que dans sa structure la création populaire rou­maine est é'aborée — contrairement à l'improvisation, qui ne garde pas de cadres fixes, mais se trouve dans une transformation continue, comme par exemple chez les peuples du midi.

EMIL PKTROVICI. Folklore de la Vallée d'Almàj (p. 25—158). Dans la partie sud-est du Banat roumain, les 15 villages de la Vallée d'Almăj (Valea Almăjului, départ. Caras) sont situés dans un bassin entouré de montagnes boisées. L'auteur a étudié dans six de ces villages la langue et le folklore qui présentent maints traits archaïques. Il y a trouvé des matériaux très riches et intéressants relatifs aux cérémonies périodiques et aux coutumes concernant la vie d u berceau à la tombe, beaucoup de pratiques magiques et d'incantations, quelques ballades en voie dt disparition, des chansons, des légendes, des traditions, etc. Les textes (numérotés de 1 à 170 — p. 60—145) sont précédés d'une introduction (p. 26—59) qui s'occupe du caractère du pays, des habitants, de leur parler et d u folklore. Les textes sont suivis d'un glossaire, d'une carte de la région explorée (p. 158) et de deux planches qui représentent :

I. 1. Le village de Borlovenii-Vechi 2. Une rue du village de Bănia.

II. 1. Une femme de Bănia 2. Une femme de Pătaş portant de la braise au cimetière sur la tombe d'un

mort, suivant le rite quotidien 3. Un homme de Pătaş.

VALEEIU L. BOLOQA, Rapport d'un chirurgien allemand (1756) sur la croyance des Roumains aux revenants ( p. 159—168) . L'auteur a trouvé dans la brochure de G e o r g T a 11 a r « Visum repertum anatomico-chirurgicum... .•> (Wien und Leipzig, 1784), une foule d'informations précieuses et très détaillées, concernant la croyance aux revenants des Roumains d u Banat, de la Valachie et de la Transylvanie. Les passages qui présen­tent un plus grand intérêt pour le folklore sont donnés en traduction et commentés. Le chirurgien apparaît comme u n observateur sagace, qui a su saisir quelques phénomènes essentiels que la science du temps ne pouvait pas encore expliquer. (Ainsi les maladies de ceux qui se croyaient attaqués par les revenants sont très judicieusement mises en rapport avec l'alimentation unilatérale des Roumains pendant les longs jeûnes observés au cours de l'hiver e t du printemps).

ION MUŞLEA, Autres variantes roumaines du conte de la femme infidèle (p. 169—176). Revenant sur l'article publié dans le tome précédent (p. 195—216), l'auteur présente et analyse 21 variantes nouvelles que l'on a pu recueillir grâce au concours des corres­pondants de l'Archive, pendant les années 1933—34. L'aire de diffusion d u conte chez les Roumains s'élargit ainsi considérablement—surtout grâce aux variantes notées dans le Banat (1) et en Bucovine (2) ; dans un seul département de Transylvanie ( H u ­nedoara) on a recueilli six variantes, ce qui prouve que le motif est encore bien vivant dans le milieu paysan roumain. Les conclusions de la contribution précédente ne subissent pas de grands changements, mais se trouvent plutôt confirmées par les nouvelles variantes.

P. V. ŞTEFĂNUCĂ, Contribution à la bibliographie des études et des recueils folklo­riques publiés dans les périodiques russes concernant les Roumains de Bessarabie et les peuples cohabitants (p. 1 7 7 — 1 8 8 ) . Dans les revues russes et surtout dans le «KiSinevskije Eparchialnyje Vestnik » ( 1 8 6 7 — 1 9 1 5 ) on a publié de nombreuses monographies des villages de Bessarabie où le folklore tenait une grande place. D'auteur donne 9 7 titres d'articles de cette espèce, le plus souvent avec l'indication du genre de folklore qu'ils contiennent.

Bibliographie du folklore roumain (années 1 9 3 3 — 3 4 ) (p. 1 8 9 — 2 0 9 ) .

Rapport sur l'activité de V«Archive de Folklore de l'Académie Roumaine » pour les an­

nées 1 9 3 3 - — 3 4 - Tableau des publications reçues en échange (p. 2 1 0 — 2 1 1 ) .