NEVRITA VESTIBULARA - PREZENTARE DE CAZ

Nevrita vestibulara este o vestibulopatie acută unilaterală idiopatică considerată, conform diferitelor statistici, a doua sau a treia cauză de vertij periferic.

Deşi în majoritatea cazurilor o cauză bine definită nu este dovedită, cel mai frecvent incriminată este cea virală (asemănător paraliziei faciale a afrigore sau surdităţii brusc instalate).

Reactivarea unui virus latent herpes simplex tip I (IISV -1) este cauza cea mai probabilă.

Sc produce un edem al nervului în canalul său osos cu întreruperea inputului neuronal afferent.

De cele mai multe ori nevrita vestibulară este precedată dc o infecţie virală a căilor respiratorii superioare sau a tractului gastrointestinal cu cel mult 2 săptămâni înainte.

Este o afectare vestibulară periferică unilaterală debutată brusc fără deficit auditiv sau alte simptome auditive (fiind afectat doar labirintul posterior).

Se consideră că cel mai afectat este ramul superior al nervului vestibular care aduce fibre de la canalul semicircular superior şi lateral.

Principalele simptome sunt:

vertij rotator violent susţinut care persistă mai mult dc 24 ore cxacerbat de mişcările capului asociat cu - nistagmus spontan orizonto-rotator ce bate spre urechea sănătoasă

oscilopsia - mişcarea aparentă a imaginilor înconjurătoare cu deviere subiectivă vizuală verticală

imposibilitatea menţinerii posturii cu tendinţa de a cădea spre urechea afectată (în direcţia fazei lente a nistagamusului - test Romberg pozitiv

greţuri şi vărsături.

Afectarea auzului nu este de obicei întâlnită, aceasta fiind principalul criteriu de diferenţiere cu

Labirinita

Boala Meniere

Neurinomul dc acustic

Herpeszoster

Boala Lyme

Neurosifilis

Diagnosticul nevritei vestibulare este unul de excludere, fiind foarte importantă eliminarea unei cauze centrale - hemoragie sau AVC cerebral sau cerebelos.

Semnele centrale definitive nu sunt întotdeauna prezente astfel că orice pacient cu nevrită vestibulară şi cu factori dc risc vasculari trebuie evaluat pentru un posibil AVC.

Boala afectcază în special pe cei între 30- 60 ani, cu un vârf pentru femei în decada a-4-a şi pentru bărbaţi in decada a-6-a.

PREZENTARE DE CAZ

Pacient 48 ani; sex M se internează in urgenţă pentru debutul brusc şi violent al unui sindrom vertiginos

Vertij rotator Nesiguranţă în mers Tulburări de echilibru, cu tendinţe de a cădea spre partea dreaptă mai ales Greaţă şi vărsături Fotofobie Fără redoarea cefei Pupile egale, reflexe pupilare păstrate Nistagmus orizonto-girator spontan prezent la privirea laterală bilaterală, dar şi în

plan vertical Probe dc coordonare: relaţii normale Sensibilitate păstrată Consultul chirurgical cfcctuat în urgenţă nu decelează semne dc abdomen acut

chirurgical.

Se internează în scrviciul de Neurologie şi se instituie tratament pcrfuzabil. Cu o evoluţie clinică uşor favorabilă (remiterea vărsăturilor), dar persistenţa vertijului şi a nesiguranţei în mers - se solicită consult ORL

Nistagmus spontan orizonto-rotator prezent la privirea laterală spre stânga

Romberg nesistematizat, cu imposibilitatea menţinerii posturii

Otoscopic: relaţii normale

Testul impulsului este pozitiv: deficit unilateral al reflexului vestibulo ocular

Se efectuează:

Audiogramă tonală: hipoacuzie neuro-senzorială uşoară bilaterală, mai acccntuată la urechea stângă

scotom auditiv la frecvenţa de 4000Hz

Timpanogramă dc tip A bilateral

Din cauza vertijului violent şi a nesiguranţei în mers precum şi prezenţa tratamentului vasoactiv nu a permis efectuarea restului testărilor vestibulologice. În urma acestor teste se stabileşte diagnosticul prezumtiv de neuronită vestibulară dreaptă.

Se instituie tratament perfuzabil pentru reechilibrare hidro-clectrolitică

Antiemetice

Vagolitice

Antivertiginoase

Sedative

Antivirale(Aciclovir)

Evoluţia este lent favorabilă cu persistenţa pruritului generalizat, motiv pentru care se instituie şi tratament antihistaminic şi antibiotic

CONCLUZII Nevrita vestibulară este o afecţiune specifică, cu o etiologie insuficient

cunoscută, care poate fi descrisă ca o disfuncţie acută, susţinută şi totală a sistemului vestibular periferic (sindrom vestibular periferic dc tip distructiv) dar tară afectarea auzului.

Boala are un traiect benign, până la la 6- 12 săptămâni. După atacul acut episoade tranzitorii dc vertij moderat pot să apară până la

12-18 luni. Majoritatea pacienţilor se recuperează bine după o nevrită vestibulară chiar

şi fără tratament, dar conform studiilor de specialitate, o cură dc corticostcroizi oral accelerează recuperarea funcţiei vestibulare.

Antiemeticele şi antivertiginoasele sunt folositoare pe termen scurt, dar este recomandabil să se administreze doar în criză pentru că folosirea lor îndelungată încetineşte compensarea vestibulară centrală care poate fi mult îmbunătăţită prin exerciţii vcstibulare dc reeducarc.