Tulburarile neuromotorii sunt provocate de leziuni la nivel cerebral,la nivelul maduvei,al nervilor periferici si de afectiuni muscular si se pot intalni la orice varsta.Cele mai intalnite tulburari neuromotorii atat la adult,cat si la copil sunt cele provocate de pareze si paralizii.

Paralizia consta in lipsa totala a capacitatii de miscare in organul respectiv ,si de manifesta ,de obicei,la membrele superioare sau cele inferioare.

Pareza este tulburarea functionala motorie ce se manifesta prin slabirea ei,nu pierderea ei totala .

Parezele si paraliziile se impart in :

-monoplegii si monopareze,in care este afectat un singur organ motor.

-paraplegii si parapareze,in care sunt afectate fie memberele superioare ,fie cele inferioare.

-tetraplegii si tetrapareze ,in care este afectata miscarea la nivelul tuturor membrelor .

-hemiplegii si hemipareze,cu afectarea membrelor superioare si inferioare de aceeasi parte a corpului .

Tulburarile motorii de origine centrala

Tulburarile motorii se manifesta prin trei semne essentiale:hipokinezie,hipertonie si tremor.

Tulburarile motorii de tip extrapiramidal apar ca urmare a unor anomalii ce determina functionarea deficitara a ganglionilor bazali.

Leziunile ce implica sistemul piramidal se intalnesc,mai frecvent,din cauza faptului ca tractul pyramidal se intinde la nivelul intregului creier,fapt care il face susceptibil la afectiuni traumatice su vasculare la orice nivel al SNC.

Sistemul cerebelos apare in urma afectiunilor cerebelului sau ale cailor cerebeloase,si sunt provocate de atrofii cerebeloase eredo-familiale.

Sindromul hiperton-hipokinetic se intalneste in maladia Parkinson si este o afectiune degenerative a SNC,fara I se cunoaste précis cauza,lezarea principal fiind in substanta neagra .Semnele clinice ale maladiei apar dupa o pierdere de 50-60 % din neuronii nigrali si o scadere cu 80-85 % a concentratiei de dopamine din striat.

Tulburarile motorii periferice

Tulburarile periferice sunt provocate de leziuni traumatice sau maladii cu afectiuni la nivelul motoneuronilor spinali sau bulbar,la nivelul muschilor sau al jonctiunii neuro musculare.

Neuronal motor periferic reprezinta calea finala a actului motor.

Cele mai fragile vertebre sunt cele cervical care provoaca si cele mai grave leziuni medulare.Afectiunile medulare pot fi si de natura infectioasa sau degenerativa.

Poliomielita este o maladie infectioasa de natura virala,ce afecteaza substanta cenusie,cu leziuni acute ale coarnelor anterioare si care se pot extinde si la nivelul bulbului,fiind caracteristica varstei copilariei,cel mi frecvent aparand intre 4-5 ani.Specific pentru poliomielita este inegalitatea in ceea ce priveste profunzimea leziunii.Alaturi de celulele complet afectate se intalnesc cellule afectate partial sau neafectate deloc.

Amiotrofia spinala progresiva este o maladia ereditara,caracterizata prin degenerescenta motoneuronilor din coarnele anterioare ale maduvei spinarii si adesea a celor din trunchiul cerebral ,degenerescenta ce antreneaza atrofia celulelor musculare,emisferele cerebrale fiind neatinse.In functie de varsta de aparitie a simptomelor si a evolutiei deficitului motor,se distinge o forma infantile si o forma juvenila a amiotrofiei.

Miopatia Duchenne este o maladie ereditara caracterizata printr-o degenerescenta musculara.Nu afecteaza decat baieti ,si debuteaza intre 3 si 5 ani ,muschii membrelor inferioare fiind primii afectati ,apoi cei ai menbrelor superioare cu dificultati din ce in ce mai mari de a se misca.

Scleroza lateral amiotrofa este o maladie degenerativa progresiva,ce asociaza atingeri atat ale neuronului motor central,cat si periferic ,este mai frecventa la barbati ,apare la varsta adolescentei,incidenta crescand odata cu varsta .Consta in disparitia progresiva a motoneuronilor din coarnele anterioare din maduva si a celor din bulb .La nivel spinal se caracterizeaza prin amiotrofia membrelor superioare si inferioare care cu timpul devin neutilizabile prin denervarea progresiva.

Siringomielia este o maladie a carei caracteristica este formarea in regiunea centrala a maduvei a unei cavitati,fisuri,sub forma unui tub in jurul canalului ependimar.Debuteaza intre 20 si 40 de ani,tulburarile motorii manifestandu-se precoce prin cu atrofia musculaturii gatului,a unui membru superior,cu diminuarea tonusului muscular.

Tulburari neuromotorii la copii

Tulburarile motorii de origine cerebrala ,aparute la debutul vietii in urma unor factori nocivi din perioada prenatala,perinatala sau dupa nastere ,in literatura de specialitate au fost inglobate sub denumirea de paralizie cerebral infantile,aceatsa fiind o dezordine permanenta si non imuabila a posturii si a miscarii cauzata de o disfunctie a creierului inainte ca dezvoltarea si cresterea sa fie completa.

3 sindroame principale ale infirmitatii motorii de origine cerebrala:sindromul spastic,sindromul diskinetic si sindromul ataxic.

Sindromul spastic prezinta semnele neurologice corespunzatoare manifestarilor piramidale clasice,hipertonia spastica find considerate simptomul central al sindromului piramidal.Spasticitatea este o anomalie functional ce rezulta din cresterea reflexului de intindere.In spasticitate,activitatea motorie reflexa este eliberata .

Spasticitatea are o topografie diferentiata ,in functie de localizarea leziunii :

-hemiplegia spastica

-diplegia spastica

Sindromul diskinetic ,cu lezarea sistemului extrapiramidal,se manifesta la copilul cu IMOC sub forma unor miscari involuntare coreice sau atetozice sau combinatii ale acestora interesand cele 4 membre,predominant menbreme superioare precum si musculature limbii.

Miscarile atetozice sunt miscari involuntare,aritmice si iregulate care se pot manifesta in functie de solicitari.Din sindromul diskinetic face parte si coreea congenitala.

Sindromul ataxic poate sa apara la copilul cu IMOC dar si ca urmare a unor maladii ereditare,dar mai ales maladia Friedeich,ce apare la copil dupa varsta de 10 ani .Sindromul ataxic poate sa para si la adult.

La copilul cu IMOC aceste trei tipuri de sindroame nu se gasesc ,in general,in stare pura,tulburarile motorii prezentandu-se associate in grade variabile sau impreuna cu tulburarile senzoriale sau mintale .

Tulburari psihomotorii

Psihomotricitatea este o functie complexa ce integreaza si subsumeaza manifestari motrice si psihice care asigura reglarea comportamentului individual,incluzand participarea diferitelor procese si functii psihice ,care asigura atat receptia informatiilor cat si si executarea adecvata a actului de raspuns .Se clasifica in :

1.tulburari ale motricitatii

2.tulburari perceptiv-motrice.

1.Motricitatea se caracterizeaza prin prezenta deficientelor de coordonare,retard de dezvoltare motorie,diskinezii,tulburari de motricitate fina.Apar si tulburari in sfera spatio-temporala si retard in aparitia limbajului .

Debilitatea motrica este o stare de insuficienta si imperfectie a functiilor motrice considerate in adaptarea lor la actele obisnuite ale vietii,ce se manifesta prin intarziere in aparitia mersului,prehensiunii,echilibrului .Se caracterizeaza prin anomalii ale tonusului,ale reflexelor si catalepsie .

Paratoniile sunt tulburari ale tonusului,ce constau in hipertonie in stare de repaus.

Sincineziile sunt tulburari ce se manifesta prin mobilizarea umor muschi ce nu au legatura cu executia miscarii.

Catalepsia se caracterizeaza prin consevarea exagerata a atitudinilor passive prin suspensia initiative motrice si un facies incremenit .

Tulburarile praxice sunt tulburari ale activitatii gestuale in afara unor tulburari paralitice,de tonus sau ataxice.Apraxia,este deci,o tulburare psihomotorie,in care est tulburata jonctiunea intre factorul motor si cel psihologic .

-apraxia motorie

-apraxia ideatorie

-apraxia ideomotorie

-apraxia constructiva

Dispraxia de dezvoltare este un sindrom caracterizat prin dezabilitati ale caror caracteristici se aseamana cu unele manifestari ale apraxiei intalnita la adult .Este o tulburare de achizitie a performantelor gestuale,spre deosebire de apraxie,in care are loc regresia acestora.

Instabilitatea psihomotorie sau hiperkinezia este un sindrom concretizat printr-un acces cantitativ de miscare ,o hiperactivitate sterila cauzat de un deficit de inhibitie.

Hipokinezia ,inhibitia psihomotorie este sindromul opus si se manifesta printr-o lentoare in gesture,in deplasare.

2. Schema corporala reprezinta elemental central,principalul punct de reper in ordonarea si raportarea actiunii si a gesturilor,in structurarea reperelor spatial si temporale.Tulburarile schemei corporale pot avea un caracter patologic de natura cerebral sau pot aparea la copil din cauza unor problem motorii sau intelectuale si se caracterizeaza prin intarziere,ritm lent,deformare si evolutie a structurilor de schema corporala.

Lateralitatea exprima inegalitatea functional a partii drepte sau stangi a corpului ca o consecinta a diferentei de dezvoltare a functiilor in emisferele cerebrale .In functie de lateralitate se insuseste orientarea spatial stanga si dreapta.Prin tulburari de lateralitate intelegem lipsa de omogenitate a dominantei cerebrale,ce se manifesta printr-o lipsa de omogenitate a preferintelor in executarea gesturilor de catre segmente corporale simetrice.

Terapia bobath este o abordare interdisciplinara a recuperarii fizice ce implica terapie ocupationala, fizioterapie si logopedie. Conceptul de baza consta in corectarea pozitiilor defectuoase pe care pacientul le-a dobandit, determinandu-l sa le inlature ca apoi sa fie pregatit pentru dobandirea unora noi si corecte.

Terapia presupune manevrari care nu sunt dureroase, dar copiii pot plange deoarece sunt constransi sa faca miscari care nu le sunt familiare, fiind cunoscut faptul ca a corecta este mai greu decat a preveni.Aceasta metoda ajuta copii sa devina constienti de corpul lor si astfel sa-l poata controla mai bine.

Bobath insasi spunea intr-un interviu ca tehnica ei este “o noua modalitate de a aborda problema, de a observa, de a interpreta ceea ce face pacientul pentru a stabili ce este necesar si ce este posibil sa recupereze. Noi nu ii invatam anumite miscari, noi facem ca aceste miscari sa fie posibile”. Metoda Bobath poate fi utila persoanelor cu accident vascular cerebral, tetrapareza spastica, Parkinson, scleroza multipla, leziuni cerebrale, probleme de echilbru, leziuni ale maduvei, etc. Baza conceptului Bobath sta in facilitarea miscarii de catre fizioterapeut. El nu trebuie sa-l invete pe pacient cum sa faca o miscare ci sa o faciliteze. Acest lucru este posibil prin alungirea muschilor scurti, prin mobilizarea articulartiilor rigide, prin intarirea muschilor slabiti. Sau, mai simplu, prin stabilizarea partilor instabile si prin mobilizarea celor rigide.

Terapia Vojta la copil Terapia Vojta poate fi aplicată în aceeaşi măsură atât la sugari, cât şi la copii. Indicaţia rezultă pe baza diagnosticului medical şi a scopului terapeutic formulat în consecinţă. Cele mai bune rezultate sunt obţinute atunci când la pacient nu s-au dezvoltat şi fixat deja, aşa numitele modele motrice înlocuitoare. La pacienţii aflaţi în faza de fixare a „motricităţii înlocuitoare“, scopul terapiei este activarea şi menţinerea modelelor de mişcare fiziologice, precum şi rechemarea şi integrarea modelelor de mişcare anormale nefixate încă în desfăşurarea motrică normală până la stăpânirea deplină a motricităţii voluntare