LEMONYSNICKET s-a nlscut lntr-un orilel rnic, ai cirui locui-tori erau suspiciogi de felul lor gi predispugi si se rizwiteasci.Acurn trocuiegte intr-un oraf rndre. in tirnpul liber adunl probe,iar autoritttile ll consideri un expert.De-a lungul anilor a documentat viaga orfanilor Baudelaire gi apovestit-p ln cele treisprezece volurne,din 0 serie de tntdrnpldtinefericite,

l

tsRETT HELQUJST s-a niscut la Gonadp, Arizona, a copilirir laOrem, Utah, iar in prezent locuiegte ln New York. A absolvit sec-

Eia de arte plas ice din cadrul Brigham, Young University gi esteilustrator de carte. Desenele lui au apfuut ln multe publicafi,printre care Crichet qi Tbe New Yorh Tirna.

*',

CAPITOLULunu

Daci vL plac povetdle cu final fericit, atuncipoate ar fi mai bine si. vi apucagi de alti carte.in aceasta, nu doar cL lipsqte finalul fericit, darnu existi nici m5.car un tnceput fericit, iar intreinceput gi sfrrgit sunt puline momente fericite.Motivul este ci nu sunt foarte multe astfel de mo-mente ln viegile celor trei tineri Baudelaire. Violet,Klaus gi Sunny Baudelaire sunt niste copii inteli-

genfi, lncAntltori gi inventivi, cu trisituri pli.cute,dar mai sunt;i extrem de ghinionigti, majoritateaepisoadelor din viaga lor fiind presi.rate cu neno-rociri, tristege gi disperare. Regret cL trebuie s5. vi.spun asta, insi. aqa e povestea.

*9e

.,p O SERIE DE EVENIMENTE NEFERICITE .a

Nenorocirea lor a inceput lntr-o zi oarecare,pe plaja Nisipurile Neslrate. Cei trei locuiau im-preunl. cu p5.rinrii lor inrr-un conac uriag, in ini-ma unui oras murdar gi forfotitor. lJneori, piringiile dideau voie si. ia o rabl5" de troleibuz (sunt con-vins cI" stiti ce e o rabli - un aurovehicul nesigursau aproape stricat) si s5. meargi neinsotiti lamalul mirii, unde igi petreceau zi:ua cape un soide vacantl, conditia fiind sI se intoarci acasi.inainte de cinl. Dimineata de care vorbim eracenugie si noroasl, fapt ce nu-i deranja cAtuqi depuEin pe tinerii Baudelaire. Cind era soare gi cald,Nisipurile Nesi.rate gemeau de turisti ;i era im-posibil sL gi.sesti un loc bun unde sl-ti intinzip5.tura. in zilele noroase si cenusii, cei trei aveautoati pla)a la dispozitie si faci ce pofteau.

Lui Violet Baudelaire, cea mai mare dintrefragi, ii pllcea si arunce cu pietre pe suprafagaapei. Ca mai toti copiii de paisprezece ani, Violetera dreptace, aga ci, atunci cdnd arunca pietrelecu mi.na dreapti, ele ajungeau mai departe pe

*10x .n 11 .*,

x inNncunerut 1NCEPUT {6

apa intunecatl decAt atunci cnnd le arunca cu^+stanga. In timp ce azvdrlea pietre, privea la ori-

zont gi se gAndea la o invengie pe care voia s-oconstruiascS.. Oricine o cunostea bine stia ciatunci gindegte intens isi leagi pirul cu o pan-glici, si nu-i intre in ochi. Violet avea un tdentdeosebit si inventeze qi si construiasci dispozi-tive ciudate, aga cL mintea ii era adesea numai Iascripeti, manete gi mecanisme gi nu voia si fiedistrasi de chestiuni mirunte, cum ar fi pirul inochi. in dimineaEa cu pricina se gAndea cum s5.construiascS. un dispozitiv carc si recupereze pie-

ffele aruncate in ocean.Klaus Baudelaire, mijlociul si singurul beiat,

era pasionat de creaturile din baltoacele lisate in

urm5. de refux. Avea pugin peste doisprczece ani

gi purta ochelari, ceea ce-i didea un aer inteligent.

De fapt, chiar era ifi.eligent. Sogii Baudelaire

aveau o biblioteci imensi in conacul familiei, oincipere in care se giseau mii de cirEi din aproa-

pe toate domeniile. Klaus, care abia implinise

"? O SERIE DE EVENIMENTE NEFERICITE ,*

doisprezece ani, nu apucase sX. citeasci toate vo-lumele din biblioteca plrinreasci, dar citise foartemulte si retinuse o mulgime de informatii. $tia sideosebeasci un aligator de un crocodil. $tia cineil asasinase pe Iulius Cezar. Si gtia multe desprefiingele mirunte;i slinoase care se giseau pe plajaNisipurile Neslrate pe care, in dimineaga de carevorbim, le examina cu arengie.

Lui Sunny Baudelaire, mezina, ii plicea simuste din diverse lucruri. Era incl mititici., gi nufoarte rislritl penrru vdrsta ei - abia mai maredecAt un bocanc. Dar compensa dimensiunilemirunte ale corpului prin mirimea gi ascuEiqulcelor patru dingi. Sunny era la vArsta la care re ex_primi mai ales printr-un gir de tipete neinteligi_bile. Necazul eru cI", atunci cAnd folosea totusicele cnteva cuvinte din vocabularul ei, cum ar fi,,biberon", ,,mami" sau ,,musci.,,, lumea nu preaintelegea ce voia sL spunl.. in dimine ala aceea,de pildi, repera intruna,,Ga!,., ceea ce probabil ci

;* 72 *, ,r8 13 ri,

* innrcuRarul [NCEpur I

voia sI insemne ,,Ia uite ce siluetS. misterioasiapare din ceati!"

Chiar asa si era - din depirtare, pe plaja invi-luiti in neguri, de fragii Baudelaire se apropia cupa;i mari o silueti inalti. Sunny se uita la ea si urladeja de ceva vreme, cAnd Klaus igi lui ochii de lacrabul lepos pe care-l examina si, in sfrrsit, o zirisi el. intinse mlna si atinse bragul lui Violet, tre-zind-o din ginduri pe micuEa inventatoare.

- Ia te uiti., zise el, si arltl. spre silueti..

Aceasta cdntinua si se apropie, iar copiii ince-peau s-o vadl ceva mai bine. Era cam de staturaunui adult, insL avea capul mare gi pitrltos.

- Ce crezi ci" e? intrebi. Violet.

- Nu stiu, rlspunse Klaus, mijind ochii, dar

pare cL se indreapti direct spre noi.

- Suntem singuri pe plaji, zise Violet, pufinagitatl.. Doar spre noi se poate indrepta.

Simgi in palma stAngl forma subgire gi netedia pietrei pe care tocmai se pregltea s-o azvArle cAtde departe putea. Se gAndi atunci s-o arunce spre

?& O SERIE DE EVENIMENTE NETERICITE x

silueta cea inaltl, penrru cI plrea din cale afarlde infricogitoare.

- Ti se pare infricogitoare, spuse Klaus, parclcitindu-i gAndurile, doar din pricina cegii isteia.

Adevi.rat. CAnd silueta ajunse lingi ei, consta-tari. cu uturare ci nu era deloc o figurl inspiimXn-tltoare, ci una cunoscutl: domnul poe. DomnulPoe era un prieten al doamnei gi domnului Bau-delaire, iar copiii il intilniseri. adesea la seratelefamiliei. Un lucru pe care Violet, Klaus gi Sunnyil apreciau in mod deosebit la plringii lor era cLnu-i expediau cA.nd aveau musafiri, ba chiar iilisau si stea cu ei la masl si si participe la con-versalie, atlta timp cAt ajutau si la curitenie. Ceitrei il tineau minte pe domnul poe din pricinicl. era vesnic rlcit si de fiecare dati" cind aveacAte-un acces de tuse se scuza si se retrigea in ca-mera de alituri.

Domnul Poe igi scoase jobenul - din cauza luiii pi.ruse mare gi pitri.tos capul prin valurile deceagi - si rimase locului o clipi., tugind zgomoros

*' 74 .x * 15 *:

le iNNncuRATUt tNCEpur ds

intr-o batisti albi. Violet si Klaus se apropiarl si.-istrAngl mina 9i si-l salute.

- Ce mai faceti? zise Violet.

- Ce mai facegi? zise Klaus.

- Je ateti! zise si Sunny.

- Bine, multumesc, rispunse domnul Poe,

insl era foarte trist.Preg de citeva clipe toati lumea ticu, iar copiii

se intrebari ce ciuta oare domnul Poe acolo, c6.ndar fi trebuit s5. fie in ora;, la banca unde lucra. Nuera imbri.cat de plaji.

- Frumoasl zi, spuse in cele din urmlViolet,

ca si. fac5. pugini conversalie.Sunny scoase un sunet ca de paslre furioasS.,

asa ci. fratele ei o lui. in brage.

- Da, e o zi frumoasi, incuviingi. absent dom-

nul Poe, privind lung plaja pustie. Mi-e teaml clam niste ve$d foarte proaste, copii.

Cei trei fraEi Baudelaire se uitarl la el. Cu oa-recare jenl, Violet simgi conturul pietrei in palmastAngl gi se feliciti ci. n-o aruncase in domnul Poe.