Totul a inceput cu un pas, un semn, un cuvant…

Omul s-a nascut, a evoluat..

S-a dezvoltat si a incercat sa-si creeze propriul sau mediu de viata..

Si a reusit! ..Folosindu-si imaginatia a creeat unelte din piatra si le-a utilizat in obtinerea hranei..a inventat chiar si focul..Si in acest fel a supravietuit..

Pana ce totul s-a schimbat..Ingeniozitatea sa a creat masinarii si lucruri impresionante..

S-au dezvoltat marile industrii din lume..

Iar in acest fel, omul s-a gandit doar la el si la existenta sa..si si-a neglijat mediul inconjurator..

A dat startul poluarilor provocate de fabrici si uzine..

A inceput sa taie copacii din paduri..

Nu s-a gandit ca padurea “sufera”..iar mai tarziu, va suferi si el..

Aruncarea gunoaielor in parcuri si spatii verzi au dus la deteriorarea solului..

Insa lui nu i-a pasat..A dorit totul numai pentru el, nestiind ca intr-o buna zi totul va lua sfarsit daca va continua..

Iar noi ii invinovatim pe unul si pe altul..Insa toti suntem de vina..Si cel mai greu de suportat este ca nimeni “nu face primul” pas..Toti se multumesc cu ce au si nu “privesc” in jurul lor..Lumea moare..

In tot acest timp,natura s-a dezlantuit si “s-a razbunat” pe fiinta umana, provocand dezastre pe care le cunoastem si in ziua de astazi..

Incepand cu topirea ghetarilor..Amintim aici incalzirea globala..

Tornadele alaturi de efectele lor devastatoare..

Inundatiile..Sau alunecarile de teren..

Natura este foarte “desteapta”..Omul a distrus-o!..Tot ce a realizat el, a facut-o impotriva acesteia fara sa-si dea seama..

Dupa diferite statistici, arata ca oamenii nu se implica si ca isi doresc sa faca altii, ceea ce rezulta ca “munca” individuala e singura solutie..

Natura “plange”..In timp ce noi ne amuzam de lucruri inutile si nu privim inapoi..sa vedem cata “mizerie” am lasat, cate “urme” de tristete am lipit pe “sufletul” naturii..

Pare ca lumea se prabuseste..Avem impresia ca ne simtim incapabili sa mai facem ceva..Insa putem! Avem nevoie de un gram de vointa si reflectare..

Daca ne gandim ca in timp ce noi adunam o hartie de pe jos si o punem la cos, altii poate arunca zeci sau sute de alte gunoaie, vointa scade si ne punem intrebarea: “La ce bun?” Si astfel ajungem de unde am plecat..

Mediul este cel mai mare dar al nostru, iar daca noi nu avem grija de el..atunci cine? Noi l-am “stricat”..si acum trebuie sa ne reparam gresala..

Daca eu pot..poti si tu..Iar daca noi putem..vor putea si ceilalti..

Va multumeste pentru vizualizare

Luana.