INFARCTUL

-este o zona de necroza ce apare datorita obstructiei complete a irigatiei sanguine in zona respectiva-cauzele cele mai frecvente sunt tromboza si embolia cu obstrcutia acuta si completa a unui vas arterialTipuri macroscopice:-dupa culoare

-infarct alb:apare in organele cu circulatie sanguina de tip terminal; ex. rinichi,cord, splină, creier-infarctul rosu sau hemoragic apare in organele cu circulație sanguină dublă si in organele cu circulație bogate in anastomoze; ex. plămân, enteromezenteric,

-dupa varsta:-recent sau acut-infarct vechi

-dupa continutul microbian:-septic -aseptic

1.Infarctul miocardic acut-reprezinta necroza ischemica a unui teritoriu al miocardului determinata de scaderea brusca si completa a fluxului sangvin in artera coronara care iriga teritoriului respectiv-mecanism patogenetic: tromboza arterei coronare survenita la nivelul unei plagi de arterom-dpdv macroscopic infarctul miocardic acut poate fi atat un infarct alb (prin aparitia unei necroze de coagulare)cat si unul rosu(prin patrunderea sangelui dincirculatia colaterala in teritoriul de necroza)-aspectul macroscopic: in zona de infarct putem observa o leziune palida, contur neregulat, proeminenta pe suprafata de sectiune(datorita edemului fibrilar) de consistenta ferma(in primele zile); in perioada urmatoare zona de necroza devine galbuie cu scaderea consistentei acesteia(miomalacie); aria de necroza este inconjurata de un lizereu hemoragic(reprezentat de vasodilatatia vaselor sangvine si extravazarea elem figurate ale sg); infarctul vechi apare ca si o leziune alba sidefie retractata de consistenta crescuta-aspecte microscopice: se pot observa urmatoare zone:

-zona centrala: zona de necroza de coagulare in care fibrele miocardice sunt maieozinofile, unele sunt balonizate, carioliza; -este zona infiltratului inflamator granulocitar care inconjoara zona de necroza de coagulare-zona de heperemie-hemoragie

2.Infarctul renal-de obicei este de origine embolica-Macroscopic: zona de necroza este palida, bine delimitata si de forma triunghiulara, cu baza spre vapsula si varful spre hil-Microscopic: zona de necroza de coagulare iar in jurul acestei zone se observa infiltat inflamator cu PMN neutrofile iar la periferie o zona de hiperemie/hemoragie

3.Infarctul splenic:-este tot un infarct alb iar zona de infarct are aspect triunghiular cu baza laperiferrie si vf spre hill

4.Infarctul cerebral(ramolisment cerebral)-cauze: embolica, tulburari de ritm cardiace sau tromboza arterelor cu modificari aterosclerotice-Macroscopic: este un infarct alb dar aspectul difera in functie de vechimea obstructiei-ramoliscent alb, are un aspect alb-laptos cu cinsistenta scazuta iar dupa cateva zile substanta cerebrala necrozata devine gallbuie si friabila-ramolismentul vechi apare ca si o zona chistica cu peretele acestui chist de aspect ruginiu-ramolismentul cerebral se transforma hemoragic (ramolisment rosu)-Microscopic: observam la nivelul zonei de necroza spongierea sau rarefierea substantei nervoase, distructia neuronilor si edem perineuronal si perivascular

Infarctul rosu:5.Infarctul pulmonar-cauze: eembolice si trombotice-localizare: sunt mai afectati lobii inferiori pulmonari-Macroscopic: zona de infarct este rosie negricioasa de aspeect triunghiular cu baza spre periferrie si varful orientat spre hilul pulmonar; crepitatiile sunt absente iar la proba docimaziei fragmentele pulmonare cad pe fundul vasului-Microscopic in zona de infarct alveolele sunt plinee cu hematii iar septele alveolare incep sa se necrozeze iar in leziunile vechi,sechelare predomina tesutul fibros cicatricial

6.Infarctul enteromezenteric-produs prin obstructia arterelor mezenterice(cel mai frecvent e afectata mezenterica superioara)-localizarea cea mai frecventa in jejun si ileon-etiologie:cauze trombotice, embolii, hernii stragulate, invaginatii intestinale-Macroscopic: segmentul intestinal afectat de aspect rosu negricios cu afectarea mezenterului adiacent(aceeasi coloratie)iar continutul intestinal este hemoragic-Microscopic observam o zona de necroza hemoragica la nivelul peretelui intestinal cat si la nivelul mezenterului acestuia cu prezenta la periferie a unui infiltrat inflamator granulocitat

Infarctizarea-se produce prin obstructia in circulatia venoasa insotita de staza retrograda si hemoragie in tesuturile invecinate-localizari frecvente: splina, intestin, plaman-zona de infarctizare prezinta un carcter hemoragic, are o intindere mai mare si este mai slab delimitata decat o zona de infarct

HEMORAGIA=iesirea sangelui din sistemul cardiovascular-clasificare:exogena sau endogenaIn functie de origine:-Epistaxis: de origine nazala-Hemophtizia: de origine gronho-pulmonara, sg este de culoare rosie si este aerat-Hematemeza: hemoragie de origine gastrica sau esofagiana(tub digestiv superior); daca sangele se elimina prin cavitatea bucala acesta poate avea aspect de sange proaspat sau de sange partial digerat(in zat de cafea); daca este exteriorizat prin cananul anal de cele mai multe ori sangele are aspect negru(asemanator pacurei)=melena

-Hematochezia-hemoragia digestiva inferioara(sub fascia lui Traitz) in care se exteriorizeaza prin canalul anal sange proaspat sau partial digerat(hematochezie)-Hematuria: hemoragie a tractului urinar cu eliminarea sangelui prin urina-Menoragia: hemoragia genitala feminina sub forma de menstruatii mai abundente si prelungite-Metroragia: hemoragia intre menstruatii

-HIPEREMIA:ACTIVA PASIVA-ISCHEMIA-TROMOBOZA-EMBOLIA-INFARCTUL-HEMORAGIA

DISTROFII

Distrofii proteice:SimpleComplexe: -nucleoproteice

-glicoproteice-Fibrinoida-mucoida-mucoasa-coloida-cheratinica

-pigmentara:-pigmenti hemoglobinici-bilirubina si derivatii sai-porfirinele-pigmenti endogeni nehemoglobinici-melanina-distrofia altor pigmenti endogeni-pigmenti exogeni

Distrofii lipidice: -simple -complexeDistrofii glucidice:Distrofii minerale:-calcare -calculi

1.Distrofia granulara-organe parenchimatoase(miocard rinichi ficat, muschi scheletici)-Macroscopic: aspect de carne fiarta-Microscopic: la aspectul celulelor aspect de intumescenta tulbure-este o distrofie usoara: daca se opreste procesul patologic, infectios, distrofia este reversibila; netratata duce la distrofie vacuolara

2.Distrofie vacuolara-organele parenchimatoase (SNC, M. scheletici)-Macroscopic: aspect de carne fiarta-Microscopic: au in citoplasma vacuole clare (intumescenta clara)

3.Distrofia hialina-hialin: substanta de natura proteica cu aspect omogen, sticlos-hialinul se poate depune extracelular cat si intracelular-arterioscleroza: depunerea hialinului in peretele arterelor mici, arteriolelor, capilarelor;peretele vascular devine rigid, lumen ingustat-o forma caracteristica de distrofie hialina apare la pacientii cu D.Z.:la nivelul glomerulilor renali se depune atat difuz cat si nodular(la cel nodular prezinta leziunea Kimmelstil-Wilson,glomeruloscleroza nodulara prin hialinizarea glomerulilor)-la nivelul endocardului, la capsula splenica(varstnici), la niv. durei mater(granulatii Pachioni), tesuturi necrotice, cicatriciale, tumori benigne in tesut conjunctiv(fibroame)-avem o dispozitie intracelulara atunci cand vorbim de corpusculii Mallory in hepatita cronica, modificarea hialina Crooke, iar la niv. musc. str. degenerescenta hialina Zenker

4.Distrofia amiloida-Amiloid=substanta de natura proteica, aspect omogen, se intalneste doar in conditii patologice; se coloreaza in roz cu eozina-strict interstitial-coloratie speciala: rosu de congo(rosu caramiziu)1.Forme generalizate:-primare:mielom, plasmocitom multiplu, boala Waldenstrom-secundare: tulburari imunologice, Amiloidoza localizata:

-dementa presenila Alzheimer: data de amilod in substanta cerebrala cu formarea unor placi neuritice

Amiloidoza renala: B -rinichi de aspect palid cenusiu cu o consistenta scazuta, intreg ghemul capilar glomerular se transforma intr-un bloc de aminoid, lumennul capilar este obstruat-amiloidul se depunde la nivelul glomerular=> bloc de amiloid

Amiloidoza splenica:-se poate depunde difuz la nivel splenic, dandu-i acestuia un aspect slaninos asa numita splina lardacee cat si granular sub forma de granulatii cenusii(spllina in boabe de sago)-splina este crescuta in volum si greutate in caz de amiloidoza

Amiloidoza hepatica:

Distrofii proteice complexe:5.Distrofii nucleoproteiceGuta:-Forma primara: caracter familial, afecteaza de obicei barbatii si are deficit enzimatic-Forma secundara: datorat unei sinteze si degradari exagerate de acizi nucleici

-articulatii, tesuturi putin vascularizate:haluce, glezna, calcai, genunchiMacroscopic: articulatia tumefiata, granulatii albe stralucitoare(tofi)Microscopic;cristale de acid uric cu reactie inflamatori la celula multinucleara(celule gigante de corpi straini)

6.Distrofii glicoproteiceDistrofia fibrinoida:=acumulari de fibrinoid la niv vaselor sau la niv capsulelor alveolare-Fibrinoid: substanta glicoproteica colorata cu eozina, PAS(rosu)(atat PMN cat si limfocite, plasmocite, macrofage) si se aseamana microscopic cu fibrina-apare in bolile de colagen,HTA maligna, ulcer gastric-boli de colagen: sclerodermie, boala mixta a tesutului de colagen

Distrofia coroida:-Coroid= substanta amorfa acelulara omogena, uneori gelatinoasa pe care o gasim in specialla nivelul foliculilor tiroidieni; se coloreaza in roz cu eozina-Gusa coloida: aport insuficient de iod-Mac: creste in volum tiroida, cresterea poate fi simetrica si asimetrica iar pe sectiune are zone de consistenta gelatinoasa si septe albicioase de tesut conjunctiv-Mic: foliculii tiroidieni sunt inmultiti, epiteliul este turtit

Distrofii glicoproteiceD mucoidala:= transformare de tesut conjunctiv intr-un tesut mucos -mucoid= este o structura asemanatoare mucusului ce se coloreaza in roz sau rosu cu albastru de toluidina-nu reactioneaza cu mucicarminul-mixedem= distrofie mucoidala a tesutului celular subcutanat in hipotiroidism! adenomul pleomorf de parotida(tumora benigna aparuta la glnd salivare, atata structura de ,producere de tesut conj, cartilaginos, osos; chiar daca e benigna nu are capsula ci o pseudocapsula)-tumori maligne: mixosarcoame

Distrofia mucoasa= acumulare in cantitate mai mare de mucus-mucusul= substanta acelulara produsa de glande mucoase-se coloreaza in rosu cu mucicarmin-se coloreaza cu PAS-in gastrite cronice(metaplazia intestinala=transofrmarea unui tesut intr-un alt tip de tesut; a celui gastric cu cel de tip intestinal)-la nivelul glandelor endocervicale (chistele nabor=acumulari de mucus in interiorul unnor glande si se dilata)-la nivelul apendicului: mucocel apendicular-fibroza chistica: la nivel pulmonar, pancreatic, gld salivare, -tumori ovariene-tumori maligne gastrice(la nivel intracelular in citoplasma cu impingerea nucleului spre periferie=> celule in inel cu pecete)

Distrofia cheratinica= cresterea cantitatii de cheratina atat la niv epidermului cat si la niv mucoaselor-hipercheratoza:cresterea in cantitate a cheratinei si implicit ingrosarea str cornosal pielii(-orto-, para-)-prod dekeratina la niv tesutului subcutanat sau la niv unor grupuri de celule vb de discheratoza-clavus(batatura): hiperkiratoza circumscrisa datorata iritatiilor mecanice repetate a zonei respective-hipercheratoza generalizata-leucoplazii: la niv mucoaselor bucale si aparr ca niste pete albe-carcinomul erpidemoid(spinocelular): la niv pielii, bronsic

DISTROFII PIGMENTARE

Distrofia de exces de melanica:-melanina:=pigment endogen constituit din granule brun negricioase situate fiziologic la nivelul str bazal al epidermului dar si la nivel ocular, ovarian, suprarenala cat si la nivelul creierului

-efelidele: datorate unor incarcari de macrofage dermice incarcate cu melanina-lentigo simplu-melanodermia: pete brune pe tegument-pata mongoloida-sdr Peutz-Jeghers: polipoza intestinala multipla, pete melanice pe buze, degete si palme-bolala adison-pigmentatie a pielii si mucoaselor

Nevii:= pete brun negricioase care pot fi atat plane cat si usor elevate-nevul dermic:cel nevice dispuse in profunzimea dermului-nevul joctional: la joctiunea dermo-epidemica-nevul compus: ambele dispozitii-dif intre melanom si negi:in melanom e activa proteina S100/HMB45-transformarea maligna a nevilor este data de iritatia mecanica repetata si expunere exagerata la soare-cel nevice sunt de obicei grupate in cuiburi-presupunerea de transformare maligna:

-pigmentatiea devine mai intensta-leziunea creste in dimensiuni, isi schimba forma-leziunea se ulcereaza-in jur apare o zona de congestie, mici pete pigmentare-prurit

Inflamatiisemnele cardinale:1. rubor_vasodilatatie2. tumor: prin cresterea permeabilitatii capilare3. calor: prin cresterea fluxului sangvin4. dolor: prin mediatorii chimici sau prin presiune mecanica exercitata pe terminatiile

nervoase locale5. functio lesa: impotenta functionala

Inflamatia acuta:-celule caracteristice:pmn-exsudat:electroliti, proteine, mediatori chimici, pmnPatogeneza inflamatiei:1.Faza alternativa: alterarea tesuturilor cu distrugeri tisulare; datorata toxinelor si mediatorilor chimici2. Reactia vasculara: initial in teritoriul lezat apare o vasoconstrictie reflexa apoi sub influenta mediatorilor chimici apare vaso dilatatie cu cresterea fluxului sangvin-hiperemia activa este urmata de o hiperemie pasiva, prin diminuarea fluxului sangvin-lichidul de edem poate fi:

-transudat:sarac in proteine<3mg%-exsudat:bogat in proteine>3mg%;

rol in diluarea substantelor toxice, drenarea lor limfatica,IGe are rol in opsonizarea bacteriilor

-Extravazarea leucocitara: marginatia, diapedeza, migrarea3. Faza proliferativa: etape

-infiltrarea focarului cu macrofage, ce curata zona inflamata-repararea leziunilor tisulare cu formarea unui tesut de granulatie

-fazele formarii tesutului de granulatie:angiogeneza, migrarea si proliferarea fibroblastilor, depunerea in matrice extracelulara prin sinteza de colagen

Tipuri de inflamatii acute:Inflamatia seroasa:-prezinta un exudat galben-citrin ce contine saruri minerale, proteine,cel inflamatoareInflamatia fibrinoasa:-contine multa fibrina si apare pe mucoase(difteria), seroase(depozite de fibrina) si in parenchimul pulmonar(pneumonia franca lobara cu pneumococ)Inflamatia purulenta:-data de germeni piogeni cu mare putere de invazie cu necroza tesuturilor-mic:exsudatul contine celule alterate, germeni distrusi, piocite-macroscopic: puroiul poate fi galben-cremos, vascos, sugereaza o inf cu stafilococ

-verzui apos: inf cu streptococ-albastru: inf cu piocianic-grunjos: inf cu actinomyces

-prin amestec cu serozitate sau fibrina se formeaza un exsudat seropurulent sau fibrinopurulentAbscesul: acumularea puroiului intr-o cavitate aparuta prin distrugerea tesuturilor sub actiunea enzimelor lizozomale-delimitat de membrana piogenaFlegmonul: apare difuz de-a lungul septelor conj si a spatiilor anatomiceEmpiem:acumularea puroiului intr-o cavitate preformata

Inflamatia cangrenoasa: data de genul anaerobi, duce la necroza si distrugeri tisulare-exsudat cenusiu verzui murdar cu miros urat

Inflamatia hemoragica:-aparitia unui exsudat care contine multe hematii-apare prin leziunni vasculare, in inf gripale, variola, antrax, tifos exantematic, leziuni alergice si hiperergice la nivelul seroaselor, in Tbc sau cancer

Inflamatia catarala:-exsudat seros, fibrinos sau mucopurulent

Evolutia inflamatie acute:1.Rezolutia:restaurarea structurilor tisulare normale fara cicatrizare-presupune indepartarea exsudatului inflamator prin lichefiere si fagocitoza-stroma de suport trebuie sa fie intacta-celulele lezate capabile de regenerare2.Fibroza: rezolutia este imposibila datorita necrozei intinse, pierderea stromei si incapacitatea celuleor de regenerare-aparitia cicatricei se face urmand secventa:leziuni tisulare=>inflamatia acuta=>exsudat=>organizarea exsudatului=>tesut de granulatie=>cicatrice fibroasa3.Supuratia-cauzata de infectii cu bacterii piogene-se poate prezenta ca flegmon sau abces ce pot drena prin fistule-goliti, peretii absceselor adera unii de altii, mai intai prin fibroza si apoi prin tesut de granulatie4Cronicizarea:-cand stimulul lezional persista impiedicand vindecarea iar proceselor distructive,de organizare si de reparare sunt concomitente

Inflamatia cronica:-apare dupa o inflamatie acuta prin persistenta stimului nociv sau poate fi de novoFactori favorizanti:-persistenta stimului nociv-raspunsul imun neadecvat-boala autoimuna persistentaInflamatia cronica aparuta de novo poate fi determinata de:-corpi straini-vascularizatie saraca-raspuns imun deadecvat-microorganisme cum ar fi bacilul koch/ hansenCelule caracteristice:-limfocite-plasmocite-macrofage

Inflamatia granulomatoasa-reactie de hipersensibilitate de tip 4-element definitoriu al granulomului este celula epiteloida-fuziunea cel eppiteloide=> celule gigante multinucleate: cel Langhans, celula giganta de cop strain, celula Warthin- FinkeldeyGranulomul format de la centru spre periferie din:-focar de necroza sau corpul strain-celule gigante multi-nucleate-cel epiteloide asezate radiar-la periferie o coroana de limfocite si plasmociteFocarul poate suferi in timp procese de fibrozagranuloamele pot fi:nespecifice, specifice, de copr strain

Tuberculoza:-primara sau secundaraComplexul primar tbc:-afectul primar tbc-limfangita-adenopatia satelitaTuberculoza pulmonara secundaraMac:leziuni nodulare: granulatia miliara, nodulul simplu, tuberculomul-leziuni difuze apar in plamani si pe seroase sub forma leureziilor si peritonitelor sero-fibroase-leziuni ulcerative apar la nivelul pielii si mucoaselor si au margine anfractuoasa cu fond neregulat murdar in plaman apare caverna tbcClinic:pleurezie-tuberculoza infiltrativa-tbc nodular-tbc cazeos-tbc miliara-tbc cavitaraMicroscopic: granulomul tuberculos care este format de la centru spre periferie din:-zona centrala de necroza cazeoasa-una sau mai multe gigante Langhans-celule epiteloide asezate radiar-coroana limfocitara la periferie

Sarcoidoza:-granuloame compuse din celule gigante multinucleate, cel epitelioide, macrofage, limfocite si plasmociteDiagn. diferential se face cu tbc prin-lipsa necrozei de cazeificare-prezenta fibrozei

cacat mazga cacat cacat cacios ce esti-

Lepra:micobacterium leprae-persoanele infectate secreta canntitati mari de bacili in muc nazala,-transmisia pe cale respiratorie-Morfologic: lepra lepromatoasa, tuberculoida si border line-leziunuke se pot localiza la nivelul mucoaselor aparatului respirator, tubulu digestiv, tesut subcutanat, sncHistologic:granulom lepros nodulul format din:limfocite, plasmocite, macrofage, celule epitelioide

Sifilisul-treponema pallidum-anatamo patologic se descriu 3 tipuri de leziuni:

-leziuni exsudative sub froma unui proces de vasculita ce endotelita proliferativa(aspect de bulb de ceapa)

-leziuni proliferative sub forma unui infiltrat inflamator limfo-plasmocitar perivascular(in masnoane ce poate fi difuz sau nodular)

-leziuni alternative-necroza gomoasaEvolutia luesului:1.Primar:apare dupa 3 sapt de la contact-sancrul dur- o papula indurata la nivelul org genitale externe ce ulcereaza rapid cu margini bine delimitate, este rotunda , supla nedureroasa-adenopatia satelita inghinala:ganglionii sunt mici, elastici, mobili, nedurerosi, cu un ganglion central mai mare si altii in jur mai mici2. Luesul secundar:-dupa 40-50 de zile si are ca leziune caracteristica sifilida cu diferite aspecte:-rozeola sifilitica este o macula roz-palida -sifilida papuloasa3. Luesul tertiar:-are ca leziune caracteristica goma sifilitica:

-goma cruda-goma ramolita-goma ulcerata-goma cicatriciala

Luesul congenital:-precoce: apare la nastere, se manifesta prin

-pemfigus palmo-plantar-coriza sifilitica bilaterala-hepatosplenomegalie-pneumonia alba-malformatii cardiace si orale

-tardiv:apare la adolescenta -osteocondrita diafizo-epifizara cu pseudoparalizie

-sindromul Hutchinson

Limfogranulomatoza veneriana Nicolas-Favre-chlamydii-se caracterizeaza printr-un abces stelat cu o zona centrala purulenta si celule epitelioide, macrofage si limfocite la periferie

Boala zgarieturii de pisica-bacili gram negativi(bartonella) prin zgarieturi-granuloame cu necroza supurativa centrala si celule epitelioide la periferie asezate in palisada, fara celule gigante-localizata mai frecvent la niv ggl axilari

Rinoscleromul-Klebsiella rhinoscleromatis-apare la nivel nazo-faringian-granulom cu celule Mickulicz-se dezvolta in submucoasa capatand dimensiuni mari si poate evolua

infectii virale fungice si parazitare-inflamatii proliferative epiteliale produse de virusuri sunt reprezentate de

-molluscum contagiosum

Actinomicoza-actinomyces israeliiclinic:tumefierea lemnoasaMicroscopic:caract.prin zona centrala de suturatie format din granulocitede situs..asemanator unui ghem..-laperiferie conidiile apar in forma de maciuca- in jur proliferare de celle epitelioide incarcate cu lipide=celule xantomatoase-tesut de granulatie evoluand spre fibroza

Histoplasmoza:-data de histoplasmoza capsulatum sau histoplasmoza duboisii-fungul este inhalat ca spori, ajunge in alveole, se replica in macrofage ducand la formarea de granuloame cu calcificari

Toxoplasmoza-toxoplasmoza Gondii-limfadenita cronica caracterizata prin:

-insule de cel epitelioide-hiperplazie limfohistiocitara-hipertrofia centrilor germinativi

Trichineloza: -trichinela spiralis-histolofic prezenta in muschii striati a unui granulom cu eozinofile, cel gigante le perierie iar in centru larva tensionata

Echinococoza:

-taenia echinoccocus ce formeaza chistul hidatic-localizata in plaman sau ficat-histopatologi: peretele chistului e formati dintr-o membrana germinatica sau proligera care produce vezicule hidratice-la exxterior exista a 2-a membrana lamelara anucleata

Granuloamele de corp strain-pulbere de talc-materiale de sutura-substante uleioase-pulberi inhalate: por tamane in organism cu aparitia unor granuloame compuse din corpul strain

distr proteice simplegutamucoida, muccoasa, pat pigm melanic., MUHAHAinfl acuta, infl cronice specifice(tuberculoasa)

TUMORI

Displazia=cresterea dezordonata a celulelor-afectiune premaligna-neoplazia=tesut nou format1.Tumori benigne:-sunt localizate in tes in care se dezVolta-cresterea e lenta, sunt bine circumscrise-au adeseori o capsula-pot secreta hormoni-nu recidiveaza dupa extirparea chirurgicala-nu metastazeaza-nu infiltreaza zona adiacenta-pot comprima prin dim lor tesuturile adiacente

2.Tumori maligne:-invadeaza tesuturile invecinate-au o crestere rapida in dim-au risc de metastazare

Clasificare histologica a tumorilor:-tumori epiteliale:T.U.M/T.U.B.(TU.B.:adenoame, epitelioame, papiloame, acantoame,TU.M: carcinoame, adenocarcinoame)-tumori mezenchimale(de tesut fibros, os cartilaj, vase);iom-la benigne(hemangion,rabdomion, leomion); sarcom-la maligne: fibrosarcom, osteosarcom, liposarcom-tumori neuroectodermale:benigne ganglioneuroane, schwanoame, tumori carcinoide, carcinom pulmonar:carcinom cu celule mici; maligne:sufix-blastom:-tumorile sistemului hematopoietic si limfoidal: limfom,meloame, plasmocitoame-tumori din celule germinative:testicul, ovar: tumora Brenner, seminom,