uit încruntat la scrisoarea pc care tocmai o ci-
tise, o împturi i o aez lâng farfuria în care îi fusese
servit micul dejun.
ridic întrebtor sprâncenele.
Chiar ateptam s m întorc acas, spuse el, cu toate
c în aceste ultime dou sptmâni main simit excelent
aici, datorit ospitalitii cu care am fost înconjurat de
tine i de întreaga ta familie. Eram nerbdtor s plec, s
las totul balt. Dar am fcut greeala de ai comunica
mamei inteniile mele i ea mia pregtit o primire
grandioas. A umplut casa de oaspei, pe care ia îmbiat
si prelungeasc ederea cu câteva sptmâni, a invitat
i o anume domnioar Rose Larcwell, Dumnezeu tie
cine o mai ii. Nam auzit niciodat de ca. Dar tu?
cine o mai ii. Nam auzit niciodat de ca. Dar tu?
Credem, Raycroft, nui nimic de râs în chestia asta.
Dar protestul lui veni prea târziu. John Raycroft înce
3
ii îndrepta toat atenia ctre prietenul su. Erau sin-
guri în încpere; restul familiei luase micul dejun mai de-
vreme, în timp ce doi dintre ci optaser pentru o partid
de clrie înainte de mas.
Fr îndoial c mama ta e nerbdtoare s te în-
soare, spuse John. Nici nui de mirare, Whitleaf, având în
vedere faptul c eti singurul ei fiu i ai trecut deja peri-
culos de mult de douzeci i ceva de ani.
N am decât douzeci i ase, protest Peter, încrun
tânduse din nou.
i ai cu cinci ani mai mult decât aveai atunci când
mama ta a încercat ultima dat ceva similar i a dat gre,
îi reaminti zâmbitor Raycroft. Fr îndoial, se gândete
c a venit momentul s fiic o nou tentativ. Dar s tii
c poi s spui „nu“, aa cum ai procedat i data trecut.
Hrmntn, mormi Peter din nou, fr s împrt-
easc voia bun a prietenului su. Episodul acela nu fu-
sese nicidecum amuzant. Reuise s scandalizeze lumea 
bun,  care îi atribuise statutul de logodnic al Berthci
CJrantham, ceea ce fcuse imposibil o retragere onora-
 bil, chiar dac logodna nu fusese anunat oficial. i
stârnise admiraia tinerilor din înalta societate, care1
crezuser un tip dat naibii pentru ca sfidase lumea civi-
lizat i reuise s evite în ultimul moment ataarea unei
ghiulele de picior.
La naiba, nu fusese deloc amuzant. Avea frageda
vârst de douzeci i unu de ani, era inocent ca un copil
i pise bucuros pe calea pe care io trasaser membrii
familie i cei care îi purtau dc grij. Doamne, Dum-
familie i cei care îi purtau dc grij. Doamne, Dum-
nezeule, ba chiar se i îndrgostise, asculttor, de Bertha,
 pentru c asta se atepta de la el. Nu îi dduse scama c
are coloan vertebral pân în momentul în care, sub im
4
 
 I ub i r e  M a g i c
 periul ocului, pusese capt logodnei care sa încheiat
intro manier condamnabil, lipsit de tact i mai ales în
 public. Respectiva coloan vertebral fusese destul de so-
licitat il duruse o lung perioad dc timp dup aceea,
dei doar la o or dc la acel eveniment redevenise
contient de existena ci, trimiândui unchii pân
atunci tutorii lui si fac bagajele, dup ce declarase
c le mulumete frumos, dar, din moment ce ajunsese
deja la majorat, nu mai avea nevoie de ei. Dei, nu era
Ibarte sigur c le i mulumise.
Chestia e, spuse el, c fata aceea e posibil si fi
tcut sperane foarte mari, sau cel puin mama ei ca s
nu mai vorbesc dc tatl ci, surorile, fraii, bunicii i verii
ci. Doamne!
De unde tii c no so placi, zise John Raycroft.
Poate c îi face cinste numele pe care îl poart.
Pcter se strâmb.
Probabil co smi fie pe plac, fu el dc acord. în ge-
neral, femeile numi sunt indiferente. Dar nu despre asta
e vorba, nu? Nam dc gând s m cstoresc cu ca i
nici cu alt femeie pe care nam alcso eu chiar dac e
mai drgu decât o mie de trandafiri la un loc. Aa c
voi fi pus în situaia imposibil dc a fi amabil i curteni-
tor cu ea, dar fr si las impresia ci fac curte. îns tot
grupul infernal reunit în casa aceea îi va da seama dc ce
a fost ea invitat acolo mama o s aib grij de asta.
Raycroft, ar fi cazul si tergi zâmbetul la dc pe fa.
John Raycroft râse din nou în timp cci arunca erve-
tul peste ziar.
Condoleanele mele, amice. E groaznic s fii i bogat
i nobil i burlac i s fii cunoscut drept seductor înc
de la frageda vârst de douzeci i unu de ani. Bineîne-
les, chestia asta te face i mai atrgtor, cel puin în ochii
5
mai devreme sau mai târziu. E una dintre obligaiile cc
deriv din statutul tu social. De ce nai facco mai de-
vreme?
Dar de ce nu mai târziu? ripost Peter, luândui fur-
culia i cuitul i atacând ce mai rmsese din ochiurile
cu unc. Eu nu m compar cu Raycroft. Nu pot vedea o
femeie întro sear, de cealalt parte a slii de bal, s re-
cunosc în ea singura i cea mai mare iubire a vieii mele,
si fac curte cu devotament pân când toi ceilali pre-
tendeni se retrag i apoi s fiu mulumit c mam logodit
cu ea i s o atept înc un an, cât timp ea cutreier Eu-
ropa.
E vorba de Vicna, prcciz prietenul su. A plecat
acolo cu prinii ei, care au plnuit excursia asta cu secole
în urm. i no s lipseasc un an întreg, Whitlcaf. Se vor
întoarce primvara viitoare. Ne vom cstori înainte de
sfâritul verii. i întruna din zilele astea o si dai i tu
seama dc ce sunt dispus s atept i dc trei ori mai mult,
dac e nevoie. Problema ta e c nu faci diferena. Tu te în-
drgosteti de o femeie doar daca te uii la ea. Te îndr-
gosteti dc toate ceea cc înseamn niciuna.
S tii c numerele mari ii ofer o anumit sigu-
ran, rânji Peter fr chef. Dar eu nu m îndrgostesc
neaprat de femei, doar îmi  plac.
i sta era adevrul, din fericire.  Dragostea  i alte
asemenea sentimente profunde îl puneau pe fug. Dar
aceast pasiune a lui pentru femei i pentru lume în ge-
neral, prin extensie preîntâmpinase pericolul transfor-
mrii sale dintrun inocent întrun cinic în decursul unei
 M a r y Ba l o g h _______________________ 
singure zile îngrozitoare.
Prietenul su cltin din cap.
i, atunci, ceai de gând s faci? întreb el uitânduse
6
 
I;i  scrisoarea de pe mas. S te duci acas i s aterizezi
iu mijlocul petrecerii puse la cale de mama ta în postura
de peitoare sau s stai aici, la Hareford House? Ccar fi
ml te rzgândeti în privina plecrii de mâine i s mai
rmâi aici o lun? Scriei marnei tale i spunei c am fost
foarte dezamgit de intenia ta de ai scurta vizita.
Adaug i faptul c mama mea a fost extrem de afectat
de decizia ta. Spunei c te simi obligat s mai rmâi
 pentru a participa la balul oraului care va avea loc peste
doua sptmâni. Niciuna dintre scuzele astea nar fi o
minciun sfruntat. De fapt, comunitatea local o s ar-
 boreze inuta de doliu dac no si faci apariia la bal.
Evenimentul sar putea anula, din cauza dispariiei in-
teresului pentru aceast manifestare. E un lucru bun c
sunt logodit cu Alice i tiu c m iubete. Orice brbat
singur risc s cad în cea mai neagr depresie dac st
eu tine prea mult vreme. Pentru femei nu mai exist
nieiun alt brbat pe o raz de zece kilometri în jurul tu.
Peter râse, dei nu se era prea binedispus.
Adevrul e c, dup cinci ani de hoinreal pe par-
cursul crora nu dduse socoteal nimnui, ducând viaa
unui tânr gentleman obinuit de la ora, venise vremea
s ia o decizie în privina viitorului su.
 Nu mai putea amâna întoarcerea acas, în Sidley Park.
Timp de cinei ani fcuse doar scurte vizite acolo, înainte
s se duc înapoi la Londra, sau la Brighton sau la una
dintre staiuni.
Era timpul si ia în stpânire averea i responsabi-
litile care decurgeau din poziia sa social.
Cu alte cuvinte trebuia s se maturizeze i s devin
 ____________________  I ub i r e  M a g i c
 brbatul care fusese crescut s fie de fapt omul care în-
truchipa propriul su vis, chiar dac acesta fusese între-
rupt pentru destul de mult timp. Iubea dintotdeauna
7
 
Sidleyul, îi plcea sl tie al lui, aa cum era de când
murise tatl su, lsându1 orfan la numai trei ani.
Plcerile frivole nu reprezentau scopul lui în via, de-
cisese el în timpul sezonului pe care1 petrecuse în acel an
la Londra. Nici nu era omul care si fac dc cap, dei de
câteva ori srise calul. Irosise cinci ani din via. Dei nu
fuseser pierdui în adevratul sens al cuvântului, se
gândi el. învase s stea pe picioarele lui, chiar dac
acestea nu erau atât de ferme pe cât iar fi dorit cl. i în-
vase s treac prin propriul su filtru tot ce învase dc
la o mam iubitoare, de la cinci surori i de la o grmad
de tutori foarte riguroi i astfel reuise s discearn ccca
ce era important de lucrurile ce trebuiau îndeprtate pen-
tru totdeauna.
Tutorii aceia, inclusiv mama lui, îl dezamgiser crunt
în urm cu cinci ani. Dar pân la urm îi dduse seama
c îl crescuser foarte bine. Venise vremea s nu îi mai
 plâng de mil i s nu se mai pedepseasc nici pe el i
nici pe ei era timpul s devin cine îi dorea sa fie. La
urma urmei, nimeni nu putea s fac asta în locul lui.
Devenise singurul stpân al vieii lui, i asta îl fcea s
se simt pe deplin satisfcut.
Bineîneles, promisese s petreac o lun la Hareford
House împreun cu Raycroft, dup sfâritul sezonului, i
avea s se in dc cuvânt, decisese el, dup care o s
mearg acas. Dar apropierea dintre membrii familiei lui
Raycroft, cldura cu care relaionau între ci, precum i
cu prietenii lor i cu vecinii nu fcuser decât si în-
treasc hotrârea dc a deveni în sfârit stpânul propriei
case. Aadar, decisese si scurteze vizita i s se în-
 M a r y Ba l o g h _______________________ 
case. Aadar, decisese si scurteze vizita i s se în-
toarc acas, în Sidlcy Park dup doar dou sptmâni.
Era deja sfâritul lui august i se apropia momentul cule-
sului. îi dorea ca în acest an s fie acas la strângerea
8
 
 I ub i r e  M a g i c
recoltei i s rmân acolo.
Acum, scrisoarea mamei sale îi alterase întrucâtva vi-
surile. I se prea c ea fusese prea puin afectat de eveni-
mentele petrecute în urm cu cinci ani. Sau poate c voia
de fapt s îndrepte lucrurile i încerca s fac asta în sin-
gurul mod care i se prea firesc. Era visul ci sl vad la
casa lui, cu o soie i câiva copii.
înainte ca cl s poat rspunde la invitaia lui Raycroft,
î.i tcu apariia în salonul pentru mic dejun a domnioarei
Kosamond Raycroft, sora mai mic a lui John, îmbujo-
rat i cu ochii strlucitori, foarte drgu dup ora pe-
trecut în grdin, unde culcsese flori împreun cu mama
sa. Petcr o privi cu un amestec de afeciune i de admi-
raie cum îl srut pe fratele ei pe obraz i cum apoi se în-
toarce bosumflat spre el. Se ridic ii trase un scaun.
S tii c nu te mai iubesc, spuse ca in timp ce se
aeza. Speram c o s mai rmâi o vreme la noi.
îmi frângi inima, zise Petcr, aczândusc la locul lui.
I )ar te asigur c cu te mai iubesc un pic. Vreau s te rog
ceva, mai ales c mai ameit atât de tare cu frumuseea
ta încât, dac na fi luat micul dejun, între timp miar (î
 pierit pofta de mâncare. Cu umilin te implor,
domnioar Raycroft, s îmi rezervi primul dans la balul
earc va avea loe în curând.
Bosumflarea dispru ca prin farmec dc pe chipul ei
cedând locul unei bucurii nestpânite.
Pân la urm rmâi? îl întreb ea. Pentru bal?
Cum a fi putut s rezist? îi ridic mâna dreapt i
io puse în dreptul inimii, privindo gale. Chiar dac
nai ii ieit dc diminea în btaia razelor soarelui, la aer
nai ii ieit dc diminea în btaia razelor soarelui, la aer
curat, chiar dac nu iai fi înfrumuseat astfel pielea
oricum desvârit, chiar dac ai ii aprut aici palid i
întunecat i îmbrcat în cele mai vechi haine ale talc,
9
 M  a r y B a l o g h
ah, oricum a fi considerat prezena ta irezistibil.
Ea izbucni în râs.
- Oh, chiar rmâi, spuse ea. i întâmpltor sunt îm
brcat în cclc mai vechi haine pe care le am, prostuule.  
 Rmâi! Oh, tiam eu c voiai doar s 11c necjeti când ai 
insistat c trebuie s pleci mâine. Habar nu ai cât de puini  
brbai tineri vin la balul acela, lord Whitleaf. i cci care  
catadisesc s-i fac apariia joac cri toat scara sau  
pur i simplu stau în picioare, dc parc ar muri dac ar 
schia vreun pas.
- Probabil c ar muri, Ros, spuse fratele ei. Dansul e  
o chestie foarte solicitant.
- Fetele din familia Calvcrt se vor înverzi de invidie 
când or s afle c am promis deja primul dans, i cui, vi
contelui Whitleaf, continu domnioara Raycrolt, btând  
din palme. O s le spun chiar în dimineaa asta. Am  
promis c o s trec pc la ele ca s mergem împreun la  
plimbare. Chiar ar trebui s-o rogi pe Gcrtrude sâ-i acorde  
primul dans, John. tii c mama i doamna Calvert  
ateapt asta, chiar dac eti logodit cu Alice Hickmore.  
i Gertrude o s fie linitit. Dac o s-i promit ie  
primul dans, nu va mai putea dansa cu domnul Finn, care  
s-a nscut cu dou picioare stângi, amândou foarte mari,  
srmanul dc el.
Peter rânji.
- Vin i eu cu tine i o s-i solicit chiar acum primul 
dans, spuse John vesel. Finn c fermier, i înc unul al  
naibii de bun, Ros. i poate s împute o vrabie între ochi  
de la o sut de pai. Nu poi s-i ceri s fie i un dansator  
priceput.
priceput.
cu mâna întins spre coul de pâine, incapabil s-i  
marcheze ocul. Cc idee oribil! Sper din tot sufletul c
10
 
 I u b i r e  M  a g ic
n-o s m invite la dans.
- Era doar o figur dc stil, o liniti fratele ei. D e ce s  
imputi o vrabie, ce rost ar avea? Oricum nimeni n-ar  
mânca aa ceva.
- Nimeni n-ar împuca o vrabie, indiferent dc motiv,  
o asigur Peter pc fat în timp ce se ridica în picioare.  
Sunt psri blânde i frumoase. O s v însoesc i cu la  
plimbare, dac suntei de acord, domnioar Raycroft.  
Vremea i privelitea sunt foarte ademenitoare, dar chiar  
i dac ar fi plouat, ar fi fost frig i vânt, n-a fi rezistat  
tentaiei de a te însoi.
Ea primi complimentul lui prezentat în meteugite  
cuvinte cu un zâmbet luminos i cu ochi strlucitori. Avea  
aptesprezece ani i dei nu-i fcuse în mod oficial de
butul în societate, tia la fel de bine ca toi ceilali c el nu  
era cu adevrat subjugat dc farmecele ei - dc fapt, din 
câte aflase ea, nicio femeie nu pusese stpânire pe inima  
lui. Nici n-ar fi îndrznit s o complimenteze i s flirteze  
cu ea dac ar fi existat pericolul ca ea s-i închipuie  
altceva - fratele ei era cel mai bun prieten al lui i fusese  
invitat s-i petreac o vreme în casa prinilor ci.
- M duc sus, s-mi schimb hainele i s m spl pe 
mâini i pe fa, spuse ea, ridicându-se în picioare-uitase  
complet de pâinea prjit dup care întinsese mâna mai  
devreme. Sunt gata într-un sfert de or.
- Te ateptm în zece minute. Ros, spuse fratele ei cu  
un oftat. Mie mi se pare c ari foarte bine aa cum eti  
acum.
Intâlnindu-i privirea îndurerat, Peter îi fcu cu ochiul.
- Du-te i lefuiete-i perfeciunea, dac e posibil aa  
- Du-te i lefuiete-i perfeciunea, dac e posibil aa
ceva, spuse el. O s te ateptm, chiar dac o s zboveti  
douzeci de minute.
 
 M a r y Ba l o g h _______________________ 
Pân la urm n-avea s plccc acas. Cel puin nu acum.
O or mai târziu, vicontele Whitlcaf îi fcea probleme 
din cauza handicapului de a poseda doar dou brae, când  
mai convenabil ar fi fost s aib trei sau chiar patru. La 
braul drept o avea pe domnioara Raycroft, iar la cellalt 
pc cea mai vârstnic dintre domnioarele C'alvert, în timp  
ce Jane C'alvert i Mary Calvcrt sc învârteau în jurul lor i 
ciripeau asemeni unor psrele delicate i pline de culoare,  
plvrgind i râzând. Iar John Raycroft inea pasul cu ei 
gesticulând i ridicându-i faa spre soare când nu admira 
bucuros peisajul dc var târzie i nu remarca faptul c  
recolta avea s fie cu siguran excelent în acel an.
Pctcr spera c i fermele sale din Sidley Park aveau s 
fie la fel de roditoare. în clipa accca îi dori s fie acolo 
la strângerea recoltei, s poat colinda câmpurile îmbr
cat cu o pereche dc pantaloni vechi i înclat cu cizme  
 înalte, s fie alturi de lucrtorii lui, s-i scoat haina i 
s-i suflece mânecile i s trudeasc alturi de ei, s 
simt sudoarea muncii cinstite pe spate. Visa s fac toate  
lucrurile astea care îi fuseser interzise în copilrie i pe 
care le dusese la bun sfârit într-un singur an, cel în care 
 împlinise douzeci dc ani, i atepta cu nerbdare s fie 
considerat major.
La naiba. îi spuse el, de ce oare o anunase pe mama 
sa c inteniona s vin acas anul sta? Dc ce nu apruse 
pur i simplu pe neanunate?
Oft, dar îi recapt aproape imediat buna dispoziie  
când atenia îi fu acaparat de clipa de fa.
Domnioara Calvert era o tânr foarte drgu, chiar
Domnioara Calvert era o tânr foarte drgu, chiar 
dac nu avea gropiele fermectoare ale surorii sale mai  
mici, domnioara Jane Calvert i nici ochii de un albas
tru intens ai mezinei, domnioara Mary Calvert. De fapt, 
12
 
 I u b i r e  M  a g i c
toate cele trei surori erau renumite în zon pentru fru
museea lor. Ar fi atras atenia asupra lor i într-un ora ca 
Londra, i ar fi fcut probabil partide foarte bune, chiar i 
fr zestre,
- Poate c ar trebui s iei în calcul posibilitatea de a 
mai rmâne dou sptmâni, lord Whitleaf, îl rug 
domnioara Mary C'alvert, întorcându-sc spre el i 
mergând un pic cu spatele în timp ce vorbea pentru a 
rmâne în faa lui i a celor dou domnioare pe care el 
le inea la bra. La bal o s se i danseze - tiai asta? - i 
chiar nc-am dori s fii i dumneata prezent.
Panglicile albastre de sub brbie i de sub sâni, care 
aveau exact culoarea ochilor ei, fluturau impulsionate de 
micrile ci, i zulufii blonzi se micau uor sub borul 
bonetei. Marginea de jos a rochiei de bumbac se legna, 
scoând la iveal gleznele fine. Era, într-adevr, foarte 
frumoas.
zâmbi pe rând domnioarelor, bucurându-se de dimineaa 
aceea plcut i gândindu-se cât de norocos era s se afle 
intr-o astfel de companie - chiar dac inima îi ddea ghes 
s plece mâine acas. Tentaia este aproape irezistibil, 
trebuie s recunosc.
- Vicontele Whitleaf a hotrât în dimineaa asta c o s 
rmân, spuse ea pe un ton ridicat. i mi-a cerut s-i re
zerv primele dansuri.
- Crcdci-m, n-a fost nevoie s mi se foreze mâna, lc 
asigur Peter în timp ce domnioarele Jane i Mary 
asigur Peter în timp ce domnioarele Jane i Mary
C’alvert bteau din palme i cea mai vârstnic domnioar 
Calvert îl strângea de bra. Toate trei se uitau fericite la el. 
Cum a fi putut s plec i s ratez ocazia de a dansa cu
13
 M  a r y B a l o g h
aceste patru domnioare de o frumusee rpitoare, dar  
asta numai dac lc voi putea convinge s-mi acorde  
aceast favoare?
Dar dei flirta - i cu toii tiau asta foarte bine -  
spunea i adevrul. Se întâlnise de multe ori cu vecinii  
lui Raycroft în ultimele dou sptmâni, i îi simpatiza  
pe toi, mai ales pe tinerele domnioare.
Ultimele sale cuvinte fur întâmpinate cu un cor de  
râsete amuzate.
rezerve eel de-al doilea dans, spuse el, domnioara Jane  
Calvert pe cel de-al treilea i domnioara Mary Calvert pe  
al patrulea. Asta doar dac nu am ajuns prea târziu i nu  
cumva toate dansurile au fost promise domnilor din zon.  
N-a fi deloc surprins dac aa ar sta lucrurile.
Un alt cor dc râsete îi întâmpin cuvintele, apoi cele  
trei surori îl asigurar c aveau s-i rezerve dansurile  
respective i c nu-1 vor da uitrii.
- D e parc asta ar fi posibil, adug domnioara Mary 
Calvert, ingenu.
Gertrude, spuse vesel John Raycroft i fr nicio urm de  
tact sau dc curtoazie. îneleg c alternativa e Finn, i Ros  
m-a asigurat c o astfel de soart ar fi la fel dc rea ca i  
moartea.
- E foarte amabil din partea ta, John, spuse  
domnioara Calvert. Mulumesc. Domnul Finn este  
amabil i îndatoritor, i-l plac foarte mult. îns trebuie s  
mrturisesc c nu este un dansator prea grozav.
Pentru Peter era evident c ea chiar îl plcea pe Finn  
i c acesta avea de gând s-i fac curaj i în urmtorul  
an, sau peste alii, pentru a-i cere mâna.
14
 
 I u b i r e  M  a g i c
-A m auzit dintr-o surs demn de încredere, spuse el,  
zâmbindu-i, c Finn este un fermier bun. i chiar eu am  
discutat de mai multe ori cu el despre recolte, despre  
eptel*, despre canale de scurgere i alte lucruri asemn
toare i trebuie s recunosc c este un tip foarte bine in
format.
batice ale cror miresme le umpleau nrile. Domnioarele  
plvrgeau vesele despre balul care urma s aib loc în  
curând.
 înainte ca subiectul s fie epuizat în totalitate ajunser  
la o rspântie, iar John le întrerupse i, artând cu bas
tonul spre drumul din dreapta, îi explic lui Peter c  
acesta avea s-i duc înapoi în ora pe alt cale decât cea  
pe care veniser; în schimb, cel din stânga mergea la Bar
clay Court, unde înc nu se întorseser contele i contesa  
de Edgecombe. Dar chiar în timp ce vorbea, domnioara  
Calvert scoase o exclamaie de plcut surpriz, iar când  
surorile ci îi întoarser capetele s vad despre ce era  
vorba, se grbir vesele s le întâmpine pe cele dou  
femei care se îndreptau spre ele din direcia respectiv.
- Este contesa, explic domnioara Calvert. S-au în
tors acas, John. Ce bine îmi pare!
Peter o recunoscu pe contesa de Edgecombe - contele  
era o cunotin a lui. O admirase întotdeauna pe aceast  
doamn înalt, brunet i de o frumusee rpitoare, dar i  
pentru c avea cea mai frumoas voce de sopran pe care 
pentru c avea cea mai frumoas voce de sopran pe care 
o auzise vreodat. îi câtigase o binemeritat faim în
* Totalitatea animalelor domestice crescute într-o gospodrie (tt. red.).
15
 în faa unui public numeros.
- Aa se parc, spuse John Raycroft plin dc voioie.
Dar privirea lui Peter se oprise asupra însoitoarei con
tesei. Era o femeie tânr, micu, bine fcut. Sub boneta 
verde - într-o nuan mai închis decât rochia - se vedea 
prul strlucitor, cu o nuan interesant de rocat. Avea 
o figur plcut, zâmbitoare, care armoniza perfect cu  
prul.
el o privea cu o admiraie ncdisimulat.
Dar chiar în timp ce se uita la ca, în minte i se contur 
un gând care cpt o claritate de cristal.
 Ia t-o, îi zise el.
Nu încerc s descopere semnificaia acestor cuvinte 
care sunau inocent, dar preau cumva ru prevestitoare,  
 întotdeauna le admira pe tinerele femei care îi ieeau în 
cale. Era dc fiecare dat dornic s le cunoasc, s flirteze 
cu ele. Dar inima lui rmsese ferecat în faa senti
mentelor profunde - i aa stteau lucrurile de cinci ani.
i totui avusese un gând spontan.
lat-o.
De parc ea ar ti fost o prticic din sufletul lui, pier
dut de mult i acum regsit. Ar fi trebuit s se simt un 
pic caraghios - i jenat - de reacia lui disproporionat 
la vederea frumoasei necunoscute care îi captase atenia.
Dar nu se simea deloc aa.
Cele dou grupuri se întâlnir la rspântie i schim
bar saluturi pline de exuberan. Se prea c toat lumea
cunotea pe toat lumea, în afar de Peter i de tânra al 
 M  a r y B a l o g h _________________________ 
crei nume era, aa cum afl el imediat, domnioara Os-  
bourne. Atept ca cineva s fac prezentrile. Acum, c 
se gsea la doar câiva pai de ca, vzu c avea ochii verzi
16
alesese foarte bine hainele, culoarea o prindea dc
minune.
Doamne, dar cât era de frumoas! De ce n-o întâlnise 
pân acum? Cine oare se ascundea dincolo de 
„domnioara Osbourne“?
prezint pe domnioara Osbourne. Este profesoar la 
coala de fete a domnioarei Martin, din Bath, unde am 
predat i eu înainte de a m mrita cu Lucius. Dumnealui 
este vicontele Whitleaf, Susanna.
Avea ochii mari, cu gene lungi, aparent aceasta fiind cea  
mai frumoas trstur a ei, dei adevrul era c nu putea 
gsi niciun cusur nici în privina celorlalte.
Ea se înclin. Cu braele libere acum, dup ce 
domnioara Raycroft i domnioara Calvert îi dduser 
drumul pentru a le saluta pe doamnele din Barclay C'ourt, 
el fcu o plecciune elegant i o învlui cu cel mai cald  
i mai fermector zâmbet al su.
- Domnioar Osbourne, i se adres cl. Ziua asta mi
nunat dc var îmi pare acum i mai cald, i mai strlu
citoare.
pliment. Domnioara Osbourne nu i se altur. i zâm
betul cald pe carc-1 avea pe buze în momentul în care 
 întâlnise grupul lui pieri ca prin farmec în timp cc se uita 
la el... oare ce exprima privirea ei? Neplcere? Dispre? 
Una din ele.
- Domnule, murmur ea, încheind prezentarea, apoi 
 ________________________  I u b i r e  M  a g i c
 îi întoarse privirea i continu s le zâmbeasc celorlali.
- îmi pare foarte bine c ne-am întâlnit prietenii la atât 
de puin vreme dup ce am plecat din Barclay Court,
17
 M  a r y B a l o g h
spuse contesa. Lucius i cu mine am ajuns acas ieri, am 
adus-o i pe Susanna cu noi dc la Bath pentru a petrece 
aici dou sptmâni înainte ca coala s-i înceap cur
surile de toamn. Tocmai ne pregteam s vizitm câiva 
dintre vecini. De fapt nc îndreptam spre Hareford House, 
acesta fiind primul nostru obiectiv. Domnule Raycroft, 
speram s te putem convinge s te întorci cu noi, s-l  
vizitezi pe Lucius, care înc dc diminea discut cu ad
ministratorul domeniului. Stai i dumneata la Hareford 
House, lord Whitleaf? Dac doreti, ne-ar face plcere s 
vii i dumneata. Lucius va fi încântat.
- Lordul Whitleaf o s rmân la noi pân dup întâl
nirea de sptmâna viitoare, anun cu un aer triumftor  
domnioara Mary Calvcrt. Va dansa cu noi toate, dei eu 
nici nu mai vreau s vorbesc cu Rosamond, pentru c sc  
prevaleaz de faptul c locuiete la Hareford House, ca s 
danseze prima cu el, în timp ce eu va trebui s atept pân 
la al patrulea dans, deoarece Gertrudc i Jane sunt mai 
mari decât mine. în cc-o privete pe Rosamond, ca este cu 
dou sptmâni mai mic, ceea ce mi se pare de-a drep
tul scandalos, lady Edgccombe.
Dar în timp ce vorbea, izbucni în râs pentru a demon
stra c nu era cu adevrat suprat i, profitând dc mo
ment, se strecur lâng Peter i-l apuc de braul drept. îi 
zâmbi în timp ce domnioara Jane Calvert se aga de  
braul lui stâng.
i domnioara Osbournc? o întreb domnioara Calvert  
pe contes.
- La bal? Acum aud prima dat dc asta. Dar mai mult 
ca sigur c vo ni, o asigur contesa. Plcerea va fi dc
ca sigur c vom veni, o asigur contesa. Plcerea va fi dc 
partea noastr. Ah, îi mulumesc, domnule Raycroft.
John îi oferise un bra contesei i pe cellalt domni-
18
 
 I u b i r e  M  a g ic
.oarci Osbourne, care-1 lu cu un zâmbet cald.
Peter îi urm pc alee, împreun cu celelalte patru 
femei, care erau i mai animate decât înainte datorit 
mririi grupului, i fceau comentarii pc un ton ridicat, 
asta când nu plvrgeau între ele sau nu vorbeau cu el.
Deci domnioara Susanna Osbournc era profesoar, 
da? în Bath. Aa se explic de ce n-o întâlnise pân acum.
Ce regretabil risip de tineree i ieit din comun 
frumusee!
Cu siguran nu prea genul de femeie sensibil la 
farmecul masculin i la complimente - cel puin nu la ale 
lui. îi reproa c nu fusese mai atent la prezentarea con
tesei, evitând complimentele de orice fel. Ar fi trebuit, în 
schimb, s încerce s le farmece pe amândou cu in
teligena i erudiia lui, enumerând denumirile tuturor flo
rilor care creteau în tufele de pe marginea drumului; 
eventual cu denumirea lor latineasc.
Poate c asta ar II impresionat-o.
Bineîneles, nu cunotea nicio denumire latineasc de 
floare.
coala de fe te a domnioarei Martin. Avu o tresrire 
pe care i-o reprim în timp ce râdea la auzul unei glume 
tcute de domnioara Jane Calvert.
Suna formidabil. i ea preda acolo.
i, tipic pentru o profesoar, n-avea deloc umor.
Dar nu, o astfel de constatare era neîndreptit. Ce 
naiba îi spusese? Ceva despre ziua de var pe care 
prezena ei o tcea mai cald i mai strlucitoare? Dum
nezeule, ceva mai potrivit nu putuse s gseasc? i chiar 
se ateptase ca ea s fie încântat i s-l copleeasc cu
se ateptase ca ea s fie încântat i s-l copleeasc cu 
mulumiri pentru un asemenea compliment?
Uneori se considera detestabil.
 îi concentra atenia asupra celor dou femei pe care 
le inea de bra i a celorlalte dou care gravitau în jurul  
lor i flirta dezinvolt cu ele tot restul drumului.
Raycrofti cele dou femei de la Barclay Court preau 
s poarte o conversaie extrem de interesant, observ el,  
cu excepia momentelor în care erau întrerupi de vreun  
comentariu sau de o întrebare adresat de cineva din 
spate.
Petcr se simea uor invidios. El aproape c nu avuse
se niciodat o conversaie serioas cu o femeie. Se rezu
mase doar s flirteze eu ele, i flirtul devenise o 
obinuin. Nu tcuse asta dintoldcauna, nu? îi amintea 
de vremea când purta discuii nesfârite cu Bertha despre  
toate subiectele carc-1 fascinaser la universitate i despre 
religie i politic i filozofie - asta pân când îi ddea 
seama din privirea ei c se plictisea de moarte.
 M  a r y B a l o g h _________________________ 
usanna Osbourne crezuse c n-o s poat veni la
Barcley Court i fusese foarte dezamgit din 
cauza asta, dei îi spusese în repetate rânduri c nu conta  
foarte mult.
20
 
 I u b i r e  M  a g i c
aveau unde s sc duc pe perioada vacanei. Anne Jcwell, 
cealalt profesoar, plecase în ara Galilor pentru o lun, 
 împreun cu fiul su, David, la invitaia marchizei de 
Hallmere, o mai veche cunotin a ei.
Dar în absena lui Anne, Franccs Marshall, contes de 
Edgecombe, care i ea fusese profesoar la coala res
pectiv, trecuse prin Bath cu contele, soul ei. Se în
torceau acas, la Barclay Court, în Somerset. Fuseser  
plecai timp de câteva luni în Austria i în alte ri din Eu
ropa, unde Franccs susinuse câteva concerte. Veniser 
s o invite pe Claudia sau pe Anne sau pe Susanna s Ic 
fac o vizit acas pentru câteva sptmâni. Franccs era 
 în continuare prieten cu cele trei, chiar dac sc cstorise 
de doi ani.
Claudia o implorase pe Susanna s nu refuze invitaia. 
Avea s se descurce foarte bine cu fetele i singur, spu
sese ea, i la nevoie ar fi putut s apeleze la profesori de 
la alte coli. Dar Susanna excela prin loialitate. Claudia 
Martin îi oferise slujba asta în urm cu cinci ani, pe când 
era doar o elev srac la coala respectiv. Dincolo de 
recunotina pe care i-o purta, se simea obligat s pun 
datoria pe primul plan, înaintea plcerilor personale.
 îi spusese fr ezitare lui Franccs c n-avea s dea curs 
invitaiei de data aceasta. i, bineîneles, Frances nu in
sistase. înelesese. Dar apoi, chiar cu o zi înainte de ple
carea lui Frances i a contelui, Anne se întorsese acas i 
nu mai fusese nevoie s rmân Susanna la coal.
i astfel ajunsese ca în Somerset, în acel august 
neobinuit de clduros i de însorit. Nu venea pentru 
prima dat aici, dar tia c bucuria unei astfel de vizite 
n-avea s pleasc niciodat. Barclay Court era impre
sionant prin grandoarea i frumuseea sa. Franccs i con
tele o copleeau de fiecare dat cu amabilitatea lor. Din
21
 M  a r y B a l o g h
câte îi amintea ca, vecinii erau foarte drgui. tia c 
Frances nu va precupei niciun efort pentru a o distra cât 
mai bine, dei n-ar fi trebuit s-i fac probleme. Bucu
ria vacanei era o distracie suficient, mai ales c i-o  
petrecea într-un loc atât de frumos.
Plecase împreun cu Frances în vizit la familia Ray- 
croft. Susanna îi simpatizase pe toi membrii familiei înc 
de când îi întâlnise pentru prima oar. Decisescr s 
mearg pe jos în loc s ia trsura pentru c vremea era 
frumoas, i oricum, cltoriser suficient cu trsura în 
ziua precedent. Nu fcuser nici câteva sute de metri pe 
drum când auziser râsete i voci de tineri i îi vzuser 
pe tinerii Raycroft i pe fetele Calvert, care ieiser i ci 
la plimbare.
Dar senzaia aceasta a fost de scurt durat.
Frances i domnul Raycroft vorbeau despre Vicna.  
Frances fusese recent acolo i logodnica domnului Ray
croft, domnioara Hickmore, tocmai plecase în aceeai 
direcie cu prinii, urmând s rmân în ora pentru lu
nile de toamn i de iarn.
. Domnul Raycroft, înalt, zvelt, cu prul blond-nisipiu, 
cu o figur mai degrab simpatic decât faimoas, fusese 
dintotdeauna foarte amabil. Frances îi sugerase odat,  
doar pe jumtate în glum, s pun ochii pe cl. Dar el nu 
prea s fie atras de ea, i nici ea n-avea vreun sentiment 
mai profund pentru el. Acum, când afl c e logodit, nu 
simi nici urm de regret, spera doar ca domnioara Hick- 
morc s fie potrivit pentru el.
Fu îndeajuns de manierat s o atrag i pe Susanna în 
discuie, explicându-i c el era un ignorant, c nu 
cunotea Viena i nici alte locuri, pentru c nu prsise
22
 
 I u b i r e  M  a g i c
niciodat Insulele Britanice.
bindu-i amabil, dei sunt sigur c nu poate depi Londra 
 în frumusee. Cunoatei Londra, domnioar Osboume?
Ea se strdui s se concentreze asupra discuiei i s 
ignore celelalte gânduri care i se învlmeau prin minte.
- Foarte puin, spuse ea. Am stat acolo o scurt pe
rioad de timp, pe când eram mai mic, i de atunci n-am 
mai fost acolo. O invidiez pe Frances pentm c ea a vzut  
Viena, i Parisul, i Roma.
- Lady Edgecombe, strig una dintre tinerele fete din 
spate, credei c la balul de sptmâna viitoare o s fie 
incluse în program i valsuri? în acest caz sunt sigur c 
mama ne va interzice s valsm. E un dans chiar atât de 
ocant de rapid?
- Nu tiu, Mary, zise Frances în timp ce Susanna în
torcea capul s vad cine vorbise. Nici nu auzisem de 
aceast reuniune, pân când ai amintit tu de ea acum  
câteva minute. Dar sper c o s fie i un vals. Este un dans 
foarte frumos, romantic i chiar nu e deloc ocant. Cel 
puin mie nu mi s-a prut.
Iar el era acolo, în mijlocul lor, vzu Susanna, simind 
c i se strânge stomacul, cu câte o doamn la fiecare bra, 
aa cum fusese i când îl vzuse prima oar, cu celelalte  
dou învârtindu-se în jurul lui de parc ar fi fost singurul 
brbat important din lume - o opinie pe care iar îndoial 
o împrtea i el.
Nu prea-1 vedea cu ochi buni, dei recunotea în sinea 
ci c nu-i putea purta pic pentru numele su.
Vicontele Whitleaf.
Simi c pielea i se rcete brusc când îi amintete de 
acest nume - la fel cum se întâmplase i atunci când 
Frances le fcuse cunotin.
 M  a r y B a l o g h
Era, âr nicio îndoial, ccl mai chipe brbat pe care-1 
vzuse în viaa ci - i ajunsese la aceast concluzie 
 înainte de a-1 vedea mai de aproape, când observase c  
are nite ochi cu o extraordinar nuan de violet. Haina 
din material fin, de un albastru-închis i pantalonii bu
fani îi veneau ca turnai. Cizmele lui fine i înalte preau 
moi i scumpe, chiar dac acum, peste lustrul lor se ater
nuse un strat subire de praf de pe drum, iar cmaa alb 
era confecionat din cel mai fin bumbac. Plria înalt, 
aezat peste prul negru, era uor înclinat, ceea ce-i  
ddea un aspect mecheresc. i avea i un corp care 
punea în valoare hainele respective. Era înalt, zvelt, cu 
umerii i pieptul largi i coapsele frumos conturate.
Dac exista vreo imperfeciune în privina aspectului 
lui fizic, cu siguran ca nu reuise s o detecteze.
Simpla lui vedere, printre membrii familiei Raycroft i 
cei ai familiei Calvcrt o fcuse s înmrmureasc de 
uimire.
Apoi Franccs îi rostise numele.
i el se înclinase în faa ci, cu o elegan studiat -  
atât de nelalocul ei pe un drum de ar - i îi zâmbise fer
mector, dup care îi adresase complimentul acela, ridi
col de elaborat, în timp ce-o privea atât de adânc în ochi 
 încât nu fusese surprins s constate c i se zbârlise uor 
prul de pe ceafa. Avea dini albi, drepi i egali, care în
tregeau perfeciunea imaginii lui.
dar Susanna n-ar fi tiut cum s reacioneze nici dac 
n-ar fi împietrit la auzul numelui lui. Mintea îi paralizase 
pur i simplu, îns din fericire îi pstr mobilitatea.
Chiar dac el nu avea nicio vin pentru numele su, 
se gândi Susanna acum, amintindu-i c nu îi ura pe toi 
cei care purtau titlul de viconte  i numele de Whitleaf,
24
simea deja c-i este foarte antipatic. Un adevrat gentle
man ar ii trebuit s încerce s fac o doamn pe care nu 
o cunotea s se simt confortabil, nu s-i provoace o 
stare de confuzie. Nu tia prea multe despre brbai, dar 
putea s recunoasc un om superficial sau ludros atunci 
când îi ieea în cale i îi ddea scama când un brbat era 
atât dc contient de frumuseea propriei persoane încât se 
atepta ca toate femeile pe care le întâlnea s-i cad la pi
cioare.
dezminea numele.
nul Raycroft. Dar din momentul acela, cu fiecare pas pe 
carc-1 fcuse pe potec, simise prezena vicontelui  
Whitleaf în spatele ci asemeni unei palme aezate pe ira 
spinrii. Nu suporta sentimentul sta, i se detesta pentru 
c permisese s fie pus într-o asemenea situaie.
Bineîneles, numele Osbourne probabil c nu însemna  
nimic pentru el. i nici pentru asta nu putea II învinovit. 
Era doar un bieel pe vremea aceea... Dar ar fi trebuit  
s-i aduc aminte. Ar fi trebuit ca numele acela s i se fi 
 întiprit în minte, aa cum se întâmplase cu ea.
Acum îi dorea din tot sufletul ca Anne s nu se fi în
tors la timp în Bath i nici ca ca s fi venit la Barclay 
Court cu Frances i cu contele. Ar fi vrut s sc întoarc la 
coal, în siguran, în sigurana tern i trist proprie 
acelei instituii.
i totui, de ce s-i doreasc aa ceva? i dc ce s 
permit ca vacana ei s fie stricat de un brbat superfi
cial, încrezut i nepstor, care cu siguran credea c era 
 ________________________  I u b i r e  M  a g i c
de ajuns s se uite la o femeie cu ochii aceia violei pen
tru a o face s se îndrgosteasc pân peste cap de el?
Susanna sc întoarse i privi înainte, îndreptându-i
25
domnul Raycroft unde s-ar duce dac ar putea merge ori
unde in lume. Ar alege oare Grecia ca destinaie, aa cum  
ar face ea?
- Cred c i Grecia ar merita s fie vizitat, domni
oar Osbourne, rspunse el, dei mi s-a spus c acolo se  
cltorete în condiii foarte proaste. Iar cu, vedei dum
neavoastr, sunt un om cruia îi place confortul.
- Nu te condamn deloc, spuse Frances. i pot s tc 
asigur c înc nu am vzut vreo ar care s se compare  
cu Anglia în privina frumuseii. M bucur foarte mult c 
m-am întors acas.
La scurt vreme dup aceea ajunser în ora i se  
oprir s stea de vorb cu doamna Calvcrt, care le ieise  
 în întâmpinare. Refuzar îns invitaia acesteia de a intra  
 în cas. Apoi îi continuar drumul fr surorile Calvert.  
Vicontele Whitleaf o luase înainte cu domnioara Ray-  
crolt de bra, iar cei doi plvrgir vesel tot drumul pân  
la l lareford House, evident încântai unul de compania  
celuilalt.
i fcur conversaie timp de o jumtate de or, apoi  
Frances se ridic în picioare i Susanna o urm imediat.
Presupun, zise Frances, c nu dorii s mai facei o  
plimbare, domnule Raycroft, acum, dup ce abia v-ai în
tors. Am putea spera c nc vei onora cu prezena la Bar
clay Court mâine?
invitaia iniial pe care ai tcut-o m includea i pe  
mine, doamn. Iar mie chiar mi-ar plcea s mai fac o
 M  a r y B a l o g h ________________________ 
mine, doamn. Iar mie chiar mi-ar plcea s mai fac o  
plimbare astzi. Abia atept s-l salut pe Edgecombe.  
Raycroft, vii i tu? Sau voi avea singur plcerea de a m  
plimba împreun cu dou doamne pân la Barclay Court?  
26
Raycroft. Ea respir uurat când acesta accept s fie  
supus unui efort fizic suplimentar.
Dar uurarea ci fu de scurt durat. Sperase din tot su
fletul s poat aranja lucrurile în aa fel încât ea s 
mearg cu Frances sau cu domnul Raycroft, dar soarta îi 
fu potrivnic, pentru c acesta din urm tocmai îi spunea  
ceva lui Frances în timp ce coborau pe drumul spre gr
din, astfel c îi oferise automat braul dup ce ieiser pe  
poart. Prin fora împrejurrilor Susanna rmsese în 
urm împreun cu vicontele Whitleaf.
Cu greu îi putea imagina c putea fi atât de npstu
it de soart. Se uit spre el, profund dezamgit i-i  
prinse ferm mâinile la spate înainte ca cl s fie obligat
s-i ofere braul.
Fu îngrozit s constate c percepea valul de cldur  
ce emana dinspre cl, chiar dac între umerii lor era o dis
tan de cel puin treizeci de centimetri. îi simea 
muchii stomacului încordai - ca s nu mai vorbim de 
limb.
care domnioara Raycroft sau surorile Calvert o afiaser 
 în preajma lui cu puin vreme în urm. Pân la urm nu 
era decât un brbat oarecare - i pe deasupra superficial,  
 în niciun caz n-avea de gând s-l impresioneze. Tot ce  
trebuia s fac era s fie politicoas.
Nu putea gsi nici mcar un singur subiect de conver
saie politicoas, dei îi scormonea mintea cu înfrigu
rare,
 _________________________  I u b i r e  M  a g i c
 împlinise douzeci i trei de ani i nu avusese nicio
dat vreun iubit.
 M  a r y B a l o g h
Dar astfel de gânduri dezolant de triste nu o ajutau 
deloc s se calmeze.
 într-o mnstire, se gândi ca abtuta. Nu tia nimic des
pre aceast lume a brbailor, nu vedea cum s se simt  
 în largul ei aici.
Court, dup estimrile lui Petcr, nu îi adresase decât ase  
cuvinte domnioarei Osbourne, iar aceasta nu îl gratulase  
decât cu unul singur.
- Ce frumoas e ziua de astzi! spusese el, în încer
carea de a înjgheba o conversaie, zâmbind amabil ctre 
ca - sau mai degrab spre marginea bonetei ei, care era 
cam la nivelul umrului lui.
- D a .
Mergea cu spatele foarte drept. îi inea mâinile îm
preunate strâns la spate, un semn clar c nu dorea sub  
niciun chip ca el s-i ofere braul. Peter se întreb dac ea 
pur i simplu nu era în stare s susin o conversaie, sau  
dac continua s fie indignat pentru c îndrznise s o 
compare cu o zi de var - dar pân la urm se gândi c se 
afla totui într-o companie plcut, nu-i aa? Nu fcuse i 
Shakespeare la fel la un moment dat? Presupunea c 
tcerea ei izvora mai degrab din indignare, pentru c în 
urm cu mai puin de o jumtate de or vorbise cu  
domnioara Raycroft, iar discuia nu se purtase doar in 
cuvinte monosilabice - iar el putea s jure c ochii ei nu 
se îndreptaser nici mcar o dat în direcia lui. i în mod  
sigur i-ar 11 dat seama dac l-ar fi privit pentru c nu-i  
pivu luase ochii de la ea.
' ir lol li amanta chiar i acum - din cauza acelui gând
i ludul enrc i Imense prin în minte când o vzuse pentru  pi unu dalii
.’ H
 
 I u b i r e  M  a g i c
lai-o.
Iat-o pe cine, pentru numele lui Dumnezeu?
Pentru el era o experien nou s se afle în preajma 
unei doamne care în mod evident nu-i dorea compania  
lui. Bineîneles, nu i se mai întâmplase s întâlneasc 
vreo domnioar profesoar din Bath. Acestea erau, pro
babil, diferite de femeile pe care le întâlnea de obicei. 
Poate c fuseser plmdite dintr-un aluat mai tare.
- Ai avut dreptate, spuse el într-un târziu, mai mult 
pentru a-i observa reacia. Ziua asta de var n-a devenit  
mai cald i mai strlucitoare datorit prezenei dumitale. 
A fost o replic prosteasc din partea mea.
Ea îi arunc o privire, iar înainte ca marginea bonetei 
s-i acopere chipul din nou, în fraciunea aceea dc se
cund el fu din nou fermecat dc combinaia aceea de pr 
de un rou aprins i ochi verzi ca marea - i de roeaa 
sntoas pe care tenul ei alb ca laptele o cptase de la 
aerul curat.
care o adusese la conversaie din momentul în care ple
caser dc la Hareford House.
Deci n-avea de gând s-l contrazic, nu? Nu se putu 
abine i continu:
uor peste piept cu mâna dreapt. Inima mea a devenit 
mai cald i mai strlucitoare.
De data asta ca nu-i mai întoarse capul spre el, dar 
brbatul observ amuzat cum vârful bonetei ci 
 înepenete brusc.
- Inima, spuse ea, nu este decât un organ situat în 
- Inima, spuse ea, nu este decât un organ situat în
partea stâng a toracelui.
- Care îndeplinete funcia unei pompe, o aprob el.
29
 M  a r y B a l o g h
Dar cc abordare lipsit dc romantism! Lai generaii în
tregi de poei fr obiectul muncii cu o astfel dc decla
raie, domnioar Osbourne. Ca s nu mai vorbim dc 
 îndrgostii.
- Chiar aa? Foarte trist! înseamn c, dup prerea 
dumitalc, nu exist pri sensibile în organismul uman? 
Oare nicio parte din anatomia sau sufletul unui om nu 
poate ti înclzit la vederea unei frumusei?
Crezu c ea n-avea s rspund. Ajunser la bifurcaia  
unde se întâlniser cu dou orc înainte i îi urmar pe 
Raycroft i pe doamna Edgecombe, pe drumul ce ducea  
spre Barclay Court.
- Luai în derâdere sensibilitile, zise domnioara Os
bourne atât de încet încât el îi înclin uor capul spre ca, 
s aud continuarea.
- A h , aadar, m crezi incapabil de a simi emoiile 
cele mai delicate, de a împrti sentimentele cele mai 
tandre. Asta vrei de fapt s spui?
- N-a îndrzni s presupun aa ceva, zise ea.
- Dar ai lacut-o deja. Ai pornit dc la premisa c sunt 
aa. Descoperi c se simea destul de bine în compania  
acestei curioase fpturi, o femeie serioas, boas, cu o 
 înfiare de înger. Ai afirmat c îmi bat joc dc senti
mente.
- îmi cer scuze, murmur ca. N-ar ii trebuit s spun 
aa ceva.
- Nu, n-ar fi trebuit, o aprob el. M-ai rnit drept în 
inim - în organul acela din partea stâng a toracelui, în 
acea banal pomp. Cât de diferite sunt viziunile noastre  
despre lume, domnioar Osbourne! Dumneata m as
culi fficându-i un compliment deplasat i tragi concluzia
30
c nu tiu nimic despre cele mai frumoase sentimente  
umane. De cealalt parte, cu m uit la dumneata, te vd 
aa serioas i critic i simt - ah! - c am pit pe un 
trâm magic.
Avea o voce joas, plcut, chiar i când era indignat. 
Era mic de statur i avea un trup foarte zvelt, cu rotun
 jimi delicate. Se întreba cât de bine reuea ea s con
troleze o clas plin de fete dintre care majoritatea, mai 
mult ca sigur, îi doreau s fie oriunde în alt parte decât 
la coal. Oare îi tceau zile fripte? Sau avea o duritate de  
oel, pe msura orgoliului ei?
Putea s pun mâna în foc c ultima variant era cea 
corect - i c bietele fete nu sc bucurau de prea mult 
 îngduin din partea ei.
definitiv condamnat în ochii dumitale, domnioar ()s-  
boume. N-ai vrea s schimbm subiectul? Cc-ai tcut 
pân acum în aceast vacan colar?
- N-a fost chiar o vacan. Aproape jumtate dintre 
elevele de la coala noastr sunt srace. Aa c rmân la 
coal pe toat durata anului, iar câteva dintre noi stau  
 împreun cu ele, pentru a le supraveghea si a le distra.
- Câteva dintre „noi“? întreb el.
- Suntem trei profesoare rezidente. Pân acum doi ani, 
când Franccs s-a mritat cu contele, eram patru. Acum  
am mai rmas trei - domnioara Martin, domnioara Jew- 
ell i cu mine.
srace?
 ________________________  I u b i r e  M  a g i c
Se întoarse i se uit din nou la el - o privire neutr, 
lipsit de veselie, în care sc putea ghici i o umbr de 
repro.
31
 
-A m fost i eu una dintre ele, o elev srac, preciza 
ea. De la doisprezece ani i pân când domnioara Mar
tin mi-a oferit funcia de profesoar stagiar, la împlinirea 
vârstei de optsprezece ani.
Vorbea i se plimba cu o fost elev srac, ajuns 
 între timp profesoar. Nici nu era de mirare c nu reueau 
s comunice decât cu mare dificultate. Dou lumi com
plet strine, care se intersectaser pe un drum de ar 
 într-un moment nu prea fericit pentru niciuna dintre ele. 
Dei ultima parte nu corespundea întru totul realitii -  
el unul se distra de minune.
- Nu se pune problema sacrificrii vacanelor pentru 
nicuna dintre noi, continu ea. coala este casa noastr, 
fetele fac parte din familie. Bineîneles, câte o pauz, din 
când în când, c binevenit. Anne - domnioara Jewell -  
abia s-a întors dup ce a petrecut o lun în ara Galilor, 
 împreun cu fiul ei, iar eu am venit aici pentru dou sp
tmâni. Din când în când, Claudia Martin mai lipsete i 
ea câteva zile de la coal. Dar, în general, cu sunt ferici
t - cu toate suntem fericite - c avem un program încr
cat. O via monoton i inactiv nu mi s-ar potrivi deloc.
Era o domnioar admirabil. Nu fcuse niciun co
mentariu asupra vremii i nu îl gratulase decât cu câteva 
reprouri scurte când el vorbise despre inim, sentimente 
i sensibiliti. îns când venea vorba de coala ei, de 
marea familie compus din profesori i din elevii sraci, 
turuia cu elocin minute în ir.
 M  a r y B a l o g h ________________________ 
Dumnezeu s-l aib în paz!
Dar era mai frumoas decât aproape toate femeile pe 
care le întâlnise vreodat - i cuvântul „aproape" putea fi 
32
mult în aprecierea sa. Sc gândise adesea la ironia sorii, 
dar acum avea o dovad gritoare în acest sens. Dar, din 
câte se prea, contrastul izbitor dintre înfiarea i carac
terul ei i modul în care se purta îl fascina mai mult decât 
 îl subjugase o femeie întâlnit nu numai în ultima pe
rioad - , dar i pe parcursul întregii sale viei.
- De fapt vrei s spui c inactivitatea mi se potrivete? 
Râse. Domnioar Osbourne, dumneata vorbeti foarte 
 încet, dar ai o limb extrem de ascuit. înclin s cred c 
elevelor dumitale le c fric de ea.
Nu greise în totalitate, nu? Existena lui era adesea 
goal, monoton, inactiv - sau cel puin aa fusese în 
ultimii cinci ani. E adevrat c inteniona s-i schimbe 
radical modul de viaa, s lase trândvia deoparte în vi
itorul foarte apropiat, dar deocamdat nu întreprinsese 
nimic în sensul sta, nu? Una era s-i fac planuri i 
altceva s treac la fapte..
Da, având în vedere situaia lui actual, domnioara 
Osbourne nu se înelase în aprecieri. Nu se putea apra în 
niciun fel.
Se întreb oare cum era s fii nevoit s munceti pen
tru a-i câtiga existena.
- Am vorbit doar despre mine, domnul meu, i n-am 
fcut decât s-i rspund la o întrebare. Nici nu mi-a tre
cut prin minte s m refer la dumneata.
Avea picioarele mici i delicate, potrivite cu statura ci 
scund, observ el. în timpul ceaiului îi remarcase dc 
asemenea mâinile mici i delicate.
Domnioara Susamia Osbourne nu era de acord cu el 
probabil c nici n 1 a simpatiza. în lumea ei oa
 ________________________  I u b i r e  M  a g i c
- probabil c nici nu-1 prea simpatiza. în lumea ei oa
menii munceau. Oare cum era, sc întreb el, s fii o elev 
srac, apoi s ajungi s predai în aceeai coal?
33
- Foarte mult. A alege s lac asta chiar dac viaa 
mi-ar pune la dispoziiei un miliard de alte opiuni.
-Serio s? Se întreba dac spunea adevrul sau ceea ce 
considera c ar corespunde realitii. Ai prefera s predai 
chiar dac alternativa ar fi mritiul i copiii?
Rspunsul ci fu precedat de o tcere destul de lung, 
iar el regret pe loc întrebarea. Fusese nepoliticoas i 
poate c îi atinsese un punct sensibil. Dar acum nu mai 
putea s-i retrag cuvintele.
- Presupun c i dac a avea de ales dintr-un miliard 
de posibiliti, acestea ar trebui s fie totui nite opiuni 
realiste.
iuni realiste? întreb el surprins.
Doar în momentul în care se trezi uitându-se la ceafa 
ei delicat, îi ddu seama c îi plecase capul atât de tare 
 încât probabil nu-i mai putea vedea decât vârfurile pi
cioarelor. La naiba, chiar o fcuse s se simt prost! De 
obicei nu se dovedea într-atât dc insensibil.
- Nu, rspunse ca scurt.
i, bineîneles, dac ar ti chibzuit mai bine, i-ar li dat 
seama i singur de asta. Cât de des auzi de mritiul unei 
guvernante? Probabil c o profesoar are i mai puine 
ocazii de a cunoate brbai de însurat. Se întreb brusc 
cum o întâlnise Edgecombe pe contes. Pân astzi nu 
tiuse c i ea fusese profesoar. Probabil c idila celor 
doi avea la baz o poveste interesant.
 în lumea lui, femeile nu se gândeau la nimic altceva în 
 M  a r y B a l o g h _________________________ 
 în lumea lui, femeile nu se gândeau la nimic altceva în
afar de mriti. Surorile lui nu îi consideraser vieile 
 împlinite decât dup ce trecuser toate pe la altar, alturi 
de câte un brbat, în ordine, începând cu cea mai în vârst
34
i pân la cca mai tânr, la vârste foarte potrivite 
potrivite atât pentai ele, cât i pentru mama lui.
- Ei bine, nu se tie niciodat ee-i rezerv viitorul, 
nu-i aa? Dar trebuie s-mi spui i mie de cc-i place atât 
de mult s fii profesoar. Nu astzi - vd c ne apropiem 
deja de Barclay Court. O s mai stm de vorb când ne 
vom mai întâlni în cursul urmtoarelor dou sptmâni.
Ea îi arunc o privire rapid, facându-I s izbucneasc 
 în râs.
 învârtindu-se, în sperana c o astfel de întâlnire ar putea 
fi cumva evitat, spuse el. Te asigur îns c aa ceva nu 
va fi posibil. La ar, vecinii triesc foarte aproape unii de 
ceilali. Cum ar putea altfel s nu moar de plictiseal? Iar 
eu o s stau la Hareford House în urmtoarele dou sp
tmâni, aa cum dumneata o s stai la Barclay Court. 
Acum sunt bucuros c am hotrât s nu m întorc acas 
mâine, aa cum plnuisem iniial.
Constat cu surprindere c spusese adevrul. Oare de 
ce îi dorea el s sc mai vad cu o femeie ce provenea  
dintr-o lume strin, care nu-1 agrea i nu era dc acord eu 
modul lui de-a fi? Doar pentru c era de-o frumusee rpi
toare? Sau fiindc nu putuse rezista provocrii de a-i 
smulge un zâmbet sau o vorb amabil? Sau poate pen
tru c astfel ar fi avut ocazia s poarte o conversaie se
rioas, profund despre viaa ei de profesoar? Discuiile 
 în care se lsa antrenat - ca i viaa lui, de altfel - erau 
prea superficiale, i asta dc mult vreme.
- Presupun, c vei fi foarte ocupat cu domnioara Ray- 
croft i cu domnioarele Calvert.
 ________________________  I u b i r e  M  a g i c
croft i cu domnioarele Calvert.
- Bineîneles, chicoti el. Sunt nite tinere domnioare 
 încânttoare, i cine ar putea rezista farmecului lor?
- Nu cred c atepi ca eu s-i rspund la aceast în-
35
Nu, intr-adevr, recunoscu el. Era o întrebare re
toric. Dar nu voi fi ocupat cu ele tot timpul, domnioar  
Osbourne. Dac a fi, cineva ar putea interpreta greit in
teresul pe care li-1 acord. i, în afar de asta, ele nu  
mi-au prilejuit trirea unui moment de magie pur.
Zâmbi în jos, spre boneta ei.
- Tc-a ruga, spuse ea în timp ce pietriul terasei din  
faa casei scrânea sub picioarele lor, cu vocea mai rece  
decât gheaa Arcticii, s nu mai adopi atitudinea asta  
frivol fa de mine. Nu tiu cc rspuns s-i mai dau. Mai  
mult, nici nu vreau s-i rspund. Mi-a dori s nu mi te  
mai adresezi direct cu nicio ocazie viitoare. Sper din tot  
sufletul s nu faci asta.
La naiba cu toate! Oare o ofensase mai mult decât îi  
ddea seama?
- Ce trebuie s fac ori dc câte ori ne vom întâlni pe  
parcursul urmtoarelor sptmâni? S m uit spre dum
neata i s m prefac c nu vd nimic? o întreb el. M  
tem c Edgecombe i soia lui m-ar considera revolttor  
de nepoliticos. M voi pleca de fiecare dat în faa du-  
mitale i voi remarca frumuseea sau urâenia vremii -  
fr s mai fac nicio comparaie cu persoana dumitale.  
 îm i dai voie? Vei tolera acest minimum dc atenie din  
partea mea?
Ea ezit.
Da, confirm ea într-un târziu, punând capt con
versaiei cu un rspuns la fel de monosilabic ca la început.
Edgecombe îi vzuse probabil apropiindu-se pentru c  
tocmai ieise pe uile din fa i cobora treptele scrii în
 M  a r y B a l o g h _________________________ 
tocmai ieise pe uile din fa i cobora treptele scrii în  
form de potcoav pentru a le iei surâztor în întâm
pinare.
- Pân la urm i-ai convins s vin, Frances, spuse el
36
cuprinzând-o pe contes de mijloc i zâmbindu-i cu cl
dur. Ruycroft, îmi parc bine s tc revd. Whitleaf st i 
el la voi? M bucur foarte mult! Intrai! i-a priit plim
barea, Susanna? I-ai gsit acas pe domnul i pe doamna 
Raycroft?
aceasta îl lu fr nicio ezitare.
- Nc-am întâlnit cu domnioara Raycroft la rspântie, 
spuse ea. Se plimba cu fratele ei i cu surorile Calvert. 
Am mers împreun cu ei pân înapoi în ora, apoi la 
Hareford House, unde am luat ceaiul cu doamna Ray
croft. A fost intr-adevr o plimbare plcut. Nicieri 
nu-i mai frumos decât la ar în Somerset.
Vocea îi era sprinten i lipsit de griji. Peter zâmbi 
amar în sinea lui în timp ce îi urma pe scri i apoi în 
cas, cu contesa între el i Raycroft.
 în momentul în care pi peste prag, domnioara 
Osbourne o luase deja în direcia scrilor, fat s arunce 
nicio privire înapoi...
Noi n-o s v deranjm.
- Mulumesc, zise el, luând-o din nou de mijloc. A 
sunat vicarul. Presupun c deja tii totul despre balul care 
va avea loc peste o sptmân?
- Bineîneles.
- I-am spus c o s participm i noi, cu condiia s se 
cânte cel puin un vals. Vicarul mi-a promis c o s aib 
grij de asta.
 îi zâmbi i ea îi rspunse la rândul ci cu un zâmbet lu
 ________________________  I u b i r e  M  a g i c
minos, apoi se întoarse i o lu spre scri, pe urmele 
domnioarei Osbourne.
37
ffecundu-i bucuros mâinile. Mergem în bibliotec? O s 
bem ceva i o s v rog s-mi povestii tot ce-am ratat se
zonul sta, cât am fost la Londra. Am auzit c în sfârit  
te-ai logodit cu domnioara Hickmorc, Raycroft. Feli
citrile mele. O alegere foarte bun, dup prerea mea.
 M  a r y B a l o g h _________________________ 
I mi este foarte antipatic, rspunse Susanna sec când 
Franccs o întreb cc prere are despre vicontele 
Whitleaf.
chipe, nu? i întotdeauna l-am considerat fermector.
Susanna nu coment deloc înfiarea vicontelui, dei 
ei i se prea c era mai mult decât „destul de chipe“.
- Calculat   fermector, preciza ca în timp ce-i scotea 
boneta i-i aranja zulufii în faa oglinzii din dormitorul 
ci, iar Frances sttea în u, învârtindu-i boneta de nu
ruri. E întruchiparea falsitii. M îndoiesc c vreunul din 
gândurile sale este sincer.
-O h , draga mea! râse Frances. Chiar i-a tcut o im
presie proasta. Sa presupun c a încercat s flirteze cu 
tine?
Ai auzit ce a spus când ne-nm întâlnit prima dat, 
zise Susanna, iiitorcându se de la oglind i fcând un
38
 
 I u b i r e  M  a g i c
gest ctre scaunul de lâng masa de toalet.
Frances intr în încpere, dar nu se aez pe scaunul 
indicat.
- Am considerat remarca lui destul de amuzant, ad- 
mise ca. Te asigur c n-a intenionat s te ofenseze în 
vreun fel. Presupun c majoritatea doamnelor ador s 
fie astfel gratulate de el.
- E superficial i încrezut, decret Susanna.
Frances îi puse o mân în old i îi privi scruttor
prietena.
- O astfel de concluzie mi sc pare pripit, zise ca. 
N-am auzit s aib vreun viciu. Nimeni n-a spus vreodat
despre el c ar fi cartofor sau destrblat sau rufctor 
ori pierde-var, nimic de genul lucrurilor rele pe care 
te-ai atepta s le auzi despre un tânr gentleman orean 
i necstorit. Lucius îl consider un om agreabil. i tre
buie s-i mrturisesc c i eu îl simpatizez, dei e ade
vrat c n-am fost niciodat inta galanteriilor lui.
- Nu îneleg cum fetele acelea pot fi atât de fascinate 
de el.
- Domnioara Raycroft i fetele Calvert? Oh, te asigur 
c, de fapt, nu sunt chiar atât de fascinate. El e vicontele 
Whitlcaf, provine dintr-o familie bun, este extrem de 
bogat i nu face parte din cercurile pe care le frecven
teaz ele i fetele îneleg asta foarte bine. Dar sunt încân
tate de atenia pe care le-o acord - i cine le-ar putea 
 învinovi pentru asta? Viaa la ar poate fi extrem de 
plictisitoare, mai ales c de cele mai multe ori nu cl
toreti mai departe de apte-opt kilometri de cas. Iar el 
e foarte priceput când vine vorba de flirtat, niciodat nu 
e foarte priceput când vine vorba de flirtat, niciodat nu
favorizeaz o anume domnioar in detrimentul celor
lalte, i astfel le împiedic s-i fac iluzii care ar putea 
mai târziu s sc transforme în dezamgiri crunte. Femeile
39
 
 îl îneleg foarte bine, îndrznesc s spun, i îi caut soii  
 în alt parte. Aa funcioneaz în general societatea.
-Atunci sunt foarte bucuroas c nu lac parte din so
cietate, spuse Susanna eu acreal. Mic mi se pare totul  
foarte artificial.
In clipa urmtoare se uit la prietena ei i mai întâi  
zâmbi, apoi izbucni într-un râs spontan.
- i auzi-m i pe mine, zise ca când reui s-i trag 
rsuflarea, parc-a fi o profesoar btrân i încrit.
- i nu ari deloc aa, adaug Frances, începând i ea  
s râd. Bnuiesc c a flirtat cu tine tot diurnul spre cas,  
ticlosul, i tu ai ripostat cu un aer sobru i cu un limbaj  
pe msur? Bietul om! Cred c s-a ruinat teribil. Cc  
mi-ar fi plcut s aud i eu ce-ai vorbit!
 începur din nou s râd împreun. Poate c reacia ei  
fusese exagerat, îi spuse Susanna. Poate c nu l-ar fi  
 judecat cu atâta asprime dac i-ar fi fost prezentat drept  
vicontele Jones sau vicontele Smith, sau sub oricare alt  
nume în afar de vicontele Whitlcaf.
- Oricum, întotdeauna am susinut c m pstrez doar  
pentru un duce, pentru nimeni altcineva. i cred c un  
biet viconte intr la categoria „nimeni“.
Chicotir amândou la auzul absurditii cuvintelor  
ce-i ieiser pc gur. într-adevr, un biet viconte!
- Hai cu mine în camera mea de zi, spuse Frances, o 
s comandm câte un ceai i o s stm linitite pân când  
pleac vizitatorii. Plimbarea a fost cam lung, mai ales  
pentru o zi atât dc cald ca asta, nu gseti? Iar mi s-a  
fcut sete. Dar mi-a plcut tare mult s-mi pun sângele în  
micare. în ultimele luni am stat în trsuri cât s-mi
 M  a r y B a l o g h _________________________ 
micare. în ultimele luni am stat în trsuri cât s-mi  
ajung pentru cel puin un an de-aeum încolo.
Susanna o urm în micua camer de zi a apartamen
tului pe care-1 împrea cu ducele i se aez pe un fo-
40
 
 I u b i r e  M  a g ic
toi iu tapisat cu brocart, în timp cc Frances trase de cor
donul clopoelului pentru a chema un servitor.
Dar contesa Frances înc nu terminase discuia despre 
viconte.
- Bineîneles c ai dreptate s fii precaut în ceea 
ce-1 privete pe vicontele Whitleaf, care este cunoscut ca 
un mare admirator al frumuseii feminine, dar care prob
abil c nu i-a dat seama din primul moment c eti prea 
inteligent pentru a rspunde bucuroas la un flirt de 
complezen i la câteva jocuri nevinovate. Bine faci c 
nu te lai ameit de el. Dar, Susanna, cu siguran c ex
ist undeva un brbat perfect pentru tine. Eu cred cu trie
chestia asta. i, de asemenea, îmi doresc foarte mult s te 
vd i pe tine aezat la casa ta, cu o situaie social sa
tisfctoare. Domnul Birney, vicarul nostru, abia venise 
aici chiar înainte de plecarea noastr în Europa, aa c nu 
tiu foarte multe despre el. Dar c destul de plcut la în
fiare i arc maniere rafinate, pe deasupra este i singur 
- cel puin era în urm cu ase luni. i nu cred s aib 
mai mult de treizeci de ani, dac i-o fi împlinit i pe 
acetia. Apoi mai este i domnul Finn, un gentleman fer
mier, administratorul lui Lucius. E serios i o duce destul 
de bine, e un om generos i destul de artos. Dar cred c 
l-ai întâlnit data trecut când ai fost aici.
- L-am cunoscut, spuse Susanna cu ochii strlucitori. 
Cred c i s-au aprins clcâiele dup cea mai mare dintre 
domnioarele Calvert.
- S-ar putea s ai dreptate, admise Frances. Dar înc 
nu sunt convins c i ea îl place. Ei bine, s-l lsm  
deoparte, poate c intr-adevr inima lui bate pentru alt 
deoparte, poate c intr-adevr inima lui bate pentru alt
femeie. Mai este i domnul Dannen. E proprietar i pose
sorul unei mici averi, din câte am auzit. Cu siguran, 
 judecând dup felul cum arat, s-ar putea zice c-i merge
41
 
foarte bine. înc nu l-ai cunoscut. Nu era prin zon când  
ai fost tu ultima oar pe aici - cred c plecase în Scoia. 
E mie de statur - dar nici tu nu eti prea înalt. Altfel, 
cred c arat destul de bine. Bineîneles, este...
- Frances! o întrerupse Susanna râzând. Nu trebuie 
s-i bai capul ca s-mi gseti pretendeni.
- Oh, ba da, cum s nu! Frances se aez pe un divan, 
fa în faa cu prietena sa i o privi cu seriozitate. Tu,  
Claudia i Anne îmi suntei cele mai dragi prietene i îmi 
doresc s v vd la fel de fericite i la fel de bine situate 
ca i mine. Cu siguran,
 în zona asta exist destui domni necstorii pentru voi 
toate.
Susanna râse din nou, cu i mai mult veselie, i dup 
câteva secunde Frances i se altur.
- M rog, mcar pentru una dintre voi. Chiar nu mi-o 
pot imagina pe Claudia cstorindu-se vreodat. i Anne  
este atât de ataat de David, încât nu cred c vrea s rite 
s-i gseasc un tat vitreg care s se poarte urât cu el.
David Jewell era un copil nelegitim, Anne nu fusese  
niciodat cstorit.
moas, Susanna, i pe deasupra o persoan foarte drgu. 
Mi se parc nedrept c soarta te-a aruncat într-o coal de  
fete pe când aveai doisprezece ani i te-a inut acolo pân  
acum, departe de lumea brbailor i a flirturilor, departe 
de un eventual curtezan.
 M  a r y B a l o g h _________________________ 
- Nu e deloc nedrept, spuse Susanna cu fermitate, 
cliberându-i mâinile dintre palmele prietenei sale. Poate 
doar fa de sutele i miile de alte fete care nu sunt atât de  
norocoase ca mine. i tii i tu cât de mult iubesc eu
42
 
coala, i pe fete, i pe Claudia, i pe Anne, i chiar i pe  
domnul Keeble i pe ceilali profesori.
Domnul Keeble era btrânul portar al colii,
- tiu asta, zise Frances cu un oftat. La fel cum i mie  
 îmi plcea sa fiu profesoar pân când Lucius m-a obligat  
s recunosc cât de mult îmi doream s cânt - i cât de în
drgostit eram de el. Ei bine, n-o s mai spun nimic pe  
marginea acestui subiect. Druite c-a venit i ceaiul.
Tcur în momentul în care servitorul intr cu tava i  
o aez pe mas, Frances turn ceaiul i-i întinse ceaca  
Susannei.
- i în ora o s fie un bal peste o sptmân, continu  
Frances. Ne-am întors la anc.
- Balul sta este extrem de interesant, zise Susanna. 
Chiar dac m sperie puin. N-am mai participat nicio
dat la aa ceva.
- Oh! Frances se uit la ea, dându-i brusc seama de  
adevrul spuselor ei. Bineîneles c n-ai mai fost nicio
dat. Dar ai dansat dintotdeauna la coal, învându-le  
pe fete paii. Acum vei avea în sfârit ocazia s îi  
dovedeti talentul pe un ring de dans adevrat. i nu tre
buie deloc s te temi c-o s te faci de râs i c toat lumea  
o s te observe. Este un bal stesc, iar cei care particip  
vin acolo s se distreze, nu s se scruteze unii pc alii cu  
un ochi critic. i dac aceast îngrijorare care i se citete  
pe fa are vreo legtur cu prezena vicontelui Whitlcaf  
la eveniment, prostuo, m faci s-mi doresc ca el s fi  
plecat înapoi acas, la Sidley Park înainte de acea noapte  
fatidic. Nu trebuie s te lai intimidat de el.
Sidley Park.  Inima Susannei pru s se opreasc din  
 ________________________  I u b i r e  M  a g i c
Sidley Park.  Inima Susannei pru s se opreasc din
nou la auzul acestui nume. De cc vicontele W hitleaf tre
buia s fie prieten cu domnul Raycroft? i de ce chiar în  
aceast perioad se hotrâse sa-1 viziteze? Timp de atâia
43
 M a r y Ba l o g h
ani - unsprezece, mai exact - nu se întâmplase nimic care 
s-i aminteasc de copilria ei i de sfâritul ei brusc i în
grozitor. Reuise s se conving c uitase deja acele vre
muri.
- Oh, continu Frances, i Lucius i-a smuls vicarului 
promisiunea ca la bal s se cânte mcar un vals. i-am  
povestit despre primul nostru vals - într-o sal mare, pr
fuit, deasupra unui han abandonat, cu nimeni altcineva  
de fa, lâr cldur - dei era în mijlocul iernii - i tar 
muzic?
Crede-m, sta e adevrul.
sie vistoare pe fa i obrajii uor îmbujorai, semn c 
retria valsul acela, iar Susanna se întreba dac avea s  
danseze cineva cu ea la bal. Oh, spera din tot sufletul s  
se întâmple asta! Nici mcar nu se gândea la vals. îi 
dorea cel puin un dans, orice dans.
Cu toate acestea, cunotea paii de vals. Era unul din
tre dansurile pe care domnul Huekerby, profesorul de  
dans, le preda întotdeauna fetelor de la coal. Lui nu-i  
era permis s-l danseze cu niciuna dintre ele, ci doar cu  
profesoarele dispuse s fac o demonstraie practic. Pe  
vremuri, aceea era Frances. Acum Susanna, Annc i une
ori madcmoiselle Etienne îi ofereau pe rând serviciile.
Susannei îi plcea valsul mai mult decât oricare alt 
dans. intr-adevr, dansul în sine n-avea nimic romantic  
atunci când îl dansai cu domnul Huekerby, mai ales c
atunci când îl dansai cu domnul Huekerby, mai ales c  
acest lucru se întâmpla în faa unui public format în to
talitate din fete, majoritatea abia stpânindu-i chicotelile. 
Dar întotdeauna visase s valseze într-o sal de bal strlu-
44
citoare, plin de lumânri aprinse, în braele unui gentle-
man înalt, chipe, care si zâmbeasc, privindo în ochi
de parc nar mai fi existat nimeni pe lume în afar de ei.
 Nu sunt o romantic,  îi spusese mai devreme vicon-
telui Whitlcaf. Ce minciun gogonat! Viaa ei fusese
 plin, disciplinat, aa cum trebuia s fie viaa unei pro-
fesoare. i ca îi iubea întradevr slujba în aceast
 privin spusese adevrul. Dar visele ei erau pline de ro-
mantism, de poveti de iubire, cu cstorii i copii.
i de niciunul dintre aceste lucruri no s aib parte în
lumea real.
li venise s plâng când îl auzise rostind aceste cu-
vinte, atât de goale, de lipsite de coninut pentru el, dar
dureros de evocatoare pentru ca. Cât de mult îi dorea ea
 prezena magic a unei persoane pe care s o iubeasc
mai mult decât pe oricine altcineva din viaa ci. Sau care
s o iubeasc pe ea în felul sta.
Pentru un moment se închipui valsând cu vicontele
Whitleaf, ai crui ochi violei i veseli erau îmblânzii de
o umbr de tandree în timp ce priveau întrai ei.
Se înfiora puin în timp ce alunga imaginea aceea din
capul ei i se întinse s ia un biscuit cu ghimbir. Navea
de gând s strice frumuseea visurilor ei strccurând i
imaginea lui în ele. Apoi se gândi la o alt fraz rostit de
el.
stâng a toracelui, pompa aceea ordinar.
Chicotitul pe care nu il putu stpâni aproape c o
fcu s uite complet de aversiunea pe care o simea pen-
 ________________________  I u b i r e  M  a g ic
fcu s uite complet de aversiunea pe care o simea pen-
tru el.
Probabil c Frances o si închipuie c ia pierdut
minile.
45
 
Apoi se gândi din nou la Sidlcy Park. Locuise pân la
vârsta dc doisprezece ani la doar câiva kilometri dc locul
acela, îns nu fusese niciodat acolo. îl cunotea sub nu-
mele de „casa vicontesei Whitleaf\  dei tia foarte bine
c împreun cu ea mai locuiau tânrul viconte i cele
cinci surori ale sale, care purtau numele de Edgeworth. îi
aminti c atunci când o auzise prima oar pe Frances
 povestind dc ducele dc Edgecombe se strâmbase, între
 bândusc în sinea sa dac nu cumva era vorba despre
aceeai familie asta pân când îi dduse seama c nu-
mele nu erau deloc identice.
Dar în afar de asta, reuise destul de bine si in
amintirile îngropate. Erau prea dureroase. Auzise dc oa-
meni care se pricepeau dc minune s fac abstracie de
amintirile lor neplcute, astfel c pân la urm uitau com-
 plet dc ele. Câteodat îi dorea s se numere i ea printre
ei.
Atunci îi veni în minte o amintire anume. Probabil c
avea cinci sau ase ani pe vremea aceea i se juca lâng
lac cu Ediii Markham, când li se alturase un biat cu
doar câiva ani mai mare decât ei. Lc întrebase cu mult
umor i interes vdit ce fceau acolo i se aezase pc vine
alturi de Susanna, pe mal, s vad dac la captul undiei
ei improvizate era vreun pete.
Oh, ce ghinion! exclamase el când vzuse c nu se
 prinsese nimic. îndrznesc s spun c petii nu muc azi.
Uneori aa se întâmpl, pur i simplu nu muc cel
 puin aa am auzit. Mama nu m las s merg la pescuit,
îi e team c mai degrab o s m trag pc mine curentul
 M a r y Ba l o g h _______________________ 
îi e team c mai degrab o s m trag pc mine curentul
decât s trag eu vreun pete din ap, haha. Teai prins?
S m trag curentul în loc s trag eu peti din ap? i
mama ta st cu gura pe tine tot timpul? Oh, ia te uit! Ai
nite ochi foarte verzi, tiai? Nam mai vzut pân acum
46
ochi dc culoarea asta. Sunt extrem de frumoi i se
 potrivesc de minune cu pârul tu rou. îndrznesc s spun
c vei fi o frumusee atunci când o s te faci mare. Nu c
acum nai ti frumoas. îmi cer scuze, pentru un moment
chiar am uitat de bunele maniere. Un gentleman nu tre-
 buie niciodat s dea de îneles c o doamn nar fi fru-
moas. îmi dai voie s in i eu undia? Poate c cu o s
ain mai mult noroc, chiar dac tu ai mai mult experien
decât mine.
Dar imediat ce biatul sa aezat pe mal i a luat undia
de la ea, cu un aer fericit, a aprut o fat mai marc decât
cl i ia spus încet, scandalizat c nar trebui s se joace
cu fetia aceea, apoi a mai venit înc o lat i mai marc,
care sa grbit sl apuce de mân cu fermitate i sl
trag de pe mal, avcrtizândul s nu se