Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18

8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18

http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 1/74

N VOR ST

P RINT L

LEOP



VOR ST E

P RINTELE LEOP



NE VOR ST

P RINTELE CLEOP

Carte n parf r a e ll b l n e u v n t re

I P S TEOFAN

Mitropol itul Moldovei ucov n

E I T lJR M N sT IR Sl l i s T RI

2



Rcfercntf

Pro Prof. Dr. Gheo rghe Petr aru

Pr . Lcct. Dr. Mihai Vizitiu

Ilescricrea CI P a Bibliolccii Nationale a Remdniei

Nc vc rbeste parintclc Cleopa sub ingriji rea arhim.

loanichie Balan. - Roman: Editura EpiscopieiRomanului s Hustler 1995

Vol. 18. - Vanatori-Ncam]: Manastirea Slhasrrla,

20 12. -

ISBN 978-606-8217-09-3

I. loanichic Balan, arhiruandrit (ed.)

281.95(047.53)

CUVANT

LA iNCEP UTUL POST ULUI M RE

Cand au fost alungati stramoslt nostri din rai,

Durnnezeu a pus heruvimi cu sabie de foe sa nu se

mai apropie nirneni, nici sa mai intre om inapoi in rai.

lar dam Eva au plans nemdngdiatl multa vrcme :

..Doamnc, am gresit Da-ne voie inapoi in rail Sa

venim inapo i in raiul desfatarii eel prcadulcc

preasfant . Si ar fi vrut sa pJanga mai mult, li-a seos

din atata desfarare. din atata frurnuse te, d in arata

dulceata lumina. sl i-a aruneat pc parmim Dumnezeu

pentru calcarea poruneii Lui, dar s-a ararat arhanghe

lui Uriil din ccr, unul din cei saptc arhangheli, Ie-a

spus:

- Adame si Eva, de cc plangeti?

- Doamne, pliingcm d am suparut pc Ziditorul

nostru Dumnezeu si iata ne-a dat in accasta vale a

plange rii si a ispitirii , pc aeest pamanl pustiu.

Si atunci arhanghelul Uriil le-a spus:

- Nu mai plangejl. Adame, ia pc sotia ta Eva,

upucati vade sapa t parnantul, sa vii cunoastcti unii pc

ulti i sa nasteti eopii, ell Dumnczcu nu va mai baga

in rai p

a la plinirea vrcmii. Dumnczcu cste prea



drcpt si, pcntru en a\i ascultat pc satuna sl a\i cal cat

porunca Lui, v-a dat canon pc acest pamant. tnsa la

plinirca vremii. prin noul Adam care va vcni in JUInc

voi Yeti intra in rai pentru vcsnicie. De acum

IU3\ i vc1 de o grija. ca in rai nu intrati asa de curdnd.

Si au trecut de atunci pana la vcnirca nou lui

Adam, l isus IIristos, 5.508 ani, di t a stat tot ncamul

omencsc in iad. Marc ie Vasile, in al patrulca cuvdrn

pcnt ru rai. zice asa: ..Care a fost pricina plangerii lui

Adam a izgonirii? A fost calcarea poruncii postu

lui , C:1 i-a spus Durnnezcu: Din tott pa mii raiului vei

mdnca jar din pomul cunostintei binelui st a rautui

<; nil mamin ei. cil in orice zi vei man ca. ell moarte

vei muri. Dcci numai pentru ca nu au postit Adam si

Eva nu de toatc bunatatilc raiului, ci numai de pomul

accla. i-a izgonit Dumnezeu din rai pc pamaru ...l'cntru ca n-am postit. zice Marele Vasile, am iesit

din rai. postirn, zlcc. noi , ea sa in tr am in rai .

in locul postului cclu i di n rai, Biserica lui

Hristos. care estc mircasa lui ll ristos trupul lui

Ilristos. a pus in cursul anului patru posturi. apo i

micrcu rea si vinerca, :;;i lunea pentru crestinii buni. sl

alte posturi r:induite de Biserica. Noi, dace am fi stat 0

zi in rai, sa vcdcrn cat e de frumos acolo. am fi plans

i no i o suta de ani, ca am ca lcar porunca postului.

Dar fiiud ca n-arn stat, ci prin credintii umbldm nu

prin vedere cum zice ma rcle apostcl Pave l. de accea

nu st im cata fcrici rc sl dta. bucurie cstc aco lo.

Acolo. cum zice Sm nta Scripluru, p ornirile

raul ilor vese/esc cera en Illi Dlimnezeu. Raurilc

Duhului Scant au f1\cut din rai num itlll Gan Ede n.

7

udica dc sfatarea lui Durnnczcu eea vcsnlca ell tiii Lui,

ingeri oameni ca re nu poate fi euprins : nici de

minte, nici de limba de om, pentru ea : sc poves

rcasca. Asadar Dumnezeu. in iubirea lui de oamcni

cca ncmarginita, a st int ncput inta omului sl. ea un

rata prcabun ee z ice? ..Am sa-i trimit odatu un

lzbavitor neamu lui omcncsc sl Accla 0 sa-l lnvete pc

om rea te porunei le Mele am ill Ie pu n post ; si

fiindca n-au postit. i-am scos din rai st. daca vor posti,

am sa-i bag in rai .

Dcci noi sa ne aduccm amin te c pos tul. care e

randuit pentru noi. este prea uso r de bueuriile

care ne astcapta acolo, Si nu numai postul. toata

ostcncala faptei bune est e prea midi fa p de hucuriile

raiulu i care ne asteapta acolo. Cc zice marelc Apostol

Pavel? Nit sunt vr nice pdtimirile vremii de ocum

pentru slova aceea ce va sa se descopere JO a

ceruri

Dc am posti noi 0 mie de ani. de am pmimi de 0

mie de ori martiriu pentru Hristos, de am face toate

faptclc bu ne si toatc porunci lc lui Hristos mii de ani,

nu suntem vrcdnici sa petrecem 0 zi ecole. atatafrumusctc bucurie e acolo. Dar pcntru en mcrgem in

viata aceasta prin credinta nu prin vcdcrc. :;;i

crcdinta noastra cst c sl b nu ponte sa-s dca seamu

cc estc ucolo. cc bucuric. cc sla va. cc mfingfiicrc.

Acolo Ilorile pururca in llorcsc niciodata nu sc

ma i vcs tcjesc. Acolo cstc buna alcatuirc a cclor pat ru

stihii. Acolo nu cstc vallt, nu cstc ger peste m:1sura, nu

es tc pcste masur , nl cs tc ner otravitor. Atata

po trivirc cs te in cele patru stihii aco lo, spune Marcie

N VOR ST,



si inca nc luptarn cu putcri lc raului. eu pat imile

trupcsn. eu diavolii, eu mintea si eu difcrite ispitc.

pana cdnd, eu darul lui Hrtstos. vom ajungc aco lo. Si

in Iupta usta dubovniccasca pc care trcbuie sil 0

ducem. de marc folos ne este postul. Postul

rugaciunea, ajutat de milostcnic. sunt ccle trci fapte

bune in ehipul Sfintei Treimi. postul milostcnia

sum aripile rugaciunii, cum arata Sfintii Poirin\i. 0

due pc ea lnaintca lui umnczcu.

Am sosit aeum in pragu l Postului Marc. Biserica

lui Ilris tos din primcle veacuri a pus lip ic, adica 0

nlnduiula in Hiscrica, cum sa faccm noi in saptamana

Intfii in tot Postul arc in saptamdna s fintelor

patimi pan la prcalurninata in viere. in tipic se rie cain saptamdna int:ii s: se dea masa micrcuri seara

vineri scam. dupa cc se face Liturghi a Sfantului

Grigoric Dialogul , a darurilor mai inaintc s fi ntite.

Dar. spune in tipic. cine vrea sa postcasca p:ina vineri.

sa lin< pana vincri. asa mai dcpartc.

Postul insa. nu cstc toata fapta buna. Postul cstc

o uncaltg eu care lucram la fapta buna, Rug: e iunca

cstc alta. mi lostenia este alta. Numai dragostca cstc

lcgatura desavarsita. in ca se euprinde toata tilosofia

faptei bune. Dragostea de umnezcu de aprocpclc.

Postul cstc masura t pcntru ficcarc. Marcie

Vas ile zice di ee l mai bun drcptar pcntru a posti

cineva cstc ea masoarc omul puterca sa fireasca.

ar masura infranarii . z iee cl. sa se ia dura ltlasu ra

puterii trupului. Unul c tare l I 1 a poutc posti 0

silp t lmina foartc Altul abia poate posti 0 zi

roar

tc greu. Unul sc nce:ij

c sa tina0

zi de pos t. ii

NE VOR E TE

Vasile. Incat numai aerul curentii din rai atata viata

ata ta bueurie aduc suflctclor. tncat Ii se par lor

ucolo 0 mic de ani numai ca 0 zi. asa de usor treec

timpul aeolo. Aeolo canrarilc ingerilor si ale

hcruvimilor si ale seratimilor sl ale pasari lor raiului.

care nu au niclodatn in veaeu l veacului numar. si

forme c lor. care sunt ncgraitc. si Iloarca aripilor lor c

privita eu mu lt dor de toate. ca acclca sunt plinc de

Duhul lui Dumnezeu cdnta neincetat lauda pc

Dumnczcu ffira de odihna. Am scris eu undcva, in

nistc vcrsuri. dcsprc cle, dupa Usa pocaintei

Acolo atata bucurie duhovnlccasca cste s utdtea

trcpte de fericire sunt, indi t eel care c pc trcapta ccu

mai de jo s se pare ca estc eel mai fcricit om din

ceruri. Omului oricate bueurii i-ai aduee aiei nu-i po\i

saturn inima lui. Ori ce i-ai da nu este multurnit

mai cauta ccva . pcntru en nu c patria

noasira a id nu poate niei 0 bueurie de sub cer sa ne

umple inima noastra, ei numai atunci vom fi lrnpliniti

cdnd. cum ziee Scriptura, siitura ma vai cdnd mi se va

arato slam Ta. Nu mai poate dori inima noastra in

vcci nimic. nu mai poate naluc i mintca noestra nimie

mai mult oriee simtire din cele einci nu mal poatc

sa cuprinda mai mult, nici nu se pricepc. atunci cdnd a

intrat in ferieirea eea vesnica.

Dar noi suntern inca in lupta. Biscrica lui

li ristos sc impanc in doua. Estc Biscrica cea

biru itoarc din ccruri , care a biruit. eu daru l lui

Dumn czcu. putcri le rau lui aeola se

i i n \ u i in vecii vcc ilor. mai estc Biscr iea

lupt

toarc de pc pamanl . ai d irei membri suntcm noi

P RINT L C L E O P A 9



vine grell. Altul tine tre i ltul tin e cinci altu1 0

saptamana. Sunt multi de aici care au Incercat 0

SapIa mana de post si Ii s-a parol user . Dar dad ornul

nu are darnI acesta sl puterca aceasta sl el line 0 zi

are ostencala pentru ziua aceea el are plata ea si eel

ce tine o saptamana. Dc aceea ell toatc d i tipicul

spune ell in saptamana Intdi sa sc dca masa num ai

micrcuri seara vineri seara iosa este acolo 0 notija:

lar pentru cci batrani si sJabi care nu pot. sa Ii se dea

dite 0 bucata de paine sl apa seara in fiecarc zi.

Oeci asa va fi pcntru toil: cine arc sl i poata 0 sa

tina tre i zile cine vrea. cinc i Domnul stie pc fiecare

si asezarca fiecaruia. Iar cine nu se va duce la

chelar ia m n stirii si ii va da chelarul 0 bucata de

paine si un pah r ell apa calda. s se rccomanda la

post. Asa e dupf Sflmi l Par inlL nu trebuie sa li silim

pc tuti dcoporrtva. cil nu pol toil la rei zice Sfantul

Marcu Ascctu l: .Cata dcoscbire are arama de fier

lieru l de gateje adica de vreaseur i atata dcosebire

este intre un trup altul . Un ul c t re ca fieru l altul

e slab ca vrcascurile cc lc uscatc nu po t sa fie tot l la

acccasl rnasur .Cat sc va si li omul din dragostea lui ma re plata

are . ca Dumnczeu este drept vcdc osteneala

fiecaruia. um i Oumnczcu stle pc ficcarc cat poa te

sa faca Iapta buna si cat vrea. Ca mu lti se lasa pe

tanjala: ..Pot eu mai mu ll sa fae dar a las pc tiinj la

nu vreall . Ei. la Oumnezeu este drcptate. Va plati

accl uia care sc t va raspIati lieearuia dupa

faptele lui. Dumnezcu nu caula la haine la barbilc

noastre la uniforma noustra EI caUla la inima. El in

ziua j udcc ti i nu sc va uita ca ai fost arhiereu ca ai

fos t stare r di ai fost prcot ca ai fest duhovnic ca ai

fost calugar. ca ai fest mirean. EI stie ccrceteaza

inimile tuturor sl flecaruia ii va rasp lat l dupa

ostenea la ell care s-a osten it in viata de aici.

v reau sa va spun un lueru tinet i minte ce auziti .

Pornind acum la noianul postului de saptc saptamani.

sa avctt in vedere en postul nu cste numai de mancare.Postul arc doua parti 0 parte este partea postul ui

trupcse - sa nu mancam - si alta cste a p5f\ ii

ncv zutc a sufletului postu l duhovnlccsc. Ce folos

deca pantccclc meu va f go l de mancarc iar min tea

mea va f pl ina de g nduri spurcate inima rnea va f

pi ina de ura asupra trate lui sau de zav istie sau de

rautate sau eu tincrea de minte a raului. sou eu

do rinta de razbunare? Dcgeaba postese atunc i ca auzi

ce ziec Isaia Prooroeul: Nitacest post am ales ell, zice

Domnul... co de (t-at strdmba ca llt1 cere grumazul

tau si de ai asteme sub tine sac si cenusii. nici acestpost nu I-am primit Eli, zice Domnul, ci dezleagd

nedreptdtile tale, adapd pe eel insetat, primeste pe eel

strain in coso fa. diipaine celui fldmd

ndsi celelalte ... i venit s ne Intrebdm. zice Domnul, de vor

piicatele voastre ca mohordciunea, ca ziipada Ie vot

albi. iar de VOl ca roseola . co Idna Ie voi albi sice lela lte.

Ai auzit? Cere Dumnezcu odara eu postu l

trupcsc pc eel duhovnicese. Oaeil nu va posti limba

noastni de clcvetiri de vorb irc de rau de g lume de

rasuri dudi nu l posti ochii de a privi cdc

rele eu patima dadi nu va post i o

i urec heaIl

oastra sa

RINTEL E C LEO PE VOR BES TE0



nu auda desertaciuni. daca nu va posti mana noastra

sa nu 0 intindcm la lucruri ncdrepte sl la furat sau la

iscalit ceva zapise sau acte nedrepte impotriva frate

lui, dace nu va posti si piciorul sa nu-l duccrn unde nu

trebuie sl sa mearga in ealea poruncilor lui ll ristos,

dad nu vorn simti ell toatc simtirile noastrc ell

inima ell mintea, postul nostru eel trupcsc prea

putin foloseste, dace nu aproape deloc.

Deci para lel ell postul trupesc trcbuic sa meargf

si postul duhovniccsc . N-avem prctentii s ziccrn di

suntem nici in una, nici in alta, dar cdte

putin, cate putin postind trupeste, sa ne Invatam sa

postim duhovniccstc. Auzi ce spune Sfantul Tcodor

Studitul: C i te putin, cdte putin sc lmbogatcstc cincva

sl la cele trupesti la ccle duhovniccsti .

Tipicul Sf intilor Pi irinli arata ca saptamana

accasta nu se mnnanca, dar nici nu se vorbcstc. Taceresa fie in biserica sl spun aceasta pcntru crcdinciosii

veniti aici, dcoarccc avem un numar de crc stini

veniti la rugaciune. Sa paziti tacerea, sa ascultati eu

marc atentie. ca sunt atatea invataturi sl atatea cantar

frumoase ea niciodata acum in biserica. Daca ti-esomn in biseridi. nu c nici un pacat. Du-te lnccnsor

afare. spala-te cu apa rcec, fa cdteva inchinaciuni . iar

daca csti prea obosit. du-te acasa la camera st tcodihncste, ca nu-i pacat. Dar ca sa sta i in blsc rica sl sa

vorbesti sau sa glurnesti sau sa faci alrccva, impiedici

linistea celortalti sl nu e binc deloe.

Veli sta aici 0 zi-doua, cal are sa ingaduic

adminislratia manast ir ii, sau p rn miercuri, care vor

voL i i

yin dupa accca allii altii nu mai sunl

cumcrc. Dar totusi. pcntru accstia care ali venit, vapropuncm sa intrati in randuiala manastirii, adlca

rncrgeti la toatd praviJa, iar daca sunteti oboslti stati

acasa; sa avcti cate a carte de eitit sau sa va odihniti si

sa va rugati si acolo, cand nu sc poatc in biscrica.La fel calugadi. cum au iesit din biserica, sa nu

stea de verba pe eerdaeuri. Fiecare la chilia lui, incuie

chi lia, or i sa sc odihncasca. ori sa citeasca la Psaltire,

ori sa se roage, ficearc sa pazeesca Iinistea saptarna

nala. Se va pune molifla de spovedanie marti joi

dimineata dupa acati st si atunci (iecare e dator sa sc

duca In duhovnicul lui sa so marturi seasca. Aici rna

refer mai mult la soborul manastirii. care vor sa sc im

r r t ~ c s c unii miercuri, altii vineri, iar altii sambata.lata ce mai trebuie sa avcm in vedere. Asa e

trudit iu rnanastirii accstcia sl asa ne spunca noua

bdtrfinul stare] cu care am inccput aici viata caluga

rcasca, Parintele loanichie Moroi . E foarte bine ea de

13 inccputul postu lui parintii si fratii sa-si ia de la

biblioteca 0 carte de studiat. Asa ne-a lnvatet batranul

starct: .,Mai, luatl-va 0 carte in Postul acesta Marc,

cand vii de la ascultare sau ai oleaca de vreme, clteste

de aici, punc zaloaga mai incolo, ca la Past sa 0

termini .

Omu l, fiind acum postit in rugaciunc mai

multa. 0 studiaza si ii ramdne ceva in inima lui, ca din

citirea Sfintelor Scripturi se dcstcapta foarte mult

inirna calugarilor a crestinilor sprc lupta cea duhov

nlccasca. De cst t tu lburat nu poti sa te rog i in chilic,

Sfiintu l Isaac Sirul zicc: Cfmd tulburat in milltca

ta, 0 monahu lc, mai mull eu cilirea cartilor sa le

13ARINTELE LEOPE VORBE TE



Pc langa accasta. pc langa citirc si rugaciunc,

cs tc sfan ta asc ultare. Sa un lucru, la Sfantu l loan

xcnrarul zice aeo lo pcntru ascultator, cuvantul 4 :

..Dcschidc mintea noilor lncepatori, care au int rat in

nscultarc , 'le i gas i acolo dorinta de pustic, ravna depost peste masura, dorinta de dcscoperiri dumneze

tcsri . spunc: Cc vrea sa faca ascultatorul? Sa sara

de pc trcapta eea dint ai tocma i la cca dc sus . Ae itit

c l undc va, a gasi t di sfintii au fas t asa, cl vrca aeum

aseultarc sa ajungf la ccr. Pentru accsta zicc in

l'utcric: Can d 'lei vcdea pc eel tanar ca vrea sa se

sutc la eel', s3-1 tragi de pieioarc inapoi in jos, nu

cumva sa zboare prea repede .

Nu usa. daca ai intrat in manastirc csti inusculta rc, auz i ce spune Sfantul loan Scararul, cititi

cuvant ul 4 din Scm a ca de ce sunt carlile aici? Eu

lc-nm luat in gl uga sl m-am dus dupf oi, ca eu am fost

ciobun atatia ani. nu m-a pus nimcni sa lc iau , le-arn

luat cu sa Ie cftesc, ca stateau oile trur-o poiana sau

undcva sl se asezau Ia pascut, iar eu luam cartea

cite a m si nu le ma i uit pana ce rna voi duce in groapa.

Zice: N u cere Dumnezeu de la noii lncepatori

rugaciunc fiira raspandirc , d i au venit cativa, zlcand:

Lcp ad si uscultarc toate, ca nu rna pot ruga, ca

mintea mea se duce in toate locurile . Ca auz i ce

spune: A ingerilor este nejefu i rea, nu a noilor ince

patcri din ascultari' ' . Tu du-tc la aseultare ia

rugjiciunea aceasta: Doamnc Iisusc I Iristoasc , Fiul

lui DUl ezeu . pe mine. pacatosul . Sa u

pacatoasa , care la manastire de maici sau in

lume. Zi aceasta mereu.

14

ocupi decdt ell rugaciunca, citirea are darul de a

aduna mintea in frica lui Dumnczcu . Si odata

adunand-o, 0 pune in pozitie de rugaciunc si omul asa

se Intarestc. Sutletul se ajuta reciproc prin doua

Iucrari : prin c itirc rugaciune. Auz i co zicedumnczeiescul pari ntc Isaac Sirul: S ufle tu in

vremea citirii se lumi neaza prin rugaciune in vremea

rugaciunil so aj utoreaza prin citire .

Vreau s citesc 0 carte. Nu 0 intelcg. la s stall

la rugaciune 0 jumaratc de ceas ell toata inima.

vczi eu 0 tntcleg pc urma. Care a fa st pricina? Am

chemat pe Duhul Sfant sa rna lumineze sa Intcl cg cele

ca re au fast scr ise in duhul in care s-au seris. Sau stau

la rugaciune daca nu am ga ndur i de culoarea Irudi,

cum zice Sfantul Efrcm, rna apue sl citesc. en

gandurilc noastre, zice el, sunt ca niste ostasi care bat

razboi impotri va vrajmas ilor lmparatului. Si cum

gandurlle noastrc 'lor bate raabot Impotriva satanei

a ostlrit lui in vrcmca rugaciunii? Gandurile cclc bunc

Ie resping pc cele relc. Spunc lntelepc iunea lui

So lomon: cui pe cui se scoate Dar dace ai cit irca la

baza, tc ajuta mult in vrcm ea rugiiciunii.

Vrcau sa adun rnintca in fr ica lui Dumnczcu.

Gdndu rilc noastrc bat razboi lmpotriva ga ndurilor

re le. Ele sunt os tasi. adicii mai binc zis sunt date de

sfintelc putcri pentru a lupta lmpotriva gfindurilor

rclc. Dar daca ai citi t, [i-aduce ingerul Domnului cele

cc ai citit, cutare lucru din Scripturi sl cutarc, si cu

ace la indata poti sa aduni mintca in inima sa te rog i

lui Dumnezcu aeolo. Dcc i e de marc ncvoie

calugarului sa citeasca.

PA R I N T E L E CL EO A 15



Numai ca estc 0 lupta. Si care -i lupta? Uitarca.

Cc zice Sfantul Isihie Sinai tul. mare lrczvitor din

Sinai, in ilocalie Prccum apa stingc focul , usa

uitarea stinge lucrarea rugac lunit din sufletul

calugarulul . Ai uitat? Trezeste-re iar, en impotrivauitarii lupta frica lui Durnnczcu Mai, parca eram ell

ceva in minte, parca avcam 0 rugaciunc. Unde rna

a uT

Fa ascultarea ell atentie ell dragoste. dar nu

uita rugaciunea. eli dace faei numai asc ultarc Intr-o

manastire sl nu ai rugac iune , esti argat. Asa spune

Sfdntul Isaac Sirul. ee l care face trcaba multa sl n-arc

rugjiciunc, cstc exact ca cum ai stu argat 1a un boi cr.

Nic i 0 plata nu ai de la Dumnczeu. Aceasta putcai sao faei si acasa, sa faei trcaba multa. Aid ai venit sa

slujesti lui Dumnezeu eu trupul si eu sufl ctul . Pe

Marta pune -o la trcaba. ea Marta este trupul. iar Maria

sa stea la picioarcle Domnului. Marcie Vas ile spune:

..De- a pururea Inj uga accst i do i boi : Mar ta si Maria .

Marta cste trupul: rna ostcncsc la bucatarie. la trapeza,

rna due la chelaric, alerg unde e ascultarea mea. dar

sufletul sa stca la pici oarele Domnului : .,Doamne

Iisusc Hristoasc . . . . Si cdnd nu arc rugaciune. sa aiba

mncar 0 lucrarc a mintii, adica 0 cugetare duhovni

ccascn. Ca daca mintca noastra sta goa la. 0 umple

satana. Ali vazut ce zicc in Molitfelnic la rdnduiala

pentru spovedanie? a satana de-a pm ur ea cauta

rnin]i tara de grija, adica care nu sc ingrijcsc de celc

duhovnicesti.

Daca nu ii dai tu de lucru mimii, ca pr in flrea ei

e lUcuHi de Ziditoru l sa nu stca dcgcaba. arc

accasta sa izvorasca vcsnic gfulduri si bune rclc.

Daca nu ii darn noi cele bune ca macina cc gascstc

inai nte, ad ica ce le rcle . Dar nu c de vina moara ca

mac ina neghina }i nu mac ina grau. E de vina morarul

eli nu i-a dat treaba sa faca. Deci daca nu e 0

rugaci unc. sa aveti macae 0 lucrarc a minti i in ascul

tari. Nu cartire, nu judecata, nu vorbirc de rau, nu

glurna, nu ras. nu Imprilst icre, nu ganduri spurcatc.

Da-i de lucru, ca Dumnezcu c in mintea ta }i stie cc

gandcsu tu. Da-i lucrare duhovn iccasca pururea. De-a

pururea trebuie s te gandesti: Ce vorbesc eu euDumnczcu acum? .

A\i auzit ca in Pateric era un barren care staten

rnai sus de locul cc se chema Isra il. Era asa 0 pustici-au pus numele Israi l, adica loc ales. Si batranul ace la

uvea accasta lucrare: impletca la cosnttc. Ia coscrcl.

Dar nirneni nu stia lucrarca lui, nurnai atat auzcau

ccilalti care cra u cu chilia aproape: .,Oarc cc va sa

fie? . Mai lucra olcaca iarasi : ,.Oare ce va sa fie? .

Sau dadea din cap batranu l si-l auzea vreunul: ,.Cc

cste. frate? Unde suntcm acum? . Vorbea cu sine

insus i. Si zicea cel care- I auzca: .,CaIugarul ace sta

cste barnln, se vedc ca e cam ticnit la minte, vo rbcsrc

singur . Dar ce vorbca? EI imp letea Ia coserci, la

pancrc, cc facca cI acolo, iar zicca: Da rc ce va sa

fie? Oa re ce va s fie? . Din cand in cand suspina d in

adanc: Cc cstc, frate? Undc suntcm acum? .

Ai vazut? se ducca Cll rnintea prin iad, prin

ccr, la lrnpara tie, la slave drcpti lor, la moarte, la

chinurilc iadului, sc gandca cc are sa faca cl cand

va aiunge aeo lo: ,.Oare cc va sa fic ? . Si iar intrcba:

16 NE VORBE TE P RINTE LE LEOP 17



..Cc este, frate ? Unde suntem? . intreba pc sutletul lui

adica: ..Ne gasim noi in rugaciunc? SHIm inaintea lui

Dumnezeu acum? . A auzit satana accasta lucrare a

batrdnului, ca sc trczca ell mintea. atdta I-a ural pc

acest calugar trczvitor . ca re avea marc trezvia atentiei,Incdt a venit aicvea sl i s-a aratat de rata:

- la asculta. batranc. sa rna crezi, ell toa te ca esti

usa de treaz ell mintca pururea sta i inaintea lui

Dumnezeu ell cugetu l te lntrebi unde est i si pururca

tc gandesti la moarte la judecata la ghccna la

foeul ghccnci si la rai s la toate cc lclaltc. dar tot n-ai

sa tc mdntuiesti .

Dar batrauul . avdnd nadejd cu 1a mila lui

Dumnczcu sl la lucrarca lui de toetn clipa, i-a zis:- Aacuua. drace , ce am ski spun sl cu. Nu e

trcaba tao Ori am rna mantuiesc, or i nu m-oi

mamui, dar eu una sriu. tu ai sa fii mai dedesubt dccat

mine $i eu deasupra ta, chiar dad , m-oi duce in iad.

Si a pierit drac ul, ca a vazut cA batrdnul are

nadejde de man tuirc. Nu l-a mai vazut batranul, n-a

mai venit sa l ma i necajcasca ca nu se mamu teste.Ce vreau sa spun de aici? Ai vazut cum era vieta

sfintilor? Totdeauna sc gandeau: ..Unde suntem? Cc

fae eu acum? Ce gandesc eu acurn i i place lui

Dumnczeu? Ce ir nentloncz eu acurn ii place lui

Dumnczeu?

Tot vin fra\i din tineri la mine: ..I)arinte,

rna luplAga ndul cutarc . Gandu l te lupt :1. pcntru ca te

N-arc plltere gandul sa inlrc in sliflel daea

III e$ti Ireaz. C: tll ai aliat in nev :1zlItul l i lu razbo i pc

cine? Pc ee l ee a facut eeru l $i pamanllli. Daca. am

uitat pc Ilsus, sa-L chcmam din inima, nu-i vina lui

ltsus nu-i nici vina dracului macar. Dracul nu poat e

eu sila sa te ia cu asalt. daca nu-i dai tu vo ic. Daca-l

dai apa la moara, el macina. Daca l-ai oprit sc ducc.

Dar eu ee- l opresti? Cu ..Doamnc lisuse.. . din inima.Nu zi num ai de pc limba, ca n-are putc rc. Chcama-L

Cll suspinul inimii pc Domnul si zi de cateva ori, cal ai

ars pc dia vol. Dumnczeul nostru este foe mistuitor.

Nu poat c sta dracul impotriva numelui Dumnczcului

cc lui viu, ca nu noi iI batem, iI bate numelc

Domnului. Ce zice psa lmul? Inconjurand m au incon-

i trar st Intru numeie Domnului i am biruit pe ei.

Inconjuratu m au co olbinete g urul si s au aprins

ca fo cul in spini si intru numele Domnului i am biruttpe ei.

Sc aprind in noi mania si polta, ambelc sc

aprind. Una se aprindc spre ura. spre zavist ie. spre

rautate, alta spre dcsfranare, dar intru numelc

Domnului sc biruiesc. Lcncu noastra. ncgrija noastra

de a chcma pe Iisus tndata. nc face sa ne luptam apoi

eu patimilc sl cu gandurile s sa dc a razboi trupul

sa te duca in gheena. Cine c Ireaz cu rniruea, eI

imcdiat a sirnt it ca a intrat in razboi eu un pacat.Imcd iat chearna pe Iisus. Stai in genunchi, daca c

pos ibil, daca nu , in ograda. la ascultare. Chcurna pc

1isus din susp inu l inimii ai tai at putcrea satanci de

la inceput. lar daca slam de yorba. nc compluccm,

toa ta estc iubire de sine. Cll din iubirea de s ine se

mila de sine din mila de sine crutarca de sine

apo i parcrca de sine. ind ntarea de s ine, pl:kcrea de

sine ce lclalte treple. N-a i Hiia t p:lc alu l. inseamna ca

19 IiINTt Lt OPt VO II BESTES



tc iubest i pc sine . i\i place sa stai de ve rba ll gfindul

patimas sau ell gandul de razbunarc sau ell cc lclalte.

De aceea, vorbind acum la inceputul pos tului ca

a nis te ostasi ai lui l isus Hristo s, va spun de la

lnce put care sunt armele ce le mai puternice. in timpulPostului Mare mai mari ispitc avern, pent ru en mai

mar c cs te fapta bun a: se cura ta se lamurcstc un om

aid in Postul Marc, care arc lucrare , ca t s-ar curatl in

zcce ani, numai s a alba lucrare. Alat se ~ u r Intr-un

Post Mare, da cn trur-adcvar are lucrarc duhovniceasca

dupa locul acos ta si dupa fagaduinta pe care a pus-o

lui Dumnezeu. Numai sa f treaz ell min tca sl fiecare

clipa sa 0 foloscc sca in scop ul de a sc sui, e ll darul lui

IIrtstos, di n trcapta in treapt a s din putere in putcrc.Lc spun ee i tineri Ie spun si la crcstinii

acestia, Sa nu crcdcti ca voi, cres tini i de la tara.

surucu scutiti de ispitc . Si la voi vine man ia sl ura, si

lacomla, rautatca. sl ganduri necurate, ca diavo lul

bate razboi. did suflct cstc si la voi . ca si la no i. Lui

nu-i pasa ca a castlgat un suflet de calugar sau unul de

mirean, tot sufl et estc, sl un suflet este mai scump

dedi t toata lumca. Dcc i sl voi sa luati aminte, pururca

sa fiti ell rugac iunea in minte. De nimic nu sc supara

satana ma i mult. decat cdnd vcde ca cc ri ajutorul lui

Dumne zeu, ca stic ca nu iI biru iesti tu. Tu il chcml pc

Cc l care poate toatc sl sue toate.

Dad noi rarnanem cu rugactunca lui Iisus sau

cu orice rugaciunc in Dumnczeu, noi n-avcm gr ija ce

sc va intampla Cli sul etul noslfli. i l dam pc satana pc

Imna lui Dumnczeu s -1 baH lar daca nu, nimica nu

putem . Cc zicc? Riimdne i in/ru Mine Ell infru vai

POCA INTA AMANA SF RS ITUL LUMII

21 R N TE L E CLEOP

Frati i mci, nu stim cand va veni sfarsitul, ca mila

lui Dumnezcu e ncmnsurata. nu botarnsrc chiar

vrcrnca: Maine am sa va picrd pc toti l . EIintoaree lndurarea Lu i dupa cum sc intoarec lumea .

Uite aCUln, e5 incepe razboiul aeesta l tot aud ea se

1 CUV[l l t rostit in anul 1990, inainte de inccputlll

razboiului d in Golf.

eiifiirii de fine nuputeti[ace nimic. Cat de treaz ar fi

omul eu minte a, cat de dcsavarsit, daca ineepe savcrbcasca pacarului eu vorbirea de sine, adica: •.Du-te

inapoi. satano , sau il scui pa pc el, satana rdde.

Adic a te increzi in sine, ea iI poji tu goni. Nu teIncredc, i ziee in Scri pture : e el ce se lncrede in sine

va ciidea ciidere j alnicii. Chcama pc lisus s i-t arzi. in

numc lc DumnezcuIui ce lui viu c putcrea si scaparca

noastra. Cauz a pentru care ne biruim de pacate es te ca

nc uitarea si uitam lucrarea rugaciunii d insuflct. Asta c eauza.

Ai vazut co sp une Sffintul Pimen ee l Marc?

Monuhul sc ascamana unui om care are intr-o m5na

apa si intr una foe, Foeul estc samama vrajmasului. caii d5 raz bol ori ell man ie, ori eu curvie , ori eu altpacat, iar apa cste rugaciunca. Toama apa sl st inge

focul. Sa nc ajutc Bunu l Dumnezeu ca in acest post sa

stingem toatc bantuiclile vrajmasului, sa ne aratam

bi ruitori asupra pacatu lui si fara de osanda sa aj ungem

a ne inehina Sfinte i Invieri. min.

NE VOR ESTE0



prcgatcsc ultim atumuri . Dar lui Durunezeu i i cstc

mi la, cii I IlU vede ca omul, EI vede inimilc tuturor si

vcdc eft mu lti grcsesc din nestllnta, alti i din ncputinta,

alti i din ispita draci lor, altii sunt nevinovati , cum sunt

copiii, altii sunt bolnavi , altii sunt saraci, alt ii sunt pcla inchi sori, ncdreptatiti. El toate Ie sde. El nu vcdc

numai ln tr-un loc, EI este prezent in toate. Nu cxista

la cl nq tiinta sau nepurinta. Si, de aceca, daca He

rugam 1a El, El intoarce mania.

Al i vazut la cctatca Ninive. Dumnezeu a trimis

pc prooroc ul lona sa Ie spuna ca mai sunt patruzcci de

zilc cc tatca N inive se va pierdc. Lui lona era frica

sa mearga, ca acolo crau popoarc pagdne. Stili voi

unde este Nini ve? To t acolo unde este Irakul. intrenlu r ilc Tigru si Eufrat. Acestea sunt raurilc care

izvorau din rai, ca inainte de potop acolo a fas t ra iu l

unde a stat Adam s-a rid icat in vazduh dupa potop.

Trebu ie sa cand yeti auzi de Haldeea, Aslria,

Babi lonia, toa te sum aeo lo, unde sta acum sa tnccapa

razboiul. Cele mai grozave istorii ale lumi i aco lo au

fost.

Aco lo a fost turnul Rabel, facut de Nimrod,

lm paratul Babilonului, singuru l urias care s-a nascutdupa potop si a imparat it in Babilon 56 de ani. Aeolo

s-a pogorat Sfanta Treime sl Ie-a amestccat Iimbile,

cand zideau turnul turnul s-a cutrcmurat a cdzut

pe Nimrod I-a ucis. Am istoria toat a. Deci se poate

Intampla ca tocmai de aco lo sa vina si pieirea lumii. E

eea mal veche tara din lume. Acolo a fest sl ra iul, in

care a fost Adam. Dupil potop s-a ridi cat in vazduh

spre rasarit.

Dar ce vreau sa va spun? Nu stim, saracl de noi ,

dar Ma r nuitorul ne-a inarmat pe noi cu 0 anna pana la

sfa rsitul lumii, ea sa ne putem mantui. Ce zice?

Privegheati st vii rugati cii nu ziua nici ceasul

A\i auzit in Evanghelie.Cc tatca ninivitcnilor era cea mai mare cetate pc

vremea aceea. Acolo a imparatit nu numai Nimrod, ei

atatla tmparati. Ati auzit de Sem iram ida, lmparateasa

Babilonului. Multe istorii sunt legate de loeul ace la.

luna s-a temut sa se duca acolo sa prooroceasca

pieirea cetatii . ca cvrcii erau rob i in 3abilon , erau

robiti, 70 de an i au stat rob i aco lo. Acolo a murit

Jeremia proorocul dupa 40 de an i.

S a temut lana sa faca porunca lui Durnnezeu:.,Ma i, rna due la niste oarneni salbatic i sa Ie spun ca

vine pieirea. Mor. Au sa ma omoare . A fugit in

Tarsul Cilicie i, in Asia Mica, de unde era apostolul

Pave l. lar Dumnczeu a zis: U ndc pot sa fugi tu,

omule, de mine? Ia sa pun eu marea la treaba .

Cand a int ra in corabia care sa-l duca in Ta rs,

aco lo era mul tf lumc. Noaptea a venit un mare vant, 0

furt una, sc cutrcmura pamantul. Era gata-gata corabia

sa se scu fundc, dar lona adormise mort, sforala. To]isc rugau la Dum nezeu sa nu sc scufundc corabia, ca

crau gata sa ajunga mancarc la pcsti, iar lo na dorm ea

sforaind in fundul corabie i.

- l-auzi , ma i, unul doarrnc. No i ne rugam sa nu

pier im si ace la doarme, n-arc nici atata grlja nu vede

ca murim.

Nu se vedeau nici ste le, nici luna. nici nirnic .

[numeric, valuri le dadeau in corabie, gata-gata sa se

scufunde. Se duce unul la Iona:

NE VO R E STE P RIN TE L E LEO P 23



Pacific, mananca unul Intr-o zi cat doua erase. Arc 0

gura ca t 0 vale un stomac cat mai multo case din

acestea . Si cand l-a inghitit pc lona, ace la mergea in

pic ioare prin pan tecclc lui . S-a pus in genunchi s-a

apucat sa se roage .A i vazut rugaciunea lui lana din pantecelc

chitului? intru addncuri am strigat cafre Tine

oamne oamne auzi glasul mel l Se ruga la

Dumnezcu sA-I icrtc. Si trei a ile lrei nopti a stat in

stomacul ch itului in genunchi se ruga. Cand tragea

balcna aceca ucr, tragca vagoanc de ac r odata, puteau

sa stca 0 sutn de oameni in pdntcccle ei, nici nu Iepasa. Avca si ncr, ca lduri i. avea , stntca binc aco lo, Si

era simbolul st: rii Mdntuitorului in mormant . Prccurna stat lona in panteccle chitului trci zile , asa uvea sa

?i Fiul Dumnezeu in inima pamamului.

Ingroparca sl Invicrca Domnului. Teate celc din

Legea Darului au avut umbra au fost ma i inainte

inehipuitc prin umbri re in legea vcchc . lar dupa trei

z ile sl trei nopti a poruncit Dumnczcu chitului l-a

uzvdrl it pc lana pe un munte inflor it Irumos. Cdnd a

vazut el soarc le, nu mai putea de bucuric. l-a zis

Dumnczcu:

- lana. fcciorul lui Arnati, di asa il chema pctatal sau.

- Da, Doamnc.

- Unde ai vrut tu sa fugi de Mine? Poti sa fug iundcva unde nu sunt Eu?

- Doumne, am grcsit, ce sa rae?

- Du-t c. la na, undc te-am trimis, la cc tatea

Ninivc, s: strig i trei zile trci nopti in gura marc pc

25 R INTELE C L EO P

EI era foarte constlcnt eil pentru el s a tulburat

marca sl si-a zis: D e ee sa mom atata lume pentru

mine? . Atunei au lnceput ei sn se teama de

Dumnezcu:

Mdi dar cum s3-1dam, mal? I-om da s a

ineca mal degraba corabia.. .

- Nu, datl-ma repcde, rcpcdc, ca dacn rna dati pe

mine, scapa\i voi. Ca eu fug de la fata Domnului. N-am

facut aseultare si, lata, Dumnezcu din cauza mea vrea

sa va piarda pc toti,

Atunci s-au rugat toti :

- Doamne , sa nu fie pacat Inaintea tao ca cI se

cere sa fie aruncat.

Si l-nu azvdrlit in marc. Cdnd l-au azvdrlit in

marc, Dumnczcu a poruncit unu i ehit marc sa- l

Inghl ta. At i auzit de car ida verida din occanul

- Scoala. mAL nu vez l ca picrim? Tu dormi?

S a sculat.

- Nu vczi ca pierim? Uite intuneric . valurile sum

eat corabia, gata, murim, sl tu dormi? Cine est tu? De

undc vii tu si unde mergi?Dar cl, desi somnoros. insA era eu frica lui

Dumnczeu:

- Oamcni buni , daca vrct i sA scapati, sa nu sc

lnccc corabia aceasta acusi, luati-ma pe mine

arunca ti-ma in mare. Eu sunt lana prooroeul sl eu fug

de la fata Domnului. M-a trimis sa predic la niniviteni

m-arn tcmut sl fug. Daca rna dat i rcpcde pc mine in

marc. scapatl. daca nu, va inccati toti.

- l-auzi. mai , acesta sc cere s5. 1darn in marc pe

el.

NE VOR ESTE



straztlc cele mai mario ca inca trei zilc mai sunt

ccta tca Ninivc se va pierdc. Te dud

- Mil due, Doarnne. vai de minco

S-a dus lona, acum nu s-a mai ternut, pentru en

l-a seas Dumnczcu din pdntecele chitului i-a xis:..Du-tc ucolo 13 treaba. Tu crczi ell Ell nu sunt in

marc? Dar marca a cui c? Cine a facur-o .

Si a inceput a striga Jona:

- Oamcni buni, oameni buni, inca trci zi le si

eetatca Ninive sc va pierde.

Si Imparatul nin ivitenilor, cand a auzit, a zis:

..Mal. acosta cstc unul din cei care slujesc

Dumnczcului cclui mare, din evrei . A prins 0 frt ca a

pus ccnus a pc cap el jmparateasa a dat ordin

trei zilc sl trei nopti in cctatea Ninive toti si\

posteasca. sA nu gustc 0 lingura de apa, nu numai

oamenii. nici viteii sA nu suga la vaci , mid i sil nu

suga la o l. copiii silnu suga la mamele lor, pasarile sa

nu rnanancc, nimcni. tot ce era viu in orasul acela

marc care uvea 120.000 de suflete - era de doua ori

cat Piatra Ncarnt - . sil nu gus te nimic. Si postea si

Irnparntul si imp< iriltcasa.

lar lona. dupa cc Ie-a spus a do ua oa ra eli se

picrdc Ninivc, dc-acurn s-a dus sa veda cum li picrdc

Dumnczeu. Era sigur cil dc-acum e gata, ii prapadcstc.

S-a suit pc un muntc . Cctatca Ninive era pc un :lCS,

langil Eufrat. EI s-a suit pe un mun te sa vada cum

sa- l piarda Dunmczcu. Sc gdndea ca poate 0 sil-

piardil ca pc Sodoma i Gomora, sa Ie scufundc

sa- i ardil. poatc in alt chip, poate 0 sa- i piarda

cu fulgerc, eu trllsnctc. poate in cine cc fel

va

picrde , ca Dumnezcu poatc sa- l piarda intr-o clipa pc

tOl i de pe fate pamantului .

S-a dus lana sa se uitc. dar nu baga in scama

pocainta lor, ca ei de trei zile si de trci nopti n-au

mdncat n-au baut nirnic , Copiii n-au supt la marne Ielor miei i la oi, si viteii la vaci, i tot ce era viu in

cctatea Ninive postea. nu baga in scarna pocalnja

lor, dar Dumnezeu a VAzUI-O: i a viizltl Dumnezeu

lucrurile lor cii s-au lntors de la ciiile lor cele rele sii-a p rut rail lui Dumnezeu pentru riiul care a zis saIe ca lor si nu I-afiic ut

insa lana astepta sa vada cum arc sa-l piarda

Dumnczeu si. cand a VaZU I c:l nu-i picrdc , s-a mahnit

i a inceput a zice:- Doamne, ell de aceca am vrut sa fug la Tars ,

c l am stiut ca de multe orl Tu mai bine vrei sAr:lmdi

mincinos dccat sa tc ar:lli nernilostiv . Ai zis ca-i pierzi i nu i-ai pierdut.

i i parea rau lui la na ca nu se implinea proorocia

pc care a facuse in ce tate. Nu baga in seama pocalnta

oamenilor sl ca Dumnezcu nu vrea moartea pacato

sului, ci sa se Jntoarca de la cai le sale rele sa fie viu,

Si a xis lona

:- Doamne, ia mai binc sull elul de la mine, ca

mai bine este mic a muri dccat a f viu.

Si atunci Dumnezcu, ca sa- l tnjclcptcasca pe

luna, cc a facut? lona era om plcsuv, n-avea par pe

cup. sl it batea soare le. Voi nu ce caldura este

ucolo, dar ell am fost in larile ace lea. Cdnd am ajuns

la Marea Moarta crau 50 de grade Ja umbm, dar la

soare, daca stai in miezul zilei, sunt 60-70 de grade.

Se coace oul in nisip. Mori. nu mai pol io

26 NE VORBESTE PARIN ELE LEOP 27



fest ~ i v din manastirea aceasta sau poa tc

aproape toti pc la fratcle nostru, monahul Paisie, carc

cuvANT LA iNMORMANTAREA

MO NA IIULU I PA ISIE NICI IiTENCU

29ARI N TIiI i C I I iOPA

s-;] dus la Domnul, care acum nu mai este viu eu

trupul, ei eu sufletul, care, acolo unde Dumnezeu l-a

randuit ingcrii lui Dumnezeu il duc , de-acum aeolo

sc ducc .

Eu eu nevrcdnicie i-am fa st duhovnic ilcunosc binc pc Parlntclc Paisie. EI uvea 0 mare frica

de mune a iadului . Daca l-ati vdzut, ca a tra.it in

mijloc ul nostru , mai toata vrcmca era cu lacrim ilc in

ochl si in toata vrcmca cu rugaclunea D oarnne

lisusc... in minto sl pc limba s pc buze. Nu am uvut

nici un calugar si nici nu ercd 5il cvcm astaai in tre noi

vrcunul asa de prezent ill rugaciune sl asa de umili t ca

Pnrintclc Paisie, Dunmczeu sa- l odihncasca cu dreptii .

Nu a avut sarcina de diacon, nici de preot , nici

de duhovn ic, dar a facut celc duhovnicesti mai mult

dccdt noi toti din menastlrcu aceasta. Pururea laude pe

umn czcu in mintca in limba lui, pururea a plan s

s spunca: Jvlai, pared m;) tcrn ca mi-arn picrdut

sufletul, tare-s pacatos . Avca atata srnerenie, incat

cred ca numai srncrcnia aceea cstc piatra cea mai

prctioasa din viata lui, pcntru care i-a facut parte

Dumnczeu de mdntuirc de vcsnica bucuric.Nu era el ocupat cu cc face altu l din manasti rc,

nu i intercsa cdte vaci avcm cal i boi sl cdte oi si

care stoguri de ran cdtc gradini cate beciuri. Nu-I

interesa pc dansul cata cbcrestca avcm si cat a dranita

si cdtc case am facut cdtc starctii sl toate ec mai

faccm noi pc aiei. Nu. Una era in mintea lui. cum sa

scape de lad . cum sa scapc de munca, plangea in

timpul. Mai rar calugar din accstia.

»t: VOR E TE

Si a dat Durnnczcu porunca intr-o noaptc a

crescut un brustur mare , care-i tinea umbra lui lona.

S-a bucurat lona strasnic ca i-a creseut umbrar. insa s-a

bucurat numai 0 zi de umbra aceluia. ea in noaptca

urmatoare i-a poruncit Dumnezeu unui vierme a rosbrusturul pe dcdcsubt, la radacina., sl s-a uscat. Sidupa ce a ras:lrit so arclc. a trimis un vant cald ell

zaduf si a lovit soarc lc cap ul lui lona, incal murca de

caldura . Si nu rnai avec gr ija Ninivei, acum uvea grija

ca moare cl din cauza cnldunl . Si aude g las:

- lona, liu l lui Amati

- Ce cstc , Doamne?

- Foartc tc-ai int ristat tu pentru umbrarul accla

ca 5 3 uscat?- Doamnc, foartc m-am intristat, ca me r de

caldura aici ,

- T ic i\i pare n1u de un brustur. pc care nu l-a i

rasadit tu. i l -a noapt c a creseut si intr-una s-a uscat .

Si mie sa nu-mi padi rau de 120.000 de suflc tc de

ata tea mii de dobitoacc carc postesc si sc roaga? Sa

sti i ca i-arn iertat .

Iaca. asa-i sl acuma. Daca oamenii s-ur intoarce

la Dumnezeu ar f buni si ar cauta fiecare s< faca

bine. cc- i la Dumnezcu s< mai ~ i n lumea 0 mic de ani?

28



L-a adus Dumnczcu in obstea noastra de la

Manastirea Dragomirna, unde a facut ascultarc de

bucatar 30 de ani. N-a mdncat came de d od s-a racut

calugar . Si a fost eel mai tacut calugar din manastirea

ncastra. Nu uvea grija nimanui. nu vorbca de nimeni,uvea 0 lr i marc de Durnnczcu de munca de iad.Si de aceea a fost asa de trcaz el l rnintea palla Ia

ult ima lui suflarc ce a mai avut de suferit a su fcrit

in trup in viata aceasta sl s-a J us la Domnul la odihna.

Asa ered, e ll mila si eu darul lui Dumnczcu.

Dar, parintilor , oare pc noi nu nc iruercscaza

acest lueru? Noi nu trcbuie sa gandim la moarte la

iad? Nu mergcm noi pc drumul lui? Nu mc rgcm pc

acclasi drum cu dansul? Nu mcrgcm la vtata de veci?Unde mcrgcm noi? Sa nc lntrcbam in ficcare minut, in

liecarc ceas in fiecarc clipa : ..Unde mcrgem noi? Siunde merge tot mur itorul de sub cer? . La groapa, la

groapn. la mcrrrulnt

Dupa cum vedem soarele, ca daca a rasan t

mer ge spre apus, asa si tot eel ce s-a nascut merge

spre moartc asa mergem si noi, pacatosii. Cllpa de

clipa la iad la moarte nc ducem, dacn nu bagam de

scamd si dace via ta noastra cste moleslta. coplcsita dencs imlire, de trdndavic. de negrija, de ncfrica de

Dumnezcu, de ncluarc amintc.

Vai de noi , daca nu victuim cu frid i de

Dumnezeu si nu vom avea frica lui Dumnezcu cum a

avut-o Parimclc Paisic - Dumnezeu sa- l odi hncasca

eu drcptii EI pururea plangcu pururea se tcmea d i

nu sc mdntuicste. Care din noi mai arc frica lui, care

mai are umilin\a lui grij a lui? Nu· 1interesa materia,

nu- l intcrcsau bogatiilc, nu-I interesa ce fac altii.

Pururea phi ngea in suflctul sau, de parc a era numai cI

Dumnczcu in lumen uceasta. S i asa trebuie sll fim

toti. zicc avva Alonie in Pateric: Dc nu va socoti

omul cil cste numai cl singur in lumea asta siDumnezcu. nu se poa te mantui . Pentru ce? Pururca

stam in rata lui Dumnczcu, pururea gandurilc noast re

si cuvintcle noastre si intentiilc noastre sunt mnsuratc

i cantaritc de atotstiinta lui Dumnezcu . Si celcnclueratc ale noastrc lc-au vazut ochii Tai. cum spune

in Psaltire, cel e gandite de noi de departe Ie-a

cunoscut Dumnczeu .

Dcci daca avem un Dumnezeu al inimilor. are

este aco lo sl strabete pana la despdrtirea sufletuiui sia duhului cum ar trcbui sa victuhn noi cum vietuim

no i? Suntem plini de grij i, plini de sine, plini de

iuhirca de sine, plini de ncsimt irc pared n-o sa ma i

murim. Asu c viata noastra . dar moartca nu ne cruta.

Moartea vine negreslt la fiecare cand 0 trimite

Dumnezcu si 0 sa dam fieeare scama cum am vietuit

no i pc pamant. de ficcare clipa, cc am gandit si cc am

vorbit sl cc am luerat.

Dar ce sa tacem ea sa scapam de iad demoartc? lata ec ne spun dumnezciestii parint]: Dmule.

daca vrci sa scapi de iad si s nu mostenesti iadul,

pogoara- tc cu mintea in iad si in toatn clipa sa petrcci

in iad. Daca vre i sa scapi de moarte, nu uita moartca .

Stramcsii nostri in rai, cum au uitat rnoartea, au

mostcnit moarte a dubl a: si cea rrupcasca si cea

sufletcasca. Le-a spus Dumnc:tcu: or; in ce zi ve{i

manca din pom moarle veli mllri Si cata vrernc se

3R I N TE L E CLEO PE VOR ESTE0



apropiau de porn aduceau amintc de moarte, numancau din porn. De ce? A zis Dumnezeu: cand vom

rnanca din pornul accsta vom rnuri . Si vazand satana

ca sunt inarmati eu frica mortii, a intrat in sarpe, Si

spune Marcie Vasile eli inaintc de caderca lui Adamtoate vietuitoarelc in rai vorbeau: cerbii, si serpii ,caprioril. si toate, si pasarile, toate vorbcau. MarcieVasi le arata aceasta. Si s-u luat daru l vorbiri i de d oda cazut Imparutul zidirii, ernul, din rai.

Si a intral diavo lul in sarpe si i-a intrebat: . ee aspus Dumnezeu? , A spus ca 0 sa murim dacamancarn din copaeul acosta . N u e adcvarat, nu veu

muri ell moarte , Deci Dumnezeu, care i-a facut, Ie

spune ca vor muri ell moarte, sl ei pana la urma eredpe un diavol, care se baga in si Ie sp ne ca nuvor muri eu moarte. Si erede omul acestui duh viclean

si indrazncste sa guste Eva intai din porn apoi sa-ldea lui Adam. Si se prabuscste tot neamul omenese

5.508 ani se munceste in ghcena. Pcr uru cc? Pentru caau uitat protoparintii nostri de moarte.

Asa face cu noi, pacatosii. Cum uitarn demoarte, la moartc ajungcm . Cum vom uita de iad, la

iad vom ajunge. Cum vom uita de ghccna, in ghecna

Yom merge. a auzi ce spune dumnezcicscul ura de

Aur: ..Nirnenea din cei ce cugeta la gheena nu vaajungc in gheena. Nimenea din cei ce cugeta la iad nu

va ajunge la lad. Nimenea din cei ce cugeta la moartenu va ajunge la moartea eea duhovniccasca, adica la

moartca sullctului lui . Asa cugeta preaint clcptul Isus

Sirah in cartca lntelcpciuni i lui: Pururea adu tiaminte de cele mai de pe unrui ale tale i in veac nu

vei gresi

33 RIS TEL E LEOP

lata filosofia crestin ilor sl mai ales a monahilor.

Pururea ar trebui sa cugetarn ea Parintcle Paisie la

moarte, la munca si la ghcena. Dace vom eugeta la

acestea nu vom ajungc la ele, dar, dace uitam, sigur

vcm ajungc la e e , nu va f folos de viata noa stra peaccs t pamant si. mai repet , vom merge de la accasta

Yiat i ticaloasa, plina de scarbc si neputinte sl pacatc,la munea eea raea de sfarsit.

Ca lca spre eer, zie Sfintii par inti, estc inver s, eu

toate ea ecrul e sus pamantul e jos. Data, vrci sa te

ridici in eer, 0 omulc, zie l i n ~ i i Parinti, pogoara-te in

jos eu mintea. Unde? La iad, la moarte, la ghecna. De

vei sta eu mintea aeolo jos, ell sufletul te ridiei in sus

la eer. lar cin e sc inalta eu mintea, se mdndreste, aee lase pogoara in iad de viu. Tot asa au cazut ingc rii si

s-au facut draci , ca nu crau multurniti eu starea lor de

fericirc s-au dus. Cum zice la Isaia 14, 14: z s in

gdndul tau: Deasupra cerului r a vot sui md voi sui

pe mumtt eei de miazdnoapte care sunt in ceruri voi

{ une scaunul meu deasupra stelelor cerurilor si voifi

asemenea Celui Preainalt. S-a tnaltat satana sl sl-a

imaginat ca este intocmai ell durnneze irea s-a

pogorat in fundu l iadului.Asa patirnim si noi eata vrerne nadajduim la

puterca noas tra. 1a cutezanta noastra, la incrcderea in

noi. Si eata vrcme nu cunoastcm ce este smcrcnia eea

adanca din adancul inimii, ea sa coboram eu mintea

mai jos de toat e ffipturilc lui Dumnezeu in iad, noi

suntem pururea in caderc sl in cele de jos mcrgem. Casa ne suim in eer trebuic sa ne pogorsm in jos, sa ne

pogoram la lad, la ghecna. la moarte, la muncilc eele

NE VOR ESTE2



ncgandite sl negraltc. cugetfmd asa, ne su im in cer

sl su lletul nostru va f pururea viu,

Dar ce este acolo in iad? rand zicem cuvantul

iad inte legem toa te muncile acelea de care mime de

om, sau nici ingerii , nu se poate atinge ea sa spuna catsunt de grcl c. Aco lo e intuneric pipait, tal ell

toporul , cum a fost in Egipt, in partea aceea, cand a

lntunecat Dumnczcu Egiptul trei zile eu intuncricul

sau. Dar ell cal mai mult in iad? in iad e plangerea

scrdsnirea dintilor, duhoarea eea rca, foarnea sctca

de nepotolit, Irigurile tartarului, acolo e foeul eel

nest ins, aco lo c ghecna, aeo lo e deznadajduirea, aco lo

c vcsnicia eea lara de ruargini , acolo foeu l nu sc

stinge si viermele nu doanne. in iad cste aceea cespun dumnezeiestii parinti: vesnic ia eea tara de

margini a muneilor eclor rara de sfarsi t, Din toate

muncilc iadului cca mai grea este vesnicia. d ind

aduc amin te cci de aco lo ea nu va mai f izbavirc

iesirc de acolo.

uzi ec spune dntuirea cotosilor De-ar f

un munte de nisip al carui varf s1 1 ajungl'i 1a eer uningcr s-ar pogori in fiecare an si ar lua care un graunte

de nisip, piina si muntele aeela s-ur ga ti cdndva. dar

munea iadului nu are s farslt. vesnicc ncmarginitc

sunt muncilc acclea care ne asteapta pe noi , pacatosil.

daca vom fi tara de grija vom vic\ui in in lene, nu vom avea dragoste friea de Dumnczeu

in toata vremca.

Parin\ ilor. nu vreau sa lungese euvantu l, dar,

aduc:indu-mi umintc de Parintelc Puisie, cum a

cllgetat cI la moarte, la munc l i la Dumnezeu. tn-am

34 NE VOR E STE P RIN TEL £ C LEO P

gandit sa Vfi adue amintc. si sa-m aduc aminte mie,

paditosulul,. ca .gheena iadul si munci le nc asreapta

dace . ~ O I ~ VIe\UJ lcncvlc. eu ncs imtirc. eu ncpurtare

de gTlJa tani frica de Dumnczeu in veacul de acum.

Sa Be ajute Preabunul Dumnezcu Preacuratalui Maica si mie, pacatosului, si tuturor, cu s , avern

mime trcaza inima veghetoare in toata vremea sa

cugetam ca Parintele Paisie: Dare ne vom man tui? ,

Sa ?e .dea Du.mnezeu noua darul umilinte i a l

n m ::1c1 ell n-au scapet sfintii de foeul

e ~ a t numar eu plfingere i a r ~ pldngcre si

lacrimi. Daca nu vom plunge aic i put in, 0 saplangem acolo tara de margine.

Zic e dumnezeieseu l Parime Teofan Zavoratul:,,:rcau sa sc . omul. vreau sa te vezi pc tine

eata smcrenre ar. In vrcmea rugaciunii poti face asta,

ca zicc dumnczeiescul loan Scararul ca rugaciunea

og linda omului. Dace nu ai lacrimi la rugaciune.

eu scama cand esti singur in ehilia ta , s; st ii ca

111 uurna ta este sau ncsirnt irea san mandrin sau

lcnevla. Accstea trei lmpiedica inima ca sa tc smcresti

si sa ineep i a plange. dace nu ai lacrimi, zicc, ziua

in care n-ai plan s sa 0 socotesti picrduta inaintca luiDumnezcu.

. e ~ u i c ~ e ~ i m i str;1duinla in fiecarc c1ipa in

ficcare rmnut 111 ficcarc zi. De nu vom pldnge aic i.

\ o rn plangc aeolo, dar tara de nic i un folos. Acolo

scra}nirea dintil or eea tara de s m r ~~ l l l Iu l a Maic ii Domnului s: ne ajutc

totl sll nu ulUim moartea, 5;1 nu uitam iadul, sll nu

lII ; m ghccna, sa IlU uit: m a ne aduee amintc de



SFINTELE SARBATORI

Dumnczcu in toata c1ipa in toata vremea sl sa ne

amintim de pacatclc noastre. Amin.

Preabunul Dumnezeu a lasat Dum inicile sl

sar bator ile de peste an ea pc nisre limanur i pentru

corabiilc sufl etelor noastre ca re alcarga prin valuriIe

furtunilc vietii , ea pc nistc popasuri de odi hna

pcmru ca laroril tmpovarau cc suntem, popasu ri

duhovnicesti pentru odihna sufletelor noastre care in

fiecarc zi si ceas se ana in lupta ell val uriIe veacului

de acum.Dupa cum stim ell totii, omul muncind sc

osteneste ell trupu l si ell sutletul sau. Cu trupul

Hindea orice lucru - si mai ales munca eea grca - cere

sfortare, truda si oarecare durerc p ce se duce la

indeplinire. Vedcm uncori ca si dupa un eeas sau doua

de munca grea obos im; dar nevoia de cclc strict

necesare pentru viata de aie i ne face sa ne silim la

munca nu doua-trei ceasuri, ci zile intregi uneori

chiar sl noptile Ie facem zile, pentru a lucra sl a spor iin cele ce ne sunt de trcbuinta.

Nu c rca munea, ci este un lucru einstit si de

nevoic tuturor oamenilor ; ba chiar dupa lnvatatura

Sfintei Scripturi munea cstc sl obl igatorie pentru

neamu l omcncsc Ics. 20, 9; Dcut. 5, 13; Eecl. 9, 10;

11 6 ; Rom . 12, ; Efes. 4, 28; 1Tcs. 4, s.a.). inc

vedcm ca Dumnezeu i-a dat lu i Adam porunca - chiar

in rai Iiind el sa-l lucrczc sa- l pazeasca pe el Fac.

37 RIN T E L E CLEO I

2, 15). lar dupa caderea stramosilor Adam Eva, mai

cu dinadinsul Ii s-a poruneit sa munceasca si intru

sudoarea felei lor sa-s i manancc pain ea pana ee se vor

intoarce in pamantul din care au fost luati Fac. 3, 18

19, 23). Munea este deci de neaparata trebuinta pentruimp lin irc a ncvoilor noastre Prov. 27, 23-27; Fapte

20, 34) si pentru imp linirca trebuintei aha ra Efes. 4,

28; Prov. 12, 4, 11). Marcie Apostol Pavel, aratand ca

munca este un lucru cinstit sl de mare nevoie

oamcnilor, a zis: eel e nu lucreazd nici sa nu

n n e II Tcs. 3, to .

Dar cum spuneam mai inainte, omul la ruunca,

mai ales la munca grea, oboseste nu numai cu

lrup ul, ci cu sufletul sau, prin grij a si incordareaatentiei ce trebuie a 0 depune spre a face lucrul bun

cu spor. Omul oboseste sl eu partea vazura - adlca

trupul - cu cea nevazuta a sa - sufletul - la luerul

sau de fieeare zi sl ceas . Pentru aceca Prcabunul

Dumnczeu, Care a zid it pe om si srie neputinta lui, i-a

randuit lui anumite s rbaron peste an, ea pe niste

popasur i in care el sa se odihncasca sl eu trupul eu

sufletul sau de mullel e sale grij i ostcncli .

Iar fiindca sufletul omului este nemuritor si arcca patrie ec ruI vcsnicia veacului viitor, Dumnezcu

i-a randuit lui sarbatori e spre a Ie praznui pc ele nu

trupcstc pagancsre, ei sutleteste si duhovnicestc,

dupa cum auzim ca ne lnvata sfanta sl dumnezeiasca

Scriptura, zicand: Tot Iucrul trupesc nu veti face intr-

insele Lev. 23, 35); iar in alt lac ne spune

dumnczeiasca Scriptura ca in zi de sarbatoare sa nu

facc rn ntct un iucru jiira numai cele ale sufle tului

NE VO R BESTE6



Deut. 16, 8). Dar care sunt cele ale suflctului? lata

carc: sfatuirea cea duhovniccasca. rugaciuni le cclc de

acasa, rncrgcrea la Sfanta Biserica, slavoslovlilc,

citirea Psaltirii. ascultarea dumnezcie stii Liturghii.

milostenia la sarac i , citirea Sfintelor Scripturi si ace lorlalte cart i sf inte, ajulorarca vaduvelor, cercctarca

celor bolnavi, faccrca de bine la cei din ncvoi alte le

de acest fel. Si rnacar eli aceste fapte bune sc cuvi ne

crestinului a Ie face in toata vremea, tnsa mai ell

oscbire este bine a lc face pc ele in duminici

sarbatori.

inca Ii sc cuvine crestinilor in zilclc s linte ale

sarbatori lor a aducc dupa putere din agonisita lor

jcrt fii 1a sfintele bisc rici, spre a f binecuvantati deDumnczeu ei sl toate celc ale lor. Deoarcee [nsusi

Dumnezeu a poruneit, zicand: Sii nu te ariiti inaintea

Domnului Dumnezeului tall desert in biserica).

Fiecare dupd puterea mdinilor voastre sa. aduca) ,

dupii binecuvdmarea Domnului Dumnezeului tiiu

care ti a dat fie Deut. 16, 17). Iar daca cineva estc

snrac si nu are de unde aduce jertfe la Biscrica, apoi

s5 -1 aduca lui Dumnczeu duh umilit, inirna infrcinta si

emerita. care sunt jertfe bincplacute lui Dumnezeu Ps. 50. 18).

Si iarast Sfanra Scriptura zice: te vei veseli in

ziua siirbdtorii tale inaintea Domnului Dumnezeului

tau. lu sifectorultou si fata ta sluga ta si sluj nica

fa si levitul care e.src in cetiuile laic si nemerntcul.

sdracul. viiduva care este intre voi Dcut. 16, .

Dar cc fel de vcsc lic ne lndeamna sa faccm no

inaintca Domn ului in aile de sarbaroarc? Cu udcvarat.

veselia cea vrednica de placerca Domnului, adica cea

rnr: de pacat, eea adevarata si duhovnlceasca. ccasta

bucurie duhovniceasca ne-o pricinuieste lucrarea

tuturor faptelor bune mai sus aratate.

lar daca nci, in loe de faptcle care suntfolositoarc sufletului, vom face in zile de sarbatori

lucrurile ceJe rele trupesti sau, ma i binc zis, pacate

grele, atune i sarbarodlc Domnului nu vor mai fi ale

Lui, ei ale noastre. Jar dace noi vom spurea eu

pacatelc eu faradelegilc noastre zilele Sfintei

Duminici si ale sfintclor sarbatori vom praznui

pagancstc s draceste, apoi va veni peste noi mania

cca drcapta a lu i Dumnezeu si vom auzi de la :

SarbiiJorile si praznicele voastre le a unit sufletulMeu. Fdcutu v ati Mie spre satiu si nu vot mat suferi

piicaJele voastre lsaia I, 14).

Cine in duminici si in sfintclc sarbatori se duee

la crasma nu la biserica. unul ca aeela sa asc ulte

glasul lui Dumnezeu care zice: Vai celor ce se scoalii

dimineata si umbla dupii biiulurii imbatatoare.

piina seara se infierbdntd cu vin Is. 5. 11). Cine in

accste zile sfinte se pune pe baut tocmeste Iautari

sa-i came. se face partas accluiasi vai din partea luiDumnczcu ca re zice: Vai celor ... ce cu chitare. e atoute cu timpane cu fluiere beau vinul iar

lucrurile lui Dumnezeu nu Ie eautd Is. 5, 13). ine sc

impodobcstc ell haine luxoase pune podoabc de

mult pre] pc cap pc mdini. sprc a fi laudati de

oumcni, si sc dau ell parfumuri miresme scumpc,

sprc a mirosi pc drumurl, sa auda glasul Domnului

care ziec: Vai celui f de tege cii rele V l vent

38 NE VOR ESTE P RI N T E I E C L E O P A 39

. -



Dumnczeu. lar vo i la teatre v-at l suit si din fum in foe

a\i sarit in alta prapastic mai cumpIita v-ati aruncat'

(Din Cuvant catre cei ce au panisil biseriea si s-au

dus la teatr e sl alergari de cai' ' in Putut p. 148 ,

Iluzau 833).lar flindca un ii se lndrcptateau, spunand ca nu

sc smintese de cele co vnd si aud la teatre si la

distractii cand se due aco lo in zile de sarbatort. sfaruu

lc dovcdcsre eu marturii din dumnczciasca Scriptura

marea primejdie sufleteasca pc care 0 iau de aeolo si,

mustrandu-i, Ie zice: Si lndrazn esti a zice ca din vcde

rea eea de aeolo nu patimcsti nimic omenesc? Au doara

piatra cste trupul tau? Au doara csti tu mai filosof

dccdt barbatii eel mari viteji, care din simp la vedereau cazut? Nu ai auzit ce zice Solomon? Au va umbla

cineva pe cdrbuni aprinsi nu si va arde p ieioarele

sale? Au doard va ascunde cineva fo c in sdnul siiu si

nu si va arde hainele sale? {Prov o6, 27-28) .

Si apoi, aratand vatarnarea cc se naste in fami lii

din vederea femeilor eclor goa lc de pc la teatrc

comcdli Ie zice: Maca r ca tu nu te-ai lmpreunat ell

curv a (ce ai vazut-o), dar cu pofla te-ai impreunat cu

Jansa sl cu min lea ai lucrat pacatul. Si nu numai invrcmea aceea, ci du ra cc s-a sfarsit teatrul , dupa cc

S jJ dus ca, ida lui ei zace in sufl ctu l tau... Au nu sunt

Jc aici rastumarile easelor, despal1irilc nuntilor

nizhoaic lc cclc din fami lie, vrajbcle cclc din casa

gcluziile? . . Caei dupa cc te vei umplea de pri virca ci,

te vci duce acasa rob it, fcmcia ta t i sc va parca mai

tmitli, copiii mai impovani tori, casa de prisos, iar

grij ilc ecle sprc randui ala lucrurilor tie

40 N E VORBE STE

asupra 1 i dupii f aptele lui (Is. 3. 10). Si care sunt

accle rele, iatn: in Iocul parfumului si 1 mirosului

celui fru mos vafi praf si in lac de brdie scumpe te vei

incinge ell un in Iocul podoabelor eelor de aur ale

capului vei Dvea plesuvie pentru Japtele tale si inlocul hainelor eelor de porfirii te vet imbriica e sac

si fiul tau eel frum os. pe care if iubesti de sabie va

cddea vor pltinge sicriele podoabelor voastre si vet

riimdnea singurii si te vet lovi de pdmdnt (Is. 3, 23-25).

Dar zic iubitorii de dezmierdari si ce i betivi si

iubitori de pctrcceri necuvioasc: A bea a juca. sl a

rna im podobi ell heine luxoase, sl a chefui nu cstc nic i

un rnu . Unii ea acest ta sa auda glasul lui Dumnezeu

prin Isaia proorocul care zice: Vai celor ce zie niuluibine si binelui riiu celor ce numesc lumina intuneric

si intunericul lumina care socotesc amarul dulce st

dulcele amar (Is. 5, 20). Si iarasi zicc : Vai celor

intelepti Intru sine si singuri inaintea lor stiuti. Siiarasi zice: Vai celor tari care amestecd vinul celor

ce dau dreptate celui nedrept pentru mit Iepiiddnd

dreptatea dreptului (Is. 5, 21-23). Apoi , aratand

pedeapsa cc urmcaza asupra lor , zice: Pentru aceasta.

in ce chip arde trestia de flacdri. asa riiddcina lor ca[drdna va i si floarea lor ca proful de pulbere se va

inalta. cd l1 all voil sa filea legea Domnullii Savaot

cllvantul Sfiintului Illi Israi au intaratat (l s. 5, 24) .

Asemcnea Stantul loan Gura de Aur zicc

catre acei care au lil at in ziua de sarb toare

biscrica lui Il ristos au alergat la tcatre la joeuri

la alte stric.Uoar e de suflcte: ,,in ziua de

sarbatoarc lrcbui a ca voi sa va odihnili sa slav il i pc

PAR I N TEL E CL EO A 41



nevoic ti sc vor parea suparatoare. . . lar pricina estc d .

nu te mai intoed s ingur acasl . ciimpreuna ell tine ai

pe curva pc care ai vazut-o aeo lo, nu ararat la

vcdere, lucru care ar fi fost mai use r. ca degraba ar fa

gonit-o pc ea fcmcia ta, ci sezand in inchipuirea rnintiitale aprinzand dinauntru cuptorul eel babil onesc al

patimii care te face vinovat de foeul ghccnei Pulul

p. 149).

Apoi pe loti cc i care luscsera la teatre la

privelistea alergarilor de ca i in zilc de sarba ton . ameninta ell pedeapsa grca, zicandu-lc: Pentru

acestea spun mai inainte ell glas luminal strig : daca

cineva, dupa sfatuirea accasra dupa tnvatatura

aceasta, va mai merge la vatamarca eea calcaroarc de

lege a teatrelor a alc rgarilor de cai, nu- l voi mai

primi pc el tnlauntru curtilor acestora, nu iI voi mai

cu Tainelc, nu l voi mai lasa sa sc annga de

Sfiinta Masa. Ci precum pastorit pc oile celc pi inc de

raie Ie despart de cele sanatoase, ea nu pe acc lca sa

lc molipseasca, asa voi face cu . Ca daca in vremea

veche Icprosului i sc poruncca sa sada afara din tabara

- si ehiar imp rat de ar f fost , se scotea afara eu

coroana - , cu mult mai vdrtos noi pc eei lcpros eu

sufletu l ii vom senate afara din aceasta smota tabara

(ibidem. p. 150).

Si mustrandu-i tot pc acestia, mai departe zice:

..Nu te temi, 0 omule. e ll acciasi oehi sa privesri spre

casa de comcdii, unde se lucrurile cele spur

cate ale prcacurvici, si sprc masa aceasta prcasfanra

unde sa savarscsc Taincle cele prca Infricosate Cu

urechi sa ascu l\i pc curva, gra ind cuv inte de

P iR I N TEI E C I.E O PA

ocara, pc prooroei pe apostoii tnvatandu te cclcde taina? .

lata dar cum din cclc de pana aic i, eu marturli

din Sfanta Scriprura de la Sflntf Parimi, am ararat

cat de mare este primejdia sufletcasca pentru crcstinlicare in Duminici sarbatori, in loe de a merge

la sfanta biserica, sc due la privelistile cele vatamatoare

de suflet, la bctii la dist ractii le ce le neingaduite de

legea lui Dumnczeu, unde varnma sanatatca,

cinstca sufle tul lor. care cstc ma i scump ded it toat

lumea ( ater 16, 26; Marcu g, 36-37; Luea 9, 25).

Asadar, cine in allele Sf intelor Duminici

sarbatori nu se duce la sfintele biserici, ci se duce de

bunavoie aco lo unde sunt privel isti picrzatoare desufl et, accla batjocorestc zilcle sfinte ale Domnului

sc face vinovat de man ia cea prea dreapta a lui

m n e z e u in veacu l de acurn si, de nu se va lndrcpta

adcvarata poca inta, apo i va merge

n munca iadului cea tara de unde foeu l nu sc

stinge vicrmcle nu rnoare, prccum a zis Mamuitorul

nostru Iisus Hristos (Matei 18, 9; Is. 66 , 24; Matci 5,29; Mareu 9, 47-48).

Dar ca re, frajilor, numai in Duminici sl in

sn : batori sc cuv ine nouna face fapte bune si porunc ile

lui Dumnezeu? Ncgrcsit dl nu. Pentru ca viata

adcvaratului crestin toata estc 0 ssrbatoare Inaintca

I omnului. lar aceas ta nu 0 zicem intel egand ca sc

cuvinc nou a a sarbatori sl a nu lucra in toate zilcle, cien in oricc zi si ccas sc cuvinc noua a lucra ce lc cc

pluc lui Dumnezcu, nriunde nc-am afla la lucrul

uostru la sluj ba care ni s-a incredintal noua; caei

NE VORBE :iTE



constransi de necesitatea timpului de a Ie praznui,

ascultati ce zice Pavel : Pentru aceasta siirbdtorim I

Cor. 5, 8) ; desi nu era sarbaroarc atunci cand seria

uceste cuvinte, nu era nici Pastcle. nici Epifania, nic i

Rusaliile. Totusi ca nu timpul face sarbatoarca,ci constttr ua curata. Intr-adevar, sarbatoarca nu este

altc cva dedit vesel ie, nimic altceva nu face vcsel ie

dubcvniccasca si spi rituala dccat con stilnta fapte lor

bune. lar ee l care are consti inta fapte lor bune de accst

fel totdeauna poate sa sarbatoreasca. Aratand acest

lueru marcle Apostol Pavel zicea: Pentru aceasta sa

priiznuim nu in aluatul eel vechi nici in aluatut

ralltiilii al viclesugului ci in azimile curatiei si ale

udevdrului I Cor. 5, 8). Vezi ca nu te-a legat deconstningerca timpurilor, ci a poruneit sa ai constitnta

curata {Sfantu l loan Gura de Aur, Cuvdntdri la

praznice impdriitesti Cuv. I la Rusalii, Bucurestl.

1942, p. 248-249 .

lata ca am auzit din cuvintcle dumnezeiescului

loan Hrisostom cum se cuvine a praznui crestinii

sfimele sarbatori cu fapte bune constiinta curata, si

totcdata felul in care putcm noi in toata vrcmea sa

sarbnrorim inaintea Dcmnului, nu cu nelucrarea, cimai a les pr in lucrarea faptelor bune pe care noi Ie

putcm lucra pc ca re trebuie a lc luera utunci cand

lucrarn eu mainile atunci cfind nu lucrum.

Daca noi, atunci cand ne a num la munca la

lucrul ee l randuit noua, ne vom afla ea in fata lui

Dumnezeu ne vern sili a face lucrul nostru ell

clnstc. eu sinccritate, tara viclesug, minciunf sl

furtisag, nu vom voi raul nirnanui , vom f supusi ee lor

NE VOR ESTE

Dumnczcu cstc de fa\a oricdnd sl oriundc am f noi,

El fiind Accle cc umple ecrul si pamdntul le r, 23, 24;

III imp. 8. 27; II Par. 2. 6; 6. 18 s.a.).

Si de vom face lucru l nostru e ll sinceritatc Cll

[rica lui Dumnezeu, ca lnaintea lui Dumnczeu,pururea noi Yom f sarbato r tnd Domnului. Acest lueru

il adevcreste marcle dascal al lumii , dumnezcicscul

Par inte Joan Gum de Au r, zicand: Trebuie sa aflati

ca intotdeauna este sarbaroarc . Apoi adauga: Sa va

spun pric inile sarbatorilor atunci eti cunoaste ca in

ficcare zi cstc sarbatoare.; La noi cea dintaisarbatoarc cstc Epifania Botezul Domnului). Care

este pr icina acestei sarbatori? Ca Dumnczeu pe

piinuint S a ardtat si cu oamenii a petrecut Baruh 3.38). Penlru ca Dumnczeu, Fiul Unul -Nascut 3 lui

Dumnczeu, a fast cu noi . Dar acest lucru cstetotdeauna, caci spunc Domnul : latii Eu eli voi sunt in

toate ziJele pana sfarsttut veacurilor Matc i 28,

20). Pcnt ru aceca putem sarbatori Ep ifan ia in toate

zilele. Cc tnscmnaterc are sarbaroarca Pastelui? Atunci

vcs tim mourtca Domnului . Acest lucru tnsemncazn

Pastclc. dar nici Pastcle nu-l facem intr-un anumit

limp . Cad Pavel, voind sa ne slobozcasca pc noi deconstrangerca timpurilor aratand ca sc poate

praznui totdeauna Pastcle, zice: Ori de cdte ori vestmcinca pdinea aceasta si veti bea paharul acesta

vestlti moartea Domnului I Cor. I I , 26). Asadar,

pcntru cil putem sa vestim lotdeauna moa rteu

Domnului, putem sa praznuim totdeauna Pastclc. Si

ca sa a atl ca putem sa sarbatorim Rusaliile

totdcauna sl nu cstc un timp anumit niei nu suntem

P WR NT L CLEOP 4S



cc nc conduc. vom cinsti ei ea pc cc i rdnduiti de

13 Dumnezeu vom pazi stllnta gdndului oostru

cura ra de orice pacat, atunci noi ne vom alla pururca

prazn uind lui Dumnezcu pururea sarbarorind. lar de

vom face cele rele cu voia Cll stiinta noastra invrcmea sfintelor sarbarori. apo i nu snrbatoare a lui

Dumnczeu este aceasta, ci picrzarc vrcmclnica

vesnica pentru noi.

Asadar, fratii mel, in zadar ne vom lauda noi ell

nclucrarea in Duminici sarbarorf daca numai de la

lucrul rnainilor noast rc nc vom opri, iar de la lucrarca

ec tor rele, care manic pc Dumnezcu, nu vom Inceta.

Cac i so cuvine noua ca, oda ra ell Inceturca de la lucrul

mdinilor, sa lncetam de a lucra sl ace lea care varamasufletul nostru. Ba mai mult: lucrul rnainilor se

cuvine a-I paras in Duminici sarbatort, dar lucrarca

fapte lor bune nic iodata. nici un ceas sau minut d in

viata noasua.

Sarbatortle lui Dumnczeu sunt sarbatori

duhovnicesti trebuie praznuite duhovnicestc . Dar

poate va zice cincva: um sa praznuim sarbarorile

noastrc duhovniceste? lata cum :

Cine cerceteaza pc bolnavi la caselc lor in zilede sarbatori sl face milostcnic ell ci, dupa a sa putere,

acela duhovnice ste praznu icstc.

Cine s fatuicste de bine pc fratcle sau sa nu

grcscasca in sarbator i si in oriee vrcrne, accla

duhovniceste praznuicstc.

Cine lamurcstc pe eel ncdumerit s l ratacit de la

adcvar in zile de snrbatoare, accla duhovnicestc

praznuicste.

Cine posteste sfintclc posturi de peste an,

micrcurile sl vinerile - lli dc poate si lunile - unu l ca

acela duhovniceste praznulcstc, ehiar cdnd nu este

sarbatoare.

Cine in zj de sarbatoerc merge la sfanta bisericasa asculte cuvinte le lui Dumnczeu dumnezciasea

Liturghie, aeela duhovniccste praznulesre.

Cine lnveta pc eopiii lui si i i st runestc a nu se

duce in zile sfinte la distractii privelisti otravitoare

de suflet si crcste pc ei in frica ccrtarea

Domnului, unul ea acela duhovn icestc praznuieste.

Cine in zile de sdrbatori petrcec in citirea

cartilor sfinte pentru sine pentru altii , acela

duhovniccstc praznuieste .

Cine mangale ell cuv inte de Intarire pc cci

lntristati necajiti in vrerne de sarbatoare, aee la

duhovnlceste praznuiestc,

Cine primeste pe cci str ini s l calatori in casa sa

si ii odihneste pe ei, ddndu-lc eele de trebuinta, aeela

duhovniceste praznuicste.

Cine in zile de sarbatori se duce sa cerceteze pe

eei bo lnav i de prin spitale si pe cei de la inchisori.

ace la duhovniceste praznulcstc.

Deci cine petrece astfcl in zilele s li ntelor

sarbatori. acela duhovniccstc praznuicste este

adcvarat flu al Biscr icii lui li ristos, iar cine lucrcaza

cele irnpotriva aeestora in sfintcle sarbato ri, estc fiu al

pierzarii si se face de bunavolc mostenitor al munci lor

eelor vcsnice ale iadu lui, de care sa nc izbaveasca pc

noi Preami lostivul umnczcu Cel in Trci rnc Inchinat .

Tatal, Fiul Sffintul Dull. Amin.

46 N£ VOR £ST£ P R INT£L£ LEOP 47

I

J _ •



N VOR ST p i NTELE C LEOPA 49

PRED ICA LA DUMIN ICA SLAIlANOGULU I

DUMNEZEU PEDEPSESTE pACAT UL

Ilristos a jovial

lubiti credinciosi, dumnezeiasca Evanghclic de

astazl cstc de asa fel, ca parca n-are ncvoic de talcuire .

Dar cuvintclc durrmczeiest ilor Scripturi se aseamana

cu icrburilc celc bincmirositoarc, cu menta sau ell

husu iocul sau cu altele, care, cu c t Ie freci mai mult

in palma, ell atat mai frumos miros, sau cu obiectclc

de aur sau de argint, care, pc cat Ie frccam sl Ie

curatim. pc alai rnai tare stralucesc mai mul tara ta frumusetea si podoaba lor. De aceea cuv intele

dumnezcicstilor Scripturi, cu cat se tdlcuicsc rnai

mult , cu atdt raspandesc 0 mireasma tot mai marc a

Duhului Sfaot rcflccta 0 lumina tot mai putemica.

Ali auz it cum incepe dumnezeiasca Evanghelic:

in vremea aceea S-a suit Jisus in lerusalim. De unde

S-a suit? Din Galileea neamurilor. in Ga lileca. la

Cana, facuse prima minune, dar tot aeo lo facusc

minunea eu sluga sutasului imparatesc, pc care 0

vindccasc. iar vestee aceasta ejunsese pana la

Ierusalim. Dcc i Mantuitorul S-a suit din Cana Galileii

in lcrusalim, la sarbatoarca evreilor, care se chcama

Cincizccimc.

acolo - zice dumnezeiasca Evanghelie - S-a

pogordt la 0 scnldntoerc numita s di lda toarca oiler .

De cc S-a dus Stnpanul lisus aco lo? Pen tru ca stia mai

dinainte cc arc de f cut ucolo. Sl de ce sc numea

scmdatoarca aceea 3 oilor ? Pentru ca aco lo, cend se

aduceau jertfele cele sangeroase la templu, se spala

camea oilor a micilor care era taiat prin junghiere

maruntaiele lor , care se aduceau ardcri de tot.

Accas ta scaldatoare a oilor se mai chema in evreiesteVitezda, care tnseamna Casa faecrii de binc''

[Kiriacodromion Bucuresti, 1857, p. 61). Si pentru ce

se ehema asa? Pentru c la aee l izvor se facea mare

faeere de bine celor bolnavi.

Aceasta scaldatoarc era inconjurata de cinci

pr idvoare, dupa cum ati auzit in Evanghelia de astaz i.

Scald atoarea era in mijloc, iar imprejur se aflau

pridvoarele eu paturi pentru eei bolnavi. Pe ele zaceau

orbi, schiopi, uscat i si slabanogl, asteptand miscareaapei. Cum se rnisca apa aceasta? Ne-o spune

dumnezeiasea Evanghelie mai departe. ingerul

Domnu/ui /a vreme se pogora st tulbura apa. ingeruJ

se pogora tulbura apa, iar eel ce intra primul in apa ,

dintre eei bolnavi de pc acele pridvoarc, se facca

sanaros . Coborarea ingeru lui peste scaldatoare era

simbol pent ru legea darului, pentru coborarea Duhului

Sfdnt peste eel ee se boteaza in apa sfintita de El

K iriacodromion p. 6 1).Dar ee spune dumnezeiasea Evanghclie mai

departe? Venind Mantuitorul la aceasta scaldatoarc, a

atl at aeo lo un slabanog de 38 de ani. Vazandu-l

Mantuitorul pe acela, I s-a facut mila si I-a intrcbat:

Vrei sa te fa ci sandtos ? Dar oare de ce lntrcaba? Nu

st ia oarc Dumnezeu ci i el voia sa se faca s n rcs Sau

care dinlrc bolnavi nu vrca sa sc faca snnntos? Auzi.

sa mai intrebi un bolnav de 38 de an i dacn vrea sa sc



50 N OR ST P A·R 1NT L E L E O P A 51

faca sanatos De ce il tnt rcaba deci l lristos? lata de cc

intrcabd. La orice vindecarc pc care a 13cut-o Hristos,

mai intdi ce rca credinta de la cei pe care voia sa-i

vindcce. lar acestu ia, care era un om pacatos pent ru

pacatele lui zacea acolo de 38 de ani, li era detrebuinta vointa tare ea sa se calasca. Dcci nu se putea

vindcca dedit daca se hotara ell toata voi nta lui sa

puna inceput bun, ea de azi lnai nte sa se faca sanatos

si ell sufletul. Dec i Hristos i Intreaba: V rci sa unnezi

lui Dumnczcu sl sa nu mai faei pacatc? . Aceasta il

lntrcaba l lristos, cand i tntrcaba daca vrea sa sc face

sanatos. Nu vorbea de sana tatea trupului, ci de a

sutletului.

Ia r el, saracul. n-a mai apucat a spune ca vrea, cia inccput a marturisi amaraciunca sufletului sau eea

de 38 de ani : Doamne I-am om care sa ma bage in

scdlddtoare dnpd tulb urarea apei. Vez i cata rautate

aveau aceia care treceau pc ltinga bolnavi sau aceia

care aju tau pe cci boln avi? Poatc vor rnai f fost acolo

bolnavi, dar nici unul de 38 de an i. Acesta suferea ee l

mai mult nu voia nimcni sa-l ajute sa intre in

sca ldatoarc. Si el Ii spune Mdntuitorului: D oamne.

n am un om eu tragere de inima, n am un om euinima buna . n-am un om sa-i fie mila de mine, de

aceea, pana sa merg eu, altul intra sl eu am ramas aici

de 38 de ani si m- am uscat netamaduit .

Jar Mdntuitorul n-a mai asteptat sa-L roage

nimic, ci i-a zis imediat: Scoata-te ridicd-ti pa tul si

umblii. Vczi ce ne inva\a Mdntuitorul? Cdnd vcdem

un am in nccaz, in scarhe, in pagubc si-n boalil, sa nu

sa ne roage mult timp sa-i faccm bine, CI,

chiar mai inaintc de a ne ruga el, sa facem lnda ta fapta

cea bunn trebuitoare lui. S la cuvantul lui Hristos

Dumnezcu, Care a zis la inceput sa se faca lum ina s i

s-a facut lumina, sa se face taria s-a facut. sa se dea

apcle in laturi sa se urate uscatul si ce lela lte,slabanogul s-a scu lat deplin sanatos, si-a luat patul

sau pc umcri umbla. S l-au vazut farisei i si

cfirturarii si legiuitorii lcgii vechi sl au inccput s3-1

mustre, zicand: Nu se cuvine il l ziua sdmbetei ridici

patul tau. lata zav istia rautatea , lata viclenia eclor

ee cond uceau atunc i poporul Icgii vee hi. De aceea i i

mustra Mantuitorul : morminte varuite nebuni st orbi.

N-au Intrebat : .,Omule, cum de te-ai Iacut sanaros asa

de repede, ca te-am vazut zacand 38 de ani acum aiputere sa ridiei patul tau sa umbli? . De sub masea

legii vechi i mustra ca-si ridica patul sambara. Auzi

ciit a zavistie, numai ea sa nu recunoasca m inunea luiHristos

E adcvarat, sc scria in Sfanra Scriptura sa nu sc

ridicc 0 grcutate in ziua sdmbetei. Dumnezcu a zis

prin proorocul Jeremia: u veri ridica greutiiti in ziua

sdmbetei. nu veti duce Iucruri de greutate pe umeri

(Ier. 17, 20-2 1; Neem. 13, 19). Dar oare trebuiau s segandeasca Ia aceasta, cand au vazut pe bietul

slabanog, caruia i se rnacinau oase lc acolo de 38 de

ani, duec patuJ pc umeri ? Nu trebuia sAbiruiascn

minunca asupra literei cclci moarte a Icgii? Dar

zav istia nic ioda ta nu vcdc partca cea buna, niciodara

nu vcde binclc altuia.

Bictul s tabanog voia sa trcaca prin multime, cn

era popor mul t. Dar ei, sraruind, l-au Intrebat: ,.Dar



52 NE VOR B E iTE P R INTELE C L E O P A 53

cine ti-a spus tie ici patul tau sa umbli ell el in

ziua sambetei sl sa calc i poruoca legii? . EI zise: ..Un

om care m-a vindecat, accla mi-a spus . Adica:

A cela care a spus: rldica-tc. tot Acela mi-a spus sa

ridic sl patul . Si. auzind ci aceasta, cdutau s:1 aflecine cstc accla pana urma slabanogul a trebuit sa

spuna ca l isus estc Acela care I-a vindcca t si tot El i-a

spus sa-s l rid icc patul .

Accasta este istorisirca Evanghclici. Acurn sascoatem a lUi din Evanghclia de as tazi.

Fratilor. asa cum razcle soa re lui lumineaza in

toatc partil c. asa lurnincaza cuvdntul lui Dumnezeu

dintr-o pcr icopa a Evangheliei sau dintr-un singur

cuvant 0 rnultime de lnvatamirue. No i insa vomseoate acum numai cc ne trebuic noua din accst izvor

de lum ina, care este Evanghcl ia de astazi, adica

tnva taturc care trchuie pcntru fiecarc din trc noi. lata

ec lum incaza mai mult lata cc trebuic sa [inem

minte rna mult din Eva nghcl ia de astazi:

Dumnczcu pcdcpscstc pacatul. Caci Iisus. lntd lnind pc

slabanog. dupa ce acosta il marturisea iude ilor ca

vindccator al sau, auzi ce ii spune: latii. te a; facut

siiniitos. de acum sa l ll m t g resestt Dar pentru cc?Zicc: Ca nu cl mva sa I; se intdmpte lie ceva mai rau.

Adica: ..pentru pacatelc tale te am pedepsit 38 de an i

acum am venit Eu. izvorul milei al iertarii, te-am

iertat si te am curatit: dar de acum nu te ma i indulci

de pJ cat , nu te ma i int oaree la paeat. ea sa nu-li fie

ccva mai r lu'·.

Sa fratil or, d\ toate boli le, toatc scarbele,

toal e sup J rJ.rile. toate primcjd iilc toate ri iutJ \ ile vin

pen tru pacatele noastre. C:1d spune Isu s Sirah dcspre

bolnav: eel ce mdnie pe Facatorul so u. va cddea in

mdinile doctorului (38, 15) . lata, pcn tru pacatc le

noast re trcbuic sa ne ducem la doc tor. L-am maniat pc

doc torul sutlctclor din cer si ne da pc mana doctoruJuitrupesc sa ne ta ie, sa ne opcrcze, sa nc nccajcasca.

l'cntru pacatc, decl, eadem in mainile doetorului,

pent ru pacntc vin scarbc primejdii , nu numai peste

noi, e i peste toata lumea. Dumnezeu u pedepsit

pacatul nu de az i sau de ieri, ci de la Inceputul lui.

Ca in a fost primul om care a facu t pacat dupa cadcrca

oamenilor in lum e si a ucis pe fratele snu. Abel. De

aceea l-a pedepsit Dumnezeu eu sapte pedcpse i-a

pus a ll canon. Cacl zice: cine te va uctde pe tine desapte ort sii fie mai biestemat decdt tine (Fac . 4. 15).

N am timp sa va vorbcsc despre ce le saptc

pedepse, cac i cuvdntul nostru merge in alta dirccti c,

nic i desprc blcstemul ee l inscpt it care a venit asuprn

lui Lamch, ca re l-a uci s pe Cain din grcseula. Dar

pacatcle din aintc de r o to r au fost ine cate cu apa. E

ve rba de imparli\ia uriasilor, a carer impar:1\ic a durat

200 de ani inainte de potop ale ca rer farlidclcgi nu

SC po t dcscr ie , cum sp un S fintii Parinti. dcspre care

Scriptura spline eli erau rome ral Inaintea lui

Durr mczeu. Pcntru ei si pentru pacatcle lumii cclei de

dinaintc de potop, a ven it potopul a inecat toata

lumea. A cru\a t Durnnezcu doar opt suflcte din lurneacea din tiii.

Pcntru plicat e a pierdul Dumnelcu

Sodomci Gomorei , pcntru pacutc a inccat pc

egiptcni Cll touta oastca in Marea Caci erau



Si n-a sta t poporul lui lsruil numai 400 de ani in

robia Egiptului, ci 430 de ani. S a Intrcbat Moise:

.D oamne. s-au implinit cei 400 de ani de canon pe

care i-ai pus mai demult lui Avraam? . Si i s-a ras

puns: A ni i s-au imp linit, dar pacare lc poporu lui, nu''.Dcci, pcntru pacate le-a mai dat ind 30 de ani sl a

stat poporul lui Israil in rob ia faraonilor 430 de ani.

Dar cc a pii\it pentru pacat sl Moise, eel mai ales

om al lui Dumnezcu? Cacl se spune la Numerii:

Moise insii era omu/ eel mai bldnd dintre toii oamenii

de pe pdmdnt (Num. 12, 3). N-ar f putut nimeni sa

alba rabdarca lui Moise, sa rabde un popor efut itor s i

lndaratn ic, care mani a de atdtea ori pc Dumnczeu: sa

rabde atiitea eu ei 40 de ani in pustic. Dar i-a dat

Dumnezeu darul blandetii , Si acest bland Moise era

ata t de ales, ca Dumnczeu a pcdepsit-o pc Maria. sora

lui, fccioara si prooroc ita, si a scos-o din taba ra pcntru

ea a grait cuvant impotriva frate lui ci, zlcdnd: ,.Ce,

numai eu Moise a vorbit Dumnczeu? . de accca a

xis Dumnezeu ca trc Maria, sora lui Moise: ..Dc ec ai

grai t de rau pc fratele tau? Cacl chiar daca va fi

prooroc in lume in Israil , nu va f nirncni ea Moise,cu sa vorbesc cu cI fala entre fal: cum vorbcsrc total

ell fiul sau. pentru ca ai g rcsit I < Ii vorbit de rau ,

tu si Aaron, vei ies i leproasa din tabara . S t s-a

umplut toata de lepra a scos-o a fara din tahara opt

zilc, pcntru ca a vorbit de rau pc fra tclc sau, care era

prooroc marc eonducatorul lui Israil. dupAnceea

s-a rugat Moise a adus jertfa cl Amon, a icrtat

hmmezeu pc sora sa.

NE VO R ESTE

impictriti nu voiau sa dca drurnu l poporului lsra il

din robic. ca sa educe jcrtfa lui Dumnczeu in pustic.

l'cntru pacutc. daca strabatem dumnezeiasca Scriptu

fa. a orbit Ozia. pcntru ca a intrat in biserica si a pus

mana pc cade lnita, de a crapat catapc tcasma biscricii

11 e1 s-a umplut de lepra (II Par . 26, 16-19). Pen tru

pacate Scnaherib tmparatul a venit ell ostirile sale

intr-o noaptc a trimis Domnul pe ingcrul Sau s i a taiat

185.000 de ostasl. pemru ca vencau sa robcascaIcrusalimul tara ca Durnnczcu sa- i fi poruncit. Si dace

ma i priv im in Scr ipture, vcdcm ca pcntru pacatc au

fost pcdcpsit i nu numai cci pacatosi. ci cci drcpti

dod au uncle pacatc.

Cc-a patit Avraam, care era prietenul lui

Dumnczcu caruia Dumnczeu i-a zis: Ell sunt Domnul

Care Ie a seas din Urul alde eo sa ti dau p uin-

tul acesta de mostenire? lar Avraam, Indoindu -sc, a

raspuns: Suipdne Doamne pe ee vot cunoaste ca l voi

mostent? Atunci a zis Domnul ca trc Avraam , dandu- i

pe lac pedeapsa pentru accasta tndola la a cugetului

sau: dstii bine eo urmasii tiii vor pribegi in pdmdnt

strain. unde vor robin apdsati patru su te de ani.

Dar pe neamul ace/a care ti va robi. i/ voi [ udeca Eu

f ae . 15, 7-14).

Vcdcti cat c de unit lui Dumnezeu pac atul? Un

singur cuvant al oamenilor drcpti e vrednic de 0

pcdcap sa de sute de ani. nu numai pc seama lor, ci a

ur rnasll or lor. Si aceasta num ai pentru un cuvdnt de

indoiala al lui Avraam. care era prietenul lui Dumnczeu

liind foarte smerit, zicea: Doamne. sunl prof

caruia f)umnczeu i-a zis: Nu Ie vei nlimi

Avram ci Avraam adicii laid a mai mu/te neamllri.

P RIN TEL E CLEO PA 55



56 N VIIR ST 57

Dar acest Moise, care a facut minuni, care a

lost. cum zice Scriptura, dumnezeul lui Faraon, a zis

ell multa smcrenie: .,Nu ron trimitc, Doamne, la

Faraon, ca sa scot pc Israil din robie. Eu sunt om

gfingav ncpriceput, nu pot sa vorbesc . DumnezcuInsa l-u poruncit: ..Du-tc, Moise Du-te ell fratclc l:1u

Aaron care vorbestc bine. Tie-ti voi da priccpere lui

limba. Tu vci fi capul lui Aaron, iar Aaron va fi gura

ta te vo i pune pc tine capul lui Aaron si dumnezeu l

lui Faraon. Si vo i face minuni voi bate Eg iptul prin

mdinile talc (Ies . 4, 16) . Si nici atunci Moise n-a voit

sa se duca. De trei on a rcfuzat porunca, zic:ind:

••Doamnc, trimitc pc cine vrc i, trimite pc cine arc

priccpcre; eu nu mil due . ca eu sunt un c ioban prost sin-arn si i pot scoatc un popor de 638.000 de oamcni

din robia lui Faraon, de a carui furic am fugit acum 40

de ani si am stat aici pastor de oi in pustia Madiam .

..Du-te, Moise . ••Nu due . Doamne'' . Dumnczcu

vorbea din rug, din parA de foe, sl i-a zis: .,Seoate

tncaltaminrea din picioarele tale, ca locu l pc care stai

c sfant . Si el tot nu se incumeta la 0 misiune asa de

mare. .,Sa rna due cu, un gangav, un cioban

ncprlccput. sa rna due in rata lui Faraon, sa scot unpopor din robia de 430 de ani? Nu pot. Doamne, sunt

un om pacatos. ncputincios . ..Moise, cc ai in mann? .

•.Un toiag •Da l jos . toiagul s-a facut • Ia- I

de coada . Si s-a facut toiag. Sl i-a zis

Dumnezcu : .J ata, asa ai sa faci in fata lui Faraon si

arc sa te crcada .

Dupe ce l-a lnarmat Dumnezeu cu toiagul cu

putcrca facerii de minuni si i-n spus cd-i dii pc Irutclc

snu Aaron in ajutor, a luat euraj s-a dus. S i a facut

mari semne inaintca lui Faraon, dupa cum a batut

Egiptul eu ccle zece plagi si a scos din robia eea

arnara poporul lui Israi l.

Dar oricat de iub it a fost Moise lui Dumnczeu, afost pedepsit el numai pentru 0 Indoiala ea accasta:

cand a trecut poporul Marea Rosie i a ajuns la Mera

cca amara, din care nu se putea bee apa , Moise a zis

catre Dumnezeu: D oamne, carteste poporul, mor

dob itoaeele. Am vazut apa in pust ic, dar c amara .

..Moise, ia un lemn arunca-I in apa '' . Si cdnd a

baga t lernnul in apa, s-au indulcit ape le de la Mera.

Acest lemn era simbolul Sfintei Cruci, caci noi, cand

dam de necazuri, de scdrbe. de bali, de pagube. derazboaie, de robi i, daca ne aduccm aminte de lemnul

cruc ii lui Hristcs. se lndulceste umaraciunea victii

noastrc sl ne linistim. Cacl ne intrebam: dar Mdntuito

rul cum a rabdat? Si atunci se lndulceste apa viejiinoastre.

Mari simboluri si tainc crau aee lea. Caci spune

marelc Apostol Pavel ca legea veche era umbra a

cclor viitoare. Cele din Veehiul Testament s-au

luminal in legea darului.Dupa ce au vazut minunea de la Mera, au ajuns

la n1sarit de muntele Sina i si poporul cfirtea iar ca

moare de sere: si a zis Dumnczcu lui Moise: Poporu l

aces ta M emaraste. can este. n-a vazut minunile

Mete. n-arc crcdint e . lar Moise a zis: ..Doarnnc, da-le

p ca mor si rna omoara eu pietrc ca i-am sees din

Egipt . A zis Dumnezcu: Mo ise. ia toiagul, du- tc la

stance aceea uscata (era stance Rafidin), lovc ste in



58 N VOR ST / , i R / N T E L E C LE O / A 59

stanccl si va apa multa vor bea sl poporul

dobitoacele .

Dar Moise, asa bland, asa tcmator de Dumnezeu

sfaru cum era. s-a indoit putin, ea Avraam. Sl

mcrgand la stance Rafidin n-a spus: .A sculta. Israile.din stance aceasta are sa vel den Dumnczcu apa , ci a

zis un cuvflnt de indoiala. Lovind stance n-a zis: Deli

apa de aici, d in izvor , nu, ci a zis: Ascultati-ma cei

neascultdtori, au din piatra aceasta V l scoate v ila

apa? Si ridicdnd Moise mana sa, a lovi t pla tra ell

toiagul de d U ori, si a iesit apii multd. bout

odnnarea dobnoocete lor. lar Domnul a zis ciitre

Moise si catre aron: Pentru cd n-ati crezut sa Mil

sfi n{ifi inaintea fit tor lui lsrail, pentru aceea vel;biiga V l adunarea aceas in pii mdntul pe care I-am

dar lor Num . 20,10-12).

Pentru ci Moise n-a zis de prima data: de aici

Yeti bca apa , c i au din piatra uceasta voi scoatc vow)

cpa? . Dumnczeu i-u gra it: Moise, de cc ui stat la

Jndoiala. de ce nu M-ai proslavit inaintea fiilor lui

Israil? De ce ai zis: au doara de aici am va dau

apa? . Moise n raspuns: .Doarnne, am grcsit . Atunci

Dumnezcu i-a I.iS: ,.Pcntru ca ai gresit, trebu ic sa faeiaici canon vremelnic, ca s nu faei dineolo canon

vesnic . Pentru ca ai grcsit. n-ai sa intri in pamantul

tagi iduintei. Ai suferit amaraciunea pcntru carrlrca

poporu lui, ai suferit arsita si ostcneala, ai rabdat

neeazurilc, au vrut sa te ucid:1 eu pietre . Dar orieatc ai

suferit , nu sunt de ajuns : te seape de pcdeapsa

pcn t ru indoiala. N-a i sa intri in pamantul tagaduinlei .

dae< a,i eit it Seripturile, ea n-a intrat in

parnantul tagAduinlci, ci a murit pe rnuntele Nebo

(Dcut. 34, 1-5). Dumnczcu i-a aratat numai de

dincoacc de lord an acel pamflnt: .Jata pamdn lul din

care curge lapte s mierc, dar tu n-ai sa intri acolo.

Are sa intre numai Isus al lui Navi Holev dintre ceicare au pom it eu tine din Egipt .

Vezi ca sunt pcdcpsiti si eei drept i cand paca

tuiese? Binc zice dumnczeieseul loan Scarar ul asa:

..Pacatul monahilor cu gandul e mai marc decdt

pacatu mireoilor eu lucrul , Pcntru ce? Pentru ca ei

stiu .muhe. Si este seris: cei tari, tare se val cerca;

CUI se va da mull, mai mull se va cere de la ddnsul:

sau: mai mull Sf va bale sluga care sue v o i ~Domnului st n-o face. Deci sa b:1gi im de seama eei cesuntcrn eu crueea eu Evanghe lia in m ln a, ca

pacatelc noastre eu gandul sur a mai grele decal celeeu lucru l ale mirenilor.

Sa mergem mai departe . A pcdcpsit Dumnezcu

pc Cain, a pierdut eu apa potopului toata lumea cca

de inecat pc cg ipteni in apa. l-a

pedepstt pe MOise pe Avraam pc sora lui Moise.

Dar poate vor zice unii: A pedcpsit Dumnezeu gre u

pe tot omu l eu pacate grelc, dar nu a pedepsit asa delarc. pacatcle celc mici , Dar cele ale lui Avraam

MOise emu mici indoieli de crcdinta. Iar Iacob

apos tnlul spunc: Bdrbatul indoielnic este nestatomic

in toate catte sale ( 1, 8). apoi spune ca cei ce nu

ell t?rie sunt ca nori tara dt: apa purtati de

van . Adlea precum norul secelos poale i purtat in

loale part ile, omul indoiclnic lesne se da tina

zicand: •.0 fi sau 0-0 fi Dumnezeu Sc



cand nu credem Cll tari c in EI. Si s-a zis la Apoca

lipsa: Fiindcii estt ciildicel nu esti niei fie rbinte nici

rece. am te viirs din gura Mea (Apoe. 3, 16).

Dumnczc u nu vrea sa tim cald ice i. Vrca s tim tari

fierbinti p la moarte; accas ta e credinta ncindo ielnicd care face minuni si duce pe om aproape de

Dumnczcu.

Dar sa va dau doua piIdc, una din legea vcche si

alta din legca darului. Veri vedea din etc de ce

pacatclc accstca mai mici sun t pedepsite si elc greu de

Dumnezcu. Am vazut cum pc slabanog l-a [inut

Dumnczcu 38 de ani bolnav, pana a venit El in tru p,

cac i poate altfel rarnanea asa pana la moarte. A venit

insa Izvorul milci sl al dreptatii ea sa ne urate capcntru pacate a sufcrit ace I slabanog 38 de ani.

Dar cc a patit David? Si cine era David? i\uzi ee

spune Dumnezeu prin Samuil: Pe David. fiul lui lesei.

I am giisit dupii tntma Mea. David a fost eioban la oi,

dar I-a ales Dumnezeu rcge al lui Isra il. Dumnczcu I-a

trimis pc Samui l in Betlecm si i-a spus: ..Urnple

cornul tau eu untdclcmn, ca vrcau sa pun all rcgc in

locu l lui Saul care s-a razvratit nu Ma asculta .

Si lcsei, tatal lui David, sl-a adLIS pc l \i fiii,sapte la numar, toj voinici, frumosi tari, i-a arata t

lui Samuil: .Ja ti fcciorii rnei. Daca alege

Dumnezeu rege din fami lia mea. trebuie sn-I ara t pe

cci mai buni mai frumosl . Si a zis Samuil: ..Nu a

ales Dumnezeu pc nici unul dintrc acestia . Raspunsc

Iesel: Mai am un baict cl de vrco 16 ani, dar e la oi. Ja

muntc. Nu ered sa-l aleagn Dunmczcu chi ar pc ace la,

ca acc la-i eel mai mic eel ma i prost' . Si a zis

Samuil: A du-I si pc accla lncoace . Sl a venit ace la,

eu gluga in spate eu prastia, caci vane vu lpi. Sicand I-a vazut Samu il pc accst baietel balat, ell parul

blond si eu ochi i albastri, a zis Duhul Sfiint catre e :

Toama untdelemn peste dansul de az i inainte vaveni Duhul Sfant peste el . Si a ven it Duhul Sfiint in

ziua aeeea peste David si a ales rcgc peste lsrail pe un

baiat de la oi. i-a zis Dumnczeu lui Samuil: la

scama ea n-am uns pc nieiunul din ccilal]i sapte

fcciori voinici sl frum osi. Omul cauta la fata, iar Eu

caut Ia inima I Imp. 16, 7) . Si a mai zis: Aeum

Mi-am gasit barber dupa inima Mea . L-a ales pe

baietelul acela de la oi, caci Dumnezeu cauta la inima

n-are nevoic de Intelepciunea noastra, de frumuse jeanoastra, de puterea noastra. Si stim care popoare a

biruit David, cate lucruri rninunat c a facut.

Dar a gresit si cl s-a cait ell amar. A grcsit ell

Butseba, sa varsind prcaeurvie si ucidere de om, de

care s-a cait toata via ta. Si pentru aceasta greseala a

fost pedepsit. Dar a mai savar it 0 greseala, caci i-a

spus Dumnezcu: Cat ai sa Iii imparat pes te lsrail, sa

nu nume ri poporul... Eu am spus lui Avraam c sc va

inmulti ea stclcle ccrului. Dcci. dupa cum nu poti sanumeri stclclc cerului, asa sa nu nurnere nim en i pc

lsrail , Si a [inut cl 0 bucata de vrcmc ascultarca

aceasta, dar odata. cum se scrie la Cronici, a miscat

satana inima lui David, ca numerc poporul sau,sa vada cali barbuti are care pourta arrnc de rnzbo l

d la putere de ostire. a dat ord in lui Ioab, ee l mai

de scama general, sa numere poporul. Si l-u numarat,

a venit a dat raportu l irnparatului: Maria Ta , am

60 N VO R B S T P R I N T L E C LE O PA 61



62 NE VOR E P R INTELE C LEO P 63

numara t poporu l am gas it 800 .000 de israclitiberbati tari care pot purta sabic 500.000 din

scmintia lui luda . Deci 800.000 inca 500.000, crau

la un loc 1.300 .000 de ostasi care puteau sa sustlna

razboiul. Si cand a auzit David cil are atata ostirc alnccput sa sc mand rcasca, zicandu-si: Mai dar multa

ostire am . Si atunci i-a spus Dumnezcu: ,.Ce ai

fscut? . Doamnc, am grcslt . Ai gresit, cact it-am

spus sa nu numeri poporul .Dcci a tr imis Dumn ezeu 1a el pc Gad proorocu l,

precum l-a tr imis altadata pc Nata n proorocu l, sn- mustre pentru ccatalta gresca la. Si i-a spus Gad : lata

ce graicstc Dumnczcu: Fiindca ai numarat poporul

n-ai ascultat pc Dumnczeu, care ti-e spussa

nu-Inumeri, il i da Dumnczeu putinta sa alegi una din trei

pedepse: ori sapte ani de foamete in toata \ara , ori sa

fugi trei luni din calea vrejmasilor tai. ori sa lie tre i

zile moartc in lsrail . Si s-a gandit putin David a

zis: Mai bine sa ead eu in mana lui Dumnezeu decdt

in mana lurnii, adica decat sa rna goneasca vrajmasiisau sa fie secctf trei ani. Mai bine sa fie moarte trei

zile in lsrail, ca stiu Indurarilc lui Dumnezeu ea

mila Lui cste marc .Si tndata ee a vorb it David, a venit ingcrul

Domnului si a lntins sabin peste tot Iordanul . Si

inccpdnd de la prdnz, trur-o zi de vara, a ucis ingerulDomnului 70.000 de barbati in lerusalim. Si cdnd a

vazut David ca au murit 70.000 de oarneni pentru

greseala lui s i ca au sa mai moara inca doua zile

jumatate, s-a intors cu fate la Dumnezeu a zis:

D oamne, eu sunt pastorul. eu am grcsit, omoara- rna,

picrde-ma pe mine sl toata casa mea. De ee bal i oilein loc de pastor? Am grcsit eu, bate-rna pe mine .

Caci era strigare si jale in lerusalim. Bate-rna pe

mine, Doamne, chin uiestc ma . dar la a poporu l, lasa

poporul1 .

Si a venit ingeru l Domnului si i-a spus: D avlde, Si-a adus aminte Dumnezeu de tndurari e

Sale sl de viata ta placuta de mai inainte si mi-a datporunca sa trag Imina inapoi de pc lcrusalim . Si zise:

IaUi rna due in aria lui Aravna Icbuseu l; vino acolo

sa aduci je rtfe de icrtare pentru impacar ea luiDumnczcu . $i s-a dus ingerul. cand a venit la ar ia

lui Aravna lebuseul , ea era vremea secerisulu i, si I-a

vazut Aravna pc inger ca [inca sabia cu varful in jos sicurgea sangele de pe amandoua partile ei, s-a speriatAravna sl a fugit la rege. lar rcge le avea porunca sa se

duca la aria aeeea. Si lntalnlndu-se ei, i-a spus regele:

Omule, vinde-mi aria aecasta pe care a sfintit-o

ingerul Domnului prin venirea sa . ace la zise:

,,S ipane, iIi dau toate: si boii sl uneltele, aria

dcgeaba, ca eu sunt robul tau . Zise David: N u, viucste Dumnezeu, n-am sa iau nimic de la tine degeaba;

vreau sa platcsc in argint, ca vrcau sa fae ai djertfelnicul lui Dumnezeu s nu vrcau sa fiu mustrat cati I-am luat tara bani , Si i-a platit lui Aravna lebuseul

a cumparat aria. Apoi a facut David jcrtfelnieul

acolo a adunat poporu l, si au plans de dimineata

pana seara, si a incetat mania Domnului in lerusalim.s-a auzit cuvant ca a primit iertarc de la Dumnezeu.

Ai vazut ce pedeapsa mare a adus Dumnezeu

pentru eli David a numarat poporul? Au murit 70.000



N E VO R ESTE P RINTELE LE OP 65

de oamcni aveau sa mai moara, dace nu era

indurarca lui Dumnczcu pe care David a cerut-o,

rugandu sc sa vina peste el mania DomnuJui.

Astfel de lntamplari avem nenumarate si in

Icgcadaru

lui.Dar va

voi mai spunenum

ai una si vo iincheia .

lntrcaba unu l: Dad spun 0 minciuna, e pacat?

Ce pacat e daca voi minti 0 data? . Ia seama Dace

spune ornul 0 minciuna se pocaieste. 0 iarta

Dumnezeu. Dar in rata cui 0 spui? 0 minciuna spusa

in rata unui prcot , in rata unci fete bisericesti, e pacat

marc, dar in fata unui prooroc e mai marc. lar in

fata unui apo stol e de atatea ori mai marc. Apoi, mai

depinde si cine a mintit . Un om de rand sau un ommare?

La inceputu crestinismului toti crestinii care au

crczut in IIristos erau una. Cacl se spune Faptele

Apostolilor ca au erczut in Hristos odata 3.000 si apoi

s-a aj uns la 5.000 de oamcni si cra inima eelor ee au

erczut una si toti vindeau averile lor si adueeau pretul

lor la pic ioarele apo stolilor. Ad ica totul era de obste,

cum vedem la manastire. Crestinii veneau la biserica

sl faceau mcselc langa biserica. Cdnd icscau d inbiserica, statcau tot i la masa petrcceau toti in

rugaciune in cuvdntul lui Dumnezeu. Asa a fost la

inccputul Bisericii crestine. Mesele erau agape sau

prilejuri de aratarc a iubirii dintre crestini. La uccste

meso nu era numai mdncarc, c i cuvantul Domnului .

Prcotul suu diaconul sau apos tolul Ii hranea pc crestini

;>i cu cuvdnt de invatatura. Aceste rnese erau un lueru

Ioarte placut lui Dunmczcu. Cac i i i placca sa ti e una

crcstinii, pentru ca l Iristos, cdnd a venit in lume, cum

zice Sffintul Teodor Studitul, n-a dus nici viata

pusmiceasca, niei schivniceasca, ei a dus cu uccnicii

Sai viata de obste, avand 0 punga si 0 rnasa tnsotltc de

cuvantul lui Dumnczcu.

Dar in aceasta obstc ton crestinll trebuiau sa

aiba cele de trebuinta, hainc si hrana. Dcci. pc langa

a ltii care aduecau pre tul rnosi c l la pieioarcle

apostc lilor, sl-a vandut rnosia ; i un oareeare Anania

eu sotia sa Safira, ea sa dea si ei pretul tarinii la obste,

unde se hraneau toti , unde se hraneau si sarac ii si se

facea rata trebuintelor Bisericii. Dar s-au sfatuit unul

cu altul sa nu dea ehiar tot , spunandu-si: Sa 1 53m

ceva la 0 parte, ca suntem batrani ; i poate 0 sa avem

treb uinta de ceva . Astfel au pus ceva deoparte din

banii luati pe mosie ; i 0 parte au hotarat sa 0 dea

Bise ricii. Dar nu s-au dus sa manuriseasca gdndul

aeesta vreunui apostol. Nu i-au spus: latA Doarnnc,

ce am gandit: Vrcm sa dam 0 parte Bisericii 0 parte

sa ramana a noasrra . Cacl nu ar f Iost nici un pacat.

S-au sfatuit deci sa minta pe aposto li. Au zis unul

catre altul: Sa dam atdta. De te-a int rcba eu eat am

vdndut tar ina. sa nu spui drept,ci

sa spui ca amvdndut-o eu atata, ell mai putin .

S-au sfatuit sa mintf pc apostolii lui l lristos, pe

stdlpii Biscricii, care conduccau obstea din Icru salim.

Astfe sfatuindu-se ei, cand a ajuns Anania in rata lui

Petru, acesta l-a intrebat: Anania, ell cat ai vdndut

tar lna? . Perea aposto lul, care era plin de Duhul

Sfant, nu stta Cll cat a vdndut-o? Anania zise: C u

atdta , Doamne'' . .,Ai mintit, Anania, ui vdndut-o Cll



t . N E VOR ESTE P RIN TELE CL E 0 1 A . 7

atara. Ai socot it ca minti pc Duhul Stant . Si tndata a

cazut Anan ia jos a murit.

Si I-au luat altii si I-au dus sa-I ingroape.

lndata a intrat si Safira, dar ea nu stie ce-a path

barbatul ei, ca nu mai era aeolo. Cu cat ati vandut,

Safira, tarina al caret prot vreti sa-l dati Biser icii? .

Cu atata, Doamne . Si Petru a zis: Ai mintit

Duhului Sfant asupra sutletului tau. lata cei ec I-au

dus pc barbatul tau. te asteapta si pe tine . Si a

cazut si ca j os moarta si au dus-o si pe ea au

inrnormantat-o {Fapte 5, 1-10). Deci luati pilda ca

pacat de moarte este minciuna, mai ales cand se

face in fata unor fete bisericesti sau pentru lueruri

sfinte care se dau Biscricii sau lui Dumnezeu.in general, pacatul fie mic, lie mare, atrage dupa

el mare pedeapsa asupra noastra sl, daca nu suferim

pcdeapsa aici, avem s 0 suferim dincolo. Dar sa ne

fercasca Dumnezeu sa 0 suferim dineolo. De aceea

spune un sffint din Patcric: a mi Doamne, boala

aici, chinuieste-ma aici, trimite-rni si draci din iad sa

rnunccascn. numai sa nu rn chinuiesti dincolo, ca

acolo pcdcapsa nu are sfarsit . Acolo nu tine boala

chinul, si ca inta, sl focul. viermii un an sau 0 sutade ani, ci vcsnic, cac i prceum vcsnic cstc Dumnczcu,

vcsnica cstc vlata raiu lui vesnica este si munea

iadului .

Frutii mei, totdeauna cand va sculati dopa 0

boaln. sa vii aduccti amintc ca boala accasta a fost un

mijloc de a vii curati, de a va usura , de a vn lumina

viata. Cue zicc dumnezeiescu l Parinte Isaac Sirul:

.J recum locul cura\a rugina de pc fier, asa boala

curala pacate le de pc om . 0 boa la, daca 0 sufcri e ll

muljumlre daca te spovedcsti pare rau de

pacatul it i ridica tot canonul, pcntru ca in

boeta nu se cere omu lui nici post de mancare, nici

mctanii, nici priveghere. Cine prirneste boala ell

dragoste ell multumire si ell dragoste, ea un

pcdepsit de la Dumnczeu, cur la sufletul sau de

pacare in timpul de aici . tar dad. sc cUfala si mai

tralcstc este sanatos. sa-s; aduca aminte de cuvdntul

Mantuitorului din Evanghel ia de astazi: latii te-al

fiicut sanatos de aelim sa nu mai gresesti co sii nu-ti

fie lie mai rou . Amin.

PEDEAPSA OOIERUL UI GI/ITESCU

Accasta intamplarc am spus-o la 0 conferlnra de

preoti. Parintele Bogdan, proto iereul de Radauti . a

avut 0 prelegerc scrlsa pc care a citit-o in fata

cclorlalti dcspre pomenirea mortilor, aducand dovezi

din Sfiinta Scr ipture din Sfintii Parinti despre

pomenirea mort ilor. ca sectarii nu vor sa porneneasca

mortii. Si a term inat-e cl de citit , numai 0 marturien-am auzit-o eu, capoatc a citit-o inainte de a veni eu,

ca atunci cand am venit el citea. Aceea de la Macabei

trcbuia sa 0 mai puna, cand Iuda Macabci a facut

pomcnire pentru ostas ii rnorti pc front.

Si pc urma am povcstit eu, ca s-a ridicat un

prco t acolo si a zis: .Parintc. daca cineva injura pc un

prcot il bate si preotul nu- l dczlcaga, cum arc sa

lie? . Cncl a pa\it el. A intdlnit un 0 de acolo beat



68 NE VORBE TE 'ARIN TEI E C LEO ' 69

prcot ul atat i-a spus: Frate, ai copii, ai nevasta,

scoa la-tc , ca acela era C z UI jos in glad, asa era de

beat. Si acela S 3 sculat i-a dat doua pa lme preotului

i-a zis: Scot cutitul tc tai . Prcotul a fugit . d era

sa-l omoare. Cc ai ell mine? . L-a injurat de catc depc lume pe preot. Si au sarlt oamcnii: Uile acela safela prcot . Si prcotul n-a avut nirnic, numai atflt a zis:

•.Dumnezcu sa tc lumineze sa-\i cunosti pacatul . Tot

de bine i-a zis preotul. Si asa mi-a povestit cc-a p titell Ie-am spus altA istorie ell boierul Ghltescu de la

Falt icen i, pc care am auzit-o sl ell de la parinte lc

Cosma, Dumnezcu s -1 ierte, care a murit la Slatina

care a fo st stare] aeolo. EI a apucat timpul acela.

Aceasta-i foarte tnfricosata. Ghltescu avca rnos iimari, eI a avut feciori ministri, gcnerali. Erau mad

boieri. EI a fi ic ut si biserici multe, d . era om

crcd incios in felul lui. Si a avut duhovnic pc unul

Varuh Socea de la Manastirea Slatina. Acesta a fost si

secretar pc la mitropolie. Si bolerul intr-o toamna a

intarziat eu aratul a pus s3 sc arc duminica, cum

crau pc atunci pluguri din acelea eu doua flare , eu trei.

daca ali vazut, coarda se cherna.Duhovnicul mergca la Falrlceni, la targ, vcde

pe ogoru l lui Ghitescu ca arau in ziua de duminica.

Cum atunci era strictete, duhovnicu l a intrcbat:

- Mai, cine v-a pus la arat?

- Boierul Ghitescu, ca a zis ca trebuie arat, ca a

intdrziat eu scmanatul.Acosta, duhovnic rdvnitor. se duce la boicr

acasa, di era duhovnieul lui al sotlct al

copiilor. Cand ajungc aeolo, gascste boieru l la masa.

la pctrcccre. Boierul era batran. ii zice p:lrintelc:

Cucoane, nu vczi ca esti eu paru l alb, ai sa

mori. Dc ee ai pus sa are duminica?

Ace ta i-a raspuns:

- Ce, rna mustri in casa la mine?...

- Cueoane, de ce faci lucrul acesta, Gii csti boiercrestin? Arc sa tc pcdcpseasca Dumne zeu dai pilda

rca poporului, cutare.

Sc scoala boierul de la masa, ca era cu feciorii

lui.

- Cum, in casa la mine? t.asa ca-ti dau eu piIda.

da dcua palme duhovnicului. Fcmeia aprotestat:

- De ee ai batut preotul?

Ei, si a inceput a injura pe prcot. lar preotul,cand a auzit, a plecat imediat de aeolo. Dar i-a zis:

a nu putrezesti p nu te-oi dezlcga cu.

Si a plccat prcotul suparat batut de aeolo.

Dar Ghitescu nu s-a lasat eu atata. E e

cunostea eu mitropolitul, cu cci mari. Nu srlu care era

mitropolit la Iasl pc atune i. Boierul a spus la

mitropolic:

- Pe Varu h Socca sa-l dezbracati de hainclc de

calugar sa-l excludc ti din monahi sm. A venit incasala mine rna amcninta cu blcstcmc, eu cutare.

Mitropolitul s-a gandit:

- Mal. Ghit cscu c cincva, arc boieri ministri. Si

ve rba accea, arc autor itatc marc in tara .

Si sc apuca si-l exclude pc Varuh Socca. Tri rnitc

ordin la manastirc: Seos din monahism, dezbracat de

uniforma si acusa, sa intre in viata civila . Si vine

ordin, iar aeela a zis: ,.Deci asa boierul, nu-i destul d\



70 NE VORBE TE P R INTELE LEO P 71

rn-a batut, rna scoate si din rnanastirc. MA due mal, ca

Dumnczeu estc in tot 10Cll' . A lasat saracul haina,

fcsul, toate, S 3 Imbracat civil. Barba nu si-a barbierit-o.

ca era sl c l acum am in viirsta.

Sc duce in Fi'ilticeni sc inralneste ell un evrcu.prieten de-al lui.

- Parinte Varuh, dar cc-ai patit, uncle ti-i haina?

- Mai , n-ar mai ajungc Ghitescu Uite, i-am

spus sa nu arc dum inica, rn-a baret si uite , m-a u

dczbracat din cauza lui.

- Parintc Varuh, uite eu am 0 casa colo ing

iarmaroc. Am cumparat-o de la cineva ca m-a rugal.

Nu sla nimcni intr-insa si copiii strica gcarnuri lc

aco lo, a eu am dughcana mea.DU Ie

acol o si stai, ciinu-ti cer nirnica. dc-abia n or mai sparge copiii

geamurilc, di fu ra tot de acolo.

Parintclc a lnvatat in manastire sa-si faca linguri

eo fe. S-a gfindit: .Buna treaba, Casa am, aeo lo e si

iarmaroe. Fae Iinguri Ie v:ind sl traiesc cu. Poate

o da Dumnezeu m-or ierta astla vreodata, dar

deoc amdata sa traiesc de pe azi pe maine .

S-a dus bietul prcot acolo, a curatit chiliuta, a

prcga tit roatc. Fncea Iinguri, cosarci iesea in targ.Un mcsncag eu linguri.

- Cine-i asta?

- Asta a tost calugnr. a fost preot pe vrcmuri.

St ia lumea de el si rraia aeo lo in smerenic.

laca dupa vrco snpte an i moare Ghitescu , ca era

batr dn, s i-l lngroapa. lar dupa inca saptc ani i l

dczgroapn. Au venit baic tii lui: generali, colonel ,

mini str i, i-au facut dczgroparca. Cand il dczgroapa

pc Ghitescu, nu-i gascsc nici limba in gura pu trcda.

Era intreg. Putrezise sicriul haincl e. dar cI era cu un

cal. negru si umfl at ea doba ural. Copiii, cand l-au

vdzut, rusinea lor. Chcrnasc ra vreo tre i ep iscopi la

dezgropare, ea sa-i faca praznic marc. Vai de mine,

rusinea lor, ca erau de [ata mitropoliti, cpi seopi .

- Ce-i de facut ?

zis un cpi scop:

- Scoateti-l rezemati-l de blscricn.

Si au pus un ccarsaf alb pc el, s nu-l mai vada

lurnea, ca era groaza lumii, parca era un diavol. Barba

ii crescuse atata unghiile ii crcscusera parol iicrcscuse era negro uni t. pedeapsa de la

Dumnezeu. Si au intrebat ei ce-i asta . Ca l-a dezlegat

episcopu l cu dezlegare arhicrcasca nici un scmn, nu

s-a dezlegat. Si atunci au intrebat de ceo Si a zis

cpiscopul:

- Sau l-a pedepsit Durnnezeu ca a ncdrcptatit pc

tarani a luat de la cei nedi j iti dreptul lor - col cI a

lost boier sl poate l-a blcstemat poporul - , sau l-a

bles tcmat vreun preot prcotu l acela inca traiesre.

l' cntru aeestc doua prici ni n-a putrezit.

Daca este de la furat, nu sc dczleaga pana nudau inapoi neamurile lui ca t a [ural. C l asa-i canonul

pentru fural. M-a lntrcbat acum la confcrinta un

consilier: .Parintc Clcopa, ca re pacate nu Ie poate

dez lcga prcotul? . Si apoi Ie-am spus: .,Cele de

hirotonic, cclc de furri sag.. . . Le-arn spus care nu Ie

ponte dezlega au seris totl, au luat note. lo st

conferinta mare , ca am vorbit patru ore.

Si a zis episcopul:



72 N VOR ST P lR NTELE CL E O A 73

- Doud lucruri a facut: ori a furat, a luat bani

straini si I-a blcstemat popo rul. A lua t cu nedrcptatc,

i-au muncit oamenii pc Ian si nu i-a platit. Sau a luat

de la unul sarac . l-a luat ceva avere l-a blcstemat.

Sau l-a blestemat vreun preot care indiotraic ste .

Ca dace te-a blestemat vreun preot si el tralestc.

nu tc poate dezlega nici patriarhul pfuta nu moare

acela. Numai dupa moartea lui te poate dczlega altul.

Cat traieste numai acela poate sa te dczlege. Asa-i

legatura c nonica . A zis bine episcopul, dup cum st ia

din pravilcle Biseric ii. Si atunci un baiat al lui

Gbitescu, care era ofitcr, a zis:

- Marna, nu stii ca tata I-a batut pc Varuh Socca,

pc duhovnicullui? Nu stii ca l-a batut odata la rn s ?

- Da, mai- Dar nu preotul ce a zis, ca a plecat

plang nd de la noi? Era sa-l beta mai rau . dar a fugit

preo tul. a zis: ..Sa nu putrezcsti pana nu te-oi

dezlega eu .St-e adus aminte si malea-se:- Mal. rnai Dar oare n-a murit prcotul acela?

S-au dus si au lntrebat la Statina la manastire:

- Nu stlti. n-ati auzit de un duhovnic Varuh?

Dar c lug rii mai batrani au zis:- Pe acela l-a batut Ghitescu cl l-a blestemat.

Dar tnca traieste, c prin Falticeni. E un mosncag

batran, arc aproape 90 de ani. Vinde linguri.

Ceud au uuvit, gata, au pus mana pc cai, au luattrasurn. Nu crau pc atunci maslnl. Se due sa cau tc, sedue in toatc partilc. Si Ie-a zis lumca: ,.Mai, cste acolo

la iannaroc unul batrfin se aude ca a fost ca lugar .

Si vine trasura lui Ghitescu, trage la poarta:

- Bun: 1 ziua, mosu le.

- Buna ziua, cucoane.

- Mosulc. matalc ai fost calugnr. preot. cc ai fostin viata matale?

- Am fost, cucoane, pc la S latina. Am fost

preot duhovnic protosinghcI. Am lost sec retaru lmitropolici, am lucrat la mitropolie.

- Mosule, mata le n-ai cunoscut pc Gbltcscu?

- Mai, n r mai ajunge Gh itcscu din cauza lui

sunt eu aici , Ca Ghi tescu m-a dezbracat de haine, a

vorb it cu mitropolitul rn-a pcdepsit e: i-am zis de

ce a arat duminica. Si iaca sunt aici acum.

- Dar de cand esti?

Cutare. le-a spus, ca el nu stia ca a murit

Ghitescu, Si i-au spus feciorii boicrului cum l-eu gasitla dezgropare.

- Asa? s-a minunat parintcle de pcdeapsacare-l ajunsese pe boier.

- Asa, parinte, ca au vazut preasfin titii si toata

lumea care a venit 13 pomenire. e lucru lnfricosat la

vcdere. au zis episcopii ca numa i daca il dczlcaga

eel care l-a blestemat se po te Izbavi tata , Altfel nu.

Atunc i i-a p nn rau parintclui de blestemul pc

care l-a spus la manic. S-a inmuiat inima lui, v ndnapasta boierului chinueile lui, ca accla se muncea

in iad de atalia an i. fiind legal. A oftat si-a adus

nmin tc ca i-a fast duhovnic multa vrcmc. Nu a mai

[inut minte raul, ca a fost izgonit d in mannstirc sl a

trcbuit s t tra iasca din mila ah r . a zis:

- Mai copii, sa ne fcreasca Dumnczeu pc toti de

pcdeapsa Lui cea drcapta Vedeti cc patesc cei ce se

scoala Irnpotrlva lui Durnnczeu a prcotllor Lui



74 N VOR TE P RINT E L E L OP S

Si a primit sa mearga sa-i citcasca dezlegartlc

sa-i den icrtare.

- Ducctl-ma la el.

Si I-au dus la cim itir. Acolo era adu nata lume

rnulta in fruntcellmitropolitul

siasteptau . Boicrul era

ca lli inaintc, rczemat de biscrica acopcrit, ca era

tnfrlcosmo r In vcdere. ii facuscra rugaciuni sl preoti

icromonahi si cpiscop i mitropolitul, dar nu sc

schimbase deloc.

Oeci l-au adus pe parintele Varuh ee l batran

i -au facu t Joe in fata mortului. Si cand l-a viizut

balranul pc boicr groaza aceea, a inceput a phinge

a zis d in inirna:

- Cucoane Ghitescu, sa

dezlegat de mine si ineer si pe pamant.

Si cand a zis accasta, in fata tuturor, trupul

boicrului s-a facut ea praful , iar oasele au cazut

gri\majoara Ia parnant . S-au minunat toti. vazand cat

de putcrnic c cuvantul unui preot. Apoi au rasu flat

usuratl. d \ sc izbavisc un suflet din muncile iadu lui,

dupa ee neuse ace canon infricosat.

Si au strans oasele, le-au spalat. s-a facut

pomenire marc. lar mitropolitul a spus parintcluiVaruh:

- Tot acuma, lmbracat asa cum estl, tc duci la

manastirca matale.

EI s-a dus acolo, la chiliuta lui, ma i avea ceva

dirt i. S adus la manastlrca lui, inapoi cu drepturile lui

de prcot, dupa ce l-a dcz lcgat pe Ghitescu. Si s-uu

minunat boicrii: Mai marc put ere au preotii de la

Dumnczcu .

Si stii cat a mai tra i cl, saracul? Patruzcci de

zilc. Si a murit el. Durnnezeu a vrut sa traiasca

pcntru ca sa-l dezlege pe acela.

Apoi, Doa mne fereste. numai daca-l amarastc

cinevape

un preot , tara s ·1 blesteme preotul, aecla

cade tara sa vrea sub blestem, pentru e: l-a amardt.

Preotul n-arc vo ie sa blestcmc, numai la marc ncvoic.

Ponte sa blestcmc si preotul episcopul, dar , daca

n-arc dreptate, nu se prinde de tine. lar dad i preotul

arc dreptate, numai da ca l-a suparat cinevu, rara s i

zica preotu l vreun cuvant, aeela care l-a suparat

capata legatura nedezlegata, eade sub blestem.

De aceea va zic, cate sunt scrise in sfintclc carti,

pcntru a noastra invatatura s-au scris. eas

luamaminte sa ne pazlm sa nu eadem sub osanda.

DESPRE POCAINTA SI RO D EL E EI

Cand dumnezeiescul loan lnatntcmcrgntorut si

Botczatorul Domnului a inccput propovaduirca sa in

pustia Iudeii, mai inainte de toatc a vorbit de poe:linla.

zicand: Pociiiti vd eii s a apropial impiiriitia cerurilor(Matci 3, 2) . La fel Mantuitorul nos tru Iisus

llristos, dupa ee a auz it ca loan Botezatorul a fest

inchis de lrod in temnita, parasind Iudcca, a plccat in

Ga lileia , in panl le Nefta limului si ale Zabulonului,

unde Si-a ineep ut lucrarca Sa. prcd icand Evanghelia

lli zicand: Pociiitl vii ciici s a apropiat impiirii/ia

cerurilor (Mate i 4, 17). Vcdetl cd atat Mcrgatorul

inaintc al Domnului , cat Domnu l Dumnezcul

77



76 NE VORBE TE P RINTELE C LEO PA

si Mantuitorul nostru Iisus l-Iristos, eli cuvantul despre

pocalnta si-au inceput propovaduirea lor in lume. inca i dumnezeicstii ucenici apostoli ai Domnului, care

au fast trimisi de Domnul sa propovaduiasca Evan

ghclia in toa ta lumca, eli cuvantul dcspre pocalnta auineeput Mareu 16, IS).

Tar cdnd Sfantul Apostol Petru a inceput ell mare

tndrazncala sa pred icc vanghelia lu i Hristos in

Ierusalim, dupa pogorarca Preasfantului Duh, 1a auzul

cuvintelor lui, cei ee-l ascultau ell atentie i ell cvlavie

au int rcbat pe apostoli, zicand: Barbati rati ce Iii

facem? lar marele Petru, mai lnainte de toate, le-a

vorbit de pocainta, zicand catre ei: Pocdisi-vd s se

boteze jiecare din voi in numele lui Iisus Hristos spre

iertarea piicatelor voastre si yeti primi darul Duhului

Sfdnt Fapte 2, 38) . Inca si vasul alegerii, marele

Apostol Pave l, a aratat ca toti oamenii au nevoic de

pocainta, zicand: Dar Dumnezeu. trecdnd eu vederea

veacurile nesiiintei. vesteste aewn oamenilor ca toti

de pretutindeni sa sepocdiasca Fapte 17, 30) .

Dar , fratilor, se pune intrcbarea: Ce este

pocainta si care pocainta este adcvarata si mamuitoare? La aceasta intrebare vom raspunde asa:

.Pocainta cste 0 intoarccre de la starea cea impotriva

firii la starea cea fircascd si de la diavolul catre

Dumnczeu, care se face cu osteneala cu ncvo tma

Sfiintul loan Damasch in, Dogmatica cartca a II·a,

cap. 47). Dar adevarata pocainta este accca care este

urmata Impreu nata cu roadele pocaintci, adica eu

faptele celc bune.

Aceasta a aratat-o noua dumnezeiescul loan

Botezatorul, cand a zis: Faceti. dar. roade de pociiin ii

Luea 3, 8). Dar care sunt roade le pocaintei, pe care

trebuie a Ie luera eel ce adevarat se pocaleste? upa

invatatura Sfintci Seripturi, lntai este cunosunja

pacatu lui zdrobirea inimii omului pentru cele ce a

gres it imp. 8, 38; Ps. 50, 4; Fapte 2, 38 s.a.).

Alta fapta buna care trebuie sa insoteasca

pocainta noastra cste smercnia II Par. 7, 14). Dupe

smerenie urmeaza intristarea ca inta cea adevarata

Ps. 37, 17-18; Isaia 61, I ; Ier. 3, 21; loil 2, 12-13;

Matei 26, 75) . Alta fapta buna care trebuie sa lnso

teasca adevarata noastra calnta este rusinea Ezdra 9,

6; ler. 31, 19; lez. 16, 63; Dan. 9, 7-8 s.a.). Al ta fapta

buna care trebuie sa tnsoieasca pocainta este

spovedania pacatelor noastrc la prcotii duhovnici,

care au luat putere de la Dumnezeu sa lege sl sa

dcz lege pacatele oamen ilor pe parndnt Fap te 14, 23;

loan 20, 22; Matei 16, 19; 18, 18 s.a.). Alta fapta buna

car e ajuta la pocainta eea adevarata este parasirea

pacatelor noastre II imp. 8, 35; II Par. 6, 26; 7, 14;

lez. 18, 27-28, 30 s.a.). Alta pt buna si de capetenie

care trcbuic sa tnsotcasca poca lnta noastra esterugaciunea II imp. 8, 33, 47-49). Alta fapta buna

care trebuie sa urmeze pocalmei noastre este ura fata

de pacat lez. 20, 43; 36, 31). Aeestea toate, preeum

altele - cum sunt milostenia, hotararea de a nu mai

pacarul si alte faptc bune vrednice de pocainta cea

adevarata ler. 5, 7; Mate; 3, 8; Luea 3, 8; Fapte 26,

20 s.a .) - , pcntru ca nu am aici locul de a spune toate

tnvataturlle Sfintei Scripturi despre ele, le-arn trecut

78 NE VORBESTE P RI NT EI E C I.E O PA 79



doar asa, cu trimitcri in Sfanta Scripture, pcntru ca eel

ce doreste sa Ie stie mai pe larg, sa Ie citeasca de aeolo.

Asadar, fratii mei crestini, s [ineti minte ce cste

pocainta eea adevarata care fapte bune trebuie sa 0

tnsoteasca pc ea , sprc a fi rodnica mantuitoare.

lar ea sa ca nu toata pocainta este bunaadevarata, am s va aduc inainte doua pilde din Sfanta

Scripture. si anume luda, eel cc a vdndut pc Domnul

Iisus, vazand ca Mantuitorul a fost osand it la moarte,

s-a ca it s l a adus inapoi arhiereilor sl batranilor cci

treizcci de arginti, z icand: Am gresit vdnzdnd sdnge

nevinovat. oruncdnd argintii in templu a plecat st

ducdndu se s a spdnzurat Matci 27, 4 -5). Vcde ti,

tratilor, pocai nta eea rca nerod itoare a lui luda, care

I-a dus pe el la dcznadajdu lrc la spanzurare? Si

aceasta fiindca pocainta lui nu a fost din inima. nici

nu a fost lnsotlta de roadcle pocaintei, pc care lc-am

aratat rnai sus.

Dar iata d i marelc Apostol Petru a facut un

mare pacat, ea de trei ori s-a lepadat de Mantuitorul,

dupa cum ne ara ta S fiinta Scripture Luca 22. 56-60).

Dar marele Apostol Petru, v z ndu se in asa marc

pacat, nu s-a deznaddjduit de a sa mantuire, aducandu-siaminte de mila de Indura rile ce le tara de margini

ale Ziditorului sau. din adancul inimii a Inccput a sc

cdl a cere iertare eu multe lacrimi de la Domnul

Dumnezeul si Mantuitcrul sau si usa, iesind a fara d in

curtca arhiercului , a plans cu arnar Luca 22, 62) .

lata , frutii mel. 0 pocaln ta adevarata lnsotltn

de roadele pccalntel : de lacrim i si de plans e ll amar,

care nu munai cil a acut sa lie iertale pacatelc lui

Petru. ci sl vrednic de indurarea Domnului l-a facut pc

cI sl de chemarea cea de a doua la apostolia din care

cazuse prin pacat. Caci dupa [nvi ere. preabunul nostru

Man tuitor, aducandu-Si aminte de dragostea cea

dintdi a lui Petru de lacrimile care le-a varsat din

adancul inimii, cu durere si cu cainla. I-a chemat

de tre i on spre a vindeca cele trei lepadari ale

lui, iarasi intru cinstea si dregntorla sa de apostol si

de ucenic preaiubit l-a pus pc cl loan 21, /5-17).

Asadar sa tineti mintc ell nu orice pocainta este

adevarata, buna, roditoare aducatoare de mantu lrc.

ci numai pocain ta ca re se face dupa tnvatatura

Bisc ricii ce lei dreptmaritourc a lui Hristos care esteinsotita de faptele bune ce s-au ararat mai sus . Nu va

luati dupa cei ce se zie pocaiti. caci pocainta afara de

Biserica lui Hristos cea drcptm:lritoare nu poate fl canu tuturor a dat Dumnezcu putere de a lega si dczlega

pacate le oamenilo r, ci numai icrarhiei Biserici i Sale.

adlca arhiereilor si preotilor duhovnici, cine nu

asculta de eonducerea duhovniceasca a Bisericii si nu

sc marturiseste de toate pacatele sa le la preotii

duhovnici. nu poate fi iertat sau dezlegat de Dumnezeu

de p:lcatelc sale nici nu sc poate chema adcvarat

pocait sl indreptat lnaintea lui Dumnczeu. Iar fltndca

dcsprc pocainja roadcle pocaintei ne-a fost cuv:intul

mai sus, vom arata a id l mai pe seurt care sunt

part ile cclc cc alcatui csc taina pocaintei in Biscrica lui

l lrtsros. sl anume: frangcrca inirnii. marturisirca la

duhovnic, implinirca canonului dat de duhovnic si

dczlegarea pacatelor, care sc face de daru l Prcasfan

tului Duh. pr in duhovnic.

Hll N VO R B S T E P R IN T L E C L E O P A HI



Pcntru a arata ca adcvarnta pocainta trcbuie a f

insol iUi de lacrimile pocaintei si plfmgerea durerea

inimii pentru pacatele ce le-arn faCUI inaintca lui

Dumnezcu, voi spune aid 0 istor ioara adevarata din

cartea ce sc cheama Pateric

Era un [rate ilug r care sedea singur, aparte,

in Manastlrca Monidriil or. Accsta pururi sc ruga e ll

accasta rugaciune catrc Dumnczcu: Doamnc, nu rna

tern de Tine, si pcntru aceasta trimite-mi sageata de

fulger, sau alt chin, sau boala, sau draci, ea macar asa

sufletul mcu eel impietrit sa vina intru [rica. Apoi ,rugandu-se, iarasi zic ca : Stiu ca multe am gres it Tie,

Stapane. si nenumarate sunt grcselile meIe. Pentru

ace ea nu indraznesc sa zic sa rna ierti, dar, de se

poate, pentru indurarile Talc, iarta-ma. lar de nu se

poate, pedcpseste -ma aici nu aeolo. lar daca

aeeasta este ell neputinta, da-m i aici 0 parte din

munca acolo sa-m i faci mai user ehinu . Numai sa

Incepi de acum s r pedcpscstl, insa eu mila s i nu eu

mania Ta, Stapane.

Oeci s-a pocait el asa un an int reg si s-a rugat eu

laerimi ficrbinti, zdrobindu-si trupul eu post si eu

priveghcri in rea patimire sl smerindu-si sufletu l

sau. Jar trur-o zi, stand el jos plangand dupa obieci

tare tanguindu- se, din multa suparare i-a venit lui

somn si a adormit. Si iata, statca de fat l lri stos,

zic:ind eu glas bland: Ce ai, omule? De ec plangi asa?

Jar el, cunoscandu-L pc Jisus eine estc, a raspuns

Inspaimantat: Am gresit, Doamne l-a zis lui ee l ee S-a

ararat: Scoa ta-tc Dar el a zis: Nu pot, Stapdnc, de nu-m i

vci da mana. i l isus, Inunzand Imina apucdndu-I, l-a

sculat. Dar aceta, sculandu-sc, foarte tare plangea.

Atunci i-a zis iaras i Cel ee S-a ararat, de asemenea eu

glas lin si bland: De ce plangi, omule? De ce te

mahnesti? Raspuns-a fratele: Nu vrei, Doamne, sa

plang si sa rna mahnesc, caci eu atatee Te -am m Thnit ,

cu, eel ce am dobandit de Ia Tine atatea bunatali? larAcela Intinzdndu-Si din nou mana, a pus-o pe capul

fratclui sl i-a zis: De acum nu te mai Intristar car de

vreme cc tu te-ai intristat pcntru Mine, nu Ma voi mai

scarbi asupra ta l Cacl daca Sangele Meu l-am dat

pcntru tine. cu mult mai mult iti voi da icrtare si tie si

la tot suflctul eare se pocaieste eurat. Deci, venindu-si

in sine fratclc, din acea vedcre si-a aflat inima plina

de toeta bucuria si s-a incredintat ca a facut Dumnezeu

mila cu dansul. Dc atunci a pctrccut totdeauna inmulta smerenie, multumindu-Llui umnezcu .

Am amintit aceasta istorisire sfanta sl adcvarata,

pen tru un suflet care s-a pocait cu adcvarata pocainta

care a aratat eu adevarat pocainta lui si roadclc

pccaintci, adica mare multi me de lacrirni, intristare,

post, privcghere st mare mahnire pentru pacatele sale,

i care, pent ru accasta pocainta adevarata sl plangere

necoruenita. s-a invredn icit de la [nsusl Dornnul

Durnnezeul Mdntu itoru l nostru Iisus Hristos de

iertarca pacatelor lui de mare mangaiere de la ceta

care a zis: Fericiti eei ce pldng cii aceia se vor

mdng min.

82 NE VOR ESTE P RfNTELE LEO P 83



DES PRE PREG TJRE CELOR E VO IES

A PRIM I PREACURATELE T INE

AL E TRUPULU I SI SANGELUI DOMNULU I

Cclor cc voiesc a se apropia de infricosatele

Taine ale lui IIristos, sfat potrivit calc de mijloc saIe fic accasta: nu trebuie nici toatc s Ie lase ei in

scama lui Dumnezeu s se leneveasca de pregatirea

dupa puterc, dar nici silindu-se dupa putere sl 051e·

nindu-se, sa Ii se para ca toate Ie-au ispravit sa sc

mandreasca ca se apropie cu vrcdnicie de Sfintele

Sflntilor. in ccle de mai jo s se vor arata put ine din

ccle care sunt prea de nevoie pentru cei care doresc a

se un i Cll Hristos pr in impartas irea cu Prcacurate le

Taine.

Mai intai trebuie ci sa inteleaga eli pregatirea

pentru Sfaota [mpartasanie este tndoita, adica

trupcasca sl suflcreasca.. Cea trupeasca consm in post,

Infranare de la po fie trupestl, privegherc aile oste

ne ll. pr in care sa se curete sl sa sc usureze tru pul de

ecle care i ingrcuiaza, i aprind si i spurca pc el.

lar pregati rca cea duhovniceasca se euprinde in:

spovcdanic curata la duhovnic, citirca pravilei, adica a

rugac iunilor dupa randuiala cca din Ccaslov si a altor

rugaciuni cat rnai cu trice de Dumnezeu, eu

luare arninte ell umilinta.

Alta stantti pregatire este tmpacarca eu toti: sknu fie certat eu nirnenea, sa nu ib manic impotriva

cuiva, sa ierte tuturor cclo r care i-au gresit ceva,

educandu-si aminte de cuvintcle Mdntuitorului Care

zicc : De veti ierta oamenilor greselile lor si Total

vostru Cel din Ceruri va va ierta voua greselite

voastre Si dupa putcre sa se sileasca ea nimenca sa

nu aiba ceva asupra lor nva/atllra de credintd

ortodoxa Bucuresti, 1952, p. 296-297).Si Hindea mai sus am amintit ca una din faptele

eclui ce se apropie de impanasirea eu Preacuratcle

Taine cste si postul , apoi trcbuie sa lmclcagjt oricine

ca indoit estc postul : trupese sl duhovnicesc.

lar pentru eel care nu cste bolnav, postul eel

trupesc s-ar margini cam intru accstca : postirea celor

patru posturi de peste an, care sunt randuite de Sfinjii

Apostoli si de Sfintii Parinti, la fel postirea miercu

rilor a vinerilor. lar cine va voi sa-i pri soscascadrcptatea lui, sa tina postul de lun i. Aceste zile se

vor posti in tot timpul anu lui, afara de timpul cand

cstc dezlegarc in Bise rica dupa Tip icul mare. inca

rrebuic a posti ziua de 5 ianuaric, ajunul Boborezei;

ziua de 29 august, Taierea capului Sf. loan Botezato

rul ; 14 scptembric, ziua inaltar ii Sfintei Cruci.

Infranarea la masa Inseamna a nu manca peste satiu si

abtinerea de la masa de sea ra cdnd a doua zi au a se

tmpartasi.Apoi Dentm cei casato riti. in fr narca de la

imp rcunarca eu sotiile lor in sa rbatort, sdmbata,

Duminiea, in posturi, in timpul scurgcrilor lunare si

cu 0 zi 0 noapte inainte de a sc cu

l rcacuratele Taine ale lui Hristos. in sa uccasta intra

narc de la lmprcunarl sa fie eu invoirca amandurora

sotilor, dopa cuvantu marelui Pavel , care zice: Nu vli

84 NE VOR ESTE P R NT U ; C I E O P A 85



Iipsiti unul de altul decdt doara prin bund lnvoiala

pentru a vreme ca sa va dedati fa post si rugiiciune

Cor. 7. 5; Sf. Timotei, can. 5, 13; Sf. Dionisie, can.

3; P.M.B., gl. 171; Sf. Simeon Tesaloniceanul lX, 16).

r efilm c1crici sll tic aceasta:

.Pazeasca-sc pc sine cci hirotoni siti de lcga tu raell sotlile lor. cdnd vor slojeasca Liturghie lntru

acea zi, ea cei ce sunt cinstit l ell cuminccatura . Dcci

daca nu mai rnult. ee l putin in ziua in no aptea eea

dinaintca Liturghici , trcbu ie neaparat a se paz (Sf.

Simeon 1 C5. IX, 14-15) . Valsamon in raspunsul 49.

catre Marcu at Alexandriei, zice: eel ce nu sc

lnfrancaz a de trupcasca impreunarc ell sotiile lor

legitime sdmbata si Duminica. se cuvine ell potrivitc

canoni siri a sc indrcpta. Si apoi adauga ca sc cuvine

sa se fcreasca ci de imprcunare si intru tot Sfantul sl

Marcie Post sl intru toatc vinerile sl micrcurile Vc zi

Pidalion de Neamt, 1844, lila 451). inca s se sric ca

nici Prcacu ratcle Tainc, nici sfanta anafora. nici

agbla zma marc sau mlca nu poate lua. nici s fintclc

icoane nu poate a Ie snruta accla care in ziua aceea s-a

allat trupcstc eu sctia sa (Vczi canoanelc cc lc de mai

sus si I .M.B., gl. 166-17ll, Sf. Simeon Tes., IV, lOll).

Inca ara t aici ca mai fericiti si mai cucem ici sunt

aecia care nu 0 zi, ei macar trei zile inaintc dc a sc

tmp nasl cu Preacuratcle Taine se tnfrancaza de la

lmpreunarea eu sotlllc lor si se pregatesc pe sine eu

post e ll rugj i iunc staruitoare. Pcntru ca daca Mo ise

a primit porunca de la Dumnezeu sa curatcasca pc

poporul lui Israil ell post. cu rugaciune cu rnfranarc

de la sotii trei zilc mai inainte de a sc pogor i EI pc

muntcle Sina i, sprc a se face ci vrcd nici. nu de a se sui

p muntcle Sinai, spre a vcdca a sta de ve rb a eu

Dumnezeu, ci de a se apropia nu mai de po ala

muntclui pe care era a se pogori Dumnezeu, deci cu

cat mai mare pregatirc ar trebui sa alba ace crestini

care se apropie nu de rnunte, ei de Dumnezeu?Oare d a d. atuneea s- a zis di cine se va atinge de

muntele Sinai. unde era a sc pogori Dumnczcu. eu

pcdeapsa uciderii eu moartc se va (Ics . 19) ,

apoi crest inii, care nu se apropie si se atinga de

muntclc Sinai, ei vor sA se at inga sil se tmparta

seasca cu Trupul cu Sangelc Fiului lui Durnnezeu,

de nu se vo r pregati pc sine mai mu lt ea aceia, cum

vor scapa de pedeapsa pcntru negrija neevlavie?

Aeeste putine fie arata tc pentru postul eel di n

afara si trupese. Si inca putine estc cuvi lncios a aduce

in mij loe pentru postul eel mai inalt s l duhovnicesc .

Hi ndea aeesta cu eat este sl mai folositor, cu alat estc

mai gingas a se pazi . insa pcntru ce i ce au minte

trcaza, user se fae uncle dintrc cclc ce Ie scriem

met.

Mai lruai, prin luerarca lui. postul duhovniccsc

este a se sili cineva de a-s paz i rnintca de ganduri lc

care 0 spurca 0 raspandcsc pc ca . Cae i prce um

trupul are lumea lueru rilor. asa si minlea arc lumea

ispitelor sau a gandurilor. dup cum trupul poatc

curvi, sau altfel de pacat poatc face pr in lucruri, asa si

mintca curveste sau alte pacate face prin ganduri

(Ve zi Filocalia Il, suta a doua. eapcte despre

dragoste. cap. 64. suta a trcia , cap. 53). lnca trebuiesa alba mare grija ee l ec sc apropic de tmpartaslrca cu

86 NE VO R BE TE I ARI NT ELE CLE O I A 87



Sflruclc Ta ine de paza eclor cinci simturi: a vazului. a

auzului, a mirosului , a gustului si a pipaitului. Cac i

accstca. dupa cuvfintul eel proorocesc. sunt fcrcslrclc

prin care intra in suflet pacatele (Ier. 9. 21) . Apoi

paairca limbii de a mai vorbi minciuni, g lume si

cuvinte care intanita inima sau rasul, aducandu-siamintc de cele scrisc. ca lovitul limbii friinge oasele;

iarasi, muir; au ciizut prin uneitirile limbii (S ir. 28.

18 9). Sa posteasca nu numai lirnba de cuvintc

dcsarte, ci mana sa nu sc atinga de lucru strain, sa

I U lndrazneasca a iscali ell ddnsa acte nedrcpte, sl nici

a pipili e ll ea cele cure due la pacat... posrcasca

piciorul sp re a nu sc duce aeo lo unde nu place lui

Dumnczcu.

Si, in sfarslt, pc lfutga acest post indoit , dcsp re

care in put ine cuvinte am amintit aici, sa sc sileasd\

eel carc vcicste a sc apropia de tmpartaslrca cu Trupul

Sdngele Domnului, sa-s i castlgc smercnia inimii si

sa-si pazeasca stiinta gandului sau curata nepri

hanita fata dc totl . Si peste toate trebuie sa nu crcada

cineva ca fericirca lui sta in a se trnpartas t cat mai des,

ci sa intcleaga ca fericirea std in a sc tmpartast ell

bun;} pregatire dupa a sa putere.

La aceasta inv;}taturn aduc manurie pc dumne

zciescul Hrisostom care zice: ..Multi cu Tai nelc

uccstca 0 data intru tot anul sc lmpartascsc; iar de

doua ori. iar altii de mai multc ori. Deci, zice ct, catre

to\i nc este noua cuvdntul. nu numai catre cci ce sed

aici. ei si catre cci ce sed in pustie, caci accia 0 data

in an sc Impartascsc. iar de multe ori dupa doi an i ,

i\ poi adauga zice : Ce , dar, care sunt mai primiti?

Cci ce 0 data, cci ce de muhe ori, cei ec de putinc ori

se irnpartasesc? . Aratand apoi care este adcvarata

dato rie a cclor care voicsc S< se apropie de cc le sfinte,

zice : .,Cc i ce au i n t a giindului curata, eei ec sunt eu

inima curata, eei ce au viata neprihanita, totdcauna sa

se p r o p Iar cei ce nu sunt intru aees t fcl, nlciodatamacer lmpartirea de grau , Buzan, 1833, cuv . 53. p.

..t49). Asadar, de aici poate tntclege oricine cil

fericirea cclui ee sc impartascstc nu st } in a se

des sau rar, ci in a sc lmpartasi ell inimacurate si eu ncprihanirc.

Dar va zice cincva: ..Dar cum pot eu sa ml f c

vrcdnic de 0 lmpartastrc atat de scumpa, care cere

atdta prcgntlrc?'' La accasra intrebare nu vc i raspundc

cu cuvintelc mcle, ci cu cclc ale Sffintului AnastasicSinaitul care zice asa: ..Numai dad . vrei. omule, te vci

face vrednic : sl apoi , aratdnd care sunt pricinilc cclc

mai de nevoie spre lucrarea acestei vrcdnicil. zice:

C unoaste-te pc sine ell esti pacatos, parascstc-tc de

pacate, Iipseste-te de viclcsuguri si de manic, aruta

de pocaima, apuca-te de \curatie de bldndctc,

indelung rabda, arata urnilinta, de milostenie la saraci

la strain din rcada drcptatii si roaga-te lui

Dumnezeu cu sutlet infr.int si asa te vei face vrednic

(Vezi fdrgiiritarele Sf. loan Gura de AUf. Cuv . 7 al

Sfdntul Anastasie Sinaitul, p. 225) .

Asadar, frate. ti-am adus in celc de mai sus

marturie de la dumnczciescul I lrisostom, ca fcriclrca

cclui ce sc lmpartascste nu sta in dcasa. nici in rura

lmpanasirc, ci in a se cincva pregJti rc sicu vrcdnicie.

HH NE VOR BE T E P R I NTELE C LEOPA



lar pentru a arata care sunt faptele cclc bune

prin care te poti face vrcdnic de irnpanasirca SfintelorTaine, [i-am adus in mijloc sfatul S fiintului nastasic

Sinaitul, prccum eel al Sf'antului loan Hrisostom,

care toate conditiile Ie grupeaza in trei, anumc:

I. A avea gdnduJui curata;2. A avea inima curata;

3. A avea viata ncprihan ita.

Dar, intrucdt cuvintclc Sfantului loan Guru de

Aur de mai sus par a ft prca subriri pentru un ii este

binc sa facem putina dcslusire la ele.

Ce Inscamn a a avca stiinta gandului curata?

in searnna a nu fi mustruti de constilnta pcntru vreun

pacat trupesc sau sutlctcsc, sau pentru ca cincva arc

ceva asupra Oa S Ta dcoarccc l-am nedreptatit.

A avea inima curata insearnna 0 marc curattclauntrica. Cacl numai cc i curati cu inima vor vcdca pc

Dumnczcu. Si inima curate sc poate zice aceea care

cste curata de pacate curara de rautate. lar viata

neprthanita este 0 intrcgimc de sfintenic a mintii, a

inimii a trupului. adica a nu fi patat cu vrcun pacat

niei Ia inima, niei la mintc, nici la trup. aceasta cstc

cuImea eea mai mare a feeioriei duhovn icesl i. adica a

desavarsirii. Si pc unii ca acestia ii fericeste Duhul

Sfdnt cand zice : Fericlti cei jQrii prihand in cole care

limb a in legea Domnului (Ps . 118, I), adica acc ia care

in ca lea veaeului acestuia curgator se silcsc sa sc

pazeasca pc sine curati eu inirna, eu mintca eu

trupul.

Scriind accstca rna gendcsc 1a uneltiri lc dracilor

prin care ei dau razboi atdt calugart lor cat sl mircnilor

crcdinciosi, pentru a nu ajunge nimeni la accastn

ncprihanire spre a Ie aduec nespusa paguba duhov

niceasca, de a nu se putea ei uni prin Preacuratele

Taine ell Hristos, asa cum voieste EI. omnul nostru

lisus Hristo s a venit din iubire pcntru noi a patimit

pentru a noasrra rnamuire in accastn infricosataTaina sc da pc Sine int reg noua . ar volcste ca noi

cu in tregime sa ne dam Lui, neprihaniti avand inima,

mintea si trupul nostru . numai EJ stie cat de purinise unesc cu Iintru aecst chip.

Pc unii ii vicleanul cu smerenie fatarnica,

cii nu sunt vrcdnici, din uccasta pricina i i arunca in

ncpasare si in nesimtire fa\ i i de folosul eel ncgrait al

Sflntclor Taine. Pe altii face a amana vrcmca

de Ia un an la altul, de la un post la altul,sl asa, dcpartandu-se prea mult de lmpartaslrea eu

Trupul Sangele Sti ipanu lui, nu pot nie idceum a

spori in ca lea poruncilor lui Dumnezcu . cum ar

putea, de vreme ce nu voicsc a se uni ell Acel a care a

zis: Riimdneti intru Mine # Eu intru VOl cad fiirii de

Aline nu puteti face nimict

Pc altii nici ehiar in vrerne de batranete, nici

cand se vad slabi bolnavi, nu-i lasa satan a a sc

apropia a se uni cu I lristos.

Prima grija pe care trcbuic s 0 aiba crestinii

cste accca ca, atunei cdnd vor vcdca pe eincva din

familic sau din rudcnii c:1 s-a irnbolnavit, sa cherne

prcotul si s3 -1 sfatuiascn pc bolnav a-s marturisi eu

dc-amanuntul toa te pacatclc pc care [inc mintc cn lc-u

facut in viata, ca ape prcotul. daca va gjisi de

cuviinta, sa-l tmpartascasca.

90 N VO RBE:> TE P i NTEL E C O PA 91



lar dacd cstc aproape de moarte, oricum sa nu- l

lase nclmpartasit. Cac l in acest caz arc or ic ine voic

d in cc i drcptcredinciosi a f dezlcgat pcntru aceas ta

mcrinde, sprc calatoria vietf de veci. lar daca sc va

face sanntos dupa lmpartaslre de a avut vreo oprirc,

sa. riimani i lntru pocaima an ii porunciti de canoanc(I' .M.Il., gl. 320).

Am auzit tnca alte sfaturi ale vicleanului d in

gura unor crestini. •.Nu chema, zice, pe popa. dad

csti bo lna v, ca de va veni acela este semn ca nu va

trece mult si te va duce 1a c irnitir; lasa ca de va f

marc ncvoie apoi it vci chema atunci cand te vei simti

slab de tot . Aecasta este 0 mare lnselaciunc a

dracilor prin care se s ilesc ci sa nu lase pc bietul

crestin niei rnacar in ceasul al unsprezccelea sol sc

apropic s i sA se cuminece cu Hristos.

Mult i, ascultand de aceste sfaturi viclene. s-au

dus de aici la vesnica osanda, cac l moartea i-a raplt pc

ci atunci cand a trimis-o Dumnczeu nu atunci cand au

voit ci sa vie. inca pe multi al,ii i-a lnselat satana,

ddndu-l e in gand ca fericirea sl folosul sflntirii

Preacuratclor Taine sta in cantitatea cat mai marc a

Sfi ntelor Taine, adica de a se m p m cat mai des,

tara sa tina seama de prcgarirea cea cuviincioasa sl

uitand sfaturile marclui Pavel Apostolul, care zice: Sa

se tsptteasca omul pe sine asa sa mananee din

paine si sa bea din pahar; cd eel ce miinanea bea

cu nevre dnicie j udecata luisi miinancii st bea.

nesocoti Trupul Domnului I Cor. 11 , 28-29) .

lar daca unii ca pc acestea Ie-au uitat

Ie dcHlima. adudi amintc sa se cut rcmure

rna-ca r de ingroziri le ccle mai tnfri cosatc ale Sfantului

Apos tol Pave l, care zice asa: Dacii eel ce Ieap dd

tegeo lui Moise. in urma marturiei a doi SOI t trei mar-

tori se pedepseste flira cn uare eu moartea apoi eu

cat mai omara munea socotiti cii \ 0 Iua eel ce a

cdlcat pe Fiul lui Dumnezeu si a socotit a f i de obstesdngele legit cu care s a sfimit. st a ocardt Duhul

daruiui? (Evrci 10, 28-29). Jar cum cineva cede sub

aceasta marc osands, de a calcc pc Fiul lui

Dumnczcu . sa ne tnvatam de la dumnezeiescul

Ilr isostom, care zice: Ca nd tu te impartascsti cu EI in

Sfintclc Tainc Iaci pacat, spune-mi, au nu Lcai

calcar pc EI? Au nu L-ai defaimat pc ? Ca precum

pcntru cele ce se calca de noi, nici 0 gr ija nu avcrn,

usa ce gresesc, de Hristos nici 0 grij:i nu au

(Vcz i Imparttrea de griiu cuv. 53, p. 448).

inca daca vrei sa stii si cum Sangele lui Hristos

il socoresre cineva de obste, prin lmpan asanie ram de

pregatirc cuviincioasa, ascu lta pe acelasi mare dascal

Gura de Aur, care zice: .,Tu ai soeotit sangelc Legii

prin care tc-ai s fintit a f de obsre . Apoi zicc: lICe

cste de obstc? Necurat sau nimic ava nd mai mult

dedit celelalte. AdicAai socotit sangcle lui Ilri stos ea

or icare alt sange al vreunui om de rand sou dobitoc .

Iar cum ocaraste cineva Duhul Sfant. arata zicand:

Ce l ce nu prirneste f .ce rea de bine a ocarat pe

facatorul de bine (Vczi lmpdrtirea de grdu cuv. 53).

Dar ee zic cei navalnici sprc dcasa m pNo l vrem sa ne impartaslrn cat ma i des sprc a urma

pc pr imii c tin i care sc pc limpu

sfintilor aposto li apro ape in fiecarc zi . Cli adcvarat

9 NE VORBE TE P RINTEL £ C LEOPA 93



buna fapta sl ravna este aceasta, lnsnorice fapta buna,

daca estc Hpslta de smcrenic si de dreapta socoteala.

nu numai ca nu folosestc pc eel care 0 lucreaza . ci

la rnunca i duce. Daca cincva dorcste sA se trnparta

seasca mai des, prccum accia, apoi nu cstc de ajuns

aceasta dorinta, ci trcbuic a urma pc accia si cu

faptelc. ll daca atunci, cdnd Biseri ca era in s a

fost put ina vreme aces t obicci de a sc i r n p mai

des, apo l sA vcdern cum Ie era pct reccrca la cei dintiii

crestini si, dupa cc vom alla, sa facem ascmanare

Intre viata sl pctrcccrca lor sl a noastra. Si de ne vom

gas i pc noi uvand ucecasl pctrcccrc victuire intru

frica lui Dumnczcu ea ci, apoi Indraznim ea

dansi i a ne apropia de Preacuratele Tainc.

Dar vci zicc: Cum au petrecut ei si ce fel de

fapte bune faceau ei de se incumetau a se apropia de

cele sfintc mai des? Vrei si i st ii? Ascult a nu de la

mine, ci de la cel cu gura sl limba de aur, care zice

asa: omu le care dorcstl sa te tmpartascsti.ce au facut sfimii apostoli cand s-au apropiat de acca

Smnta Cine? Au nu s-au intors la rugaciuni la

laude? Au nu la sfinte pr ivegheri? Au nu la i i ~ alnde lungata plina de multa filosofic, ca cel c mai

mari preaslavitc atunci Ie poruncea si lc povestea

lor MiintuitorulT . Apo i adauga : ..N-ai auzit cum

ccle 3.000 de sutle rc care s-au indulcit atunc i de

tmpartaslrc. totdeauna cruu ustcptand intru rugaciunc

invatatura, nu Intru betii intru mancari? Vezi

tmp n ire e Krau cuv. 53. p. 451).

Ai auzit, frate, cel ce sa te i i r tmai des, prceum prim ii cum era pctrecerea

ace lora? Ei erau, dupti cum ati auzit din gura Sffintului

loan Gura de ur, in toata vrcmea indeletnicindu-se

in laude, in privegheri, in invata tura indelungata si

totdeauna astcptend in rugaciuni. Tu doresti sa te

impartasesti ca accia; dec i fa fapte le bune pe care Ie

faceau aceia nimenca nu te va putea opri de la cecace ravnesti.

Dar, pcntru a spunc adcvarul. care din crestinii

de astaz l zabovestc in biscrica in toatf vremea, adica

sa asculte in fiecare zi ce lc saptc laude? Adica de cu

seara Ceasul al noualea, Vcce rnia Pavcccrnita, Ia

miezu l nopt ii Miezonoptica, Utrcnia, CcasuJ lntai, iar

a doua zi Ceasul al treil ea, al sasclca, Obednlta sl

peste toate dumnczeiasca Liturghic. Oar poate vei

zice : .. ccste slujbe Ie-am ascultat candva la manastire , cand ne-am Impartasit .

Vczi ca cci dintai crestlni nu lc ascultau numai 0

data. ci in toata vremca emu astcptand intru rugaciu

ne; nu numai intru rugaciunc, ci si Intru ascultarca

dumnczeiesti lor lnvataturi. adica, dupa ec tenninau

rugaciunl lc. znbovcau ascultdnd durnnczciestile tnva-de la sfintii aposto li. Dace ar vcni crestinii de

azi in toatc allele sl nopti lc la slujbele Biserieii pc

care vi Ie amararat mai sus, si dupa s lujba ar ramanemulta vrcme ascultand cuvdntul lui Dumnczeu, apoi

ar fi ei ca cei dintai crcstini dcspre care ai auz it ca

cruu in toata vremca ustcpuind intru rugaciune. Dar

dacn cre stini i de azi yin numai la sarbatori mari in

unc le Dominici. iar altil cu lunilc si anii nu vin la

biscrica. petree in toata vrcmca in gr iji i in pacatc

in raspandire, apo i c5 ta ncbunie nesocoteala estc

N E VOR E STE P R INTEL E C LEO P 95



Multa lepadare de sine, mult a frii ie , mulra

indurare, multa dragoste mil de ncvoilc al tora se

vcdce in viata aeelor fericiji crcstini. Aceasta 0 arata

noun prealuminat Sf nta Scripture. ziciind: toti cei

ce au crezut erau Iaolalta si aveau loate de obste. Si

mosiile si averile Ie vindeau si Ie impiirteau pe eletuturor dupii cum fiecare avea tipsa {Fapte 2, 44-45).

Apoi zice eli pe langa aceste mari milos tenii pe care Ie

faccau spre folosul de obstc erau in toatc zilelc la

slujbclc din biserica. Si i toate zilele erau asteptdnd

cu U euget in bisericii (Fapte 2, 46).

Pricina care rn-a facu t sa aduc aici purine

marturii despre viata primilor crestini a fost spre a

lamuri pc unii din crestinii care m-au intrebat de ce

azi preorii opresc pc crestini de la impartasirea maidcasa cu Preacuratelc Tainc de cc nu Ie dau voie a

unna cu impartaslrea pe primii crestini. Citind cineva

cele scrise aid facand ascmanerc intre viata

crcstinilor de azi a ce lor dc atuncl, de va fi om cu

fric ll de Dumnezeu, singur va lmelcge care cstc

prici na pentru care duhovnicii nu lngaduie acum

impartasirea deasa ca atunci. inc a trebuic sa srieoric inc ea aceasta scurnpatate pentru impartasirea

Preacuratelor Ta ine nu a fost pusa acurn de curand, cichiar din vremi lc ccle vech i ale f intilor po stol sl

ale Sfintilor Parinti,

Aceasta 0 va lnt elcge cin cvu prcalurninat daca

va citi canoanele Sfintilcr Apostoli sl ale Sfin\i or

P: rinl i care S U facut la sinoadcle Ecumenice

loca le, inca canoanele care s-au 5cris in part e de

Slinlii Par inti. Si fiindci\ aceste stinte canoane nu Ie

a dczlcga cineva din prcoti de a sc tmpartasl crest inii

de az i ea cci dintai,

trcbuie sA intelegern ca primii crestini nunumai en cra u in toa ta vremea in biscrica, astcptend

intru rugaciuni si ascultdnd dumnezeiestilc tnvataturi,

ci erau traind in marc fni \ie si dragostc toaic avcrilclor Ie vindcau si Ie puncau la picioarclc apostolilor

spec folosu l de obs te al Bisericii. Acest adevar cs tc de

netagjlduit. cad auzi ce l ice Sianta Scriptura : Toti

acestta lntr un cuget stiiruiau in rugaciune - ; incerere ell fe meile si ell Mo ria mama lui isus eli

[ratii Lui (Fapte I , 14). Si ara tand ca pc langa

rugaciunc e rau ascultdnd tnvataturtle sfintilor aposto li

sl traind in marc dragostc unire ell fratii, zice: $;

stiiruiau in invii/iilUra apostolilor i in via/a friueas-ca infrdngerea pdinii si in rugiiciuni (Fapte 2, 42).

Vezi, frate, la primii crestin i pctreccretngcrcasca? in toata vrcrnea se ingrijeau numa i de

ccle ce rcsti, de ascultarea cuvantului lui Dumnezcu side a trai in dragoste in [ratie de a zabovi in

Impartasirca Prcacurate lor Taine in rugaciuni . Dare

ca ta deosebire are viata crestinilor de az i fa\a de a

acelor fcricit i crestini? Pe care din crcstinii de az i ii

vez i in toat

vremea nurnai la ascu ltarea cuvintelor luiDumnezeu? Care din crestini traiesc in dragoste

duh ovniccascf sl se iubesc ca frati i? Care se vad

zabovind intru rugaciuni in laude intruprivcghcri, cum a\i auzit ea traiau eei dint di crcsrlnl?

Care din de azi sc Icaplida de \arine de

pentru ea sa Ie viind<1 iar banii de pc de sa-i

dea spre fol05ul de al cclor sarac i

seapatali?

96 NE VOR ESTE P RIN TEL E CL EO PA



poatc uvea in casa orice crcstin. sprc a lc citi a sc

orienta, estc binc ea c sn se man urlseasca curat de

toatc pacatele sale la pariruele sau duhovnic de la el

sa ceara sfat dace se poate sau nu sc pocte tmpartasi

ell Preacu ratele lui Hristos Taine. Sa alba incredere c<

preo jllor Ii s-a dat a iconomi ai Ta inclor luiDumnczeu, sl ei, c rlentandu sc dupa scumpa ta tca *iiconomia sfintclor canoanc, au putcre de a hotarl in

Biserica vremea cdnd poate cincva a se apropia de

irnpartasi rea Cl l Preacuratele Taine ale Trupului si

Sangelui Domnului. Iar pentru a adeveri ce le de mai

sus, eli din celc mai vcchi timpuri s-a pus marc

str ictctc pezn in Biscrica spec a nu se da Sfanta

[rnpartasan ie eclor ncvrcdnici nep regatiti, se r iu a ici

putine despre cele patru trepte de canonisire pentrueci ee pacatuiau. laH in ce eonstau aeestea:

Plangerea - era ea omul pacatos sa stca afara

de biserica afara de curtea sau tinda bisericii; sa

cada inaintea tuturor celor cc intrau in biserica,

ccrandu-lc eu laerimi sa se roage pentru dansul. El era

lcpadat arm de curtea sau tinda biscricii ea sA se

pocaiasca atata vrcme edt ii era poruneit.

2. Aseultarea - era ca omul eel pacatos sa as

eulte dumnezciasea Scriptura stand langa ustle

bisericii , in curte sau in tinda, iar in biserica nu-i era

iertat n-avca voie sn intre, p i i n ~ cc sc sfarsca timpulporuncit lui.

3. Cilderca - adica poslusania. Ccl cc grcsca

stnrca inaumru in Biscrica. mai inapoi de umvon. panaIa Sfiinta Evanghelie, cand ziee diaeonu l: Ce i

chcmati iesiti . Atunci icsca si cl cu cci chemat i

statea ufara de biscrica panii ee sc sfarscu dumne

zetasca slujba.

4. Starea eu credinciosii - omul smtea eu

credinciosil inaururul biscricii pana la sfarsitul

dumnezeiestii slujbe, dar nu sc tmpartasca pana ce isi

irnplinca poruncita lui vrcmc, lar daca imp lincavremca stand eu crcdinciosi i atune sc invrcdnicea

Impartasirii cu Preas f5 ntul Trup Preacuratu l Sange

al Domnului lisus Hristos. ..Deci cu accstc patru

lueruri se savarscste se implineste toata pocainta.

Drept aceea cade-se cpiscopilor sau preotilor

duhovniei, sa im parta toata vremea canon lsi rii. ori

multa, ori puttna, pc acestc patru lucruri s i usa sa

curete de pacate pe eel ce se calcste se pocaicsre''

(Vezi P.M.B., p. 498; Sf. Grigorie de Nyssa, can . 4;

Sf. Vasile eel Mare, can . 59).

Am scris acestea aici pentru ea va pute [i da

seama catli au avut Sflntli si dumnczeiestii

Parin]i pcntru a pastre cu marc scumpatate cinstirca

Prcaeu ratelor Taine si ca nimcnca sa nu se apropie de

e e p i n ~ nu sc va curati cu Impatrita pocainta r ~ t tmal sus.

Dar poatc vor ziee unii: ..Daca atata strictcte s-a

pus pentru eel ce grcscste, sprc a nu se apropia de

Sfintc c Taine, apo i mai binc sa nu ma tmpartasesc

deloc, sau toemai la sfars itul vietii . Marc pacat vei

face de vci judeca asa: strictctca sfinteJor eanoane nu

S- 3 pus ea s< opreasca pc eincva de a sc i u 1 . ci

pentru a nu se apropi a cineva nepregatii si pcntru ca

toti sa faca roade le pocaintei, Caci cine face fapte

vrednice de poca irua. duhovnicul are drcptul a-i seurta

N VO R ES T P RINTELE CLEO P 99



vrcmca pocaintci si a-I apropia de Preacuratelc Tainc .

Asa di nimen i sanu aleaga ce este rau. adica sau sa scapropie prea des de Sfintele Taine, tara ev lavie si taraprcgatire, sau din lene sau deznadejde sa se departezc

prca mult de elc, ci ell smerenie ell dreapta soco

teala sa tinaca lea de mijloc, de vreme ce la toata faptabuna - zic Sfintii - marginile sunt ale draci lor,

iar mij locul este al lui Hristos. Deci ca lea de mij loc

cste cale tmparateasca pe care au calarorlt toti sfintii

spec eer.

Si poate va zice cineva: Care ar fi ca lea de

mijloc in vcderea Impartasirii ell Preacuratcle Taine

ale lui Hristos? . La aceasta raspundem asa: Fiindca

impartasirea estc strans legata de spovedanie, iar

spovedania, dupa porunca a patra a Bisericii, trebuie a

se face pentru mireni de patru on pe an, adica in ce le

patru posturi, atunci m p r t ~ i cu Sfintele Taine,

dace cincva din crestini nu are vreo opri re canonica,

este bine a se face in toate sfintele posturi . lar dad

unii due 0 viata de post, de rugaciune si curette. se po t

tmpartasl s i 0 data pe luna sau la 40 de zile. insa toate,

a ta t departarea cat si aprop ierea, ram an la chibzuinta

duhovnicului , care are putcrca sa emane sau sa

dezlcge, or ientandu-se dupa s finte le canoane si dupa

cat cunoastc cI ca a sporit cineva intru indreptarea

sufletului sau, facand roadele pocabuei (Vczi Sf. loan

Il risostom . Cornentariu la II Cor. XIV; Sf. S imeonTcs. V, 25 1-264).

Un lucru s i r lmana tnsa de [inut rninte, ma i ales

pcntru cci care voicsc adcsca a se impartasi, ca acelea

pc ca re ci le dorcsc sunt Sfin tele Sfinti lor sa nuda

cc zice dumnczeiescu l Hrisostom: Vez i. zice el, ca

atunci cdnd zice preotul «Sflntelc Sfiruilor», aeeasta

zice : «daca nu este c ineva sfant, sa nu se apropic». Nu

numai curat de pacate, ei sfant . Apoi adauga:

...dumnezelestile Taine se fae pricinuitoare de mare

munca la cei care sc tmpartascsc eu nevrcdnicie (Cuvantul 27 la episto la I entre Corinteni). Si

dumnezeiesti le canoane acelast lucru hotarasc, aicand:

.S flnte le se dau celor sfinti, iar s fintenia se capata

prin post si rugaciune (Vezi Sinodul VI ecumenic,

can . 29 sl Cartagina 48).

UNSPREZECE PRICINI

PENTRU CARE iNGADUIE DUMNEZEU

sA pATlMEAScA DREPTIl

iN LUMEA ACEASTA

Unii din eei slab i in credinta se srnintesc vazand

necazurile ispitele ce vin asup ra dreptil or. Dar

Sfantul loan Gura de Aur Sfanta Scripture ne spun

luminat cateva pric ini pentru patimirile ace lora:

Pentru ea sfintii sa nu se rnandrcasca de

marirea faptelor bune a minunilor pe ca re Ie fae ei.

Pentru ca sa nu socoteasca cineva di sfintii

sunt dumnezci, iar nu oamcni.

3. Pentru a se arata ea puterca lui Dumnezeubiruiestc pr in cci slabi sl ncputincios i sl prin ci sc

propovaduieste Evanghelia lui l Iristos.

4. Pentru a se face mai aratata rabdarca s fi ntilcr

si ca ll slujesc lui Dumnezcu pentru plata.

100 NE VOR EST PARIN T L E C LEO A IOJ



5. Pcntru a ne lntelepti pc noi a filosofa dcsprc

invicre. Caci daca vei vedea ca un om drept si avand

multe fapte hune a patimit multe neeazuri lli nevoi sl

usa s-a dus de aiel. chiar si nevrand, tc gandesti ea

trchuie sa fie 0 judccata de apoi . Caci daca oamcnii

nu lasn tara plata pe eei ee Ie slujese, eu atat mai multDumnczeu nu va lase neincununati pe cei ee patimesc

se ncvoicse pcntru E , care sunt dreptii sfintii.

6. Pcntru a avea destula mangaiere toti ee i ec

cad in ispite, privind ei la ispitcle sfintilor.

7. Pentru ea atunci cand ne Indeamna pe noi

inv:1 to rii nosui s: unn:lm fapla buna a sflntllor

nevointcle lor, zicdndu-ne: ..Urmeaza, frare, aposto

lului Pavel , sau .jj rmeaza lui Petru , no i sa nu ne

lenevim a Ie unna, socotind, pentru multimea faptclor

lor ccle bune, ca au alta fire decat a noastra.

8. Ca atunci cdnd treb uie sa ferieim pc cineva

sau sa-l jclim, sa pe care sa- l socotim fericiti

sl pc care ticalosi si mise i.9. Pen tru cil nccazul face mai alesi si mai

straluciti pe eel ce sunt necajiti si patimesc. cac i dupa

apostolul, necaznl Iucreazii rabdarea iar riibdarea

eercarea iar cercarea nddejdea iar ntidej ea nu

rus ineaza Rom. 5, 3-5). Dupa cum zice sl intelcpt ul

Sirah: Cd in f oe se liimureste aurul iar oamenii cei

primiti in cuptorul smereniei (2, 5).

to . Pcntru ca. daca mai au oarceare pete de

pacate. s< le spcle pc accstca pri n ispite necazuri.

I I. Cu s< prisoscasca lor eununile si darurilc,

prin necazuri. Cad cu cat mai multe vor f nccazurilc,

Cll utdt mai multe vor f sl daruri le rasplatitilc.

Dcei sa stim ca nic i 0 icrtare nici 0 indrcptarc

nu vom avea, daca ne vom sminti de ce le cc sc

irndmpla sfi ntilor.

MO RTEA UNUI CREDINC IOS

Ati auzit ce spune in Psa ltire? Moartea

pacatosilor este eumplitii si eei ee uriise p eel drept

\ Or gresi zice la Psaltire, iar noi vedcm adesea

aceasta cu ochii nostri. Si nu Yin aici si ne

povcstese cum au muri t uni i plin i de pacate? tot

la Psaltirc spune: Seumpii este inaintea Domnului

moartea cuviosilor Lui Si am vazut si am auzit

cazuri din acestea.

Jatli sa va spun cum a moot un om drept. l-am

fast duhovnic. Era de Pascani. Matusa Aglaia,

sotla lui, dc-abia acum a murit saraca. Ea tot venea pc

la mine. Dar acesta a fost ucenic de-at Parintelui

Nicodim Mandita, uite asa 0 barba avea. Citea ce1c

saptc laude, mergea la biserica, il ajuta pc preot.

invilta lumea sa nu fumcze, sa nu injure. sil nu fore , sa

nu trai asca necununati , ca un prcot facca datoria.

EI, saracul. tra la cu matusa Aglaia in curtqie de

patruzeci de ani. Au avut un baiat 0 fat } pc care i-aucasatorit. avea cas a lui de 0 parte, d irt i icoanc. iar

ca de alta parte. Ea a luat 0 ncpoticc. a Infiat-o. ca sa

aiba cu cine vorhi si ea. di fata li era Illc iritatli in alt c i

parte. Stand el la rugaciune in Postu l Marc, in ziua de

7 aprilie, la miezul nopti i, aude un glas:

- Constantine, Constantine

102 NE VOR ESTE P RINTELE C LEO PA 3



EI se temea nu fi e diavolul ell :;;i diavolul

poate sa tc strigc.

- Cine-i?

- Constantine in ;; i te tmpartascste rcpcdc di 0

sA da i de 0 suparere

A fugit 13 parintele sl i-a spus. Parint ele l-aspovedit si I-a lmpartasit iar peste trei zile ga la S- 3

Jmbclnavit Cll inima. Infarct. L U pus rcpede in

salvarc ;; i l-au dus la lasi. Operatia a fost foarte grca.Ca prin urechile acului a sea pat. A stat trei luni in

spital s a faCUI hinc i apoi a venit acasa.

- Miii ferneie am trecut chiar pr in fata mort ii.

S-a facut sanatos luera. Ayea vie langA casa

Iivadc .. . Dar cele sapte laude Ie facea mereu:

Pavecerni ta. Ceasurilc Utrcnia si toate. Citea la

Psaltirc. Dupa trei ani de zile exact in aceeasi zi

noaptea aude acelasi glas:

- Constantine Constantine

- Cine-i?

- Prcgateste-te cd mai ai trei zile trcbuic sa vii

la noi

I-a zis se pregateasca de moarte . EI a venit la

Ag laia care era ea la rugaciune ca era la miezul

noptil. Pacea ea Miezonoptica cu fctita ei pc care 0

in liasc.

- Vai mai Aglaie de acum a due. Mi s-a

vcstit uite acum.

S-a dus la prcot. s-a spovedi t s-a tmpartaslt. il

avca aeo lo pe Parintele Popovici un prcot bun. pc

care I-am cunoscut cand a fost refugiat aici in razboi .

Acela i-a spus:

Vile Constantine dace ai vcdea ca 0 sa te

duci sA rna mai chemi 0 data.

A trecut 0 zi-doua a slabit cu inirna a tot slabit.

- Mai femeie Aglaie du-te chcarnancamurile noastre sa ne luam rarnas bun.

S-a dus femeia a chemat pc preot . Accla avenit a u venit fratii. L-a intrebat preotu l:

- Moe Costache te mai lmpan asesc 0 data?

- Daca vret i.

A trcia zi I-a irnpartasir din nou. EI avea catcva

kilograme de lumanari de ceara curata langa dansul.Si i-a chema tpe cunoscutl staten de yorba ell ci :

- Fratilor iaca asta e viata pc pamant. Ai vazu t

cc spune de noi Duhul Stant? Omu/ desertdciunii s a

asemiinat zilele lui ca umbra tree. Astazi suntemma ine nu mai suntem. Suntem ea umbra. Oameni

bun i nu puneti baza pe viata asta. Mdntuitorul a spus:

Privegheati st vii rugati cii nu ztua. nici ceasul.

Sa va spovcditi sa va m p ~ sa mergeti lu

biserica sa fl ti in pace sa nu va sfaditi unii eu ahii.

Cc s-a intamplat? EI Ie vorbea la oamcni ca

avea darul cuvdntului. citise atatea e rt i. Deodata

stand el in casa zice:

- Aglaic va i de mine ce oameni vin la noiA vea ograda cu doua port io Era 0 ograda sus cu

un rand de porti mai la vale 0 alta og rada. a zis

rnatusa:- Unde sunt?

- Sunt la ograda de vale. Du-te Ie dcschidc

portile. Val de mine cc Irumcsi sunt Parch suntsoarelc. Dar nu stiu ca re sunt arhicrci? Estc 0 lumina.

o frumusctc mare sunt multi.

104 NE VORBESTE P f RINTELE LEO lOS



A ma i stat olcaca. apoi a zis din nou:

- Vile, Aglaie, au aj uns la poarta din mij loc.

Dar oamcn ii se uitau nu vedeau nimic.

- Fratilor. Aglaie, aducett scaune. N-avem

scaunc dcstulc. Cum primim noi oamenii aces tia atat

de mari ? Sunt ea soare le de frumosi.Dar ca. sara ca. ea sA-I impace, a mai adus din

casa ccalalta di tcva scaunc .

- Ei. zice, sunt multi. Uite au ajuns la ccrdac,

aprindeti lumanarllc , oamcni buni, sa-i primim ell

lumanarile aprinse .

EI a luat doua lumdnari in mana. O. Doamnc,

vezi cum moare omul drept, omu l slant Au pus

scaunele, oamenii stateau.

- Vai de mine, ce frumusete vine 3noi Dati-le

drumul ca sun

Apoi a mai zis atata :

- Bine ati venit 13 noi

Si i-au cazur lumanm le din mana a murit. Si

cand a murit a venit 0 mireasma de pe sa la aceea.. .

Oarnenii atat au sirntit : a mireasma de crin, de

trandaflri. dar n-au vazut nimie.

RI atat a zis:

- Bine ali ven it la noi a dat drumu l la

lumanari.

Constantin l.acatusu saracu' Vczi cum moare

un om sfant? Un om eare a sluj it lui Dumnczcu toat

viata. Vezi cum vin ingerii iI iau de acasa? Cilta

frumuscte a fe st Si a raruas matusa , care tot venea pc

la mine. Mi-a adus cart ilc lui. Sa vczi cart tlc lui.

Psaltircu, Ccaslovul, Acat istiere lc, cartilc de rugaciune.

Erau negrc filele, cat a citit el pravila din c1e. Acestia

sunt crcstini. Accstla merg d in viuta aceasta la 0

bucuric care nu arc margini in vcci i veei lor. Da. Era

om cu viata curata, de 40 de ani traia in curatle ell

sojla. La biscrica era eel dirudi. Cartlle Ie citca, theca

cdc sapte laude, se spovedea si se lmpartasea des. sila 0 luna de zile aproape. Si au ven it ingcri i si l-auluat.

Stiti de ce vA spun? Fericit de trei ori fericit

cste crcsti nul acela care arc frica lui Dumnezeu

pctreee viata lui in rugaciune, in post. in spovedan ie

curata vai amar de acela pc care-l ap uca moartea

nepregatit. Mai bine era de 0 mie de on de nu sc

nastea pe fata pamantului. Manca-v-ar raiul sa va

manance

DI LOG DESPRE VISE VED ENII

Partn t ele Cleopa Cartca spr vis # v nii

am seris-o la pustie. Eram la douazcci de kilometri

departure de sat. Un an s l trei Iuni am stat aeolo.

Aveam un mosneag 0 babe aeolo, pc muntelc

Cladita, care rna mai ajutau. dar bordciul meu n-a

stiut nimeni unde e. M ll mai intfilncam cu unii par inti,

de care st iam ca sunt oameni seriosi, duhovnici buni.

I.e zieeam dinainte: .,Ne Imalnim in curare lee, in

cutarc vreme , dar ci nu stiau undc stau ell. Si apoi

usa a venit un parinte mi-a spus:

- Scric ceva, ca est la linistc, in problema

visurilo r si a vedcn iilor.

106 N E VOR EST PA-RINTE L E C LE O PA 107



- Mai, n-am hartie, n-am nimica. Am doar doua

crcioane .

Si mi-a adus el, saracul, caiete. CArli aveam title

mi-am mai luat ell intr-un rucsac. M-am luat up

Sflruii Pavel din Latro, Simcon Noul Teolog. Nichita

Stithatu l, cei care au talcuit ce este visul, ce estevedenia, cu cal e mai inalta dcscoperirea s l cine poatc

talcui un vis si \ cunoasca de unde este. Numa i acela

poate talcui un vis. care arc darul deslusirll duhurilor,

ca Sfflntul loan Evanghelistul spune: FWo . cereal

duhurile eli nu toate duhurile sun de fa urnn ezeu

Si daca unul nu are darul deslusirii , nu tnte lege sc

in.p la si el din vise sl din vcdenii. Dar sunt criteriilc

Sflrui lor Parinti.

Sa va spun numai un mic crampei din visurilc

de la Dumnezeu, care sunt foarte rare in viata omului.

Sunt vise de la Dumnezcu sl vedcnii. Dar aco lo am

ararat cum e lum ina de la draci si cum e lumina de la

Dumnezeu, cum c visui de la Dumnezeu cum c de

la draci, ce unne las a in sutlct un vis de la drac i sl cc

unnc lasa in suflet un vis de la Dumnezeu.

Un vis de la Dumnezcu e cand te-ai trezit

vorbeai cu cincva noaptea intr-o campie tnflorita sau

trur-o curte. lntr-o gr idinl i frumoasa sau intr-un oras

strain, spunea lucruri mari si inima ta se

aprindea. cum zice apos tolul Cleopa - u era inima

str arziind? - , cand vorbca cu Mdntuitorul .

Macar ca nu-L cunostea, dar inima slmtca. Si te-al

trczlt din visul aceta ell lacrimi curgand pc obraz

ardc inima ta ea sa se mai prclungeascn bueuria

visulu i. Si cugcti: ..M i. dad as mai tl aeolo eu

acela . Ai vrea sa se mai prelungcasca visul, sil mai

vezl pe aecla . Si nu mai apare acela, dar el lasa in

suflet umilinta, dragoste mare de Dwnn ezeu sl

dragoste de martiriu. Si stii ce zici? .. vrea sAmor

acum pentru Hristos, numai sa fiu aeo lo unde eram eu

aee la mai inainte . Aces te visuri, care te trezesc euhotara rc mare de a sluj i lui Dumnezeu eu inlma

ran itA de dragostea locului ace luia sfant unde ai stat

eu acela de yorba, toate sunt de la Dumnezeu.

Nu Ie arata Sfintii Parinli? Doar dupa Sfintii

e lucrata cartea aceea. Dar eu nu aveam carti,

saracul de mine. La multe Ie-am pus nota n-am

precizat unde estc locul cha t, ca cram in padure. and

am venit in manasttre am cnutet cani lc am pus

trimiterca. Unde aveam eu bib lioteca eu mine in

pustic? Uite, aeestea au fost eu mine: Razbotul

neviizut Biblia NO i Testament 0 Psaltire . .. , 10-15

carti daca aveam.

Un credincios: PArinte, dar daca te visezi eu

pari ntii eare sunt rnoqi te visezi eu ei adeseori de

groaza ii pomenesti la Sfanta Liturgh ie, iar up

aceea nu te mai visez i asa eu ei, aeeasta din ee cauza

cste?

p e.: Hi ndea te-ai eoncentrat asupra lor.

Un teo log: Dar nu eumva ei eer sa Ii pomenestt

la slujbc ehiar atunci ?

P.C.: Dar nu ne spune Biscriea sa-t pomcnim?

Un credlncios: De cxcmplu, tatal meu c mort

de sasc ani.

I .C.: Dar trcbuie sa-ml spunh visul sa- i raepomcnirc? Nu ne spun Sfintf Parinti sa faccm

108 NE VOR ESTE P RINTELE C L E O P A 109



pomcnirc pentru dansi i? Nu spune S fiintul Apostol

Pavel? Pururea fae pomenire de vot intru rugiiciune

Nu ne spune sa. oe rugam unii pentru altii? in sli visul

de 1a Dumnezcu are semnele ace stea: te trezcsti in

lacrimi, eu umil inta, ell mare dragoste de Dumnczeu

sl ell hotnrarca de a-I sluji Lui, ell mare dorinta de a

mai vedca aceu ratA care te-a mangaict. Nu 0 rnaivcz i, dar acelea sunt vise care lasa unne dumnc

zciesti: dragostc de Dwnnezeu in sufletul tau,

umilinja hotar fire de a- I sluji lui Dumnezcu.

Dar Sfl njii Parinti spun asa: daca n-ai vrea s a

crez i in uccstca, e pacat? Nu-i pacat. Sa-ti dau 0 pllda,

zice Sfantul Diadoh al Foticeii. Un boier marc, care

arc curt i, arc palate , arc mos ii, are un sluj i tor foarte

crcdincios, pc care I-a creseut eI de mic are

incredcrc in eI mai mare decat in copiii lui. Si arc de

plecat undcva lntr-o tarn straina sau in depi irtarc sl

cheama sluga nccca si-i spune : Mai Ioanc, sau cum iI

chcama, iti las chcile de la cascta eu ban i, iti las cheile

de la hambar, ili las chcile de la curte, ili las chcilc de

13 camera. de la sufragerie, de la tot. Fii atent, lcaga

un caine la poarta. pazeste-te si sa nu da i drumul la

nimcni in tirnpul noptii. Si chiar ziua dace voi veni, sa

te uiti hinc 1a mine daca sunt cu .

Si accla, slujitor crcdincios, e sincer, pazcstc. Sc

poate lntdmpla ea. boicrul a tenninat trcaba pe unde S-3

dus vine in timpul noptii si bate la poarta.

- Cine e?

- Eu sunt, mai loane.

- Nu.- Mai, dar nu rna. cunosti?

- Nu, nu . Mi-a spus stapdnul sa- I vad ziua, sa

las sil rasera soarclc, sa-l vad la rata , Peate altul a lual

glasul stapanului vine si-mi spune mic ca cste el.

- Mai , dar sunt cu.

- Nu, nu, nu. Stai aco lo. Mi-a spus sa deschid

cand se face ziua.

Si iI tine pe stapan pana rasure soa rele, Crczi ca

se supfu a stapdnul? Nu, ci zicc intru sine : Bravo,

sluga. A auzit glasul rneu, a stiut ca sunt eu, dar nu,

lasa sa rasara soarele, poate c altul . Asa it lauda

Durnnczcu pc eel care nu crcde in visuri. Ch ia r daca

a fos t adevarat, el se teme sa nu ia pc diavol in loc de

Dumnezeu, sa nu ia intunericu l in loc de lumina.

Temdndu-se de aceasta, Eu it laud c nu s-a inerezut

in g lasuri si cutare, pcntru ca a fost cred incios la cecace i-am spus Eu .

Ce spune apostol ul? intuneric este veacul de

acum . Este intuneric si rna tern de intuncricul vcacului

acestuia. Nu. Las sa vina ziua cea marc a lui Il ristos.

Si rnai ales un vis de la Dumnczeu sc repeta de doua

trei ori. Si nu it i arata numai tic, ci se arata la doi -trci

in acclasi limp spune: .Du-tc i sfatuiti,

cutare.. . . Si cdnd sunt doua-trei milrturii, atunci cu

marc greutate sa crczi in vise. Nu spunc Scriptura di

pe multi visurile i au inseku au cdznt cei care au

ndddjduit in ele? Si precum este omul care fuge dupd

v m vrea s prin o umbra sa asa este omul carecrede in vise.

Si daca c adevarata 0 vedcnic si n-o crczi ,

Dumnczcu sc descopcra la ma i mu lti, atune zici:

Mili, asta poa te fi ca s-a vestit la ma l multi . Dar si

110 NE VOR ESTE P RIN T E L E C L E O P A atunci trebuie unul care arc darul deslusirii duhurilor, calc pe acela sa vina sa-ti face rau, nu stle el ca



di atunci poate sA te insele , Da. De aceea a zis

apostolul : Prin credirua umbliim nu prin vedere Dc

aceea a spus llri stos fericirea a zecea dupa inviere. Ce

zice? Fiindcd m at V Zut Tomo ai erezut. Fericiti eei

ee n au vdiut si au crezut. N-am nevoie s vad ca sacredoMi-a spus Il ristos sAcrcd fara sa vad. Cli tocrnai

aceasta estc putcrca crcdinjci: adeverirea eelor nddiij -

duite dovedlrea lncrurilor ceior neviizute tara sa

vezi. Asa este.

Omul usor aluncca sprc visuri, spre vcdenii,

spre cutare. lar lui Toma i-a spus: Vino i ada mona st

pune a aici in coasta si vezi . Dar i-a spus: Fiindeii

m ai viizut ai crezut. Fericiti cei ee n au viizut si au

crezut. pana. la vcnirea a doua Eu n-am sa mai yinsa-Mi pun toti mana in coastn. Trebuie sa creada cc

am

Teologu l: Dar acesta nu cste vis prevesritor de

la Dumnezeu, care te atcntioneaza ca urmeaza 0

prapastie, ca sa te fcresti, sa ai grija?P C Da, poate fi un avertisment de la Bunul

Dumnczeu. in mila Lui, EI dAmulte semne . Dar sa nu

te incrczi prca mult in vise.

Teo

logul: Nu sa cred, dar asa ceva mi s-aintamplat mie. De excmplu, eu rna duceam undeva

undc se hotara ceva Impotriva mea. Dar seara, cand

rn-am culcat, visul mi-a spus: Fii atent ca maine 0 sA

ai problemc . Si in ziua urmatoarc s-a intampl at exact

ceea ce a spus visul. Nu trebuie sa te increzi in el,

acesta-i adevarul. dar . ..

r.c.: Stai, parintc teolog, manes-te-ar raiu l sa tc

manencc l Dar ce, dracu l nu stie? Daca el i pune la

vine? Nu-]i prooroceste el si eu 0 lun inainte mai

mult: Are sa vina cutare ? N-ai vazut in Pateric?

Unul se incredea in diavcl , care venea in chip de inger

si-l zicea: Vite ce, baga de scama, maine la ora

cutare au sa prade pe cutare pustnic . Dar tot el pusese pc aceia s se dud la pradat . Si a auzit acesta

cA I-au pradat pc pustnie. E i, dar nu mi-a spus mie

ingerul ase ara? Nu mi-a spus rnic ca au sa prade? .

Dar se duce la un batran care era iscusit, iar acela i-a

zis: Mai desteptule, pc aceia i-a trimi s sa fure a

ven it tie sa-ti spuna. Te-a pacalit pe tine pcaccia . Vai de mine

Teo loguI: Dar. Parinte Cleopa, va mai intreb

ceva. Deexem

plu, visezi moartea sau ce va rau apoivine boala, te lmbolnavesu. A.sta e din natura sau ce,tot de la draci e?

P.C Nu-i d mCI 0 atentie, Boala 0 trrrmte

Domnul cand vrea EI. Nu-i da atentie, Zi: •.Eu suntTo rna necredinc losul .

o credlnctoasa: Eu visez rnulte icoane. Cetnscemn asta?

P.C.: Deapai dracul sc face si in chipul lui

I lristos de straluceste ca soarclc, nu numai icoana.Ce- l lipseste lui sa zugraveasca nistc icoanc sa te

spcr ii de frumoase? Nu- i da atcntie.

Ai vazut in Pateric la un biltnin? EI lucra la

cosnitc, Numa i ce-I vede intr-o noaptc pc H ristos''.

Stralucea ca soarele. Si batrdnul. cdnd a vazut. ainchis ochii.

- Batrdnule, batrdnulc

- Ce-i?

112 NE VORBE TE P RIN TELE CL EO PA 113

Deschide ochii, ca pentru viata ta sfanta, P.C.: Dar Ie cunoastem singuri, frate. Visarn



pcntru pustnicia ta, yin s ~ i 1 aduc putcrc asupra draci lor.

- Dar c ine esti?

- Eu sunt Hristos.

- Nu, eu sunt pacatos, nu sunt vrednic sa-L vad

pe Hristos. Du-te 1a altul. Eu am pacatc multe.- Calugarc blestemat, m-ai cunoscut, a zis diu

va lul si a fugit.

C rcdinciosul: Parinte, in Filocalie am gastt

scris en dupa vise poti sa-ti dai seama de starea

duhovniceasca in care te gnsestl.

P.C.: Dar care vise? Daca te tulbura visuri

pacatoase ell muieri din astea, sa stii Gil esti patimas

ai ncvoi de rugaciunc multa de infranare. Daca te

lupta visuril e maniei ai spaima mare prin visuri, sastli ca esti biruit de manic . Daca it i vin din partea

rat lonala si Incurca lntelesurile Scripturilo r dau

credinta stramba hula nebunie si eres si uitare,

din aceasta sti i ca nu csti lamurtt in tntclcpclunc. Da.

lata ce spune Sfdntul Maxim: Cand stapanesc in suflet

doua virtuti : dragostea si lnfranarea, nici un vis nu

poate sa tnsc le pe om. infranarea ucide toate visurile

care sunt din partea poftitoare, iar dragostea pe cele

din partea manioasa si rationale . Cdnd stapanescaceste doua virtuti intr-un om, nici un vis nu il poatc

tnse la. N-ati citit la Sfintii Parinti ?

C redinciosul: Da, scriu Sfintii Parirui ca dupa

vise poti sa stil in cc stare csti. Dace ai vise de un

anumit fel, tnseamna ca esti patimas in problema

cutare.

numai mancare si bucate bune femei si dracii, ca

dracul nu sra degeaba, mal. e zugrav vechi, asa ii

zic Sfintii Parinti : pictor vechi. iti picteaza el in

timpul noptii care vrei tu.

PREDICALA DUMINICA SFINTELOR MIRONOSITE

DESPRE ROLUL FEMEII iN FAM ILlE

Cine a aflat a femeie buna a aflat daruri si a

luat de Dumnezeu desflitare Prov. 18 22 .

Asraz Biserica lui Hristos cca dreptmaritoarepraznuieste marimea de suflet a Sfintilor losi f si

Nicodirn, precum a sfintelor mlronosite si fapta lor

cea cu adevarat barbatcasca si preaminunata.

Praznuieste barbatia de cuget a acestor sfinte si

prealaudate fernei, care le-a facut pe cle vrednice de a

sc nurni intocrnai eu apostolii, vrednicc de a fi ele

prirncle rnartore ale Invierii lui Iisus Hristos, de a Ii se

vesti lor mai intai bucuria mantuiri i nearnului

omenesc vredniee ea de la ln sus l Mdntuitorul lumii

sa uuda acest cuvant: bucurati vii Matei 28, 9). Deci

multe prea multe cuv inte de lauda s-ar putea spune

in prediea de astazi despre fericirea si vrednicia la

care s-au suit aceste sfintc mironositc ale lui IIristos

prin crcdinta lor cea tare li prin marimea de suflct cu

care au slujit Mantuitorulu i in accasta lume, prccum si

Ia preaslavita lui ingropare.

114 NE VORBE FE P RI NTEL E C LEOPA 115

Dar fiindca scopul predic ii acesteia este de a Alta datorie smota a femcii in famili e ea



indcmna pc toate fcrneile crestine sa urmcze, dupa a

lor puterc, pi lda vietii sfintclor mironosite, in ce le ce

urmeaza rn-am gandit arat rolul femeii in familie.

Prima datori e a fcmeii in familie - dupa

inva\atura Stintei Scripturi - estc de a fi ajutatoarebarbatului sau Fac. 2. 18). Dar cum se poate ca 0

ferneie s irnplincasdi accasta porunca sranta data de

Dumnezcu? lata cum. Prin rabdarea in toata vremea

vietii sale, lrnpreuna ell sotul ei, a tuturor necazurilor

supinelor din acest vca c de acum, necazuri pe care ile-a lnmultit Dumncz eu femc ii dupa calcarea porunci i

Sale, cand i-a zis: [nmultind voi inmulti necazurile

tale st suspinul tau Fac. 3, 16). Apoi prin rabdarea eu

b rbatie de cuget a durerilor nasterii de fii riinduite de

acelasi Parinte, ziditor al nostru Fac . 3,16 . Cac prin

aecs tc durcri fcmcia cea dreptcrcdincioasa dobandeste

eel mai scump lucru de sub cer, adidi mantuirea

sufletului sau, dupa marturia marclui si dumnezc

iescului Apostol Pavel, care, vorbind de calcarea

poruncii de catre femeic in rai, zice asa: Dar se va

mdntui prin nastere de fi t I Tim. 2, 15). lar daca

fcrneia se va razvratl de la pomnca lui Dumnezeu,

slujind numai placeri i, si nu va voi sa pr lmeasca

durerea nastcrii cca randuita ei de Ziditorul , va face

ceva spre impiediearea nas terii , sau spre uciderea cu

vo ie a fiilor sa i, apoi una ea aceasta , de nu sc va

pocai. nu va scapa de durerea eea vcsn lca din

ehinurile iadului. Dcoarccc nici ucigasii impardtia lui

Dumnezeu vor mosteni Gal. 5, 2 1 ; 1 loan 3, 15;

Apoc. 2 1, 8) .

ajutatoare a barbatului sau, estc de a fi supusa Inter-deauna barbatului sau, dupa porunca ee i s-a dat ci de

n e z i i n ~ i-a zis: spre bdrbatul tau va tntoarcerea ta 1 eire va stdpdni Fac. 3, 16) . Aceasta

sfanta datorie a femeii 0 arata dumnezeiesculapos tol Pavel, cand zice: Femeilor fi ti supusebdrbatilor vonrt precum se cuvine in Domnul Col.

3, 18). Dar sa tnteleaga femeile pana unde se cuvine a

sc supune barbatilor lor. Nu vorbeste sa se supuna lor

la cele relc, ci precum se cuvine in Domnu . Dacabarbctii lor cer de 1a clc lucruri nelcgiu ite care nu

sunt cu cuviinta in Domnul, nicidecum sa nu-l ascultc

pc ci. Cad de vor cere barbaul de la femeile lor

lucru ri necuviincioase, nelegiuite si afara de fire sauIe vor indemna pc cle la nccrcdirua la calcarea

poruncii lui Dumnezeu, intru accstca nieideeum nu se

cuvine a se supune lor a face voia patima lor cea

rca. de vor face uncle ea accstca, imprcuna eu

barbatii lor se vo r munci in iad.

. Daca de .exemplu un barbat rau. ncered incios si

p ~ ~ r n ar V l sa faca eu femcia sa pacare impotriva

tim sa 0 p z ~ s a nu face copii, sa 0 op rcasca

de a-t naste pc er, sau dad va face pacatul votrie i,adica de a 0 supune pe ea la un alt barbat spre a

pacatui pentru bani, sau pentru alte moti ve, sau de a-iporunci sa f c alte ne legiuiri, apoi nicidceum sa nu-l

de ar unna pentru aceasta mari primcjdii

n vrata cr. lar pentru aeeste nelegiuiri poate sa sedesparta de el de nu va voi accla sa sc indrcptc

Pravila Mare Biser iceascd 1652, Targovistc. pag.

168, 170, 236).

116 NE VORBESTE PA R I N TE LE C L E O I A 117

Asadar femeia sa sc reama de barbar Efcs . 5, (Prov. 31, II , 23; Sir. 26, 16-17). inca trebuie tinut



33), sa nu se ocsparta de barbar (Rom. 7, 2), dar daca

urmcaza vreo prtclna din ccle mai sus aratate, sa nu se

teams de barbat mai mult ca de Dumnezeu. in cazu l

acesta poate sc desparta de cI, daca cI este asa de

pagan si nu voicste a-si indrcpta viata a-si parasinelegiuirea sa.

Alta datorie a fcmc ii in familie este de a se

ostcni lmpreuna eu sotu ei la buna crestere a copiilor

lor: de a- i inva\a pc ei legca lui Dumnczeu, de a-i

creste pe ei in fr ica lui Dumnezeu (Deut. 11, 19; 32,

46 ; Efes. 6, 4) ; de a Ie povcsti lor lucrurile cele

minunate ale lui Dumnczcu judecata Lui (Iesire 10,

2; 12, 26; 13, 14; loil 1, 3); de a-i Invata pc ei

ascultarea sl supunerea (Prov. 4, IA); de a- i indemna

la bine, de a-i mangala ITes 2, 11); de a-i conduce la

bine (I Tim . 3, 4); de a-i indrcpta sl de a- i pedepsi

cand vor vcdea ca fae cele rclc (I Par . 29, 19 ); de a Ie

da lor pilda buna cu viata lor (IV imp. 14, 3; 15, 3; II

Par. 34, 2).

Alta datorie a femeil in familie este de a iubi pc

sotul ci, de a-I rcspccta. de a se teme de el (T it 2, 4;

Efcs. 5, 33). Ca datorii ale fcmeii in familie sunt

aces tea: sa lie taeula. Intelcapta. strangatoare , evlavi

oasa. milo stiva, clnstita. curata , buna gospodina.

plccata barbatului, haml ca, si sa aiba mare purtarc de

grija de cclc de trcbuinta ale easei. 0 asemcnea

fcmeie cstc ell adevarat mai scumpa dedi t pietrelc

eelc de mult pre; este eu adcvaret Clnllna

bdrbatului sa il (Prov . 12, 4). Accasta femeie

Incrcderca barbatulu i sau si este onoarca sl bucuria lui

minte en 0 femeie Impodobita cu virtutile de mai sus,

pr in buna ei asczare, are mare putere, chiar i tara de

cuvinte, sa schimbe pc sotul ei sprc bine, chiar de ar fi

cI foarte f necredincios . Acest lucru il adevcrcste

mai intdi dumnezeiescu l marele apostol Petru,zicand: Femeilor sup uneti va biirbatilor vostri. ra

incdt dacti unii nu se pleacii cuvdntului fie

cdstigati fiirii de propovaduire prin pu rtarea femeilor

lor. vdzdnd ei de aproape viola voastrii curatii si

plind de sfiald IPetru 3, 1-2).

Apoi dumnezeiescul Parinte loan Gura de Aur,

aratand ca fcmeia buna. harnica si evlav ioasa, are

mare putere de a schimba spre binc viata sotului sau,

zice: N imic ell adevarat. nimic nu cste mai marc

decal femeia eea eu evlavie si priceputa spre a pune in

rdnduiala viata barbatului sau a formalui (modela)

sufle tul lui in celc ce va voi. anici pc prieteni, niei

pc dascali. nici pe boicri nu-i va suferi barbatul. asa

preeum pe sopa sa eea impreuna locuitoare. cand

lndcamna sl s fatulesre impiirtirea de r ll Cuvant

pcntru morala si podoaba femcilor, Buzau . 1833 . p.

404) . acclasi dumnezciesc Parintc loan Gura

de AUf, aratand ca nu podoaba eea dinafara face pc

femcie plaeuta barbatu lui. ci asezarcu ei cca buna si

cvlavioasa, ziee: .,Caei de trebuic sa faci ceva. 0,

fcmeic, spre placerea barbatului tau, sutlc tul sc cuvi ne

sa-l lmpodobcsti, nu trupul tau. anu te face pc tine

aurul eel dimprejurul tau asa de dragastoasa si de

rofti ta de barbatul tau, prccum curfitia dragostea

cea catrc el sl a fi gata de a mur i pentru sotul tau.

118 N£ VOR £ST£ P R NT£ £ L£O P 119

Acestc fapte bune ale tale mai mult robcsc pe barbatul odinioani sfintele femei care nadajduiau in



tau . H indea podoaba din afara si i sc Irnpotrivcste lui,

multf chcltuiala griji i pricinuindu-i . lar dragostca sl

curaua nici griji nu pr icinuiestc, nici cbcltulala nu

face. ci ell totul dimpotriva. inc se sarura de obicci

barbatul de podoaba din afara. iar podoaba sufletului

in toate zilele inflorestc mai mare apr dc Ilacara.

Pentru aceas ta, de voiesti sa placi barbatului tau. im

podobcstc-u suflctul ell cvlavie, ell curadc, ell supuncrcasi ell purtarca de grija a ease i. Pc accstea nici batrflnc

tile nu Ie strica, nici boala nu Ie prapadcstc. Pcntru ca

pe podoaba lrupului vrcmca eea rnulta a sters-o, iar

bunatatilc sufletului nu picr niciodata (idem, p. 405).

Alta datoric a fcmcii in familie est e de a nu se

impodobi eu haine luxoase si eu fel de fel de podoabc

desarte spre smintea la si amag irca barbaulor ee lor

patimasi sl ncint emci ati in crcdinta, ci sn se poarte cu

haine smerite cuviincioase, potrivit femeilor crcstine.

Acest lucru i arata Sffintul sl marele apos to l Pave l,

zicand: Asemenea si fe meile cu podoaba de cinste, cusfiala eu curiuie: nu din par impletit din our si

din margiiritare. sou din vesminte de mult pres. ci cufapte bune, precum se cuvine unor feme; care se fo e

mdrturisire de evlavie (I Tim. 2, 9-10). Si marc le

apostol Petru, ara tand acelasi lucru fcmcilor crestine.

zice: Podoaba voaslra sa nu fie cea din afara a

impletirii piirului sau podoabele cele de ourimbracamintea Iwinelor celor scumpe. Ci sa fie omulcel tainic al inimii intru nestricacioasa podoaba a

duhului l nd lini lit, care este de mare pre/inainlea lui Dumnezeu. Cii se impodobeau

Durnnezeu, supundndu-se bdrbatilor lor. Precum

Sarra il ascutta pe Avroam si-l numea pe e/ domn. ale

caret fi ice SUn/eli dacii facet ce e bine si nu vii tentetide nimic (I Petru 3, 3-6) .

incA trebuie sA aratam aceasta c femeia,oricat ar fi de frurnoasa, de inv:llatA sau de bogata,

dace Ii va Iipsi viata cca curata podoaba faptclor

cclor bunc. nici 0 valoare nu arc in lume . Acest marc

adevar ni-l arata noua dumnczc iasca Scriptura,

zicand: Precum este cercelul de our in narileporcului, asa este frumusetea femeii de niirav rau(P rov . 22) . Dumnezeiescul si marel e prooroc

Isaia, uratand mania lui Dumnezeu care vine asupra

femeil or celor ce sc mandresc se impodobcsc cu

podoabcle ce le din afara, care sc dau cu diferitc

parfumuri sl se sulcmenesc pcntru a mirosi pc

drumuri ca re joaca prin localuri canU canrece

lumesf prin care pc barbaif cci tineri due

in prapasrla eurviei si a preacurviei, zice asa: Acestea

zice Domnul: pentru cd s-au ina//at fetele Sionului. si

au umb/at cu grumajii ridicati, clipin ell ochii si

cu pasnut picioarelor impreund tdrdsc hainele si impreund joacii ell picioarele, va smeri Dumnezeu pedoamnele fetete Sionului, si Domnul va dezveli chipul

lor in ziua aceea. Si va lua Domnul miirirea

imbracdmintei lor si podoabele lor gate ltle piirulni

lor. Si podoaba grumajilor lor si tintele lorp ooba fe tei lor locmirea podaabei celei de

marire. Sf ghirdanele bra/arile impletiturilepdrului verigile mainii drepte inelele cerceii. Si

120 N VOR ST P [RINT L C LEOPA 121

podoabele de porfira astermuurile cele de casii.



oglinzile cele striilucitoare ; pdnzeturile cele subtiri

si turbanele cele usoare . f haine/e rosii st visonul eel

cu aur si ell vdndt tesut si pa turile eu asternuturile

lor. in locul mirosului celui frumos va praf. si in

e de bra te vei incinge ll fu nie. sl in loculpodoabei celei de aur a capului vei avea plesuvie

pentru f aptele tale. ; in loeul hainei celei de porfirii

te vei imbraca ell sac. fiul tiiu eel preafrumos pe

care-t iubesti de sabie va ciidea st ee l a; pu ternici ai

vonrt de sabie vor codea ; se vor smeri. vor

pldnge sicriele podoabelor voastre si vei ramane

singurii ; te vei lov i de piimdnt I s. 3, 15-25).

Am adus aici rnarturiile Sfinte i si durnnezeies tii

Scripturi despre mania pcdeapsa lui Dumnezeu carevine asupra femei lor cclor rele, care se impodobcsc ell

podoabe desarte sl care se dau cu parfumuri si cu

sulcmcniri sl care se dau la jo curi la destrabalari,

prin care nu numai ca barbatilor parlntilor lor fac

mare cheltuiala, dar sunt si de mare smintea la cclor cc

Ie vad si due de rapa mo rala familiei lor si a socictautin care traicsc . Accste fcme i usoare de mintc aduc

soc letatll marc dczbinarc tulburarc, multe certuri,

gclozi i, dcspartlrt, judecati intrc soti si intre oameniipc care ii smintesc din asczarea cea buna cuvenita

crcstinllor, aduc bilUii chia r mOI i

Aceste purine Ie-am ararat despre ro lul fcmc ii in

farnilic, iar ucum. spre lnchcicrc vcnind cuvantul

nostru, zie: Sa ajute Prcabunul Durnnezeu tuturor

ferneilor ec lor binccrcdincloase sa-sl faca dat oria infamilie dupa putina noastra sfatuire de mai sus. Amin .

CUVA]\iT2AL pA IUNTELUI DUM ITRU

STAN lLOAE CA TRE ODSTEA MA.Nii.STlRII

SIHA.STRlA, iNSOT IT DE 0 PREZENTARE A

PA RINTELUI CLEOPA

Parlnrete umitru Preacuviosi parinti, cum

am spus in biserica az i d lmlneaja, to t asa spun

aici : imi este tare grcu sa vorbesc uno r parinti care se

indcletnicese cu viata duhovniceasca, care si-au facur

d in aeeasta un seop al vietii lor, cu. care nu sriu dccat

din carti care ceva, din auzi te de la unii dintre

durnneavoastra, Incdt e ca si cum ai tnvata pc unul

care lnoata cum sa Inoate, tu singur tara sa f inotatvreodata. Asa ca ier tati-ma daca imi iau indrazneala

spun sl eu cate ceva din cele ce am auzit din celeee am cit it.

Ce s vorbesc despre viata calugarcasca CU, carenu m-am atins de ea in nici un fel, decat ca m-am

intalnl t cu unii dintre parinti? Ce sa spun dcspre

asc ultare eu, care n-am facut nic i 0 zi de asc ultare? Ce

sa spun dcspre rugaciunea nelntrerupta eu, care n-arn

incercat-o niciodata? Sa-m i spun sl eu nis te ganduri,niste parer i, si yet i judeca preacuviosille voastre usa

cum usculta un parinte pc un copil - care da si e

cu parcrea desprc uncl e lueruri ale oamenilor mari ,

Ie primcste zambind pentru temcritatea cu ca revorbcste ace la.

2 Rostit in anul 1977.

122 N V ST P iRINTELE CI HO PA 123

Eu socoiesc cil viata calugareasca cstc asrazi putin binc pc ca re iI avem. EI a venit sa umple un trup



foartc Insemnata pcntru Ortodoxie pcntru Biscrica

noastra sl pcntru credinciosii nostri . Sunt multi care

soco tesc ca viata catugareasca apartine unor tirnpuri

trecute ca ea nu sc mai potriveste cu lurnea de as tazi

cu omul de astazt. Peate ca sunt si printre p rintiicalugari unii nu aici ci prin alte p ni care se simi

putin dati la 0 parte de societate cil nu mai au nici un

rost ca nu mai sunt oameni in actualitatea vietii de

astazi . Eu ered ca asia cste 0 j udecata grcsita. Cel

putin Ortodoxia nu poa te sa se tmp lincasca tara via ta

calugarcasca. Pc hlnga faptul d . ee l ce tmb rajlse z

viata calugarcasca si-a facut scopul pr incipal de a

inainta sprc Dumnezeu de a se curati de a se

desavarst. pc langa faptul ca lnainteaza mai multdecat ceilalti crestini in accasta viata in gener l

parinjii c lugari implincsc un rost mare in ochii

cclorlalti credinciosi pentru eli Ortodoxia nu este

numai 0 credirua tcoretica nu este numai 0 gandlrc

despre Durnnczcu numai 0 despre anumitc

fapte ale Domnului Hrtstos ci tnseamna 0 hotarata

ng j re pc acest drum al urmari i lui l iri stos.

Hristos n a venit. cum se spunc la catolici sau la

protestanti. numai ea sa platcasca pcntru pacatu l

nostru eu je rtfa Lui cu crucca Lui ca noi sa nu mai

facem nirnica ca El ne astcapta ea sa ne mantuim ci a

venit ea sa ne arate un chip de noua. A ven it ca

sa ia un trup pc care 53-1 umple de toata puterca

dumnczciusca si accasta putcrc sa nc-o comunice

noua. sa nc-o transmita noun asa cum ne trans

mitem noi unii altora pacatele si catcodata si cate

apropiat trupului nostru de toata pu tcrea dumncze

iasca accasta putcre dumnezeiasca sa nc-o transmitssl noun.

Deci viata crestina Jnseamnd dupa chipul

lui Hrisros cu puterea lui Hristos . numai acelaeste crestin adevarat c re porneste pc acest drum. iar

cei ce pomesc mai serios pe acest drum sunt parintii

calugari Eu cred ca omenirea n-a rcnuntat la acest

drum de a sc ridica pe trepte mai inalte ale viet ii

omenestl. Sau daca ni se pare ca multi au renuntat la

acest drum po i aceasta are urrnari foarte ncnoroc itepcntru omenire.

Daca sunt atatea pat imi lntre oamen i astazi d d

e atdta neoranduiala intre popoare sl in tre o meni

daca multi dintrc tineri nu mai vor sa stie de nici 0

randuiala a vierii daca oamenii se urasc cum nu s-au

unit niciodata deca oamenii se sapa unii pc altii. daca

oamenii sc urasc l t de mult astazl. Jnseamna c s-au

lnrnu ltit patimile e nu au luat in serios chcmarea lui

Hristos sprc a urma pild ei Lui si omcnirca nu vaputea scapa de eceasra stare daca nu va pom i pc acest

drum al micsorarii patimilor din ei al urmarii

chipului de vlata a lui Hristos. Si cine po te Ie arate

putinta de a urma pe aceasta calc mai mult dccat

parintii calugari? Eu cred ca ei sunt pionicrii omcnirii

ce lei noi omenirii viitoare pc care daca nu sc va

pr inde omcnirea in general nu va merge sprc hine.

Asa eli dumn cavoastra nu suntcti inapoia

omcnir ii ci suntet i inaintea ei. Sunteti modele dupa

c re trcbuie sa porncasca oamcnii suntct modclele

124 NE VOR ESTE P RINT L LEO P 125

II

unci VIC{I mai iubitoare de oameni, de legaturi mai mult pe oamcni decat piIda. Ca daca Ie vorbim, atunci



bune Intre oamcni, de legaturi mai calde. mai

mai prietcnesti. mai smerite, mai curate, mai blandc,

rnai rabdatoare. Acestca sunt virtuti tara de care nu

poate tra i omcnirea in general, daca n-ar cxista cat deputin intre oarncni, si numai in masura in care sc vorinmul]i acestc virtuti tntrc cl, numai in masura aceasta

va putea sa mai traiasca omcnirea , c altf c l vine

polopul eel mare al patimilor, care 0 va Iocca in

intregime.

n cal dumneavoastra sunteti inainte-rnerga tori

pc acest drum, avcf aceasta incredere eft suntcti ina

inte-mergatori ai omcn irii pe acest drum al micsorarii

patimilor, al inmultirii iubirii, al inmultirii srncreniei,

al lnmultirii rabdari i, al Inmultirii lntrajutorari i, allnmultirii tngaduirtt unuia fa i de altul . Suntcti pc

drumul acesta la treptclc ccle mai ridicate eu ffoarte fericit sa vad cat mal multi mcrgfind cu hotarare

pe acest drum. Nici un fel de zabava, nici un fel de

sovaiala sa IlU va cuprinda. ci cu toata hotardreu sa

mcrgct i pc acest drum care este drumul spre

n umnezeu si drumul sprc omen ire cat mai avansata,

drumul pe care trcbuic sa meargf omcnirea daca nu

vrea sa se piarda. Asta estc actualitatea monahismu lui

astazl mai mult decat oricand.

Omeni rca mai inaintc nu era asa de plina de

patimi nici nu era atata llpsa ca astaz l de excmple

cro ice, de excmplc putemice care sa- t sochcze pc

oameni, care sa- l impresionczc pc oameni. Si sa

d i nimie, asa spun sfimii totl in scrierile lor sunt

convinsi tot de asta, nimic nu poate impresiona mai

ei zie: A stea sunt vorbe frumoase, ca toti spun vorbe

Irumoase. dar nu- i posibil sa se lrnplineas ca luerurile

eccstca'' . Ori dumncavoastra aratatl ca este posibil sa

se irnplineasca . Aecsta este luerul unie pe care II adue

ca lugarii, arata ca estc cu putinta sa se mearga pcacest drum. Accasta am voit sa spun desprc actuali

tatea monah ismu lui.

De cc au atata admiratie calugaril din Occident

pentru monahismu l nostru din Rasarit? Pentru ca in

Occident calcgart i, ea tot i crestinii, ercd ca despre

Dumnezeu trebuie sa specularn numai, s spunem fel

de fel, ca 0 fi asa, ca 0 f pe dincolea, c i avem 0

invatat ura, dar nu sa traim dupa piIda Lui. Or, aceasta

deoscbcstc Rasar itul Biscriea noast ra, ca ia in serioscalea urmarii vieti i lui Hrlsros calea sfi ntcn ie i.

atunci DuhuI Stant lntareste accasta miscare

putem ajungc la trepte foartc inalte. Asta c ceca ce

dcoscbestc Ortodoxia de catolicism si de protes

tanti srn. care spun ca te rnantuiesti r faptc: A jungc

ca a adus jcrtfa Hristos. Cc sa mai punem si noi

faptele noastrc? N-are lipsa sA se mai puna. Nu este

de nevoie sa sc mai puna. Noi trebu ie sa credem ca

Hristos a facut totul .

Or, li ristos a umplu t trupul de toata puterea.

Hristos c rczc rvorul de putcrc al trupului. E rezervor

de putcre dumnezeiasca in trupul sl in mintca lui

Ilri stos eel omcnesc. Cum s-a spus ustazi in

Evanghelie: ,: rata , ai da t Fiului Tau intrupat stapanirc

peste tot trupul, ca sa dee cclorlalti tot cc a primit EI

in trupul Lui ca sa dea prin aceasta viata vcsn lca. Si

126 NE VOR ESTE P RINTELE LEOP 127

viata vesn ica accasta cstc: te cunoasca pc Tine

Unul adevaratul Dumnczeu pc Iisu s Hristos, pc

in jurul lui 0 buna mireasma, buna mire asma a lui

Hristos, care este mai intiparit decat ori einc de chipul



Care L-ai tr imis . Dar sa-L cunoasca nu ell teoria. ci

sa-L cunoasca ell fapta, ca aceasta estc adcvarata

cunostima. Altfel cunosti ceva cand traicsti inauntru

altfe l cunosu din auzite.Si asta estc viata vesnica: cand ai in tine puterea

lui Hristos puterea Duhului Sfant, care vine prin

Hristos. Sl daca il iubim pc Hristos daca ne lipim

de El, toata putcrea Tatalul care s-a pus in El, ne-o d

noua. Asa a spus EI astazi: l-ai dat Lui putere ca 5- 0

dea celorlalti , ea sa dea tot ce I-ai dat Lui, sa dea

tuturor. l-a i dat stapdnire peste tot trupul, l ai dat

stapanire peste trupul pe care I-a Iuat EI, Fiul lui

Dumnczcu, dar prin aceasta I-ai dat stapanire peste tottrupu . Ce stapanirc? Nu asa, ca sa-i poruncesti sa

mearga de colo p in colo, ci i-ai dat stapdnirea

duhului peste trup, ca duhul sa it stapancasca. Cu alte

euvinte sa stapaneasca libertatea de patimi, sa fie

trupul la dispozitia duhu lui, duhul sa srapaneasca in

am . Asta este propriu-zis Ortodoxie si Ortodoxia 0

realizeaza. in gradul ee l mai inalt 0 realizeaza

calogari l. Cu alte cuvinte, Ortodoxia se distinge prin

faptul ca nazuiesrc spre sfintenie.Sfiintul Aposto l Pavel pc toti adresantii in

epi sto lc i i numestc sfinti, Dar cei care pornesc eel mal

in series spre varfu l sfintcnici sunt cal ugarfi.

sflntenia cstc treapta cea mai rnaha de umanitatc, de

omcnitatc. Sfantul este eel mai dclicat dintre oameni,

eel mai b land dintrc oamcni, eel mai sme rit dintre

oamcni, ee l mai curat dintrc oameni, care raspandeste

lui Hristcs, care nazuiestc mai mu lt dccat toti sa

crcasca la statura duhcvniccasca a barbatu lui dcplin

care cste Hristos.

Fiecare om se umple de la Botez de Hristos, darunii fac aceasta crestere prin impreuna lor lucrare mai

mult, iar altii 0 fac mai putin. Calugaril sunt eei care

nazuiesc sa faca sa creases in ei aeest om nou dupa

chipul lui Hristos mai mult decat toti ceilalti, sa se

lnt ipareasca in ei mai adanc sl mai deplin chipul lui

Ilristos. Asa ca sa aveti convingcrea ca nu poate omul

- omenirea - sa inainteze dccat pe aceas ta calc,

facandu-se dupa chipul lui Hristos. A spus Sfflntul

postol Pavel : pana nu va lua Hristos chip in voi,pana nu yeti deveni asemenea ell Hristos, pana nu veti

creste la statura barbatului desavdrsit, nu yet i ajunge

si la cunosttnta largimii, latimii. lnaltimii adancimii

dragostei lui Hristos.

Nu-mi este mie sa va vorbesc despre calea care

duce spre accste inaltimi despre aceste inaltimi prin

care sc rea lizeaza omul adevarat si in acelasi timp

Inaintcaza spre Dumnezeu. Nu poti inainta spre

Dumnczeu tara sa rea lizez i omul adcvarat si nu potisa realizczi omul adcvarat tara sd inaintezi spre

Hristos, ea lristos este modclul adevarat. Hristos este

eel Care ne-a zidit pc noi, Fiul lui Dumnczcu, ca El

no-a zidit ca Irati, dupa chipul Lui. Si pentru ca acest

chip s-a intunecat, EI a venit ca sa urate in EI ln sus l

cum sc realizeaza omul, pentru cil noi nu nc sileam sa

realizam. Dee i ca sa nc realizaru noi ca oamen i eu

128 NE VOR ESTE P RIN T CLEO P 129

I I

I

adcvarat, trcbuie sa mergem pc calea aceasta pe care

ne-a aratat-o Hristos. EI ne-a ararat ehipul adevarat.

Toate scrieri le duhovnicesti vorbesc minunat de

ascultare. Asculta de oric ine. Cere sfatul oric ui. Dar



Cum s: pornesti? Ascultarea este cea dintai . 0

spun toate cart ile duhovnicesti ale parintilor. Sl

aseultarea este modelul pc care ni l-a arata t mai mull

decat orieinc Domnul nostru lisus Hristos. Fiu l luiDumnczeu eel nascut din Tatal este Fiu , are dragoste

de fiu. Nu ascultare plina de spatma. ci ascultarc din

dragoste. Dar facandu-se om, EI s-a facet ascultaror

ca om, aratandu-ne cum sa tim sl noi ascultarori ca

oameni. s-a facut ascultator pana la moarte. Din

dragoste . inca moarte pe cruce. a luat chip de

rob, adica chip de ascultator, chip de stuga. Ca

oamenii de astazt zie: Lasa, ca daca te prea smeresti,

tnseamna ca te umi lesti, te dispretuiestl. nu mai estiom cu demnitate . Ce minciuni sunt acestea Cand

ascu lti ma i mult, dar asculti nu din frica, ci asculti din

dragoste, atunci esti eel mai tiber ce l mai demn.

Cand ascul ti de Iratclc tau care i spunc un

cuvant de indcmn, atunci mcrgi pe ea lea eea mai

buna . Cand ascu lti de preot. cdnd asculti de inainte

statator in manasdrc, cand ascult i de tot omul care

spunc ceva bun. atunci te gasesti sl tu mai user pc tine

insuti. Ca nu te tu asa de user pc tine insuti, nugasestl user drumul pe care vrei 5 mergi, pentru ca e

incurcat de pacate, e ineurcat de mdndrie, e intunecat

de fel de fcl de l u r i Cclalalt arc curaj sii-li spuna: Mai sa mergi pc ucest drum, acea ca lc nu c buna .

Si asculta de cl. Si mai ales calugurului i s-a dat ,

pcntru ca el are nazulnta accasta sa rncarga pe drumul

eel drept, i s-a dat cea dintdi cerinta: ascultarea.

daca ai in manastire un Inainte-stataror sau un

povatuiror, asculta de el in mod desavarsit . Asculta de

el, eli atunci t ti-ai luat toata raspunderea. Tu nu mai

ai nici 0 grija, Asa cum un copil care , daca asculta dece i i -spune tatal sau, nu mai are nici 0 grija. EI merge

sigur cum trebuie, Asa e calugarul: acaasculta, el

si-a luat toata raspunderea. Chiar daca a facut ceva

gresit, dar a facut in baza ascultarii, nu va raspunde el,

ci va raspunde eel ce i-a spus sa fad asa, lncat spune

Sffintul loan Scararul ca eel ce asculta Implineste

toate virtutile ascultarea e drumul eel mai scurt spec

Dumnezeu, drumul prin care tai toate pacatele.

Numai de ascultare deca te-ai tine, nu ai mai

nici un pacat, in ea e si smerenie, e

lnfranare. in ea e rabdare. in ea e blandete, in ea

e si neimpotrivire; in ea e lipsa de mandrie; in ea e

Ii respect de celalalt de care asculti, Ce mare

lucru este ascultarea Inainte-statatorul iti degajeaza

drumul de toate piedicile, iti gaseste drumul drept.

Adica ll degajeaz asa cum se duce un tata la padure,

merge inainte ii deschide cararea fiului. te ducidupa el el cura ta roua, nici nu te uzi, nici nu te

impiedici de maracinl, ca el merge iti deschide

cararea. Asa iii deschide Jnainre-statatorul cararea si

merg i pe drumul eel drept. Si daca el iti va da un sfat

gresit, Il pr tveste, el va raspunde. De aceea, mai ales

pentru incepatori, drumul eel mai sigur si ee l mai

seurt estc drumul ascultarii.

130 NE VORBESTE AR INTEL E LEO 3

Ascutta vci f t1l.r:1 nici 0 grija. cI va raspunde

de tine .EI si-a luat r:1spundcrea pcntru mine . Si,

EI trcrnura in fata Domnului pcntru mine si sc la rilsp underea in fata Domnului pcntru



cum am spus, prin ea cas tig i toate virtutile sl prin ea

ai puterc sa scapi de toate patimile . Cc marc lucru cste

sa te incrczi in cineva Sa ai incredcrc ~ i t : in

cincva. Sa n-a i nici 0 umbra de indoial in cineva , Catte ch inuicste faptul d . te lndoie sti ca ,.a la nu c bun ,

di ..ala cine stie ce gandeste , ca ,.ala nu rna respccta

destul , ca ,.ala c asa.. . ; mcreu te chinuiestc asta.

Daca ti-ai pus incrcderea cu totul intru eel care te

conduce, in Intai-stathtor, in povatuitor, ai 0 incredcrc

nctarmurita aceasta iIi dii 0 liniste 0 bucurie: Eu

am incredcrc absoluta, eu am incrcdcre totala in

accsta, eu am gasit omul in care pot sa am incrcdere

totala ,Asa ca se va gandi cl ca are 0 raspundcrc in fata

lui Dumnezeu va avea grija sa-l i porunceasca sa

faei numai ceca ce ili cste de folos . Lasa ca arc sa

vada cl in gandul lui: Ce sa-l eer? Si cand va vedea

en eu fae ceva nepotrivit pe baza poruncii lui, va avea

el mustrilri: Nu l-am indrumat bine , ia s -1Indrept .

Dcci it ajuti s l tu, ascultatorul, pc cI sa fie mai ell

j udecata. Fiecare dar eel mai linistit este eel

ce asculta. Sa nu crez i ea aceasta este impotrivademnitat ii si impotriva puterii. E asa de marc putere

in a aseulta Aecla sc hirui cste ell adevarat pe sine

Insusi care poatc asculta. Nu din frica. ci t iber: u

libcr mi-am pus viata mea la dispoziti a lui, asa cum

si-a pus-o Hristos la dispozit ia Tatalui . Si sa crezi ca

cl rcprczinta pc Il ristos, ea eI in numele

Domnului , eI tremura in rata Domnului pentru mine.

mme. De aceca prin el imi vorbcstc Hristos.

. spune Sffintul Simeon Noul Tcolog : Sli

pnvesn pc flccarc am ca pe l lristos '' . S3-1privesti pc

flecarc ca pc Hristos. Ce marc lucru este Pentru c<1Il ristos S-a facut am, a luat fata omeneasca, JIristos

sta la baza flecarui om. Hristos trebuie cinstit trebuie

cinstita Iata fiecaruia, pentru ca IIristos vre a faca

din rata flccaruia 0 fata a Sa. Cdnd imi cere cincva

ceva, Ilristos imi cere, cand irni cere un lucru bun.

Cdnd intampin un am care arc lips de ajutorul mcu,

de cuvantul mcu, Hristos mi-I trimite ea s r apuna la

sa vada cat de mult mel pot cu invinge pc

rmne. Mi i indc amna la ccva. Hristos rna lndeamnaprin el si in primul rand prin intai-statator. stii ca in

el este IIristos care a luat chip coneret in rata sa . Asta

e calea cea mai scurta, socotesc eu, dupa judecata, nu

din experienta, va spuneam, ci dupa judecata. Le ai pc

toate, ca altfe l trebui e sa lupti cu patimile sau Cll

d r ~ c i ~ rand. Dar at.unci toti sunt aeolo sl luptl eu

tou at scapar de tou prin ascultarc. Altfel. daca iei

lupta cu unul, te lupti eu unul, dar altu tc ataca prin

te ataca altul din alta parte, niciodata nuispravesti, Trcbu ie sa ai lupta odata cu toate. Si nu

pol ' duce lupta odata eu toate dccet prin aseultarc .

Si-ti da putere sa-I afli. iti da. putere Hri stos care

cste in el s care il face sa trcmurc pentru viata t o

Adica incepatorul trebuie s;1 asculte, iar ln tdi

statatorul trcbu ie 53 lrcmurc pentru tine. ..Cum il

indrum eu pc acesta? Eu sunt pus de IIristos. Prin

II

132 NE VOR ESTE P RINTELE LEOP 133

mine se arata Hristos . lasa sA tremure el pentru

tine. Si s ai mila de el, .Llite, el si-a luat

aid , asa putern trai si in iad inca. de aici. Si iadul este

mandria rnai ales celelalte patimi. Ca toate te fac s



raspunderea pentru mine . Si sa-l iubesti pentru

acea sta, ca el si luat raspunderea pentru mine are

grija de mine . Deci eu asa socotesc, ca mare este

virtutea aceasta a ascultarii.Si apoi trebu ie s lnaintarn. Si rugaciunea

ascultarea trebuie sA Ie facern impreunate mereu ell

gandu l la Hristos, Hristos ne-o cere aceasta. Hristos

imi cere sa rn tnfranez pc mine insumi de la mandrie.

Ascultarea ioveste mai ales rmindria. Si mandria este

lucrul eel mai groaznic. Prin mandrie noi credem ca.

rn rog, De desfasuram pe noi jnsine. ne largim pc noi

Insine, crestem noi insine. Da de unde Crestern ca un

pufai, crestern ca 0 de sapun. Prin mandrie tegolesti pe tine , eli loti fug din jurul tau, toti te ocolesc,

nimenea nu mai e sineer eu tine. Te Iauda in fata.

poate, dar tu ii dispretuiesti. Ei, daca ai putere, te

lingusesc; daca n-ai putere, ti-o spun in fata prin

cuvinte. Si ai dimas singur, si omul singur e eel mai

neputincios. vede toata neputinta. ineat eel mandru

este eel mai singuratic. Ca sa nu singur trebuie sa

smerit si atunci toti te Inconjoara. Daca esti smerit,

toti intra in eomuniune eu tine, in comunicare eu tine,si iti transmit putere puterea aeea sta vine de Ia

Dumnezeu .Asa ea sa ne ferim de mandrie, de slnguratatca

pc care 0 aduee mandria. Aeeasta este suprema

neputinta, aces ta este golu . Ne golim de tot. Ace sta e

iadu . Asa precum putem trai intr-un fel de plinatate,

intr-un fel de arvuna a plinatatii in Dumnezeu inca de

te ocupi numai de tine insuti . Si cand te-ai ocupat

numai de tine lnsuti, te-ai izolat, te-ai rupt de ceilalti

s-au rupt ei de tine.

Viata ca lugareasca este 0 a comuniunii,a comunicarii de putere. Si unde este mai multa

comun icare de putere decat in obste? Obstea nu

trebuie sa fie numai ceva asa, din afara, ca suntem

acolo lmpreuna, ca mergem la lucru impreuna, ca

mancam lmpreuna, ca sun tem toti dintr-o manastire.

Obstea trebuie sa fie 0 legatura launtrica, frateasca.

sa te rogi pentru toti ceilal ti ca ei sa se roage pentru

tine . Sa le spui cuvant bun de indemn la toti, cu

blandete, nu cu asprime. Sa te smeresti in rata tuturor,ca ei se vor smeri in rata tao S Ie arati in toate

felurile iubirea t ca si ei sa-t i arate iubirea lor . Si

atunci se lipe sc membrii obstii, se lipesc asa cum se

Iipesc ce lulele sau madularele in t rup, cum se lipesc

toate in Hristos care putemic de tot Ie leaga pe toate.

Obstea trebuie sa fie un model de unire

launtrica, de iubire. Ai lasat pill inti , ai lasat Irati,

iubirea fata de ce i din obste trebuie sa tie mai mare

dedi t iubirea naturala, decat iubirea fireasca fata deparinji de frati . Sa te simti ca intr-o familie, sa sirnti

ca toti sunt pentru tine, dar si tu pentru toti. Sa te

intaresti unul pe altu la rugaciune sa tnveti de la

fiecare ceea ce are el bun, ca fiecare arc 0 calitatc. a

s rnA gandesc si eu sa am ealitatea lui . Sa te

socotesti ca tu nu ai nici 0 calitate si eli toti cei lalti au

cate 0 calitate . Si ia surprinde de la fiecare calitatea pe

134 NE VOR E FE P R I N T E L E LEOP 135

care 0 arc ca sa lnvcti de 1a fiecare. Sa iau pilda de la

fiecarc. Ca vreau sa iau putere de la fiecarc. Sa-l ccr

Oamenii din lumc au mult e alte g nj : gnj t

pcntru slujba grij i ca sa ej unga la un post mai inalt



cuvant de putere. sa- i cer ajutor. Sa-l rag se-m i arate

cum sa scap de 0 scadere sau de alta. Sa vad cum a

Invins el 0 anum ita scadere. Sa-l int reb cum a lnvins-o

casa

mcrgsi eu pc drumul lui. S

arog sa

rnaajute .Pe toti sa l rugam sa ne ajute. Fiecare sa ne ajute intr-un

fel ell ce are e l bun. Cred ca asia e viata de obste .

viata de obste nu e ceva din afara. Nu au ven it

parinti i in obs te numai asa ca sa fie la un loc aici ca

sa poata sa castlgc mai usor cele ale traiului ci au

venit in obste ca sa gaseasca 0 legatura launtrica sa

gaseasca 0 [ralictatc laumrica sa gascesca 0 caldura

in accasta comunicare intre ei. Sa se simta incalziti

ficcare de dragostea tuturor. Sa simta cum toti seroaga pcntru el sc intereseazA fiecare de fiecare la

ce trcapta cste cum poate fi ajutat ca sa inainteze.

Sa nu se simta omul singur. Nu este bine sa fie omu l

singur. Ne-a spus Dumnezeu ca nu este bine ca omu l

sa fie singur . Omul singur este omu l slab. eci asta

este: ascultarea dragostea falli de toti fratii din obste

rugaciunea pcntru totl.

Se spune in toate cartlle duhovnicesti ca nu e

bine sa avem ganduri in rugaciune. Sa ne dezlipim detoa tc gandurilc dar sa ne dezlipim mai ales de

gandurilc pen tru anumite interesc. De pilda rna rog si

mil gandcsc ca : E i uite ar trcbui sa mai am si eu in

camera ccva sa cas tig sl eu ccva sau sa ma due la

stare] sa-l spun sa-mi dea 0 haina mai buna. Ei sa rna

mai odihnese putin ca prea m-am obosit . Sau altc

lucruri.

griji ca sa roage pe cineva sa intervina griji cil I-a

suparat eineva cum sa- l raspunda cum sa sc razbunc.

Astea nu sunt bune aste a toate trebuic inlaturate cand

te rogi. ar

nu trebuie lnlaturata gr ija pentru frate lecare stii ca e pe ca le sa se piarda ca re arc lipsa de

ajutoru l rugaciunii tale. gri ja de mantuirea ficcaruia

din fratii tal . Ne putem gandi atunci la ce i care sunt in

lume care ne-au rugat sa ne rugarn pcntru ei. Ne

put cm gandi la ei la greutatile cu care se lupta ne

gdndim cu iubirc la ei cand ne rugam. sa sufcrim

pcn tru ei

venit c ineva si mi-a spus un necaz 0 femeie

necaji ta cu copii bo lnava. Sa suferim pentru durereaei cand ne rugiim sa ne gandim la dure rea ei.

Dumnezeu nu ne cere sa nu ne gandirn la durerca lor

sl la sufe rinta lor. Sa ne lnsusirn suferinja lor . sa traim

pcntru ei sa ni se rancasca inima ca sa ziccm asa de

rana dragostei.

Este 0 rana a dragostei pentru umnczeu. dar

cstc 0 rana a dragostei pcn tru oamenii ca re sufera

Sa ne simtim noi ranit i de dragostea ace lora.

Sa nu tim aid nici ficcare numai pentru csingur nici numai pcntru obstea noastra. ci sa fim

pentru toti care ne-au spus de sufc rin ta lor . sa

su fc rim pentru ei si sa nc rugam pentru ci. Sa ne

rugnm cu taric sa nu ne rugam indifcrc nt. Sa nc

rugzm suferind sa su fcrim in rata lui Dumnczcu si sa

nc rugar» cum sufera cl. Crcd di asa sufcrca Moi se

cdnd sc ruga pentru evrei . Crcd ca asa suferea

136 NE VOR ESTE P R INTELE CLEOP 137

Dornnul cdnd se ruga pentru noi: Milii Mi e de popor

Cred ell suferea. S suferimpentru ei s rugam.Impreuna din tunul acesta, ca dad. zici: ..Numai eu

vreau sa trag , nu mai facem nimic. luptam



Sa De gandim ell suferinta, elldaca De gandirn ell

suferinta, nu De gandim ell pofta la ei: A h, ce bine ell

nu sunt eu ca ei , A h, ce frumoasa e femeia aceeacare rni-a spus s rn

arag pentru ea , ,,Ah, ce bine ca

are at:1\ia eopii si, uite, eu nu sunt ca el si daca as aveaeu , Vile ca el face atatea pentru copiii lui si eu

nu fae pentru mine nimic . s De gandim lanecazurile lor nu la frumusetile, lucrurile bune,pozitive pe care Ie au. S ne gandim la suferintele lor,ca toate sunt legate eu suferinte. Si s suferim

rugandu-ne pentru ei atunci nu vom i ispititi de

pacate in rugaciunea noastra, $i sa strigarn eli aceeasi

forta, sa nu-L lasam pe Dumnezeu cand ii ceremaj utor nu numai pentru noi, dar nici pentru altul.

Do amne, nu Te las nu-l ajuti pe cutare

doare, nu Te las, ca rna doare sufletul pentru ell

Doamne, nu Te las, stiu ca sunt un pacatos, scapa-made pacatele mele, dar, Doamne, nu Te las panA nu itajuti j i pe celalalt

impllrAt ia lui Dumnezeu se ia cu si la, dar se ia

cu sila nu numai pentru mine. Nu caut s a iau eu

sila numai pentru mine, ci s caut sA0 iau eu silapentru fratii mei, pentru cei din obste si pentru

ceilalti. oaste lupta tot i, nu lupta fiecare soldat

numai pentru el singur. daca lupta numai pentru el

singur fiecare va lupta numai pentru el singur, toti

se vor pierde . Ia sa-rni conjug lupta mea cu el, sa

luptam imp reuna, sa tintim imprcuna spre dusman.Pune p u ~ ta langa pusca mea. Hai sa tragern

impreuna impotriva dusrnanului, sa luptam Impreunaca sa cerem indurarea lui Dumnezeu.

Obstea trebuie sa fie 0 armata inchegatA care se

apa rA nu numai pe ea, ci apllra pe fratii din lume.Asa ne vom face mai necesari lumii. De aceea vin

oamenii la noi de aceea ne socotesc oamenii

necesari. Ca dace noi nu ne vom mai ruga si nu vom

rnai face nirnie pentru ei, atunci vor zice: ,.A, pai se ocupa numai de ei, de ce s De mai dueem la ei? .

Dar asa, daca ei simt ca suferi pentru ei, ca-i ajuti lavreme de necaz, ca te rogi pentru ei, ca s-a revarsat

asup ra lor puterea rugaciunii tale, atunci vor da

seama ce rest mare are calugarul in viata Bisericiiintregi in viata poporului . Ne facem utili asa afost rnonahisrnul romanesc lntotdeauna, a fost de

mare rnangaiere poporului nostru. Sihastrii aceia au

spovedit pe voievozi, au spovedit pe ostasii care se

duceau 1a Iupta, i-au tntarit, i-au irnbarbatat de si-au

aparat tara si-au purtat greutatile in istoria noastraplina de greutati, Au j ucat un rol mare. Nu s-a vazutcum se duc ei in lupta, nu s-a vazut cum lucreaza ei

pe camp sau in rnestesugarii, dar pe dedesubt seslmtea ca era puterea lor. Asa trebuie sa slmta

acuma, sa sirnta poporul ca pe dedesubt e putereacalugarilor care ii sprij ina. Puterea lui Dumnezeu careprin calugari li sprij ina.

Eu n-as vrea sa mai lungesc vorba. Ca sa rezum,

raman acestea dcocamdara: ascultarea, inchegareafrateasca a obstii, suferinta flecaruia pentru toate

8 NE VO R ESTE P RINTEL E C L E O PA 9

neajunsurilc cc luilalt si rugaciunca pentru ei sl

sufcrinta pentru cei ce vin la noi sa ne rugam pentru ci

Asa trcbuie sa ne fie suflc tul go lit de toatc

lucrurile neordndui te nccuviincioase nccuvenitc



si dragos tea pentru ci dragostea aceasta curate pcnlru

ci pentru rnantuirca lor nu dragostea pcntru

placcrca lumii.

Noi nu ne mai gandim la noi. Calugarul nu semai gandcstc la eI ca atunci e tare in fata lui Hristos

cand nu sc ga ndeste la el. Cand se ga ndeste la el s-a

inchis in cl Insusi e slab. Cdnd nu te mai gandesti la

t ine sl Ie gandesti numai la puterea lui Dumnczeu la

aproapele tau atunci esti tare atunci te umpli de

Dumnezeu. Cend nu ma i esti tu piin de tine te umpli

de Dumnczcu. Te golesti de tine ea sa te umpli de

Dumnc zeu . Sa te fad vas goli t de orice lucru ri care

incurca.lntr-o case plina de tot felu l de lucruri aJandala

nu mai intra nici un oaspete. Cum va intra um nezeu

intr-un suflet care e plin de tot felul de lucruri

alandala in el? Trebuie sa fie curat in casa ta oTrebuie

sa fie curat trebuie sa fie toate aranja te bine ca atunei

intra Dumnezeu aeo lo. Trebuie s fie casa dcschlsa

pentru EI pregatita pcntru EI cUfatita pen tru EI si

atunci intra oaspeti i cu bucurie. Trcbuie sa te dud

numai la sa nu te rnai prcoeupi de tine cdnd vineoaspetclc . Cu at i t mai mult intra umn ezeu cu

bucuric cand est i in treg In sl in intampinarca Lui

in j uru l Lu i cand vine la tine cand toatc sunt

aranjate frumos in casu ta cdnd nu vcdc la tine nici

un interes pcntru tine cand nu vede ca il primest i

pentru cine sue ee intercs ci il primesti cu dragoste

fatii de El.

plin numai de atentia [ata de El - ca sa-L avem pe EI -

pl in de uimire falii de EI piin de laudii falii de EI piin

de dragoste fata de EI piin de bueurie falii de

intreg indreptati sprc EI si numai sprc EI. Sa nu ne

ma i vedem pe noi atune ne vede EI pe noi. Sa nu

mai fim intorsi spre intercsele noastre ci Into rsi cu

totul spre Dumnezeu ca sa reverse toata dragostea

Lui peste no i sa simt im bucuria. Cine iubcste cu

adevarat pc altul se bucura dcplin privindu-I pe altu .

ac a se pr ive stc pe sine nu pe altul nu il mai iubeste

dcplin pc acela nici nu se mai bucura dep lin de

aeela. trebuie sa privim numai la Dumnczeu cu

totul sil fim prinsi de privirca la Dumnezeu sl deloe cuprivirea la noi insine. Bunul Dumnezeu s ne ajute sa

va rugat i si pentru noi

arintele Cleopa: Parinji lnr fratilor era de

astcptat sa auzim de la parintele profesor acestc

cuvinte plin e de mangaiere si Intelepciune duhovniceases .

Preacuviosul parinte profesor Dumitru Staniloae

este cunoscut nu numai in tara noastra ci si peste

man si peste tari pe alte continente dar a rdnduitPreacurata Fec ioa ra Maria sa sc gandcasca in vara

accasta sa vina sa faca oleaca de popas si in aceasta

mica obstc care estc sub ocrotirea Maicii Domnului.

Si lata d i stand acolo la cen tru in Bucuresti unde se

ocupa eu atatea traduceri pcntru hrana duhovniccasca

a monahismului nostru ortodox a tuturor crcstlnllor.

iat a ca t de frumo s vede el sl viata caluga rcasca. ar

I

I

I

140 NE VOR ESTE P RIN TELE C LEOP 141

de ce 0 vede asa? Pentru eli mai mult decat noi toti, el

cunoaste pe Sfintii Parint]. eel putln asa cunosc

ducem 0 viali mai ina ltA decat ei mai aproape de

Dumnezeu.



pe Parintele Dumitru de zeci de ani - eel mai format

in Sfintii Parinti, ee l mai initial in traducerea lor. de

aceea el ne vorbeste asa de adanc despre viata de

obste si despre viata crestina, pentru ca el pururea esteell Sfintii Plirinti in inima in mintea lui.

Ali vazut ce a spus la inceput? Parintele profe

sor nu traieste numai in tara noastra, El aeum a venit

de la Paris, poimaine pleaca la Alena, dupa aceea

pleaca in Gerrnania sau in Elvetia . El a vazut ceea ce

estc in Occident de atatca ori la atatea congrese:

la protestant la catol ici . venind in tarl vede ce

e Ia DOi. Si vedeti ce v-a spus la inceput? limonahismul mai are astaz i un rol in viata poporului

nostru, pentnJ cA el dApilda prin traire prin trairea

lui de fiecare zi si ceas si clipa spre 0 viatA mai

desAvaq itAcrestina, de la care crestinii trebu ie sa ia

pilda in toata vremea. Aceasta a zis-o dumnezeiescul

parinte Isaac Sirul asa: Lauda Biscrici i lui Hristos

zice el - este vieta calugareasca .

Si parinte le profesor asa a intel es, ca dace noi ne

vom face datoria dupa puterea noastra - cu toat e cAnusuntem oameni asa lnvatati, cei mai multi dintre noi

sunt oameni simpli - daca ne vom sili dupa puterea

noastra sA trairn cele cc citirn si cele ce auzim, fiecare

din noi va fi un fel de icoana 0 pilda de urmat

pentru ceilalti frati ai nostri mai cu seama pentru

credinciosii din afara , care tocmai pentru aceasta

doresc ei sa vina la manastire, avand credinta ca noi

Este foarte adevarat, chemarea noa stra spre

aceasta este, spre desavarsire. CA noi am urrnat acel

cuvant din Evanghelie care zice: ee l ce vrea se Mi

urmeze Mie so v nda toate sa Ie dea sarod/or si sd Miurmeze. Eu cu acest gand am venit. Si viata noastra

aceasta, zice Sfantul Isaac, nu cere numai mantuire, ci

desavarsire. CA zice : Vrei sa mostenesti viola de veci?

Pdzeste pomncite . Si a spus acela: Le am pasit. Si

Mantuitorul i-a spus: Dace vrei so fi i desdvdrsit inca

una mai trebuie Care? Pentru rndntuire ii erau de

ajuns poruncile Iegii, pe care Ie pazise tanarul acela.

Iar pentru desavarslre i-a spus tnca una. are? Du te

vinde averile tale imparte le 10 sarod si vtno si

urmeaso Mt Mie. Cu acest g nd a pomit fiecare din

noi de la casa pari nteasca: MA due la mana stire, las

tara, marna, toate, ca sa-rni pot mantui sufletul cu

ajutorul lui Dumnezeu .

Parintele Dumitru a inteles foart e bine, a vorbit

ea un par inte duhovni cesc care a trait in mijlocul

nostru de zeci de ani. Bunul Dumnezeu sa-i dea

sanatatc si mila lui Dumnezeu sA I Jntareasca sa ducaFilocalia pan a la capat. Parintelc, saracu , are 74 de

ani , e cu doamna preoteasa aici , panA la varsta asta

I-a ajutat Dumnezeu a vazut tomul VI al

Filocaliei care acum cstc la lcgatorie 0 sA faca

pomaria ne dea 400 de bucati, Si va rugati cu

totii la Bunul Dumnezcu si la Maica Domnului s -1

Intareasca sA fie sanatos, sA n-aiba piedici de undeva,

NE VOR £ST£ P RINTELE LEOPAmea rga inaintc ell Fitocolia ca arc mari ganduri si

mai ell scama ca accas ta comoara filocalica a folosit

duhovniceasca spre folosul monahismului nostru si al

poporului nostru roman. Dunul umncz u sa l ajute

Maica Domnului sA n-aiba picdici sa- l tina sanmos



monahismul nostru sole de ani. EI vrca pe sfimii cci

mai marl. uncle sunt esentclc cclc rnai mari

duhovniccsti sa-l puna in Filocaliile urrnatcare.

To mul VII acum iI prcgateste urmeaza tomul VIII .IX. X si se ga ndestc pentru mai departe. Si parintclc

nostru Staniloae sc va duce 13 Domnul noi ne vorn

duce nu stirn care poa te inaintca lui dar peste veacuri

in manasrlri se va cit i la trapeza din Fi oca ii e traduse

de Parlrnele Staniloae.

EI saracu , pururea 5 : eli co ndeiul in manA zi

sl noapte pc la cursuri scric muncestc s i cdtc

dinafara vin pc capul lui? Si sora preoteasa iI ajuta de

foarte multe ori sl la scris la trades sl uite ca pc

am ando i i-a pus Dumnezeu Duhul Sfaru in slujba

monahismului si a lli scricii noastrc.

Vezi? Ar fi putut sa faca lucrarea aeeas ta un

epi sco p calugar cac i Filocalia e paradisul ganditilor

duhovnicesti dar Dumnezeu a inspirat pe un preot de

mir a adus-o pan la ju matate dup a cu m vcdcti sl

vrea s-o fad. pana la 12 volume. Da r toti suntem

datori sa-i pomcnim pc ei vor pomeni gencratilgeneratii de monahi sl chiar de crcstini pentru ell sunt

Filocalii mai usoare cum sunt I IV V. iar altele

sunt foarte grclc pc care numai monahii cei isc usiti Ie

lntclcg prcoti i teologi.

Dar va f pomenit de preo]i si de monahii

nostri un parintc care a trait in veacul nostru si va

duce mai depart c accas ta muncd grea spiritual:l

pana va vedea implinit visul idealul lui duhovniccsc

de a ajunge la sfarsitul Filocaliei3

• Amin.

.\ La doi ani dupa aparitia ultimului velum al Fitocaiiei

volumul XII i n anul 1991 Parintelc Dumitru Smniloae s-a

mutat la Oomnulla data de 5 octombric 1993 in varst:\ de 90

de ani.

14

m.



m

m

dl

T

n

d

d

l

c

C U P R I N S

UV nt la inceputul Postului Mare 5 oc inta m n sfars itu llumit. 21

Cuvant la Inmormantarea monahului

Paisie Nichitencu 28

Stintele sarbatori 36

Predica la Duminica slabanogului

Dumnezeu pedepseste pacatul 48

Pedeapsa boierului Gbitescu 67Despre pocainta l i roade le ei 75

Despre pregatirea celor ce voiesc

a pr imi Preacuratele Taine 82

Unsprezece pricini pentru care Ingaduie

Dumnezeu sa patirneasca dreptii

in lumea aceasta 99

Moartea unui credincios 101

Dialog despre vise si vedenii 105

Predica la Duminica Sfintelor mironoshe Despre rolul femeii in familie 113

Cuvant al Parintelui Dumitru Stan lloae

catre obsrea Manastiri i Sihastria

insotit de 0 prczentare a Parintelui Cleopa. 121

Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18

Documents

Transcript of Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18