NAVIGATIE DERIVA - Mojo Yachting Schoolscoalanautica.ro/wp-content/uploads/2018/10/NAVIGATIE...•...

NAVIGATIE

DERIVA

NAVIGATIE

DERIVA

DERIVA DE CURENT

DERIVA DE VÂNT

NAVIGATIEDERIVA DE CURENT

INFLUENȚA CURENTULUI ASUPRA DEPLASĂRII AMBARCAȚIUNII

Principalele cauze ale formării curenţilor marini sunt: • diferenţa de densitate a apei în zone oceanice învecinate • vânturi permanente sau sezoniere; • mareele oceanice.

Tipuri de curenţi marini:

curenţi permanenţi

curenţi sezonieri (formați în perioadele de acţiune a vânturilor sezoniere)curenţi accidentali

curenţi de maree

ATENȚIE !!! deriva de curent NU ”intră în compas”

NAVIGATIE

DERIVA DE CURENT

FORMAREA CURENȚILOR MARINI

CURENȚII MARINI PERMANENȚI

NAVIGATIEDERIVA DE CURENT CURENȚII MARINI PERMANENȚI

NAVIGATIE

DERIVA DE VÂNT

Vântul şi valurile, atunci când sunt suficient de puternice şi constante, acţionează asupra navei în marş, astfel:

1) modifică direcţia de deplasare a navei prin apă faţă de drumul compas ţinut de timonier

cu un unghi numit unghi de derivă de vânt (care înglobează şi efectul valurilor)2) măreşte sau micşorează viteza navei prin apă, considerând că puterea maşinii

(turaţia elicii) este constantă

ATENȚIE !!! deriva de vânt ”intră în compas”

• În anul 1979 a luat fiinţă ”International Association of Lighthouse Authorities (IALA)”, care a elaborat două categorii de reguli privind balizajul pe mare şi canale:

• Sistemul A - Sistem combinat cardinal şi lateral, cu roşu la babord;

• Sistemul B - Sistem combinat cardinal şi lateral, cu roşu la tribord.

• În prezent se aplică global regulile sistemului A de balizaj, cu excepţia coastelor Americii de nord și sud, Japoniei și insulelor filipineze, unde se aplică regulile sistemului B.

• În accepţiunea Sistemului de balizaj IALA, prin marcaj se înţelege unul din următoarele dispozitive: geamandură (cu suprastructură), baliză (conică, cilindrică sau sferică), şcondru (stâlp vertical).

NAVIGATIEBALIZAJ MARITIM și COSTIER


Marcajele sunt dotate cu:

• semn de vârf (conic, cilindric, etc.) pentru recunoaştere pe timp de zi;

• lumină, pentru recunoaştere pe timp de noapte;

• retroreflectori (una sau mai multe benzi, litere, numerale sau simboluri din material reflectorizant), folosit pe timp de noapte pentru recunoaşterea semnelor care nu sunt prevăzute cu instalaţie de emisie luminoasă.


Există 5 tipuri de marcaje distincte ce se pot utiliza individual sau în combinaţie:

• Marcaje laterale (lateral marks) ale canalelor navigabile;

• Marcaje cardinale (cardinal marks) pericolele naturale şi alte obstacole;

• Marcaje de pericol izolat (isolated danger mark);

• Marcaje de ape sigure (safe water mark);

• Marcaje speciale (special marks).


MARCAJE LATERALE (LATERAL MARKS)

Sensul convenţional de balizaj (de la larg către coastă)


Marcajul de babord (port-hand mark)


Marcajul de canal preferabil tribord (preffered starboard-hand mark)

Se instalează în centrul unei bifurcaţii şi indică faptul că este preferabil să se aleagă

canalul din dreapta/tribord. Marcajul se va lăsa la babord, de aceea va avea caracteristicile generale ale unui marcaj de babord


Marcajul de babord (port-hand mark)


Marcajul de canal preferabil BABORD (preffered port-hand mark)

Se instalează în centrul unei bifurcaţii şi indică faptul că este preferabil să se aleagă canalul din stânga/babord. Marcajul se va lăsa la tribord, de aceea va avea caracteristicile generale ale unui marcaj de tribord


MARCAJE CARDINALE (CARDINAL MARKS)

Marcajul cardinal de [SC] indică faptul că nava trebuie să treacă la [SC] de marcaj.

REGULĂ



Identificarea pe timp de noapte a sectoarelor de acoperire a marcajelor cardinale



Identificarea pe hartă a sectoarelor de acoperire a marcajelor cardinale


MARCAJE DE PERICOL IZOLAT (ISOLATED DANGER MARK)


MARCAJE DE APE SIGURE ( SAFE WATER MARKS )


MARCAJE SPECIALE ( SPECIAL MARKS )

NAVIGATIEVOIAJUL

FOARTE IMPORTANT: ”Ruta trebuie să ofere siguranţă față de condiţiile meteorologice nefavorabile, cu solicitări minime pentru corpul navei, instalaţii, echipamente şi echipaj/pasageri”

PLANIFICAREA VOIAJULUI

NAVIGATIEVOIAJUL

Pregătirea voiajului

a) Analiza

b) Planificarea

Executarea voiajului

c) Organizarea

d) Monitorizarea

NAVIGATIEVOIAJUL

Analiza-reprezintă activitatea de evaluare a tuturor factorilor de risc ce ar putea afecta siguranța navigației pe ruta stabilită. Decizia skipperului asupra planului general al voiajului trebuie să se sprijine pe această evaluare, care se execută pe baza documentelor hidrografice pe care nava le are la dispoziție

NAVIGATIEVOIAJUL

VOIAJ COSTIER:

Cel mai important aspect al pregătirii voiajului costier îl reprezintă distanța față de coastă și/sau față de pericole, unele state riverane fac recomandări în acest sens, se vor lua în considerare schemele de separare care reglementează anumite zone maritime;

NAVIGATIEVOIAJUL

VOIAJ OCEANIC

Posibilități de bunkeraj și alimentare - factorii care ar putea afecta siguranța voiajului devin primordiali (pericolul de gheață, prezența perturbațiilor ciclonice, etc.); în acest context, voiajele oceanice moderne se sprijină, din ce în ce mai mult, pe asistența unui serviciu specializat de avertizare meteorologică, condițiile meteorologice predominante din zona de navigație, împreună cu pericolele asociate, trebuie considerate în conjuncție cu argumentele de „agrement si placere”. Uneori, la voiajele oceanice, apar conditii speciale (de ex. să se evite anumite zone, să nu se navige peste o anumită latitudine sau viteză, etc.).

NAVIGATIEVOIAJUL

Skipperul va lua în considerare

- calităţile constructive ale navei și starea tehnică (raza de acţiune, viteza navei, starea de încărcare;

- competenţa şi nivelul de instruire al echipajului

- existenţa la bord a tuturor documentelor navei, echipajului, pasagerilor

Este necesar ca evaluarea voiajului să se facă ”de la dană la dană”, luând în

calcul toți factorii ce ar putea influența siguranța voiajului.

NAVIGATIEVOIAJUL

1. Selecția tuturor hărților de navigație și așezarea lor în ordinea de desfășurare a voiajului. Se vor include hărțile la scară mare, planurile porturilor de destinație și escală. Se vor corecta aceste hărți după ultima ediție săptămânală a Notices to Mariners. Avertismentele de navigație recente (Nav Warnings, engl.) vor fi, de asemenea, incluse în dosarul voiajului.

2. Stabilirea zonelor restricționate pentru navigație (periculoase, interzise, nesigure), delimitarea clară a acestora și marcarea lor prin hașurare pe hartă. Criteriul esențial în stabilirea zonelor restricționate (No-Go Areas, engl.) îl reprezintă diferența dintre adâncimea apei și pescajul navei; în zonele cu maree, la aceasta se ve adăuga și o marjă de siguranță. Valoarea de referință de care se va ține cont în practică este următoarea: limita adâncimii acceptabile a apei este egală cu pescajul navei plus 10% din acesta. Totuși, acest standard se va modifica în zone cu maree ori dacă ambarcatiunea este susceptibilă de oscilații mari ale pescajului.

3. Stabilirea limitelor de siguranță, sub forma unor relevmente limită; în cazul ambarcatiunilor de mari dimensiuni, aceste limite trebuie alese cu mare atenție (este posibil ca zone ale corpului navei să depășească limita de siguranță).

4. Stabilirea zonelor sigure, acestea fiind mărginite de zonele restricționate.

5. Trasarea drumului preliminar (track / course to be made good, engl.) se va executa în funcție de concluziile etapei de analiză. Drumul preliminar se va trasa mai întâi pe o hartă (la scară foarte mică), segmentele de drum rezultate nu trebuie să depășească zonele restricționate. Pe segmentele costiere, drumul preliminar se va trasa tot pe baza analizei efectuate anterior, mai întâi pe o hartă la scară mare și apoi pe una sau mai multe hărți la scară convenabil de mare. Când timpul de plecare este cunoscut, se pot determina ETA (Estimated Time of Arrival, engl.) în portul de destinație și în punctele de referință ale voiajului (waypoint - WPT01, WPT02, etc.).

PLANIFICAREA

NAVIGATIEVOIAJUL

6 Trasarea pe drumul preliminar a punctelor de referință (waypoint/WPT). Acestea sunt punctele de schimbare de drum. În plus, poate fi considerat waypoint și oricare din următoarele puncte ale voiajului: sfârșitul sau începutul voiajului, punctul de schimbare a vitezei de croazieră, punctele de ancoraj etc.

7 Stabilirea frecvenței de determinare a poziției este un proces bazat pe compromis. Astfel, în zonele cu pericole se va impune o frecvență mai mare a poziționării (15min ar putea reprezenta o referință), în timp ce la mare deschisă aceasta se va diminua, coborând până la 1 oră sau chiar 2 ore.

8 Utilizarea mijloacelor alternative pentru controlul poziționării, altele decât sistemele sau metodele de poziționare, cum ar fi trecerea prin aliniamente care se va fructifica prin controlul poziției, precum și prin determinarea corecției compasurilor de bord, trecerea prin locuri periculoase folosind aliniamente sau relevmente direcționale, planificarea trecerii prin locuri periculoase menținând – pe diferite segmente – prova pe diferite marcaje (faruri, balize, etc.), apariția luminii farurilor de aterizare la orizont;

NAVIGATIEVOIAJUL

ORGANIZAREA

După întocmirea planului voiajului, se vor reține următoarele:

1. Utilizarea orelor de sosire (ETA) în punctele critice ale planului pentru fructificarea avantajelor oferite de maree și de ciclul diurn

2. Utilizarea în mod avantajos a orei de sosire (ETA) în portul de destinație (uneori sosirea timpurie poate fi dezavantajoasa)

3. Prezentarea detaliilor planului voiajului, înaintea plecării, întregului echiapj implicat direct sau indirect în executarea acestuia

4. Prevenirea obosirii inutile a membrilor echipajului și organizarea carturilor5. Pregătirea judicioasă pentru plecarea în voiaj, folosind, de regulă, un check list.

NAVIGATIEVOIAJUL

Reprezintă suma activităților ce se execută de echipaj pentru a asigura deplasarea în conformitate cu planul voiajului.

Aceasta reprezintă principala îndatorire a skipperului și are următoarele componente:

1. Selecția metodei optime de poziționare și determinarea poziției instantanee a navei. Se va avea în vedere metoda cea mai precisă și expeditivă. Sistemele globale de navigație cu sateliți (GPS) îndeplinesc simultan aceste deziderate și ca se vor utiliza în limite largi, având în vedere necesitatea dublării permanente a metodei de poziționare.

2. Frecvența și regularitatea determinării poziției sunt parametri determinați deja din faza de pregătire a voiajului.

3. Deoarece poziționarea este un algoritm cu o periodicitate bine determinată, este recomandat ca imediat după determinarea punctului navei (cu receptorul GPS, de exemplu) skipperul să estimeze poziția navei la momentul următorului punct GPS.

4. Citirea unui sondaj în momentul determinării de punct; dacă în vecinătatea punctului navei, pe hartă nu se găsește adâncimea apei citită la receptorul GPS, atunci skipperul trebuie să devină suspicios.

MONITORIZAREA

NAVIGATIEVOIAJUL

5. Succesiunea pozițiilor determinate cu un receptor GPS determină direcția reală de deplasare a navei, care reprezintă un important indicator al corectitudinii executării planului voiajului.

6. ETA la următorul waypoint reprezintă un alt criteriu esențial privind evaluarea modului în care se execută voiajul. Disproporții în acești doi indicatori trebuie să producă reacția skipperului, care va lua măsuri de corectare a parametrilor de mișcare ai navei (drum, viteză). Modificările de drum și/sau viteză în vederea revenirii pe planul voiajului se vor face cu valori mici.

7. Veghea reprezintă elementul fundamental al procesului de monitorizare a evoluției ambarcatiunii pe timpul voiajului. Veghea de navigatie include cercetarea vizuală atentă a suprafeței maritime înconjurătoare, pe un sector de 360°, având ca scop înțelegerea exactă a contextului real în care se găsește ambarcatiunea.

MONITORIZAREA

Harta de navigaţie

NAVIGATIEHĂRȚI DE NAVIGAȚIE


Proiecţia geometrică a elementelor unei suprafeţe curbe

pe un plan deformează parametrii esenţiali (lungimile şi orientările)

Soluţia practică, de compromis, o reprezintă contra-

deformarea analitică (matematică) a acelor parametri critici care prezintă interes.


DEFINIŢIE:


SCARA HĂRȚILOR


► Reprezentarea numerică se face prin afişarea unui simbol de forma „1:50000”

► Reprezentarea grafică se face prin

afişarea unui segment gradat care indică

o echivalenţă similară cu cea de sus, ca în exemplul alăturat

► Reprezentarea descriptivă se face prin

afişarea unui text care descrie sintetic

relaţia dintre lungimea elementară de pe

hartă şi cea corespondentă de pe suprafaţa Pământului. Exemplu: ”Un centimetru reprezintă 2 mile marine”


LOXODROMA ŞI ORTODROMA

Loxodroma - Curba sferică ce intersectează meridianele sub acelaşi unghi

Ortodroma - Urma lăsată de un plan ce trece prin centrul

sferei, nu intersectează meridianele sub acelaşi unghi


Elementele de conţinut ale hărţii marine

Scara latitudinilor limitează la est şi la vest zona geografică reprezentată pe o hartă marină.

Scara longitudinilor delimitează la nord şi la sud zona

geografică reprezentată pe o hartă marină.

TITULATURA HĂRŢII - Titlul hărții, scara, data publicării și dimensiunileELEMENTE TOPOGRAFICE - informații despre natura, relief, puncte de interes etc.

ELEMENTE HIDROGRAFICE – pericole de navigație, adâncimi, curbe izobatice(batimetrie)

MIJLOACE DE ASIGURARE A NAVIGAȚIEI – faruri de aterizare, intrare, semnale luminoase/neluminoase, balize, sisteme de separare a traficului

ROZA DE DECLINAȚIE -- informații despre declinație și variația anuală a acesteiaINFORMAȚII DESPRE MAREE – elementele curenților de maree


SIMBOLURI UTILIZATE ÎN HĂRȚILE MARINE


Instrumente de lucru pe hartă

Gheara compas, este un instrument utilizat pentru măsurarea distanţelor dintre două puncte pe hartă.



Echerul cu raportor



Utilizarea echerelor pentru lucrul pe hartă



Liniile paralele servesc la trasarea şi translaţia drumurilor şi dreptelor de poziţie

NAVIGATIE

ATELIER

HĂRȚI

NAVIGATIE

NAVIGATIE

TEMA DE LUCRU

Planificati pe hartă traseul de navigație între:

Mangalia având coordonatele de plecare: 430 47’52’’N ; 280 35’55’’E

Capul Kaliakra

Varna având coordonatele de sosire : 430 13’24’’N ; 28 0 00’48’’E

Viteza ambarcațiunii este de 6knt.

1. Determinați relevmentul de trecere și coordonatele la schimbarea de drum la capul Kaliakra și relevmentul strâmtorii Bosfor la punctul de sosire.

2. Determinați lungimea voiajului, lungimea drumurilor intermediare, ETA la fiecare schimbare de drum și în punctul de sosire.

NAVIGATIE

WORKING IN PROGRES

NAVIGATIE

NAVIGATIE

RĂSPUNSURI:

NAVIGATIE

Mangalia Curs 175 distanta 15,5NM

Shabla 43 32’ xx’’ N ; 28 38’ xx’’ ECurs 214 dist 13.7NM

Cap Kaliakra 43 20’xx’’N ; 28 28’ xx’’Curs 249 dist 21.8NM

Varna (Complexul Sf. Constantin si Elena) 430 13’24’’N ; 28 0 00’48’’ERelevment strâmtoarea BOSFOR 1570

Distanta voiajului aprox 50NM ETA+8h30’

NAVIGATIE DERIVA - Mojo Yachting Schoolscoalanautica.ro/wp-content/uploads/2018/10/NAVIGATIE...•...

Documents

Transcript of NAVIGATIE DERIVA - Mojo Yachting Schoolscoalanautica.ro/wp-content/uploads/2018/10/NAVIGATIE...•...