ZIA TYVIS

NASTEREA SPERANTEI

e&/,,##//

,,Ceva din rnine mI tndearnnt si mI ferescde el. Dar cum pot si rn5 feresc, din rnoment ce-l?ntAlnesc peste tot? Biroui iui este vizavi de al rneu.

De cAte ori ridic privirea, il v5d. ZAmbe;te natural,degajat" Std relaxat;i vorire;te cu entuziasm."

Fata privea cum interacfionau colegii Ia unttrainstarnrfngr despre un nou pl'oiect de arhitecturSurhanS. insi ceJ mai rnult il privea pe el. iar el gtiacI este urm5rit. Xnima lui jubitra" $tia ci va reu;i s-ofac5 s5-gi aminteasci teit ceea ee-a uitat. Sufletul nuuitii, doar mintea uit5. Dar sufletul i;i aminte$te gi

transrnite pi creierului ceea ce-gi aminte;te.,,Arn ;tie.it din prima clipl ?n care a$l vdzttt-o

c5 este ea. $i ea a $tiut, cloar cff n-a infeles. Dar vainfelege. Sper doar sd mi cread*.."

Cu o s*ptflrn&m# in urrnf,.

Pupilele lui s-au dilatat in semn de uimire,recunosc3nd-o. Fata a ridicat ochii din plmAnt cu

cAteva fracliuni de secundS inainte ca ei sd se in-tersecteze. Hra atfft de tAndri, p5rea abia ie;iti dinadolescenfS" Apoi privirile ior s-au atras hipnotic.Ochii verei, oglindifi ir: ochii ciprui-ar5rnii. Functulzero al unei fi"ecven!*. Sincronizarea bdtdik:r a douhinimi. Vibrafie" F:ata a trecut pe l6ngi el, i-a recunos-cut gi i-a zArnbit. Tr"rcmai lui, cu cel mai deschis ;ipur z$mtret.

..7

ZIA TWIS

Cu siguranfi cd nu-gi mai amintea nimic. Nua$a cum i;i aducea el aminte. Legdtura dintre cei doiincepu si vibreze. Acea vibralie era drogul lui. De-asta ajunsese pe PimAnt. ii fusese dor de sentimen-tul unic pe care-l putea trdi doar atunci cAnd se aflaprintre purtitorii de suflete, la fel de vechi precumlumea, dar in mod special cAnd era in apropiereaei. Fata l-a salutat. Ochi mari, calzi, prietenogi. Pdr

;aten, buclat, pAnd la umeri. Ea trebuia sd fie. Erasingura care-i oferea senzalia aceea unic5. A tresdritugor cAnd l-a atins in trecere, la iegirea din banci.Iar el a rdmas pe loc, pregdtindu-gi strategia.

Seara, Miruna a ajuns acasi inaintea lui Victolprietenul ei. Apartamentul cdruiaii spunea acasd nuera al lor; ci doar inchiriat. Toati ziua se gAndise lablrbatul de la banc5. Fusese acaparati de pnezenlalui. $tia ci-l mai intAlnise si incerca si-gi aduciaminte unde. Era siguri ci-l cunogtea. Ochii lui iispuneau asta, pireau s-o recunoascS. I-a zAmbit, iarel i-a spus ceva in goapti, rdspunzAndu-i la zAmbetgi ficAnd in obraji doud gropife. Mintea ei se invAr-tea in jurul aceleiagi intrebiri: Unde-l mai intAlnise?Ceva nu o ldsa s5-gi aminteascd mai multe.

Pregdti cina. Paste, preferatele lui Victo4 careintArzia din nou. Se simlea ciudat cd-i zAmbise unuinecunoscut, avAnd in vedere cd ea nu mai zAmbeacu adevdrat de cAteva luni bune. Gisise la un mo-ment dat un articol intr-o revistd, care spunea cd

poli s5-!i ingeli partenerul fird s5-;i doregti asta,doar prin simplul fapt ci te gAndegti la altcineva.Era una dintre acele reviste religioase gratuite, care

-B- -9-

NA$TEREA SPERANTEI

sfituiau, chipurile, oamenii cum si ajungi pe calea

cea dreapti, pe drumul cel bun, cdtre adevdratamoralitate. Dar ideea i-a rimas in minte, a;teptdndmomentul potrivit si iasl la suprafald. Acurn era

acel moment, in care se gAndea pentru prima oard

la altcineva de cAnd era cu Victor. Chiar il ingela? Nu

reugea sd giseascd argumente nici pro, nici contra.De cele mai multe ori, pregdtea cina in linigte.

Avea puline momente personale, in care putea sifacd ce-i pl5cea, sd gAndeascd 9i si se incarce cu

energie, energie pe care oricum o pierdea seara,

cAnd stdtea lAngi Victor. Dar acum era diferit, sim-

lea nevoia sd asculte muzici. Si danseze, si se lase

in voia unor melodii ritmate. Porni radioul pe care-lavea in bucltdrie pe post de suport de praf ;i dindifuzorul lui auzi unul dintre cAntecele ei preferate.

GAndurile ii zburari automat la striinul din banc5.

,,De unde-l cunosc?" se intrebi pentru a mia oari.Pe mlsuri ce melodiarula, inimaiibiteatotmai

puternic. ,,Ceva e pe cale si se intAmple'l gAndi fata.

De cAte ori destinul ei fusese pe cale si se schimbe,de-atAtea ori simlise acel semn ciudat, prevestitor.

,,Sper ci de data asta si fie de bine. M-am situratde suferinfd, de lacrimi, de orice sentiment negativ.

$tiu ci evolulia presupune suferinfi. $tiu cd doareatunci cAnd cregti, dar vreau o perioadi in care sIstagnez. Vreau multe lucruri- Existi gi posibilitateaca aceastA idee de evolulie si fie doar in minteamea. Multi lume se uitd ciudat la mine cAnd incepsi vorbesc despre importanfa dezvoltdrii noastreinterioare, despre transformare ;i spiritualitate. De

parcd aceste lucruri n-ar exista. $i partea cea mai

ZIA TWIS

rea este ci undeva, in adAncul sufletului, ;tiu cdeNisti, chiar dacf, n-am niciun argument logic. Oarenu suntem suflete care au venit pe PimAnt pentru ainvila gi pentru a trece pe trepte superioare?"

* trar visezi? se auzi din spateie ei vocea luiVictor.

Miruna scipi bolul in car"e pregitise sosul pen-tru paste. Bolul se sparse, iar sasul se imprSgtiase ?n

toatH bucitiria. Fusese atf;t de coneentrat5 asuprasubiectului, incAt nici nu auzise uga cle la intrare.

- Chiar de nirnic nu egti ?n stare? Serios?Doar faci nigte paste, nu eine gtie ce sofisticdrii. Ce

s-a ?nt3mplat cr,l mAinile tale? S-au transfcrmat ?n

plastilind de-a lungul zilei?-_ Bine ai venit acas5, dragul meu! Scuze...

Erarn concenLrat5 ;i nu te-am auzit, tn-alxl speriat.Flur gi sirnplu, voiam ea de aceast5. datS,,des5r'3r5it"si fie cel mai siab atribut al sosuliti rneu. ilin p5eate,acurn nici m5car siab nu rnai poate fi, pentru cA nun'iai exist}...

Victc;r se aprcpie de Min"ln* qi-o s5ruti sciirtpe buze.

._ Stai linigtitE, eu aryt rnAncat ln ora;. Poli sifaci ceva doar pentru tine. Dd-rni teiefonul.

$tiinel ee urrneaz5, ascultfitoare, Miruna iidSdu telefonul. Apci Victor se duse sX se pregS-teascS pentru somn. A doua zi pleca in elelegagie.lJrmau c$teva zile de linigte. [Je miercuri dirninea!5;i pSnE duminic* seari, rimffnea singurd gi puteasX dispund cum voia de tinipul ei. Nu inEelegea cese intArnpiase fn relalia lor in ultin'la perioad5, darincepea si se simt5 rnai calmi atunci cAnd el nu eraprin preajrirS. Fusese tniul pe seama multelor ore de

- 10* -ll-

NA$TEREA SPERANTEI

munci. Dar atunci cAnd el venea acas5, nu mai eraea insi;i. Primea constant critici. Nu mai flcea binecine-gtie-ce lucru mdrunt, luase o decizie proasticAnd alesese nu-;tiu-ce ustensili de bucitlrie ;iaga mai departe. Teama cd Victor avea sd fie din nounemullumit orice-ar face, i se insinua in suflet. Se

simlea inferioari gi nu reugea s5-l inleleagd de ce se

purta aga. igi dorea sd faci lucrurile aga cum a$teptael. Undeva, in adAncul sufletului, i;i dorea o relaliein care si-i fie do4 nu una in care-i era dor si rimAnisingurd. Cind erau impreunS, parci i se punea unvil peste ochi gi peste minte. Se simlea atagati deel, dar in acela;i timp igi dorea mai mult decAt atAt.Era mulfumit5, dar acel sentiment dispirea o daticu plecarea lui Victor. CAnd nu era lAngi el gi cAnd

nu lucra, avea timp si-gi analizeze gAndurile. $ichiar reugea si-gi imagineze cd poate avea curajulde a lupta pentru ceea ce-;i dorea, pentru iubire inmod special. igi dorea acea poveste de dragoste pecare n-o triise pAnI atunci. De cAnd erau impreuni,incercase toate sfaturile pe care le gisise in diferitearticole, pe diferitele bloguri care tratau subiectulce-o frimAnta 9i care o indemnau sd-gi triiasci iubi-rea din relafia existenti. A;a recomandau psihologiigi maegtrii spirituali. Dar dupd fiecare incercare, se

simfea tot mai secituitd de energie. Se intreba dacimai simlea cu adevirat ceva pentru Victol dar nureu$ea sX giseascd un rispuns. Exista unul, insi celmai probabil nu era inci pregititi si-l afle. Minteacongtienti ii zicea ci toate problemele sunt in ima-ginalia ei, cd de fapt, acestea nu existd. De cele maimulte ori, mintea descoperd sau accepti mult maitArziu ceea ce inima gtie deja.

ZIA TWIS

in prezent.

TAnIrul cu ochii verzi gi gropife, ciruia-i zAm-bise cu o sdptdmAnl in urm5, era noul arhitect alfirmei unde lucra ca designer de interior. Se nurneaDarin gi avea douizeci ;i gase de ani, deci cu doiani mai mare decAt ea. De c6nd ficuseri cunogtinl5oficial, cu doui zile in urm5, abia dacd schimbaserdcAteva cuvinte. Se simlea vinovatl c-ar fi putut s5-itransmiti un mesaj gre;it prin zAmbetul ei. Darinse angajase aici pentru cd, spunea el, auzise multedespre firmi. intr-adevfu; era printre cele mai ciu-tate de pe piafi in acel moment, dar ceva ii spuneaMirunei ci asta nu era toati povestea, indiferentde cAt de mult i;i doresc birbafii, in general, si fierecunoscufi pentru munca lor. Miruna il observa pefuri; de la biroul ei, pe l6ng5 monitor. incerca sd gi-seasci mici trucuri care s-o deranjeze gi, prin aces-tea, s-o facd s5-i fie indiferent sau s-o convingi sd-lpriveasci doar ca pe un coleg. $i-a intors privireaspre laptop, dar se uita in gol, pentru ci mintea einu era acolo, Ciuta o solulie gi incerca s5-gi lnibugecuriozitatea. Darin i-a observat incruntarea si s-aapropiat:

- Ce pdrere ai de o cafea?

- Mai am de lucru, a;a ci voi amina pauza.Mulgumesc de invitafie.

^ ZAmbetul ei igi dorise s5 fie c3t mai indiferent.In interio4 regreta deja cd nu acceptase invitafia. Sereintoarse la birou, pretdcAndu-se ocupati. De fapt,n-avea nimic de ficut. Proiectul curent era finalizat.Acum, daci tot jucase teatru, trebuia si-gi gdseascdgi ceva de lucru.

-12- -13-

NA$TEREA SPERANTEI

- Totugi, o ceagci de cafea proaspltd te-arajuta sd te concentrezi mai bine. Ce spui? Energieconsumati, cafea proaspitd, forle noi...

Privirea intrebdtoare a fetei gi crisparea care

se vedea pe fala ei l-au ficut pe Darian sd continue,mai incet de data aceasta gi mai aproape de ea:

- $tiu ci ai terminat proiectul. Mi-a arltatgeful. Ai ficut o treabi foarte bund. De ce igi e maisimplu sd dai o rninciuni in schimbul unei invitafiila cafea? $tiu ci-!i place cafeaua. Poate nu rn5 placipe mine?

Fata il repezi:

- Daci mergem la o cafea, incetezi cu presu-punerile?

- Bineinfeles, zAmbi el, cAgtigAnd bitllia.Pe drumul pAnd la restaurantul de la collul

strizii, Miruna grdbi pasul. Tensiunea pe care osimlea era insuportabili. El rnergea relaxat gi incre-zltor.,,Doamne, incep s5-l urisc! Cum poate fi atAtde garmant gi in aceiagi timp atAt de deta;at?"

- Tu chiar nu m5 placi? intrebh Darin.

- Nu mi pronun! niciodati in privinfa cuiva.

Nuin primele zile. $i nu etichetez niciodati pe cinevainainte si aflu mai multe despre el. Iar eticheta e, de

obicei: ,,Poate si-mi devinl prieten" sau ,,Nu poates5-mi devind prieten". Pe lAngi asta, sunt timidd.Trebuie si cunosc mai bine interlocutorul pAni siincep sd-i vorbesc. Fac glume foarte proaste gi cinenu wr5 cunoagte le ia in serios. Crede-md, asta m-aajutat foarte mult si-mi cAgtig statutul de ciudatS.

Simli nevoia s5-l priveascd in ochi, ceea ce gi

ficu. Dar nu se agteptd la urrnare. Bdrbatul din fala

ZIA TWIS

ei, cu trdsdturi fine, dar masculine , ii z|mbi cald giea, total acaparat5, uiti si-gi mai mute privirea. Lafel ca-n ziua aceea, in banc5. El stitea la rAnd, la ghi-geu, ea se grlbea spre iegire. $i atunci, ca si-acum,inima i-a treslrit gi apoi parcd gi-a oprit bdtiilepentru cAteva clipe. Apoi, ca dupd o resuscitare, ainceput s5-i batd cu putere.

- Totugi, mi-ai oferit un zAmbet electrizantacum o siptdmAni, cAnd inci nu md cunogteai.

Privirea lui intensi cerea un rdspuns gi Mirunase strdduia si iasd din hipnoza momentului.

- Speram sI fi uitat, rdspunse ea fAstAcitd.Am avut impresia cd te cunosc de undeva. $i pentrucd firmele de la noi, din clidire, au zeci de angajafi,adicd peste cAteva sute de oameni cu care mI in-tAlnesc aproape zilnic, ili dai seama... Unii colegimi-au reprogat cd m-au salutat;i eu nu i-am bdgatin seamd. Aga cd...

Rogi, pe mdsuri ce explica. $tia ci nu-i adevd-rat. Iar ceva din comportamentul lui Darin ii trans-mitea ci gi el Stia asta.

- Mi s-a intAmplat gi mie. Vreau si spun ci gi

tu mi-ai pirut cunoscuti.Era ugor dezamdgit cd ea nu-qi aducea aminte

mai multe. Dar nu trebuia s5-gi piardi speranla.Avea s-o ajute sd-;i aminteasci. in timp. incetul cuincetul. Acum voia doar sd afle mai multe despre ea.

- Probabil ci gi eu m-a$ fi uitat ciudat la tinedacl nu mi-ai fi pdrut cunoscutd. Ai un zAmbet fru-mos ;i mi-ar face plicere s5-l vid mai des!

Miruna primi complimentul cu neincredere. Se

intrebh c6nd o complimentase ultima oard Victor.

-r4- -15-

NA$TEREA SPERANTEI

Nu reugea sd-gi aduci aminte nici m5car un singurrnoment. Dar nu voia si se intristeze din cauza asta"

Ajun;i la restaurant, s-au agezat la o masil ;i-aucornandat cafelele. Fata privea pe fereastri oamenii.t-lnii se gribeau, allii treceau alene, uneori visitori.Soarele cildu! de primdvari, de la sfAr;itul lui mai,se ascunsese de ceva timp, iar norii acopereau cerui.

- ili place ploaia? o intrebd Darin.* Da. Ploaia in zilele reci de primdvar5, ploaia

in zilele fierbinfi de vari. Floaia este un simbol, ea

reprezinti viafa. Dar nu ploaia este neapirat cea

care-mi place. Mai curind, schimbSrile care au loc

atunci cAnd plouf,. Schimbiri ce se produc mult mairepede decAt le putem vedea, dar le putem sirnfi.Norii care se aduni deasupra oragului. Tensiuneadin aer. Tumuitul interior gi agitafia phsirilor ce

zbaar5.. Uneori, simli adierea blAndi a vdntului,alteori vijelia care te ia pe sus. $tii ci urmeazd siinceapS ploaia gi devii neribditor. Eu o agtept cu

infrigurare. Primele picituri de api care ajung pe

asfaltul inchis, cu miros specific, apoi aerul curat,purificat...

Darin o privea fascinat gi se bucura de ferici-rea Minunei, atunci cAnd vorbea despre toate acele

schimbiri subtile pe care pulini oameni le percep

cu adevirat.

- $i eu, care mi gAndeam cd e;ti o fiinli so-

lar5... De cAnd te-am vXzut prima oari, trn-atn g6nditci soarele este cel care te reprezinti!

Miruna il privi pe furi;, sd vadS daci vorbegteserios. Privirea neincrezitoare il fficu s5-i aduciargumente suplimentare:

ZIA TWIS

- Pentru cI strilucegti atunci cAnd zAmbegti!Fata hotdri s5-i accepte complimentul.

- Ador soarele, zAmbi meditativ.Inima ii bdtea cu putere. Ceea ce tocmai ii spu-

sese ii alimenta nevoia de recunoagtere a triirilorei, de care pAni in acel moment nu ;tiuse cI aveanevoie. Cffnd era micd, ii pldcea sd-gi imagineze cd

rispAndegte raze de lumind asupra celor din jur9i cd oamenii devin mai buni. Dar n-avea timp sdpdtrundd pe tirAmul amintirilor.

- $i mie-mi place soarele... Datoriti lui, mdpot bucura de umbrd.

Fata il privi in ochi. Nu mai putea gAndi. Ar fivrut s5-nfeleagi din acea privire mult mai mult. Arfi vrut sd inleleagi totul. Ar fi vrut si uite totul. Ar fivrut si aibi totul. Iar el nu-gi dorea nimic mai multdec3t ca ea sI infeleagd gi s5-gi aminteasci.

Chelnerul le-a adus cafelele, pe care cei doile-au blut in lini;te. Privirile li se intAlneau cAndgi cAnd. Miruna se mira cum de avusese curajulsd accepte invitafia, insi nu-i pdrea deloc rdu. Se

cunogtea foarte bine. Daci-i descoperea tempe-ramentul, scdpa mai repede de obsesia pentrugropifele lui. Pentru cd nimeni nu este perfect. Iarel pirea perfect. Arita bine, se imbrica discret, darcu stil, avea manichiura ingrijitd, era politicos cu

cei din jur. ZAmbea. Era amuzant. Sdrea in ajutorulcolegilor la nevoie. incerca s5-gi imagineze ci subtoatd aceasti politele existi de fapt un tiran, un omflrd scrupule, un prefdcut, oricare dintre trdsiturilepe care le ura ea la birba;i. in acela;i timp, apdru

-16* -r7-

NASTEREA SPERANTEI

gi o licirire de speranli cI s-ar fi putea si existe gi

oameni autentici, cirora si nu le fie frici si arate cd

sunt buni, calzi sau timizi. Toati aceasti perfecliuneaparentl ii stArnise deja curiozitatea.

S-au intors la firmd, el degajat gi increzdto4,

cum era de obicei, iar ea cu foarte multe indoieli siintrebdri.

,,Concentreazd-tet" ii spuse vocea din capulei. ,,GAndegte-te la Victoc prietenul tiu! Acum!Amintegte-fi ochii lui verzi, nu ceilalli ochi verzi.GAnde;te-te la mornentele cAnd te simleai protejatlin brafele lui gi cAnd te siruta..."

Se chinui congtient, pentru cAteva minute, si-laducd in prim plan, din amintiri, pe Victor; iubitul ei

oficial. ,,Cred cd sentimentele mele au luat-o razna.Sau poate gAndurile mele au fdcut-o. Sau eu, cu totcu minte, suflet gi trup, am intratintr-o zond intune-coasd 9i vAscoasi, care mi f,ace sd simt;i si md simtde parc-ag fi strdind de mine. Nu md recunosc. Dardaci, de fapt, nu md cunosc?"

Era dupS-amiazd, gi se sdturase de cdutat noiproiecte pe internet. inainte s5-gi dea seama, ochiiei s-au oprit din nou asupra lui Darin. Se mai sur-prinsese de cAteva ori in ultimele doui zile, ca apoisd priveascd ruginatd prin incipere, sd vadd dac-a

observat-o cineva. Scipase gi de aceasti datd. Co-

legii ei erau concentrali la monitoarele lor. Singuraproblemd era cd nu-gi didea seama cAt timp il pri-vise pe Darin.

Miruna gtia cumva ci existd mai mult in ochii