În gena Olteniei vibrează spiritul justițiar interior nr 26.pdf · însă limpede despre...

1NOIeMBRIe 2019 eDiŢia a XXvi-awww.legalmagazin.rO LeGAL MAGAZIN

eDitOrial

În gena Olteniei vibrează spiritul justițiarde Cristian Pavel, redactor-șef

acă te întorci cu privirea și cugândul înapoi în istorie, dai destema Olteniei din vechime, dinsecolul al XIII-lea, când voievodul

Litovoi a chezășuit însemnul heraldicprintr-un scut cu cinci brâuri, alternând aurși roșu. Adică bogăție, belșug, încredere,dinamism, vitejie, sânge proaspăt, sigurdragoste.

Așa cum spune Wikipedia, în 1872 peemblema României a fost introdus separat,în afara vulturului Munteniei și bouruluiMoldovei și simbolul Olteniei: același scutroșu, dar încărcat cu un leu aurit,încoronat, care iese dintr-o coroană antică(însemnul marelui Ban), ținând între labe ostea cu șase raze, însemn preluat dinsigiliul mic al domnitorului Mircea delBătrân. În 1921 stema a căpătat forma deazi, prinsă deloc întâmplător și pe copertarevistei: leul iese dintr-un pod (podul de laDrobeta!), care evocă cucerirea romană,latinitatea.

Nu poți privi spre viitor fără a scrutatrecutul, fără să restitui oamenilor de azi,prea ocupați și obosiți, adeseadescumpăniți și fără azimut, secvențe cares-au derulat aievea pe pământul pe care eirespiră azi. Nu poți să vorbești lumii despre

Oltenia fără să cauți în ADN-ul local sfada șicârcoteala, dar mai ales omenia,îndrăzneala, cutezanța, determinarea.

Fără doar și poate, Oltenia își are, dincolode stemă, simbolurile și orele sale”astrale”. Dintr-o răsfoire a cronicilor, răsarchipurile unor figuri reprezentative dinpartenonul național românesc. De aici s-aridicat banul Craiovei, domnitorul MihaiViteazul, întâiul Întregitor al neamuluiromânesc. Aici a călcat apăsat cizmaocupației austriece, respinsă cu stoicism derezistența băștinașă. După 1718, timp de21 de ani, Oltenia a fost ”die kleineWalachei” (Valahia Mică), dar a știut să sescuture de jug și să meargă mai departe. La1770, în vremuri foarte tulburi, Craiova adevenit pentru scurtă vreme capitală aȚării Românești.

Tot aici, în epoca modernă, s-a aprinsflacăra Revoluției de la 1821, când TudorVladimirescu a intrat în București în fruntea”adunării poporului” și s-a proclamatDomn. De aici a venit alegerea ZileiOlteniei; cu un astfel de aer se umplu,mândre, piepturile localnicilor în fiecare an.

Prin aceleași împrejurimi ale cetății Bănieis-a răzvrătit acum 180 de ani haiducul

Iancu Jianul și s-au consumat luptele salecu boierimea, într-un spirit văditantihabsburgic, antifanariot, dar mai alesantiotoman.

De neuitat, desigur, Proclamația de la Islazde la 1848, adică programul adoptat demișcarea revoluționară din ȚaraRomânească și mai ales implicarea directăa Olteniei, faptul că orașul Craiova agăzduit cu ospitalitate Guvernulrevoluționar al vremii.

Toate faptele memorabile din zonă vorbescînsă limpede despre spiritul neliniștit aloltenilor iuți la minte și la mânie, despremândria lor, dar mai ales despre nevoieirepresibilă de justiție și dreptate.

În această ediție dedicată comunitățiijuridice locale, realizată cu concursul celor mai autorizate voci de aici, trecem înrevistă ce s-a întâmplat pe plan local înacest domeniu: cântărim ce se petrece azi,care sunt strădaniile și ce perspective se deschid la orizont. Rezumând, spunemdeschis că am fost onorați și bucuroși sădeslușim în paginile care urmează că,dincolo de stângăciile inerente, Olteniaavansează încrezătoare cu Dreptul către mâine.

D

2 eDiŢia a XXvi-a NOIeMBRIe 2019LeGAL MAGAZIN www.legalmagazin.rO

sumar

ediția a XXVI-a noiembrie 2019

Publicație editată de editura universul JuriDiC

reDaCția legal magazinnicolAe cîrsteA, PUBLIsheR

mirceA ficA, DIReCTOR eDITORIAL [email protected]

cristiAn pAvel, ReDACTOR-șeF [email protected]

roxAnA bigA, PROJeCT [email protected]

reDaCția www.universulJuriDiC.rOteodorA constAntinescu,

PROJeCT [email protected]

mihAi mAriAn, COReCTURă

AndreeA pîrvuReFeReNT MARkeTING

[email protected]

ADResA ReDACȚIeIeditura UNIVeRsUL JURIDIC

APACA BUsINess COTROCeNIB-ul. Iuliu Maniu nr. 7, corp C, Parter,

sector 6, Bucureștiwww.universuljuridic.ro

Copyright: editura universul JuriDiC

este interzisă, conform legii, reproducerea integralăsau parțială – pe orice cale –

a conținutului revistei, fără acordul scris al conducerii redacției și al autorilor, care dețindrepturile de copiere. Aparține colaboratorilor,

în exclusivitate, responsabilitatea privind datele și considerațiile din textele pe care le semnează.

Opiniile lor nu reprezintă instituțiile și/sau firmelecu care aceștia au orice fel de relații contractuale.

IssN 2343 – 7375

1în genA olteniei vibreAză spirituljustițiAr

de cristian pavel, redactor-șef

4un exemplu de excelențăinstituționAlă

de Prof. univ. dr. valeriu stoicaUniversitatea din București, Fac-ultatea de Drept

44/60OPinia sPeCialistului

44 Activismul juridic, o reinventAre necesAră

52 procesul penAl și rolul AvocAtului în înfăptuireA justiției

54 „mediereA vA AveA un rol mAjor în justițiAviitorului din româniA”

57 fiscAlizAreA profesiei de AvocAt

60 secretul profesionAl în relAțiA AvocAt-client

6 „speciAlizAreA este viitorul profesiei de AvocAt!”Interviu cu av. ion turculeAnu, vicepreședinte al UNBR, avocat coordonator al societății profesionale „Turculeanu și Asociații”

10 „curteA de Apel crAiovA A Atins și menținut, în ultimii Ani, nivelul mAxim de eficiență”Interviu cu Adina georgeta poneA, Judecător, Președintele Curții de Apel Craiova

18 „fAcultAteA de drept este pArte Activă A universității din crAiovA și A învățământuluiuniversitAr românesc”Interviu cu prof. univ. dr. sevastian cercel, Decanul Facultății de Drept din Craiova

1/4 eDitOrial

25/33 BarOurile Olteniei

COver

Olteniapășește cu Dreptulspre viitor

6/20 DialOguri neCesare25 bAroul dolj, un pol de profesionAlismîn slujbA cetății din bănie

28 bAroul gorj - între trAdiție șimodernitAte

29 secvențe de istorie A bAroului olt

30 bAroul mehedinți - peste 100 de Ani de trAdiție în ApărAreA clienților dinregiune

31 „lucrul în echipă poAte gArAntAreAlizAreA proiectelor de dezvoltAre A AvocAturii vâlcene”

32 bAroul vâlceA – „frAte” întruperformAnță cu bAroul vAl d’oise din frAnțA

34 „Am remArcAt creștereA niveluluiserviciilor prestAte de către executoriijudecătorești”Interviu cu dragoș theodor ivAnovici, Vicepreședinte,Uniunea Națională a executorilor Judecătorești,Reprezentatul CeJ Craiova în Consiliul UNeJ

37 „curteA de ArbitrAj dolj Are logisticăpentru derulAreA optimă A procedurilor”Interviu cu sofia elena cozAc, Președintele Curții deArbitraj Dolj

38 modificările legislAtive neinspirAtformulAte Au creAt conflicte normAtive șidificultăți de interpretAreInterviu cu carmen popA, Președinte UNPIR Filiala Dolj

40 „temele de pregătire continuă trebuiesă urmeze îndeAproApe speciAlizAreAAvocAtului”Interviu cu prof. univ. dr. daniel ghiță, DirectorulCentrului Teritorial Craiova al INPPA

34/42 instituŢii


eDitOrial

ele trei decenii de viață didactică șiștiințifică sunt un binevenit prilej desărbătoare pentru Facultatea de Drept aUniversității din Craiova. Ambianța

festivă firească acestei aniversări nu pune înumbră, ci luminează drumul parcurs decomunitatea academică a acestei instituții deînvățământ superior de la un proiect ambițios, darincert și nesigur, până la recunoașterea de care sebucură astăzi în lumea juridică.

este o recunoaștere binemeritată, careîncununează eforturile de construcțieinstituțională depuse de profesori, de decani șiprodecani, de colaboratori, de studenți și, nu înultimul rând, de absolvenți. Prin carierele lorjuridice de excepție, mulți dintre acești absolvențiau confirmat în mod strălucit valoarea pedagogicăa școlii de drept de la Craiova, contribuind laconsolidarea profesiilor de judecător și deprocuror, precum și a profesiilor liberale, cum suntcele de avocat, de consilier juridic, de notar, deexecutor judecătoresc, de practician în insolvențăși de mediator.

Curtea de Apel Craiova și celelalte instanțe dejudecată din raza ei teritorială, Baroul Dolj,precum și secțiunile locale ale UNNP, UNeJ șiUNPIR sunt principalii beneficiari ai școlii de dreptdin Cetatea Băniei. excelența profesională aFacultății de Drept din Craiova este însoțită deexcelența profesională a tuturor acestor instituții.Nu este întâmplător că Grupul editorial UniversulJuridic a ales să dedice un număr al Revistei deJurisprudență precedentelor judiciare importantecreate de judecătorii din Oltenia, cu contribuțiacelorlalți profesioniști ai dreptului.

Corpul academic al Facultății de Drept din Craiovaa îmbogățit știința juridică prin importante lucrăride teorie a dreptului, de drept privat și de dreptpublic și a fost prezent, prin reprezentanțicompetenți, la conferințele și colocviile în care s-au dezbătut teme actuale, de mare importanțăpentru interpretarea și aplicarea noilor Coduri aleRomâniei.

Fidelitatea față de valorile care fundamenteazăsistemul de drept, dedicația instituțională șipriceperea gospodărească sunt vizibile atât înopera didactică și opera științifică a corpuluiprofesoral, cât și în imaginea modernă șifuncțională a clădirii construite prin inteligența,perseverența și buna cunoaștere a procedurilor deaccesare a fondurilor europene de care au datdovadă conducătorii facultății.

eforturile de construcție instituțională desfășuratetimp de trei decenii au fost contemporane cueforturile de reconstrucție a României, în întregulei și în fiecare regiune istorică, pe temeiulprincipiilor și valorilor democrației constituționaleși ale economiei libere de piață. Alături decelelalte regiuni istorice, Oltenia a parcurs și eaacest drum de reconstrucție, păstrându-și însăidentitatea culturală. Prin ambele ei dimensiuni,istorică și culturală, Oltenia a jucat mereu un rolimportant, de la întemeierea primelor formațiunistatale și de la formarea statului român modernpână în prezent, incluzând cele trei deceniipostdecembriste care coincid cu cei treizeci de anicare au trecut de la înființarea Facultății de Drepta Universității din Craiova.

un exemplu de excelență

Prof. univ. dr. valeriu stOiCauniversitatea din București, Facultatea de Drept

C


DialOguri neCesare

sunteți unul dintre cei maicunoscuți avocați din Craiova,făcând parte din Consiliul deconducere al Baroului Dolj încădin anul 1995, din anul 2007fiind ales decan al Baroului de avocați Dolj. Între timp, din iunie a.c. suntețivicepreședinte al uniuniinaționale a Barourilor dinromânia. Cum vă simțițitrecând într-o „ligă” superioară?

Alegerea mea în calitate devicepreședinte al UniuniiNaționale a Barourilor dinRomânia nu este o noutate,întrucât sunt la al doileamandat de vicepreședinte. De fapt, sunt singurulvicepreședinte rămas dinvechea Comisie Permanentă aUniunii. Prin urmare, sunt demult într-o ligă superioară, așacum afirmați dumneavoastră.Din păcate, mi-a fost mult maiușor să pun în practică încadrul Baroului Dolj proiectelela care m-am gândit, decât încalitate de vicepreședinte. Astapoate și din cauza moduluigreoi în care funcționeazăorganele de conducere aleUniunii Naționale a Barourilordin România, care, de multe

ori, au pierdut vremea cu alteprobleme decât cele care suntde importanță maximă pentruprofesie. sper însă, ca odată cuschimbarea produsă la nivelulconducerii Uniunii, organelecolective de conducere să deadovadă de mai multămobilitate, astfel încât legeaprivind exercitarea profesiei deavocat să poată fi actualizată în raport de contextul social-economic prezent,ținând cont de faptul că ea afost adoptată în 1995, că de-alungul timpului a suferitmodificări care au afectatfilosofia ei inițială și că din2007 România este membră aUniunii europene. În acest sens, cred că ne putembucura și de experiențeleprofesiei din țări a cărorevoluție nu a fost marcată dedecenii de întuneric,actualizând legea avocaturiiastfel încât să poată răspundetuturor nevoilor profesiei, darși nevoilor societății, izvorâtedin legea noastrăfundamentală, anume dreptulla apărare și accesul la justiție,așa cum sunt ele consacrate deart. 21 și 24 din ConstituțiaRomâniei.

Fiind învestit cu funcția devicepreședinte al UniuniiNaționale a Barourilor dinRomânia, m-am preocupatconstant de identificarea unorsoluții care să corespundănevoilor avocaților, formulândde-a lungul timpului șisusținând diferite proiecte încare cred cu toată convingerea. Dintre acestea, amintesc câtevaproiecte de suflet: avocatulspecializat, consolidarea uneirelații între Uniunea Naționalăa Barourilor din România șiParlamentul României,publicitatea profesiei de avocatîn mass-media, reformareacentrelor teritoriale aleInstitutului Național dePregătire și Perfecționare aAvocaților, eliminareacosturilor avocatului stagiar înlegătură cu pregătireaprofesională inițială,recredibilizarea sistemului depensii și alte drepturi deasigurări sociale ale avocaților.

Cum v-ați propus să contribuițila afirmarea „brandului”justiției doljene la nivelnațional din noua dvs. poziție, la lărgirea imaginii bresleilocale în comunitatea juridică din țară?

Dintotdeauna am militatpentru implicarea profesiei de avocat în viața cetății. este necesar ca oamenii(potențialii justițiabili) să știecă oricând au alături unavocat care le poate da unsfat prin care să-și rezolve sausă preîntâmpine o eventualăproblemă juridică. Cred că tocmai de aceea estenecesară o implicare maimare a barourilor în aceastăactivitate pe plan local.De asemenea, este necesară ocolaborare reală între toateprofesiile juridice, astfel încâtsă fie identificatevulnerabilitățile de fapt și dedrept care ar putea împiedicaaccesul la justiție și încălcareadreptului la apărare. Nu întâmplător, ComisiaPermanentă a UniuniiNaționale a Barourilor dinRomânia a adoptat recent,printre multe alte proiecte, șio veche propunere de a mea,de a se organiza în fiecare ano conferință a profesiilorjuridice, care să identificeaceste vulnerabilități și decomun acord să stabileascămăsuri care să rezolve sau săducă la depășirea acestorvulnerabilități.

„specializarea este viitorul profesiei de avocat!”interviu cu av. iOn turCuleanu, vicepreședinte al unBr, avocat coordonator al societății profesionale „turculeanu și asociații”


DialOguri neCesare

sunteți un avocat cu experiență,membru al Consiliului Baroului Dolj.Ce credeți că ar mai trebui făcutpentru o mai bună legătură șisinergie între avocați și alte profesiijuridice? Dar între Baroul Dolj,celelalte barouri din regiune șiunBr?

Tocmai spuneam anterior despre olipsă de colaborare între profesiilejuridice. Realitatea este că acestecontacte sunt mai mult formale șică, de cele mai multe ori, întâlnirilenu se soldează conform așteptăriloravocaților.De exemplu, desele întâlniri ale

reprezentanților profesiei,intermediate fie prin conducereaUniunii, fie prin conducerilebarourilor, cu conducereainstanțelor/parchetelor, peproblema asistenței judiciare înmaterie civilă și penală, nu au avutîntotdeauna rezultatele scontatede avocați, și asta pentru că fiecaredintre participanți își declinăcompetența. Realitatea este că problemaasistenței judiciare este o problemăcare ține de Guvernul țării, care areobligația (art. 24 ConstituțiaRomâniei) de a asigura accesul lajustiție al grupurilor defavorizate,fără resurse materiale. Problema ar trebui tranșată prinincluderea într-un capitol specialdin legea bugetului anual asumelor necesare respectării decătre Guvernul țării a legilor care îlobligă să asigure accesul la justițieal cetățenilor defavorizați, iar înfelul acesta nu am mai întâlnisituații de nerecunoaștere a unuiprotocol semnat de conducereaprofesiei de avocat cu ministereleabilitate, de parcă sumele acordatede Ministerul Finanțelor Publicesunt acordate avocaților și nujustițiabililor. Cred în acest sens că este locpentru o mai bună colaborare între

conducerile barourilor, cu condițiaca decanii să înțeleagă căreprezintă forța a 30.000 deavocați, care nu reprezintă altcevadecât transpunerea fizică, practică,a dreptului la apărare, așa cum esteel consacrat de legea fundamentalăși nu numai. Decanii din raza unei Curți de Apelar trebui să fie conștienți de forțape care o reprezintă atunci când, înreprezentarea intereseloravocaților, întreprind un demerscomun și nu individual, căci, pânăla urmă, problemele avocaților dinbarourile, de exemplu, Dolj, Olt,Gorj, Mehedinți sunt aceleași șisusținerea lor comună ar aveașanse mai mari de rezolvare aproblemelor avocaților.

Pe lângă profesia de avocat, deținețiși titlul de prof. univ. dr. în cadrulFacultății de Drept Craiova, unde ați predat dintotdeaunacursurile de „Contracte speciale” și „succesiuni”. Cum considerați căa evoluat învățământul universitarjuridic în ultimii 20-30 de ani?

Nu a fost ușor în perioada în caream fost decan să mă împart întrebarou, sălile de judecată șiFacultatea de Drept, însă nu m-amplâns niciodată, pentru că mi-amasumat toate acesteresponsabilități și consider că mi-am dus proiectele la bun sfârșit,cu succes în toate aceste domenii.N-aș vrea să fac o analiză aevoluției învățământului superior,dar îmi place să cred că, atâtavreme cât pe la birourile noastretrec stagiari de care apoi suntemmândri, lucrurile merg într-odirecție bună.

Care este aria principală de expertiză a societățiiprofesionale de avocatură„turculeanu și asociații?”

Desele mele contacte cu profesiadin țări occidentale mă fac să credcă avocatul specializat este viitorulacestei profesii. De aceea, am șisusținut în ultimii ani un asemeneaproiect, inspirat din experiențaavocaților germani, francezi șiitalieni, proiect care a fost, însfârșit, aprobat de ComisiaPermanentă a Uniunii Naționale aBarourilor din România, și care vaintra, în curând, în dezbatereacorpului profesional. specializarea este viitorul profesiei.ea este o garanție a dezvoltăriicabinetului și activității avocatului,o valorizare a prestației și, înacelași timp, o asigurare pentruclient. specializarea este recunoaștereaunei competențe specifice,

Decanii din razaunei Curți deapel ar trebui să fie conștiențide forța pe careo reprezintăatunci când, în reprezentareaintereseloravocaților,întreprind undemers comun și nu individual.


DialOguri neCesare

constituind o valoare pusă însprijinul clientului, care astfelva avea parte de o asistențăjuridică competentă. De aceea și în cadrul societățiinoastre de avocatură amîncercat o asemeneaspecializare, începând cumine, pe baza experiențeididactice în materiamoștenirilor, continuând cucontenciosul administrativ șifiscal, cu dreptul muncii, undeavem probabil cel maispecializat avocat, cu dreptulfamiliei, persoanelor șipatrimoniilor, dreptul penal. Ceea ce este interesant estefaptul că suntem printrepuținii avocați specializați îndrept sportiv, specializare pecare am dobândit-o în anii încare am fost implicat înfenomenul fotbalului, dar și înprezent, când doi dintrepartenerii mei sunt implicați înactivitatea juridică a comisiilorAsociației Județene de FotbalDolj. În acest sens, trebuie să spuncă suntem singurii avocațiparticipanți la congresul anualal avocaților specializați înfotbal, organizat deInternational Association forFootball Lawyers

Colegii avocați își amintescunele proiecte inspirate aledvs. din perioada mandatuluide decan al Baroului Dolj. Cerealizări notabile ați bifatalături de Consiliul Baroului depe atunci?

Din momentul alegerii mele cadecan al Baroului Dolj, în2007, am apreciat că portresponsabilitatea pentruîntreaga activitate desfășuratăde avocații din cadrulbaroului. Am înțeles cu

exactitate încă de la începutaceastă responsabilitateuriașă a funcției și amîncercat, în toată activitateamea de decan, să pun înaplicare proiecte care să neajute pe noi, avocații doljeni,în exercitarea profesiei. Prima grijă pe care am avut-oa fost aceea de a le asiguracondiții civilizate dedesfășurare a activității. Înacest sens, am igienizat toatesediile în care își desfășurauactivitatea avocații de pelângă instanțele din județulDolj, le-am dotat cu mobiliernou, cu calculatoare șiimprimante racordate lainternet, astfel încât să poatăfi folosite de avocați, chiardacă nu sunt la sediile lor.La una dintre judecătoriile dinjudeț, de exemplu, amconstruit spațiul nou destinatavocaților, în holul instanțeide judecată. Am socotit astfelcă am o obligație, în calitatede decan să fac aceste lucruri. În ceea ce privește celelalte„realizări”, socot că nu au fostdecât lucruri normale, la careorice decan trebuie săgândească când accede înaceastă funcție.Fără a stabili o ierarhie și fărăa stabili o ordine cronologică,aș începe cu sediul BarouluiDolj, pe care l-am renovatintegral, dându-i formaactuală, opinând chiar că estecel mai frumos barou din țară.De asemenea, am restauratbiblioteca baroului, care era,la momentul la care ampreluat decanatul, într-o starecritică și căreia i-am dat formaîn care se găsește și astăzi. Încercând să țin pasul cuevoluția tehnologiei, amîncercat să ușurez activitateaavocaților doljeni, sens în care

am schimbat modul decomunicare cu aceștia,transmițându-le toateinformațiile ce țin deactivitatea Baroului Dolj prine-mail, am asiguratposibilitatea plățilorcontribuțiilor on-line și amfacilitat obținerea deinformații de către avocați dela Registrul Comerțului prinintermediul contuluiavocatului de pe pagina web abaroului.Tot atunci, am implementatprogramul electronic deatribuirea delegațiilor dinoficiu, astfel încât să asigureun echilibru între membriiserviciului de AsistențăJuridică, program care a fostulterior preluat și de cătrealte barouri din țară. Fiind un vehement și constantsusținător al solidarității întreavocați, am organizat diferiteevenimente de natura celorcare în cadrul corporațiilorpoartă denumirea de team building.În acest sens, îmi amintesc cudrag de Toamna Culturală aBaroului Dolj – preluatăulterior de alte profesii, princare Baroul Dolj ofereaavocaților din cadrul său unspectacol de operă, unul laFilarmonica Oltenia și unul laTeatrul Național Craiova.De asemenea, am organizatBalul de Crăciun al BarouluiDolj, un eveniment deosebit,la care avocații doljeni sereuneau la sfârșit de an, înapropierea sărbătorilor,pentru a petrece împreună.Înainte de bal, făceam bradulde Crăciun chiar la sediulBaroului Dolj și îl aduceam peMoș Crăciun care să împartăcadouri copiilor avocaților. În martie, organizam

Ziua femeii avocat, evenimentcu ocazia căruia înțelegeam săle sărbătorim pe doamneleBaroului Dolj.Îmi place să cred că în timpuldecanatelor mele Baroul Doljera o enitate plină de viață șică avocații erau bucuroși săpetreacă timp împreună. Am implementat, deasemenea, o festivitate depremiere a avocaților pentrurezultate deosebite, undecolegi de-ai noștri, tineri saucu experiență, erau răsplătițicu diferite distincții pentrumerite profesionale.Crezând într-o solidaritatetransfrontalieră a corpuluiprofesional, am stabilit relațiicu barourile limitrofe dinserbia și Bulgaria, relații careulterior au fost concretizateîntr-un proiect european.Am organizat 38 de conferințede pregătire profesionalăcontinuă și am instituitatelierele de lucru, care audevenit o tradiție și care sețin și în prezent. Împreună cudecanii barourilor dincircumscripția Curții de ApelCraiova, am înființat CentrulTeritorial al I.N.P.P.A. și ampus bazele învățământuluiprofesional în cadrul UniuniiNaționale a Barourilor dinRomânia.

acum 4 ani, Primăriamunicipiului Craiova v-adecernat Diploma de excelențăpentru merite deosebite în promovarea avocaturii și a Baroului Dolj în spațiulpublic al Cetății. a fost,credeți, un act diplomatic al administrației locale decultivare a bunelor relațiiinstituționale cu Baroul sau în spatele distincției au stat și meritele dvs. concrete?


DialOguri neCesare

Nu știu dacă a fost un actdiplomatic, dar cred că a fost maidegrabă o recunoaștere a moduluiîn care profesia era implementatăîn Cetate. Mereu profesia deavocat era prezentă în spațiulmedia, iar la nivel de conducere amavut relații instituționale excelentecu primarii orașului, indiferent deculoarea politică.Cred că diploma mi-a fost acordatăși pentru faptul că primarul de laacea vreme era la fel de dinamicca și mine și, la urma urmei,profesia face parte din viața urbei,în care trebuie să se regăsească

toate profesiile, avocații în primulrând.

ați fost aproape de fotbal vremebună, ba chiar ați fost președinte alComisiei pentru statutul Jucătorului(CsJ) din cadrul Federației românede Fotbal. ați fost alături de acestsport din datorie profesională sau șidin pasiune pentru balonul rotund?

Cred că m-am implicat în lumeafotbalului din pasiune pentru sportîn general, pentru acesta în special,astfel că pe vremea când eramdecan am înființat o echipă de

fotbal a Baroului Dolj, care a jucatîn cadrul competițiilor organizatede Asociația Județeană de FotbalDolj, fiind înscrisă în Liga a V-a.Ba mai mult, am fost cel care ainițiat și organizat CampionatulNațional de Fotbal al Avocaților,pentru colegii care împărtășeau, cași mine, pasiunea pentru acest sport. Activitate mea în cadrul FRF a fostguvernată și de faptul că am crezutcă sunt necesare regulamente caresă pună ordine într-o vreme în carejudecățile și aprecierile se făceau,mai degrabă, subiectiv. Cred că și aici am lăsat amintirifrumoase, pentru că în anii pe carei-am petrecut acolo am lucrat laredactarea regulamentelor șistatutelor FRF. este adevărat că amgăsit și acolo oameni competenți,de bună-credință, dispuși săcontribuie la stabilirea unor normejuridice în care sportul să se poatădesfășura. este păcat că o industrie precumcea a sportului, care în Occidentpermite desfășurarea unorcompetiții majore, fără implicareastatului, a fost neglijată de toateguvernele României în perioadapostdecembristă. Când spun acest lucru mă gândescla legea sportului și la normele carereglementează sponsorizareaactivităților sportive, care suntfoarte departe de ceea ceînseamnă o economie de piață șiun stat de drept. Probabil că viitorul va aduce înpoziția de legiuitor oamenicompetenți, care cunoscimportanța sportului nu numai ca spectacol, dar și ca afacere, una care asigură locuri de muncă și venituri bugetului statului, și care se vor gândi, poate, săadopte un cod sportiv care arpermite și apariția specializării în drept sportiv.

cristian pavel

activitate mea încadrul FrF a fostguvernată și defaptul că amcrezut că suntnecesareregulamentecare să punăordine într-ovreme în carejudecățile șiaprecierile sefăceau, maidegrabă,subiectiv.


DialOguri neCesare

Cum percepeți evoluțiagradului de performanţă alCurții de apel Craiova în ultimiiani, având în vedere numărul șicomplexitatea dosarelorsoluționate?

Performanța unei instanțe sestabilește prin prisma a cinciindicatori statistici carevizează: rata de soluționare,adică gradul de operativitate,vechimea dosarelor în stoc,ponderea dosarelor închiseîntr-un an, durata medie desoluționare și documenteleredactate peste termen.Doar printr-o analiză cumulatăa acestor indicatori putemavea o imagine de ansambluasupra eficienței/eficacitățiiinstanței şi, totodată, uninstrument de introspecție apropriei activități şi deproiecție a metodelor șimijloacelor de îmbunătățire aactivității judiciare, toateacestea având ca scop finalcreșterea gradului de eficiențăal instanţei.Pe de altă parte, interpretarearezultatelor nu trebuierealizată simplist, purmatematic, ci este necesarăabordarea acestora din maimulte perspective: princomparație cu alte instanțe, de

aceleași dimensiuni(încărcătură, scheme depersonal etc.), prin comparațiepe segmente de timp în cadrulaceleiași instanțe, pe fiecareindicator în parte, dar și peindicatorii cumulați, astfelîncât să poată fi identificatecauzele rezultatelor date decei 5 indicatori, urmând săpoată fi găsite măsuri pentruîmbunătățirea acestora.Anul trecut, Curtea de ApelCraiova s-a situat pe locul doiîn ierarhia curţilor de apel lanivel național, după Curtea deApel Bucureşti, cu o ponderede 8,6% din totalul cauzelornou intrate pe rolul tuturorinstanţelor similare din ţară.este însă o constantă aceastăpoziţie în ierarhia curţilor deapel şi nu doar în ceea cepriveşte numărul de cauze nouintrate ci, şi mai relevant spuneu, al celor soluţionate. Raportându-mă la perioadaanterioară, analiza cumulată aindicatorilor de performanță înceea ce privește activitateaCurții de Apel Craiova relevăfaptul că am reușit să atingemși să menținem gradul ,,foarteeficient’’ în tot intervalul 2016-2018, situându-ne în eșalonulcurților foarte eficiente, cuunele fluctuații

nesemnificative la doiindicatori. spre exemplu, anul 2016 a fostcel în care, la nivel național,într-o ierarhie a curților deapel, Craiova a fost una dintrecele doar două curți de apel –alături de Curtea de Apelsuceava – la care toți cei cinciindicatori au măsuratgradul„Foarte eficient” șisubliniez acest aspect tocmaiîn contextul în care volumulnostru de activitate s-amenţinut net superior faţă decel al tuturor celorlalte curţi,cu excepţia Curţii de ApelBucureşti.Aceasta înseamnă că nu a fostdeloc simplu și, evident niciîntâmplător faptul că amobținut gradul maxim deeficiență, mai cu seamă dacăam face o comparație cu anul2015, când curtea se situa doarla gradul „satisfăcător’’. Şi dacă situaţia ,,Redactărilorpeste termen” care constituieîn mod constant și general ovulnerabilitate la nivelultuturor instanțelor, pentrucurtea de apel nu a maireprezentat o problemă, înschimb ,,Rata de soluționare adosarelor” a fost indicatorulcare a cunoscut în perioada dereferință cele mai mari

variațiuni, însă din cauzeobiective și greu de surmontat.Astfel, în anul 2017 ne-amconfruntat cu înregistrareamasivă și intempestivă a unuinumăr extrem de mare dedosare repetitive în materiacontenciosului administrativ.În vederea eficientizăriiactivității, luând în considerarenumărul și specializareajudecătorilor din cadrul secțieiI civilă și după consultareaacestora, începând cu lunadecembrie 2017, lapropunerea colegiului deconducere, au fost înființatecompleturi specializate atât înmaterie civilă cât și în materiaconflicte de muncă și asigurărisociale. Totodată, au fostelaborate și implementate oserie de procedurioperaționale carereglementează diferitesectoare de activitate judiciară.În anul 2018, pe fondulcontroversei jurisprudențialo-jurisdicționale dintre ÎnaltaCurte de Casaţie şi Justiţie șiCurtea Constituţională înmateria recursului civil,judecătorii secțiilor civile aufost puşi în situaţia de adispune, în temeiul disp. 520C.P.C., suspendarea unuinumăr semnificativ de cauze,

„Curtea de apel Craiova a atins și menținut, în ultimii ani,nivelul maxim de eficiență”interviu cu aDina geOrgeta POnea, Judecător, Președintele Curții de apel Craiova


DialOguri neCesare

până la pronunţarea unei hotărâriprealabile pentru dezlegareachestiunii de drept cu care fuseseînvestită Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie. Această măsurăprocedurală a suspendării judecățiia condus la o scădere accentuată aoperativității.În acest cadru, cu eforturi extremde mari, care din păcate nu s-aureflectat și la nivel statistic,activitatea colegilor judecători s-aconcentrat pe soluționarea într-unnumăr cât mai mare a celorlatetipuri de litigii.Așadar, coroborând eforturilesusținute ale colectivului de

judecători cu adoptarea unormăsuri manageriale adaptate șieficiente, Curtea de Apel Craiova aatins și menținut, în ultimii ani,nivelul maxim de eficiență, în ceeace privește activitatea judiciară.

Cum apreciați condițiile de lucruactuale în instanțele din românia,respectiv în cele din raza Curţii deapel Craiova?

Pentru a genera performanță,instanțele judecătorești au absolutănevoie să li se asigure și stabilitatefuncțională, sens în care tot cereprezintă resurse logistice și de

infrastructură are o importanțăvitală. După cum știți, Ministerul Justițieiare calitatea de ordonator principalde credite pentru instanțelejudecătorești, ponderea bugetuluialocat acestora fiind, spre exemplu,în anul 2018 de 57,2% din bugetultotal, diferența repartizându-seaparatului propriu și celorlalteinstituții subordonate financiaracestuia. Deși aparent procentul poate fiapreciat ca fiind satisfăcător, dinnefericire, dinamica fonduriloralocate de la bugetul de stat înperioada 2016-2018 la cel maivulnerabil titlu, cel vizând,,Cheltuielile de capital”, reflectă odiminuare continuă până în anul2018, în condițiile în care acesteaau fost completate și cu fonduriexterne. spun că acest titlu este celmai vulnerabil pentru că este celcare include fonduri, atât pentruobiectivele de investiții, cât șipentru dotarea cu echipamente IT(software, hardware). Or, este evident că, în timp,creșterea gradului de uzură, fie căvorbim de uzura fizică a stăriisediilor sau de cea morală aechipamentelor informatice,trebuie corelată cu o suplimentarebugetară pe aceste segmente, fiindde necontestat impactul negativ pecare îl poate produce asupraactivității și organizării uneiinstanțe perpetuarea unor condițiideficitare de lucru.Mai mult, începând cu anul 2017Ministerul Justiției, în calitate detitular al dreptului de administrarea imobilelor-sedii de instanțe adecis transmiterea acestui dreptcătre curțile de apel și tribunale. s-a transferat astfel în sarcinaordonatorilor secundari și terțiari șiresponsabilitatea modalității deadministrare eficientă arespectivelor imobile, fără însă a fipuse la dispoziția acestora şi

Palatul deJustiţie Craiovava fi cel maiimportantproiectinvestiţional lanivel naţional, cucea mai maresuprafaţăconstruită, dupăPalatul deJustiţieBucureşti.


DialOguri neCesare

resursele financiare necesare.Anul trecut, spre exemplu,dintr-un număr total de 189 desedii de instanțe, doar 60, decimai puțin de 50%, se aflauîntr-o stare foarte bună.În ceea ce privește instanțeleaflate în circumscripțiateritorială a Curții de ApelCraiova, urmare a unei analizeefectuate chiar la nivelulMinisterului Justiției, s-aconstatat că, realizându-se ohartă a investițiilor îninfrastructura fizică ainstanțelor, ponderea acestoras-a regăsit cu precădere în alteregiuni decât Oltenia, undeinvestițiile au fostnesemnificative pe termenmediu și lung. De altfel,singurul sediu edificat înultimii ani a fost Palatul deJustiție Dolj – sediulTribunalului Dolj, însă și acestproiect a fost finanțat deBanca Mondială.Așadar, situația sediilorinstanțelor arondate Curții deApel Craiova dar și cea apropriului său sediu suntdeparte de a oferi condițiioptime de lucru pentrupersonalul acestora, precum șipentru desfășurarea lastandardele necesare aactivității de judecată. Trebuieavut în vedere și faptul că înniciun exercițiu bugetarsumele alocate nu au coinciscu cele solicitate, astfel că,spre exemplu, în anul 2019Curții de Apel Craiova i s-aalocat un buget totalreprezentând 60% din bugetulsolicitat.Plecând de la aceste premisedeloc optimiste dar cuobiectivul clar de a demaraprocedurile de edificare șireabilitare măcar pentrucâteva sedii extrem de

necesare – la Craiova, pentrucurtea de apel și judecătorie,la Mehedinți pentru tribunal șijudecătorie – am reușit, înultimii 3 ani, să demarămproiecte investiționale pentru8 sedii de instanțe: 2 dintreacestea cu finanțarea BănciiMondiale, iar celelalte 6 sediiincluse în Memorandumul careare ca temă „ProgramulNaţional de consolidare ainfrastructurii instanţelor dejudecată aflate în municipiilereşedinţă de judeţ” care esteimplementat de CNI sA, avândca sursă de finanțare Bugetulde stat – prin MDRAP.În mod cert, prioritatea zero oconstituie sediul Curții de Apel,instanța care de la înființare afuncționat doar în spațiiînchiriate. Demersurile s-auconcretizat în obţinerea unuiteren în suprafaţă de 7920 mpcare să asigure edificarea unuipalat de justiție cu douăcorpuri de clădire destinatedesfăşurării activităţii atâtpentru Curtea de Apel, cât şipentru Judecătoria Craiova –instanță al cărei sediu se aflade asemenea într-o stareextrem de precară. Ulterior afost definitivată situațiajuridică a terenului și au fostîntocmite și avizate favorabil înConsiliul Tehnico-economic dincadrul Ministerului Justiției„Notele conceptuale şi Temelede proiectare” aferenteobiectivului de investiţiiPalatul de Justiţie Craiova(sediu pentru Curtea de ApelCraiova şi Judecătoria Craiova)pentru o suprafaţă totală de23.188 mp. În perioadaurmătoare, până în 2024 cândeste stabilit termenul definalizare, Palatul de JustițieCraiova va fi cel mai importantproiect investițional la nivel

național, cu cea mai maresuprafața construită, dupăPalatul de Justiție dinBucurești. La acest momentîntreaga documentație se aflăîn analiza C.N.I. în vedereaîntocmirii studiului defezabilitate.În același stadiu se află șiproiectul investițional Palatulde Justiție Mehedinți, care vaconstitui sediul TribunaluluiMehedinți și al JudecătorieiDrobeta-Turnu severin, acestafigurând alături de cel dinCraiova pe lista scurtă asediilor noi de instanțe ceurmează a fi edificate în cadrulProgramului implementat prinC.N.I. sA. Tot prin C.N.I. se vorrealiza și alte lucrări, respectivextinderea Tribunalului Gorj –construcție pentru care, ladata de 9 august 2017, C.N.I. aemis ordinul de începere alucrărilor cu termen definalizare în anul 2019, înprezent stadiul execuțieilucrărilor fiind de 85%(preconizându-se ca termenpentru darea în folosință lunadecembrie 2019), dar șiconsolidarea sediuluiJudecătoriei Slatina, înprivința căruia a fost emisă ladata de 06 august 2018autorizația de construire, laacest moment fiind în derularecontractul de servicii deproiectare.Pe de altă parte, pentru căerau instanțe ale căror sedii seaflau într-o stare avansată dedegradare și care necesitaureparații capitale – JudecătoriaCorabia și Judecătoria Calafat– au avut loc vizite în teren șiîntâlniri cu reprezentanțiiBăncii Mondiale pentrurealizarea acestor proiecte pefonduri externe, pe baza unuinou acord cu Banca Mondială.

Implicarea financiară a BănciiMondiale, așa cum s-ademonstrat de-a lungultimpului în situații similare,conduce la o execuție mairapidă a lucrărilor decât dacăacestea s-ar fi realizat dinbugetul de stat. Astfel, se vorrealiza prin finanțarea externăde către Banca Mondială șisub coordonarea MinisteruluiJustiției – DIPFIe ReabilitareaJudecătoriei Calafat șiReabilitarea JudecătorieiCorabia (reparații capitale),fiind întocmite documentațiiletehnice aferente celor douăobiective și înaintate BănciiMondiale în scopul aprobăriiacestora și demarării, înurmătoarele luni, aprocedurilor publice deachiziție a lucrărilor deconstrucții.Așadar, se prefigureazădeschiderea și menținerea aopt șantiere la instanțe dintoată raza Curții de ApelCraiova. În mod necesar seimpune continuareademersurilor pentru derulareacât mai rapidă a tuturoretapelor prevăzute pentrudemararea și, pe cât posibil,finalizarea în următorii 3 ani aacestor proiecte a cărorrealizare ar reprezenta unprogres major în ceea ceînseamnă asigurarea unuiserviciu public de calitate înprivința activității judiciare aCurții de Apel Craiova.Nu în ultimul rând, Proiectulnațional inițiat de MinisterulJustiției privind arhiveleregionale ce vor fi edificate înraza fiecărei curți de apel,poate constitui o soluțieviabilă pentru rezolvareaproblemei recurente a lipseispațiilor de depozitare. În ceeace privește Curtea de Apel


DialOguri neCesare

Craiova, a fost identificat un terenîn suprafață de 5000 mp, aflat înadministrarea PenitenciaruluiPelendava , care poate asiguraspațiile necesare arhivelor deconservare ale tuturor instanțelordin raza Curții de Apel, fiind înmăsură să rezolve o problemă caregrevează extrem de multactivitatea în instanțe.

Curtea de apel Craiova aimplementat recent o soluțiesoftware de transmitere a actelor de procedură pe e-mail, pentru afacilita accesul la actul de justiție și judecarea cauzelor cu celeritate.Cum a fost primită această aplicațiede justițiabili?

Da, așa este. Începând cu lunaoctombrie a acestui an, în scopulde a facilita accesul la actul dejustiție și pentru judecarea cauzelorcu celeritate, cu susţinereaTribunalului Arad, Curtea de ApelCraiova a implementat o soluţiesoftware de transmitere a actelorde procedură (comunicări

prealabile, citaţii, comunicări) înformat electronic, pe e-mail. sistemul informatic TDs va permitecomunicarea electronică prin e-mail a documentelor (documenteleemise de instanță semnateelectronic, cereri de chemare înjudecată, întâmpinări etc.) cătrepărțile sau instituțiile care auindicat, fie prin actul de sesizare ainstanţei, fie printr-o solicitareulterioară, adresa electronică,manifestându-şi astfel opţiuneapentru această modalitate detransmitere. Totodată, partea vaputea fi informată prin sMs – lanumărul de telefon mobilmenţionat – cu privire latransmiterea mesajului în formatelectronic.soluţia tehnică are la bazădispoziţiile Codului de procedurăcivilă, astfel cum au fost modificateprin Legea nr. 310/2018, fiindoperațională în materiilenonpenale. Totodată, aceastăaplicaţie permite părţilor accesul,prin intermediul oricărui dispozitivconectat la internet, la actele din

propriul dosar de judecată (dosarulelectronic), fără a mai utiliza parolapusă la dispoziţie de instanţă.Aplicaţia informatică a devenitfuncţională începând cu 1octombrie 2019 pentru dosarele cese înregistrează la Curtea de ApelCraiova, urmând ca extindereaaplicabilităţii acesteia la nivelulcelorlalte instanţe din raza Curţii deApel să fie realizată în cel mai scurttimp posibil.Din discuțiile purtate cu avocații șicu reprezentanții unor instituții șiautorități publice care în modconstant sunt parte în litigiile aflateîn competența de soluționare acurții de apel, a rezultat unfeedback pozitiv. este o reacție pecare o anticipam pentru că, defapt, implementarea aplicației amrealizat-o având în vedere, înprincipal, simplificarea accesului lajustiție al acestora și doar însubsidiar, rațiuni financiare ce ținde gestionarea eficientă abugetului instanței.

există o strategie de informatizare a sistemului pe care îl gestionați?

La nivelul Curţii de Apel Craiova amconceput o strategie de dezvoltarea informatizării instanţei, aşa încâtaplicația TDs este doar una dintr-oserie de alte soluții informatice pecare am reușit să leoperaționalizăm în ultimii ani,evident cu eforturi considerabile,generate de insuficiența resurselorumane și materiale, dar cuconvingerea că doar prindezvoltarea sistemului informaticse poate asigura un suport esențialprocesului de modernizare aactului de justiție.Deși Ministerul Justiției s-a angajatsă asigure realizarea dosaruluielectronic la nivel național în sensulde a se dezvolta platforma dearhivare electronică în corelație cusistemele de internet și cu o

la nivelul Curţiide apel Craiovaam conceput ostrategie dedezvoltare ainformatizăriiinstanţei, aşaîncât aplicațiatds este doar unadintr-o serie de alte soluțiiinformatice pe care amreușit să leoperaționalizămîn ultimii ani.


DialOguri neCesare

securizare corectă, astfel încâtfiecare parte să-și poatăconsulta propriul dosar de ladomiciliu, proiectul inițiat încădin anul 2014 nu a fostdemarat nici până în prezent.Ca atare, asumându-șiimplementarea dosaruluielectronic prin resurse proprii,cu sprijinul Curții de Apel Cluj,care a creat acest program,începând cu anul 2017, atât laCurtea de Apel cât și lainstanțele din raza sa decompetență a început săfuncționeze aplicația InfoDosar și Fișă dosar (dosarulelectronic). Aceasta permite ca,prin autentificare pe baza uneiparole puse exclusiv ladispoziția părților și căutânddupă numărul de dosar –părțile, avocații, experții,consilierii juridici – să se poatăvizualiza în integralitatea lordocumentele create deinstanță și cele depuse depărți, furnizându-se totodatăinformații legate de traseuldosarului, data înregistrării,obiectul, stadiul procesual,termenele de judecată șidispozițiile instanțelor lafiecare dintre acestea. Maimult, din acest an, la Curtea deApel au fost extinsefuncționalitățile aplicației, prinscanarea și atașarea în ecris șia hotărârilor pronunțate deÎnalta Curte de Casație șiJustiție din dosarele care revinîn arhiva Curții, în scopularhivării electronice completea dosarului. Utilitatea aplicațieiInfodosar este evidențiată denumărul de accesări, încreștere exponențială în 2018– cu 20.962, față de anul 2017– cu 6.502 (doar la nivelulCurții de Apel).Pe de altă parte, în scopuldegrevării constante a spațiului

arhivelor de conservare,supraaglomerate șiinsuficiente, operaționalizareaaplicației Arhiva Depozit a fostși este în măsură să simplificeactivitatea de păstrare șiselecție a dosarelor în arhivade conservare. se asigură astfelo evidență electronică ce poatefi accesată cu ușurință și care,prin sistemul de alerte,atenționează personalulresponsabil cu privire laîmplinirea termenului depăstrare a dosarelor introduseîn sistem. Aplicația de numire aleatorie aexperților de pe lista întocmităși comunicată de către biroullocal de expertiză, cuprinzândexperții înscriși în evidența sa șiautorizați, potrivit legii, săefectueze expertizele judiciare,reprezintă un instrument rapidși facil de utilizat chiar întimpului ședințelor dejudecată, desemnareaexpertului realizându-seinformatic aleatoriu.Pentru sprijinirea judecătorilordar și a personalului auxiliar înactivitatea de pregătireprofesională, aplicația Evidențacărților din bibliotecă, înformat electronic a fostimplementată la Curtea deApel Craiova pentru a fiutilizată în scopul evidenței șigestiunii cărților și periodicelordin bibliotecă.

Considerați că se impune osuplimentare a personaluluiCurții de apel Craiova?

Dimensionarea schemelor depersonal din cadrul instanţelortrebuie să aibă la bază o seriede criterii obiective care săreflecte, printre altele,impactul modificărilorlegislative de anvergură,

specializarea judecătorilor sauposibilitatea de aplicare aprincipiilor de repartizarealeatorie a cauzelor. Volumulde cauze poate constitui unuldin criteriile avute în vedere laredistribuirea şi distribuireaposturilor, dar în nici un caz nupoate fi singurul.Un alt criteriu obiectiv cetrebuie avut în vedere atât înreflectarea activității efective ajudecătorilor cât și îndistribuirea resurselor umanepe instanțe(redistribuire/stabilire numărde posturi) îl reprezintă gradulde complexitate al cauzelor cucare acestea au fost învestite. La nivelul Curții de ApelCraiova, ultima suplimentare aschemelor a avut loc, pefondul modificărilor legislative,în anul 2016, când am reușit săatragem suplimentar 20 deposturi de judecător și 15 depersonal auxiliar, astfel că laînceputul anului 2019 schemaCurţii de Apel totaliza 1564 deposturi, din care: 528 posturide judecători, 678 posturigrefieri, 89 posturi grefieriarhivari, 35 posturi specialiştiIT, 104 posturi personal conex,51 posturi funcţionari publici,39 posturi personalcontractual şi 40 posturiasistenţi judiciari.Prin raportare la volumul deactivitate şi încărcătura pejudecător, principalavulnerabilitate a Curții de ApelCraiova și a instanțelorarondate nu este reprezentatăîn mod necesar desubdimensionarea schemelorde personal ci, mai cu seamă,de gradul și posibilitateaocupării efective a posturilorvacante de judecătorcoroborate și cu necorelarea înanumite cazuri a schemelor cu

volumul de activitate. Acestultim aspect este în măsură săconducă, fie la instanțe cu oîncărcătură extrem de mare,mult peste media națională,fie la instanțe cu o încărcăturăredusă. În mod cert, măsuramanagerială a delegării dejudecători de la alte instanţereglează doar temporaractivitatea instanțelor cudeficit de personal și de aceeaatunci când a devenit posibil șiam apreciat oportun, amprocedat și la transferul deposturi vacante de lajudecătoriile cu schemăgeneroasă şi volum redus deactivitate, la celesupraaglomerate și cu oschemă insuficientă.Totodată, pornind de larealitatea că există undezechilibru vădit privindvolumul de activitate întrejudecătoriile aflate în raza decompetență a aceluiașitribunal, în urmă cu ceva timp,au fost elaborate și transmisespre avizare MinisteruluiJustiției și Parchetului de pelângă Înalta Curte de Casație șiJustiție două propuneri derearondare teritorială, unavizând judecătoriile din razaTribunalului Dolj, fiind îndiscuție în acest caz oprocedură completă careincludea toate instanțele dinraza tribunalului, iar cea de-adoua propunere a vizatinstanțele din raza TribunaluluiOlt, respectiv Judecătoriile Balșși slatina.Ambele propuneri au rămasînsă din nefericire fărăfinalitate, din lipsa acordurilorfie ale unităților de parchet, fieale reprezentanților unorunități administrativ-teritoriale.


DialOguri neCesare

În acest an, Curtea de ApelCraiova, ca urmare aconsultării tuturor instanțelordin raza sa de competență, aapreciat că se impunereiterarea propunerilor derearondare teritorială în ceeace privește judecătoriile dinraza Tribunalului Dolj șiTribunalului Mehedinți,propuneri care au fosttransmise, într-o primă etapă,,Grupului de lucruinterinstituțional în vedereaanalizării propunerilorinstanțelor și parchetelor demodificare a circumscripțiilorunor instanțe judecătorești șiparchete” din cadrulConsiliului superior alMagistraturii, prin prismamodificărilor legislative careconferă Plenului Consiliuluisuperior al Magistraturiiatributul de a aproba prinhotărâre, cu avizul conform alMinisterului Justiției, listalocalităților care fac parte dincircumscripțiile teritoriale alejudecătoriilor.În prezent, această din urmăsoluție este de natură aechilibra atât activitateainstanțelor și a fiecăruimembru al personaluluiacestora, cât și modul degestionare a resurselorbugetare – fonduri șiinfrastructură – conducând înfinal la creșterea eficiențeiactivității judiciare pe razacurții de apel. Trebuiemenționat că exploatareaacestor resurse se regăsește șiîn costurile/dosar. În măsura încare se mențin sedii relativocupate și care necesităcheltuieli ridicate atât pentrureparații, cât și pentruîntreținerea curentă dar încare se desfășoară activitatede judecată redusă, concluzia

este că aceste instanțerealizează o activitateineficientă raportat la costuri.Raportul negativ se răsfrângeasupra instanțelor încărcate,cu deficit de spațiu, în care unnumăr mare de personalgestionează un volum ridicatde dosare.În ceea ce privește activitateaCurții de Apel Craiova, caurmare a suplimentăriischemei de judecători cu 7posturi, obținută la finalulanului 2016, au fostredimensionate cele 4 secțiiale Curții în sensul că, în raportde încărcătura/judecător și decomplexitatea cauzelor,posturile suplimentate au fostdistribuite secțiilor cu cea maimare încărcătură. Înconsecință, după o lungăperioadă de dezechilibrumajor între secții, s-a ajuns lao echilibrare a volumului deactivitate pe fiecare judecător,ceea ce a condus laeficientizarea activității și laasigurarea unui climat deliniște și bună înțelegere întrecolegi.Referitor la celelalte categoriide personal, în special lapersonalul auxiliar despecialitate, deși suntemdeparte de raportul ideal de 2grefieri/1 judecător, proporțiaactuală la nivelul întregii Curțide Apel, de 1,28 grefieri/1judecător permitedesfășurarea activității încondiții severe, darsuportabile. În consecință, aşacum spuneam, provocareamajoră a constituit-oocuparea, cât mai rapidă, aposturilor vacante, atât prinprisma numărului mare devacantări cât și a proceduriloranevoioase și de durată princare se poate realiza.

Cum decurge programul de pregătire profesionalăcontinuă a colegilor judecători și grefieri?

Formarea profesionalăcontinuă a judecătorilorreprezintă garanţiaindependenţei şi imparţialităţiiacestora în exercitareafuncţiei, responsabilitateapentru realizarea acesteiarevenind Institutului Naţionalal Magistraturii, conducătorilorinstanţelor la care aceştia îşidesfăşoară activitatea, precumşi fiecărui judecător, prinpregătire individuală. Coordonarea modului deimplementare a Programuluide formare continuă ajudecătorilor revinepreşedintelui curţii de apel,prin intermediulvicepreşedinţilor instanţei. Având în vedere necesităţilede formare determinate deamploarea şi dinamicaprocesului legislativ naţional, adocumentelor europene şiinternaţionale la care Româniaeste parte, precum şi ajurisprudenţei interne şieuropene, aprofundarealegislaţiei interne şicomunitare este consideratăprioritară. În acest sens, Programul deformare continuă ajudecătorilor este alcătuitastfel încât să răspundăacestor imperative la un nivelcât mai ridicat şi să constituie,totodată, un mecanismeficient şi util în atingereastandardelor de independenţăşi imparţialitate caracteristiceunor judecători europeni. Înfiecare an, cu suportulInstitutului Național alMagistraturii, acest programse concretizează în realizarea

de seminare având o tematicăjuridică vastă, dar şi de interes,cu accent atât pe problematicarezultată din implementareacodurilor penale şi civile, cât şipe continuarea acelor formede pregătire devenite dejatradiţionale sau care augenerat un interes special dinpartea colectivelor dejudecători, spre exemplu„etica şi deontologia” sau„Management judiciar”.Preocuparea pentruperfecţionarea profesională ajudecătorilor s-a manifestat şiprin accesarea de către Curteade Apel Craiova, în mod direct,de fonduri europenenerambursabile pentruproiecte de formareprofesională. A fost prima șieste, din câte ştiu eu, singuracurte de apel din ţară care, încalitate de beneficiar principal,a utilizat fonduri europene înprocesul de pregătireprofesională a judecătorilor. Ultimele proiecte care aubeneficiat de finanțareeuropeană s-au derulat peperioade la la 1 la 2 ani și auvizat domenii de actualitate lanivel european, direcțiile deacțiune fiind stabilite deComisia europeană. spreexemplu, proiectul „Protectingthe Civil Rights of theEuropean Citizens –Multidisciplinary Approach”care s-a desfăşurat în perioara2016-2017, în colaborare cuTribunalul din Rijeka (Croaţia),Fundaţia Germană pentruCooperare JudiciarăInternaţională – IRZ(Germania) şi Curtea de Apelsuceava și care a urmărit oinstruire multidisciplinară –juridică și sociologică – îndomeniul protecţieidrepturilor civile ale


DialOguri neCesare

cetăţenilor în spaţiuleuropean. Rezultatul final alproiectului s-a concretizat înelaborarea unui ghid cu tema„studiu legislativ şi sociologicprivind măsurile de protecţieîn materie civilă”, destinatjudecătorilor din cadrulstatelor membre Ue, fiinddisponibil în limbile engleză,germană, croată şi română,putând fi accesat pe site-uldedicat proiectuluiwww.eurights.eu, cât şi pepaginile web ale partenerilorimplicaţi în acest program. De asemenea, Curtea de ApelCraiova a semnat unparteneriat cu MinisterulJustiţiei în cadrul unui altproiect cu finanţareeuropeană, anume „Instruireajudecătorilor în domeniulrespectării drepturilorcetăţenilor din UniuneaEuropeană pe parcursulprocedurilor penale”. Acesta s-a derulat în perioada 2017-2018 şi a urmăritîmbunătățirea contactelor,schimbul de informații şicrearea de rețele întrepracticieni (judecători) dinRomânia, Germania şi Croațiace lucrează cu instrumentelegislative comunitare înmateria consolidăriidrepturilor procedurale alepersoanelor suspectate sauacuzate în cadrul procedurilorpenale. La finalizareaproiectului, Ministerul Justiţieia elaborat un manual (ghid) ceinclude, într-un modsistematizat, prezentările şimaterialele informativeutilizate în cadrul sesiunilorcomune de instruire. Acesta afost tradus în limbile statelorpartenere şi engleză şi a fostpus la dispoziţia magistraţilorpe hârtie, cât şi în format

electronic prin publicarea pesite-urile partenerilor, precumşi pe portalul european e-justiție.Anul acesta, în noiembrie,Comisia europeană deschideliniile de credit în vedereaaccesării de fonduri europenepentru proiectele de formareprofesională, iar noi avem dejapregătite două teme carecorespund direcțiilor deacțiune stabilite constant încadrul programelor „CriminalJustice” (Justiţie Penală) şi„Civil Justice” (Justiţie Civilă).Recent, pentru prima dată dela începerea derulariiprogramelor de schimb demagistrați, prin intermediuleJTN, Curtea de Apel Craiova afost selectată de către INM cainstanță care să primeascăîntr-un astfel de proiect, timpde 10 zile, un grup dejudecători din statele membreși a organizat în aceastăperioadă sesiuni de prezentarea sistemului nostru de drept,pe diferite materii, participărila ședințele de judecată, ladeliberări, la activitateaadministrativ-judiciară.În altă ordine de idei, nutrebuie ignorat faptul căformarea profesională poatereprezenta totodată și uneficient mecanismadministrativ de unificare ajurisprudenței, în condițiile încare principalele instrumenteproactive în acest sens,precum recursul în interesullegii și hotărârea prealabilăsunt atributul Înaltei Curți deCasație și Justiție și presupunparcurgerea unei proceduridestul de greoaie și deîndelungate.Practica neunitară esteprobabil una dintreproblemele cheie ale

vulnerabilităţii sistemuluijudiciar și principala sursă înmăsură să erodeze profund șirapid credibilitatea actului dejustiţie şi să generezesuspiciuni, chiar dacă soluţiilecontrare sunt argumentatejuridic şi au aparenţă delegalitate. În vederea asigurăriiunificării practicii judiciare,prin hotărârea CsMnr.148/2015 modificatăulterior prin hCsM nr.725/2015, a fost reglementatăo modalitate suport, accesibilăși interactivă, sub formaîntâlnirilor trimestriale peprobleme de practicăneunitară, însă nu s-a stabilitvaloarea juridică a minuteirezultate în urma dezbaterilortrimestriale. La nivelul Curții de ApelCraiova numărul hotărârilor cujurisprudență divergentă esterelativ mic, raportat la volumulde activitate pentru că fie suntidentificate în scurt timp de lapronunțare astfel încâtjurisprudența neunitară nu aretimp să se consolideze, fieapariția lor estepreîntâmpinată, în cele maimulte cazuri prin dialoguljuridic desfășurat cu privire laproblemele de drept care potconstitui sursă de divergență.Dialogul juridic, atât la nivelulpalierului curţilor de apel, câtşi cu celelalte instanţe,reprezintă un factordeterminant în rezolvareaproblemelor de drept care augenerat practică neunitară,deoarece prin aceastămodalitate se încurajeazăschimbul de opinii dintrejudecători, dar şi cunoaştereadirectă a problemelor cu carese confruntă celelalte instanţeîn interpretarea şi aplicarealegilor.

Publicarea minutelorîntâlnirilor trimestriale deunificare a practicii judiciareorganizate la nivelul Curţii deApel, pe intranetul instanței,facilitează comunicarea şicreează posibilitatea concretăde utilizare de către toţijudecătorii din raza Curţii ainformaţiilor şi a soluţiilorjuridice adoptate. Bineînțeles că formareaprofesională a judecătorilor lanivelul Curţii de Apel Craiovase realizează şi prin altemodalităţi, unele dintreacestea standardizate înproceduri operaționale,precum: informareajudecătorilor cu privire lanoutăţile legislative şijurisprudenţiale prinintermediul intranetuluiinstanţei şi comunicarearapidă a acestor informaţiicătre instanţele arondate;selectarea şi postarea pePortalul instanţelor dejudecată a deciziilor relevantesau întocmirea şi comunicareaBuletinului anual cu deciziirelevante ale curții de apelcătre toate instanţele din razade competență.Alături de formarea la niveldescentralizat, perfecţionareapregătirii profesionale ajudecătorilor se completează şicu participarea la seminare deformare continuă centralizată,pe baza opţiunii acestora, încadrul Planului centralizataprobat de Consiliul superioral Magistraturii, la propunereaConsiliului ştiinţific alInstitutului Naţional alMagistraturii.Preocuparea pentru creștereanivelului de pregătireprofesională se manifestă și înprivința personalului auxiliar șise concretizează pe două


DialOguri neCesare

la nivelul Curţiide apel Craiovanumărulhotărârilor cujurisprudenţădivergentă este relativ mic,raportat lavolumul deactivitate.

planuri: cel al întâlnirilorprofesionale trimestriale,coordonate de judecătorii delegațiși organizate conform unui calendarconceput și aprobat la începutulanului, și cel al participării laseminarele organizate de școalaNațională de Grefieri.

Cum colaborează Curtea de apelCraiova cu avocații din barourilejudețene din Dolj, gorj, mehedinți și Olt, precum și cu reprezentanțiicelorlalte profesii juridice –executori, notari, practicieni îninsolvență, mediatori?

Construcţia prestigiului şiîmbunătăţirea imaginii uneiinstanțe precum Curtea de ApelCraiova presupune o foarte bunăcolaborare cu toate instituțiile careinteracționează cu activitateainstanței, cu avocaţii, cu celelalteprofesii juridice (experți, notari,consilieri juridici, practicieni îninsolvență), cu universitățile dar şicu mass-media.Având la bază tocmai bunele relațiide conlucrare cu barourile din razacurții de apel, a fost instituit uncadru organizat de discuții la nivelinstituțional în vederea identificării

și rezolvării acelor situații care ar fide natură să afecteze desfășurareaactului de justiție în condițiioptime, pe segmentul relațieidintre completul de judecată șiavocat. În acest cadru seorganizează constant, în special cuBaroul Dolj, întâlniri administrative,ședințe de lucru dar și sesiunicomune de formare profesională.În opinia mea, consolidareacolaborării dintre judecători șiavocați, în limitele trasate delegislația românească, poate fi opremisă solidă pentruîmbunătățirea actului de justiție,căci ambele categorii profesionaleau roluri bine determinate șiesențiale în cadrul procesuluijudiciar. Respectul reciproc șicomunicarea cu onestitate trebuiesă primeze. În mod cert, în ultimiiani s-au intensificat eforturilecomune pentru înfăptuirea unui actde justiție calitativ, eficient șiresponsabil, în condiții deindependență și imparțialitate. Aceeași deschidere reciprocă spre ocomunicare onestă și eficientă semanifestă și în relațiileinterinstituționale cu executoriijudecătorești, notarii, practicienii îninsolvență și mediatorii, liantul

acestor relații fiind desigurprofesionalismul și buna-credință.

Cum decurge o zi de lucru normalăpentru dumneavoastră? Ce faceți în timpul liber?

Din perspectivă personală,normalitatea unei zile de lucru esteprobabil diferită de… normal. Depeste 10 ani, de când ataşamentulfaţă de colectivul instanţei în careîmi desfăşor profesia de judecătorm-a determinat să îmi asum şiatribuţii manageriale, activitateazilnică nu se reduce la timpulnormal de lucru. Trăiesc uneorisentimentul că, şi după o astfel dezi, timpul nu a fost suficient. Şi estefiresc să fie aşa atunci când ai învedere faptul că depinde de tine săle poţi asigura colegilor un mediude lucru în care să-şi poatăexercita, la standardele pe care şile doresc, o activitate atât desolicitantă cum este cea dejudecător. Cât priveşte timpul liber,împreună cu fiica mea, care se aflăla vârsta căutărilor, încercăm sădescoperim pasiuni. Şi nu suntpuţine, iar unele nu sunt comune…Dar tocmai în asta constă farmecul!mircea fica


DialOguri neCesare

Facultatea pe care cu onoare oconduceți aniversează în acestan 30 de ani de la fondare. esteexact vârsta românieipostrevoluționare care, vremede trei decenii, a traversat buneși rele, a mers în salturi și, caracul, s-a zvârcolit și a încercatsă țină capul sus, cu tâmpleleîn europa. Putem vorbi despreun parcurs la fel de „aventuros”al Facultății în toți acești ani?

În primăvara anului 1990Universitatea din Craiova reluademersurile instituționalepentru înființarea unuiprogram de studii universitarela specializarea Drept. Înseptembrie, același an, seorganiza aici prima admitere laDrept, iar la 1 octombrie 1990,o zi frumoasă de toamnă pecare primii studenți la dreptdin Craiova nu o vor uitaniciodată, începea activitateadidactică. eforturile de construcțieinstituțională desfășurate timpde trei decenii în Cetateaacademică a Olteniei au fostcontemporane cu eforturile dereconstrucție a României, îngeneral, pe temeiul principiilorși valorilor democrațieiconstituționale și aleeconomiei libere de piață. Celetrei decenii postdecembristecoincid cu cei treizeci de ani

care au trecut de la înființareaprogramului de drept laUniversitatea din Craiova,piatra de temelie a facultățiinoastre.Facultatea de Drept este partea Universității din Craiova și aînvățământului universitarromânesc. este firesc să existeo strânsă legătură întreparcursul nostru instituțional șiîntregul din care facem parte.În această perioadă, prinefortul corpului profesoral șiprin rezultatele generațiilor destudenți și absolvenți,Facultatea de Drept a trecutde la emoțiile și căutărileprocesului de înființare, laactivități și proiecte care i-aumarcat dezvoltarea șiconsolidarea instituțională, dela entuziasmul începutului laimplicarea instituțională caredenotă maturitate șiresponsabilitate în cadrulUniversității din Craiova șiînvățământului juridicromânesc.

Cum s-a creat Facultatea de Drept din Craiova? De ce nua existat această specializareși mai devreme? Cum și cine a reușit să deschidă acestdrum în Bănie?

La nivel național, începând cuanul 1990, învățământul

românesc era reconectat rapidla valorile învățământuluieuropean. Oferta educaționalăacademică a fost regândită șiactualizată în toateuniversitățile românești. LaCraiova, înființarea specializăriidrept a fost prima modificarenotabilă în acest sens. Încadrul Facultății de Litere,Istorie și Drept, a funcționat înanul universitar 1990-1991secția de Drept. Acest startfoarte bun, care construiaînvățământul juridic superiorîn Cetatea Băniei, în primul ande libertate după comunism, afost posibil pentru că aiciexista un proiect mai vechi înacest sens, pe de o parte, iar,pe de altă parte, acest proiecta fost susținut de profesorulIon Dogaru. este cunoscut rolul esențial alDomniei sale la înființarea șiconsolidarea Facultății deDrept din cadrul Universitățiidin Craiova. Membru alcomunității academicecraiovene din anul 1968,personalitate puternică,dedicată cu întreaga energie șipricepere învățământuluijuridic, membru corespondental Academiei Române,profesorul Ion Dogaru a reușitsă deschidă acest drum în anul1990. Ulterior, s-a implicathotărâtor în fiecare etapă a

construcției tinerei facultăți,de la momentul în care prinOrdinul ministruluiÎnvățământului și științei nr.8925 din 11 noiembrie 1991secția de Drept eratransformată în Facultate desine stătătoare, începând cu 1 decembrie 1991, până laconstituirea programelor destudii gestionate de facultateși tot ceea ce înseamnă bunadesfășurare a procesuluieducațional. A fost implicat șia susținut proiectele facultățiipână în ultima clipă a vieții, iarprofesorii, studenții șiabsolvenții facultății îi vorpăstra o vie recunoștințăpentru totdeauna!

Desigur că ar fi exagerat să vorbim despre „istoria”Facultății, prea scurtă pentru a se numi astfel. Dar ar fiinteresant de punctatmomentele de referință aleacesteia în cei 30 de ani,secvențele de glorie și decumpănă, care cu siguranță au existat...

Am avut șansa să fiu student alFacultății de Drept aUniversității din Craiova înprima sa promoție. Amonoarea să ocup acum funcțiade decan al facultății. Amșansa de a avea alături colegi

„Facultatea de Drept este parte activăa universității din Craiova și aînvățământului universitar românesc”interviu cu prof. univ. dr. sevastian CerCel, Decanul Facultății de Drept din Craiova


DialOguri neCesare

de facultate și absolvenți aifacultății noastre, care sunt astăziprofesori binecunoscuți în mediulacademic. Avem privilegiul să ne fiealături profesorii noști din perioadastudenției, care au modelatgenerațiile de studenți jurișticraioveni și cărora fiecare absolventle este recunoscător pentrudeschiderea drumului profesional. În agenda unei instituții sunt multemomente de referință în 30 de ani.sintetic, se poate spune căevaluarea academică periodică neîndreptățește să fim optimiști.Bilanțul profesional al deciziei din1990 include repere semnificativepe mai multe planuri: corpulprofesoral, rezultatele studențilorși absolvenților, cercetareaștiințifică, infrastructurauniversitară. Acestea pot săconstituie argumente solide pentruo proiecție instituționalăambițioasă în perioada următoare.

există cerere pentru profesiilejuridice în regiunea Olteniei? Cine absoarbe absolvenții Facultățiide Drept? sunt numărul de locuri și curricula adaptate cererii de pe piață?

este o întrebare foarte bună și oprovocare pe măsură. suntem într-o perioadă în care se cautărăspunsuri la nivel național șieuropean în această materie. Maiîntâi, este important să spunem căîn cadrul hexagonului Facultățilorde Drept, din care facultateanoastră face parte, există opreocupare permanentă cu privirela calitatea planurilor deînvățământ și a procesuluieducațional, în general. Ocomunicare permanentă cu celemai puternice facultăți de drept dințară este o garanție pentru soluțiileadoptate. Cu privire „la cerere”, voi aminti

numai că admiterea din acest an aînregistrat un număr foarte bun decandidați la programele facultății,în creștere vizibilă față de aniianteriori. este o tendință observatăla nivelul Universității din Craiova,care se poate menține în perioadaurmătoare.

ați avut absolvenți care au confirmatulterior clar în profesie? Cu cine vă puteți lăuda în categoria alumni?

În Oltenia, instanțele judecătorești,parchetele, barourile de avocați,camerele notarilor și executorilor,departamentele juridice aleinstituțiilor publice au în rândurilelor absolvenți craioveni înproporție covârșitoare, care uneoriînseamnă întregul corp profesional. În Republica Moldova, începând cugenerația Podului de Flori,absolvenții noștri sunt practicieni aidreptului recunoscuți pentruprofesionalismul lor. Perfectulsimplu al raționamentului juridicstudiat la Universitatea din Craiovaeste întâlnit în cadrul multororganisme ale Uniunii europene șiîn mai multe țări: Franța, Belgia,Germania, Italia, Grecia, Uruguay (la reprezentanța BănciiMondiale) ș.a.

Cu toții avem proiecte colective și proiecte personale cu duratăvariabilă. Ce v-ați propus să realizațipe termen scurt și mediu cuFacultatea, ca model regional denivel academic?

sunt în derulare mai multe proiecteinstituționale. Printre altele, înaceastă perioadă încercăm săconstruim și să consolidăm ofertaeducațională cu predare într-olimbă străină. Facultatea oferă decâțiva ani, cu rezultate bune,programe de studii universitare demasterat în franceză și engleză. Deasemenea, colaborarea cu

În Oltenia,instanțelejudecătorești,parchetele,barourile de avocați,camerelenotarilor șiexecutorilor,departamentelejuridice aleinstituțiilorpublice au în rândurile lorabsolvențicraioveniîn proporție

covârșitoare.


DialOguri neCesare

universitățile partenere dineuropa este esențială pentruevoluția instituțională. Curesurse financiare modeste sepropun soluții mai întâi pentruconsolidarea relațiilorexistente, dar și pentrudezvoltarea acestora.

am vorbit despre viațauniversitară din Facultate, darnu am atins și aspectele legatede partea administrativă. Cum stați în privința bugetelor,a patrimoniului și campusului,a (auto)finanțării activității de cercetare și de reprezentareîn literatura de specialitate și în competiții?

Voi răspunde la partea privindcampusul. De curând, întreagaactivitate a facultăţii sedesfăşoară într-un sediu nou,care oferă condiţii excelentepentru educație: spaţii deînvăţământ, bibliotecă, sală dejudecată, sală de sport, birouri,Aula Magna, toate cu dotăripe măsura unui campusuniversitar european. Demararea acestui proiectambițios de infrastructurăuniversitară de către echipacoordonată de profesorul DanClaudiu Dănișor, decanulfacultății în perioada

respectivă, este o dovadă apasiunii juriştilor dedicațicomunității academice.Implementarea acestui proiecteste proba maturității și forțeiinstituționale a facultățiinoastre și a Universității dinCraiova.

ați renunțat la poziția dejudecător în timișoara pentru o carieră universitară înCraiova. Considerați că a fost un „loz câștigător”? aveți regrete sau deja v-ațiconvins că ați ales corect?

În anul 1994 era aplicabilă oprocedură națională de„repartizare” a absolvențilorfacultăților de drept, care eragestionată de ministeruljustiției. În cadrul acesteia amobținut repartiția laJudecătoria Timișoara, așacum alți colegi de generație auobținut o repartiției în altemari orașe. Mă provoca înacea perioadă faimaTimișoarei, primul orașromânesc liber, dar șiprezența fratelui mai mareacolo. Pe de altă parte,imediat după absolvire, amprimit invitația de a urmacariera didactică. ProfesorulIon Dogaru a fost, ca

întotdeauna, foarteconvingător. Din promoțiamea, 5 colegi sunt astăziprofesori la facultateanoastră. În ce mă privește nus-a pus problema renunțării șinici a regretelor. A fost o mareșansă profesională să facparte dintr-o veritabilă echipăde profesioniști, construită laCraiova de profesorul IonDogaru. Întâmplător sau nu,sora mea mai mare fusesestudenta domniei sale înperioada când era profesor laprogramele economice dinuniversitate. și ea m-asusținut în decizia de a începeo carieră universitară.

sunteți un om dinamic și încununat de realizăriprofesionale: la 48 de ani avețitoate titlurile academicenecesare, ați scris numeroasecărţi, manuale, tratate,monografii, ați primit premiulacademiei române pentrudouă lucrări complexe şi odiplomă de onoare din parteauniunii Juriştilor din românia.Ce ar mai trebui să adăugațipalmaresului personal pentru a vă simți pe deplin împlinit?

Am avut șansa să înțeleg căproiecte profesionale majore

pot fi îndeplinite, mai ușor șimai bine, dacă sunt puse înoperă de o echipă robustă,dacă energiile individuale suntadunate și dau forţă uneiechipe performante. Munca înechipă este o șansă pentrufiecare membru și obinefacere pentru întreagacomunitate. Așadar, multeproiecte în care am fost și suntimplicat sunt proiecte asumateîmpreună cu colegi și prietenidin facultate. susținerea șicolaborare lor mă onorează șimă obligă în egală măsură.sperăm să vorbească în timprezultatele noastre. O bucurie aparte, o maresatisfacție, apare de fiecaredată când un absolvent alfacultății noastre reușește înviața sa profesională. și, maiales, bucuria deplină vine, cumeste și firesc, de acasă. Înaceastă perioadă, am șansa sărevăd de aproapeînvățământul românesc, de laprimele clase, prin ochiicopiilor mei. este o bucurieimensă și o experiențăfrumoasă, care măîndreptățește să fiu încrezător.În astfel de situații ești pedeplin împlinit.

cristian pavel


instituŢii

Cu rădăcini în Pelendava geto-dacică, Craiova este atestatădocumentar din 1475, într-unhrisov al voievodului LaiotăBasarab. Craiova s-a dezvoltatcontinuu, transformându-se,astăzi, într-un oraş cu peste300.000 de locuitori, cu şcolide tradiţie în educaţie, cu unpatrimoniu cultural și istoric ceonorează prin bogăţie,complexitate şi diversitate.

este oraşul ce pune în armonietrecutul cu prezentul şi îşigândeşte viitorul în strânsălegătură cu identitateaconstruită secole de-a rândul.

“… la Craiova m-am născut adoua oară…” - constantinbrâncușiPersonalitatea unui oraș poatefi cu ușurință remarcată dupăo simplă trecere în revistă a

oamenilor care îl reprezintă.Iar nume precum PetrachePoenaru - inventatorulstiloului, henri Coandă –părintele motorului cu reacție,Gogu Constantinescu -inventatorul sonicității sauJean Negulesco – singurulregizor român cu o stea peWalk of Fame la hollywoodsunt doar câteva dintrepersonalitățile cu care Craiova

se mândrește. Doar cinepoposește la Craiova poate sădescopere cum și de ce unoraș de câmpie a inspirat șiformat, de-a lungul timpului,pictori, istorici, medici, oamenide știință, artiști sau diplomațicelebri. sau doar îl crede pecuvânt pe marele sculptorConstantin Brâncuși, carespunea “… la Craiova m-amnăscut a doua oară…”.

Craiova, un oraș magnet pentru turiști și investitoriCine dorește să descopere Craiova trebuie să aibă puterea să-și deschidă sufletul. Parte a unui pământ binecuvântat cuoameni frumoşi, veseli, inimoși și talentaţi, cu locuri de poveste și istorii cu tâlc, Craiova este locul unde bate cel maitare inima regiunii Oltenia. este teritoriu de admirat pentru cei ce-l traversează curioşi să-l afle, să-i asculte poveştile,să-l înţeleagă. este un oraș al personalităților culturale, încărcat de istorie și tradiții, elegant în liniile-i arhitecturale,verde prin excelență și ospitalier în esență.


instituŢii

Craioveni erau și cei caredemonstrau României și europeiinterbelice care este adevăratasemnificație a unor cuvinte simpleprecum generozitate și ospitalitate.Pentru că doar în Craiova secolului20 a trăit un Jean Mihail, cel maibogat român interbelic, a căruifamilie găzduia cu naturalețepreședintele Poloniei aflat în exil,gira cu modestie statul român sauîși dona orașului, fără regrete,întreaga sa avere, inclusiv palatulîn care locuia – actualul Muzeu deArtă.Considerat altădată orașularistocrației sudului pentrubijuteriile arhitectonice lăsatemoștenire de marii latifundiari,Craiova se reinventează în fiecarean cu ajutorul artiștilor locali caredau viață și culoare fiecărui spațiuurban – alei pietonale, parcuri saugrădini și le transformă înveritabile micro-centre culturale. La Craiova există cel mai mare parcnatural din europa centrală şi deest – Parcul Nicolae Romanescu,întins pe 100 de hectare și al căruiproiect, realizat de arhitectulfrancez Édouard Redont, a fostmedaliat cu aur la expozițiaUniversală de la Paris, în anul1900. Muzeele noastre adăpostescopere ale lui Constantin Brâncuşi,dar și craniul de 30.000 de ani alunei femei, care atestă existența înzonă a uneia dintre cele mai vechiaşezări omeneşti. Craiova secolului 21 este orașulunde te poți plimba în cel maifrumos centru istoric renovat pefonduri europene din România, înstilul “La Belle epoque” și datmodel de bune practici de cătreComisia europeană, dar și orașulcare se trăiește pe viu: în mijloculparadei anuale a păpușilorsupradimensionate de la FestivalulPuppets Occupy street, înconjuratde explozia măiestriei țesăturilorpline de culoare din ii vechi de

peste 100 de ani purtate pe străzileCraiovei de Ziua Universală a Ieisau fascinat de invazia de “monștrisacri” ai teatrului mondial, careașteaptă, la fiecare doi ani, sărecreeze la Craiova, insula latinădin Balcani, lumea lui shakespeare.De văzut, trăit, de povestit suntînsă mult mai multe: street FoodFestival, Dolju-n bucate, ZileleMihai Viteazu, Ziua Olteniei,Tabăra de sculptură ConstantinBrâncuși, Divanul Degustătorilor deFilm și Artă Culinară, Craiova superRally, Târgul de Crăciun, ZileleCraiovei etc.

spirit latin, Craiova rămâne însădefinitiv în sufletul vizitatoruluidupă ce îi este surprinsă trăirea lameciurile de fotbal de pe unuldintre cele mai frumoasestadioane din lume – stadionul IonOblemenco, așa cum a fost elnominalizat și votat în 2018, decătre stadiumDB.com. Magnetpentru suporteri cu cele peste30.000 de locuri ale sale, fascinantpentru curioși, stadionul de fotbaldin Craiova își dezvăluie cel maibine frumusețea de undeva de sus,de unde cel mai tradus scriitorromân – Marin sorescu – spuneacândva, din suflet “… Craiovavăzută din car e cel mai frumosoraș din lume…”.“Moștenirea culturală și istorică aCraiovei ne-au obligat să acordămo atenție deosebită proiectelor deanvergură care să pună în valoarepotențialul orașului și al oamenilorsăi. Pentru prima dată după anii’90, Craiova va avea un PlanUrbanistic General (PUG), iar acestdocument va sta la baza dezvoltăriiCraiovei în următorii zeci de ani.Din anul 2020, vom avea cel mai


instituŢii

modern complex sportiv dințară: stadion de fotbal, salaPolivalentă și stadionul deatletism, ultimul fiindproiectat pentru a găzduiinclusiv competiții deCampionat european. În privința atragerii fonduriloreuropene, putem spune că înultimii doi ani am depusproiecte în valoare de 160milioane de euro care vizeazăatât grădinițe, școli saureabilitarea blocurilor delocuit, dar și achiziția detramvaie, autobuze electrice,reabilitarea ambulatoriului dela spitalul municipal sau apodului suspendat din ParculRomanescu. este prima dată în istoriaorașului când s-a intrat cuasfalt în periferiile Craiovei și,tot pentru prima oară vomfinaliza, în curând, primulbulevard nou al Craiovei, dupăastuparea și asfaltarea unuifost canal, care era înainteplin de gunoaie și totalimpracticabil. În altă ordine de idei, douădintre domeniile prioritare

pentru Municipalitateacraioveană - educația șisănătatea, beneficiază anualde fonduri consistente de labugetul local pentru a asiguracondiții optime celor carebeneficiază de serviciile dinaceste domenii.Aflându-ne în topul național laspații verzi pe cap de locuitor,acordăm o atenție sporităîntreținerii și dezvoltăriizonelor verzi, 14 hectare dezonă verde din Parcul hanulDoctorului fiind redate recentcraiovenilor împreună cu ozonă de picnic dotatăcorespunzător. Iar eforturilenoastre nu au rămas fărăecou: Craiova a obținut doi anila rând Premiul de excelențăla Gala Asociației Municipiilordin România – pentrusănătate și pentruregenerarea urbană a spațiilorpublice. Municipiul Craiova a redevenitatractiv în ultimii ani pentruantreprenori, datorităpoliticilor adoptate în ultimiiani și a facilităților oferite deadministrația locală. În afara

deschiderii către investitori șia facilităților puse la dispozițiaacestora, Primăria Craiova adepus toate diligențele pentrua dezvolta o bunăinterconexiune, cu efectedirecte în direcția susțineriiantreprenoriatului întremediul academic,administrația locală și mediuleconomic. Iar cea maiimportantă acțiune amunicipalității, din ultimii ani,rămâne concretizareacolaborării dintre Primărie,Ford Motor Company Fund șiAsociația pentru educație sVOltenia prin înființareaCentrului de Resurse șiAngajament Ford, singurulCentru Ford de această naturădin europa. susținut de oinvestiție de peste un milionde dolari oferită de FordMotor Company Fund înparteneriat cu GlobalGiving(partenerul său internațional),CRAF acționează ca unincubator de antreprenoriatsocial, unde studenți șiabsolvenți ai Universității dinCraiova pot crea și dezvolta

proiecte inovative, care săconducă la progres social șieconomic. și tot pentrucomunitate, anul acestalansăm inițiativa de bugetareparticipativă pentru că nedorim să implicăm cetățeniimunicipiului în procesul destabilire a modalității optimede cheltuire a unei părți dinbugetul local, dar și să leoferim rolul de participantactiv în definirea şi abordareaproblemelor comunităţii dincare fac parte”, a declaratMihail Genoiu (foto), PrimarulMunicipiului Craiova.


BarOurile Olteniei

scurtă istorie a Baroului Dolj

Oamenii creează instuțiile, camai apoi acestea să modelezegenerațiile următoare. Aceasta este și geneza BarouluiDolj, instituție cu tradiție careprin aportul adus la întemeiereași dezoltarea vieții publicecraiovene se poate susține că areprezentat osatura societățiiantebelice și interbelice.Baroul Dolj a luat ființă caurmare a organizării profesieide avocat prin Legea din 6decembrie 1864 pentruconstituirea corpului de avocați.Primul Tablou al avocaților dinBaroul Dolj, conținând unnumăr de 16 avocați definitivi șiun singur avocat stagiar, a fostpublicat în Monitorul Oficial din19 martie 1865.Avocații din Baroul Dolj au aduso contribuție importantă ladezvoltarea Craiovei dacă ținemcont de numărul mare deavocați prezenți înadministrația publică locală șijudețeană. Merită amintitnumele primului decan alBaroului Dolj, Gh. Chițu, fostprimar al Craiovei (ales în1867) și ministru al Cultelor șiInstrucțiunilor publice (în1876), ministru de finanțe(1881-1882), dar și fondator al

Academiei Române, precum șial altor avocați cu activitateremarcabilă, printre care, cutitlu de exemplu, Atanasestolojan, primar al Craiovei în1868, parlamentar în perioada1869-1896, fost ministru alDomeniilor și Agriculturii(1885), ministru al Justiței;August Peșacov, președinte alConsiliului Județean Dolj,calitate în care a hotărâtridicarea Palatului de Justiție;emanoil kinezu, primar al

Craiovei în perioada 1872-1873; Ion B. Georgescu, decanal Baroului, primar al Craiovei(1920-1922; 1926-1927, 1941-1943) și parlamentar; NicolaeGuran, decan al Baroului(1909-1913), parlamentar șiprimar al Craiovei (1912-1913).Poate nu lipsit de semnificațieeste că din totalul primarilorCraiovei până la instaurarearegimului comunist, în 1947,cei mai mulți, 22 la număr, aufost avocați ai Baroului Dolj.

publicistica juridică craioveanăocupă un rol aparte, primuldemers fiind întreprins dedecanul Anghel Betolian care,ajutat de mai mulți colegiavocați, a înfiinţat în anul 1898prima revistă cu profil juridicdin Craiova, „Gazeta Judiciară”,care conținea articole dedoctrină și jurisprudenţă.Ulterior, Consiliul Barolui Dolj ahotărât editarea unei publicațiijuridice oficiale începând cu 1decembrie 1915, însă apariția

Baroul Dolj, un pol de profesionalismîn slujba Cetății din BănieBaroul Dolj a reunit la i�nfiint�area sa un numa�r de 18 avocat�i, as�a cum ret�ine s�i istoria Baroului Dolj (1864-1928), scrisa� deavocatul s�i publicistul george mil. Demetrescu. astăzi, în 2019, Baroul Dolj reunește un număr total de 1.115 avocați, din care 633 avocați definitivi în exercițiu și 47 avocațistagiari în exercițiu, plus 435 avocați suspendați. vorbim aici despre un pol de competențe care trebuie luat în seamă!


BarOurile Olteniei

primului număr a avut loc abiala începutul anului 1916, subdenumirea „Buletinul Judiciar alCorpului advocaților de pelângă Curtea de Apel Craiova”;editarea revistei a fostîncredințată lui Virgil Potârcă.Cea mai importantă revistăpublicată sub egida BarouluiDolj rămâne Justiția, denumităulterior Justiția Olteniei, măcarși numai prin continuitatea sa(1920-1944), director fiind Dem.M. Constantinescu. DecanulIon B. Georgescu, avocatreputat în materia dreptuluipenal, a susținut editareaRevistei penale în perioada1935-1941.Cu siguranță, cele mai multerealizări ale baroului nostru seleagă de numele lui dem.stoenescu, decan al baroului înperioada 1921-1934, a căruiremarcabilă activitate merită pedeplin prezentată. În timpuldecanatului său, la 18octombrie 1925, a fostinaugurată prima bibliotecă aBaroului Dolj, pe care aîmbogăţit-o mai ales princumpărarea în anul 1927 abibliotecii fostului avocat şiprofesor Dimitrie Alexandrescodin Iași. De numele său se leagăși înființarea Casei de Pensii şiAjutor, cumpărarea VileiThemis, situată în stațiuneaCăciulata, pentru a fi pusă ladispoziţia avocaţilor şi familiiloracestora pentru petrecereavacanțelor, inaugurarea avândloc la 19 iunie 1932, dar șiinițiativa constituirii uneipinacoteci prin instituirea uneireguli ca în fiecare an să fiecumpărat un tablou.Alte câteva inițiative șicontribuții în activitatea Uniuniimerită amintite: Casa de Pensiiși Ajutor (1923), Fondul Caseide Construcții (1926), Cercul

Avocaților din județul Dolj(1925), Asistența judiciarăgratuită, înființarea PremiuluiBaroului Dolj „Avram Iancu”(1924), Conferințele avocațilorstagiari (1928).Organizarea în perioada 7-9septembrie 1928 a congresuluigeneral al Avocaților dinromânia a reprezentat la aceavreme pentru avocații doljeni omare cinste, dar și o mareresponsabilitate. Nu a fostîntâmplătoare alegerea Craioveica și loc de desfășurare, odatăce în acea perioadă Baroul Doljse prezenta ca un corp de elităa cărui organizare stârniseadmirația tuturor, iarPreședintele Uniunii Avocaților,av. Dem Dobrescu, îl dădea caexemplu pentru celelaltebarouri, iar decanul Dem.stoenescu era văzut drept unviitor președinte al Uniunii.Avocații doljeni au trecut prinaceleași momente grele șievenimente ca și ceilalțiconfrați, care au schimbatpentru totdeauna destinulavocaturii românești, precumromânizarea barourilor, care aîncins spiritele în AdunareaGenerală din 7 februarie 1937,când se adoptă moțiuneanumerus nullus ori formareaGrupului Avocaților Democrați(în fapt, comuniști) urmată deepurarea avocaților după 1945,mai ales cu ocazia punerii înaplicare a Legii nr. 3 din 17ianuarie 1948 pentrudesființarea Barourilor șiînființarea Colegiilor de Avocațidin România.Toate acestea sunt doar câtevapagini din istoria Baroului Dolj șicare, în ciuda vremurilor uneorinu tocmai potrivite, nedovedesc bogăția sufletească aoamenilor care au slujit aceastăprofesie, îndemnându-ne să le

cinstim memoria și faptele, cudorința de a întări astfellegătura cu viitorul profesieinoastre

un reper inconfundabil în viațacotidiană a Craiovei

Baroul Dolj reprezintă ostructură profesională solidă, unreper inconfundabil în viațacotidiană a Cetății Băniei, oentitate care s-a afirmat de-alungul timpului prin implicareasa constantă atât în societateacivilă, cât și în apărarea cauzelorcetățenilor.De-a lungul istoriei, Baroul Dolja reprezentat un reper alavocaturii din România, în jurulcăruia au gravitat personalitățimarcante, tradiție careonorează avocații doljeni și îiobligă să se dedice mențineriiacestui prestigiu.În timp, rolul barourilor s-amodificat, căci am putea spunecă scopul acestora este deapărare a drepturilor prevăzuteîn legislația națională, întratatele și convențiileinternaționale la care Româniaeste parte, precum și depromovare a intereselorprofesionale, economice,sociale, culturale și sportive alemembrilor acestora. „Aceastaeste definiția legală asindicatului, dar perfect valabilăși pentru noi, așa încât nugreșim când spunem că barouleste sindicatul avocaților.Baroul și decanul trebuie să fiemult mai interesați de apărareadrepturilor confraților, deinteresele economice aleacestora, și să creeze o stare decolegialitate, un spirit care săgenereze încredere!”,mărturisește astăzi decanulBaroului, av. Lucian săuleanu(foto).

În privința creșterii roluluiBaroului Dolj în societateacraioveană ca și mijloc depromovare a intereseloravocaților amintim câteva dininițiativele ultimilor ani:l donații de carte juridică către

Biblioteca Publică de Drept,Filiala Bibliotecii MoldoveiB.P. hașdeu din Chișinău saucătre Uniunea Avocaților dinRepublica Moldova în cadrulcampaniei „Carte juridicăpentru Republica Moldova”;

l donație de fonduri pentrureconstruirea CaseiMemoriale Iuliu Maniu șipentru achiziționareasculpturii lui ConstantintinBrâncuși, „CumințeniaPământului”;

l semnarea, în 2018, aAcordului de înfrățire întreBaroul Dolj și Baroul Chișinăucu scopul consolidăriilegăturilor dintre cele douăbarouri și promovării valorilorși intereselor profesionalecomune, în vara anului 2019desfășurându-se, pe parcursula două săptămâni, școala deVară „Nestor Craiovescu”;

l acordarea Premiului „AvramIancu” unor personalități aleavocaturii, amintind în acestsens pe confrații către care s-a îndreptat acest premiu în


BarOurile Olteniei

ultimii ani: Gheorghe Piperea(2016), Valeriu stoica (2017),Călin Zamfirescu (2018),Daniel Fenechiu (2019);

l organizarea ședinței ComisieiBarourilor est-europene dincadrul F.B.e. din 5 mai 2017 şiConferinţei internaționaleprofesionale „Independenţaavocaţilor” din 6 mai 2017, lacare au participatreprezentanți ai barourilordin Albania, Bulgaria,Germania, Grecia,Luxemburg, RepublicaMoldova, Polonia, serbia șiRomânia;

l editarea unui album deprezentare a Baroului Dolj,ediție bilingvăromână/engleză, conținând,pe lângă o scurtă istorie,activitățile principaledesfășurate de avocațiidoljeni;

l înscrierea Bibliotecii BarouluiDolj de către BibliotecaNațională a României ca„Bibliotecă specializată” însistemul Național deBiblioteci, în Catalogulstructurilor Infodocumentaredin România (CAsIDRO) șirefacerea Cărții de Aur aBibliotecii Baroului Dolj;

l editarea unor lucrări privindistoria Baroului Dolj: IstoriaBaroului Dolj de la 1864-1928, scrisă de avocat

George Demetrescu Miulescuși reeditată în anul 2015;Istoria Baroului Dolj înevenimente 1911-1957,editura Universul Juridic,2015; Congresul avocațilordin Craiova, 1928 , edituraUniversul Juridic, 2017;Istoria Baroului Dolj 1928-1948, editura sitech, Craiova,2018;

l reflectarea în presa locală șipe portalurile juridice aactivităților avocaților doljeni.

„Recâștigarea respectuluicuvenit nu va fi posibilă fărăafirmarea constantă și fermă adrepturilor noastre, singuraopțiune pentru ca profesia deavocat să fie apreciată caimportantă și indispensabilăactului de justiție, iar avocații săfie considerați parteneri aiactului de justiție”, completeazăMihai Dragoș Nicu (foto),prodecanul Baroului Dolj.Consiliul Baroului Dolj s-aimplicat activ în sprijinireaavocaților doljeni atât prinorganizarea unor evenimenteprofesionale, dar și prin acțiuniconcrete de apărare aprestigiului profesiei, câtevaacțiuni considerându-lerelevante:l Proiectul european „Cross-

Border Partnership forTraining and Labour mobility

in the Juridical field”, proiectimplemententat înparteneriat cu Baroul Vidin(Bulgaria), Baroul Doljbeneficiind în anul 2017/2018de o finanțare de peste274.000 euro;

l Asigurarea unor servicii lelogistică juridică (acces laprograme legislative, doctrinăși jurisprudență);

l Lansarea unei noi interfețepentru website-ul BarouluiDolj, inclusiv pentruaccesarea acestuia de petelefoanele mobile,transmiterea constantă deinformații pe newsletter șicrearea unui grup pe rețelede socializare cu scopulinformării eficiente aavocaților și menținerii unuigrad ridicat de transparențăîn activitatea baroului;

l Organizarea conferințelor despecialitate în parteneriat cuFacultatea de Drept dinCraiova în Aula Magna,precum și organizareaactivităților culturale, sociale,sportive, toate acestearidicând gradul de coeziune îninteriorul profesiei, dar șivizibilitatea în comunitatealocală;

l Apărarea și protejareaonoarei și demnității profesiei

de avocat, prin organizareaîn mod constant a „Zileieuropene a Avocatului”,redactarea unor memorii, darși prin luarea unei pozițiiferme în mass-media audio-vizuală;

l Preocuparea constantă aBaroului Dolj de apărare aprofesiei, în special cu privirela fenomenul exercitării fărădrept a profesiei de avocat,menționând în acest senscampania „Verifică pe mânacui te lași!” sau zecile deplângeri formulate împotrivapersoanelor care exercită fărădrept avocatura;

l Organizarea unor întâlniriperiodice cu avocații la sediulbaroului pentru discutareaproblemelor din activitateacurentă, atât cu avocațiiînscriși în sAJ, dar și cu restulconfraților care considerăoportune astfel de întâlniritrimestriale, în contextul încare Adunările Generale suntdedicate activității organelorde conducere ale profesiei.

Baroul și avocatura au un roldin ce în ce mai important însocietatea românească; baroulnu este o simplă organizațieprofesională, iar avocatura nueste o simplă profesie care săse limiteze la apărareadrepturilor și libertățilorfundamentale ale omului șicetățeanului. Rolul avocaturiieste de consolidare ademocrației, de apărare avalorilor acesteia. Într-osocietate care are la bazărespectul față de justiție,avocații au un rol special.Avocatul trebuie să pledezepentru libertate, transparențaprocedurilor judiciare și săvegheze la respectareaprincipiilor statului de drept.


BarOurile Olteniei

Deși nu suntem în posesia unuidocument care să atestepentru prima dată existențaBaroului Gorj ca instituție, esteevident că și aceastăorganizație a fost înființată înbaza Legii din 6 decembrie1864 pentru constituirea“Corpului de Advocați”, legepotrivit căreia în capitalafiecărui județ, unde numărulavocaților înscrisi în tablou erade cel putin 10, se forma unconsiliu de disciplină.O astfel de concluzie este unaîntemeiată din moment ceprima judecătorie la niveluljudețului Gorj a luat ființă înanul 1831, cu sediul in Târgu-Jiu, fiind de neconceput faptulcă putea exista o instanță fărăa i se alătura și o organizațiefuncțională de avocați.Printre personalitățilemarcante ale vieții juridice șipolitice din România, trebuiesă amintim pe TomaCămăreșescu, Grigore Iunian șiGheorghe Tătărăscu, foștiavocați înscriși în Baroul Gorj.și avocatura din Gorj a trecutprin multe încercări,documentele atestând că dupăepurările politice, în luna mai aanului 1950, în cadrulColegiului de Avocați Gorjfigurau un număr de 15avocați, după ce într-ofotografie de grup cu avocațidin Baroul Gorj apar un numărde 32 de avocați.În baza noii organizăriadministrativ - teritoriale a ţării

şi a modificărilorconstituţionale, pe lângăcelelalte instanţe din noulcreat judet Gorj, s-a înfiinţat şiJudecăria Tg. Jiu. Încompetenţa judecătoriilor, cainstanţe de fond, a fost datăsoluţionarea tuturor pricinilor,în afara celor date prin lege încompetenţa altor instanţe (laacea dată puţine la număr).Pentru judecătorie se creaastfel competenţa generală însoluţionarea cauzelor de fond,aceasta fiind regula, dispoziţiilederogatorii fiind puţine lanumăr. În aplicarea dispoziţiilorcuprinse în Legea nr. 59/1968privind activitatea comisilor dejudecată, judecătoria soluţiona,în ultimă instanţă, plângerileîndreptate împotrivahotărârilor pronunţate deacestea, în cauzele, nu puţinela număr, date în competenţalor.Cauzele erau soluţionate încomplet de judecător unic sau

în complete de doi judecători,în funcţie şi de complexitatealor. Judecătorii erau aleşi înprima sesiune a Consiliilorpopulare judeţene, lapropunerea MinisteruluiJustiţiei, pe o perioadă de 4ani. La soluţionarea litigiilor demuncă participau şi asesoriipopulari, aleşi si ei de consiliilepopulare judeţene, tot pe operioadă de 4 ani. Rolul lor era,de acum, mult diminutat. sepoate spune că experienţa înactivitatea productivă aacestora era folositoarejudecătorilor pentrucunoaşterea specificului munciiîn anumite unităţi economice .Judecătoria Tg. Jiu şi-a începutactivitatea la 17 febr. 1968 ,preluând-o de la fostul TribunalPopular Raional Tg-Jiu.Teritorial, competenţa sa eraînsă cu mult mai mare decâtfusese cea a celorlalte instanţe.În raza sa de competenţăteritorială se aflau 59 comune.

După intrarea în vigoare a h CM nr. 112/1977, numărulcomunelor din raza deactivitate a acestei instanţe s-aredus la 36, rămânând astfelpană în 1991. Reducereanumărului comunelor s-a făcutprin desfiinţarea unor comuneca unităţi administrativ -teritoriale şi transformarea lorîn sate.Începand cu anul 1995, prinnoua Lege de organizare șiexercitare a profesiei deavocat, Baroul Gorj are 4birouri la nivel teritorial (Târgu-Jiu, Novaci, Târgu-Cărbunești siMotru), existând spațiicorespunzătoare pentruavocați doar la nivelul a 3dintre acestea, mai puțin laJudecătoria Motru, pe lângăfiecare dintre aceste instanțefiind organizat serviciul deasistență judiciară.La momentul actual, în BaroulGorj figurează pe tabloulavocaților cu drept deexercitare a profesiei un numărde 388 avocați, dintre care 243avocați activi și 145incompatibili și suspendați.Conducerea Baroului Gorj serealizează de catre AdunareaGenerală a Baroului, care seîntrunește anual și esteformată din toti avocații activiînscriși pe tabloul avocaților,dintr-un consiliu format din 11avocați consilieri și decan.Decanul Baroului Gorj este av.Florin homescu, aflat la cel deal doilea mandat consecutiv.

Baroul gorj - între tradiție și modernitate


BarOurile Olteniei

Ca să putem cunoaște stareaBaroului Olt, este nevoie sacunoaștem care era stareagenerală a profesiei de,,advocat” în țară în acelevremuri. În lipsa unei legiorganice, care să stabileascăanumite condiții pentru cei cevoiau să profeseze avocatura,oricine voia și se simțea înstare, putea să fie avocat sau,în limbajul vremii, ,,vechil”. Nuse cerea nici un studiu și niciun titlu, cum nu se cerea nicipentru judecători, care eraunumai boieri, numiți de Domn.Domnul Ipsilante, în condica sadin 1786 și domnul CarageaVodă, în ”Legiuirea de la 1817”,hotăra anumite reguli pentruavocați. Astfel, avocații (vechilii) serecrutau mai cu seamă laînceputuri dintre foștii boieri

judecători. La 1830,Regulamentul Organic a adusoarecari începuturi deorganizare pentru avocați.Astfel, art. 224 dinRegulamentul Organicprevedea că pentru înlesnireapărților în afacerile de judecată,,,stăpînirea să rânduiască unnumăr de advocați”, iar prinart. 225 din același RegulamentOrganic, se prevedeaucondițiile de admisibilitate. Marea majoritate a avocațilorera formată din foștii judecătoride la judecătorii, divanuri saudin angajații acestor instituții.Ca în toată țara, și în Baroulnostru o asemenea stare delucruri trebuie să fi fost. În arhiva studiată au rămaspuține indicii despre”antemergătorii” profesieinoastre în Olt. Aceasta cu toatecă regiunea Olt a avut onoareade a da, de-a lungul vremii, celemai multe titluri deprofesioniști din profesia deavocatură. Pe tabloul deadvocați al Tribunalului Olt îlregăsim pe P. l. Mănăilă, celcare în anul 1875 a cerutmutarea în Baroul Dolj, datorităstabilirii definitive cu domiciliulîn orașul Craiova. În anul 1864 s-a înfiinţatinstituţia Avocaturii statului, curolul de a apăra intereselestatului în cazurile litigioaseivite între particulari şi instituţiide stat. În anul 1881, avocatul

statului pentru judeţeleRomanaţi-Olt era R.Pârvulescu. În perioada 1884-1889 avocat al statului pentruOlt-Vâlcea era d-nul Muloianu,iar în perioada 1895-1896,apare menţionat A. Bottea,avocat al statului pentrujudeţul Olt. În anul 1908 esteangajat un avocat pentrujudeţul Olt căruia i s-a dat ordinsă preia de la Roşiorii de Vedearhiva pe anii 1905-1908.Instituţia nu a avut sediupropriu, iar numărulpersonalului era redus - unavocat şi un copist sau secretar.Instituţia a funcţionat până înanul 1949Alt reprezentant de seamă alprofesiei de avocat laînceputurile sale și membru înCorpul de avocați al DistrictuluiOlt a fost și G.I.Peșiu, acestaobținând titlul de avocat înmai1872, prin certificatul emisde Tribunalul Olt cu nr. 7040. Mai amintim în acest sens și peGheorghe Frumușanu, statie T.Ionescu, I. Trandafirescu, Ion C.Bolintineanu, D. l. Arastasescu,Constantin Iliescu, IonDumitrescu, N. M. Frățescu, Ionstoicescu. Izbucnirea războiului mondialdin 1916-1918 a influențatviața Corpului de avocați dinjudeț. Astfel, mai toți tineriiavocați din Baroul Olt erauconcentrați în unități militare.Decretarea mobilizării a

însemnat ca aproape treisfertul din avocați să imbracehaina militară, în calitatea lorde ofițeri in rezervă. În aceastăperioadă, activitateajudecătorească a fost cât sepoate de redusă, judecându-sedoar procesele în care părțileerau prezente. Din acest motiv, activitatea înBarou a fost complet redusă întimp, însă după terminarearăzboiului viața Corpului deAvocați a reintrat în normal.Trebuie menționat faptul că înorașul slatina, în perioada 1930-1945, majoritateaprimarilor orașului au fostavocați ai Baroului Olt (27ianuarie – 16 februarie 1938,preşedinte Comisie Interimară;7 iulie 1941 – 28 octombrie1944, primar - avocat Corneliu I.Gornescu, 16 februarie –decembrie 1938, primar-delegat, avocat şi fostpreşedinte al Tribunaluluijudeţului Olt - smarandacheCconstantinesc), tradiție care s-a păstrat și în prezent(actualul primar al slatinei ested-nul avocat emil Moț, dinBaroul Olt).Profesia de avocat s-adezvoltat permanent, atât dinpunct de vedere funcțional, câtși organizatoric, ajungându-seca în zilele noastre Baroul Oltsă numere 317 avocațidefinitivi activi și 5 avocațistagiari.

secvențe de istorie a Baroului Oltde av. Dănuț-raDu țuluCa, Decanul Baroului Olt

Pe drept cuvânt, se spune că pentru a înțelege viitorul, trebuie mai întâi să ne cunoaștem trecutul. multe împrejurări aufăcut ca, în arhiva corpului de avocați din Olt să nu se găsească prea multe indicii referitoare la ”povestea”acestui baroula începuturile sale. Dar câte ceva se poate spune aici, pe scurt.


BarOurile Olteniei

Cadrul legal al înfiinţăriiBarourilor în România îlreprezintă legea din 1864 adomnitorului Alexandru IoanCuza (Legea 273 din 18decembrie 1864 pentruconstituirea corpului de avocaţi).Ca element de culoare, la 29dec. 1864 s-a dat legea privindportul de uniformă de cătreavocaţi.După 1864 au început să seconstituie barourile ca formă deorganizare a corpurilor deavocaţi, cu reguli privind intrareaîn clasa avocaţilor, perioada destagiu, răspunderea disciplinară.Aceste reguli au fost dezvoltateşi întărite printr-o lege din 1907,privitoare la creşterea exigenţeiîn îndeplinirea obligaţiilorprofesionale, cu accent pepregătirea avocaţilor stagiari.Tabloul din 1939 al avocaţilor

din judeţul Mehedinţimenţionează numele avocatuluiToma Constantin, înscris înbarou în anul 1905 (documentdin Arhivele statului – judeţulMehedinţi).Legea 610 din 21 februarie 1923a adus noi modificări activităţiidesfăşurate de barouri,permiţând, pentru prima dată,accesul femeilor în barouri,creându-se Uniunea Naţională aAvocaţilor din România.Arhivele statului (Mehedinţi)deţin documente ce atestăadeziunea avocaţilor din BaroulMehedinţi la greva generală aavocaţilor din 12 mai 1925, cu27 voturi pentru şi 5 voturiîmpotrivă. La greva generală din12 ianuarie 1926, adeziuneaavocaţilor mehedinţeni a fosthotărâtă în unanimitate.În paralel cu lupta avocaţilormehedinţeni pentruîmbunătăţirea actului de justiţie,s-a desfăşurat în Turnu severinprocesul răsunător al lui CorneliuZelea Codreanu, acuzat deuciderea prefectului poliţiei Iaşi(1924). Procesul s-a terminat cuachitarea acuzatului.Zbuciumul politic a afectat dinplin activitatea avocaţilor dinMehedinţi. există documentedin 1932 prin care avocatul

Mihail Macovei a protestatcontra arestării ilegale a sa şi aaltor patru avocaţi din Barou.În perioada interbelică s-auremarcat, ca autorităţi locale îndomeniu, avocaţii: ConstantinRistici, Chivu Alcibiade, MihailMacovei, Corneliu Rădulescu,Vasile Cameniţă, N. surdulescu,Ion Mihail, Gheaţă sever.Regăsim ca document statutulCasei speciale de Pensiuni şiAjutoare a Asociaţiei Avocaţilordin Baroul Mehedinţi, înfiinţatăîn 22 dec. 1931. se confirmăfaptul că Baroul Mehedinţifuncţiona în sediul PalatuluiJustiţiei din Turnu severin de peb-dul Carol I.Documentele aflate la Arhivelestatului – judeţul Mehedinţi –arată că Baroul Mehedinţi aveaîn componenţă, conformtabloului avocaţilor 86 avocaţidefinitive și 21 avocaţi stagiari în1939, 90 avocaţi definitive și 19avocaţi stagiari în 1941, pe cândîn 1944 figurau 81 avocaţidefinitive și 30 avocaţi stagiari.După instaurarea regimuluicomunist, barourile de avocaţiau fost desfiinţate prin Legea3/1948, ocazie cu care s-a făcuto epurare politică masivă înrândul avocaţilor, inclusiv înjudeţul Mehedinţi. În locul

barourilor au fost înfiinţateColegiile de avocaţi. ColegiulMehedinţi a funcţionat până în1952, deşi în anul 1950 s-aprodus reforma administrativă aţării- crearea regiuniloradministrative.În anul 1952 a încetat activitateaColegiilor de avocaţi alejudeţelor (Legea nr. 5 din 19iunie 1952), înfiinţându-seColegiile de avocaţi ale regiuni -lor, Mehedinţiul trecând încadrul Colegiului regiunii Oltenia.Potrivit Decretului 281/1954,Colegiile de avocaţi au fostînlocuite de Birouri colective deasistenţă juridică. Decretul-legenr. 90/1990 a adus modificăriimportante în ceea ce priveşteavocatura: Biroul colectiv deasistenţă juridică a judeţuluiMehedinţi a redevenit BaroulMehedinţi. Legea nr. 51/1995 privindorganizarea şi exercitareaprofesiei de avocat a acordatbarourilor o largă autonomie încadrul Uniunii Naţionale aBarourilor din România.În prezent, în cadrul BarouluiMehedinţi există un număr de789 avocaţi, din care 416 avocaţidefinitivi, activi , 6 avocaţistagiari și 367 avocaţisuspendaţi.

Baroul mehedinți - peste 100 de ani de tradițieîn apărarea clienților din regiunede av. Dănuț aleXanDru rOlea, decanul Baroului mehedinți

unele cerinţe impuse celor ce desfăşurau activităţi de apărare sau de reprezentare au existat încă înainte de anul 1831(ipsilanti, Caragea). aplicarea regulamentelor Organice în Ţara românească începând cu anul 1831 a marcat debutulînfiinţării unor instanţe judecătoreşti judeţene, de sine stătătoare, inclusiv în judeţul mehedinţi. În acest context, instituţiade apărător s-a născut şi dezvoltat paralel cu cea de judecător. Pentru mehedinţi, putem exemplifica cu personalitateamarcantă a juristului şi omului politic miculescu, al cărui palat din oraşul turnu severin a fost cumpărat la începutulsecolului XX şi amenajat, devenind Palatul Justiţiei judeţene şi locul de desfăşurare a activităţii de apărare a justiţiabilului.


BarOurile Olteniei

Baroul Vâlcea este un organismprofesional ce cuprinde la acestmoment 241 avocați, membriactivi în exercitarea profesiei,organizați preponderent încabinete individuale. Decanul și Consiliul BarouluiVâlcea manifestă un rol activ pemultiplele paliere de activitate,raportat la competențele pecare legea specială le conferăacestora, cât și la comunicareași participarea efectivă înidentificarea și rezolvareanevoilor colegilor avocați.Convingerea mea este că,indiferent de poziția ocupată laun moment dat în cadrulBaroului, doar lucrul în echipă,conștiința comună, asumareaunor deziderate colective potgaranta realizarea proiectelor dedezvoltare a avocaturii vâlcene.Avocatura este o profesienobilă, a cărei vechime, în ceeace ne privește, se identificăîntrucâtva cu istoria modernă aRomâniei, cu oamenii valoroșicare i-au făcut cinste,profesând-o cu demnitate. Conținutul normelor ce oreglementează dar și exemplulpersonal al marilor oamenipolitici, literați, filosofi ce auprofesat-o îmi creeazăconvingerea și dorința de a nulăsa avocatura doar la nivelulunei profesii respectabile, binegândite, ci de a-i experimenta șidescoperi continuu latura

vocațională, legitimând-o, în contextul actual, prin faptele avocatului – om debună-credință, onest, înzestratcu vocația dragostei de oameni.schimbările din viața socio-economică, dar și provocăriletehnologiei informatice, nepotențează în dorința noastrăde păstrare a prestigiului șirespectului profesional, atât din partea mediului juridic,dar și a celui social.Pentru că ne intereseazăpregătirea permanentă aavocaților, ducem mai departetradiția organizării conferințelorde pregătire profesionalăcontinuă. Conferințeleorganizate de Baroul Vâlcea încolaborare cu Institutul Naţionalpentru Pregătirea şiPerfecţionarea Avocaţilor –Centrul Teritorial Craiova s-aubucurat de prezența unorinvitați de marcă ai dreptuluiromânesc, care au susținutprelegeri de înaltă ținută sprefolosul tuturor participanților.Chiar pe data de 26 octombrie,anul acesta, am desfășuratseminarul cu tema„Transformări legislative în sferajustiției și a administrațieipublice”, cu o participare ce ne-a onorat: prof. univ. dr.Nicolae Popa, prof. univ. dr.Marin Voicu și prof. univ. dr.Verginia Vedinaș. Am organizatși conferințe/seminarii cu

participare internațională, încolaborare cu colegii noștriavocați din Baroul Pontoise(Franța), barou înfrățit cu BaroulVâlcea.Dorim să ne implicăm și înformarea tinerei generații; caatare, am derulat un programde educație juridică în școli,program pe care ne propunemsă-l dezvoltăm. Activitățile s-audesfășurat atât în municipiulRâmnicu Vâlcea, cât și în altezone ale județului (la ColegiileNaționale „Matei Basarab”,„Mircea cel Bătrân”, „AlexandruLahovari”, școala Gimnazială„Take Ionescu”, școalaGimnazială nr. 13, LiceulTehnologic „Nicolae Pleșoianu”,școala cu cls. I-VIII „spiru haret”,Liceul „Gheorghe surduCălimănești”, școala Gimnazială„Crețeni”), unde am abordatteme diverse, de interes actual.Ne dorim o societate sănătoasăsub aspectul cunoașterii șirespectării normelor legale, iarimplicarea noastră trebuie să sedovedească esențială în privințasupravegherii educației juridice.Marcăm sărbătorile din viațabreslei noastre, transformându-le în tot atâtea prilejuri decoeziune în cadrul comunităţiiprofesionale. Astfel, organizămîn fiecare an Balul Avocaților, Balcare în anul 2019 a sărbătoritcea de a 40-a ediție. Deasemenea, anual, în preajma

zilei de 24 iunie, data la caresărbătorim „Ziua Avocatului”,organizăm manifestări care sedesfășoară sub forma unorjocuri/competiții sportive (tenisde câmp, fotbal, șah). În fiecarean, în luna octombrie,sărbătorim „Ziua europeană aAvocatului”, organizândseminarii cu teme precise. La finele fiecărui an „serbareade Crăciun” reunește deopotrivăavocații membri ai Barouluinostru, cât și familiile acestora.În calitate de decan al BarouluiVâlcea am încercat să particip,pe cât posibil, la activitățileorganizate de alte Barouripentru a întări relațiileprofesionale și având credințafermă că numai uniți putemreașeza avocatura acolo unde îieste locul într-o societate cu ojustiție liberă și independentă. În plus, am fost onorată să facparte din comisia de redactare a„Codului Deontologic alAvocatului Român”, comisieînființată prin hotărâreaConsiliului UNBR. Așa cum, treptat, printr-unparcurs îndelungat, principiulmoralității, proclamat desocrate, a devenit conștiințăgenerală, fără îndoială îmiexprim certitudinea că, în timpși cu implicarea tuturor colegilor,vom atinge finalitatea dorită,respectiv ca principiile moraleisă devină o conștiință civică.

„lucrul în echipă poate garantarealizarea proiectelor dedezvoltare a avocaturii vâlcene”de av. narCisa DumBrăvesCu, Decanul Baroului vâlcea


BarOurile Olteniei

În anul 1991, pe fondulentuziasmului stârnit deRevoluția din România, lainițiativa conducerii de atuncia Conference de Battoniers dinFranța, un număr de 41 debarouri franceze și-a exprimatdorința de a se înfrăți cu un

număr identic de barouri dinRomânia, împrejurare în careBaroul Vâlcea, condus la aceavreme de av. eugenia Pop,(decan iubit de colegi șiapreciat instituțional), s-a înfrățit cu avocații dinPontoise.

Cu siguranță că aceastălegătură s-a consolidat șidatorită faptului că franceziiau fost plăcut surprinși defaptul că există atâția avocațicare vorbesc fluent limbafranceză, ceea ce ne-a permis,în anumite cazuri, sătransformăm această relație șiîntr-o relație persoanală. Deexemplu, fostul Decan GillesParuelle afirma la una dintreîntâlniri că, împreună cucolega sa, sylvie Barrateau,au venit în România de peste40 de ori, ei nelipsindvreodată de la tradiționalulBal al Avocaților, organizat debaroul nostru, ca și laseminarii, colocvii sauconferințe, dar ei fiind șigazde perfecte pentru avocațiiromâni. La începutul relației, baroulfrancez a oferit burse de câtedouă săptămâni pentruavocații vâlceni, care au fostprimiți în cabinete, au luatparte la ședințe de judecată,participând și la activități aleBaroului Pontoise, inclusiv laședințele de consiliu. Cât de benefică a fost aceastăînfrățire o putem deduce dinîmprejurarea că au fost circa20 de avocați care, de-a lungulanilor, au beneficiat de astfel

de stagii de pregătire, care ne-au ajutat enorm săînțelegem ce înseamnăexercitarea profesiei deavocat de o manierăindependentă, în cabinete deavocat bine organizate șidotate.Trebuie să precizez că eu,însămi, am beneficiat de oastfel de bursă, după care mis-a acordat încă una a careidurată a fost de 4 luni de zile(costurile fiind suportate deMinisterul de externe alFranței), în care am lucratefectiv în câteva cabinete derenume, am participat laexpertize, la proceduri defaliment ce vizau marisocietăți comeciale; amreprezentat cabinetul îninstanțe, unde mi s-a permischiar să pledez în anumitecauze cu o miză mai mică și deo dificultate medie; amparticipat la audieri în faza deurmărire penală; am asistat laprocese penale, civile șiadministrative, luând astfelcunoștință în mod direct cumfuncționează sistemul judiciarfrancez.A fost o experiență unică, demare impact în dobândireadeplinei maturitățiprofesionale, cât și întărirea

Baroul vâlcea – „frate” întru performanțăcu Baroul val d’Oise din Franțade av. FlOriana marin-vlăDulesCu, Prodecan al Baroului vâlcea, membru în Comisia Permanentă a unBr

Baroul vâlcea a dobândit o dimensiune internațională abia după 1990, prin înfrățirea cu Baroul val d’Oise din regiuneapariziană, înfrățire care dăinuie și astăzi, fiind un model pentru alte barouri din țară și din străinătate.


BarOurile Olteniei

încrederii în forțele proprii, aceastăîncredere decurgând din faptul căputeam înțelege limba și puteamefectua unele activități avocațialecu destulă lejeritate, deoareceprincipiile dreptului românesc șifrancez au multe asemănări.Mi-amintesc, de exemplu, faptulcă la acea dată, av. DominiqueMarcot, unul dintre pilonii înfrățiriidintre barouri, (prezent și la datade 8 octombrie 2019, la colocviulorganizat la Paris de către Conseilnațional de Barreauz și UNBR)avocat de o mare valoareprofesională dar și umană, mi-acerut să-l însoțesc la una dintreemisiunile de cultură juridică pecare le făcea pentru Canalul TF1,care se desfășurau sub forma unorprocese simulate și la al căror finaltrebuia să opinezi care este soluțialegală. Acesta a fost foarte miratcând nu doar că am „ghicit” soluțiacorectă, dar am și motivat de ce,tocmai mergând nu doar pe bunulsimț juridic, dar și pe principiilegenerale asemănătoare aledreptului.Ulterior, colegii noștri francezi n-auezitat să contribuie efectiv cu idei șiobservații privind dispozițiile Legiinr. 51/1995, pe margineaproiectelor acesteia avândnumeroase dezbateri, atât cu noi,cât și cu reprezentanții de atunci aiprofesiei de avocat. Înfrățirea a evoluat ulterior și s-aconcretizat, la nivel național, înorganizarea cursurilor „Universitățiide Toamnă”, în anii 1997-1998, laBucurești, de către UniuneaAvocaților împreună cu conducereade atunci a avocaturii franceze,unde au fost predate cursuri decătre avocați francezi, cadreuniversitare, avocaților români.În calitatea mea de decan, înperioada 2003-2011 și apoi deprodecan al aceluiași barou, din 2011 până în prezent, m-amstrăduit să asigur dezvoltarea

permanentă a relațiilor dintre celedouă barouri. ele au evoluat de lavizite reciproce, cel puțin o dată pean, la diverse activități de interscomun, dar și la evenimente, cumar fi La Rentree du Barreau, pe carele-am onorat cu interes și placere. De-a lungul mandatului meu șiulterior s-au organizat numeroaseseminarii, colocvii, conferințe peteme în comun agreate, carepresupuneau o privire comparativăa legislației din perspectiva celordouă țări. Aș aminti în acest sensconferința pe tema prevenirii

spălării banilor, cea referitoare lajurisprudența CeDO, independențaavocatului și secretul profesional, L‘Avocat à l’Ere du Numérique”(martie 2019), organizate deBaroul Vâlcea, în colaborare cuINPPA Craiova și/sau INPPABucurești, apoi colocviul din Franțasub titulatura „Quellle justice pourles mineurs?”, din iunie 2019,organizat de baroul francez, în careși eu am intervenit pe aceastătemă, din perspectiva dreptuluiromânesc, de la teorie la practică.Participarea Baroului Vâlcea lacolocviul franco-român, organizatîn 8 octombrie 2019 la Paris, decătre Conseil National de Barreauxși Uniunea Națională a Barourilordin România, prilejuit decelebrarea Zilelor francofoniei,onorată de Decanul BarouluiVâlcea, Narcisa Dumbrăvescu, șisubsemnata, ca model de relație deînfrățire între barouri, ce dureazăde aproape 30 de ani, alături deBaroul Argeș, înfrățit cu BaroulVersailles.Îmi exprim dorința, dar și fermaconvingere, că aceste acțiuni vorduce la aprofundarea reciprocă acunoștințelor de practică legală dincele două țări, la dezvoltarea deproiecte de interes comun, dar și ladobândirea unor alte dimensiuniale profesiei de avocat, în raport deprovocările ce stau în fața noastrăîn viitorul apropiat.Încununarea acestui efort al meu afost răsplătită, în decembrie 2018,când mi s-a conferit MedaliaBaroului Val d’Oise, în semn derecunoștință pentru întreaga meaactivitate, medalie înmânată decătre Decanul eric Bourlion, înprezența a sute de avocați, decanidin întreaga Franță, judecatori,procurori, reprezentanți de marcăai lumii juridice și alte înalteoficialități invitate, ceea ce m-afăcut să fiu mândră de baroul meu,căruia i-am și dedicat-o.

Încununareaacestui efort almeu a fostrăsplătită, îndecembrie 2018,când mi s-aconferit medaliaBaroului vald’Oise, în semnde recunoștințăpentru întreagamea activitate,medalieînmânată decătre Decanuleric Bourlion


instituŢii

executorul judecătoresc a fost învestit de statul român să aplice legea şi să urmărească ducerea la îndeplinire a dispoziţiilorstabilite prin hotărârijudecătoreşti. Care ar fiprincipalele probleme în activitatea de zi cu zi aexecutorilor din CeJ Craiova?

Într-adevăr, statul român adelegat executorilorjudecătorești o parte a puteriisale coercitive, în vedereapunerii în aplicare adispozițiilor cu caracter civildin titlurile executorii. Acesteapot consta nu doar în hotărârijudecătorești, dar și în altedispoziții cu caracterexecutoriu emise de alteorgane sau instituții sau chiarînscrisuri cărora legea leconferă, în anumite condiții,putere executorie. se spune căexecutarea silită este a douaparte a procesului civil.Problemele întâlnite înactivitatea de zi cu zi aexecutorilor judecătoreștisunt, pe de o parte, celegenerale ale societății noastre(instabilitatea legislativă,

indisciplină juridică, respectinsuficient pentru autoritate),iar pe de altă parte celespecifice profesiei, legate de

instrumentele pe careexecutorii judecătorești le aula dispoziție în vedereaexercitării profesiei,

actualizarea și corelareadispozițiilor legale specifice,solvabilitatea debitorilor,aspecte fiscale etc.

„am remarcat creșterea niveluluiserviciilor prestate de cătreexecutorii judecătorești”interviu cu DragOș theODOr ivanOviCi, vicepreședinte, uniunea națională a executorilor Judecătorești, reprezentatul CeJ Craiova în Consiliul uneJ


instituŢii

În vederea eficientizăriiactivității, la nivelul UNeJ sefac în permanență demersuriîn vederea stabilirii unormodalități de colaborare cuinstituțiile cu care executoriijudecătorești interacționează,în special cu cele carefurnizează informațiilenecesare urmăririi silite. Înacest sens, au fost încheiateprotocoale de colaborare cuDRPCIV (Direcția RegimPermise de Conducere șiÎnmatriculare a Vehiculelor),informațiile despreautoturismele deținute dedebitori fiind obținute imediatdupă ce s-a făcut interogareabazei de date; tot astfel, a fostîncheiată și recent multîmbunătățită colaborarea cuDirecția pentru evidențaPersoanelor și AdministrareaBazelor de Date care, prinplatforma DePABD, furnizeazăinformații referitoare ladebitori în termen de maxim24 de ore, iar în cazuri urgentechiar și pe loc. De asemenea,există relații de colaborare cuANAF în vederea obțineriiinformațiilor referitoare lapotențialii terți popriți, iar dinacest punct de vedere vă potspune că sunt în plinădesfășurare discuțiile dintreUNeJ și Ministerul FinanțelorPublice pentru stabilirea uneirelații de colaborare care săfaciliteze identificarea rapidă apatrimoniului debitorilor peîntregul teritoriul României.

În prezent, sunt peste 60 de birouri de executorijudecătorești în CeJ Craiova.Câți angajați își desfășoarăactivitatea în aceste birouri și cum apreciați nivelul decompetiție / concurențădintre aceștia?

În concret, Cameraexecutorilor Judecătorești depe lângă Curtea de ApelCraiova are 76 de membri.Dintre aceștia, sunt activi înaria noastră de competențăteritorială 70 de executorijudecătorești, plus încă doi carefac parte din alte Camere șicare însă profesează încircumscripția Curții de ApelCraiova în baza unor asocieri cumembri ai CeJ Craiova. Toțiaceștia își desfășoarăactivitatea în cadrul a 65 debirouri individuale sau asocieriprofesionale. În cadrul acestorforme de exercitare a profesieisunt angajate mai multepersoane care îi ajută peexecutorii judecătorești să îșidesfășoare activitatea, numărulsalariaților variind în funcție denumărul executorilor careprofesează în respectivul birou,volumul de muncă și modul deorganizare în cadrul fiecăruibirou ș.a. spre exemplu, înbiroul în care îmi desfășoractivitatea alături de asociatamea, sunt angajați 10 salariațiși avem relații de colaborare cumai mulți experți sau specialiștiîn diferite domenii.Nu pot spune că există ocompetiție între executoriijudecătorești, dar este evidentcă există concurență, ca înoricare domeniu liber-profesionist.Mă bucur să spun că în cadrulCeJ Craiova nu au fostînregistrate sesizări pentruconcurență neloială. Clienții-creditori sunt liberi să aleagăun executor judecătoresc saualtul în funcție de propriilecriterii. Ca și în cadrul altorprofesii liberale, unul dintreefectele acestei concurențeeste creșterea niveluluiserviciilor prestate de către

executorii judecătorești.În egală măsură, în țară nu suntpuține cazurile în care au fostformulate cereri de suspendaredin profesie, una dintre cauzefiind volumul mic sauneprofitabil al activitățiidesfășurate, al numărului dedosare de executareînregistrate.Aceste diferențieri sunt date șide zona geografică în care îșidesfășoară activitatea fiecareexecutor judecătoresc. Pentruacest motiv, forma actuală aCodului de procedură civilăconferă competență teritorialăexecutorilor judecătorești întoată circumscripția Curții deApel din care fac parte. Încazul CeJ Craiova, vorbim dejudețele Dolj, Olt, Gorj șiMehedinți. Având competențăteritorială lărgită (înreglementările anterioarecompetența era limitată doarla un județ și chiar la nivel dejudecătorie), se estompeazădiferențierile cauzate deputerea economică a fiecăreizone.

În ultima perioadă se observă o evoluție a reglementărilorlegale orientate spre debitor.Cum afectează acest fenomenactivitatea executorilorjudecătorești?

Aș răspunde că, din păcate,aceasta ar cam fi orientarea.Iar eu cred că efectele nu suntdin cele mai fericite și serăsfrâng în primul rând asuprasistemului judiciar, a căruistabilitate este pusă serios laîncercare prin norme juridicecare, de exemplu, încalcăprincipiul constituțional alneretroactivității legii sauafectează drepturile șipatrimoniul creditorilor.

În al doilea rând, astfel dereglementări afectează, așacum am spus, creditorii dar șiexecutorii judecătorești, carese văd obligați ca, după cemuncesc poate chiar și ani dezile într-un dosar de executareîn vederea recuperării creanțeiși, implicit, a încasăriionorariului de executare careeste calculat prin raportareprocentuală din creanță, să fiepuși în imposibilitatea de a maiprimi plata muncii lor. Mărefer aici, în mod special, lalegea dării în plată nr.77/20016. Dar nu aș vrea săcomentez în acest cadrumotivele pentru care cred eucă s-a ajuns la o astfel deorientare a legislației.Practic, a fost astfel încălcatăinterdicția muncii forțate,consacrată în mod explicit dearticolul 42 din ConstituțiaRomâniei.

gradul de colectare a creanțelor la bugetul de stat este destul de redus.Considerați că ar fi benefic ca executorii judecătorești să se implice în acest proces?

Nu fac o comparație întreeficiența unui executorjudecătoresc care funcționeazăîn baza Legii nr. 188/2000 șicea a unui organ de executarefiscală care își desfășoarăactivitatea în baza Codului deprocedură fiscală.Însă cred că este denotorietate faptul că, îngeneral, sistemul privat estemai performant.sunt de actualitate discuțiiledespre lărgirea competențelorexecutorilor judecătorești prinincluderea în sfera atribuțiilorlor a recuperării unor creanțebugetare. Codul de procedură


instituŢii

civilă a creat cadrul necesar și seașteaptă ca această nouă atribuțiesă fie dobândită prin modificareaLegii nr.188/2000 privind executoriijudecătorești. Un proiect demodificare a legii noastre defuncționare se află în lucru laMinisterul Justiției.

Foarte multe firme care suntexecutate silit apelează laprocedura insolvenței. Ce șanse derecuperare sunt în această situație?

În conformitate cu dispozițiile legiiprivind procedurile de prevenire ainsolvenţei şi de insolvenţă, de ladata deschiderii procedurii sesuspendă de drept toate acțiunilejudiciare, extrajudiciare saumăsurile de executare silită pentrurealizarea creanțelor asupra averiidebitorului. Această suspendareeste eliminată doar în cazul în caredispare, într-un fel sau altul,dispoziția judecătorului dedeschidere a procedurii insolvenței.Totuși, printr-o OUG intrată învigoare în octombrie 2018, s-aprevăzut posibilitatea executăriisilite pentru creanțele curente,adică pentru cele acumulate întimpul procedurii de insolvență, cucondiția să fie mai vechi de 60 dezile. Această modificare legislativă agenerat multe discuții, fiind emiseopinii atât pro, cât și contraposibilității de executare silităindividuală în cadrul unei proceduriguvernate de principiulconsensualismului.

O mare problemă cu care seconfruntă executorii judecătoreştieste vânzarea greoaie a bunurilorsupuse executării silite. uneJ adezvoltat platforma online „registrulelectronic de publicitate a vânzăriibunurilor supuse executării silite”.Cum a fost el primit de piaţă? Ce astfel de platforme mai auexecutorii la dispoziţie?

Cred că problema dificultății devalorificare a bunurilor supuseexecutării silite nu mai este deactualitate, tocmai ca urmare aintrării în funcțiune a acestuiRegistru electronic. există și altemodalități de publicitate alicitațiilor organizate de executoriijudecătorești, însă în mod certacest registru este principalulinstrument folosit de cei interesațisă adjudece bunuri urmărite silit.În prezent, se lucrează laperfecționarea acestuia de cătrespecialiștii IT din cadrul UNeJ,funcționalitatea acestuia urmând afi extinsă.Aș mai putea adăuga că, îninteresul soluționării dosarelor deexecutare, fiecare creditor sauexecutor judecătoresc poate folosiși alte mijloace de publicitate,evident cele mai des folosite fiindcele din mediul on-line. spreexemplu, site-ul biroului meu areprevăzută posibilitatea de afișare apublicațiilor emise în cadruldosarelor pe care leinstrumentăm.

uneJ a aderat la Protocolul de colaborare privind educația juridică în școli. Cum sprijină executorii din CeJCraiova această inițiativă a ministerului Justiției?

Așa este. și executoriijudecătorești participă la educațiajuridică în școli, alături de alțipracticieni ai dreptului. Acțiunilese desfășoară în colaborare cuinspectoratele școlare județene. Încadrul acestui proiect suntexplicate elevilor principiiledreptului, normele careguvernează activitatea deexecutare silită, în general aspectecare țin de disciplină juridică șisancțiunile care intervin în cazulnerespectării legii din acest punctde vedere.

În activitatea lor zilnică, executoriijudecătoreşti din CeJ Craiovacooperează cu avocaţii, notarii,evaluatorii, precum și cu alteprofesii liberale. Cum apreciaţinivelul acestor colaborări?

Potrivit legii, executoriijudecătorești pot încheia diferiteconvenții de colaborare cuspecialiști din alte domenii.Colaborarea cu alte profesii semanifestă însă în conformitate cuatribuțiile pe care le are fiecare și înconsiderarea intereselor legitime alepropriilor clienți.În afară de activitatea zilnică, astfelde colaborări se realizează și încadrul conferințelor, fiind denotorietate cele organizate deUniversul Juridic, precum și în cadrulmanifestărilor științifice subpatronajul Facultății de Drept dincadrul Universității din Craiova,unde se abordează subiecte deinteres comun.Colaborarea cu alte profesii, nunumai dintre cele liberale, urmeazăa fi îmbunătățită prin apariția unorGhiduri de bune practici, care suntîn curs de elaborare ca urmare aaccesării de către UNeJ a unorfonduri europene. Un astfel de Ghida fost elaborat chiar și de CsM șicuprinde secțiuni care se referă lacolaborarea instanțelor cuexecutorii judecătorești.În general, apreciez că există o bunăcolaborare cu celelalte profesiiliberale, atât la nivel instituțional, cuprecizarea că Președintele UNBR,domnul Traian Briciu, este unobișnuit atât al conferințelor careprivesc executarea silită, cât și alstagiilor de pregătire profesionalăorganizate de Centrul Naţional dePregătire şi Perfecţionare aexecutorilor Judecătoreşti, precumși în privința cooperării directe, încadrul dosarelor de executare.

mircea fica

Potrivit legii,executoriijudecătorești potîncheia diferiteconvenții decolaborare cuspecialiști dinalte domenii.Colaborarea cualte profesii semanifestă însă înconformitate cuatribuțiile pecare le arefiecare și înconsiderareaintereselorlegitime alepropriilor clienți.

În interesulsoluționăriidosarelor deexecutare,fiecare creditorsau executorjudecătorescpoate folosi șialte mijloace depublicitate,evident cele maides folosite fiindcele din mediulon-line.


instituŢii

Cum este organizată Curtea dearbitraj Dolj? Ce condițiitrebuie să îndeplinească opersoană pentru a se alăturacorpului de arbitri?

Curtea de Arbitraj de pe lângăCamera de Comerţ şi Industriea judeţului Dolj este o instituțieindependentă și permanentăde arbitraj, fără personalitatejuridică, organizată șifuncțională în conformitate cuLegea camerelor de comerț dinRomânia nr. 335/2007, avândpropriul Regulament deOrganizare și Funcționare.Pentru a se alătura corpului dearbitri o persoană trebuie săformuleze o cerere scrisă, caresă cuprindă declarațiapersoanei că a luat cunoștințăde regulile de procedurăarbitrală ale Curții de Arbitraj;Persoana nu trebuie să se afleîn nicio situație deincompatibilitate, să aibă studiisuperioare juridice, o vechimeîn specialitate juridică de celpuțin 8 ani, să beneficieze deaprobarea Colegiului Curții deArbitraj și de confirmareaColegiului de conducere alCamerei de Comerţ şi Industriea judeţului Dolj.

Câte dosare de arbitraj s-ausoluționat în ultimii ani decătre Curtea de arbitraj Dolj?

În perioada 2014-2019 au fostsoluționate 24 dosare. Numărul

de dosare este, din păcate, înscădere, dat fiind faptul că mariiinvestitori în județul Doljlipsesc. Companiile străine deasemenea sunt prea puținprezente în zonă.

Ce fel de litigii s-au soluționatprin arbitraj, în general?

Litigiile soluționate pe caleaarbitrajului sunt, în principalderivate din contractecomerciale de vâzare-cumpărare bunuri și servicii saucontracte de închiriere șiprivesc, în cele mai multecazuri, sume neachitate dedebitori în baza facturilor.

Care este ponderea litigiilorsoluționate prin arbitraj ad-hoc, în ultimii ani? Dar ponderea arbitrajelorsoluționate prin echitate?

Nu au fost înregistrate astfel dedosare soluționate prin arbitrajad-hoc și nici în echitate.Motivul principal este căarbitrajul instituționalizat estemult mai sigur, setează uncadru procesual clar, modalitățieficiente de numire sauînlocuire a arbitrilor. Deasemenea, putem vorbi de ojurisprudență în domeniu, lacare arbitrii pot apela. Toateacestea lipsesc în cazularbitrajului ad-hoc. În ceea ceprivește arbitrajul în echitate,putem afirma că părțile preferă

o soluționare a disputelor înbaza unor legi clare, acesta fiindun motiv pentru care se evităarbitrajul în echitate.

Cât de des au fost promovateacțiuni în anulare de cătrepartea nemulțumită/părțilenemulțumite de sentințaarbitrală?

În ultimii 5 ani, din 24 de dosaresoluționate sunt 3 acțiuni înanulare, deci în aproximativ10% din dosare. Cu toateacestea, au fost anulatesentințele arbitrale emise.

există o bază de date pe carepărțile o pot folosi cu privirela experții recomandați pe

diferite discipline de Curtea dearbitraj Dolj?

experții care sunt utilizați decele mai multe ori în proceduraarbitrală sunt experți în drept(profesori universitari de ladiverse universități naționale șiinternaționale) sau experțispecializați, naționali sauinternaționali. Dacă vorbim, deexemplu, despre un expert îndomeniul aeroporturilor,numărul acestora este foarteredus. experții utilizați în cadrularbitrajelor sunt de multe oriexperți care nu sunt judiciari,dar au cunoștințe extinse îndomeniul respectiv. De cele maimulte ori, arbitrajele presupunexpertize sofisticate, în bazaunor contracte speciale, cum arfi contractele de antrepriză detip FIDIC (FederaţiaInternaţională a InginerilorConsultanţi), iar experțiijudiciari naționali sunt de multeori depășiți de aceste contractecomplexe, utilizându-sespecialiști în domeniu.

Considerați că actualele dotărilogistice sunt suficientepentru o derulare a proceduriide arbitraj adecvată?

Curtea de Arbitraj Dolj oferăcondiții logistice suficientepentru derularea optimă aprocedurilor arbitrale în cauză.Acest lucru este un avantajpentru părți, acestea evitândcheltuieli substanțiale cuaspectele logistice.mircea fica

„Curtea de arbitraj Dolj are logisticăpentru derularea optimă a procedurilor”interviu cu sOFia elena COzaC, Președintele Curții de arbitraj Dolj


instituŢii

Cum este organizată filialaunPir Dolj? Câți practicieni îninsolvență activează în prezentîn această organizație? Ceinteres există din parteatinerilor pentru înscrierea înunPir Dolj?

Filiala Dolj a UNPIR are înprezent 131 de membri. Dinpunct de vedere administrativ,este condusă de un consiliu deconducere format din 5 membri, gestiunea esteverificată de o comisie decenzori formată din 3 membriai filialei care sunt și experțicontabili, iar pe lângă filialăfuncționează și instanțadisciplinară ce soluționeazăplângerile disciplinareformulate împotrivapracticienilor în insolvență din Dolj, Olt și Mehedinți.Interesul tinerilor pentruprofesia de practician îninsolvență a fost constant, însă pentru înscrierea laexamen se cere o practicăprofesională anterioară,juridică sau economică, de celpuțin trei ani de zile. Cel mai frecvent se înscriu laexamen tinerii care au lucratdeja acești trei ani caeconomiști sau juriști în cadrulunor societăți profesionale saual unor cabinete individuale depracticieni în insolvență,

perioadă de timp în care auavut posibilitatea dobândirii decunoștințe aprofundate într-omaterie care estepluridisciplinară și, prin aceasta,destul de dificilă. Cheiaaprofundării materiei este o

bună înțelegere a fenomeneloreconomice, dar și cunoștințeserioase de drept, pentru că îninsolvență se întâlnesc toatemateriile: civil, financiar, fiscal,bancar, dreptul muncii, dreptulmediului.

ați avut și aveți dosareimportante de reorganizare,contribuind decisiv lacontinuarea activitățiisocietăților respective și lamenținerea a numeroase locuride muncă. Cum apreciațiactivitatea instanțelorjudecătorești, a băncilor și a anaF-ului în procedurainsolvenței?

statistic, reorganizărilejudiciare reușite care aucondus la reinserțiadebitorilor în mediuleconomic reprezintă circa 4%din totalul dosarelor deinsolvență. explicația esteaceea că societățile au apelatla procedurile de reorganizarejudiciară prea târziu, adicăatunci când situația loreconomico-financiară era dejacompromisă. Asta s-aîntâmplat în perioada imediaturmătoare crizei financiaredin anul 2009. În ultimii doiani, numărul dosarelor deinsolvență nou deschise ascăzut semnificativ; vomvedea în viitor dacăantreprenorii au învățat lecțiacrizei economice prin care amtrecut, dacă sunt mai prudențiși mai disciplinați financiar.Din punct de vedere alpracticii judiciare nu sunt alteprobleme decât cele legate de

modificările legislative neinspiratformulate au creat conflicte normativeși dificultăți de interpretareinterviu cu Carmen POPa, Președinte unPir Filiala Dolj


instituŢii

modificările legislative, neinspiratformulate, care creează conflictenormative si dificultăți deinterpretare. A existat înpermanență tentația creditoruluifiscal de a modifica legislațiainsolvenței și de fiecare dată s-aucreat dificultăți de interpretare șide aplicare. De exemplu, ultimulact normativ adoptat în materie,OUG nr.88/2018, a condus deja lasesizarea ÎCCJ cu întrebăripreliminare pentru lămurirea unorchestiuni de drept, precum și lasesizarea CCR cu excepții deneconstituționalitate.

una dintre principalele probleme în procedurile de insolvență estelegată de valorificarea bunurilorscoase la vânzare, de multe oriprocesul de vânzare-cumpărarefiind blocat. Ce soluții au identificatpracticenii în insolvență din cadrulunPir Dolj pentru simplificareaacestui proces?

sunt două ipoteze posibile. Primaar fi decizia creditorilor de a sevalorifica bunurile la un anumitpreț, care nu este validat de piață.Art. 156 din Legea nr.85/2014prevede posibilitatea ca, la cererealichidatorului judiciar, aprobată dejudecătorul sindic, bunurile să fievalorificate conform Codului deProcedură Civilă, lege care permitevânzarea mai rapidă, cu scădere depreț. În practică însă sunt raresituațiile în care practicienii îninsolvență nu țin cont de dorințacreditorilor. A doua ipoteză este aceea cabunurile să nu prezinte nici un felde atractivitate pentru piață și înacest caz nu există nici o soluțiejuridică.

Cum percepeți concurența existentă în prezent în rândulprofesiei de practician în insolvență?

Ca efect al scăderii numărului dedosare de insolvență, concurența s-a intensificat. Însă practicienii îninsolvență au în toate cazurile și o adoua, chiar și o a treia profesie șiatunci centrul de greutate se mutăîn profesia unde este mai mult delucru.

vă așteptați să mai intre în insolvență societăți mari? Ce sectoare economice sunt mai vulnerabile?

Analizele economice arată un gradde îndatorare ridicat, în special încazul companiilor mari cu capitalsemnificativ sau majoritar de stat,unde nu s-a implementat unmanagement performant. Deciziade intrare în insolvență va fi, cusiguranță, o decizieguvernamentală și nu îmi permit săspeculez. În afară de asta, există ungrad mare de îndatorare și însectorul privat de tipantreprenorial, cu diferența căcreditarea bancară a fost mult maiprudentă și îndatorarea s-a mutatpe creditul comercial, furnizor. Mi-e teamă că un posibil viitor șoceconomic ar produce un efect dedomino pe lanțul comercial, celemai vulnerabile fiind întreprinderilemici și mijlocii.

Care sunt cel mai des întâlnitenemulțumiri ale clienților cu privire la mediul economic /financiar-fiscal din țara noastră?

Impredictibilitatea legislativă șibirocrația. Atitudinea deînstăpânire pe funcția publică șipunerea contribuabilului într-opermanentă stare de inferioritate.Acestea sunt frustrărilepermanente!

Cum apreciaţi condiţiile oferite investitorilor locali şi străini de către administraţiilelocale şi de către executiv?

Aceste condiții nu există. Atâtatimp cât nu există autostradă saucel puțin un drum expres care sălege Mehedințiul, Gorjul, Doljul șiOltul de celelalte zone dedezvoltare economică, atâta timpcât nu există parcuri industrialesau parcuri IT moderne, atâtatimp cât avem deficit de forță demuncă, dar tolerăm asistareasocială în rândul persoanelor de 40 de ani, premizele de atragere a unor investiții sunt reduse spre zero.

mircea fica

În ultimii doi ani număruldosarelor deinsolvență noudeschise ascăzutsemnificativ,vom vedea înviitor dacăantreprenorii au învățat lecțiacrizei economiceprin care amtrecut, dacă suntmai prudenți șimai disciplinațifinanciar.


instituŢii

Centrul teritorial Craiova alinPPa (institutul naţionalpentru Pregătirea şiPerfecţionarea avocaţilor) esteunul dintre cele mai active dințară. Care sunt temele cele maisolicitate de către avocațipentru seminariile de pregătireprofesională dedicateavocaților stagiari (formareainițială) și avocaților definitivi(formarea continuă)?

Centrul Teritorial Craiova alINPPA urmăreşte să îşiîndeplinească misiunea pecare legea şi regulamentele defuncţionare i-au atribuit-o,respectiv asigurarea unuicadru adecvat pentrupregătirea iniţială şi continuă aavocaţilor în vedereadobândirii de către aceştia acompetenţelor profesionalenecesare exercitării profesiei lastandarde cât mai ridicate. subacest aspect, într-adevăr,Centrul Teritorial Craiova esteun centru mare şi activ,încercând, în colaborare cubarourile arondate, săfaciliteze pregătirea şiperfecţionarea avocaţilor înproximitatea zonei în care îşidesfăsoară activitateaprofesională. De altfel, centrele teritoriale,aşa cum au fost organizate şi

aşa cum funcţionează,încearcă să apropie de avocatpregătirea profesională şi sărăspundă direct, nemediatnevoilor acestora deperfecţionare. Centreleteritoriale sunt însă parteintegrantă a INPPA, astfel încâtpregătirea profesională,îndeosebi cea iniţială, esteunitară. Cursurile urmate de avocaţiistagiari se desfăşoară înconformitate cu un plan deînvăţământ aprobat la nivelcentral, iar durata acestora esteaceeaşi pentru toate centrele.Tematica abordată în cadrulacestor cursuri este menită săasigure pregătirea de bazăpentru un avocat stagiar îndomeniile clasice cum ar fidreptul civil, dreptul penal,dreptul procesual, dar şi îndomeniul dreptului european.Nu lipsesc din pregătireelemente de etică şi deorganizare ale profesiei deavocat, elemente de organizarea instanţelor judecătoreşti şi aparchetelor, dar şi disciplinecomplementare, cum ar fiargumentarea juridică saumetodologia actului judiciar,prin care se urmăreştedezvoltarea unor competenţespecifice profesiei de avocat. De menţionat că accentul

pregătirii avocaţilor stagiari nuse pune pe însuşirea unorcunoştinţe prin prelegeri saucursuri, ci pe dezvoltarea unorabilităţi practice prin activităţitutoriale în care suntprezentate aplicaţii ori sediscută problemele ridicate deavocaţi. În ceea ce priveştepregătirea continuă –componentă extrem deimportantă a activităţii INPPA– aceasta a constituit opreocupare majoră a CentruluiTeritorial. Dacă pregătireainiţială este susţinută de fluxulanual al tinerilor avocaţi intraţiîn profesie, formarea continuătrebuie accesată de toţiavocaţii, avându-se în vedereprezumata nevoie deinformare şi perfecţionare aoricărui avocat. Pregătirea continuă s-a realizatprin organizarea de conferinţe,colocvii şi ateliere de lucru cuo tematică actuală şi, credemnoi, atractivă din punct devedere al dezideratuluiinformării şi perfecţionăriiavocatului. Aplicarea noilorcoduri a constituit o temărecurentă a ultimilor ani, aspectfiresc dat fiind impactul noilorreglementări în practicainstanţelor. Marile conferinţeorganizate în parteneriat cuFacultatea de Drept a

Universităţii din Craiova şi cumajoritatea barourilorarondate au abordat instituţiijuridice din domeniile deinteres ale avocaţilor, respectivdreptulul civil, litigiile cuprofesionişti, dreptul penal,dreptul administrativ, toatecorelate cu aspecte practice dinjurisprudenţa instanţelorromâne sau europene.Au existat şi conferinţetematice consacrateproblemelor de carte funciară,executării silite, dreptuluibancar, dreptului penal alafacerilor, infracţiuniloreconomice, independenţeiavocatului, insolvenţei,secretului profesional etc.Ateliere de lucru au fostfocalizate pe o tematicărestrânsă, dar de mare interespractic, cum ar fi revizuirea înprocesul civil, modificărilerecente ale Codului deprocedură civilă, aspecte dedreptul familiei, suspendareaactului administrativ,deontologia profesiei deavocat, neconstituţionalitateaîn Codul Penal și Codul deProcedură Penală ș.a. Îngeneral, avocaţii apreciazădezbaterile având ca obiect oproblematică concretă, ce ţinede domeniul în care eiprofesează preponderent.

„temele de pregătire continuătrebuie să urmeze îndeaproapespecializarea avocatului”interviu cu prof. univ. dr. Daniel ghiță, Directorul Centrului teritorial Craiova al inPPa


instituŢii

aveți arondate barourile argeș, Dolj, gorj, mehedinți, Olt, teleormanși vâlcea. Ce strategie aveți în perioada următoare pentrudezvoltarea Centrului teritorialCraiova al inPPa?

Aşa cum spuneam, accentul trebuiepus pe dezvoltarea pregătiriicontinue, iar această activitatepoate fi organizată eficient şidezvoltată numai prin strânsacolaborare dintre Centrul Teritorialşi barourile arondate. Mai mult,dacă iniţiativa unor mari conferinţe,la care sunt invitaţi să participeavocaţi din toate barourilearondate, poate aparţine INPPA,dimpotrivă, atelierele de lucru şidezbaterile tematice pot firezultatul iniţiativei conducerilorbarourilor sau chiar a avocaţilor,Centrul putând fi partener,coorganizator ori putând susţineactivitatea prin unii formatori ai săi.Acest lucru se întâmplă şi înprezent, în privinţa majorităţiibarourilor arondate. Pentru viitor,consider deosebit de importantădezvoltarea activităţii de pregătirecontinuă, integrată într-un plan depregătire şi realizată într-unparteneriat între barouri şi centreleteritoriale. Temele de pregătirecontinuă trebuie să urmezeîndeaproape specializareaavocatului, care, astfel, va fiinteresat să acceseze formele depregătire organizată.

avocații sunt din ce în ce maideschiși la soluțiile digitale care îi pot ajuta în activitatea de zi cu zi.Cum veniți în întâmpinarea lor(cursuri de it etc.) ?

Folosirea resurselor noilortehnologii a devenit indispensabilăîn activitatea avocatului, fie cămenţionăm aici numai tendinţa deconstituire a dosarelor electronice,realizarea şi transmiterea unor

cereri în format electronic oriaccesul la informaţia de naturăjuridică sub forma unor baze dedate. este adevărat că dezvoltareaabilităţilor în această direcţie nu afost urmărită în mod distinct înactivitatea de formare oferită deINPPA, însă, de ce nu, poateconstitui o direcţie deperfecţionare dacă există nevoie depregătire în acest sens. În schimb,informatizarea activităţii avocatuluia format obiect al unor colocvii oriateleire de lucru. Apreciez cătehnologia informaţiei poate fiutilizată şi în activitatea depregătire porfesională, aşa cumştim că se întâmplă deja înînvăţământul universitar. Astfel,poate fi facilitat contactul dintreformator şi cursant.

Ce echipă de formatori aveți în prezent? Ce condiții trebuie să îndeplinească o persoană caredorește să devină lector/formator al Centrului teritorial Craiova al inPPa?

Centrul Teritorial Craiova al INPPAbeneficiază de aportul unui corp deformatori specializaţi, care asigură,în primul rând, susţinerea activităţiide formare iniţială, precum şisusţinerea examenelor de absolvirea INPPA. Formatorii noştri suntimplicaţi şi în formarea continuă,alături de alţi avocaţi care nu deţinaceastă calitate sau de cadredidactice universitare. În ultimaperioadă însă, din motive obiective,numărul formatorilor la unelediscipline s-a diminuat, devenindastfel necesară completarea

Folosirearesurselor noilor tehnologiia devenitindispensabilă în activitateaavocatului, fie cămenţionăm aicinumai tendinţade constituire a dosarelorelectronice,realizarea şitransmitereaunor cereri înformat electronicori accesul lainformaţia denatură juridicăsub forma unorbaze de date.


instituŢii

corpului de formatori cu coleginoi. Condiţiile în care unavocat poate deveni lector sauformator INPPA suntprevăzute în Regulamentul deorganizare şi funcţionare alINPPA şi în Regulamentulcadru al centrelor teritoriale,existând şi o hotărâre aConsiliului de Conducere alINPPA privind profilulformatorului. În principal,formatorul trebuie să aibă oserie de competenţe teoreticeşi practice, precum şicapacitatea de a aplica şitransfera cunoştinţe specificeprofesiei de avocat. La acestecondiţii aş adăuga pasiuneapentru practica dreptului şivocaţia de a împărtăşicunoştinţele profesionaleacumulate.

Codul deontologic al avocatuluiromân stabilește principiileesențiale și regulile deconduită pe care avocatultrebuie să le respecte, atât înexercițiul profesiei de avocat,cât și în viața sa publică șiprivată. Cum apreciați nivelulde respectare a principiilorfundamentale ale profesiei deavocat?

Orice profesie juridică are unset de reguli de conduită ceimpune un anumit model decomportament, atât îninteriorul profesiei, cât şi înviaţa socială, ceea ce face caexigenţele să fie mai maridecât în cazul altor profesii. Laacestea se adaugă, aşa cumştim, o serie deincompatibilităţi şi interdicţii.Avocatul este membru al unuicorp profesional de elită, iarcomportamentul săuprofesional şi personal esteextrem de vizibil şi urmărit.

Profesiei de avocat îi suntspecifice o serie de principiicare ţin de natura ori chiar deesenţa profesiei. Astfel,principiul demnității, alonoarei și al probității oriprincipiul respectăriiconfraților și a tuturorpersoanelor cu care avocatulintră în relații profesionaleobligă mult un avocat subaspectul conduitei sale. Dacăar fi să citez din Codul de carevorbeaţi, pentru a se bucurade încredere din parteaclienților, a terțelor persoane,a instanțelor de judecată și astatului, avocatul trebuie săîndeplinească cele mai ridicatestandarde de integritatemorală. Respectarea unorasemenea standarde nu esteuşoară, însă, cu toate acestea,din câte cunosc, nivelul derespectare este unul ridicat.excepţiile nu caracterizeazăîntregul corp profesional şi,dacă au existat, organeleprofesiei nu au ezitat să lesancţioneze.

sunteți și Prodecan al Facultățiide Drept a universității dinCraiova. Cum colaboreazăFacultatea cu instituțiilejuridice locale și cu asociațiileprofesiilor juridice?

Colaborarea Facultății deDrept a Universității dinCraiova cu profesiile juridice şicu reprezentanţii acestora esteexcelentă. De altfel, acestaspect a constituit permanento prioritate pentru conducereafacultăţii şi pentru minepersonal. Din perspectivastudentului, viitor profesionistal dreptului, este importantăcunoaşterea fiecărei profesiijuridice, iar aceasta serealizează prin stagiile de

practică desfăşurate înparteneriat cu entităţiprofesionale din domeniuldreptului. În egală măsură, colaborarease concretizează, aşa cum ammenţionat, în organizareaconstantă a unor manifestăriştiinţifice susţinute deteoreticieni şi de practicieni aidreptului, care se încadreazăîn formele de pregătirecontinuă specifice fiecăreiprofesii. Important este că, defiecare dată când a fostnevoie, cadrele didactice alefacultăţii au răspuns invitaţiilorprofesiilor juridice de aparticipa la activitatea depregătire continuă, iarprofesionişti ai dreptului auintrat pe porţile facultăţiipentru a susţine, din punct devedere practic, procesul deînvăţământ. În relaţie specială cu CentrulTeritorial al INPPA, Facultateade Drept din Craiova a sprijinitpermanent pregătireaprofesională şi organizareaexamenelor, prin asigurareaspaţiilor necesare desfăşurăriiacestor activităţi. Demenţionat este parteneriatuldezvoltat de Facultatea deDrept cu Baroul Dolj şi cuCentrul Teritorial Craiova alINPPA, care, cred eu, estefacilitat şi de onoranta meacalitate, dobândită de curând,de membru al ConsiliuluiBaroului Dolj.

Ce rezultate au înregistratabsolvenții Facultății de Drept auniversității din Craiova careau dorit să intre în profesia deavocat, în ultimii ani? Cum aevoluat procentul depromovabilitate al celorînscriși la examenul pentrustagiar și la cel pentru

definitivat? Cât de dificile sunt examenele de primire în profesie, în opiniadumneavoastră?

Rezultatele examenului deintrare în profesia de avocatsunt publice. AbsolvenţiiFacultăţii de Drept aUniversității din Craiova auaccesat permanent acestexamen, cu rezultate bune şi, înunele sesiuni, foarte bune.Promovabilitatea a cunoscutunele fluctuaţii în raport demodul de organizare aexaminării, fiind cunoscut cădificultatea examenului acrescut în ultimii 10 ani. Înprezent, desfăşurarea exame -nului sub forma unui test grilăasigură gradul necesar deobiectivitate şi de exigenţăpentru accesul într-o profesieimportantă, aşa cum esteavocatura, chiar dacă, în general,examinarea de acest tip, atuncicând constituie singurul criteriude evaluare, nu este la adăpostde unele critici în ceea cepriveşte verificarea unorcompetenţe specifice profesiei. Important este că CentrulTeritorial Craiova al INPPA are,în fiecare an, un numărimportant de cursanţi pentrupregătirea iniţială, putândastfel să îşi desfăşoareactivitatea în bune condiţii. Înceea ce priveşte dobândireacalităţii de avocat definitiv,aceasta se realizează, înprincipal, prin promovareaexamenului de absolvire acursurilor INPPA. Avocaţiistagiari care au urmat cursurileCentrului Teritorial Craiova aupromovat examenul deabsolvire, aproape fărăexcepţie, în ultimii ani.

mircea fica


OPinia sPeCialistului

Asistăm la o „juridicizare” asocietății, în caredezechilibrele sociale,economice, politice ne obligădin ce în ce mai des sărecurgem la resorturilejuridice, să investigăm bazelelegale ale unor decizii care neinfluențează viața, chiar dinpostura de simpli indivizi.Constatăm cât de obositoareau devenit temele majore,precum încălzirea globală,migrația, violențele de totfelul etc. ele devin atât deredundante, încât aproape cănimeni nu le mai ia în seamă,se pierde empatia, iarmanipularea subiectelor faceunori imposibilă înțelegereadeplină; exemplul GreteiThunberg este grăitor.

Ce se întâmplă în româniaultimilor ani

Apelez la spusele lui Umbertoeco, care sublinia că „În lipsaoricărui jalon de referință,totul se topește într-un soi destare lichidă. se pierdecertitudinea dreptului (iarmagistratura este perceputăca un dușman) și singurelesoluții pentru un individ lipsit

de repere sunt apariția publicăcu orice preț, apariția cavaloare”.Avalanșa de atacuri la adresajustiției, de cele mai multe orila adăpostul libertății deexprimare, a afectat nu numaiimaginea, ci a săditneîncrederea față de actoriivieții juridice și între actoriiacestei vieți. efectele directeau fost diluarea autorității șipierderea respectului cuvenitcelor care înfăpuiesc justiția.Cu ușurință, s-a pututconstata intenția dedecredibilizare a justiției șiactului de justiție.Alimentarea constantă amass-media cu informații dindiferite procese și dezbatereazi de zi au condus la o erodarea imaginii actului de justiție însine. Telejustiția a creat confuzie cuprivire la rolul și locul justițieiîntr-un stat de drept. CazulCaracal, pe lângă o disoluție aautorității publice,demonstrează că s-a trecut lao fază nouă – procesulspectacol, un proces televizat,unul care aduce laolaltă într-un reality show personajediverse... aproape că nu mai

știi exact unde se desfășoară,ce se întâmplă și ce sedorește. Tabloidizarea oricăruidemers juridic este o realitate.Justiția a căpătat miză politică.Avem de a face cu o criză deidentitate a sistemuluijudiciar, deopotrivă aprofesiilor juridice.Poate stabilitatea legislativă înjurul unor coduri care ausupraviețuit mai bine de unsecol sau poate lipsa rețelelorde socializare care au permisexprimarea unor opinii privindactul de justiție ar puteaexplica statutul profesionișilordreptului acelor vremuri.evoluția legislativă nu mai estepredictibilă odată ce nu maiprevalează logica juridică, cieficiența mijloacelor prin carese promovează un discurscombativ, l-aș numi al urii. Așacum mass-media nu difuseazăcu precădere știri pozitive, nicimediul juridic nu este zugrăvitîn astfel de culori. Importanteste să se transmită peposturile TV declarațiilepoliticienilor privind plângerilepenale formulate împotrivacelorlalți, să fie evidențiatping-pongul celor careparticipă la des-întâlnitele

conflicte de ordinconstituțional. Tot acestspectacol are un singurpierzător.Pe acest fundal, al disprețuluifață de justiție, și în actualulcontext al situațieiinternaționale apare un riscpentru securitatea cetățenilor,acela ca acestora să le fierestrânse drepturile. Miza estefoarte importantă pentrusocietate. Așa stând lucrurile, este cazulsă ne punem multe întrebăriprivind rolul juristului însocietate, care mai estefuncția dreptului în societateademocratică, dar mai alesdacă avem de a face cu odiminuare a rolului celor cares-au dedicat profesiilorjuridice și chiar cu atacuri laadresa acestora. Mai exact, alegerea acestuisubiect a fost determinată deceea ce aș numi atentat laprestigiul și rolul profesiilorjuridice.Un astfel de subiect cred căinteresează un student ladrept și deopotrivă unprofesionist, fie el judecător,avocat sau procuror, fie notar,executor sau consilier juridic.

activismul juridic, o reinventare necesarăde av. luCian săuleanu, decanul Baroului Dolj

este o certitudine că importanța dreptului în viața cotidiană a crescut. Dreptul este mai complex ca oricând și maiomniprezent ca niciodată. Cantitatea de informație juridică a depășit orice altă categorie. În românia, parcă mai mult caoriunde. asistăm la un curs intensiv, însă nu de drept, așa cum eronat s-a mai afirmat în spațiul public; ar fi fost bine, dar,din păcate, cursul este împotriva dreptului. Cazul Caracal o dovedește cu prisosință.



se impun câteva clarificăriterminologiceNu voi recurge la definițiileconsacrate care identificăactivismul ca propagandă înserviciul unei doctrine sau al unuipartid sau ca o atitudine moralăcare pune accentul mai mult penecesitățile vieții și pe acțiune,decât pe principiile teoretice. Apreciez că mult mai simplu este săconsiderăm activismul ca fiindreprezentat de acele demersuricare au ca scop realizarea unorschimbări sociale și politice.Constatăm o multitudine de formede activism ivite în ultimii ani:climatic, politic, civic etc.când mă refer la activismul juridicnu am în vedere activismuljudiciar. ele au o zonă desuprapunere, dar actorii viețiipublice le-au dat sensuri diferite.În principiu, activismul judiciar sereferă la acele situații în care unjudecător dă o decizie care are învedere precedente judiciare sauinterpretări constituționaleanterioare, decizie care este înfavoarea unei anumite viziunipolitice. Alții afirmă însă că unjudecător este un activist judiciarnumai prin prisma faptului că dă odecizie contrară unui precedentjudiciar. Acest concept a fost pentru primadată creionat de către Arthurschlesinger Jr. în anul 1947. La acelmoment, „activiștii judiciari” eraucei care considerau că politica joacăun rol în orice decizie judiciară.Astfel, conform lui schlesinger, unactivist judiciar este cel care vedelegea ca fiind maleabilă și careconsideră că legea are ca scoprealizarea celui mai mare serviciusocial posibil. Alte interpretări ale noțiunii deactivism judiciar au apărut de-alungul timpului, astfel ajungându-seca un judecător să fie „acuzat” deactivism pentru motive precum:

ignorarea unui precedent, anulareaunei legi a Congresului,îndepărtarea de silogismul judiciarfolosit de alt judecător în hotărâreaunui caz similar sau pentru că aredactat o hotărâre având un motivascuns de atingere a unui anumitobiectiv social.Nu mă refer la activismul judiciar,nici la doctrina dreptului viu,importată din sUA („justificarea deultim resort pentru legiferareajudiciară sau, în alți termeni,revizuirea normelor juridice subpretextul necesității uneiinterpretări evolutive,utilizând metoda teleologică”),doctrină criticată puternic înFranța, ca și „activism judiciar”. „O decizie «activistă» pretinde camotivarea ei să posede o înaltăputere de persuasiune, ceea ce nu

este cazul în majoritateahotărârilor judecătorești, care sebazează pe interpretăriteleologice”. Când mă refer laactivism juridic, mă gândesc laorice acțiune conștientă menită săfacă aplicabilă în mod clar și deplinlegea, iar când mă refer la juriștiam în vedere deopotrivă pe cei ceau absolvit o facultate de drept,dar și pe cei care sunt pe cale să ofacă.Activismul juridic poate să fieanalizat și din perspectivacetățenilor, în legătură strânsă curespectarea drepturilorfundamentale ale omului, însă ceeace vreau să subliniez în prezentaintervenție publică este activismuljuridic al profesionistului dreptului,care se caracterizează nu doar prinfolosirea eficientă a drepturilor

activismuljuridic poate săfie analizat și dinperspectivacetățenilor, înlegătură strânsăcu respectareadrepturilorfundamentaleale omului.



legale, ci printr-oconștientizare a fenomenuluijuridic și o intensitate aactivității. Nu suntem doar în ipotezacelui orientat cătrerespectarea legislației, ci în ceaa profesionistului dreptuluicare este interesat mai multde menținerea democrației șiconsolidarea statului de drept. Activismul juridic alcetățeanului se rezumă lacâteva instrumente:referendum, alegereaautorităților publice centrale șilocale ale puterii, adunărilecetățenilor, adresareadiferitelor petiții cătreorganele competente saupersoanelor cu funcție derăspundere, participarea activăla dezbateri pe margineaproiectelor de acte normativede interes local etc. Așadar, eu am în vedereactivismul juridic pe de o parteal celor care sunt juriști, pecare îl consider ca fiind inerentîn activitatea curentă, înspecial a avocaților, iar pe dealtă parte activismulorganizațiilor profesionale, fieasociații de judecători sauprocurori, barouri sau centrede cercetare juridică alefacultăților.

un recurs la istorie ar fi inevitabil…

…și aceasta ne confirmă căsocietatea umană nu poate ficoncepută fără legi și juriști. Funcția antropologică adreptului nu poate fi negată.Homo iuridicus reprezintămaniera de legare adimensiunii biologice șisimbolice, esențiale ființeiumane.

Nu este cazul să subliniez nicienormul edificiu realizat deromani, lăsat moștenireîntregii lumi, Dreptul roman, șinici să enumăr juriștii care aufost sortiți să fie apărătoriicauzei naționale, fie că mărefer la Unirea din 1859, fie laMarea Unire din 1918.Chiar dacă juristul nu mai este,ca în trecut, marele preot,succesorul puterii teologilor,cel puțin el a rămas opersoană ce ocupă în societateo poziție predominantă.Puterea sa se bazează pe lege,un monument suprem și sacrupe care misiunea sa este să-laplice cu strictețe. statutul profesioniștilor juridiciși principiile acțiunilor lor suntconstruite cu referire la unasau cealaltă parte a modeluluidublei legalități: unul inspiratde statul de drept până lamistificarea acestuia; celălalt,caracterizat prin preocupareadominantă pentru mișcărilesocietății, aspirațiile celor careo compun, disfuncțiile saumutațiile care o traversează. Dincolo de specificul pe care îlreprezintă aceste mișcări dinpunct de vedere politic sauideologic, pot reprezenta unexperiment de laboratoraplicat modelului dubleilegalități. De fapt, se dezvăluieceea ce se pretinde a fi opractică a legii „conectată lasocietate”.

Cadrul legal actual îndeamnăla activism juridic

Voi oferi câteva exemple,unele cu trimitere la rolulavocatului, alegere nuneapărat subiectivă, ci dinperspectiva cadrului normativcare impune membriloracestui corp profesional

obligații suplimentare.Baroul și avocatura au un roldin ce în ce mai important însocietatea civilă; baroul nueste o simplă organizațieprofesională, iar avocatura nueste o simplă profesie care săse limiteze la apărareadrepturilor și libertățilorfundamentale ale omului șicetățeanului. Rolul avocaturii este deconsolidare a democrației, deapărare a valorilor acesteia.Acest rol este bine definit delegislația actuală. Avocatultrebuie să vegheze larespectarea statului de drept(Art. 1.1. din Coduldeontologic al avocaților dinUniunea europeană).Prin toate demersurile sale,

avocatul are obligația săcombată tendințele, acțiunileși măsurile totalitariste,specifice statului dictatorial,pledând pentru libertate,transparența procedurilorjudiciare și soluții înconformitate cu principiilestatului de drept – Art. 10 alin.(4) din Codul deontologic alavocatului român aprobat prinhotărârea Consiliului UNBR nr.268/2017. Cât timp acestea sunt obligațiiprofesionale, putem spune dinacest punct de vedere căavocații sunt liantul statului dedrept, primii responsabili șiultimii apărători aidemocrației.de amintit și principiile debază cu privire la rolulavocaților adoptate decongresul națiunilor unite,havana 27 august-7septembrie 1990, în care sespecifică expres că „avocații....în special, vor avea dreptulsă participe la dezbateripublice pe teme ce privesc

dreptul, administrarea justiției,cât și protejarea șipromovarea drepturiloromului și formarea deorganizații locale, naționalesau internaționale și săparticipe la adunările acestora,fără să suporte restricții dinpunct de vedere profesionaldin cauza acțiunilor lor legalesau din cauza calității lor demembru într-o organizațielegală”.Activismul avocatului poate fidescifrat din trei obligații: implicarea activă îndezvoltarea cadrului legal,inclusiv privind organizareapropriei profesii; în relațiile avocaților cu cliențiiexistă o anumităresponsabilitate pentrucalitatea actului de justițiecare se realizează și ca urmarea asistenței juridice calificate;accesul la justiție ca șiobligație a barourilor de aorganiza serviciul de asistențăjudiciară, dar și activitățilepro bono oferite de avocați. Cu toate că există un cadrulegal bine definit pentruapărarea avocaților, existăsituații în care independențaavocaților este afectată prinimpunerea unor proceduriprin intermediul căroraavocații sunt subiectulobligației de dezvăluire cătreautorități a unor informații ce-i privesc pe clienții lor, fapt ceconstituie o încălcare aprincipiului confidențialității,un element esențial pentru oadministrare corectă ajustiției. A-i atribui avocatuluiun potențial rol de acuzator alclientului său ar însemna a-isubmina rolul de apărător pecare și l-a asumat, dar șifuncția de apărare în sine. Aforța avocații să raporteze



suspiciuni cu privire la clienții lor aravea ca efect chiar schimbareanaturii și a scopuluiconfidențialității profesionale,lipsind-o de orice aplicabilitateefectivă. exemplul edificator îl regăsim înlegislația din România, art. 10 dinLegea nr. 656/2002 pentruprevenirea și sancționarea spălăriibanilor, precum și pentruinstituirea unor măsuri deprevenire și combatere a finanțăriiactelor de terorism, impunândavocaților obligația de a sesiza deîndată Oficiul, dacă existăsuspiciuni că abaterile de lanormalitate au ca scop spălareabanilor sau finanțarea actelor deterorism. Această situație nu facedecât să genereze neîncredere înpractica avocaților și să submineze,în consecință, rolul pe care aceștiatrebuie să îl ocupe într-un sistemde drept.indicatorul cel mai bun pentruevaluarea unui regim democraticeste chiar libertatea asiguratăavocaților, în special, și a

organizațiilor profesionale alejuriștilor, în general. Un regim totalitar va avea caprincipale ținte limitarea puteriipresei și a avocaților, aservireamagistraților. Nu numai istoriaconfirmă această rețetă, ci chiarcazurile recente – și nu mă referdoar la Turcia, Iran sau Ucraina, ciși la punerea sub tutelă a CurțiiConstituționale în Polonia,interzicerea oricărui sprijin pentruimigranți în Ungaria etc. În ultimiitrei ani, CCBe a atras atenția cuprivire la atacurile la adresaavocaților sau la atingeri adusedrepturilor avocaților întâlnite înmai multe țări: Bosnia-herțegovina,Georgia, Moldova, Ucraina, Turcia,Polonia.

Care ar fi soluțiile pentrurevigorarea activismului juridic?

În primul rând să acceptăm că rolulsău în societate nu trebuie să serezume doar la succesul în carieră,că avem datoria să depășim sferaprofesională.

Reevaluarea modului de acțiune aljuriștilor și asumarea rolului înapărarea statului de drept suntobligatorii. Misiunea juristului esteapărarea drepturilor și respectarealegii pentru menținerea edificiuluistatului de drept, adică pentruprotejarea unor repere, pentruconservarea echilibrului societății.Nu este deloc ușor, când presiuneapublică, sub impactul presei și altehnologiei, a devenit atât demare. când corectitudinea politicămenită să stopeze abuzuri șidiscriminări a devenit adesea ohiper-corectitudine care îi inhibă peindivizii competenți. De teamaunor interpretări din perspectivaunei corectitudini politiceexagerate, care se transformă într-un radicalism de opinie,profesioniștii evită, de multe ori, săia cuvântul, să facă un pas în față.Cetățeanul de astăzi e neiertător,iar un bulgăre mediatic se poatetransforma într-o avalanșă denecontrolat peste noapte. Deaceea, sub presiunea presei și apublicului, care savurează fiecaregreșeală sau controversă, oameniicalificați preferă, adesea, sărămână în umbră. Acest concept al corectitudiniipolitice, inventat de stânga, a făcuto lungă carieră, ajungând să devinăo stavilă în exprimareaconvingerilor. eu cred în mai mult discurs însocietate, în mai mult discurs înuniversitate, nicidecum mai puțin!Nu trebuie să cădem în aceastăcapcană. Nu un astfel de demers vaaduce un comportament maipoliticos al indivizilor, grupurilorsau instituțiilor. Corectitudinea politică este opusuleficienței, de multe ori a semănatipocrizie, resentimente și mânie.Ne trebuie mai mult curaj. Undeclin al curajului este vizibil, dezeci de ani, de unde senzaţia că

indicatorul celmai bun pentruevaluarea unuiregimdemocratic estechiar libertateaasiguratăavocaților, înspecial, și aorganizațiilorprofesionale alejuriștilor, îngeneral.



întreaga societate este lipsităde curaj.Așadar, și din aceastăperspectivă, recâștigarearespectului cuvenit de către ceicare își desfășoară activitateasub semnul zeiței Themis nu vafi posibilă fără scoaterea lalumină a modelelor deconduită... și ele există.Apelez la John stuart Mill,care, spunând că „...pentrustarea mentală bună aoamenilor este necesarălibertatea de opinie șilibertatea exprimării opiniilor”,concluzionează că „...dacă oopinie este înăbușită, rămâneposibil ca, pe cât putem noi șticu siguranță, acea opinie să fieadevărată”.

Concluzii

Nu putem să contestămîndepărtarea juristului deesența dreptului, de vocația pe

care o implică acest statut;pentru unii juriști, practicareadreptului aproape că a ajunssă se identifice cu un mijloc deexistență.Redobândirea încrederiicetățenilor în actul de justițieeste posibilă doar în măsura încare este însoțită și de ocreștere a asumării roluluijuristului. este o pledoariepentru implicare și pentrufermitate. Juriștii trebuie să-și creezeproprii anticorpi. Juristul estecel care trebuie să susținăvalorile democratice!Meritocrația, idealul în jurulcăruia orbitează, de fapt,întregul discurs al activistuluicivic sau politic, este singuracale corectă pe care o putemurma. Numai că politizarea șinepotismul sunt bolilesocietății românești.Jurământul profesionalîntipărește tuturor

profesioniștilor dreptului cătrebuie să fie apărători aidemocrației și ai statului dedrept, pentru că promit sărespecte și să apereConstituția și legile acesteițări. Jurământul nu este opură formalitate. elsimbolizează aderarea tuturorla principiile esențiale pentruo societate dreaptă. Acestaeste punctul de plecare încarieră. este un angajament alcărui ecou ne însoțește toatăcariera. societatea și statul suntem șinoi. Depinde și de noi cumînțelegem să găsim sensulpropriei noastre profesii.Închei prin citarea cuvintelorjuristului Rudolf von Iheringdin Lupta pentru drept:„Dreptul, ca orice conceptpragmatic, este un conceptdual pentru că închide în sinecontrastul dintre mijloc șiscop. Tot dreptul este chemat

să răspundă la aceste douăîntrebări, iar răspunsul se aflăîntr-o acțiune, de luptă adreptului împotriva injustiției.Prin urmare, lupta nu esteceva străin dreptului, dincontră – este legată în modinseparabil de ființa acestuia.Apărarea dreptului de cătrecel interesat este și o datoriefață de societate. Dacăabandonăm în masă luptapentru drept, atunci cauza vafi pierdută. Căci o înfrângerecare ni se poate păreanesemnificativă ar putea aveaefecte mult mai mari decât amcrede”.Iată de ce un om al dreptului

nu este doar implicat înprofesie, ci și în societate,implicat în lupta pentruapărarea drepturilor.Pasivitatea și resemnarea nune pot caracteriza. Juristultrebuie să redevină om alcetății!

Înființată în anul 2003, săuleanu & Asociații este o societate de avocatură care s-a impus pe piața locala și regională prin servicii eficiente constând în reprezentare juridică și consultanță în spețe de dreptul afacerilor, drept fiscal și drept penal.

Implicarea activă a echipei noastre de avocați asociați și colaboratori, adaptată solicitărilor șiobiectivelor fiecarui client și orientată spre soluții creative și eficiente, a dus la dezvoltarea unorparteneriate bazate pe încredere deplină și colaborări de lungă durată cu clienții noștri.



scA „tumbăr, cega & partners”, una dintreprimele societăţi de avocaţi din Craiova, a fostfondată în anul 2005, dorind să acopere în primulrând cerinţele şi exigenţele clienţilor persoanejuridice în domeniul consultanței și a reprezentăriiacestora în instanță. Încă de la început, scopulnostru a fost să oferim servicii juridice care săacopere nevoile unui agent economic, generate de riscurile businessului pe care îl desfășoară.Un serviciu pe care l-am oferit încă de la început, și pe care l-am perfecționat, este acela deidentificare a riscurilor potențiale generate de actejuridice deja asumate de către client (contracte decredit bancar, anumite contracte semnate cuparteneri de afaceri semnificativi), potențiale litigiide natură fiscală sau litigii cu salariații, în scopulidentificării unor metode de diminuare sauînlăturare a acestora.

Aceste proceduri de diluare a riscurilor au o importanță aparte în special atunci când, într-un viitor apropiat clientul dorește să își vândă afacerea.Un segment important al activității noastre oreprezintă dreptul contencios administrativ fiscal.suntem alături de clienții noștri în etapacontestației fiscale și în fata instanțelorjudecătorești competente, pentru desființareaactelor administrative abuzive.Activitatea noastră implică oferirea de asistențăjuridică pentru realizarea procedurilor de fuziunesau divizare sau de preluare a unui business. Practic, echipa noastră poate oferi toate serviciilejuridice utile unei persoane juridice de-a lungulexistenței sale.Partenerii firmei noastre de avocatura sunt Lavinia Toma Tumbăr și Dănuț Nicolae Cega.

tumbar Cega & Partners, Bussines law Firm

lavinia toma-tumbăr – avocat, doctor în drept,membru al Baroului de avocaţi Dolj din anul 2000. este specializată în drept societar, drept fiscal șicontencios administrativ, dreptul proprietățiiimobiliare, drept bancar, dreptul muncii, dreptulproprietății intelectuale și dreptul concurenței.

Dănuţ-nicolae Cega –avocat și practician îninsolvență, președinte alinstanței locale dedisciplină a unPir -Craiova, practică înavocatură din anul 1998,membru al Baroului deavocați Dolj din anul 2000Domeniile principale aleexperienţei sale sunt :achiziții publice(consultanță în procedurăși reprezentare încontestații), drept civil,drept societar/comercial,dreptul insolvenței,contencios administrativ-fiscal, dreptul muncii,


„știm să abordăm dreptul naţionalîntr-o viziune europeană!”de mihai BuBatu, avocat coordonator al sCa Bubatu, Pirciu, Călin & asociații, slatina

societatea Civilă de Avocați Bubatu,Pirciu, Călin & Asociații a fostconstituită la data de 1 noiembrie2012 prin voința a trei membrifondatori cu o bogată experiență înprofesia de avocat. Am reușit înscurt timp să ne impunem pe piațaavocaturii din județul Olt, dar și dințară, atât prin servicii profesionalede calitate acordate clienților noștri,cât și prin atragerea unor avocațicolaboratori cu o ținutăprofesională recunoscută.În foarte scurt timp, societatea a

ajuns la un număr de 11 avocațiprin cooptarea unui avocat partenerși prin încheierea unor contracte decolaborare cu alți patru avocațidefinitivi și doi stagiari.sCA Bubatu, Pirciu, Călin & Asociațiia promovat cele mai eficientesoluții pentru apărarea drepturilorclienților săi, prin experiență,competenţă, unicitate și respectfaţă de valorile profesiei de avocat,în toate cauzele, de la cele maisimple până la cele mai complexe.Echipa noastră este formată dinavocați cu diverse specializări,experiență vastă în diferite arii depractică, și este alături de clienți întoate etapele procesuale, pentrunoi orice cauză fiind o provocareprofesională, o încercare de a ofericlientului soluții avantajoase,satisfacția venind din rezultate.Apariția sCA Bubatu, Pirciu, Călin &Asociații pe piața avocaturii dinRomânia s-a realizat ca o necesitateresimțită de membrii fondatori ceîți desfășurau activitatea încabinete individuale de avocatură,

în perioada intrării în vigoare anoilor coduri civile și penale.Impactul noilor coduri asupraprofesiei de avocat a însemnat înprimul rând un efort de a însușinoile dispoziţii legale, de a fiprezenți în permanență alături declienții noștri, de a obține victorii,pentru că, de fapt, în asta constăscopul muncii de avocat.supravieţuirea profesională aavocatului depinde de flexibilitateaîn faţa schimbărilor din ce în ce maiaccelerate şi de foarte mult curaj înpromovarea creaţiei juridice careasigură finalitatea noilorreglementări.Provocările la care este supusăprofesia de avocat nu provin însănumai din impactul noilor coduri.Trebuie să facem faţă unui ritm din

ce în ce mai accelerat de adaptarea legislaţiei la normele dreptuluiUniunii europene, să abordămdreptul naţional într-o viziuneeuropeană. scopul exercitării profesiei deavocat îl constituie promovarea șiapărarea drepturilor, libertăților șiintereselor legitime ale persoanelorfizice și persoanelor juridice, dedrept public și de drept privat.Libertatea și independențaprofesiei de avocat sunt principii înbaza cărora avocatul promovează șiapără drepturile, libertățile șiinteresele legitime ale cliențilorpotrivit legii. Aceste principiidefinesc statutul profesional alsocietății noastre de avocați șigarantează activitatea noastrăprofesională.

supravieţuireaprofesională a avocatuluidepinde deflexibilitatea înfaţa schimbărilordin ce în ce maiaccelerate şi defoarte mult curajîn promovareacreaţiei juridicecare asigurăfinalitatea noilorreglementări.

Prezentare generală

l sOCOTeANU & POPA este o societate deavocatură recunoscută pentru servicii decalitate, independenţă instituţională,consultanţă excelentă bazată pe expertizăşi conlucrarea interdisciplinară, precum şirelația cu clienții.

l O echipă tânără, dar experimentată,dinamică, flexibilă, care vine înîntâmpinarea nevoilor clienților, nu doarîn rezolvarea problemelor

l Punctele forte: profesionalism șiseriozitate în abordarea problemelorclienţilor, putere de muncă şiingeniozitate în găsirea de soluţii rapide șieficiente.

l O casă de avocatură de tip ONe sTOPshOP, acoperind profesional toată aria deservicii juridice

l Up-to-date, conectați la sistemelemoderne electronice de logistică juridică,ceea ce asigură promptitudine însoluţionarea spețelor

l Acorduri de colaborare încheiate cuavocați localizați în Olt, Gorj și Mehedinți,precum și București

DOmeniile PrinCiPaleDeaCtivitateCOntraCte COmerCiale

l suntem axați pe consultanţa comercială,credem că viitorul îl reprezintă economiaprivată, iar un management de succes nuse va putea face fără un suport juridic şieconomic de calitate.

l Transpunem expertiza dobândită în litigiiîn prevenţia necesară construcţiilorjuridice comerciale, fiind alături de clienţiinoştri în identifiarea clarificarea şiacoperirea juridică a riscurilor

l Înțelegem specificul relațiilor comerciale șisuntem partizanii negocierii, nu ezităm săapelăm la instanțele de judecată şi curţilede arbitraj ori de câte ori interesulclientului nostru o cere.

raPOrturi De munCăl Departamentul specializat în materia

raporturilor de muncă este unul dintrepunctele noastre forte.

l Coroborăm în interesul clientului nostruregulamente interne, de organizare șifuncționare, contracte de muncă, fișe depost și proceduri de lucru cu legislațiainternă și normele de drept european.

l Avem experiență în materia raporturilor demuncă transfrontaliere, a sistemeloreuropene de securitate socială, precum șiîn materia salarizării.

l În materia litigiilor de muncă, asigurăm atâtconsultanţa preventivă prealabilă demarăriiprocedurilor disciplinare, cât şi susţinereaîn instanţă a deciziilor conducerii.

agriCultură

l Clienții noștri principali sunt fermieri maridin zona Olteniei, ale căror exploatațiidepășesc 5.000 ha

l Lucrăm îndeaproape și cu fermieri medii,venind în întâmpinarea problemeloracestora cu un know-how dobândit la celmai înalt nivel

l ca domenii subsidiare asigurămconsultanţă şi reprezentare legală îndomeniul contravenţional şi penal.

FisCalitate

l Asigurăm asistenţă completă in materie defiscalitate, astfel încât clientul nostru esteprotejat contra riscurilor cauzate demodificările legislative continue care au locîn legislatia română raportat la prevederilelegale ale Uniunii europene.

l Consiliem clientul în vederea asigurării uneioptimizări fiscale, cu respectareaprevederile legale, fără a ajunge la litigii.�Înmaterie litigantă avem o vastă experiență.

avize / aCOrDuri / autOrizații

l Asigurăm servicii complete de autorizare întoate domeniile

l De la formalități administrative locale, laautorizări naționale și comunitare, oferimclientului, la cerere, informări complete cuprivire la obligațiile legale, cât șiposibilitatea externalizării acesteicomponente a activității.

transPOrturi

l Colaborări anterioare cu societăţispecializate în transporturile rutiere demărfuri

l Ne particularizează abordareainterdisciplinară a domeniului, prinintegrarea juridică a tuturor domeniiincidente, de la particularităţile raporturilorde muncă ale industriei şi până la transferulriscurilor asupra mărfurilor transportate.

asigurări

l Oferim consultanță la încheiereacontractelor de asigurare pornind de lainterpretarea jurisprudențială a clauzelelor

l Avem experienţa valorificării riscuriloracoperite atât în procedură de mediere, câtși în proceduri jurisdicționale împotrivasocietăților de asigurări.

COmPetenŢe Şi aPtituDini

societatea noastră asigură asistenţă şireprezentare juridică clienţilor săi în limbileromână și engleză.

bd. carol i, nr. 48, craiova, dolj, cif ro27478440, tel./fax: 0251. 415.552, email: [email protected]ă de contact: Av. răzvan socoteanu : 0723. 549.851



Importanța dreptului laapărare în procesul penalrezultă în mod evident dinrolul determinant pe carestatul și societatea în generalîl atribuie astăzi mijloacelorde represiune specificeacestei ramuri de drept.sancțiunile penale constituiesoluția standard propusăpentru o serie întreagă defapte și probleme sociale.Dreptul penal este considerat

astfel un remediu universal însocietatea contemporană, unadevărat panaceu utilizatchiar și atunci când nu esteabsolută nevoie de el.Deseori, atât factorii dedecizie, cât și opinia publică,uită faptul că această ramurăde drept ar trebui să aibă uncaracter subsidiar, săreprezinte ultima ratio, ultimaarmă pe care societatea o arela dispoziție pentru a reprima

fapte cu adevărat grave. În acest context, alextrapolării dreptului penal, alutilizării lui extensive (șiuneori excesive), s-ar părea cănu ar mai trebui aduseargumente pentru a subliniarolul pe care apărarea trebuiesă-l joace în procesul penal.Cu toate acestea, în modsurprinzător, dreptul laapărare și în special rolul șiimportanța avocatului în

exercitarea acestui drept suntdeseori privite cu suspiciunede către opinia publică.Această stare de fapt estedeterminată nu numai defaptul că o cultură adrepturilor individuale nu estesuficient înrădăcinată înmentalitatea societățiiromânești contemporane, ci șide lipsa unui cod strict deetică al avocaților careactivează în acest domeniucomplex. Rolul avocatului în procesulpenal poate fi analizat din celpuțin două perspectivediferite: pe de o parte ca unapărător al drepturilor șiintereselor clientului său, pede altă parte ca uncontributor esențial laînfăptuirea justiției.Apărarea drepturilorpersoanelor implicate nupoate fi decât iluzorie în lipsaserviciilor oferite de avocat.Teoretic, protecția drepturilorfundamentale ar trebui să fieasigurată de către organelejudiciare în cadrul activitățiilor generale de aflare aadevărului. Totuși, în specialîn cazul persoanelor acuzate(suspecți sau inculpați), oastfel de protecție efectivăeste practic imposibilă fărăimplicarea avocatului. spredeosebire de organelejudiciare, care se preocupă de

Procesul penal și rolul avocatuluiîn înfăptuirea justițieide av. seBastian răDulețu, Partener, răDulețu și gherghe - sOCietate Civilă De avOCați



tragerea la răspundere penală apersoanelor vinovate de săvârșireainfracțiunii și care trebuie săcântărească și să armonizezediferitele interese manifestate încursul procesului, avocatul estepreocupat în principal de apărareadrepturilor clientului său.exercitarea efectivă a dreptului laapărare în lipsa avocatului esteastfel greu de imaginat având învedere mai ales caracterul din ceîn ce mai complex al proceselorpenale. Dintr-o perspectivă oarecumdiferită, avocatul are un rolesențial și în restabilirea justă aordinii afectată prin săvârșireainfracțiunii care constituie obiectulprocesului penal. Nu poate fiimaginată înfăptuirea justiției înafara cadrului bine determinat alrespectării drepturilor șilibertăților fundamentale. Nunumai din punct de vedere legal,dar și din punct de vedere simbolicnu se poate face dreptate princomiterea unei noi nedreptăți, nuse poate trage la răspunderepenală o persoană, indiferent degravitatea acuzației, prinîncălcarea legii (spre exemplu prinobținerea de probe în mod nelegalsau prin inducerea în eroare ainstanței). Astfel, urmărind săprotejeze drepturile clientului său,avocatul nu face altceva decât săcontribuie la restabilirea ordiniimorale a societății, ordine care arfi de neconceput fără respectareadrepturilor fundamentale alefiecărui individ.Un argument suplimentar înfavoarea acestei ultime idei îlconstituie și rolul pe care îl areavocatul în adoptarea în cadrulprocesului penal român astandardelor create de instanțelesupranaționale precum Curteaeuropeană a Drepturilor Omului și,mai nou, Curtea de Justiție aUniunii europene. Având în vedere

că în general jurisprudențaacestora furnizează puterniceargumente în favoarea părțilorimplicate în procesele penale, estede datoria avocatului să aibă oatitudine activă din acest punct devedere, să fie la curent cu acesteevoluții jurisprudențiale și să leinvoce în cauzele în care ele ajutăla promovarea intereselorpersoanei pe care o apără.

În acest context, raporturileavocatului cu clientul său parteîntr-un proces penal prezintăanumite particularitățideterminate de specificulprocesului penal. De regulă,participarea într-un proces penalîn calitate de suspect, inculpat,persoană vătămată etc reprezintăun eveniment excepțional pentruun om. Pentru acest motivatitudinea sa devine uneorideosebit de subiectivă. Acest„subiectivism” manifestat de clienteste accentuat și de riscurile pecare le presupune un astfel deproces, în special pentru cel acuzatde săvârșirea unei infracțiuni.Avocatul care își asumă rolul de aapăra o astfel de persoană trebuienu numai să dea dovadă decunoștințe juridice temeinice, ci șisă construiască o relație cu clientulsău, relație bazată pe încredere șiprofesionalism. Trebuie să-i aducăla cunoștință, cu bună credință,toate variantele de apărare pe carele are precum și riscurile unui astfelde proces, orice demers alavocatului având la baza exclusivinteresul real al celui pe care îlapără. În dezvoltarea acestei relațiispeciale, intuitu personae, avocatultrebuie să fie conștient de vulnera -bilitatea, de situația excepțională încare se găsește persoana respectivăcare se întâlnește, de regulă, pentruprima dată în viață cu rigorileprocesului penal.

Tocmai pentru că își asumă omisiune atât de importantă –aceea de a apăra o persoană careriscă să-i fie afectate în moddramatic valori fundamentaleprecum libertatea - avocatul carepractică în dreptul penal trebuiesă fie animat de înalte valorimorale, de bună credință și derigoare profesională. Principala luimisiune în procesul penal esteapărarea intereselor clientului săuprin toate mijloacele pe care legeai le pune la dispoziție. Astfel, nu numai activitateaavocatului în fața organelorjudiciare trebuie să se desfășoare pe aceste coordonate, ci și comunicarea sapublică în legătură cu spețarespectivă. Un astfel de demersprin intermediul mass-mediatrebuie să fie riguros, punctual șisă aibă ca scop informarea corectăa opiniei publice și protejareaintereselor persoanei pe care oapără. În acest context mediatic,avocatul nu trebuie sub nicioformă să pună interesele saledeasupra intereselor clientului său. Cred că necesitatea respectăriiunui astfel de cod de conduită decătre avocat este mult maipregnantă în dreptul penal decâtîn alte ramuri de drept deoareceprocesul penal, așa cum amarătat, are un anumit specific șipresupune riscuri ridicate care nuse întâlnesc, spre exemplu, încadrul procesului civil.Aceste repere morale, promovateîn mod constant de către avocațiicare activează în domeniul penal șide către organizațiile profesionaleale acestora, pot îmbunătățisubstanțial percepția generală asocietății cu privire la aceastăprofesie nobilă care are un rolfundamental în statul de drept:acela de apărătoare a libertățilorindividuale.

necesitatearespectării unuicod de conduităde către avocateste mult maipregnantă îndreptul penaldecât în alteramuri de drept.

avocatul nutrebuie sub nicioformă să punăinteresele saledeasupraintereselorclientului său.



Despre mediere În sens tradițional, mediereaare rădăcini înfipte adânc încultura și tradițiile noastre.Găsim referințe la mediere șimediator sub formă de practicitradiționale de gestionare aconflictelor în istorie și înreligie, încă din cele mai vechitimpuri. Aproape fiecarecomunitate a avut „bătrânii ei”și „practicile ei tradiționale”care, de altfel, erau diferiteforme de procese hibride deconciliere, mediere șiadjudecare. Unele din acestepractici au rezistat până în ziuade azi iar armonia, concilierea,reintegrarea, colaborarea șiconsensul în comunitatereprezintă valorile lorfundamentale – totuși valoricomunitare atât de rare înzilele noastre. Desigur, înacelași timp, nu puține suntsituațiile în care aceste practicierau aplicate în mod subiectiv,poate chiar despotic, cazuri încare alternativa viabilă a fostoferită de justiție și de statulde drept.În sensul ei modern, mediereaa apărut în statele Unite aleAmericii în anii ’70, după ce afost semnalată necesitatea eiîncă de la începutul secolului20 de către decanul Facultățiide Drept harvard, Profesorul

Roscoe Pound. Nouaparadigmă propusă avea învedere faptul că o hotărârejudecătorească, chiar perfectmotivată, nu stinge conflictul,motiv pentru care, mai ales încazul conflictelor de familie,sistemul judiciar trebuie săcreeze filtre stimulatoare deconsens înainte de a se ajungeîn sala de judecată sau înaintede a se ajunge la luarea înpronunțare. Astfel, sala dejudecată a devenit ultima ușădintr-un culoar pe care au fostadăugate și alte opțiuni –toate în cadrul instanțelorjudecătorești. Acestea suntparte a domeniuluisoluționării alternative aconflictelor sau ADR. În acestmoment, judecătoriiamericani pronunță soluții îndoar 1-2% din cauzele civile depe rol. Restul cauzelor sesoluționează cu acord, înaintesau în timpul procesului, prinnegociere sau prin mediereaoferită de centrele de mediereanexate instanțelor sau defurnizori privați de mediere.Avocații americani au ultimulcuvânt și controlul soluțiilor în98% din cazurile care suntînregistrate pe rolulinstanțelor. În acest fel,satisfacția clienților a crescutcu privire la avocați, îngeneral, și onorariile au

crescut, de asemenea. Deexemplu, un avocat din sanFrancisco poate percepeonorarii între 600 și 1500$ pe oră. Medierea se bazează peintervenția informală a celeide-a treia părți, mediatorul, unprofesionist neutru, imparțialși de încredere, care nu areputere de decizie, cu scopul dea facilita discuții despreînțelegere. În esență,mediatorul poate comunicaîmpreună și separat cu părțile,obținând prin discuții privateaspecte de interes pe carepărțile nu și le împărtășesc,percepându-le cavulnerabilități sau puncte tari,dar pe care pot construiînțelegeri. Mediatorul care, dinnou, nu are putere de decizieși care, iată, obține acesteinformații confidențiale esteperfect poziționat să facilitezeîn mod organic discuții despreînțelegere. spre exemplu,această intervenție poate fiutilă sau chiar necesară atuncicând (a) o negociere a eșuatiar părțile și avocații doresc săevite un litigiu costisitor, dedurată și cu un rezultat incertsau (b) părțile nu semulțumesc cu un compromisde moment și doresc caînțelegerea să fie cea mai bunăsoluție posibilă, motiv pentru

„medierea va avea un rol major în justiția viitorului din românia”de Dr. COnstantin-aDi gavrilă, Director aDr Center international, mediator Banca mondială și BerD, mediator Certificat imi și senior Fellow weinstein Jams international (www.adigavrila.com, [email protected])



care angajează un mediator de labun început.Medierea are diferite forme.Medierea unei dispute de familiepoate fi foarte diferită față demedierea unui caz comercial. Iarmedierea unui caz comunitar, să spunem referitor la impactul demediu al industriei, este cu totul și cu totul diferită. Medierea unuilitigiu de muncă poate avea, deasemenea, o altă formă. La fel și în cazul medierii unui conflictinternațional. Totuși, similitudineaîntre toate aceste forme se găseștela nivelul principiilor care stau labaza intervenției mediatorului, așacum sunt libertatea de decizie apărților, confidențialitatea șiobiectivitatea mediatorului. Dar mediere nu este doar ceea ceface un mediator profesionist.Orice intervenție în conflict a unei atreia părți de încredere și fărăputere de decizie poate fi mediere.

Găsim aceste intervenții la locul demuncă, acasă, în școală și așa maideparte. Deprinderile necesarepentru intervenția în conflict – carede altfel poate avea drept scopprevenirea, rezolvarea saugestionarea eficientă a conflictului– pot fi ușor dezvoltate în sistemuleducațional preuniversitar șiuniversitar, dar, din păcate,comunicarea, negocierea, mediereasau studiile de conflict nu suntfoarte prezente în programeleeducaționale.

experiența din românia

Centrul de Mediere Craiova a fostînființat în anul 2003 prin Ordin(1391/C/2003) al MinisteruluiJustiției, drept Centru Pilot pentru atesta fezabilitatea și utilitateaprocedurii de mediere în România șipentru a identifica modalitatea de

adaptare a acesteia în România.Medierea este reglementată înRomânia prin Legea nr. 192/2006privind medierea și organizareaprofesiei de mediator. PrimulConsiliu de Mediere din România aluat măsurile legale pentruasigurarea calității serviciului demediere, așa cum sunt aprobareade standarde de formare, stabilireacodului etic sau a procedurilor deautorizare a mediatorilor. Aparițialegii a creat un val de entuziasm,foarte multe persoane, probabilmai mult de 15.000, parcurgândformarea profesională inițială îndomeniul medierii. Una dinprobleme – urma să aflăm noi maitârziu – a fost rata de succes laexaminarea finală, respectiv 100%. Miile de mediatori au început săexercite presiune din interiorulprofesiei pentru modificărilegislative care să genereze practică– mai pe scurt, pentru

medierea estereglementată în românia prin legea nr.192/2006 privindmedierea și organizareaprofesiei de mediator.



obligativitatea medierii în cazullitigiilor, sub orice formă.Astfel, forma adoptată deParlamentul României în 2006a suferit în timp șaisprezecemodificări, printre care treidecizii ale CurțiiConstituționale a României dinanii 2014 și 2016, care au avutun efect devastator pentrumediere, având în vedereeforturile începute în 2003. În esență, lovitura cea maidură a fost primită prin Decizia266/2014 a Curții, prin care s-aconstatat că nu esteconstituțională sancționarea cuinadmisibilitate a cererii dechemare în judecată în cazul încare reclamantul nu făceadovada că a participat la oședință de informare cu privirela avantajele medieriiorganizată de un mediator.Curtea a avut dreptate –sancțiunea este prea dură înraport de scopul urmărit. Pe deo parte, modificarea a fostintrodusă fără existența unuimecanism de monitorizare aimpactului – atât în general,cât și în justiție. Pe de altăparte, având în vedere căaceastă procedură nu punea învaloare și rolul esențial alavocatului de apărător aldrepturilor părților, iarproiectul nu a fost discutat cuUniunea Națională a Barourilordin România, avocații nu aufost cei mai mari susținători aiacestei proceduri. Nu în ultimulrând, pârâtul era liber săignore invitația la o asemeneaîntâlnire, motiv pentru care,anecdotic vorbind, în cele maimulte cazuri medierea era oformalitate înainte de apelareala instanță, dar fără nici unimpact real.În momentul în care piațapercepe medierea ca pe o

formalitate inutilă în cele maimulte cazuri, este nevoie defoarte mulți ani până când tepoți apuca să reconstruiești.Practic, piața de mediere ascăzut în mod drastic iarnumărul mediatorilorautorizați a scăzut de la peste12.000 până la aproximativ4.000 azi. Numărulmediatorilor practicieni esteprobabil mult mai mic.După multiple încercări depunere în acord a legii medieriicu dispozițiile Deciziei CurțiiConstituționale, ParlamentulRomâniei a adoptat modificărila legea medierii prin Legea nr.154/2019. Una din cele maiimportante modificări esteurmătoarea: „Acordul demediere verificat şi atestat decătre avocaţii părţilor, de cătrenotarul public sau de către unavocat sau notar public ales demediator cu acordul părţiloreste titlu executoriu”.Între timp, au fost formulatepropuneri de politici publiceprin care autoritățile săutilizeze medierea în cadrulprocedurii prealabile actualedin contenciosul administrativ,având în vedere că în acest felpoate fi evitată în multe cazuriplata inutilă de cheltuieli dejudecată de către autoritățilepublice.

lumea se schimbă,justiția trebuie să se adapteze

Medierea este o necesitatecategorică și necondiționată,așa cum sunt imperative unmod de viață sănătos șiprotejarea mediuluiînconjurător, precum și paceași relații armonioase întrepersoane, comunități și

guverne. Dar este suficientănevoia de mediere pentru caaceasta să devină o realitate?Probabil că nu. Într-o lume care este posibil săajungă la 10 miliarde deoameni până în 2050,paradigmele vieții se schimbă,bineînțeles, împreună cudezvoltarea tehnologică.Companii precum Apple, Ubersau Facebook au transformatcultura mondială în modsemnificativ. Comerțulelectronic crește în modexponențial cu un impactcorespunzător asupratipologiei conflictuale dinviitor. Platforme ca eBay sauAmazon au dezvoltat propriilemecanisme de soluționare adisputelor dintre consumatoriși agenții economici – ODR(Online Dispute Resolution) –platforme unde medierea areun rol foarte important.Anumite ocupații și profesii audispărut sau sunt în curs dedispariție. Recent, în China aapărut prima instanță online –hangzhou Internet Court –care gestionează exclusivcazuri legate de internet și e-commerce. și în acest caz,medierea este o etapăpreliminară obligatorie înaceastă instanță și esteorganizată prin internet,telefon sau videoconferință.Într-o lume mult mai integrată,în care numărul de oameni,comunicarea, comerțul,transportul internațional șiaccesul la informație cresc înmod amețitor, guverneletrebuie să reducă timpul degestionare a dosarelor și săcrească eficiența cu caregestionează banul public. Cineși-ar fi imaginat toate acestelucruri nu mai devreme deacum 25 de ani?

De fapt, lumea se schimbă într-un ritm care face ca justiția săfie nevoită să se adapteze.Pentru aceasta, este nevoie nuneapărat de mediere – chiardacă medierea poate ajuta cusiguranță – ci de transformareamentalității oamenilor, astfelîncât aceștia să fie mai deschișicătre armonie, conciliere,reintegrare, colaborare șiconsens în comunitate – văamintiți, valorile fundamentaleale practicilor tradiționale degestionare a conflictelor.Medierea nu este un panaceupentru conflictele din jurulnostru. Mai mult, va întâmpinaîn continuare rezistență ladiferitele sale forme. Totuși,orice evaluare a sistemuluijudiciar contemporan vademonstra că medierea poatefi considerată un instrumentnu numai util, dar și necesarpentru o justiție eficientă.Repet, pentru asta estenecesar ca mentalitățile să fiealtele, din interiorul și din afarasistemului de justiție – și mărefer atât la mentalitateapersoanelor și a companiilor,cât și la cea din sectorul public.La nivel european, 80% dincosturile justiției nu suntplătite din taxele de timbru, cidin taxele celor care nu ajungniciodată în instanțe. Atuncicând guvernele vor găsi soluții,nu numai pentru legiferareamedierii, ci și pentru adoptareade politici prin care autoritățilesă și utilizeze medierea în modreal și să aloce resurse în acestsens, atunci vom vedea căsectorul privat va face acelașilucru și vom putea vorbidespre o implementareefectivă a acestei proceduri …cu binecunoscutele beneficii.Viitorul va aparține celor carese pot adapta mai bine!



Organizarea şi exercitareaprofesiei de avocat suntreglementate prin Legea nr.51/1995 şi statutul profesieide avocat din 2011. Caracterulde profesie liberală rezultă dinprevederile Legii nr. 51/1995 şia fost consacrat şi recunoscutinclusiv de practica judiciară.Taxarea veniturilor obţinutedin această profesie estesupusă regulilor de impozitarea profesiilor liberale. Profesia de avocat nu poate fiexercitată decât într-unadintre formele prevăzute deLege: cabinet individual,cabinete asociate, societatecivilă profesională sausocietate profesională curăspundere limitată. singuraformă de exercitare a profesieide avocat care arepersonalitate juridică estesocietatea profesională curăspundere limitată. Avocaţiicare îşi desfăşoară activitateaîn oricare dintre formele deexercitare prevăzute de legepot constitui un patrimoniu deafectaţiune în scopuldesfăşurării profesiei.În statutul profesiei de avocatsunt prevăzute încă douăforme de exercitare aprofesiei, respectiv:exercitarea profesiei în calitatede avocat colaborator şiexercitarea profesiei în calitatede avocat salarizat în interiorulprofesiei. Astfel, statutuladaugă la lege ceea ce dinpunct de vedere al tehnicii

legislative nu este posibilavând în vedere ierarhianormativă consacrată însistemul nostru de drept. Apreciem că se impunemodificarea Legii în vedereareglementării celor douăforme de exercitare a profesieiîn mod expres, mai ales avândîn vedere că din punct devedere fiscal aceste douămodalități de exercitare aprofesiei pot fi asimilate uneiactivități dependentedeoarece statutul profesieidispune că avocatul salarizatse află în raport desubordonare cu „angajatorul”şi nu are dreptul la clientelăproprie.Activitatea avocatului esteasimilată din punct de vederefiscal regimului juridic al unuiprofesionist care presteazăservicii.Avocatul are, indiferent deforma de exercitare aprofesiei, obligația de plată aurmătoarelor categorii decreanţe fiscale: impozit pevenitul obținut din exercitareaprofesiei liberale (impozit pevenituri din activităţiindependente), taxa pevaloarea adăugată (după caz),contribuţii sociale obligatorii laFondul naţional unic deasigurări sociale de sănătate,alte taxe şi contribuţiiprevăzute de legislaţiaspecială.Noţiunea de activitateindependentă presupune orice

activitate desfăşurată de cătreo persoană fizică în scopulobţinerii de venituri, careîndeplineşte cel puţin patrudintre următoarele criterii:persoana fizică dispune delibertatea de alegere a loculuişi a modului de desfăşurare aactivităţii, precum şi aprogramului de lucru;persoana fizică dispune delibertatea de a desfăşuraactivitatea pentru mai mulţiclienţi; riscurile inerenteactivităţii sunt asumate decătre persoana fizică cedesfăşoară activitatea;activitatea se realizează prinutilizarea patrimoniuluipersoanei fizice care odesfăşoară; activitatea serealizează de persoana fizicăprin utilizarea capacităţiiintelectuale şi/sau a prestaţieifizice a acesteia, în funcţie despecificul activităţii; persoanafizică face parte dintr-uncorp/ordin profesional cu rolde reprezentare, reglementareşi supraveghere a profesieidesfăşurate, potrivit actelornormative speciale carereglementează organizarea şiexercitarea profesieirespective; persoana fizicădispune de libertatea de adesfăşura activitatea direct, cupersonal angajat, sau princolaborare cu terţe persoaneîn condiţiile legii.Avocatul este un prestator deservicii juridice care de celemai multe ori îşi desfăşoară

activitatea sub umbrelapropriei persoane. Mai mult,chiar şi atunci când activitateasa este desfăşurată în cadrulunei persoane juridice(societate profesională cupersonalitate juridică)veniturile acestuia suntimpozitate potrivit regulilorpentru impozitareapersoanelor fizice, deşientitatea în cadrul căreia îşidesfăşoară activitatea estesubiect de drept care intră înraporturi juridice diverse înnume propriu.Pornind de la această situaţie,în practică autorităţile fiscaleau făcut aplicarea legii fiscaleîn mod discreţionar şi prinextinderea şi extrapolareaoricărui text din legea fiscală lasituaţia fiscală acontribuabilului care ar puteasă asigure colectarea devenituri fiscale suplimentare labuget.În acest sens, la nivel naţionalinspectorii fiscali au considerato serie de cheltuieli ca fiindnedeductibile (cheltuielileefectuate pentru susţinereacauzelor şi refacturateclienţilor, cheltuielile cuindemnizaţia de deplasareacordată avocaţilor care ausuţinut o cauză în altălocalitate, cheltuielile cucombustibilul necesardeplasării la şi de la diverseinstituţii/entităţi publice şi/sauprivate unde avocaţii îşidesfăşoară activitatea,

Fiscalizarea profesiei de avocatde aleXanDru-mihnea găină, lector universitar, Doctor în Drept, avocat – Baroul Dolj

cheltuielile cu materiale şi/saubunuri ori produse necesaredesfăşurării activităţii – roba,ochelari de vedere pentru cititetc.), dar care în realitate suntcheltuieli necesare şi utiledesfăşurării activităţii de avocat. Un paradox în ceea ce priveştefiscalizarea acestei profesii esteaplicarea taxei pe valoareaadăugată pentru serviciile juridiceprestate de avocaţi. Din punctulmeu de vedere, acest paradox estedeterminat de faptul că atât UNBR,cât şi barourile judeţene suntconsiderate de Lege şi de statutpersoane juridice de interes public,ceea ce conduce la ideea căactivitatea avocatului este cel puţinuna de interes public, dacă nu şi deutilitate publică (în situaţia în careasistenţa judiciară este obligatorieîn vederea respectării dreptului deapărare). Practic, ne găsim în situaţia caactivitatea avocatului să fie înacelaşi timp atât de interes public,cât şi de interes privat (doar din„punct de vedere fiscal” în ceea cepriveşte veniturile şiimpozitarea/fiscalizarea acestora).Mai mult, având în vederemodalitatea de aşezare şireglementare a taxei pe valoareaadăugată, în practică se întâlneştesituaţia când aceeaşi activitate aavocatului, de prestare serviciijuridice, dacă generează un anumitvenit este netaxată din punct devedere al taxei pe valoareaadăugată şi taxată dacă sedepăşeşte un anumit prag alveniturilor, cu toate că în esenţăactivitatea este aceeaşi. În ceea ce priveşte obligaţiileavocaţilor de plată a contribuţiilorsociale obligatorii la fondul desănătate, apreciem că actualareglementare este greşită,deoarece în concepţia legiuitoruluifiscal avocatul este un prestator deservicii şi nu un angajat. În acest

sens, apreciem că această obligaţiear trebui să fie lăsată la apreciereaavocatului şi opţională. Mai mult, înpractică se poate regăsi situaţiacând un avocat are şi calitatea deangajat (avocaţii cadre didactice, deexemplu) şi plăteşte deja pentruaceastă categorie de venituri dinsalarii contribuţia la fondul desănătate. Or, în această situaţie şiavând în vedere că în sistemulnostru de sănătate nu are relevanţănivelul de contributivitate pentrucantitatea şi calitatea serviciilormedicale de care beneficiazăasiguratul, considerăm că este odublă impozitare, din moment ceindiferent de nivelul real al

contribuţiei pacientul beneficiazăde aceleaşi servicii medicale. Astfel,apreciem că poate ar fi oportun ase regândi această situaţie însensul de a se crea o casă privatăde sănătate a avocaţilor.O altă obligaţie de natură(para)fiscală a avocaţilor estereprezentată de taxele şicontribuţiile datorate cătreorganismele profesionale (UNBR,Barou, CAA etc.). După cum se ştie, aceste obligaţii încea mai mare măsură se datoreazăcasei de pensii a avocaţilor. Şi înceea ce priveşte aceste obligaţiiapreciem că se ridică uneleprobleme care ar trebui poateregândite, deoarece legislaţiaprevede un minim şi un maxim alcontribuţiilor prin raportare laveniturile realizate, ceea ce dinpunctul meu de vedere nu asigurăun tratament echitabil şi nici nurespectă într-o oarecare măsurăprincipiul contributivităţii. Maimult, prin plafonarea limiteimaxime, avocaţii care au veniturimari nu pot beneficia de o pensiepe măsura veniturilor tocmai dincauza acestei limitări.În considerarea celor menţionateapreciem că este necesarămodificarea şi completareareglementării profesiei de avocatprin legislaţia specială în acord cunoile realităţi economice şi sociale. De asemenea, având în vedere căprofesiile liberale au încomponenţă într-o anumită măsurăşi un interes ori utilitate publică, artrebui ca persoanele caredesfăşoară o asemenea profesie săbeneficieze, cel puţin pentruperioada de început a activităţii, deo serie de facilităţi şi/saustimulente fiscale, mai ales încondiţiile în care la nivel naţionalexistă un deficit de profesionişti înunele zone geografice sau cuprivire la unele categorii deprofesionişti.

ne găsim însituaţia caactivitateaavocatului să fieîn acelaşi timpatât de interespublic, cât şi deinteres privat(doar din „punctde vedere fiscal”în ceea cepriveşteveniturile şiimpozitarea/fiscalizareaacestora).



0251 707 637 [email protected]

C A B I N E T D E A V O C A TCarmen Popa

Absolvent al Facultății de Drept – Universitatea Bucureș%, Diplomă de Studii Specializate Drept Comunitar Universitatea Nancy II- Centrul de Studii Europene

Preşedintele filialei Dolj a UNPIR

Experiență 8 ani în domeniul bancar

Din anul 1999 membru fondator al Uniunii Naţionale a Prac%cienilor în Insolvenţă din România

Avocat începând din anul 2002

Membru în Consiliul Naţional de Conducere al U.N.P.I.R. şi formator în cadrul programelor de perfecţionare profesională a prac%cienilor în insolvenţă

Domenii de specializare: drept comercial, drept bancar, drept financiar şi fiscal, dreptul concurenţei, dreptul insolvenţei



Provocările profesionale născutedin implementarea noilorcoduri, dar în egală măsură, șidin hățișurile practicii judiciareinfluențată atât de frământărileactuale din societate, dar și dindificile probleme de sistemevidențiate în ultima perioadaau readus în actualitate unuldintre pilonii apărării, unuldintre elementele fundamentalecare sprijină și dau conținutprofesiei de avocat - seCReTULPROFesIONAL.specificul relației care sestatornicește între avocat siclientul pe de o parte, dar șiîncleștarea dintre aceasta relațieși stat prin liniile sale de politicăpenală pe de altă parte au anăscut în mod naturalnecesitatea definirii șireglementării noțiunii de “secretprofesional”.Firea umană este atât decomplexă, încât necesitateaexistenței unui cadru în limitelecăruia profesionistul să seplaseze cu zestrea de informațiidobândite în exercitareaprofesiei de la clientul său aapărut rapid și imperios.Treptat, pe măsură ce avocaturas-a conturat ca profesieprimordială în sistemul apărăriidrepturilor omului, chiar dinepocile de început ale profesiei,avocații au înțeles căinformațiile ,destăinuirileclienților care îi ajută sa triumfe

în cauzele în care exercităprofesia, trebuie sub înaltădatorie morală să fie pecetluitesub aura secretului profesional.Legislația profesiei a evoluat dela Regulamentul din 1833 carela art. 25 statua:” Când însă vafi divulgat actele sauconfidentele clientului pentrucare a pledat sau ar avea sapledeze,si dintr-asta ar rezulta oleziune morala sau materialapentru acel client,faptul vaatrage dupa sine interdictiuneadela 15 zile la 6 luni” până laNormele de aplicare ale Legiiavocaturii din 1923 unde în art.54 se prevedea: „avocatuldatorează clientului său cel maiabsolut secret pentru toatefaptele sau actele comunicate,el nu poate să elibereze cuivaactele ce i-au fost încredințate,nici să depună ca martorspunând fapte privitoare peclienții săi fără învoireaacestora”.Analiza făcută evoluțieireglementării noțiunii de secretprofesional nu poate omiteextraordinarul evenimentconstituit de CONGResULAVOCAȚILOR De LA CRAIOVAdin 1928 care a avut drept temă„SECRETUL PROFESIONAL ALAVOCAȚILOR”, cu titlu deexemplu fiind de evidențiatmaterialul foarte binedocumentat al av.DeM.PAssALeGA care

constituie ca și astăzi unadevărat manifest în sensulprotejării acestui adevăratprincipiu al sistemului de valorial avocaților care esteseCReTUL PROFesIONAL.Mijloacele moderne decomunicare coroborate cucomplexitatea în creștere arelațiilor interumane, dar șirelației client-avocat reclamă oîmbunătățire rapida areglementării secretuluiprofesional, astfel încât balanțadintre interesul public, alstatului de a ușura instrucțiapenală și cel al individului careva resimți întotdeauna nevoiade intimitate și de protejare ainformațiilor intime, sensibile,să fie respectata.Câteva chestiuni se impună fiprecizate cu putere de concluziiîn aceasta analiza:1. Dintotdeauna sensul noțiunii

de “secret profesional alavocatului” a fost acela caavocatul are ATÂT DRePTULCÂT șI OBLIGATIA De A NUDIVULGA FAPTeLe șI ACTeLeAFLATe CU OCAZIAeXeRCITăRII PROFesIeI De LACLIeNȚII săI sAU ChIAR De LATeRȚI ÎN LeGăTURă CUsITUAȚIA JURIDICă ACLIeNȚILOR săI.

2. Aceasta definiție conduce apriori la concluzia că avocatulchemat să depună ca martorcu privire la astfel de acte sau

fapte, poate și trebuie sărefuze să divulge acesteelemente fără a se expuneconsecințelor penale saudisciplinare în raport de acestrefuz .

3. sunt necesare modificări desubstanță ale reglementării înansamblu care să protejezeavocatul de ingerințeleorganelor de instrucțiepenală, în măsura în careactuala reglementare conținedispoziții supletive, spre ex.:judecătorul care a dispusmăsura supravegherii tehniceAPReCIAZă daca informeazăavocatul cu privire la faptulca a fost supus supravegheriitehnice-normă inacceptabilădata fiind importanțavalorilor ocrotite în aceastamaterie (secret profesional,relația avocat-client, dreptulla viață privată).

În aceeași măsura, suntnecesare lămuriri cu privire la conținutul obligațiilor ceincumbă avocatului,perfecționarea contractelor de asistență juridică, șigândirea unui sistem desancțiuni disciplinare care săacopere situațiile ce pot derivadin nerespectarea secretuluiprofesional, toate acesteaavând un rol de protecție a profesiei, responsabilizândavocatul cu privire la obligațiile sale.

secretul profesional în relația avocat-clientde av. BOgDan mihălOiu, membru al Comisiei de Cenzori C.a.a

În gena Olteniei vibrează spiritul justițiar interior nr 26.pdf · însă limpede despre...

Documents

Transcript of În gena Olteniei vibrează spiritul justițiar interior nr 26.pdf · însă limpede despre...