Idei principale in Etica protestanta si spiritual capitalismului de Max Weber

Manzatu Marius-Valentin

Teme principale in opera sociologului Max Weber

1. Max Weber Dominarea legala si birocratia in cadrul statului rationalizat modern

Max Weber observa o forma de dezvrajire a lumii prin modul in care se organizeaza oamenii,el este unul dintre primii sociologi care au sesizat importanta fenomenului birocratic in societatile moderne.

Dar mai intai trebuie sa precizam modul in care M.Weber in lucrarea Economie si societata studiaza actiunea umana pornind de la 4 tipuri ideale :

1. Actiunea traditional - ce tine de traditie si obiceiuri

2. Actiunea afectiva - care este determinate de pasiuni si impulsuri

3. Actiunea rationala in valoare - este determinata de valori etice,morale si religioase

4. Actiunea rationala in finalitate - este o actiune instrumentala orientata spre un scop utilitar care implica o echivalenta intre scop si mijloace

Weber constata ca viata sociala este alcatuita din interactiuni,din opozitii,conflicte si compromisuri iar in interiorul relatiilor sociale sociologul german percepe de fapt dominarea care este fondata fie pe interese fie pe autoritate.Dominarea trebuie de fapt insotita de o forma de legitimitate a carei functie este de a normaliza ceea ce exista. Legitimitatea este o credinta sociala care valideaza puterea.Weber propune 3 forme de dominare si legitimitate specifice:

1. Dominarea traditionala se intemeiaza pe caracterul sacru al traditiei ,grupurile familial patriarhale si societatea feudala sunt exemple tipice

2. Dominarea carismatica este determinata de o personalitate cu o aura exceptionala, se bazeaza pe forta de convingere,pe propaganda,pe capacitatea de a mobiliza masele. Dealungul istoriei au existat astfel de lideri carismatici precum profetii,intemeietorii de imperii,mentori spirituali si dictatorii.3. Dominarea legala se sprijina pe puterea dreptului abstract si impersonal care tine de functii si nu de persoana. Puterea in organizatiile moderne se justifica prin competenta, prin rationalitate si nu prin virtuti magice sau drept ancestral.

Dominarea legala se concretizeaza cel mai bine in conducerea administrativa birocratica specifica statului rational modern incepand cu sec.XIX. Conducerea administrativa birocratica se supune unui cod,unor reguli universale si functionale (ex.cod civil,regulament,etc).

Cel mai pur tip de dominare legala este dominarea prin intermediul conducerii administrative birocratice afirma M.Weber in Economie si societate pozitia de detinator al puterii se obtine fie prin aprobare,fie prin alegeri,fie prin succesiune, iar atributiile de detinator al puterii se constituie in competente legale.

Conducerea administrativ birocratica este compusa potrivit lui Weber din functionari individuali care au urmatoarele carecteristici: sunt liberi ca persoane,isi indeplinesc exclusiv indatoririle conform functiei lor,sunt componente ale unei ierarhii clar definite,cu competente clar specificate,isi considera functia ca principala profesie, au ocazia sa promoveze,sa urmeze o cariera,au calificare profesionala atestata prin diploma,lucreaza in baza unui contract si sunt numiti ,nu alesi, in urma unui examen,sunt platiti cu salarii fixe,se supun unei discipline severe si controlului.

Sintetizand,administrarea birocratica ,spune Weber, este cea mai justa si mai eficienta forma de organizare impusa de modelul statului modern rationalizat,avand urmatoarele caracteristici:

Puterea birocratica se bazeaza pe competenta si nu pe traditie sau forta

Functionarea birocratica se inscrie in cadrul reglementarilor impersonale fiind excluse arbitrariul,clientelismul sau deciziile nefondate

Atributiile sunt indeplinite in virtutea functiilor specializate,metodic definite

Cariera depinde de criterii obiective precum vechimea si calificarea

M.Weber considera ca pe langa stat exista urmatoarele exemple de administratie birocratica: administratia birocratica a marilor intreprinderi capitaliste,partidele politice si ordinele religioase.Organizarea birocratica a statului se inscrie, potrivit sociologului german, in miscarea de rationalizare a societatii moderne occidentale. Statul dispune de un drept rational exprimat in coduri,de o avere publica,o temelie birocratica, dobandeste monopolul violentei fizice legitime.Statul pune in practica aceasta legitimitate in alegeri si in activitatea administratiei birocratice.

2. Teme majore in Etica protestanta si spiritual capitalismului de Max Weber

Max Weber poate fi considerat alaturi de sociologul francez E.Durkheim intemeietorul unei ramuri a sociologiei culturii care apoi s-a dezvoltat dealungul sec.XX : sociologia religiei.Unii comentatori considera ca existe 3 teme care strabat opera lui M.Weber :1. influenta ideilor religioase asupra eticii cotidiene si a atitudinii economice a oamenilor

2. influenta structurilor si categoriilor sociale asupra conceptiilor religioase

3. incercarea de determinare a specificului religiozitatii occidentale in comparative cu cea orientala

Lucrarea Etica protestanta si spiritual capitalismului a lui Max Weber aparuta in 1904 si devenita in scurt timp o carte de referinta nu numai in domeniul sociologiei dar si in al filosofiei,economiei,a fost comentata in toate tratatele de sociologie astfel ca unii interpreti au considerat ca lucrarea lui M.Weber este o polemica la adresa marxismului. Insa R.Bendix in cartea M.Weber Opera crede ca Weber subliniaza la fel ca Marx fundamental social al actiunii sociale. Weber n-a vrut sa explice geneza capitalismului prin etica protestanta ci sa arate rolul ideei de datorie asupra dezvoltarii accelerate a economiei in Occident si dupa cum marturisea n-a dorit sa inlocuiasca o interpretare materialista unilaterala a istoriei si culturii printr-o interpretare spirituala dar tot atat de unilaterala,astfel spune Weber ambele interpretari sunt posibile prin acesta dovedeste importanta interactiunii dintre interesele materiale si cele ideale ale oamenilor. Prin acesta lucrare Weber a contribuit decisiv la explicatia sociologica a valorilor in sfera religiei si eticii. El respinge idea unui determinism univoc al ideilor,valorilor asupra societatii.In aceasta carte Weber arata modul in care protestantismul a servit capitalismului si ca nevoia de justificare morala si religioasa a spiritului de intreprindere si a dorintei de castig au dat-o Luther si Calvin.

Weber porneste in demersul sau de la un punct de vedere strict istoric aratand ca in toate societatile si in toate perioadele istorice au existat oameni intreprinzatori,setosi de castig.Aceasta dorinta de castig ,crede Weber este un fenomen general uman,insa el s-a concretizat in capitalism ca fenomen istoric,caracterizat prin urmarirea profitului pe baza unei intreprinderi care organizeaza rational munca salariata. Numai Occidentul a cunoscut in epoca moderna un fel de capitalism care nu s-a dezvoltat nicaieri pe pamant : organizarea capitalist-rationala a muncii (formal) libere.Weber arata ca nicaieri in afara de Occident n-au existat notiunile de burghezie si proletariat,socialism si comunism.Notiunile si ideologiile de clasa care apoi s-au infruntat au fost rodul dezvoltarii capitaliste si tot acesteia i se datoreaza dezvoltarea stiintei si tehnicii,primind un impuls hotarator din partea statelor capitaliste.

In timpul epocii medievale,arata Weber,bazandu-se pe izvoare istorice Biserica Romano-Catolica interzicea camata,considerand-o un pacat capital.Calvin in schimb a legitimate etic si religios imprumutul cu dobanda,iar in acest mod a inlaturat piedicile aflate in calea dezvoltarii economiei capitaliste.Luther introduce in etica sa notiunea de vocatie care va legitima si va innobila orice munca. In locul parazitismului de tip moral-religios,Luther introduce ascetismul profesional.Max Weber a fost preocupat si de etosul economic ce insoteste diferitele religii, vrand sa gaseasca legatura in care etosul acesta impiedica sau favorizeaza dezvoltarea economica in diferite regiuni.

Weber referindu-se la protestantism a aratat ca acesta a insemnat nu inlaturarea domniei Bisericii asupra vietii laice in general, ci mai mult, inlocuirea formei existente pana atunci printr-o alta .Astfel sociologul si filosoful german a sesizat necesitatea pe care o resimtea burghezia de a pastra religia dandu-i insa o forma noua ce se potrivea necesitatilor ei din acel moment.In felul acesta spune Weber valorile religiei protestante apar ca justificatoare pentru dezvoltarea capitalista,nu numai existenta unei clase sau categorii sociale este chemata sa explice promovarea unor valori si renuntarea la altele ci nevoile ei economice ,sociale,politice si morale de autojustificare.

Nasterea capitalismului argumenteaza Weber a impus o rasturmare a valorilor de pana atunci nu numai inutile dar care nu mai corespundeau necesitatilor burgheziei sau fiind chiar obstacole morale si in special felul de viata monahal care a devenit total lipsit de valoare si care apare ca un produs al lipsei de iubire,al egoismului,care se sustrage indatoririlor vietii.In contrast cu aceasta, vocatia muncii apare ca expresia iubirii aproapelui. Din pricina diviziunii muncii cel care munceste il obliga si pe altul sa munceasca, astfel nu trandavia calugareasca pe care o a ridiculizat-o si Voltaire, ci munca ii este placuta Domnului.

Max Weber arata totodata ca Luther a interpretat supunerea si pasivitatea taranilor mai ales dupa razboiul taranesc ca o ordine voita de Dumnezeu fiecare trebuie sa ramana cu meseria si in starea sociala in care Dumnezeu l-a pus odata pentru totdeauna.Asfel interpreteaza Weber luteranismul a conceput supunerea fata de alienarea sociala ca valoare etica si religioasa o valoare foarte necesara intereselor burgheziei la fel ca valorile acumularii capitalului si corectitudinea in afaceri.Weber formuleaza precis caracterul de clasa, alienator, al luteranismului care punea mare pret pe ascultarea fata de autoritati si pe integrarea in situatia de viata data acesta este rezultatul etic al luteranismului.Analizand puritanismul luteranismului Weber arata ca stilul de viata sobru,ascetic se impletea cu acelasi crez fundamental al valorii morale a profitului puritanismul a fost purtatorul etosului intreprinderii burgheze rationale si a organizarii rationale a muncii.In acelasi timp protestantismul da burghezului asigurarea linistitoare ca impartirea inegala a bunurilor in aceasta lume este o fapta anume a prevederii Domnului care urmareste scopuri necunoscute noua.Calvin de asemenea considera ca saracia este predestinate saracilor iar ceea ce este important este ca ei sa munceasca.toate confesiunile arata Weber au exaltat munca chiar in conditiile salariilor joase drept ceva placut lui Dumnezeu,iar aceasta asceza protestanta se potrivea perfect noilor clase capitaliste caci pe de o parte ea legalize exploatarea acestei disponibilitati,intrucat si castigul intreprinderii il talmacea drept vocatie,iar cat de avantajoase au fost aceste principii etice dezvoltarii capitalismului.Cartea lui Weber demonstreaza justificarea axiologic-religioasa a dezvoltarii capitaliste sau a rolului eticii si religiei protestante in procesul alienarii in Europa.

In cadru filosofiei germane a culturii si sociologiei Max Weber a orientat hotarator stiintele spiritului spre explicatia sociologic-istorica.Weber nu s-a pierdut in analiza intrinseca si imanenta a doctrinelor etice si teologice ci a urmarit legatora lor cu viata sociala cu interesele categoriilor si claselor sociale.Weber a contribuit la frangerea cercului vicios al explicarii reprezentarilor si ideilor religioase prin ele insele dezvaluind funcia lor social-economica.Analizele temeinice ale lui Weber au mers in sensul criticii stiintifice a explicatiei idealiste a religiei,a autonomiei religiei. R.Bendix scria pentru Max Weber trasatura fundamentala a unei clase consta ca si pentru Marx in repartitia inegala a puterii economice si prin aceasta in repartiria inegala a sanselor de viata.Weber a folosit notiunea de etos nu in sensul traditional idealizat, ci legand-o de cerinte,nevoi si interese economice,sociale de grupe,clase apropiindu-se prin aceasta de conceptia marxista.Iar societatile nu le-a conceput in mod static, ci drept un camp de lupta al categoriilor sociale rivale,aceasta ide atat de specifica ganditorului german releva influenta marxismului incat R.Bendix a putut sa afirme ca aceasta reliefare a luptei intre diferite grupuri sociale ,alcatuieste miezul conceptiei despre viata,personale si teoretice a lui Max Weber.Bibliografie:

Max Weber Etica protestanta si spiritul capitalismului,Ed.Humanitas 1995

Max Weber Economie si societate, Ed.Politica,1972

R.Boudon Tratat de sociologie,Ed.Humanitas,1997

G.Ferreol Dictionar de sociologie,Ed.Polirom,19983