8/14/2019 Muzica Si Inceputurile Ei

1/7

1.Muzica si inceputurile eiMelodia este elementul de baza al muzicii. Ea poate fi foarte

simpla, sau complexa, dar este intotdeauna expresiva si emotionanla.De aceea l-a insotit pe om de la inceputurile existentei sale si a evoluat

odata cu nazuintele sale spirituale.La inceput muzica era fara rimt in acceptiunea moderna a

cuvantului, se canta la unison si nu avea un centru tonal de gravitatie.Maniera aceasta de cantare a durat aproximativ cinci mii de ani, mai

precis pana la sfarsitul primului mileniu crestin, cand in muzica de cultisi face aparitia cantarea pe doua si pe trei voci in cvinte, cvarte sioctave paralele. Noua forma de cant armonic este atribuita calugaruluiHucbald, precum si lui Guido d' Arezzo, acestia doi fiind cei care aunotat astfel de tehnici corale; apoi apare (sec.XI-XII) cantarea in terte si

sexte paralele, care in mod curent se numea "faux-bourdon". Dinaceste tehnici primitive de armonizare se dezvolta la inceputul sec.XIVarta contrapunctului, cu regulile ei precis determinate.

Revenind la vechea cantare de cult ebraica putem trage conluziacerta ca ea se executa la unison in trei maniere: solo sustinut de cantor,cor la unison dublat de instrumente care raspundeau la unele frazecantate de cantor, cantatul coral al comunitatii. Popoarele antice nucunosteau cantarea polifonica si nici evreii nu foloseau alt mod decantare decat cel monodic (unison). Ritmul acestor cantari era cel

vorbit (parlando rubato).Acest fel de cantare a fost practicat si de primii crestini din AsiaMica sau chiar din Europa. Melodiile ebraice au trecut odata cu doctrinacrestinismului in toate comunitatile nou intemeiate. Limba de

propagare era limba greaca. Adaptarea cantecelor ebraice la limbaliterara greaca s-a realizat odata cu asimilarea de intonatii popularespecifice fiecarei regiuni. La procesul de cristalizare a noii muzicinumite bizantine dupa numele celui mai mare centru cultural est-european, Bizantis, care in anul 330 va deveni capitala Imperiului

Roman de Rasarit cu numele imparatului roman Constantin, auparticipat trei factori: melodiile ebraice initiale, cultura muzicala greaca,cu o teorie muzicala si o notatie de mai multe secole stabilita si cultura

populara romana.Marile epoci ale Antichitatii ne vorbesc despre conceptiile asupra

muzicii, integrata organic in universul artelor. Pentru ca nici o notatiemuzicala din acele timpuri nu s-a pastrat, datele despre formele simanifestarile muzicale se pot afla din Epopeea lui Ghilgames(asiro-babiloniana), Imnurile egiptene, Veda, Mahabharata siRamaiana(indiene), Cartea Cartilor(chineza),din VechiulTestament:Cantarea cantarilor, Psalmii lui David(ebraica).

8/14/2019 Muzica Si Inceputurile Ei

2/7

Cu muzica ce a urmat aparitiei crestinismului, lucrurile au devenitdin ce in ce mai clare si s-au conturat cu pregnanta genurile si stilurileimpuse in creatia compozitorilor fiecarei epoci. La aceasta a contribuit ,in special perfectionarea notatiei muzicale, operata cu precadere investul Europei.

Cu toate acestea in partea de rasarit a continentului nostru existao notatie foarte succinta,prin semne(accente) puse deasupra textelor,in Apus, Papa Grigore cel Mare(590-601) impune o notatie cu ajutorulliterelor, in numar de 7( de la A la G), sunetele repetandu-se din octavain octava. Mai tarziu, a aparut notatia neumatica, notatia cu portativ sichei, atribuita de Guido dArezzo, care s-a perfectionat continuu,reusind sa redea atat inaltimea sunetelor cat si durata lor, stabilind sidenumirile silabice.

2. Renasterea in muzica

Ca si in arta,literatura renasterea in muzica semnifica o reinvierea vechilor valori. Nu numai ca se straduie sa ofere placere ,dar deasemenea sa miste ascultatorul atat moral cat si spiritual. Marea trezirea artei a avut loc in sec. al 14-lea pana in sec. al 16-lea. A fost o

perioada importanta, perioada in care arta, stiinta si arhitectura autrecut prin schimbari dramatice. Atunci a avut loc o renastere care ainitiat schimbarea de la o lume medievala la o lume moderna. Muzica sicompozitia au prins o noua vitalitate incantatoare. Conform umanistilor(savanti renascentisti care studiaza culturile vechi ale Greciei si Romei)

compozitia muzicii a fost un lucru bun si moral, iar a fi capabil sa cantibine vocal si la un instrument era un lucru esential daca doreai sa fiiconsiderat un Copil al Renasterii. Nobilii angajau muzicieni ca sa-siinvete copiii sa cante si sa intretina vecinii de rang.

a.Instrumente populareSecolul al 16-lea a cunoscut in mod particular dezvoltarea multor

instrumente noi si cele mai populare au fost acelea care au putut fifolosite de muzicieni amatori fara o mare indemanare. Instrumentele cucorzi au fost preferate, in special cele din familia violei. Viola a fost

premergatoare viorii si a fost cunoscuta din cauza ornamentelor(dungide lemn care traversau suportul viorii) care ajutau la indrumareadegetelor in gasirea notelor. Cand canta, viola producea un ton incet sirezonant, satisfacator pentru adunarile familiale.

Lauta ,un alt instrument favorit, avea de asemenea ornamente siera populara pentru acompaniamentul de voci-in aceeasi masura incare o face chitara astazi. Alte instrumente preferate erau fluierul,flautul si cornul. In acest timp harpsicordul, claveciul si orga au aparutde asemenea ca instrumente muzicale eficiente si se scriau partiturimuzicale elaborate special pentru aceste instrumente. Dar muzicieniicompuneau si un gen nou si simplu de muzica pe care muzicienii

8/14/2019 Muzica Si Inceputurile Ei

3/7

amatori il puteau executa fara a avea prea multa iscusinta. Tehnologiatiparirii partiturii a luat de asemenea o intorsatura ascendenta. Butuciide lemn incomozi care au fost utilizati pentru imprimarea muzicii aufost inlocuiti cu un tip de metal mobil inventat de Ottavio Perucci, untipograf italian. Noua metoda de imprimare a dus la o crestere in

publicarea muzicii, facand muzica mult mai accesibila publicului ingeneral si implicit la o crestere a audientei.

b. Accesul la muzicaInstrumentele noi, imbunatatirea metodelor de imprimare si un

mai mare acces la muzica , toate au contribuit la dezvoltarea unui altgen de muzica, numita muzica de camera. Cum insusi numelesugereaza, muzica de camera a fost creata pentru a fi prezentata infata unui auditoriu mic. Muzica era prezentata de cativa muzicieni cutonalitati deosebite ale vocii, arta cantatului vocal incepand sa ia

amploare fata de cea a cantatului la instrumente. De asemeneainvatatorii umanisti credeau ca cel mai bun mod de a misca auditoriulera sa puna laolalta arta muzicii si poezia. Astfel s-au dezvoltat douanoi genuri muzicale care satisfaceau aceasta cerinta: sansonetafrantuzeasca si madrgalul italian.

c.Madrigalul si sansonetaCantecul si madrigalul erau compuse pentru mai multe voci, iar

versurile variau de la povestiri sentimentale de dragoste la descrierimai prozaice ale vietii la tara. Compozitorii de cantece incercau sa

ilustreze atmosfera poeziei cu o muzica corespunzatoare pastrand catse poate de simpla linia melodica a vocalistului. Asa s-a nascutmadrigalul, scris pentru patru sau cinci voci avand o structura poeticalibera.

Spre sfarsitul secolului al 16-lea compozitorii au considerat camadrigalul duce lipsa de acea intensitate ceruta de vechii greci siromani de la oamenii de arta- si au incercat reinvierea vechii gamemuzicale grecesti. Schimbarile contrastante, violente ale starii siemotiei au fost ilustrate prin alternarea melodiilor repezi si incete.

Aceasta a dus la o zugravire prin cuvinte in care imaginile erauinlocuite cu forme muzicale. De exemplu, ascensiunea(inaltareagamei)indica un munte, in timp ce coborarea (caderea gamei)indica ovale. Puteau fi recunoscute in muzica starile si emotiile bine definite.Tristetea era exprimata printr-o muzica lenta, iar lipsaarmoniei(discordanta si iritanta pentru ureche) indica durerea. Bucuria

putea fi exprimata de o muzica rapida, dar in acelasi timp armonioasasi placuta pentru ureche. Muzica ce pana atunci tindea spre o unitate ,a fost inlocuita de o diversitate de contraste ce reda si oglindea o seriede sentimente. Muzicii i-au fost date profunzime si personalitate.

d.Spectacularul

8/14/2019 Muzica Si Inceputurile Ei

4/7

Spectacolul a fost unul dintre cele mai importante caracteristici aleRenasterii. Oamenii acelor zile sarbatoreau orice, de la zilele sfintilor

pana la venirea verii. Trasuri decorate trase de cai purtau cantaretii siactorii care jucau drame, spuneau balade si cantau madigaluricomplexe. Teatrul era de obicei un spectacol special jucat cu

acompaniamentul muzical pompos si exceptionale inventii scenice cumar fi masina de facut ceata. Dar cea mai mareata muzica a tuturortimpurilor a fost compusa pentru biserica. Corurile erau mici incomparatie cu standardele actuale-aproximativ 20-30 persoane. Vocilecrescendo erau introduse de instrumente cum e cornul si trombonul iarin zilele speciale de sarbatoare cum ar fi Craciunul, cantaretii erauadusi din zonele inconjuratoare. Doar Biserica Romana considera camuzica trebuie sa fie simpla si usor de inteles, favorizand muzicareligioasa a lui Palestrina, cu text scurt, inteligibil. Totusi , mai tarziu,

insasi Palestrina a fost prins de sunetele puternice si impresionante alenoii muzici si prefera sa scrie partituri lungi si bogate care redaucalitatile corului.

e.Limbajul muziciiLa inceputul secolului al 16-lea, cei mai importanti compozitori

erau cei din nordul Europei, dar la sfarsitul secolului compozitorii italieniau preluat conducerea. Muzicieni din intreaga Europa mergeau in Italia

pentru a studia. Dar pentru compozitorii englezi accesul in Italia eradificil, in schimb ei au studiat si imitat madrigalul italian. Compozitori ca

Tallis si Dowland au scris lucrari religioase complexe dar si simplecantece solo. Muzica a incetat sa fie o stiinta sau o parte a serviciuluireligios-ea era emotionanta, expresiva, particulara. Muzica vorbeaoamenilor si oamenii intelegeau.

2. Muzica bizantinaCel mai important reprezentant, creator si organizator al muzicii

bizantine timpurii, a fost Sf. Ioan Damaschinul(sfarsitul sec.VII-inceputulsec.VIII). Contributia sa esentiala o reprezinta Octoihul.

Sistemartizarea facute de el este si astazi viabila in cadrulserviciului de cult al Bisericii Ortodoxe. Aceasta lucrare cuprindecantarile psaltice si imnurile compuse de primii crestini, completate cualtele, compuse de Sf. Ioan Damaschinul, aranjate dupa cele 8 modurisau ehuri(glasuri). Muzica bizantina este vocala omofona,neacompaniata.

Locul unde s-a format acest tezaur valoros de cantaribisericesti , a fost Bizantul medieval, marele centru politic, cultural sireligios al fostului Imperiu Bizantin. Din aceasta cauza, cercetatorii

8/14/2019 Muzica Si Inceputurile Ei

5/7

contemporani o numesc: Muzica bisericeasca bizantina sau ortodoxa,intrucat Bizantul era si centrul patriarhiei Ecumenice.

muzica bizantina insumeaza contributiile reunite intr-un tiparspecific simtirii orientale, venite din tinuturi diferite. Intreagacomunitate afalta sub influenta binzantina contribuie la edificarea unei

cantari unitare, capabile sa obtina, in virtutea generalizarii unor formulestructurale, aderenta si raspandire. Fiind, prin caracterul ei, universala,muzica bizantina nu revendica paternitati atunci cand este vorba deteritoriile in care a controlat cantarea ecleziastica. Asa se explica de cein perioada istorica ce a urmat caderii Bizantului, mentinerea sidezvoltarea in continuare a acestei muzici a putut ramane pe seamaBisericilor nationale ortodoxe care au stat in unitate canonica cuConstantinopolul; intre acestea, Biserica Ortodoxa Romana a avut si areun rol preponderent.

Atributele fundamentale ale muzicii bizantine se definesc prin stiluleminamente vocal, avand sistemul modal de tonuri, semitonuri sistructuri infracromatice netemperate. Cantarea ce se intona de unulsau de mai multi, ori de catre intreaga comunitate, era intotdeaunamonodica, cum a ramas si pana astazi. Melodicitatea devine in aceastasituatie componentul esential expresiv, asupra caruia, pentru evitareamonotoniei, se exercita o actiune multipla din partea parametrilorconstitutivi: text, ritm (poliritmie), formule melodice si cadentespecifice, ornamente, metrica, astfel ca in cantarile bizantine fuziunea

dintre text si melodie este ideala.Toate Bisericile ortodoxe care au stat in legatura canonica cuPatriarhia Ecumenica din Constantinopol au adoptat, mai devreme saumai tirziu, pentru cultul lor, muzica bizantina, pentru ca adoptarea

pentru cult a acestei muzici insemna, la vremea aceea, patrunderea insfera de circulatie a uneia dintre cele mai avansate culturi existente.Lucrul acesta l-au facut, de altfel, si apusenii. Dar nu numai atat.Crestinismul ca doctrina se raspandea insotit neaparat de cult sicantare religioasa.

3.Cantecele religioase gregorieneOrganizatorul cantarilor crestine in Biserica Apuseana a fostGrigore cel mare, inscaunat papa in anul 590. Dupa numele sau a fostnumit principalul gen de muzica religioasa din vestul Europei: cantatulgregorian. Ca si cel bizantin, cantatul gregorian este vocal omofon,amensural(nu se incadreaza in masura), diatonic, cu valorile de notelungi si scurte. Are la baza opt moduri, diferite de cele bizantine.Cantatul gregorian a stat la baza polifoniei vocale si a coralului

protestant, suprapunerea vocilor impunand masurarea sa(incadrarea inmasura).

8/14/2019 Muzica Si Inceputurile Ei

6/7

Cantecele religioase gregoriene reprezinta muzica folosita oficial inliturghia romano-catolica. Cantecele gregoriene sunt numite dupa papaGrigore I, in timpul domniei caruia, intre 590-604 d. Hr., s-au elaborat sis-au impus ca forma dominanta prin introducerea lor oficiala inbisericile romano-catolice din Europa. Cantecele religioase gregoriene

sunt cunoscute si sub denumirea de canturi, cu toate ca ,in modconcret, exista un singur gen specific de cantece religioase. Istoriciimuzicologiei au la dispozitie trei surse principale: partiturile muzicale

propriu-zise, scrierile invatatilor medievali despre liturghie si textelelatine din Biblie utilizate in aceste canturi.

Canturile gregoriene utilizeaza sapte note muzicale , celecorespunzatoare clapelor albe ale pianului. Aceste note muzicale suntfolosite in opt moduri diferite care reprezinta aranjamentele specificeale notelor in functie de distributia intervalelor dintre ele. Fiecare dintre

ele are o tonalitate diferita(nota dominanta), pe care se bazeazaintreaga muzica ce urmeaza. Cele opt moduri ecleziastice utilizate incanturile gregoriene isi au partial radacinile in cele 7 moduri grecestiintroduse in vest de filosoful Boethius(480-524d.Hr) dar si altii, si partialin cel opt moduri folosite in biserica rasaritena bizantina. Acestea dinurma au probabil origine siriana. Cu toate ca numeroase tratate demuzica medievala au supravietuit in timp, reconcilierea completa intreteorie si practica nu s-a facut fara o oarecare discrepanta.

In secolul X canturile gregoriene, bine stabilite ca gen aparte, au

constituit fundamentul pentru inceputurile polifoniei, adicainterpretarea simultana a doua sau mai multe masuri. Cantarea saufragmentul de cantare a fost denumit Cantus Firmus. Intr-unul dintre

primele genuri, numit generic organum, cel putin o parte a cantarii erapastrata in portiunea mai joasa, in timp ce partile cu tonalitate maiinalta sau partile vocale erau interpretate in paralel, cu aceeasi vitezaca cea folosita in masura de patrime. Compozitorii din vechea scoalaNotre Dame,cum ar fi Perotin si Leonin, au inceput sa dezvolte vocileinalte cu scopul de a completa cantul si au fost primii care au pusaccentul pe partile de acompaniament. Vocea mai joasa era cunoscutaca tenor, un termen care provine din latinescul tenere, insemnand amentine. Lucrarile acestor compozitori au pus bazele dezvoltariimotetului medieval care avea sa devina in sec. XV principala forma demuzica religioasa. Cuvantul motet provine din francezul mot,insemnand cuvant. Motetul consta din parti muzicale diferite, cu textediferite, interpretat adesea simultan in mai multe limbi.

Cel mai cunoscut cantec gregorian este poemul medieval latinDies irae(ziua maniei) , folosit in slujbele de recviem, cum ar fi cea a lui

Jean dOckeghem(1410-97).

8/14/2019 Muzica Si Inceputurile Ei

7/7