Munţii Carpaţi

Caracteristici geografice

Autori: Apostol Ioana-Adriana Mihai Liviu

Năstase Florin Spirescu Sergiu-Marius

Sporici Dan-Cristian

Munţii Carpaţi se desfasoară între bazinul Vienei, unde se termină Munţii Alpi şi Valea Timokului, de unde încep Munţii Stara Planina (Balcani). Între aceste limite, Carpaţii reprezintă al 2-lea cel mai lung lanţ muntos din Europa (1500km), depăşind Alpii (1200km).

Carpaţii acoperă o suprafaţă de 190.000km², spre deosebire de Alpi ceacoperă ~200.000km².

Informaţii Generale

Cele mai înalte vârfuri se află în Munţii Tatra din Slovacia (vf. Gerlachovský štít (2.655m) deţine cea mai înaltă altitudine din întregul lanţ Carptic).

În Romania, cea mai înaltă altitudine se înregistrează în vf. Moldoveanu(2.544m), aflat în Munţii Făgăraş, din Carpaţii Meridionali.

Spre deosebire de Alpi, Carpaţii au mari depresiuni intramontane, iarculmile lor se prezintă sub forma unor suprafeţe întinse, acoperite cu pajişti. Carpaţilor le aparţine şi cel mai mare lanţ vulcanic din Europa. Alături de rocile cristaline şi eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un relief cu pante domoale.

Numele provine de la tribul dacic al Carpilor (Karpathos-Horos), care trăia în Moldova, pe pantele Carpaţilor Orientali, nume care, la rândul său, probabil provenea de la un cuvânt indo-european însemnând piatră.

Lanţul muntos are cea mai mare lăţime în Depresiunea colinară a Transilvaniei, şi la poalele Munților Tatra.

Din punct de vedere climatic, Carpaţii se înscriu în zona climatică temperat-continentală, prezentând nuanţe diferite, ca urmare a desfăşurării în latitudine, longitudine şi altitudine.

Curiozităţi

Din punct de vedere climatic, Carpaţii se înscriu în zona climatică temperat-continentală, prezentând nuanţe diferite, ca urmare a desfăşurării în latitudine, longitudine şi altitudine.

Relieful a căpătat aspectul actual în timpul cuaternarului, dezvoltându-se pe un mozaic de roci (şisturi cristaline, roci vulcanice, roci magmatice şi roci sedimentare).

Ca şi în Alpi, Apenini sau Munții Scandinaviei, în Carpaţi se găsesc numeroase arii cu forme de relief carstic şi calcaros, forme de relief glaciare relicte, un relief structural şi petrografic variat.

În muntele Puciosul sunt nişte “pesteri ucigătoare” care emană sulf, folosite de localnici în tratarea reumatismului. Cea mai adancă peşteră din Romania este Peştera Izvorul Tăuşoarelor. Situată în Munţii Rodnei ea coboară până la 415m sub nivelul mării.

Ştiaţi că Sfinxul din Munţii Bucegi are aceeaşi înălţime ca şi faimosul Sfinx din Egipt? Tocmai din acest motiv unii cercetători cred că ar fi executat de către oameni şi nu de forţele naturii, înfăţişând o zeitate.

Lacul Sfânta Ana din masivul Ciomatu-Mare este singurul lac de origine vulcanică de pe teritoriul României; Lacul are forma de L.

Zona cea mai spectaculoasă a Carpaţilor o constituie Carpaţii Meridionali. Supranumiţi şi Alpii Româneşti ating cele mai mari altitudini în Munţii Făgăraş şi oferă privelişti superbe şi drumeţii într-un peisaj mirifc.

Soşeaua Transfăgărăşan, cel mai spectaculos drum al României, trece munţii, legând Transilvania de Muntenia. Cele mai importante puncte de atracţie turistică în zonă sunt Lacul şi Barajul Vidraru, care este unul dintre cele mai mari din Europa, apoi Cetatea Poienari (construită pe vremea lui Vlad Ţepes), Lacul glaciar Bâlea şi Cascada Bâlea.

Lacul Roşu şi Cheile Bicazului sunt fenomene de o unică frumuseţe în zonă. Cheile Bicazului fac parte din Parcul National Cheile Bicazului – Hăşmaş care are ca arii protejate: Lacu Roşu, Cheile Bicazului, Hăşmaşul Mare.

Ramura de est a Carpaţilor, Carpaţii Orientali se remarcă prin mulţimea de trecători naturale precum Brotocea, Prislop, Bicaz, Gutâi, Oituz care fac ca circulaţia să se desfasoare în condiţii normale pe de o parte şi de alta a lanţului carpatic.

Vă mulţumim pentru atenţia acordată!