Animale Salbatice Din Muntii Carpati

download Animale Salbatice Din Muntii Carpati

of 22

  • date post

    08-Aug-2015
  • Category

    Documents

  • view

    296
  • download

    12

Embed Size (px)

Transcript of Animale Salbatice Din Muntii Carpati

Alaturi de Dunare si Marea Neagra, Carpatii constituie elementul geografic fundamental pentru definirea teritoriala a statului roman.Fauna Carpatilor Romanesti este deosebit de bogata si diversificata. Etajele de vegetatie influenteaza distributia spatiala a speciilor de animale, padurea oferind ocrotire, siguranta si suficienta hrana.

Majoritatea

mamiferelor care traiesc in Carpati sunt locuitori ai padurilor, intre acestea fiind: cerbul carpatin, ursul brun,mistretii, rasul, jderul, bursucul,vulpea etc. Regiunile stancoase constituie imparatia caprelor negre.

Muntii

Carpati gazduiesc cele mai mari populatii de lupi, ursi bruni si linxi din Europa. De asemenea, pe crestele inalte ale Carpatilor traieste o subspecie a caprelor negre(Rupicapra rupicapra carpatica).

Cunoscut in lumea savantilor ca 'Ursus Arctos', ursul brun are o inaltime cuprinsa intre 190240 cm, o greutate de aproximativ 400 kg, corp masiv,spate bombat,usor inclinat catre umeri, gat scurt si gros, fruntea bombata, botul conic trunchiat. Are ochii mici, oblici, pupila rotunda. Picioarele ii sunt puternice destul de lungi cu talpi scurte ,unghii lungi si puternice. Ursul brun are blana deasa cu peri moi.

Ursul brun

Ursul brun se hraneste in tinerete mai mult cu ghinda, jir, mere padurete, zmeura, afine, miere de albine, iarba frageda, ovaz, porumb necopt, diferite radacini. Catre batranete ursul brun se hraneste cu oi, pesti, pasari si ouale acestora, iar la nevoie cu cadavre care n-au intrat in putrefactie Ursul brun traieste in medie 30-35 ani.

Maturitatea sexuala apare la varsta de 3 ani. Imperecherea apare prin aprilie-iunie , perioada de gestatie este de 7-8 luni, ursoaica nascand prin ianoarie-febroarie 1-5 pui mici avand lungimea de 20-25 cm si 400500 grame. Acestia stau pe langa ursoaica pana la varsta de 2 ani.

Capra neagra

Capra neagra (Rupicapra rupicapra), o adevarata mandrie a tarii noastre, salasluieste pe crestele alpine, greu accesibile chiar si celor mai experimentati alpinisti. Capra neagra prezinta o lungime a corpului in jur de 110-130 cm si o inaltime pana la 70-85 cm. Lungimea cozii poate ajunge pana la 10-15 cm. Greutatea corporala a unei capre negre poate atinge intre 1560 kg. La masculi, coarnele sunt mult mai goase si mai arcuite in comparatie cu femelele. Coarnele caprelor negre pot atinge o lungime de pana la 32 cm.

Ca

si in cazul altor vietuitoare, in comunitatile de capre negre se stabileste o ierarhie. Femelele si tineretul alcatuiesc turme de 5-30 indivizi numite ciopoare, in timp ce masculii adulti sunt solitari.

Capra neagra se hraneste cu diferite

ierburi, lucerna, licheni, muschi, foioase si lastari. Caprele negre pot consuma o multitudine de plante care sunt otravitoare pentru om, cum ar fi tisa, degetelul rosu si matraguna, dar evita urzicile si feriga.

De regula, femela da nastere unui singur pui si, mai rar, la 2-3. Nasterea puilor are loc de cele mai multe ori primavara tarziu, in lunile mai-iunie, iar majoritatea iezilor nou-nascuti isi pot urma mama, imediat dupa fatare.

Speranta de viata la capra neagra este de 14-22 ani, dar sau intalnit si exemplare mult mai longevive.

Cerbul Carpatin

Cerbul (Cervus elaphus L., familia Cervidae) este un mamifer ierbivor din categoriarumegtoare, paricop itate (Artiodactyla). Familia Cervidae cuprinde circa 45 de specii, din care se mai pot aminti cprioara, renul i elanul. Ca ordin de mrime, masculii au greuti cuprinse ntre 180300 kg, iar ciutele ntre 80-150 kg. Masculii pierd coarnele la nceputul fiecrei luni martie, chiar pn n luna mai. Aceste coarne sunt, de regul, sulie lungi de 20-30 cm.

Iarna hrana cerbului se compune din lujeri ( tulpin subire la plantele erbacee i ramur tnr de 1-2 ani la plantele lemnoase), muguri i uneori scoar de copac, frunze verzi rmase sub zpad, diferite frunze i ierburi uscate, precum i plante verzi din terenurile cultivate agricol. Ghinda i jirul constituie hrana de baz. Accept i reacioneaz bine la hrana administrat complementar de om: fn, frunzare.

Cerbul

se adpostete n zonele cu pduri ntinse, care cuprind poriuni de poieni sau luminiuri cu izvoare, care le ofer linite i posed surse de hran.Lupul

este dumanul natural cel mai de temut al cerbului. Pagube mai reduse fac i rsul i ursul.

Longevitatea

cerbului este apreciat n libertate la circa 18-20 ani, ns n natur cerbii ajung rar la aceast vrst.

mperecherea ncepe n luna septembrie terminnd u-se cu a doua jumtate a lunii octombrie. ntre cerbii masculi se duc lupte aprige, pentru supremaia crdurilor de ciute. Este de reinut c n aceast perioad, cerbii elimin un miros specific, uor de perceput chiar i de ctre om. Ciutele fat, de regul, cte 1-2 viei, foarte rar 3, care i pot urma mama la 1-2 ore dup natere.

Rii sau lincii sunt un grup al celor patru specii de feline slbtice de mrime medie. Rii au msura asemantoare cu cea a cinelui. Au ntre 70 i 150 cm de lungime, cu coad relativ scurt de 5-25 cm. Vrful cozii la toate speciile este de obicei negru, iar n vrful urechilorsunt smocurile de peri negri, ceea ce deosebete lincii de alte felide. Culoarea perilor variaz ntre castaniu i bej sau chiar alb. Greutile maxime raportate se gsesc ntre 50 i 58 kg, dar n mod normal reprezentanii niciunei specii nu depesc ponderea de 30 kg. Ca toate altele felide, rii au gheare ascuite i retractile care ajung lungimea de 4-6 cm. Cele mai mari sunt lincii carpatini, avnd 80-150 cm de lungime i 1830 kg de pondere.

Linxul

Toate speciile de linci sunt carnivore, prdtoare i teritoriale, iar arealul lor ocup de la 100 la aproxmativ 2.000 km. Rii sunt capabili s se care dar de obicei vneaz la nivelul pmntului. Rii nu accept vulpile I pisicile slbatice n compania lor i le ndeparteaz, reprezentnd comportamentul ostil fa de ele. Rii sunt activi noaptea. Prada lor tipic const n diverse animale forestiere i cele care triesc n cmpuri, cum ar fi oareci, iepuri, cerbi, coluni i diverse specii ale psrilor. Uneori consum i animalele domesticite, cum ar fi gini, rae, gte, curcani, oi, atacnd chiarcini cnd se sime primejduit. La nevoie este necrofag, dei n mod obinuit ngroap prada oe care nu a putut-o mnca.

Toate speciile rilor se mperecheaz n timpul primverii timpurii, n martie i aprilie. Fiindc sunt animale solitare, mperecherea nu are loc la fiecare an.

Ciclul estral la femelele dureaz 10-15 zile, iar sarcina 6590 de zile, depinznd de specie, dup care se nasc 2-4 pui, orbi pentru dou sptmni. Alptarea dureaz relativ mult, pn la ase luni. Puii se despart de mama cnd au doi ani de vrst, cu scopul de a se pregti pentru prima mperechere. Lincii triesc aproxmiativ 20 ani.

Vulpea

Vulpea rosie este una dintre rasele de vulpe intalnita aproape in intreaga Europa si Nordul Americii si mai putin in Nordul Africii si Australia. Vulpea are o constitutie fina. Botul este lung si ascutit, prevazut cu mustati stufoase. Ochii sunt asezati oblic, cu deschiderea pleoapelor ingusta, de culoare rosu-brun, cu pupila contractata, foarte putin ovala. Buzele sunt subtiri, ornand deschiderea gurii sub forma unui ranjit. Urechile sunt scurte si late, purtate ridicat.Vulpea

prezinta membre scurte, cele din fata avand cinci degete, iar cele din spate, numai patru. Coada este lunga si stufoasa, purtata de cele mai multe ori printre picioare. Lungimea corpului este cuprinsa intre 110 si 130 cm, din care coada prezinta o lungime de 30 - 40 cm. Vulpea adulta poate ajunge pina la 9 la 10 Kg.

Vulpea este un animal nocturn, solitar, care isi desfasoara activitatea cu predilectie pe timpul noptii. Ziua doarme, iar noaptea iese din vizuina pentru a vana. Vulpea isi desemneaza un teritoriu, care este adesea ales de catre un mascul, care este insotit de 1-2 femele si puii lor. Odata stabilite intr-un teritoriu, vulpile raman acolo pe tot parcursul vietii. Doar puii, toamna, se indeparteaza de teritoriul natal la o distanta apreciabila (10400 km). Viteza de deplasare a vulpilor este de 48 km/h.

Vulpea este nativ un carnivor desavarsit, hraninduse cu diferite vietati pe care le poate prinde, de la iezi de caprioare pana la tot soiul de insecte. Este o mare consumatoare de rozatoare. In lipsa carnii, se multumeste si cu zmeura, afine, mere, pere, faguri de viespi si albine, puii si ouale pasarilor care cuibaresc la mica inaltime. Niciodata nu vaneaza in haita, iar, daca prada i-a scapat, o haituieste ca un copoi.

Maturitatea

sexuala este atinsa in jurul varstei de un an; perioada de imperechere este in decembrie-ianuarie in sud, ianuarie-februarie in regiunile centrale si februarie-aprilie, in nord.Perioada de gestatie este de 51-53 de zile, vulpea dand nastere, in medie, la 4-6 pui .

Rolul in ecosistem si importanta pentru sanatatea publica Vulpea, prin stilul ei de viata si de hranire, reprezinta un pion important in tinerea sub control a populatiilor de rozatoare, unele dintre ele adevarati daunatori ai agriculturii. In raport cu interesele umane, vulpea se dovedeste atat folositoare, cat si daunatoare. Printre utilitatile vulpii se numara decimarea rozatoarelor daunatoare agriculturii, curatarea naturii de cadavre, efectuarea selectiei naturale, eliminand vietuitoarele slabe, cu diferite debilitati si bolnave si furnizarea de blanuri de valoare. Vulpea este responsabila de transmiterea unor boli atat la alte animale, cat si in randul populatiei umane. Cel mai frecvent sunt vectori pentru turbare si raie.

Lupul, a crui denumire tiinific este Canis lupus, (Linne, 1821), este inclus din punct de vedere sistematic n familia Canidae (Canide), alturi de cine, vulpe, acal i enot. Lupul este cea mai rspndit specie dintre mamiferele care triesc n prezent.

Lupul

Femelele adulte cantaresc intre 18-55 kg si masoara 1,37-1,52 m lungime totala;