morghrntau.doc

2
H. Morgenthau „Politica între naţiuni. Lupta pentru putere şi lupta pentru pace Un interes deosebit pentru cercetarea noastră îl reprezintă lucra între naţiuni. Lupta pentru putere şi lupta pentru pace”. conceptualizează principiile realisului politic! şi pute observ internaţională. #ată aceste postulate$ % realisul politic consid general! este guvernată de legi obiective& % principalul indicato să înţeleagă politica internaţională este conceptul de interes na interesul naţional şi puterea variază de la o epocă la alta& caracterul oral al a internaţionale trebuie să "ie circustanţiat istoric şi nu dedus sunt supuse unor reguli orale dar aceste reguli nu pot "i ipuse de vedere intelectual! e(istă o distincţie clară între politica i )ercetătorul aerican "orulează întrebarea$ cu poate acţiona et dacă orice acţiune politică este! prin ea însăşi! coruptă de năzu găseşte răspunsul în recunoaşterea rolului puterii şi în alegerea concretă$ + acţiona potrivit regulilor artei politice! înseanăîn politic este un rău inevitabil şi a acţiona! cu toate acestea!în ulte acţiuni avanta'oase răul cel ai ic înseană'udecată oral politică! cura'ul oral şi 'udecata orală! oul îşireconciliază oral.-valu,nd lucrarea lui H. Morgenthau! rearcă neîncrederea orale. )onsideră că gerenele acestei neîncrederi stă în credin naţionalisul au distrus natura aristocratică a societăţii intern / 0. ),nd corpurile diploatice erau pline de nobili care se cun posturile vree îndelungată! atunci e(ista at,t un ibold responsabilitate orală personală! c,t şi un cod al responsabilit diploaţiei deocratice! c,ndpoliticienii acced şi pleacă din "uncţie şi se supun nuaicounităţii lor naţionale! nu e(istă un ast"el de ibold. Ma codoral consensual! deoarece prăbuşirea societăţii internaţional un gol chiar în noţiunile de 'ustiţie şi egalitate care stau la b continuare! nu pute trece cu vederea cercetarea lui 3. 4ch5arzen 4tudierea societăţii ondiale”! în care autorul e"ectuează o anal locul oralei în societatea internaţională! universalitatea oral r,nd! corelaţia dintre orala internaţională şi dreptul internaţi că a'oritatea sisteelor orale îşi au începutul în izvorul reli de secularizare! ele obţin o anuită autonoie de la valorile rel independente de acestea. )ercetătorul pune în discuţie urătoarea diverse de reguli orale creează piedici în e(istenţa unui cod un oare oaenii de stat ai 6ccidentului! 7ederaţiei 8use şi 6rientul di"erite! c,nd vorbesc despre dreptate! egalitate şi relaţii de p 3.4ch5arzenberger constată că deoarece naţiunile sunt di"erite! s intereselor şi sentientelor pe care cealaltă naţiune poat 4ch5arzenberger proiectează locul oralei în cadrul sisteului internaţional şi a'unge la concluzia că sarcina principală a oralei internaţionale în relaţiile internaţionale constă în"undaentarea politicii statului. Politica internaţională se ba naţiuni. Puterea este principalul obiectiv pe scena relaţiilor internaţionale. Morgenthau construieşte "iloso"ia conservatoare a realisului clasic. La baz uană ,nată de dorinţa de ărire! stăp,nire! putere. 6ul este prins între tentaţia de doinare şi acuulare. +ceastă tensiune! pe care o resite oul în e care îi 'usti"ică acţiunile! este e(tinsă la relaţiile dintre state. #pulsul oral este aspecte ale vieţii politice! precu dreptul internaţional! opinia publică! diploaţia natura doinantă a oului 'usti"ică e(istenţa războaielor!

Transcript of morghrntau.doc

H. Morgenthau

Politica ntre naiuni. Lupta pentru putere i lupta pentru paceUn interes deosebit pentru cercetarea noastr l reprezint lucrarea lui H. MorgenthauPolitica ntre naiuni. Lupta pentru putere i lupta pentru pace. H. Morgenthau estesavantul care conceptualizeaz principiile realismului politic, i putem observa c ele coninreferine la morala internaional. Iat aceste postulate: - realismul politic consider c politica isocietatea, n general, este guvernat de legi obiective; - principalul indicator al realismuluipolitic care l ajut s neleag politica internaional este conceptul de interes naional definit ntermeni de putere; - interesul naional i puterea variaz de la o epoc la alta; caracterul moral al aciunii internaionale trebuie s fie circumstaniat istoric i nu dedus din reguli universale; -toate statele sunt supuse unor reguli morale dar aceste reguli nu pot fi impuse de o singurnaiune; - din punct de vedere intelectual, exist o distincie clar ntre politica internaional,economie i moral. Cercettorul american formuleaz ntrebarea: cum poate aciona etic opersoan n sfera politicii dac orice aciune politic este, prin ea nsi, corupt de nzuina deputere? H. Morgenthau gsete rspunsul n recunoaterea rolului puterii i n alegerea celui maimic ru n orice situaie concret: A aciona potrivit regulilor artei politice, nseamnnelepciune politic. A ti c actul politic este un ru inevitabil i a aciona, cu toate acestea,nseamn curaj moral. A alege ntre mai multe aciuni avantajoase rul cel mai mic nseamnjudecat moral. Combinnd nelepciunea politic, curajul moral i judecata moral, omul ireconciliaz natura sa politic cu destinul su moral.Evalund lucrarea lui H. Morgenthau, remarcm nencrederea acestuia fa de standardele

morale. Considerm c germenele acestei nencrederi st n credina lui c democratizarea i naionalismul au distrus natura aristocratic a societii internaionale care existase nainte de 1918. Cnd corpurile diplomatice erau pline de nobili care se cunoteau ntre ei i i pstrau posturile vreme ndelungat, atunci exista att un imbold al diplomailor de a-i asuma o responsabilitate moral personal, ct i un cod al responsabilitii morale de urmat. n epoca diplomaiei democratice, cnd politicienii acced i pleac din funcie i se supun numaicomunitii lor naionale, nu exist un astfel de imbold. Mai mult chiar, nu exist nici un codmoral consensual, deoarece prbuirea societii internaionale a secolului al XIX-lea a lsat un gol chiar n noiunile de justiie i egalitate care stau la baza oricrei morale internaionale. n continuare, nu putem trece cu vederea cercetarea lui D. Schwarzenberger Puterea politic. Studierea societii mondiale, n care autorul efectueaz o analiz ampl, n ceea ce privete locul moralei n societatea internaional, universalitatea moralei internaionale i, nu n ultimul rnd, corelaia dintre morala internaional i dreptul internaional. Autorul pornete de la ideea c majoritatea sistemelor morale i au nceputul n izvorul religios. Prin intermediul procesului de secularizare, ele obin o anumit autonomie de la valorile religioase sau devin complet independente de acestea. Cercettorul pune n discuie urmtoarea problem: oare aceste izvoare diverse de reguli morale creeaz piedici n existena unui cod universal al moralei internaionale; oare oamenii de stat ai Occidentului, Federaiei Ruse i Orientului ndeprtat subneleg lucruri diferite, cnd vorbesc despre dreptate, egalitate i relaii de prietenie ntre state. n acest context, D.Schwarzenberger constat c deoarece naiunile sunt diferite, se acord o atenie minim intereselor i sentimentelor pe care cealalt naiune poate sa le nutreasc. Mai mult, D. Schwarzenberger proiecteaz locul moralei n cadrul sistemului internaional i ajunge la concluzia c sarcina principal a moralei internaionale n relaiile internaionale const nfundamentarea politicii statului. Politica internaional se bazeaz pe lupta pentru putere ntre naiuni. Puterea este principalul obiectiv pe scena relaiilor internaionale. Morgenthau construiete filosofia conservatoare a realismului clasic. La baza filosofiei st individul, natura uman mnat de dorina de mrire, stpnire, putere. Omul este prins ntre impulsul moral i tentaia de dominare i acumulare. Aceast tensiune, pe care o resimte omul n existena sa i care i justific aciunile, este extins la relaiile dintre state. Impulsul moral este justificat de aspecte ale vieii politice, precum dreptul internaional, opinia public, diplomaia, etc., iar natura dominant a omului justific existena rzboaielor, a imperialismului, narmrii etc. Aceast similitudine dintre natura uman i relaiile dintre state este accentuat de Morgenthau i atunci cnd vorbete despre natura puterii. Puterea, aa cum o descrie el, este controlul omului asupra minilor i aciunilor altor oameni , iar puterea politic reprezint o relaie psihologic ntre cei care o exercit i cei asupra crora este exercitat. El face patru distincii privind natura puterii: distincia ntre putere i infuen, ntre putere i for, ntre putere utilizabil i putere inutilizabil i ntre putere legitim i putere nelegitim. Alternativa la abordarea raionalist a politicii externe promoveaz utopismul tiinific. Ea este respins de ctre autor prin argumentul, regsit n principiile realiste, potrivit cruia moralitatea intern a statelor nu trebuie s devin norm internaional. Conflictele ntre state vor exista tot timpul. Liberalismul secolului XIX nu trebuie s caute diferite mijloace miraculoase de a stabili armonia ntre state. Un prim mecanism, prin care se poate institui pacea din perspectiva realist, fiind n acelai timp i autoreglatorul forelor sociale este balana de putere. Balana de putere i v politicile ce vor s o menin reprezint un factor stabilizator ntr-o societate a naiunilor suverane . Atta timp ct balana de putere funcioneaz i are succes, ea ndeplinete dou funcii, subliniaz Morgenthau n partea a IV-a a crii: pe de-o parte, ea duce la stabilitatea ntre naiuni, stabilitate care trebuie meninut i, pe de alt parte, asigur eliberarea unei naiuni fa de dominaia alteia . Pentru a ti cum s-i prezerve puterea, statele trebuie s-i cunoasc interesele naionale vitale. Analiza elementelor puterii naionale este necesar pentru un stat care trebuie s cunoasc modalitatea de a-i promova interesele. Morgenthau subliniaz cteva componente, prin care se poate determina puterea unei naiuni: geografia, care poate juca un rol important n politica extern a unei naiuni, resursele naturale, hrana, materiile prime i, un factor important nc de la nceputul Primului Rzboi Mondial, petrolul, ca principal surs de energie, capacitatea industrial, pregtirea militar, distribuia populaiei unei ri, caracterul moral i naional, calitatea diplomaiei, o component important privind relaiile dintre state fiind i calitatea guvernrii, de care depind obiectivele i metodele politicii externe ale unui stat. Al doilea mecanism, precizat de ctre Morgenthau i de ctre realiti i neorealiti, prin care poate fi restabilit pacea, este cel privitor la limitrile normative asupra conflictelor dintre state, sub forma legilor internaionale, a moralitii internaionale i a opiniei publice globale. Pentru ca instinctul de putere s nu duc la o destrmare a societii sau la o nrobire a indivizilor, exist cteva mecanisme i reguli de comportament ce acioneaz n toate societile: etica, moravurile i dreptul. Ca reguli ale moralitii i dreptului pe scena internaional, Morgenthau 3 Recenzii i note de lectur subliniaz importana moralitii internaionale (precepte morale pe care diplomaii, politicienii ar trebui s le respecte), opinia public internaional (definit de autor ca opinie public ce transcende graniele naionale i care unete membrii diferitelor naiuni ntr-un consens ce privete cel puin anumite chestiuni internaionale fundamentale, (...) de obicei, reacii din toat lumea mpotriva anumitor mutri pe tabla de ah a politicii internaionale, dezaprobat .Ultimele pri ale crii sunt destinate problematicii pcii. Cutarea restabilirii pcii

internaionale este realizat de autor prin trei mijloace: 1. restaurarea pcii prin limitarea tendinelor distructive i anarhice ale politicii internaionale;2. restaurarea pcii prin transformarea politicii internaionale prin eliminarea tendinelor sale distructive i anarhice i 3. restaurarea pcii prin mpcarea intereselor divergente (ibidem, p. 419). Sperana de a instaura pacea prin limitarea folosirii armamentului, prin tehnica dezarmrii sau stabilirea de instrumente internaionale de asigurare a securitii naiunilor este o iluzie, n ceea ce-i privete pe realiti. De aceea, Morgenthau apeleaz la teoria conform creia restaurarea pcii se poate realiza prin eliminarea tendinelor distructive i anarhice ale politicii internaionale. Pornind de la premisa lui Hobbes, conform creia societile naionale ar semna cu scena internaional, autorul este de prere c restaurarea ordinii s-ar putea realiza prin includerea naiunilor ntr-un stat mondial. Morgenthau face o analogie ntre modalitatea de a restabili ordinea ntr-un stat cu modalitatea de a restabili ordinea ntr-o comunitate global. n aceast parte a lucrrii, Morgenthau scoate n eviden rolul statului n meninerea pcii interne i problematica statului mondial, a comunitii globale.