Monopsonul

4
3. Monopsonul O situaţie simetrică celei de monopol, dar care se întâlneşte mai puţin frecvent este cea de monopson. Se spune că o întreprindere este un monopson dacă ea este singura cumpărătoare pe piaţa unuia din factorii săi de producţie; e vorba de un factor prim sau de un consum intermediar. Exemplul clasic de monopson este acela al unei întreprinderi care angajează ea singură mulţimea de muncitori a unei mici aşezări; ea se află în poziţie de monopson pe piaţa locală a muncii. O mare întreprindere agro-alimentară care cumpără totalitatea producţiei micilor agricultori se află deasemenea în situaţie de monopson. În primul caz, poziţia de monopson se explică prin slaba mobilitate a salariaţilor care nu sunt dispuşi să meargă să lucreze într-o localitate învecinată. În cel de-al doilea caz, monopsonul se explică prin absenţa concurenţei în stadiul de transformare a produselor agro-alimentare. 3.1 Curba ofertei monopsonului Fie o întreprindere considerată în situaţia de monopson pe piaţa unui factor de producţie, numit factorul Z. Presupunem (pentru simplificare) că acest factor este unic.

description

curs management

Transcript of Monopsonul

  • 3. Monopsonul O situaie simetric celei de monopol, dar care se ntlnete mai puin

    frecvent este cea de monopson.

    Se spune c o ntreprindere este un monopson dac ea este singura

    cumprtoare pe piaa unuia din factorii si de producie; e vorba de un

    factor prim sau de un consum intermediar.

    Exemplul clasic de monopson este acela al unei ntreprinderi care angajeaz

    ea singur mulimea de muncitori a unei mici aezri; ea se afl n poziie de

    monopson pe piaa local a muncii.

    O mare ntreprindere agro-alimentar care cumpr totalitatea produciei

    micilor agricultori se afl deasemenea n situaie de monopson.

    n primul caz, poziia de monopson se explic prin slaba mobilitate a

    salariailor care nu sunt dispui s mearg s lucreze ntr-o localitate

    nvecinat.

    n cel de-al doilea caz, monopsonul se explic prin absena concurenei n

    stadiul de transformare a produselor agro-alimentare.

    3.1 Curba ofertei monopsonului

    Fie o ntreprindere considerat n situaia de monopson pe piaa unui factor

    de producie, numit factorul Z.

    Presupunem (pentru simplificare) c acest factor este unic.

  • Analiza microeconomic a agenilor n condiii de pia n acelai mod n care un monopol fixeaz preul de vnzare a produselor

    fabricate i ine seama de relaia ntre pre i cantitatea cerut, monopsonul

    fixeaz preul la care cumpr factorul Z, innd cont de relaia care este

    ntre pre i oferta care-i este adresat pe piaa factorului.

    Notm cu z, respectiv cu cantitatea de factor Z cumprat i preul acestui

    factor.

    Fie S() oferta total a factorului Z adresat ntreprinderii.

    Funcia S() este presupus cresctoare.

    Relaia ntre preul i cantitatea maximal z ce poate fi cumprat de ctre

    monopson se scrie:

    z=S()

    Se poate deasemenea exprima n funcie de z:

    =(z)=S-1(z)

    unde:

    ()=S-1() este funcia invers funciei de ofert S(). Este o funcie

    cresctoare ce definete preul minimal la care cantitatea z poate fi

    cumprat de monopson.

    Avem de-a face cu funcia de cost, cost marginal i cost mediu.

    Funcia de cost d(z) definete costul de achiziie a z uniti de factor Z .

    d(z)=(z)*z

    Funcia de cost marginal dm(z)=d(z) reprezint costul suplimentar

    suportat de monopson atunci cnd crete cu o unitate cantitatea de factor

    z achiziionat de pe pia.

    Funcia de cost mediu dM(z)= zzd )( =(z) costul unitar de achziie a

    factorului Z si care nu e altceva dect funcia invers a funciei S()-

    oferta total.

  • Monopsonul Dar cum:d m(z)=(z)*z+(z)>(z)= (z) i cum (z) este o funcie

    cresctoare, rezulta n total d

    Md

    m(z)>dM(z).

    d m(z)

    dM(z)=(z)

    O z

    3.2 Echilibrul monopsonului

    Presupunem c monopsonul i vinde producia la un pre p ce este

    determinat pe o pia cu concuren perfect.

    Notm cu f(z) funcia sa de producie i presupunem c aceast funcie

    verific proprietatea de pozitivitate i de descretere a productivitii

    marginale, adic : f>0; f

  • Analiza microeconomic a agenilor n condiii de pia suplimentar de factor Z va conduce la o cretere a ncasrilor superioar

    creterii costului de producie, adic la o cretere de profit. ( p f(

    z )>d (

    z )

    (z)=p f(z) d

    m

    R dac venitul marginal este inferior costului

    ) este definit de intersecia

    ix este egal cu pf(z) d(z),

    m(z)>0 )

    aionamentul este simetric

    marginal; n acest caz o scdere a cantitii de factor Z va duce la creterea

    profitului ( deoarece (z)