Monografie, Boţan, I. Reglementarea transnistreană: o soluţie europeană. Chişinău: ARC,

2009.

Importante prin conţinut pentru investigarea temi s-au dovedit a fi cercetările în domeniul

reglementării conflictului transnistrian în Republicii Moldova, efectuate de către Boțan I. :

monografia „ .Reglementarea transnistreană: o soluţie europeană . Această lucrăre a contribuit la

elucidarea identificărilor conceptuale a foctorilor și problemelor ce au stat la baza acutizării acestui

conflict.Autorul efectuează o analiză retrospectivă a pentru Republica Moldova principalele

ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi, precum perpetuarea regimului separatist în raioanele de est

ale Republicii Moldova, diversificarea slabă a surselor externe de aprovizionare cu agenţi

energetici, exodul în masă a populaţiei şi migraţia de inteligenţă, ineficienţa funcţională a

instituţiilor democratice, inclusiv a societăţii civile, corupţia, diversificarea limitată a

exporturilor etc. reprezintă obstacole serioase în calea dezvoltării durabile a societăţii. Lansînd

procesul de edificare a statului suveran şi independent, autorităţile publice centrale au fost

nevoite să înfrunte un şir întreg de ameninţări şi vulnerabilităţi provenite atât din interiorul, cât

şi din exteriorul graniţelor sale. Această stare, de fapt, a fost considerabil agravată de lipsa

expertizei calificate în domeniile vizate, lipsa resurselor administrative de realizare a reformelor,

insuficienţa financiară perpetuă, prevalarea intereselor de grup în defavoarea interesului

naţional, promovarea unei politici externe inconsistente, presiunea şi ingerinţa unor actori

internaţionali în politica internă a statului etc. Cea mai gravă ameninţare la adresa securităţii

naţionale a Republicii Moldova este perpetuarea conflictului din zona de est a ţării. Lipsa unei

strategii bine definite a autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova în procesul de

negocieri, incapacitatea de identificare a compromisurilor acceptabile, rezonabile de către părţi,

lipsa unei viziuni clare a principalilor actori internaţionale cu privire la modelele de soluţionare

ale conflictului, aceştia şi alţi factori fac ineficiente eforturile de identificare a soluţiilor

adecvate.Pentru Republica Moldova problema separatismului teritorial (regiunea transnistreană) e

fundamentală, fiind una din principalele sfidări aduse securităţii naţionale şi însăşi existenţei statului.

Separatismul transnistrean a trecut prin toate fazele dezvoltării sale - de la forma latentă la conflict

armat, acest fenomen având manifestări anticonstituţionale. Regimul separatist din raioanele de est

ale Republicii Moldova generează degradarea ordinii interne în stat şi împiedică îndeplinirea

integrală a angajamentelor internaţionale asumate de către Republica Moldova, fiind un real pericol

pentru stabilitatea şi securitatea regională, inclusiv europeană, pentru soluţionarea căruia este

necesară cooperarea cât mai intensă şi coordonarea acţiunilor dintre autorităţile Republicii Moldova,

comunitatea internaţională şi statele-garante.

Actualitatea temei investigate rezultă şi din necesitatea de a cerceta noile transformări regionale

şi naţionale cu impact asupra securității Republicii Moldova şi a prezenta noile oportunităţi şi

soluţii pentru diminuarea insecurităţii rezultată din existența conflictului transnistrean.

Reorientarea vectorului politicii externe spre Uniunea Europeană şi asumarea fermă a unor

angajamente privind implementarea reformelor democratice creează un cadru propice pentru o

abordare comprehensivă a securităţii. Lansarea Politicii Europene de Vecinătate (PEV), iniţierea

Parteneriatului Estic (PE), semnarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP),

implicarea mai activă a UE în reglementarea conflictului transnistrean prin formatul de negocieri

5+2, aderarea la spaţiul unic aerian, începerea negocierilor privind liberalizarea regimului de

vize şi examinarea perspectivei de semnare a unui acord de liber schimb şi de asociere la UE sînt

noile dominante care pot influenţa într-o manieră pozitivă consolidarea securităţii naţionale a

Republicii Moldova în cazul valorificării plenare a acesteia şi implementării cu bună credinţă a

angajamentelor asumate. Premisele acestei investigații fiind: existenţa unor forţe şi arsenale

militare, pe teritoriul Republicii Moldova, ce aparţin unui stat străin, respectiv Rusiei,

autoproclamata republică transnistreană nu este recunoscută pe plan internaţional ca stat,

activităţile economice, şi nu numai, derulate pe teritoriul din stânga Nistrului nu respectă

legislaţia în vigoare emisă la Chişinău de autorităţile legale ale statului independent şi suveran,

recunoscut internaţional - Republica Moldova, măsurile diverse adoptate de separatiştii de la

Tiraspol aduc prejudicii în diferite domenii (economic, social, politic, cultural, militar etc.) şi

atingere suveranităţii statale a Republicii Moldova, motivele reale sau cele declarate care au

generat evenimentele din martie - iulie 1992 nu au dispărut, exemplul oferit de separatiştii de la

Tiraspol ar putea constitui un îndemn şi pentru grupuri de interese din alte zone ale

continentului, şi nu numai, de a cere autonomie şi ruperea de statul din care fac parte. În

Republica Moldova se vorbeşte mult despre natura conflictului transnistrean - conflict generat de

probleme interetnice sau conflict generat de probleme politice? Dar dacă ne amintim de

problemele din 1988-89, cînd conflictul a luat naştere, vom sesiza o mica nuanţă - noi optam

atunci nu atît pentru identitate etnică, cît lingvistice , nu atît pentru independenţa naţională, cît

pentru renaşterea culturii naţionale. Idei referitoare la unirea cu România , la independenţa faţă

de URSS sau lozinci anticomuniste nu prea se semnalau. De aici, nici factorul etnic, nici cel

politic nu au putut sta la originea conflictului. Problema transnistreană are mai curînd la origine

un conflict intercultural, ce a căpătat după noiembrie 1989 un tot mai pronunţat caracter de

conflict geopolitic. După 1990 conflictul transnistrean si-a pierdut caracterul de conflict

intercultural în favoarea unuia pur geopolitic. Acest caracter avea să se accentueze şi mai mult

după obţinerea independentei Republicii Moldova în 1991. Spuneam mai sus că ar exista o

diferenţă între un conflict politic şi unul geopolitic. Se vede din chiar denumirea de „geopolitic”

că în joc ar fi pus un considerent spaţial, nu doar unul de regim politic, ca în cazul conflictelor

politice.Conflictul transnistrean reprezintă un conflict doar geopolitic, şi ideologia sau regimul

politic în cazul de faţă nu au nici o importanţă. De altfel, nici chiar observatorii occidentali nu se

prea grăbesc cu astfel de calificative. Starea de securitate a Republicii Moldova este

caracterizată, de existenţa unui set de ameninţări şi vulnerabilităţi care cuprind toate cele cinci

sectoare ale securității. Insecuritatea ţării este nelimitată, deoarece ameninţările la adresa ei vin

atît din exterior, cît şi din interior. Din acest considerent credem că pentru Republica Moldova

soluţia optimală de consolidare a securităţii naţionale ar consta în fortificarea instituţiilor

democratice şi în promovarea bunei guvernări, supremaţia legii, dezvoltarea economiei

funcţionale de piaţă, dezvoltarea durabilă şi protecţia socială a populaţiei, soluţionarea

neîntîrziată a conflictului transnistrean.

Remarcînd contribuţia europeană pentru identificarea soluţiilor conflictului transnistrean,

constatăm că ea se constituie din două componente: creşterea atractivităţii statului Republica

Moldova sub aspect naţional şi pe plan internaţional şi reducerea beneficiilor care susţin

independenţa de facto a raioanelor de est. Din perspectiva europeană, pentru soluţionarea

sustenabilă a conflictului, Republica Moldova trebuie să devină atractivă pentru populaţia

regiunii transnistrene, iar suportul european este indispensabil. Fiind convinşi că aceasta ar trebui

să fie şi viziunea principală a unei strategii naţionale de reintegrare a ţării. De asemenea propun:

- elaborarea strategiei naţionale şi a planului de acţiuni privind soluţionarea definitivă a

conflictului transnistrean;

- continuarea eforturilor diplomatice comune ale Republicii Moldova, OSCE şi UE privind

evacuarea trupelor militare şi a armamentului depozitat pe teritoriul suveran al Republicii

Moldova şi înlocuirea lor cu o forţă multinaţională civilă de menţinere a păcii sub mandatul

OSCE;

- implementarea cu bună credinţă a tuturor angajamentelor luate faţă de UE şi OSCE cu

privire la reglementarea sustenabilă a conflictului transnistrean, respectînd integritatea,

suveranitatea şi independenţa statului Republica Moldova;

- continuarea negocierilor în formatul 5+2 privind soluţionarea paşnică şi de durată a

conflictului transnistrean;

- susţinerea societăţii civile din regiunea transnistreană prin implicarea ei în proiecte

europene comune cu partenerii din dreapta Nistrului ce ar viza promovarea valorilor europene,

accesarea fondurilor europene etc.

- acordarea informaţiei veritabile comunităţii de business din raioanele de est privind

beneficiile regimului comercial al Republicii Moldova cu UE şi facilitarea accesului titlurilor de

mărfuri produse în regiune pe piaţa comunitară;

- elaborarea programelor informaţionale privind tipul de activităţi promovate de UE şi

NATO, evidenţiind beneficiile cooperării Republicii Moldova cu aceste două structuri;

- implicarea EUBAM în managementul frontierei pe o baza permanentă, regulată şi cu

acordarea competenţelor de investigare a fraudelor de la frontiera moldo-ucraineană a

segmentului transnistrean, precum şi patrularea frontierei în regim ad-hoc, fără informarea

prealabilă a serviciilor vamale;

- instituirea posturilor comune moldo-ucrainene de control vamal la frontiera moldo-

ucraineană a segmentul transnistrean;

- implementarea Declaraţiei comune a Republicii Moldova şi a Ucrainei din 30 decembrie

2005 privind regimul vamal la frontiera moldo-ucraineană a segmentul transnistrean prin care

Ucraina recunoaşte doar ştampilele vamale moldoveneşti, iar Republica Moldova facilitează

înregistrarea întreprinderilor transnistrene la Chişinău;

- dezvoltarea şi implementarea de către Ucraina şi Republica Moldova, în parteneriat cu

EUBAM, a unor programe anticorupţie şi alte fraude pentru serviciile de grăniceri vamali la

frontiera moldo-ucraineană a segmentul transnistrean.