Monografia Catedralei Pogorârea Duhului Sfânt din Rădăuţi

7/18/2019 Monografia Catedralei Pogorârea Duhului Sfânt din Rădăuţi

http://slidepdf.com/reader/full/monografia-catedralei-pogorarea-duhului-sfant-din-radauti 1/291

Prof. ing. Ştefan Rotaru

Monumentala Catedrală Monumentala Catedrală Monumentala Catedrală Monumentala Catedrală

„Pogorârea Sfântului Duh” „Pogorârea Sfântului Duh” „Pogorârea Sfântului Duh” „Pogorârea Sfântului Duh”

din din din din Rădăuţi Rădăuţi Rădăuţi Rădăuţi,,,,închinată închinată închinată închinată

Unirii Naţionale din 1918 Unirii Naţionale din 1918 Unirii Naţionale din 1918 Unirii Naţionale din 1918 în anul jubiliar în anul jubiliar în anul jubiliar în anul jubiliar

2011201120112011

Editura SeptentrionRădăuţi, 2011



Pictura Catedralei realizată de d-ul Savu Dumitru din Rădăuţi



Prof. ing. Ştefan Rotaru

Monumentala Catedrală Monumentala Catedrală Monumentala Catedrală Monumentala Catedrală


din din din din Rădăuţi Rădăuţi Rădăuţi Rădăuţi,,,,

închinată închinată închinată închinată

Unirii Naţionale din 1918 Unirii Naţionale din 1918 Unirii Naţionale din 1918 Unirii Naţionale din 1918

în anul jubiliar în anul jubiliar în anul jubiliar în anul jubiliar

2011201120112011

Editura Septentrion Rădăuţi, 2011



Tehnoredactare:

Boghiţoiu Ştefania şi Smid Ioan

S.C. Logicom–Data S.R.L. Rădăuţi

--------------------------------------------------------------------------------------------

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

ROTARU, ŞTEFAN

Monumentala Catedrala "Pogorârea Sfântului Duh"

din Rădăuţi închinată Unirii naţionale din 1918 în anul jubiliar 2011 / prof. ing. Ştefan Rotaru. - Rădăuţi : Septentrion,

2011

ISBN 978-606-8075-11-2

726.6(498 Rădăuţi) "Pogorârea Sfântului Duh"

------------------------------------------------------------------------------------------

Toate drepturile asupra acestei ediţii revine autorului



255

CuprinsCUPRINS

I An jubiliar 1

1.Prezentarea anului jubiliar 12.Cronica în imagini a slujbei arhiereşti 3

II Monumentala Catedrală din Rădăuţi 33

1. Arhitectura exterioară 342. Arhitectura interioară 343. Pictura interioară 354. Dotarea Catedralei 365. Cronica Catedralei în imagini 41

III Activitatea cultural misionară 79

1. Istoricul corurilor de muzică religioasă la Rădăuţi 792. Activităţi coral religioase în cadrul Catedralei 813. Acţiuni educaţionale 874. Acţiuni catehetice cu copii şi tinerii 875. Organizarea de expoziţii tematice. 88

6. Cronica în imagini privind activitatea cultural misionară 89IV Odiseea proiectării şi construirii Catedralei 109

1.Etapa pregătitoare(1921–1923) 1102 Etapa întocmirii proiectului (1924–1927) 1113 Etapa construcţiei în roşu (1928–1940) 1114.Etapa transformărilor politice, organizatorice şi legislative(1941–1947) 1125.Etapa susţinerii guvernamentale (1957–1961) 1236 Etapa continuări lucrărilor (1961–2011)

6.1. Lucrări de întreţinere, reparaţii şi amenajări interioare şi exterioare6.2..Finalizarea construcţiei turnurilor de clopotniţă etajate6.3. Reabilitarea picturilor.

134134143146

7. Cronica în imagini a construirii Catedralei 149V Drept recunoştinţă 161

1. Ierarhii Mitropoliei Bucovinei(1920–1945) 1612. Ierarhii Mitropoliei Moldovei şi Sucevei(1945–1990) 1653.Ierarhii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei(1990–2011) 1674. P.C. Preoţi implicaţi pentru construirea Catedralei(1910–2011) 1705. Enoriaşii ce au jertfit pentru construirea şi dotarea Catedralei(1921–2011) 1786. Proiectanţii şi constructorii Catedralei 1817. Reprezentanţii administraţiei locale şi centrale implicaţi 1818. Societăţile economice ce au sponsorizat construirea Catedralei 1829. Societăţile de construcţii care au participat la construirea Catedralei 182

VI Parohia Rădăuţi III. 1831.Înfiinţarea parohiei 1832.Organizarea parohiei 1843.Patrimoniul parohiei 1924.Cronica consilierilor şi epitropilor parohiei în imagini 215

VII Lăcaşuri religioase ctitorite de enoriaşii rădăuţeni 229

1. Complexul ecleziastic “Bogdana” 2312. Ctitorii în perioada 1942–1961 2333. Ctitorii în perioada 1993–1910 2354. Cronica ctitoriilor rădăuţene în imagini 239

VIII Note privind proiectarea şi construirea Catedralei 267



0



1

I II I AN AN AN ANUL UL UL UL JUBILIAR JUBILIAR JUBILIAR JUBILIAR- -- - 2011201120112011

Catedrală ortodoxă din Rădăuţi, se prezintă la aniversarea jubiliară din 2011, ca o „Monumental ă şi Impresionantă Capodoperă Arhitectonică şi Pictural ă”, fiind

„Cea mai frumoasă şi de autentică valoare, o realizare modernă pe tă râm bisericesc a artei na ţ ionale din Ţ ara Noastră” şi totodată

„Ea constituie o mă rturie vie şi grăitoare a geniului poporului nostru şi stă cu cinste, al ă turi de venerabilele monumente religioase ale trecutului istoric din Bucovina, înzestrată cu un bogat tezaur de sacră podoabă artistică şi prezentându-se ca un monument de largi propor ţ ii arhitectonice, noua catedral ă se înscrie în rândul celor dintâi biserici ortodoxe din ţ ară ,” , fiind

Aprecierile de mai sus, f ăcute de specialişti, sunt demonstrate prin caracteristicile salearhitectonice constructive, care sunt monumentale atât în exterior cât şi în interior, dar şi prinexcepţionalele sale picturi în frescă, lucrări în ipsos şi vopsitorie artistică, precum şi prin dotările salecu obiecte şi scrieri de cult, de mare valoare artistică şi istorică şi care sunt prezentate în anexa lacapitolul doi al monografiei, atât prin date constructive, cât şi prin imagini fotografice, subdenumirea generică de Cronica construcţiei Catedralei în imagini .

În acest an jubiliar, Catedrala ortodoxă din Rădăuţi, aniversează următoarele evenimente:

90 de ani de când autorităţile ecleziastice şi administrative din oraşul şi judeţul Rădăuţi, auhotărât la data de 10 mai 1921 „Zidirea unei biserici ortodoxe române comemorative in

Ră d ău ţ i care va fi un monument de amintire al actului Unirii tuturor Românilor” şi50 de ani, de când Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, dr. Iustin Moisescu a sfinţit

Catedrala la data de 28 Mai 1961, cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” în DuminicaRusaliilor, respectiv Duminica Pogorârii Sfântului Duh.

Odiseea proiectării şi construcţiei sale, care a durat 40 de ani, respectiv din 1921 şi până în

1961 şi apoi, încă 50 de ani, până la finalizarea proiectului prin construirea celor două turnuri şigalerii etajate, precum şi a lucrărilor de reparaţii şi amenajări funcţionale, care s-au efectuat înperioada 1961–2011. Odiseea este expusă pe larg, în capitolul patru al monografii.

Aceste realizări, nu s-ar fi putut obţine f ără păstorirea şi implicarea efectivă, materială şiorganizatorică a: ierarhilor Mitropoliei Bucovinei din perioada 1920–1945, Mitropoliei Moldovei şiSucevei, Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei; a Prea cuvioşilor preoţi care au păstorit, construireCatedralei.(medalioane acestora, sunt prezentate în capitolul cinci al monografiei), precum, şi nu înultimul rând, a Enoriaşilor care au contribuit în mod permanent la susţinerea materială, pentruconstruirea şi dotarea Catedralei (ace ştia sunt reprezenta ţ i în capitolul cinci al monografiei).

Un rol deosebit l-au avut şi Epitropii şi membri Consiliilor şi Comitetelor Parohiei Rădăuţi III,care sunt prezentaţi în capitolul şase, al monografiei.

Monumentala arhitectură exterioară şi interioară, precum şi excepţionalele sale picturi înfrescă, lucrări în ipsos şi vopsitorie artistică s-au realizat prin munca şi dăruirea excepţională,profesională şi sufletească a proiectanţilor şi constructorilor, prezentaţi în capitolul cinci al

monografieiCatedrala se prezintă în acest an jubiliar şi cu o activitatea cultural misionară concretizată

prin activităţile coral religioase sub genericul „Hristos se naş te, sl ăvi ţ i-L” şi respectiv „Lumina Învierii”, acţiuni educaţionale în cadrul proiectului educaţional:„Sfânta Liturghie–locul împă rtăşirii cu Hristos”, precum şi acţiuni catehetice cu copii şi tinerii în conformitate cu proiectul de la nivelnaţional „Hristos împă rtăşit copiilor” Toate acestea sunt prezentate în capitolul trei al monografiei..

Catedrală din Rădăuţi,ce a fost construită în cea mai mare parte sub un regim comunist, cât şitoate bisericile, capelele şi paracliserile construite după anul 1990, nu ar fi fost posibil, dacă generaţiile de secole ale enoriaşilor rădăuţeni, n-ar fi avut educaţia şi conştiinţa creştin ortodoxă,formată sub patronajul bisericii catedrale „Sfântul Nicolae” din complexul monahal „Bogdan Vod ă”din Rădăuţi(vezi capitolul şase din monografie)

Aniversarea jubiliar s-a f ăcut pe data de 28 mai 2011, printr-o slujbă arhierească desf ăşurată în Catedrală, sub păstorirea I.P.S.S.Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.,

împreună cu Arhimandritul Iustin Dragomir, stareţul Mănăstirii Bogdana şi împreună cu preoţii:



2

Andronic Iosif, parohia Muşeniţa; Cobziuc Mihai,parohia Baineţ, Calancea Ghe.,parohia Bilca I;Taciuc Lucian, parohia Bilca III; Merlă Vasile şi Merlă Daniel, parohia Sf. Ioan din Siret; ColbanIoan, parohia Sf. Împăraţi din Siret; Simera Ghe. , parohia Gura Solcii; Cucerca Ştefan, parohia GuraPutnei; dr. Paicu Nicolae, parohia Măreţia Mare; Filimon Ghe. Parohia Măreţia Mică; Ilinca Eugen,parohia Iaslovăţ; Turtă Ioan , parohia Solca; Florescu Vasile, parohia Voroneţ; Roteliuc Ilie, parohiaPădureni; Mazilu C-tin, parohia Ciomârtan; Diaconu D-tru, parohia Botoşeniţa Mare; Marici Mihai,parohia Bălcăuţi; Moisiuc Modest, parohia Badeuţ; Stavă Marius, parohia Dănila; Calancea Iustin,parohia „Sf. Arhanghel Mihail şi Gavril”, din Rădăuţi; Prelipceanu Anghel, parohia „Sf. Cuvioasa

Paraschiva”, din Rădăuţi; Juravle Vasile, parohia „Sf.. Dimitrie”, din Rădăuţi; Pahon Vasileparacliserul „Sf. Ioan Gură de Aur”, din Rădăuţi; Varga Paul Vasile, Sfîrnaciuc Ilie, Vega Gabriel şiCiornei Ioan toţi de la parohia „Pogorârea Sfântului Duh” din Rădăuţi şi, nu în ultimul rând, cei patrureprezentanţi ai Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, în frunte cu pr. secretar .Fediuc Ioan.

Slujbă arhierească s-a încheiat cu Parastasul pentru ctitorii nominalizaţi în monografie ,

precum şi cu bine cuvântarea arhierească, dată enoriaşilor, de către I .P S.S. Pimen, la ieşirea dinCatedrală

În continuare,a avut loc, adunare enoriaşilor, în sala de la demisolul Catedralei, unde s-aprezentat monografiei Catedralei, de către prof. ing. Rotaru Ştefan, cu titlul „MonumentalaCatedral ă „Pogorârea Sfântului Duh” din Ră d ău ţ i, închinată Unirii Na ţ ionale din 1918, în anul

jubiliar 2011” La această adunare, în afară de enoriaşii rădăuţeni, au participat şi următoarele personalităţi:

ing. Mircea Irimescu, deputat, prof. dr. Aurel Buzincu, directorul Direcţiei judeţene de cultură şipatrimoniu naţional, Aurel Olăreanu, primarul municipiului Rădăuţi; Simion Sticleţ, vice-primar, dr.Doridont Doboş şi Strugaru Dan, consilierii municipali, precum şi o delegaţie de la Cernăuţicompusă din Vasile Bîcu, preşedintele Societăţii româneşti „Mihai Eminescu”, prof. dr. Ilie Popescuşi ing. Octavian Opincare. De asemenea a participat:epitropul parohial Constantin Tof ănel, precum şimembrii Consiliului şi Comitetului parohial al Catedralei

Cu această ocazie, I.P.S.S. Pimen, a înmânat „DISTINC Ţ IA DE VREDNICIE” şi „Medalia comemorativă , 1961–2011 a Catedralei”, d-lui Epitrop Tof ănel Constantin. pentru prodigioasa saactivitate în sprijinul Catedralei, precum şi d-lui prof. ing. Rotaru Ştefan. pentru întocmirea

Monografiei Catedralei.Părintele paroh. Vîrtea Nicolae, a înmânat totodată:, medalii comemorative, (ce au fost

sus ţ inute financiar de către Primăria şi Consiliul Municipal-Răd ău ţ i); icoana „ Maica Domnului– Hodighitria” ; plicuri şi că r ţ i poş tale personalizate cu însemnele şi datele istorice aleCatedralei(tipărite cu jertfa d-lui Ghe. Dolinschi,a d-lor Mihaele Horodincă şi Ana Marcu, precum

şi d-ul Ionel Hrin ţ escu din Răd ău ţ i Toate acestea, fiind introduse într-o sacoşă personalizată cuimaginea Catedralei.

În final, a avut loc o masă comemorativă în memoria celor care au contribuit şi s-au jertfit

pentru proiectare, construirea şi dotarea aceste Catedrale, ce a fost jertfită în mod deosebit ded-na Ana Buzneanu , precum şi de jertfele altor enoriaşi ce au dorit să fie anonimi.



3

Cronica Cronica Cronica Cronica

în în în în

imagini imagini imagini imagini

a aa a

aniversării aniversării aniversării aniversării

jubiliare jubiliare jubiliare jubiliare

din din din din

28 mai 28 mai 28 mai 28 mai

2011201120112011



4



5



6



7



8



9



10



11



12



13



14



15



16



17



18



19



20



21



22



23



24



25



26



27



28



29



30



31



32



33

II

Monumentala Catedrală „Pogorârea Sfântului Duh Monumentala Catedrală „Pogorârea Sfântului Duh Monumentala Catedrală „Pogorârea Sfântului Duh Monumentala Catedrală „Pogorârea Sfântului Duh”din ”din ”din ”din Rădăuţi Rădăuţi Rădăuţi Rădăuţi,,,, închinată închinată închinată închinată Marii Marii Marii Marii Unirii Naţionale Unirii Naţionale Unirii Naţionale Unirii Naţionale din 1918 din 1918 din 1918 din 1918

Catedrala cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” din Rădăuţi, închinată Marii Unirii Naţionale

a tuturor Românilor din 1918, se prezintă în anul 2011 la a 50-ea aniversare de la sfinţirea sa,fiindo monumentală şi impresionantă capodoperă arhitectonică şi picturală.

„Gândul pentru înf ă ptuirea acestui deziderat unanim, le-au nutrit îndat ă după Unirea din 1918

preo ţ ii ora şului, în deosebi parohul Vespasian Reu ţ , secondat de Epitropia bisericească şi sprijini ţ i

de prefectul Jude ţ ului Răd ău ţ i din acea vreme, Ilie Maciovschi şi de Ministrul Lucr ărilor Publice,istoricul bucovinean Ion I.Nistor.”, aşa cum afirmă Pr. Oreste Gherasim, în Monografia BisericiiCatedrale cu Hramul Pogorârea Sfântului Duh din oraşul Rădăuţi, la pag. 2, Drept urmare, în:

„ anul 1920 s-a constituit, un Comitet alcătuit din slujitorii biserice şti de la Biserica Sfântul

Nicolae din Răd ău ţ i, preo ţ ii: protopop Dimitrie C ă rbune , dr. Ioan Puiu şi Vespasian Reu ţ , împreună cu Epitropia bisericească din care f ăceau parte epitropii: Vasile Rusu, Teofan Bejan,

Tudor Simionovici, Eugen Sucevan, Gheorghe Tomorug, Victor Halusşi Serafim Trufin cât şi

Gheorghe Popadiuc , director şcolar,care au hot ărât să facă toate diligen ţ ele şi să depună toate

str ăduin ţ ele pentru zidirea unei noi biserici în ora şul Răd ău ţ i cu hramul Pogorârea Sfântului Duh

şi care să poarte denumirea de Biserica Unirii na ţ ionale,” aşa după cum precizează pr. dr. IoanPuiu, la pag.1 din manuscrisul său Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuţi

În consecinţă, în urma diligenţelor f ăcute la autorităţile din judeţul Rădăuţi şi la cele bisericeşti în frunte cu P.S.S. Episcopul vicar al Rădăuţilor dr. Ipolit Vorobchievici, s-a hotărât la data de:

10 Mai 1921, Zidirea unei biserici ortodoxe române comemorative in Rădăuţicare va fi un monument de amintire al actului Unirii tuturor Românilor.

Drept urmare, în urma eforturile depuse de autorităţile ecleziastice şi administrative, precum şia enoriaşilor, Mitropolitul Bucovinei, dr. Nectarie Cotlarciuc a sfinţit piatra de temelie la data de

23 Octombrie 1927, fiind asistat de arhimandritul Ortizie Popescu,de la Suceviţa, iar la28 Mai 1961, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, dr. Iustin Moisescu a sfinţit Catedrala din

Rădăuţi cu hramul Pogorârea Sfântului Duh în Duminica Rusaliilor, respectiv DuminicaPogorârii Sfântului Duh, în amintire Unirii tuturor Românilor din anul 1918.

Catedrala din Rădăuţi este considerată de către specialişti, aşa cum menţionează Pr. O.Gherasim la pag.7, din op. citată, o „Monumentală şi Impresionant ă Capodoper ă Arhitectonică şi

Picturală” , fiind „Cea mai frumoasă şi de autentică valoare, o realizare modernă pe t ărâm

bisericesc a artei na ţ ionale din Ţ ara Noastr ă” şi totodată „Ea constituie o mărturie vie şi gr ăitoare

a geniului poporului nostru şi st ă cu cinste, alături de venerabilele monumente religioase ale

trecutului istoric din Bucovina, înzestrat ă cu un bogat tezaur de sacr ă podoabă artistică şi

prezentându-se ca un monument de largi propor ţ ii arhitectonice, noua catedrală se înscrie în rândulcelor dintâi biserici ortodoxe din ţ ar ă ,” iar pr. dr. Ioan Puiu, la pag 12 din op. citată, menţionează că Catedrala din Rădăuţi, este „înzestrat ă cu un bogat tezaur de sacr ă podoabă artistică şi

prezentându-se ca un monument de largi propor ţ ii arhitectonice, noua catedrală se înscrie în rândul

celor dintâi biserici ortodoxe din ţ ar ă”

Aprecierile sunt demonstrate prin caracteristicile sale arhitectonice constructive care suntmonumentale atât în exterior cât şi în interior, dar şi prin excepţionalele sale picturi în frescă, lucrări

în ipsos şi vopsitorie artistică. Aceste caracteristici vor fi ilustrate în continuare prin dateleconstructive, exterioare şi interioare, cât şi prin imaginile fotografiate ale picturilor prezentate înanexa la acest capitol, sub denumirea generică de Cronica Catedralei în imagini .



34

1.Arhitectura exterioară

Catedrala prin arhitectura sa urmăreşte realizarea monumentalului,deoarece: „privit ă în

ansamblul ei, Catedrala apare ca o sinteză de elemente tradi ţ ionale, cu elemente noi, având ca

rezultat o excep ţ ională monumentalitate” (Pr.O.Gherasim op.cit. pag. 7), Aceasta se relevă prin: silueta monumentului ce este elevată, datorită faptului că zidurile groase de 1 m sunt

tencuite în praf de piatră şi se ridică pe un soclu înalt îmbrăcat în piatră cioplită, dar şi prin cele 5turnuri, din care, cel mai înalt are o înălţime de 45 m la care se adaugă crucea principală, având 6

metri înălţime, cu braţele de 4 m lungime şi crucile montate pe cele 4 turnuri ce o înconjoară;turnurile principale, ce reprezintă, în simbolistica arhitectonică a proiectantului,

arhitectul Mihail Pankowski, actul Unirii Naţionale, unde turla principală, cea mai mare cadimensiune şi mai majestoasă ca înălţime, simbolizează România Întregită, iar cele 4 turnuri maimici şi ele suple şi majestoase ca şi turla principală, simbolizează cele patru provincii româneşti care prin Actul Unirii naţionale au format România Întregită, pusă sub ocrotirea Sfintei Cruci şi aharului Sfântului Duh, motivând astfel simbolic, denumirea de Catedrala Unirii Naţionale dinRădăuţi,cu hramul Pogorârea Sfântului Duh;

aspectul vizual suplu, care este echilibrat şi majestuos datorită construcţiei sale în formă de cruce cu altar semicircular şi abcise (galerii laterale) având parter şi etaj;

proporţia armonioasă a dimensiunilor determinată prin lungimea de 40 m ,lăţimea peabside de 21 m , şi înălţimea de 45 m ( pe linia turlei principale) , având o suprafaţă de 550 mp;

faţada intrării, ce este încadrată, pe laturile sale de sud şi nord, cu două turnuri declopotniţă etajate,elevate şi majestoase, ce sunt legate de corpul principal cu galerii etajate delegătură şi care şi ele concurează la aspectul de simetrie şi de echilibru vizual al clădirii;

acoperişul bisericii ce este acoperit cu tablă arămită;cornişa bisericii şi brâul de firide suprapuse care sunt puternic profilate;imaginea portalului de intrare care este suplă şi majestoasă, fiind determinată de uşa de

intrare în pronaos, ce este confecţionată din lemn, sculptat, având o tăblie superioară în formă desemicerc ce reprezintă imaginea Pogorârea Sfântului Duh asupra Apostolilor ,simbolizând hramulCatedralei, precum şi de temelia şi scara în trepte de beton care este îmbrăcată în piatră cioplită;

uşile laterale ale Catedralei, în număr de 5, care sunt confecţionate tot din lemn de stejar,din care 3 pe latura de sud, şi 2 uşi pe latura de nord,având toate scări în trepte de beton mozaicat,.

2.Arhitectura interioară

Catedrala prin arhitectura sa interioară urmăreşte şi ea ,realizarea monumentalului, prin:planul orizontal, care este de tip arhitectural modern, în formă de cruce cu altar

semicircular în partea de est, urmat de naos şi pronaos, având abside (galerii laterale) cu parter şietaj spre sud şi nord şi un balcon, respectiv un cafas pentru corişti în partea de vest, iar la parter subbalconul coriştilor, este amenajat un spaţiu tampon pentru împiedecarea intrării aerului rece şiproducerea condensului, prin montarea unui perete din stejar şi sticlă înainte de uşa principală de

intrare. În spaţiul tampon, în lateral, sunt amenajate uşi din stejar sculptat, pentru a se asigura accesulla sud în lumânărar (camera pentru arderea lumânărilor ), iar la nord în capela mortuară, Tot în acestspaţiu este amplasat pangarul,( spa ţ iul pentru distribuirea lumânărilor);

înlocuirea clasicelor stâlpi de susţinere cu două arce dubluri mari (exonartex),

respectiv arcul al V-lea şi al VI terminate la partea superioară cu frumoase capitaluri corintice, careasigură despărţirea la parter dintre pronaos şi naos şi prin arcul al XI-lea, în partea de sud şi arcul alXII-lea, în partea de nord care asigură la parter despărţirea absidelor (galeriile laterale) de pronaos;

naosul ce este format din nava principală din care porneşte turla principală, respectiv ,

Pantocratorul, ce se sprijină pe 4 pandantivi puternici, având drept particularitate care o face unică în ţară, de-a avea la parte inferioară un portic de jur împrejur la care se ajunge pe o scară de beton înspirală şi din două abside din care în cea sudică este amenajat un spaţios care dă posibilitatea să secânte într-o atmosferă degajată şi învăluită într-o desăvârşită rezonanţă, precum şi o uşa de ieşire dinnaos, în afară, în caz de necesitate(.P.S.I,) Tot în naos este amenajat pe partea sudică tronul arhieresc,iar pe partea nordică este montat în perete amvonul. Naosul este despărţit de altar prin arcul al II-lea



35

şi de catapeteasmă, iar de pronaos prin arcul al V-lea;altarul care este în formă de absidă semicirculară şi în care este amplasată Sfânta Masă

în care s-a depus prin latura vestică, uricul cu date privind zidirea şi târnosirea bisericii;sistemul de boltire întrebuinţat (vezi Cronica Catedralei în imagini) ce reprezintă o

ingenioasă combinare de arce, pandantivi, cilindri şi sfere numite pe drept cuvânt moldoveneşti, aparţinând epocii lui Ştefan cel Mare şi care nu-şi găseşte corespondent în nici un stil arhitectural;

geamurile care sunt rotunde, unele mai mici, altele mai mari, cu sticlă portocalie saualbă,fixate în ancadramente de ciment armat.

3 Picturile interioare

Iconografia interioară este repartizată pe compartimente având desf ăşurate lucrările şicompoziţiile pe suprafeţe largi şi cu personaje numeroase şi cu multă mişcare, fiind. o capodoperă agenului şi unde:pictura în frescă a fost executată în stil neo bizantin în conformitate cu iconografiabisericii ortodoxe Repartizarea iconografică pe compartimente se prezintă astfel:

În calota altarului este pictată Maica Domnului în jilţ cu Pruncul Isus în braţe, având de-adreapta şi de-a stânga pe Sf. Arhanghel Mihail şi Gavril. În spaţiul dintre ferestrele altarului suntzugrăvite Punerea în mormânt, Coborârea de pe Cruce, Cina din Emaus şi Întâmpinarea

Domnului. Sub scene urmează o friză de ornamente sub care sunt pictaţi cei 8 Sfinţi Ierarhi înpicioare şi anume:: Sf. Arh. Ştefan, Sf. Ier. Spiridon, Sf. Ier Nicolae, Sf. Ier. Vasile, Sf. Ier. Ioan,Sf. Ier. Grigorie, Sf. Ier, Chiril şi Sf. Diacon Laurenţiu. Sub acest registru este pictată o draperietradiţională. Pe faţa arcului I, respectiv cel din faţa calotei altarului este pictat un registru cu SfinţiIerarhi în medalioane, iar la partea inferioară, la sud, este pictat în picioare Sf. Ioachim, iar la nordeste pictată Sf. Ana. După arcul I, urmează bolta I din cele 7 existente în biserică, pe care în centru,sus, s-a pictat în tehnica frescă un serafim urmând, la sud, Înălţarea Domnului, iar la nord,Rugăciunea în Grădina Ghetsimani. În partea inferioară, deasupra uşii spre diaconicom, la sud,este pictată scena Jertfa lui Cain şi Abel, iar la nord Jertfa lui Avraam..

În naos, picturile sunt repartizate pe spaţiile componente astfel:bolta a II-a, având pictat în tehnica frescă un serafim la centru, urmând la sud Buna

Vestire, iar la nord, Schimbarea la Faţă. La partea inferioară, sub galerie este pictat, la sud, Visullui Iacov şi la nord, Isus şi Tânărul Bogat. După arcul al III-lea urmează.bolta a III-a, care la partea superioară are pictat un registru cu sfinţii mucenici în medalioane,

încadraţi în ornamente, iar în arcada semicirculară sunt pictaţi, la sud 3 sfinţi mucenici în picioare, iarla nord 2 sfinţi mucenici deoarece spaţiul inferior este ocupat de amvon. Sub aceşti sfinţi mucenicieste pictată o draperie tradiţională, urmat de arcul al IV-lea. Urmează ,apoi în naos

cupola turlei principale, în care este pictat în tehnica frescă Isus Pantocrator înmedalion stelat, înconjurat de cete îngereşti, iar între ferestre sunt pictate ornamente florale urmat deun registru cu cei 12 proroci, în medalioane cu profilare în relief;

baza turlei, între arcele moldoveneşti s-a pictat Liturghia Îngerească, iar în cei 4 pandantivi sunt pictaţi Sfinţii Evanghelişti, respectiv pe latura sudică, de la est la vest: Ioan şi Luca,

iar pe latura nordică, de la est la vest, Matei şi Marcu ;urmată de cele două abside, respectiv:absida sudică a naosului, ce este despărţită de naos prin arcul al IX-lea fiind pictată în

tehnică frescă, având în componenţă tablourile: la etaj, în partea de sus pe peretele cu cele 3 ferestre, Naşterea Domnului, iar sub scenă un ornament, zugrăvit în tempera grasă, un fond cu stele, laparter, pe bolta a VI-a , s-au pictat următoarele scene: Isus potoleşte furtuna, Isus vindecă paraliticul şi Isus şi femeia adulteră.; pe peretele de est este pictată scena Lăsaţi Copii să vină laMine; pe peretele de vest este pictată scena Intrarea în Ierusalim, iar în registrul ferestrelor suntpictaţi Sf. Mucenici în picioare şi anume Sf. Muc. Adrian, Sf. Muc. Serghie, Sf. Muc. Evghe nie şi Sf. Muc. Luchian , pictura fiind încheiată cu o draperie tradiţională .şi de

absida nordică a naosului despărţită de naos prin arcul al X-lea. este pictată la etaj întehnica frescă Pogorârea la Iad , plus un ornament la partea inferioară, având pe boltasemicilindrică, un fond cu stele ; la parter, pe bolta a VII-a s-au pictat e scenele: Învierea lui Lazăr,Spălarea picioarelor şi Biciuirea lui Isus. Pe peretele de est este pictată scena Judecata lui Pilat, iar pe peretele de vest este pictată scena Înmulţirea Pâinilor. În registrul ferestrelor sunt pictaţi Sf.



36

Mucenici în picioare şi anume: Sf. Muc. Ioan cel Nou de la Suceava, Sf. Muc. Marin, Sf. Muc.Mina, Sf. Muc. Pantelimon şi Sf. Muc. Dionisie . Pictura fiind încheiată cu o draperie tradiţională.În toate pandantivele de la galerii s-au pictat buturi de îngeri, iar, .între arcul al V-lea al naosului şiarcul al VI-lea al pronaosului este a IV bolta semicilindrică pe care s-au pictat medalioane înornament cu Sfinţi cuvioşi şi cuvioase, iar în nişa cu partea superioară în semicerc s-au pictat SfinţiCuvioşi în picioare, câte 3 la sud şi 3 la nord.:

În pronaos, picturile sunt repartizate pe spaţiile componente astfel calota pronaosului unde este pictată scena Sfânta Treime la stejarul Mamvri, susţinută

de îngeri în zbor, iar la partea inferioară a calotei, s-au pictat de la est la vest scenele: Samariteanala fântână şi Isus, Marta şi Maria iar la nord, s-au pictat scenele Sf. Apostol. Petru cu Isus pemare şi Vindecarea orbului; urmată de :

absida sudică a pronaosului ce este despărţită de pronaos prin arcul al XI-lea,cuprinde:la etaj, deasupra celor 3 ferestre pictura Pogorârea Sfântului Duh, iar sub scenă, s-a pictatcâte un ornament, iar .la parter, pe bolta semicilindrică s-a pictat cu un fond cu stele iar deasupracelor două ferestre sunt pictaţi câte doi îngeri susţinând o rozetă, iar în registrul ferestrelor suntpictate:Sf. Maria Magdalena, Sf. Muc. Minodora şi Sf. Muc. Filofteia şi de

absida nordică a pronaosului ce este despărţită de pronaos prin arcul al XII-lea, şicuprinde:la etaj, deasupra celor 3 ferestre pictura: Cina cea de Taină, iar sub scenă s-a pictat câte un ornament., iar la parter, pe bolta semicilindrică s-a pictat cu un fond cu stele iar deasupra celor 2ferestre sunt pictaţi câte doi îngeri susţinând o rozetă, iar în registrul ferestrelor sunt pictaţi Sf.Împăraţi Constantin şi Elena şi Sf. Muc. Ariana;

cafasul, ( balconul principal al corului din partea de vest), este delimitat de arcul al VII-lea şi arcul al VIII-lea. fiind pictată pe:peretele de vest, deasupra celor 3 ferestre scena: AdormireaMaicii Domnului, iar bolta între arcele nr. VII şi VIII, (de la est la vest ) este ornamentată în temperacu un registru de medalioane ale cuvioaselor muceniţe ce sunt încadrate în ornamente florale.Calotele de sub cafas, spre vest, ce sunt în număr de 3, sunt pictate cu:scenele: Isus Emanoil înmijloc, având în dreapta pe Maica Domnului, iar la stânga pe Sf. Ioan Botezătorul.

În total s-au executat 2.518 mp. de pictură, din care 832 mp. frescă, 243 mp. tempera şi1.443 mp. vopsitorie artistică, în valoare totală de 160.000lei (valoarea din 1960).Lucrările pentru

executarea picturilor au durat 18 luni, respectiv au început în iunie 1959 şi s-au încheiat la 16decembrie 1960, pentru care comisia de recepţie a Mitropoliei, a dat următorul aviz: „Pictura s-a

executat, în conformitate cu iconografia Bisericii ortodoxe, în condi ţ ii tehnice bune şi cu material de

bună calitate. Ea reprezint ă un ansamblu armonios, un desen corect şi un colorit cald”.

În prezent picturile din altar şi cele două abside ale naosului au fost curăţate de fumul de pus dela arderea lumânărilor de către pictorul bisericesc Mihai Moroşan paroh fiind Pr. Vîrtea Nicolae.

4.Dotarea Catedralei

Catedrala la data sfinţirii şi până în prezent a fost dotată cu icoane şi obiecte de mare valoareartistică, religioasă şi istorică., ele fiind repartizate pe compartimente după cum urmează:

Altarul este dotat cu 5 icoane pictate în ulei pe lemn cu următoare teme şi caracteristici: Isuspe scaunul Arhieresc, cu dimensiunea de 90/55 cm, culoare albastru-roşu, pictură în ulei pe lemndin sec. XX, pictor Harineanu din Bucureşti, donată de Pr. O. Gherasim în 1962; ArhangheliiMihail şi Gavril, icoană cu rame baroc, cu dimensiunea de 90/65. cm., culoare albastru-roşu pictură

în ulei pe lemn din sec. XIX, pictor necunoscut, donată de Ecaterina Robu din Volovăţ, în anul1962; Maica Domnului cu pruncul în braţe, cu dimensiunea de 36/32 cm., culoare argintată,

îmbrăcată în metal argintat, din sec. al XIX-lea, pictor necunoscut, donată de C-tin Discu. în 1964; Maica Domnului, cu dimensiunea de 30/27 cm, culoare aurită, îmbrăcată în metal auriu din sec. alXIX-lea, pictor necunoscut, donată de prof. C-tin. şi Lidia Ieremievici Dubău, în 1961; MaicaDomnului, cu dimensiunea de 43/47 cm, culoare roşu-albastru, pictură în ulei pe lemn din sec. alXX-lea, pictor necunoscut, donată de Ioan şi Floarea Ilisoi din. Volovăţ în 1961 La acestea se adaugă şi Icoana Isus Hristos din Proscomidiar cu dimensiunea de 100/55 cm, culoare roşu-albastru, pictură în ulei pe lemn din sec. al XX-lea, pictor N. Popovici din Iaşi adusă din satul Răpciune, Ceahlău în anul 1960.



37

Catapeteasma catedralei, ce desparte naosul de absida altarului, provine de la biserica dinsatul Răpciune de la poalele Ceahlăului, localitate ce a intrat în cuprinsul lacului de acumulare dela hidrocentrala de la Bicaz şi care a fost dăruită de I.P.S.S. Mitropolitul Iustin Moisescu, având peversul icoanei Mântuitorului de pe catapeteasmă următoarea comunicare:„Aceast ă catapeteasmă

este din Parohia Ră pciune de la poalele Mun ţ ilor Ceahlău. A fost executat ă prin str ădania preotului

Econom Stavrofor Pantelimon Grigoriu şi a comitetului, casier fiind Gheorghe Teodorescu, epitrop

Vasile Ţăru ş , sculptor Filip Boiciuc şi pictor Nicolae Popovici, ambii din Ia şi. Lucrarea a început în

anul 1930 şi s-a terminat în 1938, costând 435.000lei. Acestea s-a scris în timpul arhipăstoriei I.P.S.

Mitropolit Iustin al Moldovei şi Sucevei şi a preotului paroh Constantin Grigoriu. 11 mai 1959, datademolării bisericii” Această catapeteasmă a fost adusă cu osteneala preotului protopop FilaretVedeau, paroh în Horodnic de Jos şi a preotului Oreste Gherasim, împreună cu unii consilieriparohiali şi apoi reconstruită şi aşezată la loc de către meşterii dulgheri Ioan Vicol şi CalistratAndrişan şi cu contribuţia gratuită a pensionarul Nicolae Perdeica. Icoanele de pe catapeteasmă,după ce au fost aduse de la biserica din satul Răpciune au fost curăţate de Petru Andrişan pictoramator, iar vopsirea şi bronzarea din nou a catapetesmei s-a f ăcut de Marin Niţescu şi SilviuPopovici. Acestea sunt montate pe un schelet de tâmplărie cu o înălţime de 7m, o lăţime de 9m şi ogrosime de 4cm, confecţionată din lemn de tei cu sculpturi florale aplicate, fiind confecţionată în anii1930–1938, de sculptorul Filip Boiciuc din Iaşi şi e compusă din zone de icoane suprapusedespărţite prin frize sprijinite cu stâlpişori terminaţi în capiteluri, având fondul verde iar sculpturapoleită în galben. Catapeteasmă,cuprinde un număr de 44 de icoane având lungime ce variază dela 40 la 115cm. şi o lăţime ce variază de la 10 la 70cm. şi o grosime de 3cm, pictură în ulei pe lemn,predominând culorile maro crem, executate în anii 1930–1938 de către pictorul prof. NicolaePopovici din Iaşi, având următoarele compoziţii, repartizate astfel:

pe iconostas: Crucea Răstignirii, Maica Domnului Sf. Apostol Ioan, (molen);pe rândul prorocilor, aceştia sunt grupaţi câte doi, având în mijloc Sf. Treime, care este în

formă treflată deasupra,pe rândul apostolilor, aceştia sunt grupaţi câte doi, având,formă treflată deasupra, precum

şi Sf. Ev. Matei (are formă rotund ă deasupra), Sf. Ev. Marcu (are formă rotund ă deasupra). pe rândul Sf. Uşi: Sf. Ev. Luca (are formă rotund ă deasupra), Sf. Ev. Ioan (are formă

rotund ă deasupra).pe rândul Praznice Împărăteşti: Naşterea Maicii Domnului (are formă rotundă deasupra), Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (are formă rotundă deasupra), Buna Vestire(are formă rotundă deasupra), Naşterea Domnului (are formă rotundă deasupra), ÎntâmpinareaDomnului (are formă rotundă deasupra), Botezul Domnului (are formă rotundă deasupra), Cina ceade Taină (are formă rotundă deasupra), Intrarea în Ierusalim (are formă rotundă deasupra),Învierea Domnului (are formă rotundă deasupra), Schimbarea la faţă a Domnului (are formă rotundă deasupra) Înălţarea Domnului (are formă rotundă deasupra), Pogorârea Sfântului Duh(are formă rotundă deasupra), Adormirea Maicii Domnului (are formă rotundă deasupra).

pe rândul Sf. Uşi: Sf. Ioan Botezătorul predicând (este protejată cu sticlă), MaicaDomnului cu Pruncul (este protejată cu sticlă), Mântuitorul Isus Hristos (este protejată cu sticlă),

Pogorârea Sfântului Duh (este protejată cu sticlă), Uşă Diaconească, având pictat icoana Sf.Arhanghel Gavril, Uşă Diaconească, având pictat icoana Sf. Arhanghel Mihail (ambele având înpartea de jos 3 medalioane sculptate), Sfintele Uşi Împărăteşti.

pe rândul Sf. Uşi jos: Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, Fuga în Egipt, Sf.Mucenic Dimitrie, Maica Domnului la Elisabeta .

Naosul este dotat cu: iconostasul Maicii Domnului, iconostasul Praznical, iconostasul MaiciiDomnului (sub sticlă), iconostasul Sf. Dumitru .

Catedrala, este de asemenea dotată cu obiecte de cult bisericesc, ce, reprezintă o valoareartistică şi simbolică religioasă deosebită. Astfel, în altar, sunt următoarele obiecte: Antimis,imprimat pe mătase naturală, de culoare roşie, având dimensiunile de 70/75 cm, fiind donată de către

I.P.S.S. Mitropolitul Iustin în anul 1960; Acoperământ pentru Antimis , din mătase galbenă deculoare muştar cu dimensiunile de 70/75 cm, fiind donată în 1961, de către meşteri locali;Acoperământ pentru Sf. Masă din pluş roşu broda cu cruce în faţă, având dimensiunile de 350/370



38

cm, fiind donată în 1961, de către meşteri locali; Acoperământ pentru Sf. Evanghelie, din mătaseroşie brodată galbenă cu dimensiunea de 85/35 cm, fiind donată în 1961, de către meşteri locali;Acoperământ pentru Sf. vase din pluş galben cu dimensiunea de 75/70 cm, fiind donată în 1960, decătre meşteri locali; Acoperământ la Proscomidie, din pluş roşu cu dimensiunea de 80/40 cm, fiinddonată în 1960, de către meşteri locali; Dveră, din pluş roşu, având brodat Învierea, cu dimensiuneade 220/120 cm, fiind donată în 1960, de către meşteri locali; Potir 2 buc din metal comun aurit, dincare unul confecţionat în atelierele greceşti, iar al doilea confecţionat în atelierele Sf. Patriarhii, fiinddonat de pr. Miltiade Iftode în 1977; Disc, 2 buc. din metal comun aurit, confecţionat unul în

atelierele greceşti şi al doilea în atelierele Sf. Patriarhii; Steluţă, 2 buc din metal comun aurit, dincare una confecţionată în atelierele greceşti şi una confecţionat în atelierele Sf. Patriarhii; Linguriţă,2 buc din care una confecţionată în atelierele greceşti şi una confecţionat în atelierele Sf. Patriarhii; Sfeşnice, 6 buc cu dimensiuni lumini şi braţe diferite; Chivot, din metal comun, galben, cu formacatedralei, donator Berengian Vlademir şi Minodora în anul 1961; Cruce cu picior, din metalcomun, nichelat, cu Mântuitorul în relief pe fond email albastru pe ambele părţi şi cu raze; Cruce demână , din metal comun, aurit, cu Mântuitorul în relief; Cădelniţe, 3 buc., confecţionate în AtelierelePatriarhiei; Icoana Maica Domnului cu Pruncul, confecţionată în atelierele Patriarhiei, având

înălţime 31,5 cm, lăţime 27 cm, donată de fam. Dubău Constantin şi Lidia, în anul 1961;IcoanePraznicale, 27 buc, fiind pictate în ulei pe lemn de Gh. Buburuzan din Gura Humorului, înalte 39cm, late 29cm, culori diverse pe fond crem-bleu, donate în 1985; Cruce cu picior, din metal comun,nichelat cu Răstignirea Domnului fiind confecţionată la atelierele Patriarhiei, având înălţimea de 29cm, diametrul piciorului de 10 cm; Prapore procesionale, 10 buc, cu înălţimi de 110 cm, lăţime 72cm, culori diverse pe fond margine maro; Cruce procesională, 3 buc, cu înălţimi şi lăţimi diferite;Cruce cu picior, din metal comun, nichelat, cu Răstignirea Domnului pe fond email bleu şi raze labraţe, confecţionat la atelierele Patriarhiei, cu înălţimea de 29 cm, diametrul picior 10 cm.

Catedrala, este dotată şi cu mobilier, care sunt adevărate obiecte de artă. Astfel:altarul este dotat cu: strană formată din 3 buc. construită din lemn de stejar natur

lustruit cu sculpturi laterale, culoare neagră, pe suport din scândură de brad, având înălţime 178 cm,lăţime 73 cm. strană formată din 2buc. construită din lemn de tei cu postament mic şi sculptură

aplicată, deasupra spetezei sculptură cu cruce în mijloc iar jos suporţi laterali tip baluştri mici, fondculoare maro. Dimensiuni: înălţime 180 cm lăţime 67 cm; scaunul de Sus, confecţionat din lemn detei cu postament mic şi sculptură aplicată, deasupra spetezei sculptură cu cruce în mijloc iar jossuporţi laterali tip baluştri mici, fond culoare maro. Pe spetează Sf. Năframă, pe suport sculptat.Dimensiuni: înălţime 200 cm, lăţime 67 cm; dulap vestiar, din lemn în tăblii simple cu sculptură florale simple aplicate la colţuri, având înălţime de 160 cm, lăţime 69 cm, lungime de 46 cm.

naosul, este dotat cu: un scaun Arhieresc, din lemn de tei cu postament şi suporţilaterali sculptaţi, sprijiniţi pe leul înaripat, fond culoare verde pe spetează cu Icoana Mântuitorului.

Arhiereu în suport sculptat, având înălţimea de 40 cm. lăţimea 25 cm. Deasupra are baldachin, cu înălţimea 290 cm şi lat 76 cm., strană credincioşi cu 2 locuri, în număr de 11 buc. din lemn de tei

cu postament mic şi sculptură aplicată, deasupra spetezei sculptură cu cruce în mijloc iar jos suporţilaterali tip baluştri mici, fond culoare maro. Dimensiuni: înălţime 180 cm şi lăţime 67 cm. strană pentru cântăreţi, din lemn de tei cu postament mic şi sculptură aplicată, deasupra spetezei sculptură cu cruce în mijloc, iar jos suporţi laterali tip baluştri mici, fond culoare maro. Dimensiuni: înălţime140 cm, lăţime 70 cm.; strană credincioşi 2 buc. din lemn de stejar natur lustruit cu sculpturi laterale, culoare neagră, pe suport din scândură de brad, având înălţimea de 178 cm şi lăţimea de 73cm; strană credincioşi cu 3 locuri, 3 buc. din lemn de stejar natur lustruit cu sculpturi laterale,culoare neagră, pe suport din scândură de brad, având înălţimea de 178 cm şi lat de 73 cm; strană credincioşi cu 6 locuri, 2 buc. din lemn de stejar natur lustruit cu sculpturi laterale, culoare neagră,pe suport din scândură de brad, având înălţimea de 178 cm şi lat de 73 cm. strană credincioşi 2 buc.din lemn de stejar natur lustruit cu sculpturi laterale, culoare neagră, pe suport din scândură de brad,

având înălţimea de 178 cm şi lăţimea de 73 cm; strană cantorală. din lemn de stejar natur lustruit,pe suport pătrat, piciorul de 19x19 cm, având înălţimea de 150 cm şi latura de 73 cm. masă scrin,din lemn de tei cu partea de jos baluştri, perete sculptat cu 2 uşi, fond culoare maro, având înălţimeade 80 cm, lăţimea, 70 cm şi lungime, 120 cm.



39

(Toate stranele confec ţ ionate din lemn de stejar în număr de 30 buc., provin de la biserica Sf.

Nicolae unde a fost donat ă în anul 1934, conform inscrip ţ iei, de pe speteaza stranelor din absida

sudică a naosului, de către enoria şa „ Magdalena a lui Ion Rotari şi fiul Cristofor Rotar”, din Cotul

de Sus-Răd ău ţ i care a fost mul ţ i ani consilier parohial şi epitrop la Parohia Răd ău ţ i).vezi.pag.286.

pronaosul este dotat cu: vas pentru aghiazmă , de 2,2 l capacitate, 1 buc.; vas pentruaghiazmă, de 44 l capacitate, 1 buc.; vas pentru anaforă, 3 l capacitate, 1 buc.; masă metalică, 1buc.; scaune tapisate, 200 buc.

Catedrala, este dotată şi cu un fond de carte de o valoare deosebită compus din: că r ţ i de cult: Evanghelii: 6 buc.; Triod:1 buc; Octoih mare:1 buc.; Apostol: 2buc;

Liturghia plastică, 1 buc.; Tipiconul Bisericii Oriental, 1 buc; Tipicon, 1 buc; Minei, 12 buc.pentru fiecare lună dar editate în ani diferiţi; Panahida, 2 buc.; Ceaslov mic, 1 buc.; Ceaslov, 2 buc.Catavasier, 3 buc; Agheasmatar, 2buc; Slujba Învierii, 2buc; Molitvelnic, 2 buc; Antologhion, 1buc; Psaltire 2buc; Te – Deum, 1buc; Penticostar, 1 buc.; Acatistier, 3 buc; Cazanie, 1 buc;Utrenier, 1 buc.

că r ţ i de patrimoniu: Biblia ebraică cu comentarii. Tipărită în 1711 la 13 martie laPadova, 1 buc;Protocolul poruncilor 1805–1812, Tomul I. scriere cu litere chirilice, 1 buc;Condica cununaţilor 1802–1845, scriere cu litere chirilice, 1 buc; Condica morţilor 1815–1841,

scriere cu litere chirilice:1 buc. că r ţ ile în bibliotecă cuprind 98 de titluri, totalizând un număr de 340 volume şi anume:Monumente istorice Bisericeşti din Mitropolia Moldovei şi Sucevei, de Vasile Drăguţ şi CorinaNicolescu. Editate la Iaşi în anul 1974, 1 buc; Monumenta Linguae Dacoromanorum –Biblia din1688-Geneza, Partea I-a, editate în 1988, 1 buc; Biblia de la Bucureşti din 1688. Ediţie omagială la 300 de ani de la apariţie, 1buc. Noul Testament de la Bălgrad. Editat la Alba-Iulia 1988 ediţieomagială, 1 buc; Clement. Sf. Chiril al Ierusalimului. Scrieri partea a II-a. Editată în 1982,1buc;Sf. Atanasie cel Mare, Scrieri partea a I-a, editată în 1987, 1 buc; Eusebiu de Cezarică. Scrieripartea I-a, 1 buc; Sf. Grigorie de Nyssa. Scrieri partea I-a, 1 buc; Clement Alexandrinul Scrieripartea I-a, 1 buc.; Dosoftei - Dumnezeiască Liturghie din 1679, editată în 1980, 1 buc; Dosoftei -Psaltirea în versuri din 1973, editată în 1973, 1 buc; Orogen, Scrieri partea I-a, 1 buc; Orogen,

Scrieri partea II-a:1 buc; Orogen, Scrieri partea IV-a, 1 buc; Sf. Grigore Taumaturgul şi Metodiude Olimp, 1 buc; Apologeţi de limba Latină, 1 buc; Apologeţi de limba greacă, 1 buc; ScrierilePărinţilor Apostolici, 1 buc; Monumente de arhitectură din lemn din Ţinutul Sucevei, editat în1985, 1 buc; Catedrala Mitropolitană din Iaşi, 1 buc; Un manuscris al Voievodului IeremiaMovilă, editat în 1984, 1 buc; Desăvârşirea Unităţii Naţionale de Mitropolitul NestorVornicescu, 1 buc; Biserica Ortodoxă Română. Carte omagială de Patriarhul Iustinian, 1 buc;Mănăstirea Neamţ de Diac Prof. Ioan Ivan şi Pr. Scarlat Porceşti, 1 buc; Cântarea Cântărilor.Traducere de Patriarhul Nicodim, 1 buc; Revista Biserica Ortodoxă Română, din 1950 şi până în2000, 47 numere; Revista „Ortodoxia „din 1950 până 202, 48 numere; Revista MitropoliaMoldovei şi Sucevei, din 1950 şi până în 1990, 39 de numere; Revista „Teologie şi viaţă” din 1991şi până 2002, 12 numere; Revista „Studii Teologice” din 1950 şi până în 2001, 48 de numere.

Din analiza acestor dotări se poate afirma, aşa cum precizează pr. prof. dr. Ioan Puiu, înlucrarea domniei sale, „Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuţi”, la pag. 12, că:

„Catedrala Unirii Na ţ ionale din Răd ău ţ i, având hramul Pogorârea Sfântului

Duh, este înzestrat ă cu un bogat tezaur de sacr ă podoabă artistică , prezentându-se ca

un monument de largi propor ţ ii arhitectonice, noua catedrală se înscrie în rândul

celor dintâi biserici ortodoxe din ţ ar ă”.Imaginile fotografiate ale arhitecturii şi ale picturilor sunt prezentate în continuare în anexa

intitulată:Cronica Catedralei în imagini .



41

CRONICA

CATEDRALEI

ÎN

IMAGINI



42

1. Imaginea frontală de ansamblu a Catedralei



43

2. Imaginile Catedralei văzute din avion



44

3. Imaginea portalului de intrare în Catedrală



45

4.Proiecţie orizontală a parterului Catedralei



46

5. Proiecţie longitudinală a Catedralei



47

6.Proiecţie tranversală a Catedralei cu vederea spre altar



48

P

i

7. Proiecţie tranversală a Catedralei cu vederea spre cafas



49

8. Uşa principală de intrare în Catedrală, sculptată de prof. Nicolae Pentelescu din Rădăuţi



50

9. Imaginea Pogorârea Sfântului Duh asupra Aposturilor. sculptată deasupra uşi de intrare

pentru a simboliza denumirea canonică de Catedrală a Pogorârârii Sfântului Duh



51

10. Imaginea Catapetesmei, inclusiv a candelabrului mare din naos , privite din pronaos

.

11.Imaginea privind pe Ioan Boteză torul , pictată pe bolta de sub cafas (balcon)



52

13. Imagina absidei nordice din pronaos, parter şi etaj, inclusiv candelabrul mic din pronaos

12. Imaginea Maicii Domnului pictată pe bolta de sub cafas (balcon)



53

14. Imaginea Cafasului (balconul corului) din pronaos şi a candelabrului mic din pronaos

15. Imaginea unui arc dublou din pronaos având pictat pe Sf. Cuvios Tudose, iar sub această

pictură se văd stranele de stejar din partea sudică a pronaosului



54

16. Imaginea absidei nordice din naos, mobilată cu strane

17. Imaginea picturii din absida nordică privind parabola Înmul ţ irea pâinilor



55

18. Imaginea picturii din absida nordică din naos,privind parabola Isus la Caiafa

19. Imaginea absidei sudice din naos, mobilată cu strane, având şi uşa de refugiu PSI.



56

20. Imaginea picturii din absida sudică din naos, privind parabola: Lă sa ţ i să vie copii la Mine

21. Imaginea picturii din absida sudică din naos,privind parabola: Intrarea în Ierusalim



57

22.Imaginea picturii de pe bolta absidei sudice din naos,privind parabola: Potolirea furtunii

23.Imaginea picturii de pe bolta absidei sudice din naos,privind parabola:Vindicarea paraliticului



58

24. Imaginea picturii de pe bolta absidei sudice din naos,privind parabola: Femeia adulteră

25. Imaginea Amvonului, amplasat pe peretele dintre absida nordică şi catapeteasmă



59

26. Imaginea Sfintei Mese din altar, văzută din naos,având Uşa împărătească deschisă



60

27. Imaginea U şilor Împă ră teş ti şi icoanele: Maica Domnului cu Pruncul şi Sf. Ioan Boteză torul

28. Imaginea de ansamblu a Catapetesmei



61

29. Imaginea peretelui stâng dintre amvon şi catapeteasmă ,înf ăţişând pe Isus şi Tână rul Bogat



62

30. Imaginea peretelui dintre absida sudică şi catapeteasmă, unde este amplasat Scaunul

Arhieresc pe care este aşezat fotografia I.P.S.S Arhiepiscop Pimen



64

32. Imaginea din altar a Maici Domnului cu Pruncul Isus în braţe având la stânga şi dreapta pe

Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril

33. Imaginea din altar privind Pogorârea de pe cruce



65

34. Imaginea din altar a Maici Domnului cu Pruncul Isus în bra ţ e



66

35. Imagini din altor privind Jertfa lui Avram şi Jertfa lui Cain şi Abel

36. Imaginea din altar al Scaunului cel de Sus



67

37. Imaginile de sus şi de jos,reprezintă partea stângă şi dreapta a catapetesmei cu icoanele

Sf. Proroci şi Sf. Apostoli şi a celor 12 Praznice împă ră teş ti



68

38. Imaginea Sf. Cruci de pe catapeteasmă

39. Imaginea de ansamblu a Catapetesmei, a celor două abside din naos, de la parter şibalcoanele de la etaj, precum şi a celor două candelabre privite din Cafas(balconul)



69

40. Imaginile de sus şi de jos,reprezintă picturile de pe cupola şi baza turlei principale din

naos, unde este reprezentat Isus Pantocratorul , înconjurat de cetele îngereşti, împreună cu cei

12 Proroci, Liturghia Îngerească şi Sf. Evangheliş ti



70

41. Imaginea stranelor din absida sudică şi peretele sudic al naosului



71

42. Strana din absida sudică a naosului cu placa enoriaşilor Magdalena a lui Ion Rotari şi fiul Cristofor Rotar, care au f ăcut cu cheltuielile lor cele 30 de strane de stejar

43. Imaginea stranelor din pronaos jertfite de Magdalena şi fiul Cristofor Rotar



72

44. Imaginea Cafasului, (balconului corului) şi a candelabrului mic din pronaos

45. Imaginea Pangarului şi a balcoanelor din absida sudică şi vestică a pronaosului



73

46. Imaginile de mai jos reprezintă demisolul Catedralei ce a fost amenajat prin jertfa

financiară a epitropului Tof ănel Constantin şi coordonarea directă a pr. paroh Vîrtea

Nicolae. ca sala pentru activităţi culturale şi catehetice



74



75



76



78



79

III

Activitatea cultural misionară a Catedralei Unirii Naţionale Activitatea cultural misionară a Catedralei Unirii Naţionale Activitatea cultural misionară a Catedralei Unirii Naţionale Activitatea cultural misionară a Catedralei Unirii Naţionale din din din din Rădăuţi Rădăuţi Rădăuţi Rădăuţi, având hramul Pogorârea Sfântului Duh , având hramul Pogorârea Sfântului Duh , având hramul Pogorârea Sfântului Duh , având hramul Pogorârea Sfântului Duh

În conformitate cu prevederile noului Statut de organizarea şi funcţionarea B.O.R., la iniţiativapr. Ilie Sfîrnaciuc în acord cu conducerea protopopiatului Rădăuţi şi a preotului paroh Nicolae Vîrteade la Catedrala Unirii Naţionale din Rădăuţi având hramul Pogorârea Sfântului Duh,s- au întreprins oserie de acţiuni pe linia organizării şi dezvoltării activităţii cultural misionare ale acesteia.

Astfel a prins contur ideea organizării unor evenimente cultural-religioase, spre exemplu a unorconcerte de muzică religioasă corală, care să se desf ăşoare în cadrul Catedralei din Rădăuţi, înpreajma marilor sărbători creştine,respectiv: Naşterea şi Învierea Domnului, datorită faptului că înzona Rădăuţi nu există un spaţiu în care formaţiile corale religioase să-şi etaleze performanţele şiparticularităţile, precum şi datorită faptului că arhitectonica şi pictura Catedralei, prin sacralitateaspaţiului cât şi prin acustica deosebită, s-a dovedit a fi cel mai bun loc de promovare şi stimulare amuzicii religioase

La aceste concerte de muzică religioasă s-au antrenat corurile bisericeşti parohiale şi şcolare,din ora

ş şi din împrejurimi, în conformitate cu tradi

ţia istoric

ăa acestor coruri atât din Bucovina

istorică cât şi din Rădăuţi.

1.Istoricul corurilor de muzică religioasă din Rădăuţi. şi împrejurimi.

În Bucovina istorică cât şi in Rădăuţi a fost o tradiţie de-a organiza coruri de muzică religioasă în cadrul şcolilor şi a bisericilor, aşa cum au fost, spre exemplu cele din Rădăuţi,în anii:

anul 1890, când a existat un cor compus din elevi şi eleve, instruit de preotul Gavril Teleagă după cum este precizat în revista bisericească Candela din 1890, sau din anii

1908- 1909 când a existat un cor bărbătesc bisericesc condus de învăţătorul Marcu Şosnovici,care a funcţionat până în anul 1914.

Activitate corală din Rădăuţi a continuat şi după unirea Bucovinei cu România. Astfel, la:30 mai 1921 profesorul Victor Cocinschi de la Liceul „E.Hurmuzachi” , a dirijat corul deelevi cu care a participat la un concurs organizat de Societatea „Tinerimea Română” , unde aobţinut premiul al IV.- lea.

Deseori formaţiile corale şcolare rădăuţene se reuneau pentru a participa la diferite evenimenteculturale şi religioase, locale,judeţene ,provinciale sau chiar naţionale... Astfel în anii:

1927, cântăreţii de strană Petru Şuhani şi Mihai Bodnariu, împreună cu elevii de la Liceul „E.Hurmuzachi” formează un cor mixt, din care va deriva corul oraşului Rădăuţi;

1933, corul bisericesc din Rădăuţi condus de cântăreţul de strană Mihai Bodnariu, aparticipat la concursul de coruri săteşti organizată la Cernăuţi de Societatea „Armonia” cu ocaziacomemorării lui Ciprian Porumbescu, unde a primit Medalia de Aur;

1937, un grup de intelectuali din Rădăuţi au pus bazele Căminului cultural „Tudor Flondor” , în care s-a înfiinţat un cor bărbătesc condus de cântăreţul de strană Petru Şuhani;

1988, Catedrala din Rădăuţi avea un cor bisericesc condus de d-ul Nichiforiuc Gheorghe(vezi fotografia de mai jos, f ăcut ă în fa ţ a u şii de intrare de pe latura de nord.),



80

O activitate deosebită au avut corurile de plugari, organizate în satele din Bucovina în anii:1905 şi după, inclusiv din jurul Rădăuţilor, de către Societăţile Arcăşeşti înfiinţate cu sprijinul

Societăţii Academice Române „Dacia” şi care au activat intens şi după Unire. SocietăţileArcăşeşti, aveau şi un pronunţat caracter de educaţie patriotică. Astfel, aceste formaţii corale au

contribuit şi la stimularea sentimentelor naţionale, atât prin cântec cât şi prin ţinuta coriştilor, careerau îmbrăcaţi în costume naţionale populare, având brâiele în culorile naţionale (ro şu, galben şialbastru). Aceste coruri erau organizate şi conduse de către preoţii sau învăţătorii satelor respective.

1907, în comuna Gălăneşti, preotul Leon Abageriu înfiinţează un cor de plugari, condusulterior de către cântăreţul de strană Meliton Galan. Acest cor a obţinut premiul III în anul 1933 şipremiul II în anul 1934 la Concursurile de coruri ţărăneşti organizate de către Societatea

„Armonia” şi Centrul Societăţilor Arcăşeşti din Ţara de Sus;1910, în comuna Suceviţa, preotul Victor Berariu înfiinţează un cor de plugari care şi–a

continuat activitatea şi în perioada interbelică;1913, în comuna Horodnicul de Jos, preotul Gheorghe Vedeanu înfiinţează un cor de

plugari care a activat în cadrul Societăţii Muzicale „Lira Română”, iar după anul 1937 corul va fi

condus de preotul Filaret Vedeanu;1913 în comuna Arbore, cântăreţul de strană Gavril Popovici înfiinţează un cor de plugari,

obţinând premiul II în anul 1931 şi premiul I în anul 1933 la Concursurile de coruri de plugari,iar în anii 1936 şi 1938 a susţinut concerte la Arenele Romane de la Bucureşti,drept urmaredirijorul a fost decorat cu Medalia culturală clasa II-a, pentru merite deosebite în munca culturală.



82

17 decembrie 2006, Duminică, s-a desf ăşurat Ediţia V-a, a Concertului de colinde „ Hristos se naş te, sl ăvi ţ i-L”, la care au participat:

Corala Academica şi corala Bucovina din Câmpulung Moldovenesc, dirijate de prof. EmilForfotă.

Corul copiilor şi al tinerilor de la Acţiunea catolică din Rădăuţi.Corul Ştefan cel Mare din Putna, dirijat de prof. Croitoru Erica.Corul parohiei Greco-catolice ucrainene din Rădăuţi, dirijat de prof. Genoveva Voloşciuc.Corul Grupului Şcolar Agricol Andronic Motrescu, dirijat de prof. Vasile Bădeliţă.

Corul Forumului German Lidertafel din Rădăuţi, dirijat de domnul Eduard Mohr.Corul de tineri din Horodnic de Sus.Corul Catedralei din Rădăuţi, dirijat de Nicu Covali.Corala preoţească Fii Bucovinei, dirijor Pr. Ioan Colban.Corul parohiei Sf. Gheorghe din Laura, dirijat de preotul Florin Mihalescu.Corul Păstrătorii de tradiţii al parohiei Sf. Paraschiva din Marginea, dirijor Aurel Halip.Duetul vocal pr. Mihai Cobziuc şi prof. Genoveva Volosciuc.

15 Aprilie 2007, Duminică, s-a desf ăşurat Ediţia VI-a,a Concertului de cântece religioase: „Lumina Învierii”, la care au participat:

Corala Academica din Câmpulung Moldovenesc, dirijată de prof. Emil Forfotă au cântatdimineaţa la Sfânta Liturghie iar seara,în cadrul concertului, a oferit un microrecital ce s-a încheiatcu invocarea: „Roagă-Te pentru mântuirea noastr ă şi a neamului nostru”.

Corul bărbătesc Bucovina din Câmpulung, a prezentat piesa Imnul nop ţ ii. Corul Forumului German Lidertafel din Rădăuţi, au interpretat 4 cântece pascale.Corul copiilor şi al tinerilor de la Acţiunea catolică din Rădăuţi, au interpretat 3 piese.Corul Sanctus al parohiei Pogorârea Sfântului Duh din com. Vicovul de Jos dirijat de Pr.

Lucian Tablan.Corul mixt al Colegiul Tehnic Rădăuţi şi Grupul Şcolar Agricol Andronic Motrescu dirijat de

profesoara Cătălina Herghelegiu.Corul copiilor de la Şcoala Nr. 3 din Laura condus de Vasile Schipor.

Corul şcolii din Bilca, dirijat de Gheorghe Galan.Corul parohiei Sf. Gheorghe din Laura, dirijat de preotul Florin Mihalescu.Corul Catedrala din Rădăuţi, a prezentat un repertoriu ce a cuprins în 3 variante piesa „ Îngerul

a strigat din mormântul întunecat şi Hristos a Înviat”. Cvartetul Amadeus din SuceavaCorala bărbătească ortodoxă Haris din Rădăuţi, ai cărei membri sunt în majoritate preoţi, fiind

dirijată de prof. Ovidiu Foca, directorul Casei municipale de cultură..La final, preotul protopop Nicolae Vîrtea a dat tonul şi toţi cei prezenţi au cântat într-un glas

„Hristos a Înviat”.În cadrul concertului „Lumina Învierii”, invitaţii au considerat aceste manifestări culturale

religioase că sunt conforme tradiţiei rădăuţene, prin care ortodocşii, catolicii şi greco-catolicii ridică

slavă lui Dumnezeu prin cânt. De asemenea cuvinte frumoase au fost adresate şi celor care au susţinut catedrala în organizarea acestui eveniment. şi anume: Casa de Cultură a Municipiuluireprezentată de directorul ei, d-ul Băncescu Mircea şi de Primăria Rădăuţi, prin primarul său, d-ul.Mihai Frunză care a motivat susţinerea acestei iniţiative, declarând: „Am sprijinit aceast ă ini ţ iativă deosebit ă , care este în spiritul locului. Din totdeauna, la Răd ău ţ i, ortodoc şii şi catolicii au avut şi auo rela ţ ie bună , ca şi cu cei de alt ă confesiune. Cred că aceste concerte pun în valoare spiritul

profund cre ştin al locuitorilor zonei noastre. M ă bucur să văd catedrala neîncă pătoare de mul ţ imede oameni, mul ţ ime de tineri, uni ţ i prin credin ţă şi dragoste pentru Dumnezeu. Felicit preo ţ ii de lacatedrală pentru ini ţ iativa acestor concerte în municipiul nostru, care au intrat cu succes încalendarul manifest ărilor culturale permanente ale localit ăţ ii noastre”.

Îmbucurător a fost prezenţa numeroasă a tinerilor şi copiilor la acest concert, în calitate de

interpreţi sau ascultători. În acest sens, primarul Mihai Frunză a remarcat că:„Este semn bun pentrucredin ţ a noastr ă cre ştină şi pentru tradi ţ iile noastre că vor fi preluate şi transmise de ace şti copii şitineri care sunt azi aici, unii în frumoase costume populare”.



83

16 decembrie 2007, Duminică, s-a desf ăşurat Ediţia VII-a, a Concertului de Colinde „Hristos se naş te, sl ăvi ţ i-L” la care au participat:

Corul Şcolii Generale nr. 4din Rădăuţi.Corul mixt al Colegiului Tehnic şi al Grupului Şcolar Agricol „Andronic Motrescu”.Corul de copii al Acţiunii Catolice din Rădăuţi.Corul Colegiului Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”.Corul Cenaclului literar Mihai Eminescu de la Colegiul Tehnic Rădăuţi.

Grupul vocal folcloric Flori bucovinene de la Colegiul Tehnic a interpretat trei colinde alăturide rapsodul popular de la care au fost culese, Vituria Cosovan.

Corul Catedralei din Rădăuţi, dirijat de Nicu Covali.Corul Parohiei greco-catolice ucrainene din Rădăuţi.Grupul vocal din Baineţ”, îmbrăcat în frumoase costume populare bucovinene, ca vrednici

păstrători ai unui obicei străvechi, cel al colindatului, fiind condus de pr. Mihai Cobziuc.Corul parohiei Sfânta Paraschiva din Marginea.Corul Parohiei din Laura Vicovu de Sus.Corul Sanctus din Vicovu de Jos.Corul Seminarului Teologic „Mitropolit Dosoftei” din Suceava, dirijat de pr. profesor Lucian

Tablan.Corala bărbătească ortodoxă Haris, constituită de puţin timp la Rădăuţi şi dirijată de prof.

Ovidiu Foca.Timp de 3 ore, 14 coruri şi grupuri vocale au încântat sutele de credincioşi prezenţi, aducându-

le în suflete bucuria profundă şi unică a Crăciunului.Concertul a fost asistat şi de Î.P.S.S. Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi a Rădăuţilor, alături de

părintele consilier administrativ pr. Gheorghe Brădăţeanu, care în deschidere a vorbit despresemnificaţia colindelor, cântece sfinte, care transmit un mesaj ceresc, o veste de la Dumnezeu.

În această atmosferă, la finalul concertului, ÎPSS. Pimen a rostit poezia „Pomul Cr ăciunului”,de George Coşbuc, care se încheie cu „ Doamne-Ţ i mul ţ umesc” . A rostit cuvinte de apreciere pentrutoţi cei care au cântat colinde şi în mod special, la adresa celor care s-au prezentat în frumoase

costume populare spunând în acest sens „Tot ceea ce a creat credin ţ a cre ştină e frumos. La anul,dacă se va putea, să vină şi mai mul ţ i copii, cu cântecul lor şi costumele lor populare”. Preotul protopop Nicolae Vîrtea a f ăcut o scurtă trecere în revistă a acestor concerte culturale

devenite tradiţionale la Catedrala Rădăuţi, de Paşti şi de Crăciun. Ideea fiind îmbrăţişată cuentuziasm de primarul Mihai Frunză şi de conducerea Casei de Cultură. Buna colaborare dintre celetrei instituţii a rodit sub forma acestor concerte aşteptate de rădăuţeni şi de cei din zonă, prin care, s-aadeverit vorba cântecului: „Omul bun le va primi/ Ş i cu drag le va cinsti.” . Fiecare din corurile saugrupurile vocale au primit din partea organizatorilor diplome de participare, un buchet de flori şi undar de Moş Crăciun.

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, în luna mai 2008, urmare cererii nr.1178/2008, a datbinecuvântarea înfiinţării Coralei Sf. Ierarh Leontie din cadrul Protopopiatului din Rădăuţi.

Această corală a purtat timp de un an numele de Haris, dar la îndemnul I.P.S Pimen î şi schimbanumele pentru a reprezenta mai bine zona Rădăuţi.

04 mai 2008, Duminică, s-a desf ăşurat Ediţia VIII-a, a Concertului de cântece religioase: „Lumina Învierii”, la care au participat:

Corala Bucovina şi corala Academica din Câmpulung Moldovenesc.Corul Parohiei Romano - Catolice din Rădăuţi.Corul Parohiei Greco – Catolice din Rădăuţi.Corul mixt al Grupului şcolar Agricol „Andronic Motrescu" şi al Colegiului Tehnic.Corul parohiei Sf. Gheorghe din Laura.Corul Catedralei din Rădăuţi dirijat de Nicu Covali.

Cu această ocazie, pr. Ilie Sfîrnaciuc de la Catedrala din Rădăuţi. a spus:„S ărbătorilereligioase sunt pentru credincio şi momente sfinte de preamărire a lui Dumnezeu şi de înnoirespirituală. De aceea am dorit ca, la sărbătoarea Pa ştelui şi a Cr ăciunului, să aducem un plus de



84

bucurie cre ştinească prin cântec, prin aceste concerte. In cei câ ţ iva ani de când au loc, concertele dela Catedrală au devenit evenimente a şteptate de cei din zona Răd ău ţ i, atât pentru public, cât şi

pentru cori şti. Organizatori, alături de Catedrala din Răd ău ţ i, sunt Primăria municipiului Răd ău ţ i şiCasa de cultur ă.”

În acest sens, primarul municipiului, d-ul Mihai Frunză a afirmat următoarele:„Am sus ţ inut imediat ini ţ iativa acestor concerte la Catedrală , deoarece ele sunt o dovad ă vie a frumoasei armonii şi a respectului care exist ă la Răd ău ţ i intre cre ştini, intre credincio şii de diverse confesiuni.Concertele de Pa şti şi de Cr ăciun de la Catedrală au devenit de câ ţ iva ani evenimente reper in

calendarul cultural al localit ăţ ii". În cadrul schimbului de experienţă între corurile bisericeşti, program iniţiat de pr. Sfîrnaciuc

Ilie de la Catedrala din Rădăuţi şi pr. Petrea Liviu de la parohia Horodnic de Jos, la data de : 16 septembrie 2008, Duminică, răspunsurile la Sf. Liturghie de la Catedrala Unirii Naţionale

din Rădăuţi au fost date de Corul bărbătesc al Parohiei Horodnicul de Jos , iar la data de: 26 septembrie 2008, de ziua Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan care este şi hramul bisericii

din Horodnic de Jos, corul Catedralei Unirii Naţionale din Rădăuţi a participat la Sfânta Liturghie dela această biserică în cadrul schimbului de experienţă între corurile bisericeşti.

21 decembrie 2008 Duminică, s-a desf ăşurat Ediţia IX-a, a Concertului de Colinde „Hristos se naş te, sl ăvi ţ i-L”, la care au participat:

Grupul de colindători al şcolii „Samson Botnărescu” din Gălăneşti, dirijor Bodnar LidiaRodica.

Colindători de la Şcoala nr. 3, Laura, dirijaţi de prof. Vasile Schipor.Colindători de la Grădiniţa nr. 3 din Marginea.Corul Catedralei Rădăuţi, dirijat de Nicu Covali.Corul de elevi Filoteos de la Colegiul Tehnic din Rădăuţi, dirijat de prof. E. Marici.Corul Bucovenka al comunităţii ucrainene din Bălcăuţi.Corul Cenaclul M. Eminescu, de la Colegiul Tehnic dirijat de prof. Narcisa Rei.Corul Osana Bucovinei din Remezeu-Vicovu- Jos, dirijat de prof. Ana-Maria Cenuşă.Corul Parohiei Sf. Gheorghe din Laura, dirijat de preotul Florin Mihalescu.

Corala bărbătească ortodoxă Sfântul Ierarh Leontie dirijat de prof. Ovidiu Foca.20 aprilie 2009, Luni, s-a desf ăşurat Ediţia X-a Concertului de cântece religioase „ Lumina

Învierii” , la care au participat:Corul de copii de la Şcoala nr.3 din Laura Vicovu de Sus, dirijaţi de prof. V. Schipor.Corul de copii de la Baineţ” dirijaţi de preotul Mihai Cobziuc.Corul de tineri din Horodnic de Sus.Corul de elevi de la Colegiul Tehnic din Rădăuţi, dirijat de prof. Elisabeta Marici.Corul Catedralei din Rădăuţi dirijat de Ioan Covali, care s-a prezentat cu cântece noi.Corala bărbătească ortodoxă Sfântul Ierarh Leontie dirijat de prof. Ovidiu Foca.Corala mixtă a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor împreună cu Cvartetul Amadeus, dirijat de

preot prof. Lucian TablanCorul bărbătesc al Parohiei Sfântul Gheorghe din Laura, com. Vicovu de Sus, dirijat de pr.Florin Mihalescu.

20 decembrie 2009, Duminică, s-a desf ăşurat Ediţia XI-a, a Concertului de Colinde „Hristos se naş te, sl ăvi ţ i-L” , la care au participat:

Corul Bărbătesc d e la biserica din Hruşeuţi, raionul Hliboca, regiunea Cernăuţi, dirijat deGheorghe Sadovei.

Corul Dragoş Vodă din Cernăuţi, dirijat de Elena Nandriş, primar în com. Mahala-regiuneaCernăuţi.

Corala bărbătească ortodoxă Sfântul Ierarh Leontie dirijat de prof. Ovidiu Foca.

Corul mixt de la Colegiul Tehnic din Rădăuţi, dirijat de prof. Elisabeta Marici.Corul Cenaclul M. Eminescu, de la Colegiul Tehnic dirijat de prof. Narcisa Rei.Corul de la Grupul Şcolar Agricol „Andronic Motrescu” dirijor prof. Vîrtea Alina.



85

Corul Păstrătorii de tradiţii din com. Marginea dirijat de Halep Aurel.Grupul vocal folcloric, din com. Baineţ,dirijat de Pr. Mihai Cobziuc.Corul Parohiei Sfântul Gheorghe din Laura-Vicovu de Sus, dirijor Pr. Fl. Mihalescu.Corul Grupului Şcolar „Ion Nistor” din Vicovu de Sus, dirijat de prof. Vasilică Schipor.Corul Osana Bucovinei” din Remezeu-Vicovu-Jos, dirijat de prof A. Maria Pietroaie.Corala mixtă a Parohiei Pogorârea Sfântului Duh din Vicovul de Jos.Cvartetul Amadeus, dirijate de Pr. prof. Lucian Tablan.Corala Sfântul Procopie din Parohia Milişăuţi dirijor Pr. Bogdan Lupăştean.

Corul de copii din com. Bilca I dirijor Pr. paroh Gheorghe Calancea.Corul de copii a Şcolii Samson Botnărescu, din Gălăneşti, dirijor Bornau L Rodica.Corul Flori de munte de la Şcoala Generală „Ştefan cel Mare” din Putna, dirijat de prof.

Croitoru Erica.Corul Prietenii muzicii al Colegiului Naţional „Eudoxiu. Hurmuzachi” dirijat de prof. Laurian

Abalaşei.Ansamblul ucrainean Kazacioc din Bălcăuţi, dirijat de Pr. Marici Mihai.Corala mixtă Sanctus a parohiei Pogorârea Sfântului Duh, din Vicovul de Jos, dirijor Pr. prof.

Lucian Tablan.Corul Catedrala din Rădăuţi, dirijat de Ioan Covali.

11 aprilie 2010, Duminică, s-a desf ăşurat Ediţia XII-a a Concertului de cântece religioase „Lumina Învierii”, la care au participat conform precizărilor f ăcute în revista: Buletin CreştinOrtodox nr. 13, din 25.04.2010, pag. 4 sub titlul: „Lumina Învierii a înseninat sufletelebucovinenilor” următoarele formaţiuni corale:

Corul Catedralei Rădăuţi, dirijor: Ioan Covali.Corul de copii de la Baineţ, dirijor: Pr. Mihai Cobziuc.Corul Parohiei Sfântul Gheorghe Laura-Vicovu de Sus, dirijor Pr. Florin Mihalescu.Corul de tineri din Horodnic de Sus, dirijor Pr. Alexandru Pitic.Corul Sânzienele din Siret, dirijor Viorel Huţanu.Corul Parohiei Sfântul Procopie din Milişăuţi, dirijor Pr. Bogdan Lupăştean.

Corul Sanctus din Vicovu de Jos, dirijor: Pr. prof. Lucian Tablan.Corala mixtă, Voces Christianum din Suceava, dirijor: Sânziana Mihalciuc.Corul de copii al Parohiei Bilca 1, dirijor: Pr Gheorghe Calancea.Corala bărbătească Sfântul Ierarh Leontie din Rădăuţi, dirijor: prof. Ovidiu Foca, aceasta fiind

şi câştigătoarea premiului special al juriului festivalului,„Buna Vestire”, ediţia a XX-a desf ăşurat laFundul Moldovei, în data de 25 martie 2010.

Săptămâna Luminată i-a f ăcut pe credincioşi să-şi îmbogăţească şi să-şi lumineze sufletele cucântări specifice acestei perioade. Atât publicul, cât şi reprezentanţii grupurilor corale participante s-au reunit sub cupola primitoare a Catedralei Ortodoxe din Rădăuţi, îndeplinind, în acelaşi timp, subaspect cultural, dorinţa ctitorilor care i-au hărăzit destinul de a fi Catedrala Unirii Na ţ ionale din

Răd ău ţ i. Concertul a debutat cu un călduros cuvânt al preotului paroh Nicolae Vîrtea şi s-a finalizat

cu un cuvânt rostit de pr. protopop de Rădăuţi, Petrică Lupăştean, acesta fiind cel care i-a invitat petoţi participanţii să intoneze „Hristos a Înviat!”Atelierul de Ceramică „Colibaba” şi Atelierul de pictură din cadrul Clubului Copiilor Rădăuţi

au confecţionat trofeele oferite grupurilor corale, iar Florăria Iris şi Cofetăria Aşchiuţă. a înmânatcopiilor flori şi dulciuri.

19 decembrie-2010, s-a desf ăşurat Ediţia XIII-a a Concertului de colinde: „ Hristos se naş te, sl ăvi ţ i-L!,” În deschiderea concertului de colinde: s-a f ăcut o rugăciune şi s-a cântat veşnicapomenire pentru cea care a trecut la Domnul, profesoara şi preoteasa Croitoru Erica, dirijoareacorului „Flori de munte”, din Putna. Cei prezenţi, i-au adus un omagiu, mai ales şi pentru faptul că afost nelipsită de la concertele de la Catedrala. Concertul de colinde a fost susţinut de următoareleformaţiuni corale:

Corul Catedralei Ortodoxe Rădăuţi, dirijor Covali Ioan.Corul de copii al Şcolii Gen. „Samson BotnărescuCGălăneşti, dirijor prof. Bodnar RodicaCorul Grupului Şcolar Agricol „Andronic Motrescu” Rădăuţi, dirijor prof. Virtea Alina.



86

Grupul vocal Crescendoal Sc. Gen. „’Mihai Eminescu’’ Rădăuţi, dirijor:prof. Dorin Scheu.Corala Bărbătească Ortodoxă Sf. Ierarh Leontie de la Radauti dirijată de Ovidiu Foca.Corul Timotheos al Colegiului Tehnic , dirijor prof. Marici Elisabeta.Grupul vocal-folcloric din Baineţ împreună cu preotul Mihai Cobziuc.Corul Osana Bucovinei- Remezeu Vicov de Jos, dirijor: prof. Apetroaie Ana MariaCorul de copii al Parohiei Bilca 1, dirijor pr. Calancea Gheorghe.Corul Ştefan cel Mare,de la Putna.Corul Parohiei Sf. Gheorghe”Laura – Vicovu de Sus , dirijor: pr. Mihalescu Florin.

Corala Buna Vestire, din Horodnic de Sus, dirijor: pr. Pitic Alexandru. 1Corul de copii al Parohiei Bilca 3, dirijor: prof. Cîrdei Ana.Corul Stră jăncuţa, din comuna Straja.Corul Păstrătorii de tradiţii, din comuna Marginea, dirijor: Halip AurelCorul Bucovenka din comuna Bălcăuţi, dirijor: pr. Marici Mihai1Concertul de colinde a fost coordonat, ca de fiecare dată de preotul Ilie Sfîrnaciuc.Sponsorii au fost aceeaşi ca în fiecare an: I.B.F. Pavimente Marginea; Cofetaria Aschiuta

Radauti şi diverşi credinciosi. Partenerii media au fost: TV. Rădăuţi, ADYGA Studio-Rădăuţi .Trofeele concertului(sfe şnice) au fost confecţionate de maestrul ceramist, Florin Colibaba

Timp de aproape trei ore cei prezenţi au simţit în Catedrală: „Pe ştera din Betleem”, iar „darurilemagilor” au fost colindele pregătite şi aduse de corurile din zonă, care „de ţ in o bogăţ ie inestimabilă ce izvor ăşte din tradi ţ ia noastr ă românească ortodoxă şi care trebuie păstrat ă , cultivat ă şi transmisă mai departe”, aşa cum a spus încheiere protopopul de Rădăuţi, preotul Lupaştean Peru .

În cele 13 ediţii ale concertelor de Crăciun şi de Paşti, au cântat peste 40 de formaţiicorale într-un spectru larg de interpretare a partiturilor. Se poate vorbi şi despre bogăţia şidiversitatea vestimentaţiei cântăreţilor, de la costume populare, până la ţinute de cor de cameră, ceconferă unicitate fiecărui grup coral. Ca o notă de specificitate a acestor evenimente a fost prezenţa lamai multe ediţii a coralei Forumului German Lidertafel şi a corului copiilor şi al tinerilor Acţiuneacatolică de la Biserica Romano-catolică din Rădăuţi, alături de corul Parohiei Greco-catolice din Rădăuţi, care prin cântecele tradiţionale specifice comunităţilor respective , au confirmat caracterultolerant al bucovinenilor într-o forma înţeleaptă şi neviciată de politică,.păstrate în Rădăuţi.

Scopul acestor întâlniri este de a promova şi stimula muzica corală religioasă, în special cearomânească, dar în acelaşi timp, trăirea prin cânt starea de rugăciune şi bucuria sau lumina sărbătorii.



87

3. Acţiuni educaţionale

Membri fondatori ai coralei ortodoxe „Sfântul Ierarh Leontie” din Rădăuţi,împreună cu ungrup de preoţi, profesori de religie şi credincioşi, s-au implicat la data de 25 septembrie 2008, cubinecuvântarea Î.P.S S. Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, pentru implementarea,proiectului educaţional, intitulat : „Sfânta Liturghie - locul împă rtăşirii cu Hristos “ce se adresează elevilor de gimnaziu şi liceu având ca principal obiectiv cunoaşterea cântărilor Sfintei Liturghii,

înţelegerea semnificaţiilor momentelor Sfintei Liturghii şi a vocabularului liturgic, dezvoltareaaptitudinilor artistice, descoperirea frumuseţii muzicii sacre, româneşti, bizantine sau universale.

În sprijinirea acestui proiect, s-a implicat Parohia Rădăuţi III, din Rădăuţi, precum şi alteparohii şi anume: Parohia Laura din Vicovul de Sus, Parohia Milişăuţi, Parohia „Sfinţii ArhangheliMihail şi Gavril din Rădăuţi, Parohiile din Voivodeasa, Bălcăuţi, Frătăuţii Noi, Comăneşti, Horodnicde Jos şi Mănăstirea Bogdana. Proiectul s-a desf ăşurat sub forma unei activităţi extraşcolare înparteneriat cu 11 şcoli din Rădăuţi, Milişăuţi şi Vicov, având colaboratori in special bisericile de pelângă aceste şcoli. Drept urmare, elevii după ce învăţau liturghia (la un anumit nivel de în ţ elegere), participau, dând răspunsuri la Sf. Liturghie în câte-o biserică din oraş. Astfel,spre exemplu undeelevii au dat răspunsuri la Sfânta Liturghie putem menţiona cele din data de 15 februarie 2009, în aXXXIV Duminică după Rusalii, respectiv Duminica Fiului Risipitor , la Catedrala din Rădăuţi, când

aceştia pregătiţi de profesorii de religie din municipiu, şi acompaniaţi de membrii ai Coralei ortodoxepreoţeşti „Sfântul Ierarh Leontie” au dat răspunsuri la Sfânta Liturghie oficiată de I.P.S.S. PimenAstfel de liturghii s-au desf ăşurat de asemenea la data de 29 noiembrie 2009, când elevii de la

Şcolile generale nr.3 şi nr.5 însoţiţi de prof. Huc Vera, precum şi de la Colegiul Tehnic, însoţiţi deprof. Marici Elisabeta, fiind dirijaţi de prof Ovidiu Foca, au dat răspunsurile la Sf. Liturghie,desf ăşurată în Catedrală;, precum şi la data de 28 martie 2010, în Duminica Floriilor, elevii de laŞcoala Generală nr.3, însoţiţi de prof. Huc Vera, elevii de la Şcoala Generală nr.5, însoţiţi de prof.Crăciun Domnica, precum şi cei de la Colegiul Tehnic, însoţiţi prof. Marici Elisabeta, dirijaţi deprof. Ovidiu Foca, au dat răspunsurile la Sf. Liturghie, desf ăşurată de asemenea în Catedrala dinRădăuţi.

În concluzie, în anul Şcolar 2008-2009 elevii au participat la 15 liturghii, din care ultima din

an adunând peste 150 de elevi la mănăstirea Bogdana, iar . în anul şcolar 2009-2010 s-au desf ăşurat9 liturghii, din care ultima s-a organizat la mănăstirea Putna unde au fost peste 110 elevi împreună cu profesorii şi dirijorii lor.

4. Acţiuni catehetice cu copii şi tinerii.

În conformitate cu proiectul iniţiat la nivel national ,, Hristos împă rtăşit copiilor” în cadrulCastedralei din Rădăuţi în anul 2010, s-au organizat acţiuni catehetice cu copii şi tinerii, Astfel, dincei patru preoţi slujitori de la Catedrala din Rădăuţi, cei care s-au ocupat şi se ocupă de catehezacopiilor sunt pă rintele paroh Vîrtea Nicolae, care s-a ocupat de copiii cu vârsta între 9-10 ani şi

pă rintele colaborator Sfârnaciuc Ilie care s-a ocupat de cei cu vârsta cuprinsă între 11-19 ani.

Întâlnirile s-au desf ăşurat săptămânal, în afara orelor de curs şi căutând să se găsească o formulă simplă prin care învăţătură sfântă a Bisericii să fie cât mai pătrunzătoare în sufletele copiilor, evitândastfel extenuarea lor. În perioada iernii când temperaturile scăzute nu au permis desf ăşurareacatehezelor în Catedrală, s-a decis, de comun acord cu directori şcolilor din cuprinsul parohiei, ca

întâlnirile cu copiii să aibă loc în spaţiul şcolilor, unde existau condiţii optime. În cadrul programului, aşa cum consemnează, părintele paroh,Vîrtea Nicolae:,,cu cei mici s-a

f ăcut foarte mult ă lectur ă biblică , iar cu cei mai mari s-a insistat pe explicarea Crezului având învedere că anul 2010- a fost declarat de către Sfântul Sinod anul omagial al Simbolului de Credin ţă niceo - constantinopolitan”,.

În ceea ce priveşte lectura biblică prezentată copiilor mici, un loc central la ocupat lectura ceexemplifica păcate sau virtuţi În acest sens, aşa cum consemnează, părintele paroh,Vîrtea Nicolae:

,,s-au lecturat pasaje întregi despre credin ţ a lui Avraam, despre ascultarea lei Isaac fa ţă de tat ăl său Avraam; despre virtu ţ ile lui Iosif cel ascult ător şi cinstitor de părin ţ i dar şi iubitor şi iert ător de fra ţ ii săi care din invidie l-au vândut în Egipt, despre pocăin ţ a lei David, despre în ţ elepciunea lei



88

Solomon, despre r ăbdarea lei Iov, despre importan ţ a cinstirii părin ţ ilor care aduce binecuvântare şi pentru urma şi dar şi despre gravitatea neascult ării sau r ă zvr ătirii împotriva părin ţ ilor care aduceblestem şi moarte(ex. Ră zvr ătirea lui Abesalom împotriva tat ălui său David) ,despre rugăciuneasmerit ă a vame şului dar şi despre pericolul mândriei fariseului care se îndrept ăţ ea pe sine, despre

pocăin ţ a fiului risipitor dar şi despre păcatul nepostirii care a dus la izgonirea lei Adam din Raietc”. Totodată, acesta consemnează că: ,,Pe lângă lectura biblică , pentru a le deschide şi mai mult sufletele spre Cele ale lui Dumnezeu şi pentru a se împărt ăşi în chip plenar cu Hristos prin SfântaEuharistie, copiii au fost invita ţ i să participe activ la Sfânta Liturghie şi în genunchi, cu mâinile

împreunate, în fa ţ a Sfintelor U şi, să rostească Crezul.”Totodată, aşa cum consemnează părintele paroh, Vîrtea Nicolae, că:, ,,Pentru a le insufla

dragostea de neam şi de Biserică dar şi pentru a ne apropia mai mult de sufletele celor mici aorganizat la data de 15 mai 2010 o excursie cu un număr de 37 elevi de la clasele a III-a şi a IV-adin cadrul Colegiului Na ţ ional „E.Hurmuzachi” pe traseul Răd ău ţ i – Boto şani - Suceava, fiind vizitate casele memoriale: M. Eminescu, de la Ipote şti, Nicolae Iorga, de la Boto şani şi GeorgeEnescu, de la Liveni, azi, comuna G.Enescu. jud. Boto şani , precum şi M ănăstirea Sf. Ioan cel Nou.de la Suceava, despre via ţ a cărora vorbiser ăm deja copiilor Copiii au avut şi bucuria de a beneficiade foarte mult colportaj religios: reviste, iconi ţ e, cruciuli ţ e, căr ţ i de rugăciuni, toate trimise gratuit de către Înaltpreasfin ţ itul Arhiepiscop Pimen. La acestea s-au ad ăugat şi catehismele subven ţ ionate

par ţ ial de parohie. La finalul anului şcolar, la premiere, copii cei mai evlavio şi şi cu prezen ţ a ceamai mare la Sfânta Liturghie au fost plăcut surprin şi să primească din partea Bisericii premiispeciale câte o Mica Biblie, fiecare cu dedica ţ ie specială şi cu îndemnul de a continua ei în şi şiexerci ţ iul lecturii biblice în timpul vacan ţ ei.

5. Organizarea de expoziţii tematice

La data de 17 mai 2010, Catedrala din Rădăuţi a desf ăşurat , la Galeriile de Artă din Rădăuţ, în spiritul tradiţiilor culturale, religioase şi de cunoaştere a locurilor natale, vernisajul expoziţiei „Imaginea Bucovinei”, realizată de elevii de la şcolile generale „Mihai Eminescu” şi „BogdanVod ă”, din Rădăuţi, şcolile generale din Milişăuţi, Horodnic de Jos , Vicovul de Sus- Laura, Şcheia,

elevii de la Colegiul Tehnic, Colegiul„Andronic Motrescu”, Colegiul „Ion Nistor”- Vicovul de Susşi Clubul Copiilor şi Elevilor din Rădăuţi. Organizarea acestei expoziţii a fost iniţiată de către Corala„Sf. Ierarh Leontie” din Rădăuţi cu binecuvântarea I.P.S.S Pimen Arhiepiscopul Sucevei şiRădăuţilor. În acest sens, s-a încheiat la 24–25 martie 2010 un Acord de Parteneriat, pe durata 15martie 2010–15 martie 2011 cu posibilitatea prelungirii, între: corala bărbătească ortodoxă „Sfântul

Ierarh Leontie” din Rădăuţi, reprezentată în cadrul proiectului de către pr. Sfârnaciuc Ilie de laCatedrala Unirii Naţionale din Rădăuţi; Clubul Copiilor şi Elevilor din Rădăuţi, prin cercul de„Fotografie artistică”, condusă de prof. coordonator Popovici Adrian; Galeriile de Artă din Rădăuţi;S.C. I. B. F. Pavimente Marginea; Studioul „Adyga” din Rădăuţi. Activitatea s-a adresat elevilorpasionaţi de frumuseţile Bucovinei şi de arta fotografică. Pe parcursul acestei acţiuni, s-a realizat odeplasare cu grupul de elevi şi profesorii responsabili, la mănăstirea Suceviţa(atelierul de fotografie)şi la mănăstirea Putna (110 elevi), organizându-se expoziţii la: Rădăuţi – Galeriile de Artă, Suceava-Consiliul Judeţean şi Stupca- Festivalul, Ciprian Porumbescu.

La data de 15-20 decembrie 2010, s-a desf ăşurat, de asemenea la Galeriile de Artă Rădăuţi, expoziţia: „ Hristos se naş te, sl ăvi ţ i-L!,” unde peste 100 de elevi au expus lucrări (desen , pictur ă) cutema Naşterea Domnului. Acest eveniment a fost posibil datorită bunei colaborări între ProtopopiatulRădăuţi, Corala Sf. Leontie, Clubul Copiilor, Studioul Adyga, S.C. I.B.F.Pavimente Marginea şiprofesori de la şcolile din Rădăuţi, şi din jurul Rădăuţiului.

Imaginile fotografice ale tuturor activităţilor enumerate mai sus, sunt prezentate, în anexa laacest capitol,întitulată: Cronica în imagini privind activitatea cultural misionară a Catedralei.



90

1. Corala Haris din Rădăuţi, dirijată de prof. Ovidiu Foca

2. Corala Voces Bucovine, dirijată de prof. Sever Dumitrache



91

3. Corul Dragoş-Vodă din Cernăuţi, dirijat de d-na Ileana Nandriş

4. Corul Flori de munte, de la Putna,dirijat de prof. Croitoru Erica



92

5. Corul de copii de la Bilca, dirijat de pr. paroh. Ghe. Calancea

6. Corul parohiei romano-catolice din Rădăuţi



93

7. Corul bărbătesc din Horodnicul de Sus

8. Grupul vocal folcloric din Baineţ, dirijat de pr. paroh Cobziuc Mihai



94

9. Corala mixtă Osana Bucovinei, din Vicovul de Jos, dirijat de prof. Apetroaie Ana Maria

10. Corala bărbătească Sf. Ierarh Leontie dirijat de prof. Foca Ovidiu



95

11. Corala Sf. Procopie din Milişăuţi, dirijat de pr. Lupaştean Bogdan

12. Corul Catedralei din Rădăuţi, dirijat de Covali Ioan



96

13. Corul grupului şcolar Ion Nistor din Vicovul de Sus. dirijat de prof. Schipor Vasilica

14. Corul de copii al şcolii „Samson Bodnărescu” din com, Gălăneşti, dirijat de prof. Bodnar

Rodica



97

15. Corul cenaclu Mihai Eminescu de la Colegiul Tehnic dirijat de prof. Narcisa Rei

16. Corul mixt al grupului şcolar „ Andronic Motrescu” , dirijat de prof. Vîrtea Alina



98

17. Corul Timotheos al Colegiului Tehnic. dirijat de prof. Marici Elisabeta

18. Corul ansamblului ucrainean Kazaciok, din comuna Bălcăuţi, dirijat de prof. Marici Mihai



99

19. Corul Prietenii muzicii de la C. N. „ Eudoxiu Hurmuzachi” dirijat de prof. Abalaşi Severin

20. Corul Păstrători de tradiţii din comuna .Marginea, dirijat de Halip Aurel



100

21. Corul bărbătesc din Hruşeuţi,raionul Hliboca, dirijat de Gheorghe Sadovei

22. Corul Flori de munte de la Şcoala generală din Putna dirijat de prof Croitoru Erica



101

23. Grupul de copii de la Şc. G. nr. 3-Plai.din Vicovul de Sus,- dirijat de prof Schipor Vasilca

24. Corul de copii al parohiei Bilca I, dirijat de pr. paroh. Ghe. Calancea



102

25. Corul de copii Acţiunea Catolică din Rădăuţi

26. Cvartetul Amadeus dirijat de prof. Tablan Lucian



103

27. Corul parohiei Bilca I din com. Bilca, dirijor Ghe. Galan

28. Corul mixt Sanctus, din Vicovul de Jos, dirijor pr. Tablan Lucian



104

29. Corul parohiei Sf. Gheorghe din Laura-Vicovul de Sus,dirijor pr .Mihăilescu Florin.

30. Corul Academica din Câmpulung, dirijat de prof. Emil Forfotă



105

31 . Grupul de elevi ce au dat răspunsurile la Sfânta Liturghie în Catedrala Unirii Naţionale din

Rădăuţi



106

32. Expoziţia „Imaginea Bucovinei” prezentată de către elevi la Galeriile de Artă din Rădăuţi

33. Elevi participanţi la expoziţia de Crăciun cu tema: „Hristos se naş te,sl ăvi ţ i-L!”



107

34. Grupul de elevi şi profesori participanţi la proiectul cu tema: „Sfânta Liturghie, locul

împă rtăşirii cu Hristos”, în vizită la Mănăstirea Putna.



108

35. Pr. paroh Vîrtea Nicolae, cu grupul de elevi de la Rădăuţi, la casa memorială

„Mihai Eminescu” de la Ipoteşti, jud. Botoşani

36. Pr. paroh Vîrtea Nicolae, cu grupul de elevi de la Rădăuţi, la casa memorială

„Nicolae Iorga” din Botoşani, , jud.



109

IV

Odiseea proiectării şi construirii Catedralei

Construirea unei catedrale ortodoxe în Rădăuţii Voievodali era o necesitate socială, religioasă şi istorică după 550 de ani de la zidirea bisericii „Sf. Nicolae”, gropniţă domnească a Muşatinilor,fostă Catedrală episcopală timp de 420 ani. Necesitatea socială, religioasă şi istorică era determinată şi de faptul că administraţia austriacă a dus o politică de a îngrădi formarea şi dezvoltarea conştiinţeinaţionale şi ortodoxe a populaţiei româneşti din Bucovina istorică, inclusiv din Rădăuţi, prinurmătoarele măsuri;

desfiin ţ area de către Casa de Habsburg, în anul 1783, a complexului ecleziastic deînvăţământ şi cultur ă religioasă din Răd ău ţ i, respectiv M ănăstirea şi Episcopia de Răd ău ţ i;

transformarea bisericii episcopale r ăd ău ţ ene în biserică parohială;amplasarea în anul 1792 în incinta fostei mănăstiri, a unei Herghelii de Stat;germanizarea învăţământului, culturii şi a administra ţ iei; colonizarea ora şului cu

popula ţ ii str ăine ca etnie şi confesiune religioasă şi unde ace ştia ajunse-se să devină popula ţ iamajoritar ă , din care cauză Răd ău ţ iul era considerat „cel mai german ora ş din Ţ ara Fagilor”;

construirea de edificii religioase de confesiune romano catolică (1823), ebraică (1879). şi

protestant ă (1886) .În consecinţă, preoţii Ipolit Tarnavschi şi Ilie Berlineanu şi enoriaşii rădăuţieni, păstoriţi laacea dată de I.P.S.S. Vladimir Repta, Mitropolitul Bucovinei au solicitat Administraţiei:Austriece,

în anul 1910, autorizaţia să se „zidească pe pia ţ a comunală în fa ţ a edificiului primăriei”(02) obiserică ortodoxă română care la acea dată se construise. În acest sens s-au colectat de la enoriaşi şifondurile necesare, dar autorităţile n-au acordat autorizaţia de construire.

Dorinţa s-a realizat însă după Unirea Bucovinei istorice cu România Întregită. În acestsens, pr. Oreste Gherasim, în studiul său „ Monografia Bisericii Catedrale cu hramul PogorâreaSfântului Duh din ora şul Răd ău ţ i”, la pag. 2, spune:

„Gândul pentru înf ă ptuirea acestui deziderat unanim, le-au nutrit îndat ă după Unirea din 1918 preo ţ ii ora şului în deosebi parohul Vespasian Reu ţ i, secondat de epitropia Bisericească şi sprijini ţ i

de prefectul Jude ţ ului Răd ău ţ i, din acea vreme, Ilie Maciovschi şi de Ministrul Lucr ărilor Publice,istoricul bucovinean Ion I.Nistor”.Acest gând a fost susţinut cu următoarele argumente:

marcarea Unirii naţionale prin construirea unei catedrale monumentale, aşa cum s-a f ăcut în toate provinciile istorice ce s-au unit în cadrul României Întregite;

construirea unei biserici cu o capacitate corespunzătoare cu numărul enoriaşilor şiconservarea vechii şi istorice biserici voievodale „Sfântul Nicolae”.

Drept urmare,:în anul 1920, aşa cum menţionează în, pr dr. Ioan Puiu în manuscrisul său:„Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Răd ău ţ i”, la pag.1;

„S-a constituit un Comitet, alcătuit din: slujitorii biserice şti de la Biserica „Sfântul Nicolae”din Răd ău ţ i, preo ţ ii protopop Dimitrie C ă rbune , dr. pr. Ioan Puiu şi pr. Vespasian Reu ţ , împreună

cu epitropia bisericească din care f ăcea parte epitropii: Vasile Rusu, Teofan Bejan, TudorSimionovici, Eugen Sucevan, Gheorghe Tomorug, Victor Halus şi Serafim Trufin cât şi Gheorghe

Popadiuc , director şcolar, care au hot ărât să facă toate diligen ţ ele şi să pună toate str ăduin ţ ele pentru zidirea unei noi biserici în ora şul Răd ău ţ i cu hramul Pogorârea Sfântului Duh şi care să poarte denumirea de Biserica Unirii Na ţ ionale”.

În urma diligenţelor f ăcute de către acest Comitet, prefectul judeţului Rădăuţi, Ilie Maciovschi, împreună cu primarul Gheorghe Popadiuc, exarhul şi parohul Dimitrie Cărbune, prof. preot. dr.Ioan Puiu, epitropii bisericeşti Grigore Botezat şi Gheorghe Rotar, colonelul Dimitrie Ţurcan, prim consilierul de tribunal Aurel Şesan, revizorul şcolar Dimitrie Teleagă, medicul veterinarCasian Isar, consilierul agricol Vasile Strătescu, comisarul guvernamental Twers Oskar,administrator de finanţe Vasile Năstase şi plenipotenţiaţii bisericeşti: Vasile Rusu, GavrilMarţincu, Tudor Simionovici, Serafim Trufin, Gheorghe Tomorug şi Dimitrie Hulubaş auanalizat oportunitatea şi au hotărât (02) la data de:



110

10 mai 1921, „Zidirea unei biserici ortodoxe române comemorative în Rădăuţi,care va fi un monument de amintire al actului Unirii tuturor Românilor.”

Din acest moment, în documentele şi devizele de execuţie se vorbeşte despre Catedrala UniriiNaţionale din Rădăuţi şi aceasta până la instalarea regimului comunist.

În şedinţa din 10 mai 1921, s-a hotărât totodată constituirea a două comitete şi anume:Comitetul de iniţiativă pentru zidirea acestei catedrale compus din: prefectul Ilie

Maciovschi, Exarhul şi parohul Dimitrie Cărbune, prof. Preot dr. Ioan Puiu, consilierul agricol Vasile

Strătescu, revizorul şcolar Dimitrie Teleagă, colonelul Dimitrie Ţurcanu, prim consilier alTribunalului Aurel Şesan, primarul oraşului Gheorghe Popadiuc, „care va avea obliga ţ iunea să întreprind ă cele necesare” precum şi ;

Comitetul de zidire compus din: Preşedinte: prefectul Ilie Maciovschi, Vicepreşedinte:Exarhul şi protopopul Dimitrie Cărbune, Secretar: consilierul agricol Vasile Strătescu, Casier:administrator de administraţie Vasile Năstase, Controlori: revizorul şcolar Dimitrie Teleagă şiagricultorul Gavrilă Marţincu, Membrii: colonelul Dimitrie Ţurcanu, prim consilier a TribunaluluiAurel Şesan, primarul Gheorghe Popadiuc, pr. prof. Dr. Ioan Puiu, epitropul Grigore Botezat şigospodarul Tudor Simionovici ce a fost pus sub patronajul P.S. Episcop-vicar al Rădăuţilor, dr. IpolitVorobchievici. „ care va coordona toate ac ţ iunile de ob ţ inerea dreptului de proprietate a terenului

pe care a fost hot ărât a se amplasa şi zidii noua biserică , precum şi întocmirea şi executarea

proiectului acestui obiectiv istoric şi religios”. şi, totodat ă: „preotul dr. Ioan Puiu a fost delegat să solicite concursul autorit ăţ ilor administrative ale ora şului, spre a ob ţ ine prin schimb un teren potrivit pentru ridicarea proiectatei catedrale. S-a convenit asupra schimbului gră dinii publice din

estul bisericii Sf. Nicolae, proprietatea Sf. Mitropolii a Bucovinei, cu parcela corespunză toare din

Pia ţ a oraşului, proprietatea oraşului Ră d ău ţ i, situată în verticala stră zii Ş tefan cel Mare” .Odată cu luarea acestei hotărâri istorice privind zidirea în Rădăuţi a unei biserici ortodoxe

române, comemorative, închinată actului Unirii tuturor Românilor din anul 1918, a început: Odiseeaproiectării şi construcţiei Catedralei, determinată de vitregiile economice, politice şi istorice alevremii. Aceste vitregii, au provocat o serie de greutăţi financiare încă de la proiectare şi au impustotodată multiple schimbări în competenţele şi organizarea Bisericii Ortodoxe Române, determinândo serie de greutăţi juridice, financiare şi materiale în perioada celor 40 de ani de construcţii până la

târnosirea acesteia în anul 1961 şi încă 37 de ani până la finalizarea în anul 1998,a construcţiei, celor2 turnuri de clopotniţă etajate, împreună cu galeriile de legătură cu corpul principal, conformproiectului iniţial întocmit şi aprobat. Din aceste cauze, istoria proiectării şi construcţii integrale aproiectului Catedralei, a avut mai multe etape de construcţii, diferenţiate prin obiectivele constructiveurmărite şi condiţiile financiare, materiale şi politico-administrative diferite în care s-au realizatobiectivele respective.

În continuare, vom prezenta pe baza documentelor istorice şi de arhivă aceste etape

1.Etapa pregătitoare (1921–1923)

Comitetul de zidire, sub patronajul P.S.S. Episcop Vicar al Mitropoliei Bucovinei, dr.

Ipolit Vorobchievici, în această etapă, a hotărât la data de07 iulie1921, începerea lucrărilor pregătitoare pentru adunarea mijloacelor financiare

pentru construirea bisericii. În acest sens, conform procesului verbal de şedinţă (03) s-a dispus:redactarea unui Apel de caritate publică pentru colectarea banilor necesari şi

înaintarea apelului către I.P.S.S. Mitropolitul Bucovinei, dr. Vladimir de Repta în vederea avizării;trimiterea unei adrese către Ministerul Muncii şi ocrotirilor sociale pentru aprobarea acestui Apel decaritate publică, conform ordinului acestuia nr. 5770 din 25 noiembrie 1920.;

tipărirea Apelului în 500–600 exemplare. ;Drept urmare, la data de :08 iulie 1921, se lansează „Apelul că tre toată suflarea românească şi la toate inimile

caritabile, ca să binevoiască a contribui cu obolul lor la această faptă creş tinească” (04)iar la01 septembrie 1921, se trimite o scrisoare deschisă (05) către conducătorii de instituţii pentru

„a ne sprijini atât cu obolul D-voastr ă cât şi cu binevoitorul d-voastr ă concurs, aranjând în sfera D-voastr ă de competen ţă , colecte băne şti pentru clădirea monumentului nostru" iar la data de



111

09 Septembrie 1921, se trimite o scrisoare deschisă (06) către Comandantul Devizei a 8-a dinBucovina.

În urma acţiunilor întreprinse de către Comitetul de zidire pe lângă Administraţia locală, la:06 septembrie 1923 s-a sfinţit terenul unde urma a se construi, Catedrala aşa cum a fost

propusă din anul 1910, prin împlântarea unei cruci de stejar în prezenţa Episcopului vicar dr.Ipolit Vorobchievici şi a ministrului dr. Iancu Nistor, Cu acest prilej pr. dr. Ioan Puiu, a spus

„. Ea s-a înfipt pe locul unde este hot ărât, să se ridice monumentala Biserică a Uniriina ţ ionale, ale cărei temelii se sfin ţ esc de asemenea ast ă zi... crucea aceasta, nu va r ămâne f ăr ă

însemnătate, deoarece ea va fi totodat ă un memento puternic pentru factorii interesa ţ i, ca să lucrezedin r ăsputeri pentru înf ă ptuirea acestei clădiri care nu numai va comemora realizarea idealuluinostru na ţ ional, ci va corespunde şi unei necesit ăţ i liturgice, oferind publicului ortodox de aice unloca ş de închinare corespunzător .S ă ne rugăm deci, ca atotputernicul ceresc să binecuvântezeinten ţ iile noastre curate şi să ne ajute, ca în locul acestei cruci să putem ridica în scurt ă vreme obiserică solomonică care să vorbească urma şilor no ştri despre vrednicia înainta şilor lor. Amin". După sfinţirea terenului, a urmat:

2.Etapa întocmirea proiectului de execuţie (1924–1927).

Comitetul de zidire, împreună cu epitropia parohiei„Sf. Nicolae” din Rădăuţi a dispus angajarea Societăţii de construcţii „Granitul” din Cernăuţi,pentru proiectarea şi executarealucrări. Din acest moment a început odiseea proiectării şi construcţiei Catedralei,fiindcă Societatea „Granitul” a încredinţat întocmirea proiectul, ing. Hugo de Rizory, proiect care a fostrespins „de oarece acest proiect, prin mărimea şi forma sa, nu a corespuns cu hot ărârea din 10 mai1921. Autorit ăţ ile ecleziastice şi laice din Răd ău ţ i au dispus modificarea radicală a proiectul, cuaprobarea Sf. Mitropolii” (dr. Puiu Ioan, ibidem pag 3), încredinţând arhitectului de mare prestigiu,Mihail Pankowski, să execute un nou proiect pentru „ Zidirea unei biserici ortodoxe române

comemorative în Ră d ău ţ i, care va fi un monument de amintire al actului Unirii tuturor

Românilor.” aşa cum s-a hotărât la data de 10 mai 1921. Drept urmare, acesta a executat proiectulgrandioasei Catedrale de astăzi ce apare cu o înf ăţişare falnică, de proporţii impunătoare prin

turla principală simbolizând România Întregită, susţinută şi încadrată de 4 turnurireprezentând cele 4 Provincii Istorice Româneşti unite cu Ţara. ,sub oblăduirea Sfintei CruciProiectarea şi amenajarea terenului unde urma a se amplasa şi construi Catedrala a durat peste

patru ani din cauza:timpului necesar pentru întocmirii noului proiect al Catedralei, precum şi pentruexecutarea lucrărilor de expertiză geotehnică, complexe şi de lungă durată, datorită

naturii terenului, respectiv albia secată a fostului heleşteu a lui Tof ănel (acum parcul ora şului)şi carea impus executarea unei placi de beton armat, în suprafaţă de 650 mp. şi groasă de 5 m. aşezată pe pilaştri de stejar. Drept urmare , pe această platformă de beton armat, la data de:

23 octombrie 1927 s-a amplasat piatra de temelie pe care Mitropolitul Bucovinei dr.Nectarie Cotlarciuc, a sfinţit-o, fiind asistat de Arhimandritul Ortizie Popescu, de la mănăstirea

Suceviţa.Valoarea proiectului de execuţie a Catedralei, la acea dată a fost evaluat la 25 000.000 lei.

Devizele de execuţie s-au pierdut, din cauza războiului, fiindcă arhiva se găsea la Mitropolia dinCernăuţi, care n-a fost evacuată.

3. Etapa construirii în „roşu” a Catedralei (1928–1940)

La începutul acestei etape, lucrările s-au desf ăşurat cu mult elan, însă ulterior, lucrările au mers încet şi chiar au stagnat ani întregi,. din cauza unor greutăţi:şi anume:

perfectarea procedurii juridice pentru încheierea Contractului de schimb de teren între Mitropolia Bucovinei prin Fondul Bisericesc al Bucovinei şi Comuna oraşului Rădăuţi pentruterenul respectiv (07);

perfectarea procedurii juridice pentru întocmirea Actului de Donaţie dintre Fondulbisericesc ortodox român al Bucovinei şi Arhiepiscopia ortodoxă română a Cernăuţilor;(o8);



112

procesul din 1933 cu Societatea „Granitul” urmare modificării proiectului iniţialşi a nedecontării unor lucrări;

lipsa de fonduri din anii 1931–1933, urmare crizei financiare. Din această cauză s-a emis un „Apel de subscrip ţ ie publică” (09) prin care s-au obţinut fondurile necesare, ceea ce apermis arhitectului Mihail Pankowski să execute în anii 1935–1940, zidurile clădirii şi a turleiprincipale doar în cărămidă (la ro şu, respectiv neprotejate cu tencuială exterioar ă), pe care s-amontat în anul 1940, crucea impunătoare a catedralei.

4. Etapa transformărilor politice, organizatorice şi legislative.(1940–1957)

Datorită transformărilor politice, legislative, economice, organizatorice şi administrative princare a trecut România şi implicit Biserica Ortodoxă Română, continuarea construirii Catedralei înaceastă etapă, a parcurs mai multe perioade, diferenţiate prin problemele specifice pe care au trebuitsă le rezolve în acest sens,ierarhii bisericii şi enoriaşii rădăuţieni. Astfel,

În perioada iunie 1940 – martie 1945. lucrările de construcţie la noua Catedrală, practic aufost sistate urmare agresiunii Uniunii Sovietice asupra României, care a determinat două refugieri ale populaţiei oraşului şi a administraţiei (1940–1941 şi 1944–1945), care n-au mai pututsusţine organizatoric şi financiar construirea acesteia, precum şi lipsei materialelor de construcţie(ciment, fier beton, tablă , etc.) din cauza războiului. Drept urmare, zidăria în roşu a bisericii nefiindprotejată cu zugrăveală exterioară şi nefiind acoperită cu tablă ci doar cu carton asfaltat, a fost supusă acţiunilor distrugătoare ale agenţilor climaterici, în special pe latura nordică. Din aceleaşi cauze şischelele de lucru fiind din lemn s-au degradat

Mitropolia Bucovinei, în aceste condiţii, organizează la 21 mai 1942, Parohia Rădăuţi III, având ca biserică parohială Catedrala în construcţie. Noua parohie înfiinţată era condusă deprotopopul şi parohul Ioan Breabăn, având ca obiectiv, organizarea şi conducerea tuturoracţiunilor pentru realizarea lucrărilor de protecţie exterioară a pereţilor şi a turnurilorprincipale. În realizarea acestui obiectiv, acesta s-a confruntat în perioada martie 1945–aprilie 1957 cu efectele efecte negative, urmare producerii unor evenimente, politice majore, asupra asigurării cumijloace financiare şi materiale pentru continuarea executării lucrărilor de construcţie, precum şi

asupra organizării Mitropoliei Bucovinei, Astfel:1. Mitropolia Bucovinei a fost desfiinţată în anul 1945 urmare ocupării NorduluiBucovinei Istorice de către U.R.S.S. În consecinţă se organizează Arhiepiscopia Sucevei şiMaramureşului în cadrul Mitropoliei Moldovei şi Sucevei, având ca Arhiepiscop pe I.P.S.Sebastian Rusan (1945–1948)..

Începând cu această dată, dispare din toate documentele de referinţă istorică şi deorganizare administrativă, denumirea de Bucovina şi respectiv denumirea de „CatedralaUnirii Naţionale din Rădăuţi”, utilizându-se doar denumirea canonică,de „CatedralaPogorârea Sfântului Duh” din Rădăuţi. Această măsură a fost f ăcută de guvernarea comunistă pentru a se şterge din memoria şi conştiinţa naţională a tuturor enoriaşilor din Rădăuţi, simbolulreligios al luptei pentru Unirea Naţională a Bucovinei Istorice cu România Întregită în1918.

2. Puterea comunistă ,emite o serie de decizii restrictive, privind organizarea şiactivitatea B.O.R. şi anume:Legea pentru regimul general al cultelor; din data de 4 august 1948 ;Noul Statut pentru organizarea B.O.R., prin care vechea Arhiepiscopie a Sucevei şi

Maramureşului se desfiinţează, organizându-se Arhiepiscopia Sucevei, aparţinând de MitropolieiMoldovei şi Sucevei;

Hotărârea Ministerul Cultelor de a nu aproba organizarea unei noi colecte publice pentrustrângerea de fonduri, în vederea continuarea în anul 1949 a lucrărilor exterioare ale Catedralei;

Decretul nr. 273/1949, din 24 iunie 1949 privind desfiinţarea Fondul Bisericesc OrtodoxRomân al Bucovinei;

H.C.M. din 24 septembrie 1949, privind introducerea Planului de casă, ca instrument de

control al politicii monetare socialiste asupra tuturor veniturilor şi cheltuielilor bisericiAdoptarea Legii planului de Stat pe anul 1950, prin care resursele financiare, materiale şi

a meseriaşilor, nu se puteau obţine de cât dacă erau prevăzute în planul economic de stat,



113

În baza acestor legi şi acte normative, coordonarea şi controlul activităţii oricărei parohiisau eparhii se exercita prin: Ministerul (Departamentul) Culturii şi inspectori judeţeni deculte; Sfaturile Populare locale şi regionale; Departamentul Securităţi Statului şi nu în ultimulrând, prin organele locale, raionale şi regionale de partid. Controlul se exercita în modpermanent şi în special cu ocazia: acordării dreptului de-a colecta fonduri prin subvenţii şi colectepublice; aprobarea de subvenţii din partea instituţiilor statului; aprobării modului de folosire a tuturorresurselor financiare ale bisericii; nominalizării obligatorii a construcţiei respective în planul de Stat;acordării Autorizaţiei de construcţie; aprobării cotelor pentru obţinerea şi cumpărarea materialelor de

construcţii (ciment, fier beton, tablă, cherestea, etc.); aprobării angajării şi modului de plată a forţeide muncă folosită la construcţii; confirmarea componenţei şi alegerii consiliilor parohiale şiEparhiale, comitetelor parohiale şi a epitropilor.

Mitropolia Moldovei şi Sucevei cât şi Parohia Rădăuţi III, condusă de protopopul şi parohulIoan Breabăn, în aceste condiţii politice, economice, juridice şi de organizare ce au fost impuseB.O.R., au iniţiat o serie de măsuri, pentru executarea lucrărilor e de protecţie exterioară a zidurilorexecutate , precum şi a refacerii schelelor. Drept urmare

Mitropolia s-a implicat pentru întocmirea formelor legale privind dreptul Parohiei de-aorganiza colecte publice, pentru obţinerea de fonduri şi obţinerea de repartiţii de materiale deconstrucţii, iar

Parohia Rădăuţi III, în baza competenţelor juridice primite, a luat o serie de măsuri,prezentate mai jos, pe ani şi date de execuţie. Astfel. în anul

1946,emite, la data de:30 august o comandă, către Întreprinderile „Prinţului Bibescu” fabricade ciment din Comarnic, prin care solicită 10 tone de ciment portland normal şi pentru care s-a viratc/v costurilor. Datorită însă transformărilor politico economice şi administrative din această perioadă,cimentul a fost primit de abia în luna februarie 1948, respectiv după 2 ani şi 3 luni dar cu preţ măritşi doar 0, 5 tone, în loc de 10 tone comandate;

efectuează un inventar asupra materialelor existente pe şantier(10); încheie la data de, 05 octombrie, un proces-verbal de verificarea existenţei materialelor de

construcţie ale Societăţii „Granitul” de pe şantierul catedralei din Rădăuţi (11) Din conţinutul acestuiproces-verbal de verificare se constată existenţa a tuturor materialele menţionate în inventarul

întocmit în anul 1943, cu excepţia tablei de cupru care a fost furată în timpul războiului, precum şi oparte mică din materialul lemnos,constată că schelăria exterioară din partea de nord, se află în stare proastă din cauza

intemperiilor.În baza acestor constatări, Parohia Rădăuţi III, ia următoarele măsuri în anul1947, solicită la data de 14 iulie, de la Mitropolie, cu adresa nr.59/947, aprobarea de-a

„reîncepe lucrările exterioare la Biserica Catedrală din Rădăuţi, conform devizului estimativ, întocmit la partea de arhitectură, de către: arh. Popadiuc Constantin, iar la calculele de rezistenţă decătre ing. Cazacu Alexandru”. Drept urmare, la date de 09 octombrie Mitropolia, cu adresa nr.5490/947 face cunoscut că: „având în vedere situaţia monetară schimbată Vă restituim devizul sprea-l adapta la situaţia de astăzi şi a ne raporta dacă veţi mai putea începe anul acesta unele lucrări la

biserica catedrală”. În consecinţă, Parohia Rădăuţi III,, ia o serie de măsuri în anul1948, solicită la data de 25 aprilie, cu adresa nr. 25/1948, Mitropoliei Moldovei şi Suceveiaprobarea de a începe lucrările, conform devizului estimativ asupra lucrărilor exterioare, recalculat lavaloarea de 1.000.000 lei, întocmit de către arh.C.Popadiuc. Drept urmare, Mitropolia Moldovei şiSucevei, la data de: 09 mai emite scrisoarea nr. 3702/48, urmare raportului nr. 25 din 25 aprilie a.c.

înaintat de către Parohul Ioan Breabăn dispunând următoarele: „este de acord să se înceapă urgentlucrările la biserica catedrală, conform devizului înaintat, sub conducerea arh. Constantin Popadiuc,

în care sens se va încheia o convenţie; acordarea unui ajutor de 200.000 lei, din care se va comanda în primul rând 10.000kg.de cimen; .cumpărarea materialului lemnos de la fabrica din Suceviţa, ce vafi transportat de către enoriaşi şi care va fi folosit pentru confecţionarea de urgenţă a schelelor; se va

încasa de la primări suma de 140.000 lei; se avizează favorabil emiterea Apelului de contribuţie

publică, dar numai în judeţul Rădăuţi şi pe timp de 30 de zile”. În baza avizului dat,se adresează la data de 10 mai, prefectului judeţului Rădăuţi cu adresa nr.27/1948, prin

care solicită să se aprobe organizarea unei colecte în bani în oraşul şi judeţul Rădăuţi pentru



114

strângerea de fonduri necesare terminării lucrărilor de protecţie la pereţii exteriori şi la refacereaschelelor putrede. Drept urmare, Prefectura Rădăuţi avizează prin actul nr.7749/1948, lansareaapelului respectiv în judeţul Rădăuţi pe timp de 30 de zile.

solicită la data de 10 mai cu adresa nr.28/1948, Mitropoliei Sucevei pentru a se intervenila Ministerul Cultelor, pentru aprobarea, în conformitate cu prevederile Legii nr.497 din 26 iunie1946, publicată în Monitorul. Oficial nr.147 din 28 iunie1946, „a organizării unei colecte publicepentru strângerea de fonduri necesare executării următoarelor lucrări;tencuirii pereţilor exteriori, caredin lipsa acesteia din anul 1927, se macină şi înlăturarea schelăriei exterioare putrede prin muncă

patriotică”.organizează la data de 16 mai 1948, Adunarea generală parohială pentru

constituirea Consiliului parohial, care să aibă menirea de a aduna fonduri băneşti pentrucontinuarea lucrărilor de construcţie. Consiliului parohial, ales, pe baza situaţiei financiareexistente a luat următoarele măsuri: „ începerea tratativelor cu Societatea „Granitul”, privind eliberarea materialului lemnos sau eventual cumpărarea lui de către Consiliul parohial.; începereaimediat ă a lucr ărilor la schelăria bisericii; angajarea speciali ştilor zidari pentru tencuirea zid ărieiexterioare;.executarea lucr ărilor să se facă în regie proprie; tipărirea în 200 de exemplare a

Apelului prin subscrip ţ ie publică pentru colectarea fondului necesar continuării lucr ărilor, conformaprobărilor date de către Mitropolie cu ordinul nr.3702/1948 şi a prefecturii jud. Răd ău ţ i cu ordinulnr.7749”. Consiliul parohial motivat de faptul că pentru executarea acestor operaţiuni este necesară suma de cel puţin 1.000.000 lei conform devizului estimativ întocmit de către arh.C.Popadiuc,

solicită la data de 22 mai 1948 subvenţii de la Ministrului cultelor, cu adresa nr.38/1948, suma de 500.000 lei, deoarece „Parohia nu dispune de aceast ă sumă cu tot ajutorul dat de

Mitropolia Moldovei şi Sucevei, iar popula ţ ia săracă a ora şului şi jude ţ ului, care a suferit foartemult din cauza r ă zboiului, evacuărilor şi tifosului exantematic, nu este în măsur ă a contribui cusume mari pentru terminarea acestor lucr ări”; Ministerul Cultelor, la data de 25 mai 1948 prindecizia nr. 20534 (12), publicată în Monitorul Oficial nr.122 din 28 mai a.c. a autorizat să seorganizeze o colectă publică în judeţul Rădăuţi, pentru strângerea sumei de 1.000.000 lei, pe bazaunui Apel de colectare. (13;

solicită la data de 22 mai subvenţii de la Primul ministru, dr. Petru Groza cu adresa nr.

38/1948, suma de 500.000 lei,se adresează la data de 22 mai, Oficiului Industrial al Cimentului din Bucureşti cu adresanr.39/1948, prin care solicită repartizarea a 10 tone de ciment pentru executarea lucrărilor de tencuireexterioară a pereţilor bisericii, aceştia fiind în pericol de dărâmare, deoarece timp de 21 de ani nu aufost protejaţi de intemperii.;

analizează la data de 27 mai starea executării lucrărilor exterioare de protecţie aCatedralei, stabilind totodată următoarele măsuri: „modul de plat ă a lucr ătorilor de la reparareaschelelor;angajarea me şterilor zidari de la Boto şani cu care să se încheie angajamente ferme;tipărirea în 200 de exemplare a Apelului (13) pentru subscrip ţ ie publică; formarea a patru echipe decolectarea fondurilor, compuse din preo ţ i şi consilieri; chemarea prin Parchetul Tribunalului

Răd ău ţ i a prefectului Ben ţ ia pentru a r ăspunde de bani aduna ţ i cu colecta f ăcut ă înainte de

evacuare şi ne preda ţ i Parohiei; verificarea permanent ă a calit ăţ ii execut ării tencuielilor exterioare;reînceperea imediat ă a lucr ărilor la cadrele de geamuri şi tinichigerie; luarea angajamentului de lad-ul arh. C. Popadiuc că va controla din punct de vedere tehnic lucr ărilor şi acordarea unui avans de 6.000 lei arh. Constantin Popadiuc”. .În vederea realizării măsurilor stabilite mai sus, aceasta

se adresează la data de:14 iunie:către:I.P.S.S. Mitropolitul Moldovei şi Sucevei cu adresanr.42/1948, prin care se solicită a se acorda o subvenţiei în sumă de 500.000 lei, pentru a se angajameşterii necesari pentru terminarea tencuielilor exterioare ale catedralei, începute în anul curent.Totodată se raportează că în oraşul Rădăuţi s-au colectat suma de 169.000 lei, precum şi faptul că aumaterialele şi cimentul necesar pentru executarea lucrărilor prevăzute a fi executate în anul curent;

se adresează la data de:15 iunie către Primăriei oraşului Rădăuţi cu adresa nr. 43/1948,pentru a ridica subvenţia aprobată în bugetul primăriei, pentru a se executa tencuielile exterioare

conform devizului estimativ pe anul 1948 şi a celor precizate de către Mitropolie prin adresa sanr.3.702/48;



115

se adresează la data de 17 iunie către I.P.S.S. Mitropolitul Moldovei şi Sucevei cu adresanr. 47/1948, pentru a aproba planul şi devizul estimativ, pentru continuarea lucrărilor exterioare

întocmit de arh.C.Popadiuc Totodată solicită de-a se aproba angajamentul de coordonarea lucrărilor(14) de către arh. C.Popadiuc şi Cârşmaru Olivian. Drept urmare, Mitropolia prin adresanr.5.221/948 face cunoscut că s-a aprobat planurile şi devizul estimativ depus. cât şi angajamentului(14) luat de către aceştia.

se adresează la data de 28 iunie, către Primăriei oraşului Rădăuţi, cu adresa nr.49/1948,prin care solicită a aproba ordonanţarea şi plata sumei de 90.000 lei, sumă înscrisă în bugetul

primăriei pentru continuarea lucrărilor la Catedrala Rădăuţi; încheie la data de 29 iunie, în calitatea sa de persoană juridică, o Convenţie de lucru cu

meşterii specialişti în tencuieli brute şi de praf de piatră. (15);analizează la data de 18 iulie continuarea lucrărilor de construcţie;activează începând cu data de 4 august conform Legii pentru regimul cultelor,hotărăşte la data de 12 septembrie, să depună o intervenţie la Mitropolie pentru acordarea

unui ajutor bănesc Urmare aprobării date , în oraşul şi judeţul Rădăuţi până la data de 14 septembrieau contribuit: un număr de 42 de parohii din oraş şi judeţ, precum şi mănăstirea Putna, Primărieioraşului Rădăuţi; Funcţionarii din Primăria Rădăuţi, Camera de Comerţ Rădăuţi, Instituţiile oraşuluiRădăuţi, Percepţia din Vicovul de Sus şi Percepţia din oraşul Siret;

solicită :la data de 3 octombrie, aprobarea organizării a unei noi colete publice în oraş;se organizează începând cu luna octombrie în conformitate cu Noul Statut pentru

organizarea B.O.R., prin care vechea Arhiepiscopie a Sucevei şi Maramureşului se desfiinţează,organizându-se Arhiepiscopia Sucevei, aparţinând de Mitropoliei Moldovei şi Sucevei;

a stabilit că în anul 1948 în baza sumelor colectate şi a subvenţiilor primite de laMitropolia Moldovei şi a Sucevei şi Primăria oraşului Rădăuţi, să se executate următoarele lucrări;„tencuieli brute şi în praf de piatr ă la ¾ din exteriorul bisericii; mont ări de burlane din partea deest şi sud a bisericii;.lucr ări pentru construirea turnule ţ elor de lemn ale viitoareiclopotni ţ e;.acoperirea cu tablă doar la jumătatea suprafe ţ ei turnule ţ elor de clopotni ţă şi mont ări decadre la toate ferestrele, afar ă de 5 ferestre din partea de nord”.

Consiliului parohial Rădăuţi III a iniţiat şi realizat următoarele acţiuni în cursul anului

1949, a executat la data de 10 ianuarie , recepţia lucrărilor executate în anul 1948, de către ocomisie de recepţie formată dintr-un funcţionar tehnic al primăriei şi consilierii parohiali: SimionSimota, Victor Halus, Const. Simota, Petru Tomorug, sub preşedinţia epitropului Vasile Halus;

trimite la data de 18 ianuarie, către Arhiepiscopia Sucevei, adresa nr. 5 din 18/I.1949(16), prin care solicită aprobarea organizării unei colecte publice, pentru continuarea în anul 1949 alucrărilor exterioare ale Catedralei. Drept urmare, Arhiepiscopia Sucevei, la data de 16 aprilie 1949,cu adresa nr. 2171/1949 face cunoscut că Ministerul Cultelor, cu adresa nr.7851/49 comunică că nu poate aproba facerea acestei colecte. (17).

analizează, la data de 28 mai, situaţia veniturilor, care la data respectivă, prezenta un soldinsuficient pentru continuarea lucrărilor .

ia la cunoştinţă la data de 24 iunie de prevederile Decretului nr. 273/1949, prin care se

desfiinţează Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei;ia la cunoştinţă la data de 16 septembrie, că Arhiepiscopia Sucevei, în urma solicitărilorf ăcută, a acordat suma de 100.000 lei pentru terminarea lucrărilor de strictă necesitate la Catedrala;

întocmeşte la data de 10 octombrie devizul pentru terminarea lucrărilor exterioare aleCatedralei în valoare de 460.000 lei (18);

ia la cunoştinţă la data de 24 septembrie 1949, de prevederile Hotărârii Consiliului deMiniştri. privind introducerea Planului de casă, ca instrument de control al politicii monetaresocialiste asupra tuturor veniturilor şi cheltuielilor bisericii;

În conformitate, cu deciziile politice, legislative şi economic emise în anii anteriori, precum şiurmare adoptării Legii planului de Stat pe anul 1950, prin care toate resursele financiare, materialeşi meseriaşii, nu se puteau obţine de cât dacă erau aprobate şi prevăzute în planul economic de stat,

Mitropolia Moldovei, Arhiepiscopia Sucevei şi Parohia Rădăuţi III, împreună cu Consiliul parohial şiepitropii acesteia, au luat măsuri adecvate pentru continuarea lucrărilor la Catedrală, în anul:



116

1950. :informează la data de 14 ianuarie pe I.P.S.S Sebastian, Arhiepiscopul Sucevei, cuadresa nr.28, că în anul 1949, s-au executat următoarele lucrări exterioare: „terminarea turnurilor dela acoperi şul catedralei prin montarea geamurilor, executarea acoperirii lor, precum şi acoperireabazelor acestora; terminarea acoperi şului din jurul turnurilor; acoperirea intr ării în altar din

partea sudică; montarea burlanelor la toat ă partea tencuit ă a exteriorului catedralei; turnarea înbeton a cadrelor pentru ferestrele din partea nordică; pregătirea prafului de piatr ă pentru lucr ărilece se vor efectua în anul 1950. Aceste lucr ări s-au efectuat cu o parte din subven ţ ia de 100.000 lei

primit ă de la Arhiepiscopie, iar o parte s-a asigurat prin contribu ţ ia benevolă , urmare apelului

lansat de Arhiepiscopie, la care au r ăspuns parohiile: Horodnicul de Jos; M ănăstirea Humorului;Fundul Sadovei; Frumosul; Gura Sadovei şi Moldova Suli ţ a cu 1060 lei,“

solicită la data de 14 ianuarie, de la I.P.S.S. Sebastian Rusan prin adresa nr.30/950. a seinterveni de urgenţă la Comisia de Stat al Planificării pentru a se repartiza un vagon a 10 tone deciment pentru luna februarie sau martie anul în curs, necesare terminării lucrărilor de tencuire aexteriorului catedralei care din cauza intemperiilor a început să se strice. Totodată, de oarececontravaloarea lucrărilor proiectate a se executa în anul 1950 vor costa cel pu ţin 500.000 lei, sesolicita ca I.P.S.S Sebastian, Arhiepiscopul Sucevei, să dispună a se repeta :Apelul, către parohiiledin Eparhie pentru donaţii benevole numai în biserică.

ia la cunoştinţă, la data de 01 martie, că Arhiepiscopia Sucevei este desfiinţată fiindintegrată în Arhiepiscopia Iaşilor, respectiv în cadrul Mitropoliei Moldovei şi Sucevei. În acestenoi condiţii organizatorice, Mitropolia Moldovei şi Sucevei cât şi parohul Ioan Breabăn, au iniţiat oserie de măsuri în anii următori, pentru obţinerea fondurilor şi materialelor necesare pentrucontinuarea lucrărilor de protecţie exterioară a zidurilor, a acoperişului,executate, cât şi a înlocuiriischelelor putrezite Astfel, preoţii Ioan Breabăn, Ilie Popescu şi Oreste Gherasim, în anul

1952 au obţinut „avizul” Comitetului raional Rădăuţi al Partidului Muncitoresc Român.să adune bani de la enoriaşi şi diferite instituţii bisericeşti şi laice pentru reînceperea lucrărilor, aşacum precizează prof. universitar Pavel Ţugui în articolul său „Catedrala din municipiul Rădăuţi.Amintiri şi documente” publicat în Analele Bucovinei, X.2, pag. 487–492, Bucureşti, 2003. Drepturmare, Consiliul parohial Rădăuţi III şi epitropii au întreprins următoarele acţiuni în anul,

1953: au analizat la data de 18 ianuarie situaţia gestiunii urmare efectuării reformei băneşti din

februarie 1952au analizat la data de 14 octombrie şi au hotărât implicarea arh. C.Popadiuc pentru a întocmi devizul pentru terminarea faţadei exterioare a Catedralei în construcţie din Rădăuţi, învaloarea de 97.000.000 lei (19) şi trimiterea acestui deviz către Mitropolie spre aprobare .În acestsens, prof. universitar Pavel Ţugui, afirmă în Analele Bucovinei, X.2,pag. 487-492, că: „în anul1953 Sebastian Rusan, noul Mitropolit al Moldovei şi Sucevei a oferit ajutoare, însă şantierul nu s-a

putut deschide fiindcă nu exista un arhitect care să- şi asume r ăspunderea pentru elaborarea planului de renovare a lucr ărilor deteriorate şi continuarea construc ţ iei”. Menţionăm că arh.C.Popadiuc, nu era angajatul Parohiei, ci executa conducerea lucrărilor în mod onorific, conformangajamentului din 17/VI/1948 (14) iar Consiliul parohial, va acorda un premiu pentru bunaelaborare a planurilor şi conducerii şi a supravegherii lucrărilor.

Consiliul Parohial, a Parohiei Rădăuţi III, a analizat şi executat următoarele acţiuni în anul1954: a organizat la data de 18 iulie, o adunare a preoţilor, epitropiilor şi a consilierilorparohiali de la parohiile din oraşul Rădăuţi în care s-a discutat măsurile ce trebuie luate pentru

împrejmuirea catedralei până la data de 23 august;a analizat la data de 11 august acţiunile întreprinse privind executarea împrejmuirii

Catedralei, evidenţiind că, s-au adunat 2.800 lei, de la enoriaşi, pentru executarea gardului iarenoriaşii Victor Halus, Furnică Eugen, Sandiuc, Cristofor Rotaru, Dumitru Halus, DionisieMarţincu, Rezuş Petru, Petru Tomorug ( fiul r ă posatului epitrop Gheoghe Tomorug) au executatvoluntar manopera de construire a gardului. De asemenea Sfatul popular a pus la dispoziţie cofrajele,pietrişul şi fierul necesar pentru turnarea stâlpilor de beton aferente gardului precum şi a dat concurspentru obţinerea materialelor necesare. Consiliul Parohial, a executat următoarele acţiuni în anul

1955: a analizat şi a hotărât, la data de 02 februarie,de-a se solicita de la Ministerul Cultelor şide la Mitropolia Moldovei şi Sucevei, aprobarea pentru: „continuarea lucr ărilor exterioare lacatedrala în construc ţ ie; lansarea unui apel de subscrip ţ ie publică , în ora şul şi jude ţ ul Răd ău ţ i;



117

participarea parohiei cu contribu ţ ii băne şti şi muncă voluntar ă la transportul pietri şului, nisipului şia materialelor de la gar ă , aferente nevoilor catedralei”. Totodată:

a solicitat la data de 21 martie ,Mitropoliei Moldovei şi Sucevei cu adresa nr.10/1955,„a trece Catedrala în construc ţ ie din ora şul Răd ău ţ i în Planul de Stat, cu lucr ările ce trebuie a fiexecutate în anul 1955, mai ales tencuirea pere ţ ilor exteriori r ăma şi neexecuta ţ i din anul 1948,asupra căreia am înaintat în termen în anul trecut devizul pentru planificarea materialelor necesare.Totodat ă rugăm să binevoi ţ i a ne acorda un ajutor bănesc în sumă de lei 150.000, popula ţ ia din ora ş şi din raion f ăgăduind să contribuie ca şi în anul 1948 cu obolul lor la continuarea lucr ărilor”. În

acela şi timp se solicit ă „a se dispune să se intervie la Ministerul Cultelor, pentru a ni se daaprobarea pentru continuarea lucr ărilor de la catedrala în construc ţ ie din ora şul Răd ău ţ i, lucrarecare este necesar ă şi urgent ă”. În continuare, la data de:

a înaintat la data de 09 mai Mitropoliei Moldovei şi Sucevei. adresa nr. .12/1955, princare solicită „a se aproba şi trece în planul financiar al Sf. Mitropolii pe anul 1955 o subven ţ ieimportant ă , pentru a ne veni în ajutor să putem continua lucr ările de la catedrala în construc ţ ie dinora şul Răd ău ţ i, cunoscând că pentru terminarea catedralei avem nevoie de circa 2 milioane lei.Totodat ă raport ăm că organele Puterii de Stat raionale şi regionale, care au fost la fa ţ a locului lacererea împuternicitului cultelor, au dat avizul favorabil pentru continuarea lucr ărilor şi în popor a şteptarea e generală să reîncepem lucr ările”. Drept urmare,

Mitropolia Moldovei şi Sucevei prin Mitropolitul Sebastian, Rusan, la data de 18 mai atrimis Parohiei Rădăuţi III adresa nr. 6125, o severă atenţionare, în care se precizează: „La raportulP.C.Voastre nr.12/1955 prin care cere ţ i aprobarea trecerii în planul financiar al Mitropoliei osubven ţ ie important ă pentru continuarea lucr ărilor de la catedrală , V ă facem cunoscut că întrucât

Mitropolia în anul acesta este angajat ă cu foarte multe lucr ări importante, sumele ce vă vom puteada în acest an vor fi mult reduse. Ve ţ i lua măsurile ce se impun pentru antrenarea credincio şilor să- şi facă un punct de onoare din aceast ă clădire, căci ei sunt aceia care au nevoie de ea. În cazul că nu au nevoie de ea de ce au început clădirea şi au abandonat-o. Aceast ă biserică început ă acumcirca 28–30 ani în urmă este o pat ă întunecat ă pentru preo ţ ii din Răd ău ţ i cari într-un eventual cazar putea fi chiar tra şi la r ăspundere pentru aceast ă condamnabilă neglijen ţă. A zidi catedrale numaidin bani cer şi ţ i, nu e lucru mare, părintele paroh este invitat în mod insistent să facă toate eforturile

pentru începerea lucr ărilor de terminarea acestei clădiri, raportând măsurile luate în aceast ă chestiune". Totodată ,Mitropolia la data de 03 iunie, prin adresa nr. 6638, trimisă protopopiatului Rădăuţi face

cunoscut următoarele: „La raportul nr. 289 din anul în curs, vi se face cunoscut că aprobăm propunerea P.C.Voastre, ca preo ţ ii din protopopiatul Răd ău ţ i, să facă apel în biserică în vedereastrângerii de fonduri necesare pentru terminarea Catedralei din Răd ău ţ i. Dona ţ iile benevole seadună numai în biserică sub formă de disc, nu de la om la om sau de la casă la casă. De rezultatulcolectei se va încheia proces verbal de epitropul bisericii şi suma se va contabiliza la venituri de

fiecare parohie. La remiterea sumei către parohia Răd ău ţ i III, aceasta va emite chitan ţă. Deci sumase va contabiliza în ambele cazuri”,iar

Mitropolia la data de 03 iunie 1955 prin actul nr.7.621face cunoscut protopopiatului

Rădăuţi, următoarele: „Urmare ordinului nostru nr. 3861 din anul în curs, vi se face cunoscut că Ministerul Cultelor cu adresa nr.9.333/955, avizează favorabil pentru continuarea lucr ărilor deconstruirea bisericii catedrale din ora şul Răd ău ţ i; iar:

Mitropolia în luna iunie 1955, cu actul nr. 8830/955, comunică protopopiatului Rădăuţi,următoarele: „ La raportul nr.384 din ac, vi se face cunoscut că se aprobă continuarea lucr ărilor

pentru terminarea fa ţ adei Catedralei din Răd ău ţ i, conform, devizului în valoare de 97.000 lei (19), după ce mai întâi se va cere şi autoriza ţ ia de construc ţ ie de la Sfatul Popular respectiv. Anexat serestituie un exemplar din deviz, vizat de noi”. Drept urmare,

Consiliul parohial Rădăuţi III, a analizat la data de 19 iunie acţiunile întreprinse până laaceastă dată şi anume: „a înaintat la data de 01 iunie a.c. celor în drept, Devizul pentru lucr ărileexterioare la catedrală , în valoare de 117 000 lei (20); a primit aprobarea pentru un vagon de

ciment şi 9000 buc de căr ămid ă; a analizat listele cu enoria şii care au r ăspuns la apelul lansat duminica în biserică; s-au adus prin muncă voluntar ă peste 30 mc. de nisip.; s-a dispus începereaurgent ă a lucr ărilor de zugr ăvire exterioare; s-a solicitat contribu ţ ii din partea Ministerului Cultelor



118

şi a Mitropoliei; s-a hot ărât o mobilizare mai largă şi eficient ă a enoria şilor de-a contribui; cudona ţ ii pentru asigurarea cimentului şi căr ămizilor şi ridicarea schelelor pentru a vedea enoria şiică au început lucr ările”

a înaintat la data de 01 iulie către Mitropolia Moldovei şi Sucevei: cu adresa nr.18/1955,devizul pentru terminarea faţadei exterioare a Catedralei în construcţie din oraşul Rădăuţi

î ntocmit de către arhitectul C.Popadiuc, în valoare de 117.000 lei. (20), „cu rugămintea să binevoi ţ i adispune verificarea şi aprobarea lui de urgen ţă , pentru a se putea trece de îndat ă la executarealucr ărilor aprobate de către Ministerul Cultelor cu adresa nr.9333/955”.

face cunoscut Mitropoliei la dată de 01 iulie cu adresa nr. 19/1955, că „Pentru a puteaîncepe lucr ările la catedrală , este necesar a se aproba un post de şef de şantier categoria 12/2 în

persoana domnului arhitect Constantin Popadiuc din Răd ău ţ i şi un gestionar al materialelor în persoana epitropului casier Petru Tomorug, dându-ne decizie în acest sens, pentru a se putea trecede urgen ţă la angajarea me şterilor şi la începerea lucr ărilor şi a folosi timpul de var ă , care este

foarte bun pentru tencuirea exterioar ă”. Precizăm că până la această dată, arh. C.Popadiuc a lucrat în mod onorific, doar pe bază unui angajament scris (14) pentru care Consiliul parohial la remuneratdoar printr-un premiu;

face cunoscut Mitropoliei, la dată de 01 iulie cu adresa nr.20/1955, următoarele:„Cu firească supunere, venim a V ă ruga să binevoi ţ i a dispune să ni se repartizeze, dacă e posibil,materialele strict şi urgent necesare pentru începerea lucr ărilor la catedrala în construc ţ ie dinora şul Răd ău ţ i. Avem nevoie de următoarele materiale: 200 kg. tablă galvanizat ă , 20 tone gri ş de

piatr ă artificială , 200 kg. cuie, 200 buc scoabe, 20 kg. sârmă galvanizat ă şi 300 kg. o ţ el beton”;a înaintat la dată de: 05 iulie către Întreprinderea „Construcţia” Rădăuţi, adresa nr. 21/955, prin

care „Respectuos, venim a vă ruga să binevoiţi a prelua, dacă vă este posibil, executarea terminăriilucrărilor de tencuirea faţadei exterioare a catedralei din oraşul Rădăuţi, care dorim a o termina deurgenţă. Ministerul Cultelor cu adresa nr.9.333/955 a aprobat continuarea lucrărilor”. Această solicitare s-a f ăcut şi către T.R.C.L. Suceava, care prin adresa sa cu nr. 5248, face cunoscut că: „nuputem angaja lucrarea cerută pentru Catedrala din Oraşul Rădăuţi deoarece nu sunteţi prevăzuţi cuaceastă lucrare în planul nostru de producţie pe 1955”. Drept urmare,

a înaintat la data de 11 iulie către Î.P.S.S. Mitropolitul Moldovei şi Sucevei adresa nr.

22/1955, prin care: „Cu firească supunere venim a V ă ruga să binevoi ţ i a ne acorda aprobarea să putem executa lucr ările de terminare a fa ţ adei exterioare a catedralei în construc ţ ie din ora şul Răd ău ţ i în regie proprie, având în vedere că ne-am prezentat ast ă zi la „Construc ţ ia” Răd ău ţ i şi ne-acomunicat că nu pot să ne execute aceast ă lucrare în anul acesta, nefiind trecut ă în planul său şineavând me şteri speciali şti pentru aceast ă lucrare. Tot ast ă zi cu adresa nr.21/955 ne-am adresat T.R.C.L Suceava pentru a lua în primire lucrarea, însă şi aceasta lucrează prin „Construc ţ ia”

Răd ău ţ i şi nu poate executa lucrarea, a şa că va trebui să o execut ăm în regie proprie” Totodată face cunoscu la data de 11 iulie Mitropoliei, cu adresa nr.23/1955 următoarele:„Cu

firească supunere venim a V ă aduce la cuno ştin ţă că am f ăcut toate demersurile şi lucr ărilenecesare, pentru a se putea trece de îndat ă la tencuirea exterioar ă a catedralei în construc ţ ie dinora şul Răd ău ţ i. Astfel preo ţ imea şi credincio şii au început să se înscrie cu sume frumoase şi promit

să ne ajute, numai doresc să vad ă că s-a început odat ă lucrul. Pentru a putea începe lucrul şi pentrua încuraja credincio şii şi clerul, cu firească supunere venim a V ă ruga, să binevoi ţ i a ne veni înajutor, dându-ne o subven ţ ie de 50.000 lei, căci lucrarea fiind monumentală , are nevoie de ajutorulmoral şi material a I.P.S. Voastr ă , noi obligându-ne ca împreună cu clerul şi credincio şii no ştri să adunăm aceia şi sumă. În cazul că Sf. Mitropolie n-ar avea pentru moment aceast ă sumă , rugăm a neaproba ca o sumă care o ve ţ i crede de cuviin ţă s-o luăm din lumânările distribuite parohiilor.

Dorind să facem tot ce e posibil pentru a începe lucrul cu firească supunere şi devotament venim aV ă ruga să binevoi ţ i a ne veni în ajutor, înscriind Sf. Mitropolie sub conducerea I.P.S. Voastr ă cactitor al măre ţ ei catedrale". Drept urmare, Mitropolia Moldovei şi Sucevei, la data de 12 iulie 1955,prin adresa nr.9.185/955, transmite următoarele: „La raportul nr. 414 din ac, vi se face cunoscut că se aprobă executarea lucr ărilor la biserica catedrală din ora şul Răd ău ţ i, în regie proprie, în

conformitate cu Instruc ţ iunile Ministerului de Finan ţ e nr.2082/955”. s-a adresat la data 12 iulie către Sfatul Popular al Regiunii Suceava Secţiunea de

planificare, cu actul nr.24/955, prin care solicită a i se repartiza cantitatea de lemn necesară pentru



119

executarea schelelor şi cofrajelor necesare la lucrărilor de la catedrala din Rădăuţi. La această solicitare, Sfatul Popular al Regiunii Suceava - Secţiunea de planificare, prin adresa nr. .35.640/955,răspunde că: „nu avem nici o posibilitate de a vă repartiza cantitatea de lemn solicitat ă , întrucât toate disponibilit ăţ ile noastre s-au epuizat. Domnia-voastr ă trebuie să vă adresa ţ i MinisteruluiCultelor pentru a vă aloca materialele necesare”. Totodată ,la data de;

s-a adresat la data 16 iulie, către Sfatului Popular al oraşului Rădăuţi, cu adresa nr. 30/955prin care, „Respectuos, venim a vă ruga să binevoi ţ i a acorda cuvenita Autoriza ţ ie de construc ţ ie din

partea Sfatului pentru continuarea lucr ărilor la catedrala în construc ţ ie din ora şul Răd ău ţ i, care

lucrare este urgent ă şi necesar ă pentru perfectarea aspectului ora şului nostru. Lucrarea a fost aprobat ă de către Ministerul Cultelor cu adresa nr. 9.333/955" . În acelaşi timp, la data de

a luat la data de 17 iulie în prezenţa preoţilor din oraş şi a membrilor celorlalte consiliiparohiale angajamentul domnului arhitect C.Popadiuc, în calitatea lui de şef al şantierului prin careacesta:„se obligă a conduce şi supraveghea lucr ările de tencuire conform devizului aprobat de cătreSf. Mitropolie în cele mai optime condi ţ iuni cu asumarea întregii r ăspunderi asupra execut ăriilucr ărilor de schelărie, terminarea acoperi şului la altar, montarea burlanelor şi terminării cadrelor de la ferestre şi tencuirea peretelui exterior şi celor două turnuri clopotni ţă r ămase neterminate, încazul că Sf. Mitropolie va decide să le termine şi montarea de cruci pe acoperi ş. Termenul deexecutare este de 15 septembrie 1955”. (21).Drept urmare, la data de:

s-a întocmit la data de 26 iulie, de către pr. I. Breabăn şi şeful de şantier arh.C.Popadiuc, în prezenţa unor consilieri, procesul-verbal de angajarea echipei de meşteri lemnari, compusă din:Vasile Costea, Teodor Costea, Nicolae Moroşanu şi Reucu Petrea, care se obligă să execute încondiţiuni bune toată schelăria de lemn pentru partea bisericii rămasă neterminată şi să execute şiacoperişul la absida de intrare în altar. (22);

primeşte la data de .28 iulie de la Sfatul Popular al Regiunii Suceava, Secţiunea deArhitectură şi Sistematizare „Autoriza ţ ia de construire” nr. 206/955 pentru executarea lucrărilor detencuire exterioară şi interioară a Catedralei din Rădăuţi, (23) în valoare totală de 297.000 lei conformDevizului General.

s-a analizat la data de 31 iulie, de către consilierii parohiali a parohiilor din oraş, subpreşedinţia pr. Ilie Popescu situaţia executării lucrărilor de tencuire exterioară şi angajarea

meşterilor zidari. În baza discuţiilor purtate s-au stabilit următoarele: angajarea meşterilor zidari pebaza unor angajamente; procurarea de urgenţă a cărămizilor pentru înlocuirea celor degradate dincauza intemperiilor şi ne tencuirii lor la data zidirii; vârfurile de cruce să fie executate de tinichigiicare se vor angaja să facă burlanele; la începutul lucrării, meşterii vor beneficia de un avans de 15%din contravaloarea lucrării; prezenţa şi pontajul se va face pe rând de către consilierii parohiali;consilierii să informeze pe enoriaşi de mersul lucrărilor;

primeşte la data de 27 august, adresa nr. 9.184/1955, prin care Mitropolia Moldovei şiSucevei face cunoscut că: „avizul de debitare nr.209, ce a fost debitat ă în contul Sf. Mitropolii cusuma de 31.000lei, ce reprezint ă contravaloarea a 1009 kg. lumânări, ce vi s-a acordat ca dota ţ ie”.

analizează şi ajunge la concluzia că în condiţiile politice şi organizării economice aleregimului comunist, continuarea executării finale a construcţiei Catedralei conform proiectului,

era o utopie, f ără a fi acceptate şi f ără a fi cuprinse în Planul cincinal de Stat şi în sistemulasigurării de repartiţii de materiale de construcţii şi resurse financiare, chiar dacă guvernul a început să aplice o politică de destindere controlată şi acceptase susţinerea financiară şi materială pentru repararea şi conservarea lăcaşurilor de cult care erau catalogate ca monumenteistorice, ca de exemplu mănăstirile Putna şi Suceviţa, precum şi biserica Sf. Nicolae din Rădăuţi.,cea ce nu era cazul catedralei din Rădăuţi. Asigurarea repartiţiilor de materiale f ăcute de Guvern, subcontrolul Ministerului (Departamentul) Cultelor, în perioadele anterioare, a avut doar scopul iniţialde a proteja în exterior zidurile deja construite din anii 1935–1940, construcţia fiind într-ozonă turistică internaţională, . Drept urmare, în vederea rezolvării problemelor financiare şi aobţinerii repartiţiilor materialelor de construcţii şi a forţei de muncă necesare, preoţii Ioan Breabăn,Ilie Popescu şi Oreste Gherasim, împreună cu membrii Consiliului Raional Rădăuţi precum şi

Teodor Onofrei, prim-secretar al Comitetului Raional P.M.R şi Ploşceac secretarul SfatuluiPopular al oraşului Rădăuţi,



120

semnează la :data de 28 august 1955 un Memoriu către prof. universitar bucovineanPavel Ţugui, locţiitor al Ministerului Cultelor, prin care se solicită ca lucrările pentru terminareaCatedralei din Rădăuţi, să fie trecută în programul central al Patriarhiei;

primeşte la data de 03 septembrie 1955 , vizita I.P.S.S. Mitropolitul Sebastian care apropus a se întocmi de către arh. C.Popadiuc şi arh. Berechet, a două devize estimative, din care unulpentru terminarea clopotniţelor începute şi al doilea, în comparaţie, pentru demontarea lor şiconstruirea unei clopotniţe separate.

s-a analizat la data de 04 septembrie de către Consiliile parohiale reunite din oraşul

Rădăuţi, stadiul lucrărilor de la catedrala, în care sens au constatat că: „s-au procurat: 10 tone de praf lichid de piatr ă de la „Construc ţ ia” Răd ău ţ i; 3..000 buc căr ămid ă de la întreprinderea „6 martie” Răd ău ţ i;. doi scripe ţ i cu funiile aferente la interven ţ ia Sfatului Popular Raional;s-atransportat prundi şul şi nisipul necesar de către enoria şii: Loghin Gheorghe, Eusebie Rotar,Cristofor Rotar, Iosif Simota şi Poleacu Partenie; s-au asigurat 11 paturi complete, cu care s-aamenajat la casa parohială un dormitor pentru me şteri angaja ţ i din Bucure şti şi unde Mina Rotari alui Ş tefan Rotari şi Poleacu Maria au cusut cearceafurile pentru perne şi paturi; s-a ob ţ inut 5.000lei din dona ţ ii de la enoria şi f ăcute în biserică. Totodat ă , s-au luat următoarele hot ărâri: necesitateade-a încheia un act suplimentar cu echipa de zidari condusă de me şterul Vasile Constantinescu şiŞ oseanu trimi şi de la Bucure şti de la Patriarhie, pentru a executa lucr ări la tencuiala turlelor

principale; a şezatul profirilor şi prefabricatelor; frecatul căr ămizilor; amenajarea treptelor laintrarea principală; angajarea arh. C.Popadiuc şi a arh. Berechet pentru a face devizul pentruterminarea interiorului şi a clopotni ţ elor; angajarea me şterilor tinichigii pentru terminarealucr ărilor, conform devizului; apelarea la enoria şi pentru executarea transportului nisipului de la

Mili şău ţ i; comandarea a încă 10 tone de nisip; şantierul să fie vizitat în fiecare zi de către un preot şi un epitrop sau un consilier; tencuirea deocamdat ă a clopotni ţ elor cum sunt şi a se acoperi provizoriu pentru conservare şi se vor termina la procurarea fondurilor necesare.,aceasta,deoarece,construirea unei clopotni ţ e separate ar costa foarte mult,; scoaterea căr ămizilor umede şiînlocuirea lor cu altele noi, uscate; verificarea modului de executarea schelelor, sub aspectul tehnic şi al siguran ţ ei”;

a aprobat la data de 10 septembrie devizul lucrărilor exterioare în valoare de 72.000

lei.(24). întocmit de arh. Popadiuc C.,a aprobat la data de 16 septembrie 1955, devizul lucrărilor pentru terminareaturnuleţelor de clopotniţe în valoare de 194.000 lei (25)întocmit de arh. Popadiuc C, dar care nuse vor executa., până la târnosirea Catedralei, din lipsă de fonduri; .

primeşte la data de 20 septembrie, actul nr.12553 al Mitropoliei prin care se precizează:„La raportul nr.582 din a.c. , vi se face cunoscut că se aprobă executarea lucr ărilor de construc ţ iide la Catedrala din ora şul Răd ău ţ i, conform devizului în valoare de lei 117.000 şi cu respectarea

formelor legale. În prealabil, se va cere autoriza ţ ia S.A.S. a Sfatului Popular ora ş Răd ău ţ i. Alăturat vi se restituie un exemplar din documenta ţ ie vizat de serviciul nostru tehnic". Acest aviz a fostsolicitat de către Parohia Rădăuţi III prin adresa nr.11/95, încă din data 21 martie, ac, iar prin adresanr. 18/955 din 01/iulie a fost trimis şi devizul întocmit de către arh.C.Popadiuc

primeşte la 23 septembrie, de la Mitropolie adresa nr. 12.806/955, prin care se facecunoscut următoarele: „La raportul P.C Voastre prin care solicita ţ i din partea Sf. Mitropolii, unajutor pentru a putea face fa ţă la lucr ările ce se execut ă la catedrala din Răd ău ţ i, cu regret trebuiesă vă comunicăm că în prezent nici noi nu avem fonduri pentru lucr ările la care suntem angaja ţ i".

solicită la data de 28 septembrie, cu actul nr.625, Ministerului Cultelor următoarele: „Cudeosebit respect, venim a V ă ruga să binevoi ţ i a dispune să ni se repartizeze 20 tone ciment şi 300kg. tablă galvanizat ă , având nevoie urgent ă pentru terminarea exteriorului catedralei în construc ţ iedin ora şul Răd ău ţ i, având în vedere că nu putem ob ţ ine aceste materiale absolut necesare pentruterminarea lucr ărilor. Catedrala se află în plin centru al ora şului şi organele Puterii de Stat raionale şi or ăşene şti a şteapt ă să se termine aceast ă lucrare, pentru a contribui astfel la perfectareaaspectului frumos al ora şului Răd ău ţ i”;

a analizat la data de 02 octombrie, stadiul în care se află lucrările la catedrală, luândurmătoarele măsuri: „ terminându-se cimentul şi căr ămizile a trebuit să se împrumute de la alteunit ăţ i, cu obliga ţ ia de-a se returna, odat ă cu primirea acestora de la Sf. Mitropolie, sau a fi plătite;



121

me şterii zidari vor termina până la data de 06 octombrie, ac. Tencuirea exterioar ă a bisericii, cât şia celor 2 turle clopotni ţ e, fiind necesar în acest sens să se aducă nisipul necesar, ridicându-se cu unmetru mai sus; acoperirea cu tablă a turnurilor clopotni ţă , în care sens se va solicita de la SfatulPopular Regional Suceava, reparti ţ ie de tablă zincat ă”; :

s-a adresat la data de 07 octombrie,către Mitropolia Moldovei şi Sucevei prin adresanr.41/955 în care se confirmă „ În conformitate cu ordinul Sf. Mitropolii nr. 9.184/955, cu deosebit respect, înaint ăm una chitan ţă de primirea sumei de 31.000 lei, contravaloarea a 1.000 kg.lumânări, primit ă ca dota ţ ie pentru catedrala în construc ţ ie din Răd ău ţ i”;

a analizat la data de 30 octombrie situaţia privind executarea lucrărilor exterioare laCatedrală conform proceselor-verbale de recepţie definitivă. (26).,constatându-se că din Devizul de97.000 lei privind refacerea zidăriei şi executarea tencuieli exterioare la aripa de nord abisericii, s-au executat lucrări în valoare de 57.872. lei conform situaţiei nr.1, iar din .Devizul de117.000 lei, privind lucrările catedralei din Rădăuţi, sau executat lucrări în valoare de 72.196 lei,conform situaţiilor de lucrări nr.2, 3, 4;

s-a adresat la data de 19 decembrie cu adresa nr. 44/955 către Î.P.S.S. MitropolitulMoldovei şi Sucevei prin care: „Cu firească supunere, înaint ăm chitan ţ a nr. 135 din 19 decembrie1955, din registrul de încasări de primirea sumei de lei 15500, contravaloarea şi contribu ţ ia a 500kg lumânări ce s-a acordat ca dota ţ ie din partea Sf. Mitropolii, Parohiei Răd ău ţ i III, pentruconstruc ţ ia catedralei, cu cele mai respectoase şi sincere mul ţ umiri din partea credincio şilor pentruajutorul acordat";

a analizat şi aprobat contul de gestiune pe anul 1955, din care a rezultat că în contulconstrucţiei s-a depus suma de 84.144 lei, provenită de la: Mitropolie, 31,000 lei, reprezentândcontravaloarea a 1.000 kg lumânări ce urmează a fi distribuie şi vândute de către parohiile dinlocalitate; Ministerul Cultelor, 7.000 lei; Protoieria Rădăuţi, 8.000 lei; Parohiile din întregulprotopopiatul în sumă de 38.144lei;

a constatat că în cursul anului1955 şantierul a fost aprovizionat cu nisipul şi pietrişulnecesar, de către epitropii de la toate parohiile din Rădăuţi precum şi materialul lemnos pentruschele, cât şi tabla necesară pentru acoperiş, în baza repartiţiilor date de la organele de stat regionale.Totodată a stabilit că la executarea lucrărilor s-au evidenţiat următorii meseriaşi şi enoriaşi:

Vasile Costea, Toader Costea, Nicolae Moroşan şi Petru Remea, la lucrările de dulgherie, toţidin Rădăuţi; Gheorghe Coraliuc din Rădăuţi, la arămit tabla; Adrian Văcăreanu, EusebieMihăilescu, Prelipceanu Valerian, Olinici Mircea, Munteanu Grigori şi Penteleciuc Ion, lasăpatul, încărcatul şi transportatul nisipului şi pietrişului; epitropii şi consilierii parohiali:Petru Tomorug. Cristofor Rotaru, George Simota a lui Agaton, Ion Cojocari, DionisieAmărâtei, Arcadie Bejan, dulgherii şi tâmplarii de la I.R.F. care au geluit şi montat în modgratuit, schela şi astereala de la cele 2 turle, în special când în aceea perioadă nu se găseaudulgheri care să fie angajaţi cu bani.

Consiliul parohial Rădăuţi III şi epitropii, au realizat următoarele acţiuni în anul:,1956: au analizat şi au hotărât la data de 04 martie următoarele: executarea treptelor de piatră

cioplită de la uşa principală de stejar; comandarea geamurilor colorate; executarea celorlalte uşi de

acces în biserică, pentru evitarea furtului de materiale; plantarea de pomi monumentali şi de flori,conform indicaţiilor domnului Lazăr Titus, vestitul grădinar şi specialist peisagist; repararea fântâniidin faţa catedralei; începerea tencuirii interioare, începând cu altarul; ridicarea turnurilor; angajareaarh. C.Popadiuc să execute devizele necesare şi supravegherea executării lor,;

au analizat la data de 25 martie situaţia implicării enoriaşilor, a epitropilor şi aconsilierilor parohiali pentru colectarea contribuţiilor băneşti pentru executarea lucrărilor deconstrucţie a catedralei;

au luat la cunoştinţă la 08 aprilie, prin adresa nr. 5463/1956,că Mitropolia Moldovei şiSucevei comunică că „pe trimestrul al II-lea 1956, s-a repartizat acelei protopopii, pentrucontinuarea lucr ărilor de la catedrala din Răd ău ţ i, cantitatea de 30 (treizeci) tone ciment M400.

Livrarea vi se face prin Fabrica de ciment Stânca din Br ăila, unde am f ăcut comanda nr. 5463”.

au analizat: la data de 21 mai modul de transportarea a 3 vagoane cu ciment în modvoluntar de către enoriaşi; colectarea de donaţii în bisericile din regiune, conform aprobăriiMitropoliei; angajarea de meşteri pentru turnarea bolţilor şi pentru efectuarea tuturor uşilor;



122

montarea instalaţiei de para trăsnet şi obţinerea avizului pompierilor; repartizarea epitropilor şi aconsilierilor pe străzi şi zone, pentru colectării de donaţii;

au luat act la dată de 02 mai prin adresa nr. 6.307/1956, prin care Mitropolia le facecunoscut că: „ pe trimestrul al II-lea 1956, s-a repartizat cantitatea de 2.000 kg o ţ el-beton de 10 mm.

Livrarea se va face de către Întreprinderile Metalurgice Dunărene din Br ăila, unde noi am f ăcut comanda nr.6307 pe numele protopopiei şi unde urmează ca dumneavoastr ă să trimite ţ i delegat

pentru urgentarea livr ării şi transportului” iar la data de:au luat act la dată de 29 mai, prin adresa nr. 6.776/1956, prin care Mitropolia le face

cunoscut că „pe trimestrul al II-lea 1956, s-au repartizat, următoarele cantit ăţ i de o ţ el beton având diametrul de: 10 mm - 2000 kg, 12mm - 2000kg. Livrarea se va face de către Întreprinderile

Metalurgice Dunărene din Br ăila, cu facturarea şi plata din contul dumneavoastr ă” iar la data de:au luat act la dată de 29 mai, prin adresa nr. 6.789/1956, prin care Mitropolia le face

cunoscut că „pe trimestrul al II-lea 1956, s-au repartizat următoarele cantit ăţ i de o ţ el beton având diametrul de: 8 mm - 1500 kg, 12 mm - 5301 kg, 16 mm=1000 kg, 22 mm=1761 kg. Livrarea se va

face de către Baza de Desfacere nr.1 Bucure şti, iar facturarea şi plata din contul dumneavoastr ă”;au luat act la dată de 01 iunie, că Mitropolia cu

adresa nr. 7203/1956, comunică, că urmare raportului nr. 121956, „s-a aprobat executarea lucr ărilor de: terminarea interiorului catedralei în valoare de 367.000 lei, ( 27 ) şiexecutarea lucr ărilor la turnurile clopotni ţ e conform devizului însumă de 19.400 lei”. (25) şi cu :

adresa nr.7204/1956,comunică,că urmare raportului nr.13/1956, „a aprobat platacolectivului de arhitec ţ i care au întocmit proiectul şi devizul de lucr ări în sumă de 53.000 lei,

precum şi angajarea prof. Pentelescu, pentru sculptarea u şii mari, pe bază de angajament;” au luat act la dată de 18 iunie că Ministerul Cultelor, cu adresa nr. 9333/1956 avizează

favorabil pentru continuarea lucrărilor de construirea Catedralei; .s-au adresată la data de 18 iunie cu adresa nr.18/1956 către Sfatul Popular Regional

Suceava, Serviciul de Arhitectură şi Sistematizare, prin care comunică că înaintează:în copie,aprobarea Mitropoliei Moldovei şi Sucevei nr.7203/1956 pentru executarea lucrărilor determinare a interiorului la biserica catedrală şi la turnurile clopotniţelor; una copie de peaprobarea Ministerului Cultelor nr. 9333/1956 şi un exemplar din devizul verificat şi aprobat de

Mitropolie. Drept urmare, Sfatul Popular al Regiunii Suceava, Secţiunea de Arhitectură şiSistematizare, la data de 20 iunie 1956, prin actul nr. 31771/1956, face cunoscut că prelungeşte„Autorizaţia de construcţie” eliberată pentru anul 1955, pentru terminarea lucrările deinterior la suma de 367.000 lei (27).;

au luat act la dată de 26 iunie că Ministerul Cultelor Secţia de investiţii aprovizionare şiadministrativ, prin adresa nr.14957/1956 comunică: „Ca urmare dispozi ţ iei de livrare nr. 81057 din06 ianuarie 1956 şi adresei nr. 11959 din 20 iunie 1956 a M.I.M.C, vă facem cunoscut că vi s-arepartizat în trimestrul al III-lea, cantitatea de 20000 kg ipsos pentru catedrală. Livrarea se face

prin Fabrica de ipsos Rapid Aghires, raion Huedin, regiunea Cluj unde urmează să vă prezenta ţ i cu formele legale”;

au luat act la dată de 28 iunie că Mitropolia Moldovei şi Sucevei, comunică prin adresa

nr. 8460/1956, că „pe trimestrul al III-lea s-a repartizat pentru lucr ările de la catedrala, cantitateade 250 kg rabi ţ , livrabilă prin Uzina Tehnometal din Timi şoara, unde am f ăcut comanda nr.8.460”; au încheiat la dată de 07 iulie, angajamentul cu maiştrii Semaca Daniel, Cosea Vasile,

Costea T şi Breabăn Petru, pentru executarea în condiţii bune a lucrărilor de schelă, eşafodaj,susţinere, cofraje cintre şi scuturi în zidurile pe toată porţiunea cuprinsă deasupra altarului, naosuluipână la cupola peste pronaos, conform haşurii din plan;

au fost informat la dată de 08 iulie că şantierul de construcţie a Catedralei a fost vizitatde către Patriarhul României, Justinian Marina., care a promis un ajutor de 510.000 lei;

au încheiat la dată de 31 iulie, angajamentul cu sculptorul Pentelescu Nicolai din Rădăuţi,pentru sculptarea în lemn a uşii exterioară la intrarea principală, având o tăblie superioară în formă de cerc care va reprezenta în basorelief Pogorârea Sfântului Duh, două tăblii laterale pe care se va

reprezenta în basorelief câte un înger pe fiecare înconjurat de ornamente, două tăblii laterale deformă pătrată pe care se va reprezenta ornamente şi două laterale pe care se va reprezenta ornamente.Executate în stil românesc;



123

au încheiat la dată de 04 august, angajamentul (28) cu arh. Popadiuc Constantin şiinginerul Cazacu Alexandru din oraşul Suceava, care se angajează să dirijeze lucrările de executareainteriorului Catedrale în calitate de diriginte de şantier pe toată perioada de lucru începând cu lunaiulie şi până la terminarea lor, luându-se obligaţia de a îndeplini toate sarcinile ce decurg din acestangajament şi a semna toate documentele de şantier şi consemna toate constatările; Drept urmarea, ladata de 12 august 1956 au fost angajaţi arh.C.Popadiuc şi ing. Cazacu pentru conducerealucrărilor la interiorul bisericii, pe baza angajamentului luat. (28);

au angajat la 12 august, meşterii dulgheri pentru lucrările de dulgherie de la altar şi naos;

au încheiat la data de 18 august, angajamentul (29) cu d-ul Senciuc, ca şef al şantieruluiCatedralei din Rădăuţi, care se obligă a conduce efectiv lucrările interioare conform devizuluiaprobat de către Mitropolie în cele mai optime condiţiuni cu asumarea răspunderii asupra executăriilucrărilor de schelărie, verificarea schelăriei vechi, a tuturor cofrajelor, a armării bolţilor, a betonăriişi a tencuirii interiorului. D-ul Senciuc, în calitate de şef al şantierului, va angaja toţi meşterii în

înţelegere cu dirigintele şantierului şi a Consiliul parohial;au fost informaţi la data de 16 decembrie asupra modului în care s-au desf ăşurat lucrările

de construcţie în anul 1956. Astfel: s-a executat bolta la altar şi bolţile laterale din naos; s-au executat în bune condiţiuni lucrările de dulgherie, fierărie, cofraje şi betoane; s-a executat uşa de la intrareaprincipală din stejar; s-a primit suma de 35.000 lei, din care: 15.000 lei de la Patriarhie, 18.000 lei dela Mitropolie şi 2.000 lei de la Ministerul Cultelor; s-au transportat prundiş şi nisip în mod gratuit învaloare de 14.000 lei. De asemenea s-a dispus: să se demonteze cofrajele de la lucrarea executată şi,

în continuare, în timpul iernii, să se execute cofrajul mai departe în pronaos; luarea de măsuri deprotejarea materialelor de construcţii în timpul iernii; s-a încheiat contul de gestiune cu suma de99.696 lei la venituri şi cu suma de 84.655 lei la cheltuieli, deci cu un excedent de 15.041 lei, fiindcă nu s-a plătit încă tâmplăria şi sculptura de la uşa principală;

s-a întocmit la data de 31 decembrie1956 procesul-verbal de recepţie a lucrărilor deconstrucţie executate în perioada 01 august–31 decembrie 1956, din devizul total de 367.000lei.. Cu această ocazia s-a relevat concluzia că, continuarea executării finale a construcţieiCatedralei conform proiectului, în condiţiile politicii ale regimului comunist faţă de aşezăminteecleziastice, f ără a fi acceptate şi f ără a fi cuprinse în Planul cincinal de Stat şi în sistemul

asigurării de repartiţii de materiale de construcţii şi resurse financiare, era o utopie5.Etapa susţinerii guvernamentale (1957–1961)

În contextul politici de „destindere controlat ă” faţă de biserică, şi ţinând cont că anul 1957era şi un an electoral,iar enoriaşii rădăuţieni doreau continuare construcţiei, aşa cum precizează şi prof. universitar Pavel Ţugui în lucrarea citată, la pag.490: „în luna martie 1957 în cadrul uneiadunări electorale de la Casa Germană , preo ţ ii Ioan Breabă n şi Oreste Gherasim , învăţătorul

pensionar Samuel Ione ţ , profesorii Ernest Viforeanu şi Vasile Moloce, precum şi unii muncitori şi ţă rani au cerut şi rezolvarea situa ţ iei în care se gă seş te construc ţ ia pă ră sită a catedralei din centrulora şului. După alegeri, am propus autorit ăţ ilor locale şi clericilor din Răd ău ţ i să redacteze un

«Memoriu» detailat despre construc ţ ie şi sumele necesare pentru terminarea ei”, Drept urmare,înluna aprilie 1957, aşa cum precizează, prof. universitar Pavel Ţugui în lucrarea citată, „i-am primit la Bucure şti pe preo ţ ii Ioan Breabă n, Oreste Gherasim şi Ilie Popescu, înso ţ i ţ i de Nicu Plosceac de

la Sfatul Popular al oraşului Ră d ău ţ i. Delega ţ ia a prezentat memoriul solicitat din care a rezultat istoricul începerii şi evolu ţ ia lucr ărilor de construc ţ ii la Catedrala din Răd ău ţ i. În încheiere, autoriimemoriului solicitau: acordarea sumei de 5.000.000(cinci milioane,o sumă deosebită la aceea dată,fiind după a doua reformă monetară) şi repartizarea materialelor necesare, în vederea deschideriilucr ărilor”. În continuare se afirmă că „Delega ţ ia r ăd ău ţ eană şi subsemnatul am fost primi ţ i laConsiliul de Mini ştri de Emil Bodnăra ş şi Alexandru Bârlădean, membri ai Biroului Politic al C.C.al P.M.R. şi prim vicepre şedin ţ i ai guvernului, de fa ţă fiind şi Aurel Vijoli, ministrul finan ţ elor. Înurma schimbului de păreri sa stabilit:

suma solicitat ă să fie e şalonat ă pe 3 ani, cu obliga ţ ia ca banii să fie cheltui ţ i numai pentru investi ţ ii, conform planurilor anual,

guvernul ofer ă banii Mitropoliei Moldovei şi Sucevei, care r ăspunde de gospod ărire;



124

Sfatul Popular Regional Suceava să trimit ă lui Alexandru Bârlădeanu cantitatea demateriale necesar ă construc ţ iei, pentru a fi programat pentru Răd ău ţ i de Comitetul de Stat alPlanificării. În fine,

delega ţ ia noastr ă să prezint ă problemele la Comitetul Cultelor, (acad. P. Constantinescu- Ia şi);

să cear ă încuviin ţ area Patriarhului Bisericii Ortodoxe, P.F. Iustinian.. Vizitele la celedouă institu ţ ii au avut rezultate pozitive, Patriarhul Iustinian şi Petre Constantinescu-Ia şi asigurând delega ţ ia noastr ă de tot sprijinul moral şi material. Important este faptul că Patriarhul a vorbit cu

Iustin Moisescu, noul mitropolit al Moldovei şi Sucevei, care, mai târziu, a primit delega ţ ia de la Răd ău ţ i, iar între anii 1958 şi 1960 Mitropolia a oferit, în fiecare an, ajutoare băne şti”.

În consecinţă, Parohia Rădăuţi III, împreună cu Consiliul parohial şi epitropii:,avândaprobarea guvernului de continuarea lucrărilor de construcţie a Catedralei; fiind înscrisă înobiectivele de investiţii ale planului de Stat; având asigurată finanţarea lucrării la valoareadevizului de execuţie de 5.000.000 lei; având asigurată şi cota de repartiţii de materiale deconstrucţii conform devizului, au întreprins următoarele acţiuni în anul

1957: au analizat la data de 21 mai acţiunile realizate până la această dată şi anume: executareaschelăriei şi cofrajelor la bolţile de la altar şi cele laterale de la naos; montarea armăturilor la altar şicele 2 bolţi laterale din naos; betonarea altarului şi bolţile laterale din naos; executarea, sculptarea şimontarea uşii principale; transportarea prundişului şi nivelarea acestuia în curtea catedralei şiamenajarea terenului curţii catedralei;.

au analizat la data de 18 august acţiunile realizate până la această dată şi anume:transportarea pietrişului şi a nisipului cu 80 de căruţe din Rădăuţi, evidenţiindu-se în mod specialIordache Bejan, Cristofor Rotar, Cristofor Halus, precum şi 19 căruţe din Ţibeni; betonarea treptelorde la intrarea în biserică; amenajarea parcului din jurul catedralei cu ajutorul grădinarului TitusLazăr.

au constatat la data de 10 noiembrie că s-au realizat: decopertarea bolţilor de la altar şi dela cele laterale din naos; montarea schelei în tot interiorul bisericii; s-a început montarea bolţilor cuarmătură de rabiţ în altar; s-au betonat treptele;

au trimis două scrisori prof. Pavel Ţugui, în care preoţii I. Breabăn şi O. Gherasim arată,

că şantierul a fost vizitat de arhitectul G. M. Cantacuzino, de profesorii Ştefan Bălan şi AurelBeleş, precum şi de prof. Arh. Nicolae Bădescu şi alţi specialişti de la Comitetul de Arhitectură şiConstrucţii de pe lângă Consiliul de Miniştri.(P Ţugui, op. cit.pag.491).În continuare în anul

1958: s-a încheiat la data de 28 martie procesul verbal de recepţie privind partea de armătură,rabitz în bolţi şi arce executate de maistrul Műler Dező şi Ghe Grumăzescu din oraşul Rădăuţi,precum şi situaţia provizorie de lucrări; .

au stabilit la data de 02 aprilie următoarele măsuri: „emiterea de comenzi pentruaprovizionarea cu materialele necesare execut ării lucr ărilor; transportarea nisipului şi pietri şului înmod voluntar de către enoria şi; armarea bol ţ ilor şi montarea rabi ţ ului; revizuirea armăturilor executate în anul 1957, în vederea tencuirii interioare; aprobarea ca în continuare arh. C.Popadiuc,să fie diriginte de şantier, iar epitropul P.Tomorug să gestioneze materialele primite şi consumate,

iar în lipsa lui, vor semna epitropii Ion Cojocari şi Cristofor Rotar; se va angaja un şef de şantier pebază de angajament; finisarea bol ţ ilor se va face cu plase de rabi ţ , fiindcă costa mai ieftin, sunt maiu şoare, decât cele de beton, iar constructorii din anul 1940, au lăsat must ăţ i în zid ărie, în acest scop; se va continua cu plantarea de pomi şi flori, în curtea catedralei; se va monta instala ţ iaelectrică şi iconostasul şi apoi se va trece la executarea tencuielilor ”;

au fost informaţi la data de 02 aprilie asupra următoarelor realizări: sosirea pe şantier a33 tone de ciment de la Fabrica din Bicaz; s-a întocmit proiectul şi devizul de execuţie pentruinstalaţia electrică şi de paratrăsnet, care au fost verificate şi aprobate de Mitropolie (31);

a luat măsura la data de 06 iulie pentru angajarea maistrului Gh. Dobrescu, şeful echipeidin Bucureşti, pe baza unui angajament prin care acesta se obligă să execute în condiţiuni optimelucrările de la interiorul Catedralei din Rădăuţi, până la axul principal al bolţilor, etapa I-a, conform

proiectelor şi a îndrumărilor ce se vor da de către arh. C.Popadiuc;



125

au analizat la data de 01 octombrie, situaţia provizorie de lucrări (32), executate de la 01ianuarie 1958 până la 01 octombrie 1958, în valoare de 919.602, 25 lei din Devizul General de367.000 lei întocmit în luna mai 1956. (27).

au analizat la data de 12 octombrie lucrările executate la Catedrală, în perioada: iulie,august şi septembrie. Astfel: s-au executat toate lucrările de armare, unde a fost cazul, fiind nevoie demulte retuşări şi montări de fier şi rabiţ; s-au executat toate lucrările de tencuire a tuturor bolţilorpână la axul principal cum a fost angajamentul, adică s-a finisat interiorul arcelor (prizele) cu ipsos şiglet de ipsos între intervale, bolţile s-au tencuit şi drişcuit; s-a executat turla principală cu mortar de

var cu ciment drişcuit; s-au executat pereţii până la ax cu mortar cu ciment drişcuit, separându-sespaţiile pentru pictură; s-a decontat contravaloarea lucrărilor executate, pe baza situaţilor de lucrări

întocmite de dirigintele de şantier arh. C.Popadiuc şi a normării acestora, f ăcută de către normatorulangajat de la Trustul Regional de construcţii Suceava în valoare de 45.298 lei, privind lucrările dedulgherie, de armarea bolţilor, de montarea rabiţului şi toate tencuielilor în ipsos şi ornamente deipsos, de montarea oalelor pentru acustică.

au hotărât la data de 01 noiembrie următoarele acţiuni: „sistarea lucr ărilor în ipsos dincauza frigului; începerea execut ării instala ţ iei electrice; angajarea celui mai bun pictor autorizat şirecomandat de I.P.S.S. Mitropolitul dr. Iustin Moisescu, pentru a întocmi proiectul şi devizul delucr ări în vederea aprovizionării cu materiale; să se puie geamuri provizorii, pentru a feri de înghe ţ lucr ările executate; comandarea din timp a tuturor materialelor necesare, pentru anul 1959;colectarea de bani pentru instala ţ ia electrică”.

au analizat la data de 06 noiembrie situaţia provizorie de lucrări, executate de la: 01octombrie până la 31 octombrie, care a fost în valoare de 40.868 lei (33) din devizul general de367.000 lei întocmit în luna mai 1956. (27); .

au analizat la data 14 decembrie, lucrările realizate în perioada octombrie şi noiembrie,anul în curs. Astfel: s-au tencuit toate bolţile până la balcoane; s-au montat cadrele la ferestre şigeamuri de sticlă simplă la ferestrele de sus şi geamuri mate la cele de jos; s-au f ăcut completări dearmătură şi rabiţ; s-au executat lucrările în ipsos; s-a plătit contravaloarea lucrărilor executate pe lunanoiembrie, conform situaţiilor de execuţie întocmite de dirigintele de şantier, arh. C.Popadiuc şi anormării f ăcute;

au hotărât la data 14 decembrie următoarele acţiuni: „procurarea a 40 tone. de ipsossuperior şi coloran ţ i pentru executarea lucr ările la coloane cu imita ţ ie de marmur ă; comandareacătre Întreprinderea regională forestier ă a lemnului de stejar necesar pentru restul de u şi”;

au primit în luna noiembrie, vizita I.P.S. Mitropolitul dr. Iustin Moisescu, împreună cuDirectorul general Bărbulescu de la Departamentul Cultelor care au inspectat lucrărileexecutate,. promiţând că în 1959, Catedrala „va fi dotat ă cu un iconostas de la biserica dinCeahlău”;

au stabilit că în anul,1958 contravaloarea. materialelor şi manoperei lucrărilor executateeste de 104.948 lei, conform actelor întocmite de dirigintele de şantier, arh. C.Popadiuc, şeful deşantier ing. M. Tomorug şi normatorul Ciulei, în afară de materialele pe care le-au avut din anul 1957şi cele obţinute gratuit, iar cu acestea contravaloarea lucrărilor este de 140.470 lei..

Consiliile parohiale unite şi epitropii din oraşul Rădăuţi,au luat următoarele măsuri în :1959:,au decontat la data de 29 martie, c/v lucrărilor executate în anul 1958, conform actelor întocmite de dirigintele de şantier, arh. C.Popadiuc, şeful de şantier ing. Tomorug Mihai şinormatorul Ciulei precum şi contravaloarea materialelor achiziţionate, conform normelor legale.Astfel, materialele privind cimentul şi cheresteaua s-au obţinut pe baza repartiţiilor şi s-au decontatpe baza preţurilor prevăzute în repartiţii. Unele materiale ca ipsosul s-au luat direct de la OficiulComercial Local şi Uniunea Regională a Cooperaţiei de Consum, cu preţul conform facturii înconformitate cu adresa nr. 10159/1958 din 18 iulie 1958 a Mitropoliei şi a adresei nr. 8690/1958 din28 iunie 1958, a Departamentului Cultelor, care precizează că ipsosul e liber la contractare, deasemenea şi praful de marmură (piatră). De asemenea, s-au cumpărat o parte din cantităţile de fier,sârmă pentru rabiţ, cuie, becuri doze găleţi, clei, sticlă pentru geamuri, etc. de la O.C.L- Produse

Industriale Rădăuţi şi Suceava, în care sens pentru toate aceste materiale sunt facturi şi bonuri legaleşi care au fost aprobate de către Consiliul parohial de-a fi cumpărate din sectorul cooperatist, fiind laun preţ mai mic decât, dacă s-ar fi cumpărat din sectorul comerţului de stat. Conform legislaţiei



126

economice din acea perioadă, cumpărarea de produse industriale din sectorul cooperatist, nu se puteaface decât numai pe baza aprobării de la Ministerul Comerţului şi Industrie. Ele se puteau procura pebază de contractare la liber cu unităţile cooperaţiei, precum şi a aprobării organului de conducere aunităţii cumpărătoare. Totodată s-au aprobat următoarele acţiuni: „Executarea în continuare alucr ărilor privind terminarea Catedralei conform Memoriului justificativ (34), întocmit de către arh.C.Popadiuc în sumă totală de 572.000 lei şi care se compune din următoarele devize: Devizul

pentru terminarea finisajelor interioare în valoare de 347.000 lei. ( 35 ); Devizul privind dotare cu

mobilier, în valoare de 50.000 lei şi Devizul cu alte cheltuieli şi neprevă zute, în valoare de 175.000

lei; Executarea lucr ărilor de instala ţ ie a tuburilor pentru lumină electrică de către domnii:Radu Ionescu şi Ş treangă de la Uzina electrică din ora ş , pe baza unui angajament, de respectareadevizului aprobat de Mitropolie, pentru care au primit un avans de 2.900 lei; Aprobarea cumpăr ăriimaterialelor pentru care nu exist ă reparti ţ ie de la Ministerul Industriilor şi DepartamentuluiCultelor, de la O.C.L şi U.R.C.C, pe bază de acte legale; Colectarea de dona ţ ii de la enoria şi,

pentru lucr ările de la Catedrală. care conform devizului f ăcut de arh. C.Popadiuc este evaluat ă lasuma de 572.000 lei; Men ţ inerea în continuare a arh. C.Popadiuc ca diriginte de şantier, ainginerului. Mihai Tomorug ca şef de şantier, a părintelui I. Boghean şi a lui Petre Tomorug cagestionar al materialelor; Comandarea de la I.R.F. a celor 5 u şi din stejar; Amenajarea încontinuare a parcului din jurul catedralei prin muncă voluntar ă; Aprovizionarea cu nisip de laSucevi ţ a; Aprobarea devizului întocmit de arh. C.Popadiuc, pentru a se executa balustradele labalcoane; Continuarea lucr ărilor: în ipsos; 2 u şi la balcon; coloanele în imita ţ ie de marmur ă;

picturi în tempera; pardoseli în mozaic vene ţ ian; co şuri şi sobe de teracot ă , iar iconostasul şistranele să fie aduse de la o biserică din Bicaz.” Drept urmare, ,I.P.S.S, Mitropolitul dr. IustinMoisescu a aprobat o subvenţie de 50.000 lei, iar Departamentul Cultelor a aprobat 30.000 lei. Deasemenea, Parohia Rădăuţi III a întreprins următoarele acţiuni, în anul:

se adresează la data de 31 martie către Sfatului Popular al Regiunii Suceava prin adresanr. 10/1959, prin care solicită: „a se prelungi Autoriza ţ ia de construire nr.206 din 28 iulie 1955,

pentru terminarea Catedralei în construc ţ ie, eliberat ă de către Sfatul Popular al Regiunii Suceava -Sec ţ iunea de Arhitectur ă şi Sistematizare, care a fost prelungit ă cu nr. 31771 din 28 ianuarie 1956 de către Sfatul Popular al Regiunii Suceava, având nevoie pentru continuarea lucr ărilor de finisări

interioare. Totodat ă , vă a aducem la cuno ştin ţă că terminarea lucr ărilor la catedrala din ora şul Răd ău ţ i s-a prevă zut şi aprobat de către Sf. Mitropolie şi de către Departamentul Cultelor de pelângă Consiliul de Mini ştri”. Drept urmare, Sfatul Popular al Regiunii Suceava, Secţiunea deArhitectură şi Sistematizare, la data de 03 aprilie 1959, prin adresa nr. 33738/1959, face cunoscuturmătoarele: „V ă înaint ăm alăturat, autoriza ţ ia de construire nr.206 din 28 iulie 1955, privind terminarea lucr ărilor interioare de finisări la Catedrala Răd ău ţ i, cu viza de prelungire pe termen de6 luni, dat ă de Sfatul Popular al Regiunii Suceava - Comitetul Executiv”. În acest sens se facecunoscut Mitropoliei Moldovei şi Sucevei la data de 10 aprilie 1959, că s-a primit din parteaComitetului Executiv al Sfatului Popular al Regiunii Suceava în ziua de 03 aprilie 1959, aprobareaprelungirii valabilităţii Autorizaţiei de construire nr.206/1959 pentru şase luni. Totodată, se transmiterugămintea: de-a se trimite de urgenţă aprobarea Mitropoliei precum şi viza din partea Serviciului

Tehnic pentru terminarea finisajelor interioare; .s-a analizat şi aprobat la data de 07 mai executarea lucrărilor din interiorul catedralei,conform angajamentului dat de meşterul Dobrescu Gheorghe şi în condiţiile stabilite în devizul învaloare de 70.864 lei, în care sunt cuprinse şi contravaloarea utilajelor în sumă de 2.054 lei. Lucrărilese vor termina la data de 15 august a.c.

se întocmeşte la 04 iunie Situaţia provizorie de lucrări nr.1, în valoare de 18.922 lei; .trimite la data de 20 iunie către I.P.S.S Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, prin adresa

nr.379/1959, devizul privind lucrările de pictură din biserică (36) solicitând totodată ca lucrărilesă fie executate de către echipa care a pictat catedrala Sf. Mitropolii.

au analizat şi aprobat: la data de 28 iunie:„ modul şi ritmul în care lucrează echipame şterului Ghe. Dobrescu; modul în care se lucrează la instala ţ ia electrică , care se aproprie de

sfâr şit; cumpărarea din coopera ţ ie a materialelor pentru care nu s-a primit reparti ţ ie; plata contravalorii manoperei la lucr ările executate până la aceast ă dat ă , conform condi ţ iilor stabilite înangajamentele întocmite în acest sens; comandarea de ciment alb şi de căr ămid ă de la „Gura V ăii”



127

în cantitate de 5000 kg; modul de plata a activit ăţ ii şefului de şantier, ing. M. Tomorug; cumpărareaunui vagon de căr ămizi, necesar pentru construirea sobelor; întocmirea de către arh. C.Popadiuc aunui deviz pentru executarea pardoselii care va fi înaintat la Mitropolie spre avizare şi aprobare şiîn caz de lipsă de marmur ă , executarea pardoselii din mozaic granulat alb şi ciment alb”. Drepturmare, I.P.S.S. Mitropolitul dr. Iustin Moisescu, arh. Soloş de la Departamentul Cultelor, pr.consilier Vodirca şi arh. Vasiliu au vizitat şantierul de construcţii al Catedralei din Rădăuţi;

se întocmeşte la 30 iunie Situaţia provizorie de lucrări nr. 2, în valoare de 37.236 lei; înaintează la data de 10 iulie cu adresa nr. 428, Situaţia provizorie de lucrări nr.1 şi nr.2

executate în lunile mai şi iunie anul în curs cu rugămintea de-a fi analizate şi de-a se aprobaacordarea în continuare a unei noi subvenţii pentru a putea continua lucrările;

încheie la data de 18 iulie un angajament. (37). cu şeful de şantier Ioan Puiţan din oraşulRădăuţi, pentru a conduce supravegherea finisărilor interioare, conform devizului întocmit de arh. C.Popadiuc şi aprobat de către Mitropolie;

au analizat la data de, 19 iulie, pe bază de proces-verbal, „aprobarea devizului şi ofertei privind lucr ările de pictur ă din nou, necesare a se executa la Catedrala în construc ţ ii din ora şul Răd ău ţ i”. (38). Drept urmare parohul I. Breabăn şi epitropii P.Tomorug şi I. Cojocaru, au încheiat un contract cu pictorii J. Keber, I.Taflan şi Teodorescu Romanaţi, pentru executareapicturilor din Catedrala Rădăuţi, conform devizului (39). Totodată,:au analizat şi aprobat:„înaintarea către Mitropolie şi Comisia de Pictur ă Bisericească Patriarhală a devizului şi oferta

pentru a se ob ţ ine urgent aprobarea legală în vederea trecerii de urgen ţă la executare picturii;situa ţ ia lucr ărilor executate până la aceast ă dat ă; executarea modificărilor propuse fa ţă de devizulini ţ ial; plata contra valori asigur ărilor sociale a personalului angajat la şantier; proiectul pentru

pardoseli şi comandarea materialelor necesare; angajarea pictorilor pe baza contractului încheiat,( 39); asigurarea cazării şi mesei zilnice a acestora; angajarea lui Marmureanu de la „Serviciulconstruc ţ ii” pentru punerea la punct a actelor de construc ţ ii efectuale în anul 1958 şi 1959;angajarea normatorului de la „Serviciul construc ţ ii” pentru normarea lucr ărilor, angajarea lui IoanPui ţ an, de la „Serviciul construc ţ ii” pe func ţ ia de şef de lucr ări, pe baza angajamentului, luat, (37)urmare plecării fostului şef de lucr ări ing. Mihai Tomorug; procurarea de urgen ţă a 4000 kg. de var stins, pentru lucr ările de pictur ă”.

Patriarhia Română la data de 22 iulie 1959, prin Comisia de pictură bisericească a aprobatconform procesului-verbal nr. 21 devizul trimis de către Mitropolie, privind executarea picturilor dela Catedrala din Rădăuţi, cu modificările specificate. Drept urmare, Consiliul Parohial Rădăuţi III,:

a luat la cunoştinţă la data de 01 august, prin adresa nr. 8161/1959 trimisă de cătrePatriarhia Română, Institutul Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Comisiunea de pictură bisericească, că s-a aprobat adjudecarea lucrărilor de către colectivul de pictorii J. Keber şi I.Toflan, laurmătoarele preţuri: completări: circa 80 mp. A 85 lei/mp = 6800 lei; diverse ornamente, circa 52mp. A 40 lei/mp = 3280 lei; vopsitorie circa 1000 mp. A 20 lei/mp. = 20000 lei; pictură din nou circa250 mp.100 lei/mp. = 25000 lei. Valoarea totală provizorie a lucrărilor este de 55080 lei, la care seadaugă cota de 2% egală 11001 lei. În consecinţă, la data de 01 august 1959, Parohiei Rădăuţi III, a

încheiat un proces-verbal (40) prin care s-a stabilit începerea lucrărilor de pictură a Catedralei,

începând cu data de 01 august 1959, de către pictorii Iosif Keber, Ioan Toflan şi Gh. Teodorescu, învaloare provizorie de 55 080 lei, precum şi depunerea cotei de 2% asupra valorii lucrărilor de pictură bisericească. Totodată, la data de:05 august 1959, ia la cunoştinţă că Parohia va trebui să seconformeze Instrucţiunilor pentru angajarea lucrărilor de pictură bisericească, În vederea respectăriiacestor instrucţiuni.

face la data de 24 august măsurătoarea lucrărilor executate de la: 01 august şi până la 24august , stabilind că s-au executat la: pictură frescă: 119, 13 mp; pictura tempera cu ornamentesimple:67, 70 mp; vopsitorie tempera încadrată în benzi, liniatură la profile ferestre:142, 49 mp; .

primeşte la data 29 august, vizita I.P.S.S. Mitropolitul Iustin Moisescu care a analizatmodul de executarea picturilor, acordând o subvenţie în valoare de 50.000 lei.

a analizat la data de 29 august executarea următoarelor lucrări: finisările interioare în

ipsos şi ciment; balcoanele cu parapetele traforate; coloanele, cu modificările stabilite (înlocuireamarmorei); executarea treptelor de la intrare şi angajarea unor noi cioplitori în piatră; montareamozaicului la balcoane, trepte şi pardoselile de jos, cât va permite timpul; executarea lucrărilor de



128

pictură şi problemele cu aprovizionare cu materiale. Totodată s-a aprobat proiectul devizului deexecutarea pardoselilor, întocmit de arh. C. Popadiuc şi s-a dispus trimiterea lui spre avizare şiaprobare de către Mitropolie.

a analizat la data de: 25 octombrie executarea lucrărilor până la 15 octombrie, a.c.,constatând că „.s-au terminat toate lucrările de zidărie şi în ipsos, conform angajamentelor cu ovaloare de 72.801 lei a manoperei, în baza situaţiilor de lucrări şi normării acestora; lucrările depictură au fost executate în valoare de 56943 lei a manoperei; lucrările de mozaicare a altarului şinaosului vor începe după evacuarea schelelor; s-a dispus executarea transportului de pietriş şi

evacuarea molozului; s-a dispus repararea din nou a acoperişului şi burlanelor în partea de nord”.Drept urmare dirigintele de şantier C. Popadiuc la data de 30 octombrie 1959 întocmeşte situaţia delucrări centralizată pentru lucrările de ipsosorie, executate de la 01 ianuarie–30 octombrie 1959; .

raportează la data de 22 noiembrie cu adresa nr. 37/1959, că colectivul de pictoriL.Keber, Gh. Teodorescu-Romanaţi, I.Toflan şi Keber fiul au executat următoarele lucrări: pictură frescă: 461,00 mp; tempera: 86,66 mp; tempera ornamente simple: 67,70 mp; vopsitorie artistică:1012,41mp.

a analizat la data de 20 decembrie executarea lucrărilor până la dată de 05 decembrie,a.c.. Astfel pictorii au lucrat până la data de 22 noiembrie, anul în curs, fiind plătiţi la zi; lucrările demozaicare nu s-au continuat din cauza frigului; se dispune căutarea de cioplitori în piatră pentrutreptele de la intrare; se dispune transportul în continuare a nisipului; se dispune a se acţiona pentrucolectarea de bani pentru executarea a 2 policandre; s-a demontat toată schela interioară, iarmaterialul bun recuperat s-a depozitat pentru a fi folosit la turnurilor clopotniţelor; s-a dispusexecutarea transportului cu mijloace auto a catapetesmei de la Bicaz;

înaintează la data de 27 decembrie, către Comisia de pictură bisericească, adresa nr.41/1959, prin care aduce la cunoştinţă că pictorii J. Keber, I.Toflan şi Gh. Teodorescu, au lucrat lapictarea Catedralei până la data de 23 noiembire1959, urmând a se continua cu lucrările determinarea picturii în perioada anului 1960, cel mai târziu la 01 mai 1960. Totodată se solicită a-ielibera de la alte lucrări pe pictorii J. Keber şi Gh. Teodorescu,de oarece, terminarea Catedralei fiind

în atenţia I.P.S. Mitropolit dr. Iustin şi a Departamentului Cultelor. Drept urmare în anul 1960, aufost prevăzute a se termina lucrările de construcţie conform unui deviz estimativ pentru terminarea

lucrărilor pe anul 1960, în valoare de 81.000 lei. (42).Consiliul parohial pentru terminarea lucrărilor stabilite,a iniţiat următoarele acţiuni,în1960: a analizat la data de 25 aprilie continuarea lucrărilor la Catedrală., hotărând: „trimiterea

unei delegaţii la Parohia Răpiceni din raionul P. Neamţ, pentru a aduce catapeteasma şi a altorobiecte de cult; montarea a două uşi din plasă de sârmă, pentru a permite uscarea pereţilor interiori;verificarea acoperişului şi repararea lui acolo unde se infiltrează apa de ploaie; contribuţia bănească atuturor preoţilor din oraş cu câte 250 lei/persoană pentru cumpărarea policandrului cel mare;contribuţia bănească a tuturor membrilor celor trei consilii parohiale şi a celor trei comitete parohialepentru cumpărarea policandrului cel mic”.

a încheiat la data de 11 mai de către părintele administrator parohial Gherasim Oreste şiing. Puiţan Ioan, angajamentul pentru continuarea lucrărilor până la terminarea acestora;

a analizat la data de 26 mai şi au hotărât următoarele: „angajarea me şterului VasileCostea, pentru executarea opera ţ iei de verificarea şi repararea acoperi şului, acolo unde va fi cazul;aducerea de la Piatra Neam ţ , conform aprobării Sf.. Mitropolii, a catapetesmei şi a celorlalteobiecte, cu mijloace auto în condi ţ ii de siguran ţă şi protec ţ ie, pentru a nu fi deteriorate, în care sensse stabile şte delega ţ ia respectivă , compusă din preo ţ ii: F.Vedeanu şi O. Gherasim şi domnii VasileCostea, Eugen Sandiuc şi Ioan Vicol; continuarea ac ţ iunilor pentru ob ţ inerea mozaicului color şi acoloran ţ ilor; întreprinderea de noi ac ţ iuni pentru strângerea de fonduri”.

primeşte la data de 31 mai, de la Sfatul Popular al Regiunii Suceava, Comitetul Executiv,Autorizaţia nr. 232/1960 pentru continuarea lucrărilor de finisare la Catedrala din Rădăuţi, ca urmarecererii adresate de Protoieria Rădăuţi.. În baza acesteia, se autoriză executarea lucrărilor de pictură interioară la Catedrala din Rădăuţi în valoarea totală a lucrărilor, conform devizului de 60,000 lei, iar

valabilitatea autorizaţiei este de un an de la data eliberării;trimite în luna iunie 1960 o scrisoare către prof. universitar P.Ţugui, semnată de către

preoţii I.Breabăn şi O. Gherasim, şi de către şefii raionului Rădăuţi a P.M.R. prin care se



129

solicită: „a se interveni la Guvern pentru suplimentarea fondurilor pentru Catedrală cu încă 700.000de lei, sumă necesar ă pentru mobilier, pictura interioar ă şi amenajarea a unui parc în jurulCatedralei” (Pavel Ţ ugui, op. cit. pag. 491).

încheie la data de 11 iunie, prin pr. Oreste Gherasim, administrator parohial şi epitropulcasier Petru Tomorug, un act de angajament cu meşterii mozaicari Andrei Gheorghe şi MetincuVasile, pentru executarea, a pardoselii de mozaic de la balconul catedralei; .

încheie la data de 20 iunie, prin pr. Oreste Gherasim, administrator parohial şi epitropulcasier Petru Tomorug, fiind de faţă şi protopopul delegat pr. Filaret Vedeanu, un Contract de lucrări

(42), cu meşterul Damian Gheorghe din Târgu Neamţ, în calitate de meşter argintar turnător privindexecutarea unui policandru din alamă ornamentat cu 32 locuri de lumini, tot cu atâtea flori conformschiţei, având dimensiunile de 2,50 m. lăţime baza de jos şi lung de 3,00 m cu 4 etaje, în valoare deexecuţie de 19500 lei conform devizului şi cu termen de predare la 30 septembrie 1960;

primeşte la data de 01 iulie cu actul nr. 7.677/1960, de la Mitropolia Moldovei şi Sucevei,că s-a virat suma de 50.000 lei pentru lucrările de finisare de la catedrală;

încheie la data de 13 iulie, prin pr. administrator parohial Gherasim Oreste şi epitropulP.Tomorug, un act de angajament. cu meşterii cioplitori Toma Mirela şi Lucutaru Viorel pentruexecutarea treptelor din piatră cioplită; .

au analizat şi hotărât la data de 17 iulie următoarele: „întocmirea angajamentelor deexecu ţ ie cu colectivul de pictori, pentru executarea lucr ărilor de pictur ă în condi ţ iile ofertei depuse;au început lucr ările de cioplirea pietrei la trepte, conform angajamentului încheiat; remediereadeterior ărilor de la acoperi ş o va executa Teodor Costea, me şter tinichigiu; s-au terminat lucr ărilede mozaicare la balcoane, în schimb nu se pot executa cele de la pardoseala bisericii din lipsă demozaic colorat”.;

a încheiat la data de 24 iulie un angajament (43) cu colectivul de pictori autorizaţi condusde J. Keber, privind continuarea lucrărilor de pictură în anul 1960 la Catedrala din Rădăuţi cu termende predare 01 octombrie 1960;

încheie la data de 03 august un „angajament” cu meşterii Toma Mircea, Sucutar Viorel,Leonteş Damian şi Sasu Constantin pentru a executa, placajului de piatră de la treptele de intrare înCatedrală;

se înregistrează, la data de 04 august cu obiectele provenite de la biserica din Răpciuneşi primite prin mănăstirea Durău, conform actul nr. 8.254/1960, al Mitropoliei;solicită la data de 09 august cu adresa nr. 38/1960 de la Institutul Biblic, Atelierele

Bucureşti, a se livra contra cost, a unui policandru de alamă de 24 lumini,. Drept urmare, acestacomunică la data de 17 august 1960, prin adresa nr. 9046/1960, expedierea policandrului de alamă cu24 lumini, în valoare de 8.768 lei;

Protopopiatul Rădăuţi la data de 12 august 1960, prin adresa circulară nr. 555/1960, cătretoate parohiile din raionul Rădăuţi, la punctul 7, solicită: „În vederea terminării Catedralei din

Răd ău ţ i, facem un apel călduros către toate parohiile din raion să depună ultimul efort pentrustrângerea de fonduri de la credincio şii de care se simte imperioasă nevoie. Sf. Mitropolie ţ ineseama de str ădaniile preo ţ ilor şi a credincio şilor din protopopiatul nostru în aceast ă mărea ţă

oper ă”. Drept urmare acestei solicitări, precum şi urmare vizitei f ăcute de către I.P.S.S. Mitropolituldr. Iustin Moisescu, care a solicitat ca enoriaşii rădăuţeni să se implice la strângerea fondurilornecesare pentru executarea lucrărilor necesare terminării catedralei, iar Consiliile parohiale dinoraşul Rădăuţi sub preşedinţia pr. Oreste Gherasim la data de 21 august 1960 au analizat şi hotărâtintensificarea acţiunilor pentru strângerea de urgenţă a fondurilor necesare executării lucrărilor depictură, mozaicare şi a confecţionării candelabrelor. Drept urmare, Consiliul Parohial Rădăuţi III, .

trimite la data de 22 august cu adresa nr. 47/1960 către Cooperativa meşteşugărească „Unirea” din Târgu Neamţ, devizul de execuţie pentru un policandru şi un exemplar din Contractulde lucrare, ambele însuşite şi aprobate de beneficiar. Totodată se face cunoscut că s-a expediat îndata de 30 iulie anul în curs prin coletăria C.F.R. 2 lăzi cu 285 kg alamă şi bronz.

încheie la data de 14 septembrie, prin pr. administrator parohial Gherasim Oreste şi

epitropul P.Tomorug un angajament cu meşterul mozaicar Duma Vasile pentru executarea, lucrărilorde mozaic, plinte, scafe, rozete, borduri şi canoane din mozaic conform desenelor şi detaliilor deexecuţie şi terminarea acestor lucrări până la data de 01 noiembrie 1960.



130

Protopopul pr. Filaret Vedeanu de la Protopopiatul Rădăuţi, la data de 20 septembrie 1960, prin adresa circulară nr. 6355/1960 către toate parohiile din raionul Rădăuţi, la punctul 7,solicită: „Reînnoim apelul în vederea prezent ării contribu ţ iilor pentru Catedrala Răd ău ţ i din partea

parohiilor, precum şi achitarea restan ţ elor pentru policandru, dat ă fiind urgen ţ a finisăriilucr ărilor".

Consiliile parohiale din oraşul Rădăuţi, sub preşedinţia pr. Oreste Gherasim au analizat şiconstatat la data de 02 octombrie 1960, că: „ lucr ările de pictur ă sunt aproape terminate; s-auînceput lucr ările în mozaic, dar din lipsă de fonduri, aceste lucr ări au stagnat şi din aceast ă cauză s-

a pus din nou problema antrenării enoria şilor de a contribui cu obolul lor la executarea lucr ărilor necesare pentru Catedrală”. Urmare acestei analize,Consiliul Parohial Rădăuţi III.

întocmeşte la data de 06 noiembrie 1960, procesul-verbal de recepţie definitivă alucrărilor de pictură. (44) de la Catedrala Rădăuţi împreună cu comisia de recepţie,compusă din:pr. T. Bodnar, delegat al Mitropoliei Moldovei şi Sucevei, pictorii bisericeşti autorizaţi: N. Popa şi I.Musceleanu, precum şi parohul O. Gherasim, care, în temeiul adresei nr.14421/1960 a Sf. Mitropolii

în asistenţa pr. Filaret Gh. Vedeanu, arh. C. Popadiuc şi a ing. Puiţan I. au constatat următoarele:„adjudecarea lucrărilor a fost aprobată de Comisia de pictură bisericească prin procesul verbal pebază de angajament; lucrările au început în anul 1959 şi terminate la 06 noiembrie 1960; lucrările aufost executate în tehnica frescă şi tempera, în suprafaţă de 2518 mp, conform actelor justificative, iarvaloarea totală a lucrărilor executate este: 145.359 lei; pictura s-a executat în conformitate cuiconografia bisericii ortodoxe; pictura a fost executată în condiţii tehnice bune şi cu material debună calitate; pictura prezintă un ansamblu armonios cu un desen corect şi un colorit cald şiplăcut.. În concluzie, faţă de cele constatate, lucrările de pictură executate se consideră definitivrecepţionate.” Drept urmare, la data de 11 noiembrie 1960, Parohia Rădăuţi III trimite către I.P.S.S.Mitropolitul Moldovei şi Sucevei cu adresa nr. 68/1960 respectivul proces verbal de recepţie (44),

împreună cu Observaţiile Parohiei (45) cu privire la lucrările de pictură care au fost întârziate cu şasesăptămâni, deoarece pictorii J. Keber şi Teodor Romanaţi s-au prezentat pe şantier abia la 15 iulie,fiindcă au lucrat întâi la Manasia şi Răcani, deşi conform contractului, lucrarea trebuia începută celtârziu la finele lunii mai. Întârzierea lucrărilor de pictură a dus şi la întârzierea mozaicării pardoseliipână ce n-a fost înlăturată schela şi nici nu se putea face montarea catapetesmei până ce nu se

realizează mozaicul. Totodată şeful de şantier şi dirigintele de şantier a stabilit la data de 30noiembrie 1960, pe bază de măsurători, că în perioada 01 mai 1960–30 noiembrie 1960 s-au executatconform prevederilor din devize, lucrări în valoare de 96.795 lei. (46).

Mitropolia Moldovei şi Sucevei, drept urmare, la data de 07 decembrie 1960 comunică cu adresa nr. 16062/1959 că în şedinţa Permanenţei Consiliului Eparhial din 22 noiembrie, a.c. că s-aaprobat acordarea unui premiu de 14.500 lei pictorului J. Keber pentru munca depusă împreună cucolectivul la pictarea Catedralei din Rădăuţi.

Consiliul Parohial pentru terminarea lucrărilor finale a luat următoarele masuri în anul,1961: a recepţionat la data 16 ianuarie, pe baza procesului verbal de recepţie, (47) întocmit de

către Comisia de recepţie formată din preoţii: paroh Iftode Miltiade, Gherasim Oreste, VasiliuRionaldo, Popescu Ilie, Fărtăiş Zaharia, Boghean Ion, epitrop casier, Tomorug Petru; şef şantier,

Puiţan Ioan; consilier parohial Sandiuc Eugen, policandrul mare, jertfit de preoţii din ProtopopiatulRădăuţi şi executat de cooperativa „Unirea” Târgu Neamţ, prin meşterul Damian Gheorghe.depune la data de 01 februarie, cu adresa nr. 6/1961 către Sfatul Popular al Regiunii

Suceava - Direcţia de Sistematizare, Arhitectură şi Proiecte de Construcţii un Memoriu justificativ privind avizarea devizului pe categorii de lucrări” (47) în valoare de 109000 lei aferente terminării şifinisării lucrărilor la Catedrala din Rădăuţi. Acesta a fost însuşit şi avizat la aceiaşi dată de către D. S.A. P. C. Suceava, iar la data de:

înaintează la data de 08 februarie, cu adresa nr. 6/196 către I.P.S. Mitropolitul Moldoveişi Sucevei o scrisoare în care scrie: „Cu firească supunere, înaint ăm alăturat «Devizul pe categoriide lucr ări» ( 47 ) în valoare de 109000 lei a Catedralei Răd ău ţ i, cu rugămintea să binevoi ţ i a dispuneasupra verificării şi aprobării din partea Sf. Mitropolii”. Drept urmare, Mitropolia Moldovei şi

Sucevei, răspunde cu adresa nr.1.844/1961, f ăcând cunoscut că: „pentru a putea dispune asupraverificării şi aprobării devizului privind lucr ările de finisare de la Catedrala din Răd ău ţ i urmează cadocumenta ţ ia să fie completat ă cu analiza de pre ţ uri pentru toate articolele ce nu se încadrează în



132

Mitropolia Bucovinei şi apoi a Moldovei şi Sucevei în toată perioada de construcţierespectiv între anii 1921–1961, s-a implicat pentru:

obţinerea terenului pe care s-a construit catedrala;obţinerea aprobărilor legale pentru lansarea de „Liste de colectă publică”;asistenţa tehnică şi concepţională de proiectare şi de execuţie;asigurarea repartiţiilor pentru materiale de construcţie necesare;asigurarea resurselor financiare din resursele sale, precum şidotarea Catedralei cu obiecte de funcţionare şi de cult , ca de exemplu cu:

catapeteasma şi a alte obiecte de cult de la Răpiceni -P. Neamţ;două sfeşnice mari şi două sfeşnice mici, confecţionate din bronz, provenite de la fostul

schit Cozancea, din raionul Botoşani, precum şidouă clopote care au aparţinut fostului schit Vlădiceni din regiunea Iaşi,

Guvernul, începând cu anul 1958, a asigurat anual finanţarea devizului de execuţie lavaloarea solicitată de 5.000.000 lei; inclusiv cota de repartiţii a materialelor de construcţii, iar înanul 1960. a suplimentat, fondurilor, la cererea Parohiei, cu încă 700.000 de lei pentrumobilier, pictura interioară şi amenajarea a unui parc în jurul Catedralei” (P Ţugui, pag. 491).

P.C. şi cucernici părinţi din protopopiatul Rădăuţi au donat fondurile necesare pentrucumpărarea şi executarea a celor două policandru din alamă ornamentat cu 45 şi respectiv cu 24de locuri de lumini

Enoriaşii din Bucovina istorică şi din Rădăuţi au subscris cu obolul lor la construcţiaCatedralei ,donând şi pentru buna funcţionare a acesteia: ,icoane pictate în ulei pe lemn,obiecte de cult şi strane care sunt adevărate obiecte de artă. Nominalizarea acestor enoriaşi esteprezentată în capitolul V al Monografiei

Protopopiatul Rădăuţi, convoacă la data de 21 mai 1961, consiliile parohiale unite din oraşulRădăuţi, pentru a hotărî asupra terminării ultimelor lucrări la Catedrală. În acest sens: s-a încheiat ladata de 24 mai 1961, „procesul verbal de recep ţ ie definitivă pentru executarea scărilor de mozaic

din exterior, pardoseli din mozaic şi de beton de la intrarea principală” (49).;După 40 de ani de la hotărârea autorităţilor ecleziastice şi administrative din 10 mai 1921 de-a se construi această Catedrală, în ziua de

28 mai 1961, Mitropolitului Moldovei şi Sucevei, dr. Iustin Moisescu, aoficiat, târnosirea Catedralei din Rădăuţi cu hramul Pogorârea Sfântului Duh,ridicată pentru comemorarea Marii Unirii Naţionale din anul 1918,

Data târnosirii, conform caledarului ortodox, a fost la 50 de zile după Paşti, când sesărbătoreşte Pogorârea Sfântului Duh asupra apostolilor, respectiv de Duminica Rusaliilor,

La data târnosirii, aşa cum precizează pr. prof. dr. Ioan Puiu „Catedrala Unirii Na ţ ionale din Răd ău ţ i, având hramul Pogorârea Sfântului Duh, este înzestrat ă cu un bogat tezaur de sacr ă podoabă artistică , prezentându-se ca un monument de largi propor ţ ii arhitectonice, noua catedrală se înscrie în rândul celor dintâi biserici ortodoxe din ţ ar ă”deşi, la această dată, Catedrala, eraconstruită, doar cu corpul principal, având o clopotniţă cu un singur nivel şi cu un acoperiş dincarton asfaltat, fiind legată de corpul principal cu o galerie de asemenea cu un singur nivel.,din cauza lipsei de fonduri. Imaginile fotografice ale târnosirii a se vedea în anexa intitulată Cronica construcţiei Catedralei în imagini

Parohul catedralei, pr. Iftodi Miltiade, cu această ocazie, a rostit o urarea de bine venit (50)către I.P.S. Mitropolitul dr. Iustin Moisescu în care acesta a omis să arate scopul pentru care s-aconstruit Catedrala şi anume :comemorarea Marii Uniri Naţionale din anul 1918, pentru care aceastaa avut şi denumirea de Catedrală al Unirii Naţionale din Rădăuţi, spunând doar: „Ziua de ast ă zi esteo zi de sărbătoare mare pentru to ţ i drept măritorii cre ştini din ora şul nostru, căci ast ă zi prin actul

sfin ţ irii bisericii catedrale cu hramul Pogorârea Sfântului Duh, săvâr şit de Înalt prea Sfin ţ iaVoastr ă” şi în continuare f ăcând istoricul momentului când s-a hotărât construirea acestei Catedralecare să poarte denumirea de „Biserica Unirii Naţionale” a spus: „Astfel în anul 1920, un comitet,

format din personalit ăţ i civile şi biserice şti, a hot ărât să facă toate demersurile şi să pună toate



133

str ădaniile în vederea zidirii unei noi biserici la Răd ău ţ i, cu hramul Pogorârea Sfântului Duh”,scoţând astfel din context, denumirea de «Biserica Unirii Naţionale». Această omisiune a fost impusă de forţele politice comuniste şi după anul 1961.

De asemenea, a luat cuvântul şi ing. Ioan Larionescu, în calitatea sa de urmaş a unei vechifamilii româneşti din Rădăuţi, „mul ţ umind tuturor acelora care au contribuit şi trudit la ridicarea şisfin ţ irea acestui monument de reculegere sufletească , prin cultul credin ţ ei noastre tradi ţ ionalecre ştine şi patriotice str ămo şe şti”.

La realizarea acestei opere măreţe,au contribuit :

I. Aportul şi rolul preoţilor, epitropilor, consilierilor şi enoriaşilor care a fost hotărâtor,constant şi efectiv pe toată durata construcţiei. Acest lucru este demonstrat prin studiereadocumentelor oficiale şi a proceselor-verbale de şedinţă ale Protopopiatului şi Parohiei Rădăuţi III,din care reiese: rolul şi aportul acestora privind:

difuzarea şi susţinerea Apelurilor de subscripţie publică în mănăstiri, parohii, şcoliprimare, secundare şi universitare, ocoale silvice şi unităţi şi instituţii publice, atât din Rădăuţi cât şidin Bucovina Istorică. Astfel numai în perioada 1935–1943, au fost tipărite şi difuzate 936 deexemplare de apeluri cu Liste de colectă publică, în care preoţii, epitropii, consilierii parohiali şi înspecial enoriaşii, au subscris obolul lor pentru construirea acestei Catedrale al Unirii Naţionale, fiind

încredinţaţi că asupra lor şi al neamului românesc va Pogorî Sfântul Duh;contribuţia bănească în Listele de colectă publică cât şi prin donaţii băneşti directe

f ăcute pentru construirea Catedralei. Astfel din datele de arhivă existente şi anume: „Registrul deliste–colectă catedrală” şi „Cartea Casei” pentru catedrală din perioada 1935–1948, reiese că lasfârşitul anului 1934, catedrala se înscrie cu sold creditor în numerar de 32.213 lei şi în hârtii devaloare de 611.418 lei, iar în perioada 1935–1943, contribuţia în Listele de colectă, a fost de 431.640lei, din care contribuţia enoriaşilor din Bucovina Istorică prin subscriere în Listele de colectă, la

îndemnul celor 4 mânăstiri, 126 parohii, 60 de şcoli primare şi secundare, 15 unităţi şi instituţiiadministrative şi 9 ocoale silvice, a fost în valoare de 114980 lei, iar contribuţia enoriaşilor,epitropiilor şi membrilor comitetelor parohiale a bisericilor din oraşul şi raionul Rădăuţi, a fost învaloare de 316660 lei.;

contribuţia enoriaşilor prin Donaţii directe la Fondul Catedralei a fost în valoare de

42610 lei, sau prin vânzarea de ilustrate care a fost în valoare de: 4707 lei.Urmare tuturor acestor acţiuni menţionate mai sus, în această perioadă s-au colectat o valoaretotală, de 478957 lei, conform datelor din Registrul de liste–colectă catedrală şi Cartea Casei pentruCatedrala Unirii. Subscrierile nu au fost constante Astfel:în perioada 1935–1943, pe ani au fostcolectate următoarele sume:1935, 62.944 lei; 1936, 80.211 lei; 1937,31.851 lei; 1938,75.211 lei;1939, 43.265 lei; 1940, 18.004 lei; 1941, 45.061 lei; 1942,82.541 lei; 1943, 367.793 lei. La această situaţie a contribuit şi situaţia economică a enoriaşilor cât şi situaţia politică internă şi internaţională,respectiv începerea războiului şi ocuparea ţinutului din nordul Bucovinei Istorice în perioada anului1940, din care cauză a fost cea mai scăzută contribuţie a enoriaşilor (18.004 lei), cât şi apoi perioadaanului 1943(36.779 lei); în perioada 1944–1947, la data de 15 august, rezultă din registrul Veniturilorcasei bisericeşti sau ceia ce s-a pus în casă, că acestea aveau realizate următoarele sume:1.268.000 lei

la Fondul catedralei şi 30.586.392 lei în Hârtii de valoare din care: 18459003 lei depuşi la B.N.R. şi12127389 lei depuşi la C.E.C. Datele financiar sintetice nu erau explicate asupra modului cum s-aurealizat, aşa cum a fost precizate în anii 1935–1943 inclusiv; în perioada 15 august 1947–1950, nu s-au găsit în arhiva Parohiei Rădăuţi III, Liste de colectă publică ne mai fiind aprobate de cătreMinisterul Cultelor. Însă în Bugetul pe anul financiar 1951,apare menţiunea că acesta a preluat dinanul 1950, un „Sold creditor, cu destinaţie specială pentru construcţia Catedralei din Rădăuţi”. învaloare de 172.078 lei, de unde rezultă că în această perioadă cheltuielile au fost executate în marealor majoritate sub auspiciile şi cu subvenţia Mitropoliei Moldovei şi Sucevei; în perioada 1951–1954,

în Bugetele anuale apar următoarele venituri anuale realizate din Donaţii şi ofrande benevole de lapersoane particulare: 1951=11.530,50 lei; 1952=2.112,93 lei; 1953,=4 281,56 lei; 1954=5.590,11 lei;Total general: 23.515,10 lei.;în perioada 1955–1961, contribuţiile enoriaşilor au fost de 229.979 lei.

executarea de lucrări prin muncă voluntară de către consilieri şi enoriaşi, la încărcatul,transportul şi descărcatul pietrişului, nisipului, cimentului, materialului lemnos şi altor materiale, deconstrucţie, amenajarea parcului din jurul catedralei prin săparea şi nivelarea terenului şi plantarea de



134

pomi şi flori, îndepărtarea molozului şi executarea de curăţenie la sfârşitul lucrărilor de construcţii,montarea elementelor de iluminat al candelabrelor şi crucii de pe catapeteasmă;

dotarea şi înzestrarea Catedralei cu: mobilier, icoane obiecte de cult de cătrepreoţi, epitropi, consilieri şi enoriaşi.

II. Acordarea de resurse financiare şi materiale de către Mitropolia Bucovinei;Mitropolia Moldovei şi Sucevei, Patriarhia Română şi Guvernul României

III. Organizarea şi coordonarea tuturor lucrărilor s-a efectuat în regie proprie, iar toatedevizele de execuţie cât şi supravegherea executării acestora au fost încredinţate arh. Popadiuc

Constantin şi conducătorului arhitect Cărşmaru Oliver începând cu 17 iunie 1948, iar după: 29martie 1959, au fost conduse de către ing. Tomorug Mihai din Rădăuţi, iar din 18 iulie 1959, decătre Ioan Puiţan tot din oraşul Rădăuţi

IV. Lucrările au fost executate pe bază de angajamente de următoarele formaţii demeşteri: Ghe. Coraliuc, din Botoşani, pentru tencuieli brute în praf de piatră; Vasile Costea,Teodor Costea, Nicolaie Moroşanu şi Reucu Petrea, pentru montarea schelelor exterioare; SileanuVasile şi Vasile Constantinescu pentru executarea tencuirii exterioare; Semaca Daniel, CosteaVasile, Costea T şi Breabăn Petru, pentru executarea în interiorul catedralei de schelă, eşafodaje,susţinere, cofraje cintre şi scuturi în zidurile pe toată porţiunea cuprinsă deasupra altarului, naosuluipână la cupola peste pronaos; sculptorul Pentelescu Nicolai din Rădăuţi, pentru sculptarea uşiiprincipale; Gheorghe Grumăzescu şi Dező Műler pentru lucrările de armătură din interiorulcatedralei; Ghe Dobrescu, din Bucureşti, pentru lucrările din interiorul catedralei; pictorii KeberIosif, Ion Taflan şi prof. Teodorescu Romanaţi, pentru lucrările de pictură; Andrei Gheorghe şiMetincu Vasile, pentru pardoselile de mozaic de la parterul şi balcoanele catedralei; meşterulargintar turnător Damian Gheorghe din Târgu Neamţ, pentru executarea policandrul din alamă ornamentat cu 32 locuri de lumini; Toma Mircea, Lucutaru Viorel, Leonteş Damian şi Sasu C, pentru executarea treptele din piatră cioplită şi placajul de piatră de la treptele de intrare; DumaVasile, pentru lucrările de mozaic, plinte, scafe, rozete, borduri şi canoane din mozaic.

6. Etapa continuărilor lucrărilor de construcţie a Catedralei.(1961–2011)

Etapa 1961–2011 a avut ca obiective executarea lucrărilor de reparaţia clădirii,modernizarea funcţionării acesteia; finalizarea proiectului de construcţie a turnurilor declopotniţă etajate, precum şi reabilitarea picturilor afectate de fumul lumânărilor

În continuare vom prezenta lucrările executate pentru realizarea fiecărui obiectiv în parte.

6.1.Lucrări de întreţinerea clădirii şi modernizarea funcţionării Catedralei

Consiliul parohial Rădăuţi III, în conformitate cu aceste obiective, în perioada 1961–2011 aexecutat, o serie de acţiuni, care vor fi prezentate pe ani de execuţie. Astfel în anul,

1961: a analizat gestiunea Catedralei şi drept urmare a acordat un premiu în sumă de 800 leid-lui Alex. Cerneschi şi 200 lei ucenicului său care au lucrat în mod gratuit la instalarea luminii

electrice în catedrală ;a decontat c/v curentului consumat în biserica;a aprobat întocmirea de către C. Popadiuc a devizului pentru amenajarea peretelui tampon

intre uşa de intrare şi pronaos, pentru prevenirea condensului;a dispus urgentarea peretelui tampon până la anotimpul rece;a aprobat dublarea sticlei de la geamuri;a f ăcut o intervenţie la Mitropolie pentru a aproba clopotele promise de oarece până

atunci s-au folosit clopotele de la biserica „Sf. Nicolae;a dispus urgentarea executării izolaţiei termice;

1962:a aprobat vopsitoria cu minium de plumb a tablei de pe acoperiş afectată de intemperii peo suprafaţă de cca. 200 mp., precum şi reparaţi la dulgheria şi la tencuielile afectate, conform

Devizului estimativ întocmit după catalogul de preţuri C-1956. (51).,solicitând în acest sens , ajutorulfinanciar de la Mitropolie;



135

a angajat pe bază de angajamente de execuţie, echipa de tinichigii conduse de către Aurelşi Gheorghe Ieşean,şi a dulgherilor conduse de către Ieşan Aurel şi Gheorghiţă Dumitru;

a solicitat la data de 15 septembrie 1962, cu adresa nr.18/1962 către I.G.O. Rădăuţi, să execute lucrările de pavare din beton în jurul Catedralei în suprafaţă de circa 300 mp. cu o valoare de3.500 lei, folosindu-se şi munca voluntară. În anul

1964, a executat acţiunea de repararea fântânii din curtea Catedralei, şi a dus o campaniepentru strângerea de fonduri necesare reparării clopotului crăpat. În anul

1966, a decontat c/v. turnării unui clopot de cca.250–300 kg., din materialul rezultat de la

clopotul spart, de la Biserica „Sf. Nicolae” ce a fost jertfit de enoriaşa Magdalena Rotari, mamaconsilierului Cristofor Rotar. În anul

1967 a analizat posibilitatea amenajării unei încăperi pentru parastase, sub clopotniţa din laturanordică şi a unei încăperi pentru repetiţiile corului catedralei sub turnul din latura sudică. În,

1969 a hotărât elaborarea unui proiect pentru executarea încălzirii termice a Catedralei;a hotărât reparaţia fântânei din faţa Catedralei ;a hotărât amenajarea unui W.C.. în incinta Catedralei. În anul

1971, a hotărât la data de 6 februarie 1971 amenajarea parcului din jurul Catedralei, şirepararea trotuarului din jurul Catedralei. În anul.

1972:, a executat amenajarea parcul din jurul catedralei;a executat amenajarea unui trotuar în faţa Catedralei în lungime de 40 ml.;a executat asfaltarea trotuarului de acces în Catedrală, în suprafaţă de 192 mp, în valoare

de 5.800 lei conform Memoriului şi Devizului estimativ (53); fiind aprobată de către Mitropolie cuactul nr.13.816/972, la valoare de 5.800 lei, în baza avizului Consiliului Local;.

a demarat la data 10 martie acţiunilor pentru introducerea încălzirii centrale ale Catedraleipentru care cu adresa nr.10/972, a solicitat Oficiului Naţional de Turism, jud. Suceava. acceptulpentru racordarea Catedralei la încălzirea termică al acesteia din str. Republicii, (actualmente str.Piaţa Unirii). În acest sens, la data de 07 decembrie 1972 Consiliul Popular al Oraşului Rădăuţi cuadresa nr.9.928/972, Dosar nr.78, face cunoscut că: se avizează favorabil racordarea Catedralei dinRădăuţi la C.T. a O.J.T-ului din Rădăuţi de pe str. Republicii. Drept urmare: Parohul Pr. IftodeMiltiade trimite la data de:12 decembrie 1972către I.P.S. Mitropolit Dr. Iustin Moisescu, cu adresa

nr.50/972, un Memoriu prin care precizează: „Consiliul parohiei Pogorârea Sfântului Duh din oraşulRădăuţi prin procesul-verbal încheiat la data de 26 noiembrie 1972 a hotărât introducerea încălziriitermice la biserica catedrală din oraşul Rădăuţi, cu racordarea de la centrala termică a O.J.T.Suceava, distanţă de cca.100 ml. Pentru această lucrare s-au obţinut acordul O-J.T. Suceava cunr.1.652 din 18 martie a.c. şi avizul Comitetului Executiv al Consiliului Rădăuţi. În acest scop s-a

întocmit proiectul şi documentaţia tehnică de ing. Ghivnici Iftimie de pe lângă D.S.A.P.C. Suceava în valoare de 106.500 lei potrivit normelor şi cataloagelor tehnice la preţ de Stat a materialelor,urmând să executăm lucrările în regie proprie şi să aprovizionăm cu materiale la preţ cu amănuntulpotrivit legilor în vigoare(s.n.). În totalitate lucrările vor costa cca. 200.000.” Mitropolia Moldovei şiSucevei, la data de 14 decembrie 1972, cu adresa nr.16.484/972, face cunoscut că: „a aprobatDocumentaţia tehnică întocmită pentru alimentarea cu încălzire termică a Catedralei în valoare de

106.500 lei. De asemenea se face cunoscut că s-a intervenit şi la Ministerul Cultelor, pentru primireaavizului de principiu, iar în momentul primirii avizului se va interveni la organele judeţene pentrueliberarea autorizaţiei legale de construcţie”;

a demarat,la data de 20 martie acţiunilor pentru executarea de reparaţii radicale aacoperişului Catedralei şi tratare cu minim de plumb a acestuia. În acest sens se hotărăşte:întocmireadocumentaţiei tehnice (52) necesare; înaintarea ei către Sf.. Mitropolie spre avizarea lucrării şiangajarea de meseriaşi pe bază de angajamente de executare .În consecinţă:la data de 28 martie1972, cu adresa nr.16/972 se înaintează către I.P.S S, Mitropolit Dr. Iustin Moisescu, solicitarea: „ase aproba Devizul pentru revopsirea acoperi şului de la catedrala din Răd ău ţ i, în valoare de 6.000lei ce se va face în regie proprie” Drept urmare, la data de 10 mai 1972, Mitropolia Moldovei şiSucevei, cu actul nr.4.316/972. „ aprobă executarea vopsitoriei la învelitoarea de tablă a Catedrale,

în baza devizului întocmit în valoare de 6.000 lei”.. În consecinţă se încheie la data de 20 iunie 1972un angajament pentru executarea unor lucrări la Catedrală de către meşterii: Secrieru Isac Vasile şiVicol I.Gheorghe;



136

a trimis la data de: Mitropolia către I.P.S.S, Mitropolit Dr. Iustin Moisescu cu adresanr.51/972, un Memoriu pentru: împrejmuirea Catedralei, cu un gard executat din lemn de stejarmasiv, pentru a se da un aspect edilitar la parcul din centrul oraşului, care va fi împrejmuit de cătreConsiliul Popular cu un gard identic. În anul,

1973: a analizat la data de 28 ianuarie rezultatul acţiunii de strângerea fondurilor de cătreconsilieri de la enoriaşi pentru executarea încălziri termice a catedralei;

a încheiat la data de 01 februarie angajamentul de execuţie cu meşteri instalatori pentruexecutarea lucrărilor de încălzire termică la Catedrala din Rădăuţi;

a solicitat la data de 16 februarie Comitetului Executiv Rădăuţi cu adresa nr. 12/973„eliberarea a unei Autorizaţii, pentru executarea lucrărilor de termoficare a Catedralei cu racordarea lamicrocentrala O.J.T.. Rădăuţi având totodată aprobarea Mitropoliei cu nr., 16484/972 , avizulComitetului Executiv nr.9928 din 7/12/972.. şi acordul Oficiul Judeţean de turism Suceava, dată ladata de 18 martie 1973, prin adresa nr.1.652/973 “Drept urmare, Consiliul Popular al JudeţuluiSuceava, la data de 10 iulie 1973, emite „Autorizaţia nr.360 pentru executarea lucrărilor de instalaţii

încălzire centrală şi racord la catedrala Rădăuţi” iar:Consiliul Popular al Oraşului Rădăuţi, la data de02 octombrie 1973, prin adresa nr.7.062/973 aprobă subtraversarea străzii Piaţa Republicii(actualmente Piaţa Unirii) pentru racordarea Catedralei la punctul termic O.N.T.. Lucrare se vaexecuta în perioada: de la 8 octombrie 1973, orele 7.00 până la 10 octombrie 1973, orele 7.00..Totodată: şi Miliţia oraşului Rădăuţi, la data de 09 octombrie 1973 cu adresa nr. 20.438/973. aprobă

întreruperea circulaţiei rutiere şi pietonale, în perioada executării lucrărilor de subtraversarea străzii.În vederea executării acestei lucrări, Mitropolie a virat suma de 10.000 lei la data de 22 mai 1973prin adresa nr.5.991/973. conform documentaţiei;

raportează la data de 01 noiembrie, Î.P.S.S.. Mitropolitul Dr. Iustin Moisescu că „s-auterminat lucrările de termoficare a Catedralei din Rădăuţi, conform procesului-verbal de admiterenr.996, încheiat între Consiliul Parohial şi conductor arhitect Crâşmaru Ioan de la I.G.O” Lucrărileau fost executate în regie proprie, în perioada: 01 februarie 1973– 01 noiembrie 1973 de cătreformaţia meşterului Antonesie Mihai, cu calificativul de foarte bune. Valoarea devizului este de106.500 lei, iar valoarea lucrărilor s-au ridicat la suma de:82.685 lei, deci cu economie În anul

1975: trimite la data de 31 ianuarie cu adresa nr.03/1975, un Memoriu către I.P.S.S.

Mitropolit Dr. Iustin Moisescu prin care la cererea organelor locale, „solicit ă aprobarea de-a secumpăra de la magazinele de stat, covoare în valoare de 15.000 lei”. Drept urmare la data de 18februarie 1975. Sf. Mitropolie cu actul nr.1.385/975 comunică că s-a aprobat procurarea de covoarecu motive naţionale în valoare de cca.15.000 lei .În anul

1978: a aprobat devizul pentru executarea în regie proprie a lucrărilor privind vopsireaacoperişul, burlanelor şi jgheaburilor din tablă, în valoare de 16.700 lei, fiind înaintat cu adresanr.21/978 către Sf. Mitropolie spre certificare şi aprobare. Drept urmare, Mitropolia, la data de 29noiembrie 1978, cu adresa nr.10.447/978.a aprobat executarea lucrărilor de reparaţii la învelitoareaCatedralei, în baza Devizului întocmit în valoare de 16.700 lei;

a analizat la 30 decembrie lucrările de întreţinere executate în cursul anului 1978.În anul1979: a analizat şi hotărât la data de 16 decembrie să se construiască în regie proprie un gard

în lungime de 200 ml, din material lemnos sau metal, conform cereri,.Consiliul Popular oraş Rădăuţi,În consecinţă, cu adresa nr. 42/979, se solicită aprobarea Sf. Mitropolii, pentru construirea acestuigard de împrejmuirea Catedralei, conform Devizului de execuţie în valoare de 100.000 lei. Drepturmare:Mitropolia la data de 30 decembrie 1979, cu adresa nr.12.245/979, aprobă Devizul. În anul

1981: a analizat la data de 31 mai,starea acoperişului, a jgheaburilor şi burlanelor catedralei,hotărând executarea de reparaţii urgente pe baza unui Deviz de execuţie (54), în regie proprie, În acestsens, la data de:17 iunie 1981 cu adresa nr. 2/981 s-a înaintat acest deviz în valoare de 57.320 lei,către I.P.S.S. Mitropolitul Dr. Iustin Moisescu,.Devizul a fost întocmit de Liviu Mintici, de laConsiliul Popular oraş Rădăuţi. Mitropolia la data de 30 iunie 1981 cu actul nr.5.303/961 „a aprobatexecutarea în regie proprie a lucrărilor de reparaţii curente la acoperişul, jgheaburile şi burlaneleCatedralei, conform Devizului de execuţie, în valoare de 57.320 lei”;

a încheiat., drept urmare,:la data de 01 septembrie un angajament de execuţie a acestorlucrări cu meşterul Boszik Francisc Lucrările au fost recepţionate la data de 19 octombrie 1981 decătre, Comisia de recepţie constituită conform aprobării nr. 11.149/22/XII/98 al Mitropoliei;



137

a înaintat la data de 14 decembrie cu adresa nr. 27/981 un Memoriu către I.P.S.S.Mitropolitul Dr. Iustin Moisescu prin care solicită; „de-a se suplimenta cu 5.700 lei, devizul ini ţ ial deexecu ţ ie de repara ţ ii curente la Catedrală în valoare de 57.300 lei. Devizul de execu ţ i suplimentar, a

fost întocmit de arh. Oliver Câr şmaru”,. Drept urmare, la data de 31 decembrie 1981, Mitropolia, cuactul nr.11.150/981, a aprobat Devizul de execuţie de reparaţii la tencuială, în valoare de 5.700 lei,conform Devizului întocmit. În anul

1982: a acţionat din nou, respectiv la data de 22 august pentru a se obţine aprobarea ; „de-a seconstrui între pila ştri coloanelor de la intrarea în biserică în interior a unui perete despăr ţ itor

corespunzător pentru a împiedica intrarea frigului în biserică şi producerea condensului pe pere ţ iiinterior şi degradarea zugr ăvelilor, conform solu ţ iei date încă din anul 1961 de arh. Popadiuc. C.,bazându-se pe faptul că .lucrare a fost prevă zut ă încă de la zidirea Catedralei, pentru care încă deatunci s-au încastrat în beton bare metalic” În acest sens s-a aprobat la 05 septembrie 1982 Devizulde execuţie, în valoare de 25.000 lei, întocmit de arh. Olivier Câşmaru, fiind înaintat către Mitropoliepentru verificare şi aprobare, În anul

1983: a trecut la confecţionarea şi montarea glasvandului de la intrarea în pridvorul Catedrala,conform Devizului de execuţie în valoare de 25.000 lei, trimis încă din 05 septembrie 1982 şi aprobatde către Mitropolie,la data de 31 martie 1983 conform cu actul nr.2.340/983;

a analizat la data de 21 august necesitatea de-a se executa lucrările necesare pentru împiedicarea infiltrării apei pluviale în subsolul Catedralei, prin asfaltarea unor suprafeţe betonatedin curtea Catedralei. În anul

1984: a aprobat la data de 05 august executarea unui jgheab de suprafaţă (rigole) din betonlângă trotuare pentru colectarea apei pluviale din nordul Catedralei. Lucrarea se va face prin muncă voluntară a enoriaşilor;

a aprobat executarea unor uşi batante şi închiderea unor spaţii laterale din demisolulCatedralei, cu panouri din lemn;

a aprobat confecţionarea unei uşi din bare metalice la intrarea dinspre nord în Sf. altarpentru a se lăsa deschisă uşa de lemn şi astfel să se poată aerisi interiorul, fiindcă aici este şi intrarea

în subsolul de unde pătrunde aer umed care duce la mucegăirea pereţilor. În anul1986: hotărăşte la data de 15 iunie măsurile organizatorice pentru sărbătorirea hramului

la 25 ani de la sfinţirea Catedralei;primeşte la data de 21 iunie 1986 pe Secretarul general al Partidului ComunistFrancez, George Marchais, care f ăcând o vizită la mănăstirile Putna şi Suceviţa şi a muzeuluietnografic din Rădăuţi „Samuel Ioneţ”, a rămas surprins de frumuseţea şi monumentala Catedraleidin Rădăuţi. Mirarea sa a fost cu atât mai mult cu cât a aflat că Catedrala a fost terminată cuaprobarea şi chiar cu sprijinul material şi financiar a Guvernului comunist. Mirarea sa a fost şi maimare, atunci când fiind însoţit de d-ul. Mihai Frunză, primarul comunist al oraşului, ce era şi primsecretar al organizaţiei locale a Partidului Comunist Român, a putut intra cu aceasta în Catedrală,unde a fost primit de către pr. paroh Boghean.. Consternarea sa a fot motivată, ştiind că comuniştii,după modelul celor din U.R.S.S. nu aveau voie să intre în biserică, luând totodată măsuri deinterzicerea funcţionării sau chiar a dărâmării acestora.. Drept urmare a plecat cu convingerea că

primarul oraşului d-ul Mihai Frunză. va fi destituit din funcţie. În acest sens, după cca. o lună a dattelefon de la Paris ca să se convingă de acest lucru şi nu-i venea a crede că d-ul Mihai Frunză era încontinuare primar şi că acesta, în calitatea sa de primar şi prim secretar al organizaţiei locale aPartidului Comunist,Român putea intra în biserică şi chiar să sprijine materialmente activitateaacesteia. În anul

1987: a hotărât la data de 15 martie amenajarea galeriei din dreapta Catedralei ( partea de sud )pentru aprinderea lumânărilor pe care a recepţionat-o. la data de 13 decembrie 1987. Totodată,

a hotărât, la aceiaşi dată, închiderea galeriei din stânga Catedralei cu geamuri pentruestetică, dar numai a peretelui spre stradă. Lucrarea a fost executată de Cooperativa Invalizilor dinRădăuţi şi a costat 8.000 lei. În anul

1988:a analizat la 31 ianuarie , Darea de seamă financiară pe anul 1987;

a analizat la data de 05 iunie, starea acoperişului şi a hotărât de-a se întocmi un Deviz deexecuţie în acest sens, de către arh. Olivier Crâşmaru;



138

a aprobat la data de: 04 septembrie,executarea în regie proprie a lucrărilor de reparaţii latabla de pe acoperişul catedralei, în afară de turla principală şi a celor 4 turnuri, conform Devizuluide execuţie (56) în valoare de 49.700 lei, întocmit de către arh. Oliver Crâşmaru. şi care a fost înaintatMitropoliei cu adresa nr. 59/988 pentru verificare şi aprobare. Drept urmare:Mitropolia la data de 25octombrie 1988. cu actul nr.7.086/988 a aprobat executarea reparaţiilor la acoperişul Catedralei,conform Devizului de execuţie în valoare de 49.700 lei. În anul

1989: a acceptat la data de 01 aprilie oferta Cooperativei „Constructorul” din Siret să executelucrărilor de reparaţii la acoperişul Catedralei conform Devizului de execuţie .În anul

1990: solicită, la data de 21 aprilie cu adresa nr. 22/990 de la Primăria judeţului Suceava, de a„se aproba cantitatea de 800 kg. cupru şi 200 kg.. staniu, necesare turnării unui clopot pentruCatedrala din Răd ău ţ i”, În acest sens: Primăria judeţului Suceava, la data de 16 mai 1990, cu adresanr.4.526/990, comunică că „nu poate acorda materialele solicitate”.În anul

1991: a aprobat la data de 25 august angajarea ca diriginte de şantier a d-lui ing. SârghiiGheorghe pentru supravegherea executării lucrărilor la continuarea construcţiei celor două turnuriclopotniţă şi a galeriilor lateral de legătură. În anul

1994: a aprobat la data de 13 decembrie plata sumei de 158.246 lei reprezentând c/v.racordării cazanilor de la subsolul catedralei la reţeaua de distribuţie şi încălzire. a oraşului executatede către Popescu Gheorghe. şi Avram Gheorghe. În anul

2003; a analizat la data de 31 august, împreună cu noul paroh, pr. Vîrtea Nicolae rezolvarea încălzirii Catedralei pe timpul iernii prin racordarea la termoficarea centralizată a oraşului;

încheie la data de 04 septembrie un Contract cu maistrul Moroşan Radu în valoare de35.000.000 lei, pentru executarea lucrărilor de renovarea exterioară a Catedralei, respectiv:reparaţii tencuieli, amorse, schele şi vopsire cu var a peretelui nordic;

încheie la data de 05 septembrie contractul nr.22/2003 de livrarea de ţevi şi elemente preizolate tip IZOTEROM cu S.C. „PETROTUB IZOTERROM” SA. Roman;

a aprobat la data de 19 octombrie plata sumei de 35.000.000 lei, către maistrul MoroşanRadu reprezentând c/v lucrărilor de zugrăvire exterioară a peretelui nordic al Catedralei, care s-auterminat. În anul

2004; a analizat la data de 15 februarie cheltuielile estimate pentru 2004 pentru care au

majorat „contribu ţ ia anuale ale credincio şilor ” de la 100.000, cât era în 2003, la 150,000. lei vechi,pentru anul 2004;a aprobat la data de 30 mai plata sumei de 30.000.000 lei,vechi către maistrul Trifan

Florin din Suceviţa, reprezentând c/v lucrărilor de reparaţie şi vopsire a acoperişului Catedralei,lucrări care s-au terminat;

a hotărât la data de 20 iunie înfiinţarea unei camere mortuare, pentru cazuri deosebite, pelatura de nord a Catedralei, sub turnul clopotniţei;

a aprobat la data de 29 iunie, plata sumei de 1.400.000 lei vechi, către d-ul Prelipcean C,reprezentând c/v lucrărilor de zugrăvire interioară a capelei mortuare;

a aprobat la data de 21 iulie, plata sumei de 4.000.000 lei vechi către meşterului CârdeiŞtefan reprezentând c/v lucrărilor de montare a panaşului din faţa uşii capelei mortuare;

a aprobat la data de 07 octombrie plata sumei de 7.500.000 lei-vechi către meşterul TofeiŞtefan reprezentând c/v lucrărilor de montare a gresiei în lumânărar şi în camera de repetiţie corală,precum şi a reparaţiei pereţilor laterali din lumânărar. La această sumă s-a adăugat şi c/v meseimeseriaşilor în valoare de 500.000 lei-vechi În anul

2005; a aprobat la data de 20 februarie realizarea unei noi sonorizări a Catedralei, în valoarede 7.000.000 lei-vechi pentru cumpărarea şi montarea unei noi staţii de amplificare cu boxeleaferente, cea veche fiind uzată şi de ne reparat, inclusiv a unui casetofon cu CD. având înregistratecântări bisericeşti, pentru a fi transmise în exterior prin staţie. Acţiune finalizată;

a aprobat la data de 08 mai, instalarea unei noi alarme de protecţie conectată la sistemulmonitorizat de alarmare. Lucrarea este necesară de oarece, cea veche fiind nereparabilă şi drepturmare a fost posibil o spargere prin care s-a furat casetofonul din dotare.. Lucrare a costat 7.000.000

lei-vechi, ce a fost decontată la data de 18 mai 2005 conform contractului nr.C.O1637;a încheiat la data de 16 mai un contract de instalarea unui sistem de semnalizare, în

valoare de 280 euro cu firma S.C. Dragon Star Guard S.R.L;



139

a început executarea lucrărilor de amenajarea demisolului, prin mutarea ţevilor de încălzire de la mijloc, pe pereţii laterali;

a finalizat lucrările de amenajarea corespunzătoare a casei mortuare;a achiziţionat pichetului P.S.I. În anul

2006: a aprobat la data de 15 ianuarie montarea unei uşi termopane la intrarea în demisol;a solicitat la data de 27 februarie cu adresa nr. 7/2006 de la:Primăria Rădăuţi aprobarea

conectării la iluminatul public a două proiectoare mari ce vor ilumina faţada Catedralei;a aprobat la data de:14 mai executarea următoarelor lucrări, în vederea sărbătoririi

hramului Catedralei: „repararea, văruirea şi electrificarea subsolul Catedralei în vederea organizăriimesei creştineşti pentru hramul Catedralei; vopsirea gardului metalic din faţa Catedralei; lăcuireacelor 2 uşi mari de la intrare precum şi cumpărarea stofei necesare pentru confecţionarea perdelelorde mascarea deschizăturilor celulare din demisolul Catedralei”;

a aprobat la data de 25 iunie:, cumpărare a două mese din inox, artistic lucrate necesarepentru aghiazmă şi anaforă, modernizarea casei mortuare prin înlocuirea uşii de la intrare cu una dintermopan, precum şi montarea de jaluzele la ferestre;

a organizat o excursii gratuită cu membrii corului bisericesc în zona Iaşilor;a reparat crucea electrică din vârful turlei principale şi a paratrăsnetului ;

încheie la data de 24 august cu adresa nr. 26/2006 un Contract de instalare cu firma S.C.Dragon Star Guard S.A. a unui sistem de detecţie şi semnalizare a tentativei de efracţie şi a

începutului de incendiu.;solicită la data de 20 noiembrie cu adresa nr. 26/2006 de la Primăria Rădăuţi

reconectarea celor două proiectoare din exteriorul Catedralei, deoarece acestea au fost deconectate cuocazia executării lucrărilor de la reţeaua de termoficare;

solicită la data de 21 decembrie,cu adresa nr.32/2006, de la Primăria Rădăuţi acordareaunui ajutor financiar în sumă de 100.000 Roni, necesară achiziţionării tablei din cupru pentruacoperişul Catedralei. În anul

2007: a aprobat la data de 07 ianuarie plata sumei de 1.500 lei, reprezentând c/v unui sfeşniccu 5 braţe de la mănăstirea „Sihăstria Putnei”.;

depune la data de 01 februarie cu adresa nr.4 din 01/II/a.c. „Cererea pentru ob ţ inerea de

ajutor financiar, pentru executarea lucr ărilor de în locuire a acoperi şului la Catedrala din Răd ău ţ i,conform autoriza ţ iei de construire nr.10, având data începerii lucr ărilor la 01 martie 2007 şi dataexpir ării la 30 .01 2008”;

a analizat la data de 29 aprilie problemele privind: rezultatul sponsorizării lucrărilor derepararea acoperişului Catedralei. Astfel s-a primit o sponsorizare de 70.000 Roni, din parteaConsiliului Municipal; pentru încheierea contractului cu firma „MONSENA” din Baia - Mareprivind furnizarea până la 30/mai/a.c. a 500 mp de tablă de cupru de 0,5 mm de provenienţă germană la preţul de 37Euro/mp;

a analizat la data de 29 aprilie,înlocuirea tuturor caloriferelor de fontă, cu altele curandament termic mai ridica, în valoare de 10.000 Roni;

încheie la data de 01 mai Contractul nr.17/2007 cu firma MONSENA, din Baia - Mare,

pentru livrarea a 500 mp. de tablă din aliaj de cupru, de 0,5mm grosime, produsă sub formă de plăcide 2.000x1.000 mm, de către firma KME din Germania;primeşte la data de 01 iunie de la Ministerul Culturii şi Cultelor suma de 100.000 lei

pentru înlocuirea învelitorilor de tablă de la Catedrala din Rădăuţi; încheiat la data de 14 august cu S.C. „La Galan” un contract de sponsorizare, pentru

suma de 2.000 lei, în vederea achiziţionării unor calorifere necesare Catedralei;solicită la data de 03 octombrie de la I.P.S.S, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, cu

adresa nr.34/2007, „aprobarea pentru alcătuirea unui C.D. al Catedralei din Răd ău ţ i, pe liniileinforma ţ ionale ale internetului”,

solicită, la aceiaşi dată, cu adresa nr.35/2007, aprobarea pentru: înlocuirea instalaţieitermice vechi şi uzate; precum şi înlocuirea instalaţiei electrice vechi, care nu mai corespunde, fiind

suprasolicitată. Drept urmare,Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, la data de 03 octombrie 2007, cuactul nr..720.034/2007, „aprobă realizarea unui C.D. a Catedralei pe internet, precum şi înlocuireainstala ţ iei termice şi a celei electrice de la Catedrala din Răd ău ţ i.”;



140

aduce la data de 30 octombrie cu adresa nr.40/2007 mulţumiri d-lui Deputat AurelOlăreanu pentru „sprijinirea ob ţ inerii de la Ministerul Culturii şi Cultelor a sumei de 100.000 Roni,

pentru executarea lucr ărilor de înlocuirea acoperi şului vechi”; solicită la data de 11 noiembrie ca dividendele de la 30 ha de pădure să fie virate în

contul c/v cheltuielilor de încălzire ale Catedralei;solicită la data de 20 decembrie, cu adresa nr.46/2007, de la Consiliul Local Rădăuţi „a

se aproba pentru anul 2007 o subven ţ ie de 7.000 Roni pentru a se putea acoperi c/v facturii laenergie termică”;

a realizat, în urma acţiunilor întreprinse, următoarele lucrări:achiziţionarea a 80% dincantitatea de tabla din cupru pentru repararea acoperişului, în baza sponsorizării cu 100.000 Roni decătre primarul M. Frunză şi cu 100.000 Roni de către Ministerul Cultelor şi Culturi ca urmaresusţinerii deputatului A. Olăreanu; înlocuirea instalaţiei termice cu una nouă, în valoare de 10.000Roni; înlocuirea instalaţiei electrice, la care c/v materialelor şi a manoperei a fost subvenţionată de d-ul Viorel Gherase. În anul

2008: aduce la data de 25 ianuarie mulţumiri, cu adresa nr. 02/2008 d-lui Primar M. Frunză,pentru „sprijinul acordat în ob ţ inerea sumei de 100.000 Roni de la bugetul local pentru executarealucr ărilor de repararea acoperi şului Catedralei”;

aduce la data de 29 ianuarie mulţumiri cu adresa nr. 04/2008, Consiliului Local Rădăuţipentru „sprijinul acordat în anul 2007 prin acordarea sumei de 100.000 Roni de la bugetul local

pentru ob ţ inerea unei cantit ăţ i de tablă de cupru necesar ă execut ării lucr ărilor de reparareaacoperi şului Catedralei. Totodat ă , se re înnoie şte rugămintea pentru ob ţ inerea unei sume de150.000 Roni, necesar ă finalizării opera ţ iei de înlocuirea învelitorii de pe acoperi şul Catedrale”;.

achiziţionează la 18 aprilie, 200 buc. scaune tapiţate în valoarea de 2.592 lei; încheie la data de 17 iunie cu S.C.GEO SRL un contract având ca obiect lucrări de

reparaţii la turla centrală a Catedralei din Rădăuţi, iar la data de:10 iulie 2008,cu aceiaşi firmă. încheie un contract având ca obiect lucrări de reparaţii a faţadei la cele 6 turnuri secundare. Deasemenea la data de 28 august 2008, încheie un Contract având ca obiect lucrări de reparaţii faţadă laparte din spate şi două laterale ale Catedralei în suprafaţă aproximativă de 900 mp.;

încheie la data de10 iulie un „Contract de Voluntariat” cu firma Trifan P. Ioan,

Construcţii. A F., prin care aceasta se angajează să efectueze în mod gratuit, f ără nici un fel decontraprestaţie materială, a lucrărilor de înlocuirea învelitorii acoperişului Catedralei, inclusivconstrucţia schelelor aferente;

solicită la data de 16 octombrie cu adresa nr. 41/2008, de la Primarul oraşului, cât şiseparat cu adresa nr. 42/2008, de la Consiliul Municipal câte „o aloca ţ ie e şalonat ă în valoare de1.000.000 lei pentru finalizarea lucr ărilor pregătitoare serbării a 50 de ani de activitate aCatedralei;”

a realizat, în urma acţiunilor întreprinse, următoarele lucrări conform încasărilor parohieicare au fost de 331.241,40 lei din care s-au cheltuit 329.630,81 lei cu un sold de 1.610,59 lei::

înlocuirea învelitorii de tablă de pe acoperişul Catedralei cu una din cupru în proporţie de 60%.Această lucrare s-a ridicat la peste 40.000 lei din care 25.000 lei au primit meşterii iar restul s-a

folosit pentru achiziţionarea de cherestea pentru schelă, oţel lat pentru jgheaburi, sârmă, cuie şi altemateriale necesare şantierului; refacerea faţadelor Catedralei în aceeaşi proporţie de 60%, lucrarecare a fost susţinută de considerabila subvenţie primită de la Secretariatul de Stat pentru Culte,învaloare de 110.000 lei, sumă desigur insuficientă dar importantă.. Demersurile sunt deja f ăcute;finalizarea lucrării de înlocuire a instalaţiei termice cu alta nouă, respectiv s-au mai cumpăratcalorifere noi de fontă, s-au vopsit toate caloriferele şi s-au monta; pentru toate acestea s-au maicheltuit 4.323,08 lei; , achiziţionarea unor importante obiecte de inventar, unele prin donaţie, alteleprin cumpărare: Sf. Evanghelie, 4 rânduri de veşminte preoţeşti, în valoare de aproximativ 8.000 lei;ajutoare acordate familiilor sărace cu ocazia marilor sărbători (Paşti şi Crăciun) în valoare de 3.200lei; excursie gratuită pentru corişti şi consilieri la mănăstirile din judeţul Suceava; Costul excursiei afost suportat de parohie şi s-a ridicat la suma de 1.458 lei. În anul

2009: ,depune la data de 13 ianuarie cu adresa nr.01/2009 către Secretariatul de Stat pentruCulte, o „Cerere, pentru subven ţ ionarea cu o în sumă de 95.741,08 lei, reprezentând c/v lucr ărilor r ămase de executat pentru terminarea execut ării lucr ărilor de repararea şi zugr ăvirea fa ţ adelor la



141

Catedrala din Răd ău ţ i, conform autoriza ţ iei de construire nr.54 din 28.02.2008 şi pentru care în anii2007 şi 2008, s-a primit de la S.C. C. o subven ţ ie de 210.000 lei”;

depune la data de 14 ianuarie cu adresa nr.03/2009, o solicitare către. Consiliul JudeţeanSuceava, „pentru suma de 100.000 lei, necesar ă finalizării refacerii fa ţ adei Catedralei, mul ţ umind totodat ă pentru ajutorul dat în anul 2008, în sumă de 15.000 lei”;

depune la data de 14 ianuarie, cu adresa nr.05/2009 o solicitare. către Consiliul LocalRădăuţi „pentru acordarea sumei de 200.000 lei necesar ă finalizării refacerii fa ţ adei Catedralei.Totodat ă se mul ţ ume şte pentru ajutorul dat în sumă de 46.000 lei în anul 2008”;

depune la data de 14 ianuarie cu adresa nr.04/2009 o solicitare către Consiliul LocalRădăuţi pentru „acordarea unui sprijin financiar în sumă de 10.000 lei pentru organizarea şidesf ăşurarea în cadrul Catedralei, în colaborarea cu Primăria şi Casa de Cultur ă Municipală aconcertelor de cânt ări biserice şti cu ocazia Pa ştelui sub denumirea: „Lumina Învierii” şi aCr ăciunului sub denumirea: „Hristos se Na şte - Slăvi ţ i-L”;

încheie Contractul de prestări de Servicii, nr.27, cu S.C. Geo SRL privind executarealucrărilor de restaurare a celor două segmente de faţadă, respectiv din dreapta şi stânga Sf. Altar alCatedralei Unirii Naţionale din Rădăuţi;

înaintează la data de 07 august cu adresa nr.55/2009, către Ministerul Culturii şi Cultelor,o „Cerere, pentru subvenţionarea în sumă de 90.241,62 lei, reprezentând c/v lucrărilor rămase deexecutat pentru terminarea executării lucrărilor de repararea şi zugrăvirea faţadelor, la Catedrala dinRădăuţi, conform autorizaţiei de construire nr.54 din 28.02.2008 şi pentru care în anii 2007, 2008 şi2009, s-a primit de la S.C.C. o subvenţie de 240.000 lei.”

încheie la data de 24 august „Contractul de prestări de Servicii”, nr.14, cu S.C.SPASEM CONSTRUCT SRL din Suceava, privind lucrarea de restaurare a faţadei principale de laintrarea în Catedrală prin decaparea tencuielii uzate, amorsarea cu grund pe bază de cuarţ, tencuireasuprafeţei decapate.pe care se va aplica tencuiala decorativă. Lucrarea se estimează la valoarea de7.000 lei şi va începe la 24.08.2009 şi se va termina la în termen de 30 zile lucrătoare de la data

încheierii contractului; încheie la data de 09 septembrie „Contractul de prestări de Servicii”, nr.15, cu S.C.

SPASEM CONSTRUCT SRL din Suceava, privind lucrarea de restaurare a faţadelor din dreptul

lumânărarului şi respectiv a capelei mortuare, prin decaparea tencuielii uzate, amorsarea cu grund pebază de cuarţ, tencuirea suprafeţei decapate.pe care se va aplica tencuiala decorativă. Lucrarea seestimează la valoarea de 3.500 lei şi va începe la 07.09.2009 şi se va termina la în termen de 30 zilelucrătoare de la data încheierii contractului;

solicită la data de 09 septembrie, cu adresa nr. 61/2009 de la Direcţia pentru Cultură şiCulte Suceava, „acordarea unui ajutor financiar în vederea restaur ării fa ţ adelor de la CatedralaUnirii Na ţ ionale din Răd ău ţ i”.;

încheie la data de 16 septembrie „Contractul de prestări de Servicii”, nr.16, cu S.C.SPASEM CONSTRUCT SRL din Suceava, privind lucrarea de restaurare a faţadelor din dreptulpronaosului de la Catedrală prin decaparea tencuielii uzate, amorsarea cu grund pe bază de cuarţ,tencuirea suprafeţei decapate.pe care se va aplica tencuiala decorativă. Lucrarea se estimează la

valoarea de 7.500 lei şi va începe la 16.09.2009 şi se va termina la în termen de 30 zile lucrătoare dela data încheierii contractului; închei la data de 05 octombrie „Contractul de prestări de Servicii”, nr.19, cu S.C.

SPASEM CONSTRUCT SRL din Suceava, privind lucrarea de restaurare a faţadei turnurilorlaterale de la Catedrală prin decaparea tencuielii uzate, amorsarea cu grund pe bază de cuarţ,tencuirea suprafeţei decapate.pe care se va aplica tencuiala decorativă. Lucrarea se estimează lavaloarea de 8.000 lei şi va începe la 05.10..2009 şi se va termina la în termen de 30 zile lucrătoare dela data încheierii contractului;

solicită la data de 08 octombrie cu adresa nr.74/2009 de la S.C. EGGER RomâniaRădăuţi „acordarea unui ajutor financiar în vederea restaur ării fa ţ adelor de la Catedrala Unirii

Na ţ ionale din Răd ău ţ i. Drept urmare, s-a primit suma de 5.000 lei, pentru care la data de

30.10.2009 s-au înaintat cu adresa nr.79/2009 dosarul cu documentele justificative;”solicită la data de 09 octombrie, cu adresa nr.75/2009 de la Consiliul Judeţean Suceava

acordarea unui ajutor financiar în vederea restaurării faţadelor de la Catedrala din Rădăuţi;



142

solicită la data de 15 octombrie, cu adresa nr.76/2009 de la d-ul Primar al MunicipiuluiRădăuţi „acordarea unui ajutor financiar în vederea restaur ării fa ţ adelor de la Catedrala Unirii

Na ţ ionale din Răd ău ţ i. Urmare primirii sumei de 10.000 lei, la data de 24 .11.2009 cu adresanr.83/2009 s-au înaintat documentele justificative pentru folosirea sumei”;.

încheie la data de 16 noiembrie „Contractul de Sponsorizare” nr.112/2009, cu S.C.„IOSIMAR” S.R.L. cu sediul în comuna. Marginea prin care acordă, Parohiei Rădăuţi III, f ără nici o obligaţie de contrapartidă directă sau indirectă, suma de 1.500 lei, pentru executarea renovăriifaţadei Catedrala Unirii Naţionale din Rădăuţi; .

încheie la data de: 18 noiembrie „Contractul prestări de Servicii” nr.84 cu S.C. KomoReal Union SRL reprezentată de administratorul George Maxim, având ca obiect executarea lucrăriide reparaţie a instalaţiei electrice aflată pe crucea din vârful turlei centrale a Catedralei din Rădăuţiprecum şi a capacului de pe gaura de acces la această cruce, capac care se află pe acoperişul turleicentrale. Aceste lucrări survin în urma furtunii care a avut loc în iunie a.c. la Rădăuţi. Lucrările vor

începe în data de 18.11.2009 şi se vor definitiva în maxim 30 zile lucrătoare, de la data încheieriiprezentului contract;

încheie la data de 04 decembrie un „Contract de Sponsorizare”, cu Biroul NotarilorPublici Asociaţi: Sehlanec–Mandici, prin care acordă suma de 1.500 lei, pentru executarearenovării faţadei Catedrala Unirii Naţionale din Rădăuţi.;

încheie la data de 08 decembrie „Contractul de Sponsorizare” nr.249/2009, cu S.C.„IBF PAVIMENTE” SRL din comuna. Marginea prin care se acordă, suma de 1.000 lei, pentruexecutarea renovării faţadei Catedrala Unirii Naţionale din Rădăuţi;

încheie la data de 30 decembrie „Contractul de Sponsorizare” nr.952009,cu S.C.„IOSIMAR” S.R.L. cu sediul în comuna. Marginea prin care acordă suma de 1.500 lei, pentruproduse alimentare la organizarea Pomului de Crăciun, în cadrul Catedralei din Rădăuţi.;

a realizat, în anul 2009, următoarele lucrări: „finalizare lucr ărilor de acoperire cu tablă din cupru a Catedralei; finalizare lucr ările de reabilitare a fa ţ adei Catedralei; achizi ţ ionarea prindona ţ ie a 3 vase de inox pentru agheasma cea mare; acordarea de ajutoare enoria şilor în valoare de3.000 lei şi organizarea unei excursii pentru cori ştii şi consilierii parohiei”. În anul

2010: analizează la data de 22 martie rezultatul Controlului Financiar Intern al Arhiepiscopiei

Sucevei şi Rădăuţilor,care prezintă situaţia gestionară de fond pentru perioada:19 ianuarie 2009–22martie 2010 al Parohiei Rădăuţi III, din care s-au desprind următoarele aspecte: „Situaţia contabilă ladata de 22.03.2010, prezintă la: încasări:35.806,59, lei; la plăţi: 27.755, lei; sold contabil:8.051,59lei, din care: sold cont BCR. Rădăuţi şi 2.225,08 lei, situaţia contabilă a lucrărilor de reparaţiicapitale executate pentru reparaţii învelitori tablă, în perioada 2007– 2009 este de 287.469,92 lei,manoperă; înlocuire învelitori cu tablă, jgheaburi, burlane este de 252.183,86 lei; reparaţii faţade, înperioada 2008 şi 2009 este de 171.735,86 lei Totalul general în anii: 2007– 2009, este de 714.389,64lei. Situaţia fondurilor pentru reparaţii şi restaurarea picturii în anii 2007–2009 se compune din:contribuţii speciale, 15,360 lei; subvenţii de la Ministerul Culturii şi Cultelor: 240 000 lei; subvenţiide la Primăria Municipiului Rădăuţi: 176,000 lei; subvenţii de la Consiliul Judeţean Suceava: 18.000lei; contribuţie ale parohiei din fonduri cu alte destinaţii iniţiale 261.329,64lei Total general al

Fondurilor şi a contribuţiei parohiei este de: 714.389,64 lei, deci Sold pentru investiţii 0,00 lei”; încheie la data de 29 martie „Contractul de Prestări de Servicii” nr.01/2010 cuS.C.„Komo Real Union”. SRL prin care execută lucrări de reparaţii a instalaţiei electrice aflate pecrucea din vârful turlei centrale ale Catedralei din Rădăuţi, în suma de 350 lei;

a analizat la data 13 iunie 2010 problemele ce sunt de rezolvat şi anume: „adunareatuturor datelor şi documentelor pentru întocmirea Monografiei Catedralei de către prof. Ing. RotaruŞ tefan, membru al consiliului; actualizarea pomelnicului vechi cu ctitori Catedrale; confec ţ ionareade către Primărie a unei medalii jubiliare cu ocazia împlinirii a 50 de la sfin ţ irea Catedrale;deplasarea consilierilor la cei peste 800 de enoria şi pentru încasarea contribu ţ iei biserice şti, cereprezint ă o obliga ţ ie cre ştinească; dotarea paratr ăsnetului cu două împământ ări; dotareainteriorului Catedralei cu senzori de fum; cur ăţ irea fântânii din fa ţ a Catedralei; cur ăţ irea cu perii

de sârmă a temeliei de piatr ă al Catedralei; necesitatea dot ării Catedralei cu 2 proiectoareexterioare, care să o lumineze noaptea; cosirea ierbi, tunderea gardului viu şi vopsirea gardului înîmprejmuitor din fier; confec ţ ionarea şi montarea unui ferpar de către firma „Eternitatea” din



144

Mitropolitul Teoctist cu adresa nr.74/986, procesul-verbal al Consiliului parohial din 25/VIII. a.c.;avizul favorabil al Consiliului Popular a Oraşului Rădăuţi precum şi Devizul de execuţie, spreverificare şi aprobare. Aprobarea n-a venit, de oarece autorităţile guvernamentale comuniste nu a dataprobarea solicitată.; Drept urmare, în anul

1988: a luat din nou în discuţie în data de 11 decembrie continuarea construcţiei celor două turnuri de clopotniţă şi a galeriilor laterale de legătură al cărui Deviz de execuţie a fost trimis.Mitropolie încă din data de 12 septembrie 1986 deci cu doi ani în urmă. În anul

1990: în urma insistenţilor, Mitropoliei Moldovei şi Sucevei a aprobat devizul de execuţie. În

consecinţă, la data de: 21 martie,Consiliul Parohial Rădăuţi III,solicită cu adresa nr. 17/990 de laPrimăria Oraşului Rădăuţi, „eliberarea Autoriza ţ iei de construire pentru turlele clopotni ţ e de laCatedrala pentru a se construi conform planului ini ţ ial şi aprobării Mitropoliei Moldovei şiSucevei”. Se menţionează că există din data de 01 septembrie 1986 un aviz de principiu dat dePrimărie sub nr.3.179/1986 pentru valoarea de 1.280.000 lei. Drept urmare: Primăria oraşuluiRădăuţi, la data de 27 martie a emis „Autoriza ţ ia nr. 8. pentru construirea a celor 2 turle declopotni ţă”; În baza acestei autorizaţii şi a aprobărilor obţinute, Consiliul Parohial în anul:

1991: a aprobat la data de 30 iulie „Contractul ferm” nr.22 încheiat de pr. paroh BogheanIoan şi epitropul casier Juduc Alexandru cu S.C. „CONBUCOVINA” S.A., din Suceava, pentruexecuţia în acord global prin luarea în antrepriză a lucrărilor de construcţii privind: finalizareafaţadei principale prin turnurile clopotniţă şi etajarea corpului de legătură la Catedrala dinRădăuţi în valoare de 8.758.300 lei şi cu durata de 17 luni, (15.07.1991–15.12.1992.). Astfel după 30 de ani de la sfinţirea Catedralei, s-a trecut la executarea etajări celor 2 turnuri de clopotniţă şi agaleriilor de legătură cu corpul principal, prevăzute în planul iniţial dar ne terminate la timpulrespectiv, din lipsă de fonduri iar ulterior regimul comunist n-a dat autorizaţia de construcţie cu toatedemersurile f ăcute în repetate rânduri. Drept urmare,

s-au executat lucrări în valoare de 801.696 lei pentru organizarea şantierului şiconsolidarea fundaţiei, din devizul contractat de 8.758.300 lei. În continuare, Parohia în anul

1992: înaintează la data de 07 februarie către I.P.S.S. Mitropolitul Moldovei şiBucovinei, adresa nr.15/1992, prin care solicită „a se interveni la Secretariatul de Stat pentru Culte

pentru a se aproba o subven ţ ie bănească pentru continuarea lucr ărilor. la cele două turnuri de

clopotni ţă”. Drept urmare Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, la data de 19 mai 1992, prin adresanr.667/1992, comunică că Secretariatul de Stat pentru Culte, „a repartizat în cont suma de 200.000lei pentru continuarea lucr ărilor la construirea celor două turnuri de clopotni ţă ale Catedralei”;

înaintează la data de 25 mai către Secretariatul de Stat pentru Culte, Bucureşti, adresanr.41/992, prin care solicită: „a se acorda suma de 800.000 lei pentru continuarea finalizării lucrărilorde construire a două turle de clopotniţă la Catedrala din oraşul Rădăuţi conform cu documentaţia învaloare de 8.758.300 lei, pentru care Prefectura Jud. Suceava a emis Autorizaţia nr.8/90 din27.03.1990. Până la această dată, s-au executat lucrări în valoare de 2.300.000 lei,pentru care s-aprimit o subvenţia de 200.000 lei. de la Secretariatul de Stat pentru Culte, iar pentru finalizarealucrărilor este necesară suma de 6.458.000 lei;”

înaintează la data de: 25 mai către d-ul Primar Mihai Frunză adresa nr.42/992 prin care:

„vă rugăm să binevoi ţ i a ne prelungi aprobarea construirii celor două turle la Catedrala din Răd ău ţ i la valoarea actuală a devizului, de 8.758.300 lei”. Drept urmare Primăria Oraşului Rădăuţi,la data de 26 mai 1992, emite Autorizaţia de Construire nr.8/92, ca urmare a cererii adresată pentru continuarea construcţiei celor două turnuri clopotniţă, în noua valoare de 8.758.300 lei.;primeşte la data de 9 decembrie 1992,de la C.O.M.I.RA. Rădăuţi un ajutor bănesc depus în contulParohiei la C.E.C. pentru continuarea construcţiei celor două turle clopotniţă. În anul

1993: a aprobat la data de 12 ianuarie, valoarea lucrărilor executate în anul 1992, la cele două turnuri, în sumă de 3.975.000 lei, din care s-au decontat doar, 3.475.000 lei, respectiv, 3.125.000 leidin donaţii de la credincioşi, 200.000 lei de la Secretariatul de Stat pentru Culte şi 150.000 leisubvenţii de la întreprinderi locale, rămânând totuşi o restanţă ne achitată de peste 500.000 lei.Totodată, Consiliul a mulţumit oficial pentru subvenţiile şi sponsorizărilor la construcţia turnurilor

de clopotniţă primite de la Secretariatul de Stat pentru Culte pentru suma de 400.000 lei;Fabricii de Spirt, Amidon şi Bere Rădăuţi; F.A.U.C.L Rădăuţi;



145

a aprobat valoarea lucrărilor executate în anul 1993, la cele două turnuri, în valoare de15.225.677 lei, din care s-au decontat doar, 9.392.311 lei, deci lucrări neachitate în valoare de5.833.366 lei. În anul

1994: a încheiat Contracte de sponsorizare pentru executarea lucrărilor de construcţie laturlele şi galeriile de clopotniţă cu următoarele societăţi comerciale: S.C.M.B.H.INTERNAŢIONAL IMPEX S.A., din Rădăuţi, la data de 30 septembrie în valoare de2.000.000 lei, pe durata 01.10.94 –30.11.94, precum şi cu: S.C. „SAB- Rădăuţi” la data de 27octombrie în valoare 100.000 lei, până la data de 28.10.1994;

a aprobat la data de 15 noiembrie plata sumei de 1.130.000 lei, reprezentând c/vlucrărilor executate la cele două turnuri de clopotniţă privind montarea crucilor din vârful turlelor,montarea ramelor (suport) pentru clopote precum şi montarea schelelor pentru tinichigii de cătreTodiacă Marcel şi Galan Doru;

a aprobat la data de 20 noiembrie, plata sumei de 1.130.000 lei, reprezentând c/vexecutării a două cruci de către Antonesi Dumitru, ce au fost montate pe turnurile de clopotniţă;

a aprobat la data de 16 decembrie plata sumei de 2.000.000 lei, reprezentând c/vlucrărilor de tinichigerie aferente celor două turnuri de clopotniţă;

Sub conducerea noului paroh, pr. Varga P. Vasile, s-au executat următoarele acţiuni în1995: înaintează la data de 03 martie adresa nr. .0/95către Secretariatul de Stat pentru Culte,

prin care solicită : „a se acorda un ajutor bănesc în valoare de 30.000.000 lei pentru continuarealucr ărilor de construc ţ ii la cele două turle clopotni ţ e la Catedrala din Răd ău ţ i” În acest sens se

precizează următoarele: „s-a întocmit în anul 1990, documenta ţ ia de construc ţ ie în valoare de8.758.300 lei, pentru care s-a emis Autoriza ţ ia de construc ţ ie nr.8 din 27 martie 1990; s-au executat

până în prezent lucr ări în valoare de 32.505.677 lei, iar pentru finalizarea lucr ărilor este necesaresuma de 70.000.000 în care sens Secretariatului de Stat pentru Culte a acordat o subven ţ ie de600.000 lei.”;

înaintează la data de 04 martie către, Î.P.S.S. Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şiRădăuţilor, adresa nr.02/995, prin care solicită „a se interveni la Secretariatul de Stat pentru Culte,

pentru a se acorda un ajutor bănesc, pentru continuarea lucr ărilor deconstruc ţ ii la cele două turleclopotni ţ e”;

înaintează la data de 06 martie adresa nr. 04/995 către S.A.B. Rădăuţi, in care solicită o„sponsorizare pentru continuarea lucr ărilor de construc ţ ie la cel de al doilea turn clopotni ţă , pentrucare este necesar sumă de 15.000.000 lei”;

încheie la data de 03 cu S.C. „SAB- Rădăuţi, contractul de sponsorizare nr.1910/1995 în valoare 300.000 lei, până la data de 10.05.1995;

primeşte la data de 29 martie, de la S.C.M.B.H. Internaţional, societate mixtă Ruso-germană, o sponsorizare de 2.000.000 lei în perioada 1.10–30.11.1994, din contractul desponsorizare semnat;

a aprobat la data de 03 aprilie contractul de antrepriză cu S.C. „Constructor” S.ARădăuţi pentru executarea lucrărilor de construcţii la cel de al doilea turn clopotniţă;

primeşte la data de 24 mai de la Secretariatul de Stat pentru Culte prin ordinul

nr.6.211/995, o subvenţie de 2.000.000 lei pentru continuarea lucrărilor la construcţia celui de aldoilea turn clopotniţă. În anul1996: încheie la data de 24 aprilie, cu S.C. „SAB- Rădăuţi” contractul de sponsorizare

nr.2.117/1996 în valoare de 800.000 lei, până la data de 05.05.1996 pentru executarea lucrărilor deconstrucţie la cel de al doilea turn de clopotniţă;

încheie la data de 01 august cel de-al doilea contract de sponsorizare cu S.C. „SAB-Rădăuţi cu nr.3.669/1996 în valoare:2.000.000 lei, până la data de 10.08.1996 pentru executarealucrărilor de construcţie la cel de-al doilea turn de clopotniţă;

încheie la data de,29 noiembrie cu S.C. „SAB- Rădăuţi cel de-al treilea contract desponsorizare, cu nr. 5.493/1996 în valoare 2.000.000 lei, până la data de 05.12.1996 pentruexecutarea lucrărilor de construcţie la cel de-al doilea turn de clopotniţă. În anul

1997: , încheie cu Banca Comercială Română, S.A, cu sediul în Bucureşti un contract desponsorizare în valoare:10.000.000 lei, pentru executarea lucrărilor de construcţie la cel de-aldoilea turn de clopotniţă;



146

încheie la data de 30 aprilie, contractul de sponsorizare nr.2039/997, în valoare:300.000 lei, cu Banca Română pentru Dezvoltare - Sucursala jud. Suceava pentru executarealucrărilor de construcţie la cel de-al doilea turn de clopotniţă;

a aprobat la data de 15 mai plata sumei de 9.500.000 lei, către echipa de dulgheri Toderiţă Marcel pentru lucrările de dulgherie executate la cupola turlelor clopotniţă;

a aprobat la data de 31 iulie plata sumei de 8.866.667 lei, către echipa lui Luchian Vasile,ce a executat lucrarea de tinichigerie la cele 2 turnuri de clopotniţă;

primeşte la data de 11 decembrie de la S.C. „Construct” SA, cu adresa nr. 781, prin

care aceasta comunică că Parohia Rădăuţi III, este debitoare cu suma de 38.514.731 lei, pentrulucrările efectuate până în prezent. În anul

1998: înaintează la data de 22 mai adresa nr.04/998. către Secretariatul de Stat pentru Culte,prin care solicită „acordarea unei subven ţ iei pentru lichidarea datoriilor de 32.671.860 lei către S.C „Construct - Răd ău ţ i” ce a executat lucr ări de construc ţ ii în perioada 1995–1998 la turnurileclopotni ţă în valoare de 110.970.839 lei, conform situa ţ ilor de lucr ări lunare”;

primeşte la 19 iunie. „Autorizaţia de Construire” nr. 88 emisă de Consiliul Local alMunicipiului Rădăuţi pentru: terminare lucrărilor de construcţii începute cu autorizaţia nr. 8 din26.06.1992, constând din finalizare învelitoare şi finisaje exterioare, în valoare de 225.000.000 lei.

Consiliul Parohial împreună cu noul paroh, respectiv pr. Vîrtea Nicolae, în anul2003; au analizat la data de 22 iunie resursele parohiei pentru achitarea sumei de 18.901.935

lei pentru lucrările executate până la această dată; În acest sens: s-au trimis solicitări către: PrimăriaRădăuţi, B.C.R. Rădăuţi, Banca Agricolă Rădăuţi, B.R.D. Rădăuţi, Trezoreria Rădăuţi, PoliţiaRădăuţi. În anul

2006: au rezolvat la data de 15 ianuarie tâmplăria ferestrelor de la turnurile clopotniţă (celecare au mai rămas), prin înlocuirea lor cu ferestre termopane. În anul

2008: se depune la data de 03 martie cu adresa nr.12 cererea tip pentru „subven ţ ionarea pentrurepara ţ ii şi zugr ăvirea fa ţ adelor Catedralei, conform autoriza ţ iei de construire nr.54/28.02.a.cavând data expir ării la 28.02.2009”;

solicită la data de 11 septembrie cu adresa nr. 40/2008,de la Consiliului Local Rădăuţi o„aloca ţ ie de 100.000 lei, pentru a finaliza lucr ărilor de repara ţ ii a fa ţ adelor Catedralei, de oarece

sumele primite în 2007 de la Ministerul Culturii şi Cultelor au acoperit doar 50% din c/v lucr ării”:6.3. Reabilitarea picturilor

Consiliul Parohial împreună cu pr. paroh Vîrtea Nicolae, a iniţiat o serie de măsuripentru curăţirea şi restaurarea picturilor, afectate din cauza fumului de la lumânări, Astfel în

2004: au aprobat la data 19 septembrie măsurile ce trebuiesc de luat în acest sens;au aprobat la data de 24 noiembrie plata sumei de 20.000.000 lei vechi, către pictorul

autorizat Bratiloveanu Ghe. din Suceava pentru întocmirea devizului de restaurarea picturiidin Catedrală. Documentaţia fiind compusă din piese scrise, desenate şi foto;

au aprobat la data de 28 noiembrie, Devizul ofertă, prezentat de pictorul bisericesc

categoria: I. A, Mihai Moroşan, privitor la lucrările de restaurare a picturilor murale, lucrate în tehnica frescă şi tempera grasă, precum şi Devizul de execuţie şi Caietul de sarcini, întocmitde d-ul Bratiloveanu Gheorghe. pictor autorizat. Drept urmare,

înaintează la data de 13 decembrie cu adresa nr.22/2004 un Memoriu Justificativ, cătreÎ.P.S. Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, prin care se solicită, aprobarea executăriilucrărilor de conservare şi restaurare a picturilor murale, lucrate în tehnica frescă şi tempera grasă, dela Catedrala din Rădăuţi, conform Devizului ofertă prezentat de pictorul bisericesc cat. I-a MihaiMoroşan şi Devizul de execuţie şi Caietul de sarcini, întocmit de d-ul Bratiloveanu Ghe. pictorautorizat;

solicită la data de 20 decembrie prin adresa nr.28/2004, către Primăria MunicipiuluiRădăuţi, „ acordarea unui ajutor financiar de 100.000.000 lei-vechi pentru cumpărarea unei schele

metalice necesar ă execut ării lucr ărilor de cur ăţ irea şi restaurarea picturii” În anul2005: înaintează la data de 15 iunie, prin adresa nr.22/2005o o solicitare către Consiliul local

Rădăuţi pentru „acordarea unui ajutor financiar de 200.000.000 lei pentru începerea lucr ărilor de



147

conservare şi refacere a picturii murale din Catedrala ora şului şi mai ales pentru achizi ţ ionareaunei schele metalice demontabile şi u şor manevrabile.” În acest sens,

a acceptat la data de 14 iulie un împrumut de:1.400 Euro, f ără dobândă, de la consilierulparohial Rotaru Isaia, pentru a se putea achiziţiona o schelă metalică din aluminiu Împrumutul afost acordat pentru o durată de 6 luni, cu posibilitate de prelungire până la 12 luni când va fi returnattot în valută euro, indiferent de fluctuaţia cursului valutar

lansează la data de 13 iulie cu adresa nr.27/2005, către S.C.ASTRO TSC DEPARTS.R.L din Baia Mare o comandă pentru o schelă de aluminiu de:3010W, cu lungime de podină de 2,5

m, înălţime maximă accesibilă de 12 m. şi cu lăţimea schelei W-1,30 m.;a aprobat la data de 01 octombrie plata sumei de 104.000.000 lei, către pictorul Moroşan

Mihai pentru executarea lucrărilor de curăţarea şi restaurarea picturilor din absida sudică; înaintează la data de 23 octombrie cu adresa nr.37/2005, către Consiliul local Rădăuţi,

rugămintea „ca din bugetul anului 2006, să se aprobe acordarea unui ajutor financiar de 23.000 Roni. pentru executarea lucr ărilor de conservare-refacere a picturii murale din Catedrala”;

a returnat la data de 25 decembrie, consilierului Rotaru Isaia, suma de 1.400 Euro, pecare acesta a împrumutat-o Parohiei pentru cumpărarea unei schele telescopice necesară executăriilucrărilor de restaurarea picturilor din Catedrală. În anul

2007: au realizat restaurarea picturii murale de pe bolta din Altar, care împreună cuschela a costat 18.000 Roni. În anul

2008: au realizat finalizarea lucrării de restaurare a picturii murale din Sf. Altar, lucrarecare dacă includem şi schela din lemn se ridică la suma de 35.800 lei. În anul

2010: solicită la data de 08 ianuarie cu adresa nr.01/2010 de la I.P.S S. Arhiepiscop Pimen„aprobarea pentru a solicita de la Secretariatul de Stat pentru Culte Bucure şti un sprijin financiar necesar pentru continuarea lucr ărilor de restaurarea picturii murale din interiorul Catedralei Unirii

Na ţ ionale din Răd ău ţ i”; înaintează la data de 08 ianuarie cu adresa nr. nr.01/2010, către Secretariatul de Stat

pentru Culte, Bucureşti, cu adresa nr.01/2010, o „Cerere, pentru subven ţ ionarea continuăriilucr ărilor de restaura ţ ie a picturii murale din interiorul Catedralei Unirii Na ţ ionale din Răd ău ţ i,conform aprobării Comisiei de pictur ă bisericească nr.2363/2005 şi a avizului Ministerului Culturii

şi Cultelor nr. 035 din 11.01.2003;” înaintează la data 13 ianuarie cu adresa nr. 05/2010 către Comisia pentru Cultură şi Culte–Rădăuţi, prin care solicită„a se analiza Memoriul tehnic şi devizul economic pentru lucrarea derestaurare şi conservare a picturii murale din interiorul Catedralei Unirii Na ţ ionale din Răd ău ţ i, învederea acord ării unei subven ţ ii”;

solicită la data de 13 ianuarie cu adresa nr. 06/2010 de la d-ul Primar al MunicipiuluiRădăuţi a se acorda „o subven ţ ii în valoare de 300.000 lei conform Memoriul tehnic şi Devizuleconomic pentru lucrarea de restaurare conservare a picturii murale din interiorul Catedralei Unirii

Na ţ ionale din Răd ău ţ i”; înaintează la data de 13 ianuarie,:către Consiliul Judeţean, adresa nr.07//2010 prin care

solicită a se acorda „o subven ţ ie pentru lucrarea de restaurare conservare a picturii murale din

interiorul Catedralei Unirii Na ţ ionale din Răd ău ţ i, conform Memoriul tehnic şi Devizul economic;” înaintează la data de 12 aprilie către Primăria Municipiului Rădăuţi adresa nr. 37/2010prin care solicită „a se acorda o subven ţ ii în valoare de 40.000 lei, conform Memoriul tehnic şidevizul economic pentru lucrarea de restaurare conservare a picturii murale din interiorulCatedralei Unirii Na ţ ionale din Răd ău ţ i”;

analizează la data de 03 octombrie lansarea de urgenţă a campaniei de colectareafondurilor necesare executării lucrărilor de curăţirea şi reabilitarea picturilor;

au organizat în luna decembrie ridicarea schelei pentru reabilitarea picturilor,.(vezi,imaginea schelei ridicate în anexa intitulat ă Cronica Catedralei în imagini )

a executat lucrări de reabilitare a picturilor din zona catapetesmei Aceste lucrări executate în anul 2010 au costat de 39.510., conform devizului de lucrări;

a stabilit că „în anul 2010,resursele financiare ale parohiei au fost de 149.196 lei, dincare s-au cheltuit 138.988 lei,având un sold creditor de 10.208 lei. .Astfel la capitolul investi ţ ii s-aucheltuit doar suma de 1.984 lei, reprezentând c/v a două aeroterme.” În anul



148

2011:,încheie la data de 07 februarie, contractul de prestări de serviciu, nr.1 cuS.C.EDIL COCA SRL .din com Straja , având ca obiect montarea schelei de lemn pentruefectuarea lucrărilor de curăţare–restaurare a picturilor din etajul absidei sudice din naos .(vezi,imaginea schelei ridicate în anexa intitulat ă Cronica Catedralei în imagini )

solicită la data de 28 martie cu adresa nr.589 lei „acordarea unei subven ţ ii, învaloare de 619.009 lei de la Secretariatul de Stat pentru Culte pentru continuarea ac ţ iunii decur ăţ irea şi restaurarea picturii din cadrul Catedralei , lucrare avizat ă Ministerul Culturii şiPatrimoniului Na ţ ional din 11 Ianuarie 2010 şi de către Comisia de pictur ă bisericească data cu

nr.2365 din 2005”;



149

CRONICA CRONICA CRONICA CRONICA

ÎN ÎN ÎN ÎN

IMAGINI IMAGINI IMAGINI IMAGINI

PRIVIND PRIVIND PRIVIND PRIVIND

ODISEEA ODISEEA ODISEEA ODISEEA- -- -

CONSTRUCŢIEI CONSTRUCŢIEI CONSTRUCŢIEI CONSTRUCŢIEI

CATEDRALEI CATEDRALEI CATEDRALEI CATEDRALEI



150

Imagini fotografice cu ocazia Sfinţirii Catedralei în 1961

Enoriaşii şi preoţii în faţa intrării în Catedrală, în aşteptarea I.P.S.S. Iustin Moisescu



152

Enoriaşii înconjurând Catedrala

I.P.S.S.Iustin Moisescu, în mijlocul enoriaşilor cu ocazia sfinţirii Catedralei în 1961



153

Imaginea Catedralei la data Sfinţirei din 1941, f ără turnurile de clopotniţă şi galeriile delegătură etajate



154

Î.P.S.S. Mitropolit Teoctist Arăpaşu, în mijlocul enoriaşilor, în faţa intrării în Catedrală cuocazia săvârşirii slujbei arhiereşti din data de 28 mai 1986, efectuată la a 25 aniversare de lasfinţirea Catedralei, respectiv în Duminica Rusaliilor

Î.P.S.S. Mitropolit Teoctist Arăpaşu în timpul slujbei arhiereşti din data de 28 mai 1986



155

Schela montată în faţa Catapetesmei., pentru executarea lucrărilor de curăţire şireabilitare a picturilor



156

Schelă montată în balconul absidei sudice din naos, pentru executarea lucrărilor decurăţire şi reabilitare a picturilor



157



160



161

V Drept recunoşti Drept recunoşti Drept recunoşti Drept recunoştinţă nţă nţă nţă

Personalităţile care au iniţiat, susţinut, construit şi păstorit măreaţa construcţie a Catedralei din Rădăuţi cu hramul Pogorârea Sfântului Duh,ridicată pentru comemorarea Unirii Naţionale aBucovinei Istorice cu România Întregită vor fi permanent în recunoştinţa urmaşilor.

Construirea unei Catedrale ortodoxe în Rădăuţii Voievodali, aşa cum s-a arătat în capitolul 3,

era o necesitate socială, religioasă şi istorică după 550 de ani de la zidirea gropniţei domneşti aMuşatinilor din biserica „Sf. Nicolae” din Rădăuţi, fostă catedrală Episcopală.În această perioadă, în Rădăuţi nu s-a construit nici o biserică corespunzătoare ca mărim, care

să asigure organizarea Sfintelor liturghii pentru toţi enoriaşii ortodocşii, care au crescut numeric ande an. Această cerinţă n-a fost realizată din cauza politicii de îngrădire dusă de AdministraţiaAustriacă pentru formarea conştiinţei naţionale şi ortodoxe a populaţie româneşti din Rădăuţi.

Biserica Ortodoxă Română din Bucovina Istorică şi apoi din România Întregită, prinierarhii săi de la toate nivele de organizare ale acesteia, au depus „ toate str ăduin ţ ele pentru

zidirea unei noi catedrale în ora şul Răd ău ţ i cu hramul Pogorârea Sfântului Duh şi care să poartedenumirea de Biserica Unirii na ţ ionale “. În acest sens, vom prezenta medalioanele acelor ierarhi aiBucovinei Istorice şi ai Moldovei, care s-au implicat direct, la construirea Catedralei.

Medalioanele au fost prezentate în sinteză pe baza celor întocmite de către preotul DumitruValenciuc,în lucrarea Domniei sale:,IERARHII BUCOVINEI,, editată de Grupul editorial:

Muş atinii -Bucovina viitoare. Suceava , 2001.

1.Ierarhii Mitropoliei Bucovinei în perioada 1920–1945.

VLADIMIR de REPTA , Episcop de Ră d ău ţ i şi Mitropolit al Bucovinei.( 1902–1924). Născut la 25 decembrie1841 în Bănila pe Ceremuş ca fiu alrăzeşilor Mihai şi Paraschiva Repta. Urmează studiile gimnaziale(1856–1864) şi Institutul Teologic de la Cernăuţi.(1864–1868).A fost numit ca profesor suplinitor la Liceul din Cernăuţi iar între anii1871–1873 face studii de specializare la Viena, Bonn, Műnchen şiZurich. Încă din 1872 a fost numit prefect de studii la seminarulclerical,iar în anul 1873, în baza unui riguros concurs,la 09 septembriea fost numit profesor ordinar pentru studiul biblic şi exegeza NouluiTestament, iar din 4 septembrie 1875, în aceiaşi calitate la noua creată Facultate de Teologie a Universităţii Francisc-Josefine din Cernăuţi.În anul de studii 1883/1884 a fost „rector magnific” al Universităţii,iar în anii 1878/1879, 1885/1886, 1888/1889 şi 1893/1894 a fostdecan al Facultăţii de Teologie. Totodată a ocupat şi postul deinspector şcolar pentru districtul şcolar al oraşului Cernăuţi de la 1876

la 1895. A fost membru în Comitetul de conducere şi apoivicepreşedinte (1889–1896), al Societăţii pentru Cultura şi LiteraturaRomână în Bucovina.

În anul 1875, depune voturile monahale la mănăstirea Suceviţa, iar la 01/13 august a fosthirotonit diacon,iar în 15/27 august întru ieromonah,fiind totodată hirotesit sincel, pentru ca la 30ianuarie/12 februarie1886, să fie ridicat la treapta de protosincel, iar la 16/22 iunie 1890, în cea dearhimandrit. La 30 noiembrie 1896, la propunerea sinodului, Curtea Imperială aprobă hirotonirea întru episcop de Rădăuţi a arhimandritului Vladimir. Hirotonia are loc la 17/30ianuarie 1899, în biserica Catedrală a Cernăuţilor prin mitropolitul Arcadie şi episcopul de Zara,Nicodim Milas. Era prima hirotonire a unui arhiereu în Bucovina, de după ocupaţia austriacă. aacesteia. Episcopul de Rădăuţi Vladimir de Repta ,după moartea mitropolitului Bucovinei şi

Dalmaţiei, Arcadie Ciupercovici, a fost instalat la 10/23 noiembrie 1902,Arhiepiscop şi Mitropolit alBucovinei,.iar la data de 30 noiembrie1908, a fost numit consilier intim al împăratului Austriei. Pentruatitudinea sa din timpul Primului război mondial a fost suspendat de autorităţile austriece, dar repus îndrepturi de autorităţile române, după Unirea Bucovinei cu România Întregită. La data de 01



162

noiembrie 1924 se retrage din scaun, iar la 24 aprilie 1926 trece la cele veşnice , în Cernăuţi, fiind înmormântat în capela arhiereilor bucovineni din cimitirul ortodox din Cernăuţi.

NECTARIE COTLARCIUC, Mitropolitul Bucovinei.( 1924–1935 ).Născut la 7/19 februarie 1875 în comuna. .Stulpicani, jud. Suceava.Urmează cursurile liceale la Suceava.(1887–1895), după care se

înscrie la Facultatea de Teologie din Cernăuţi, unde î şi va susţine şi

doctoratul în Teologie, Absolvă apoi Facultatea de filozofie,susţinându-şi aici un doctorat în specialitatea istoria, filologia română şi filozofie. Beneficiind de o bursă acordată de ConsistoriuMitropolitan în vederea ocupării unui post de profesor la Facultatea deTeologie din Cernăuţi, î şi continuă studiile de specializare laUniversităţile din Viena, Bonn, Wűrzburg şi Műnchen. .În 1901,

întors în ţară, este numit profesor suplinitor la Liceul I de Stat dinCernăuţi, însă în acelaşi an trece ca funcţionar la BibliotecaUniversităţii, fiind promovat în 1913, bibliotecar, iar din 1918,director al bibliotecii. Credincios Bisericii părinţilor săi, sehirotoneşte în 1901, ocupând un post de diacon la Catedrala

Mitropolitană din Cernăuţi , iar în 1914 este hirotonit preot. Pentrumerite va fi distins în 1919 cu titlul de protopop onorariu, în 1921 cutitlul de stavrofor, iar în 1923 ca arhimandrit mitrofor. Îşi continuă cariera didactică, fiind docent în 1915 şi profesor titular din 1919, laCatedra de Teologie Practică. În anul universitar 1920/1921 a ocupat

demnitatea de decan al Facultăţii de Teologie. În perioada de după 1918, a reprezentat UniversitateaCernăuţi în Parlamentul României Întregite. .La 29 martie 1923, a fost ales de către Marele Colegiu,episcop al Cetăţii Albe-Ismail, fiind hirotonit episcop la Iaşi, investit la 10 mai 1923 şi instalat la 20mai 1923. În urma retragerii mitropolitului Vladimir de Repta, este ales la 07 noiembrie 1924,Arhiepiscop şi Mitropolit al Bucovinei, investit la 09 noiembrie 1924.Trece la cele veşnice la 04iulie 1935, fiind înmormântat la Cernăuţi.

VISARION PUIU, Mitropolitul Bucovinei(1935–1940 )Născut la 27 februarie 1879 în târgul Paşcanilor, tânărul VictorPuiu se îndreaptă spre seminarul de la Roman(1893–1896) şi apoicătre cel din Iaşi.(1896–1900). Absolvindu-l, se înscrie laFacultatea de Teologie din Bucureşti(1900–1904), beneficiindapoi de o bursă la Academia Duhovnicească din Kiev(ianuarie1907–iulie 1908). Primeşte tunderea în monahism laRoman la 02 decembrie 1905, iar la 22 decembrie estehirotonit diacon pentru catedrala Episcopiei din Roman, unde

activează până în august 1908, când trece în eparhia Dunării deJos, unde la 06 decembrie acelaşi an, va fi hirotonit preot. La 01ianuarien1909 îi este acordat rangul de arhimandrit iar la 01aprilie acelaşi an este numit director la Seminarul din Galaţi,rămânând în această demnitate până la 01 decembrie 1918. Trecesub ascultarea Eparhiei Chişinăului deschizând cursurileSeminarului, iar la 01 noiembrie 1918 îi se încredinţează şiexarhatul mănăstirilor din aceea eparhie. Cunoscându-i-se

seriozitatea cu care trata orice chestiune, este ales la 17 martie 1921 Episcop al Argeşului, fiindhirotonit arhiereu la 25 martie 1921 în catedrala Patriarhiei din Bucureşti, fiind instalat două zile maitârziu. Păstoreşte aici doar doi ani, deoarece intră în conflict cu obrăznicia Curţii Regale.

Reînfiinţându-se prin Legea nr.920 din 10 martie1923(M.O. nr.226) vechea episcopie a Hotinului,oculta determină alegerea episcopul Visarion la Bălţi, cu 214 voturi din cele 218 exprimate. Alegereaa fost recunoscută de Regele Ferdinand prin Decretul Regal nr.1.410 din 30 martie 1923. La 17octombrie 1935 este Arhiepiscop şi Mitropolit al Bucovinei, fiind instalat în această calitate, la 10



163

noiembrie 1935.Gospodar neîntrecut, strică dese afaceri ale consilierilor eparhial,ceea ce va duce laretragerea sa în mai 1940.Va fi rechemat să ocupe demnitatea de Mitropolit al Transnistriei (1942–1944). Pentru activitatea sa deosebită,în această calitate va fi nevoit, după 23 august 1944, să serefugieze în vestul Europei. Avusese şansa să fie invitat la hirotonia unui episcop croat. Petrece ovreme în Austria, Italia, Elveţia, iar din septembrie 1949 în Franţa, ca pribeag, beneficiind desprijinul unor foşti studenţi teologi români şi străini pe care îi ajutase în vremea păstoriei sale laCernăuţi. O vreme, face parte din proiectatul guvern din exil a lui Horia Sima. Între 1949–1958 acondus Episcopia Ortodoxă Română de la Paris, aflată sub jurisdicţia Sinodului Bisericii Ruse din

afara frontierelor, având drept catedrală Biserica românească din Paris. La 21 februarie 1946,Tribunalul Poporului (să nu uit ăm cine era acuzator în aceast ă perioad ă !!!) îl condamnă lamoarte. La presiunea autorităţilor, abia în 28 februarie 1950(deci după patru ani),Sfântul Sinod l-adepus din treaptă. A fost reabilitat în septembrie 1990. Ca mitropolit al Bucovinei a contribuit laconstruirea Palatului Cultural Românesc din Cernăuţi; a reorganizat Fondul Bisericesc al Bucovinei,din care cauză a întâmpinat multe greutăţi intrând în conflicte cu unii politicieni ai puterii; a instituitburse de studii pentru elevi şi studenţi; a reorganizat diferite exploatări miniere; a contribuit latipărirea de lucrări importante pentru studenţi. Casa sa de la mănăstirea Neamţ a fost dată lui MihailSadoveanu, iar piatra de mormânt a fost ocrotită în gropniţa mănăstirii. În vremea din urmă a fostaşezată în cimitirul mănăstirii. Bătrân şi bolnav, trece la cele veşnice la 10 august 1964, în Viels-Maison, în apropiere de Chateau-Thierry. A fost reinhumat în cimitirul Montparnasse din Paris.

TIT SIMEDREA., Mitropolitul Bucovinei.( 1940–1945 ).Născut la 04 septembrie 1886 în Naipu, fostul judeţ Vlaşca,

astăzi în jud. Giurgiu. Absolvă cursurile Seminarului Nifon şiapoi Facultatea de Teologie din Bucureşti şi Facultatea deDrept din Iaşi. A fost hirotonit preot în ziua de 19septembrie 1907, pe seama parohiei Prunariu,unde a funcţionatpână la 12 octombrie 1916. A fost înrolat voluntar ca preot înRegimentul 84 Infanterie(12 octombrie 1916–06 ianuarie1917), apoi la Regimentul 36 Infanterie (05 ianuarie 1917– 01

iulie 1920) şi la Regimentul 30 Infanterie, fiind demobilizat la01 octombrie1920. La 01 aprilie 1921 a fost numit preot laparohia Sf. Nicolae-Tabacu din Bucureşti, unde funcţionează până în 1922. Păstrând-şi postul, este trimis pentru continuareastudiilor la facultăţile libere de teologie protestantă de laMontpellier şi Paris. .Întors în Ţară, este numit la 15 septembrie1923 director al Cancelariei Sfântului Sinod şi transferat capreot la Catedrala Mitropolitană. Rămas văduv,la 24 aprilie1924 a fost călugărit la mănăstirea Cernica, primindnumele de Tit, în locul celui de Teodor purtat până atunci. Întoamna lui 1925, la propunerea Patriarhului Miron, este ales

arhiereu vicar al Patriarhiei, fiind hirotonit la 25 martie 1926, funcţionând în această calitate până în1925. Va împlini şi funcţii administrative: director al Tipografiei Institutului Biblic şi de Misiune,director şi profesor de Liturgică la Academia de Muzică Religioasă din Bucureşti; secretar deredacţie la revista „Biserica Ortodoxă Română”. Din încredinţarea Sfântului Sinod a reprezentatBiserica la câteva conferinţe de peste hotare: Lausanne(1927), Sofia(1929), Constantinopol (1929) şiVatoped.(1930). La 11 decembrie 1935 este ales episcop al Hotinului, fiind învestit la 21 decembrie1935 şi instalat la 29 decembrie 1935. În urma demisiei mitropolitului Visarion, (luna mai 1940).este ales, după cel de al doilea tur de scrutin, la 13 iunie 1940, Arhiepiscop şi Mitropolit alBucovinei. Până atunci eparhia a fost girată de către episcopul de Roman Lucian Triteanul.Intervenind cunoscutele evenimente din vara lui 1940, a fost instalat în această demnitate numai la25 martie 1941, dar la Suceava. Păstoreşte ani grei. Scârbit de netrebnicia oamenilor împreună cucare trebuia să conducă eparhia, se retrage la 31 iunie 1945 şi se stabileşte la schitul Darvari dinBucureşti şi apoi la Mănăstirea Cernica. Gustând tot felul de privaţiuni, rareori băgat în seamă de



164

noua generaţie de arhierei, bătrânul mitropolit, trece la dreptate , în 09 decembrie 1971, fiind îngropat la Cernica.În urma demisiei din 1945 a mitropolitului Tit Simedrea ,conducerea eparhiei Bucovinei, a fost refugiată laSuceava,fiind condusă prin delegare până la 18 septembrie 1948, de către , arhiereul Emilia Antal.

EMILIAN ANTAL, Arhiereu al eparhiei Bucovinei.( 1945–1948 ). Născut la 20 octombrie 1894 la Topliţa, jud. Harghita. Urmează liceul la Braşov şi apoi la Năsăud (1905–1913). Urmează cursurileAcademiei Teologice din Sibiu(1913–1919)şi între anii 1916–1918ale Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Budapesta. Ocupă demnităţi de răspundere ca diacon la Catedrala Mitropolitană dinSibiu şi funcţionar la Centrul Arhiepiscopal (1921–1924). Estehirotonit preot şi numit protopop la Reghin(1924–1927), iarulteriore este chemat ca revizor eparhial (1927–1933). Este numitpreot la biserica „Bradul-Boteanu”din Bucureşti (1933–1938) şiinspector general în Ministerul Cultelor. Întră în cinul monahalfiind tuns la Mănăstirea Dragomirna, judeţul Suceava, primindnumele de Emilian(1938). La 28 octombrie 1938 este ales de către

Sfântul Sinod Arhiereu vicar al Patriarhiei iar la 06 decembrie 1938este hirotonit arhiereu cu titlul de „Târgovişteanul”. Între 1941 şi 15ianuarie 1944 este delegat provizoriu să conducă Eparhia Argeşului. În urma demisieimitropolitului Tit Simedrea, este delegat cu conducerea eparhiei Bucovinei, până în septembrie1948. Trece la cele veşnice la 15 iunie 1971, fiind înmormântat la Mănăstirea „Sf. Proroc Ilie” dinTopliţa, unde a păstorit ca stareţ ultimi 19 ani de viaţă.

IPOLIT VOROBCHIEVICI-Rădăuţeanul, Episcop al Ră d ău ţ ilor.( 1919–1924 ).Născut la 24 mai1849 în Drăgoieşti, jud.Suceava era penultimuldin cei nouă copii ai parohului Constantin Vorobchievici şi ai soţieisale Maria, născută Hurjui. Patru dintre fraţi vor primi Sf. Taină a

preoţiei, iar altul intră în cinul monahal la Dragomirna, sfârşindu-şizilele la Muntele Ethos. Absolvă liceul la Suceava şi apoi studiileteologice la Cernăuţi. Dorind să se specializeze în Teologia morală,urmează, între 1874–1878 cursurile Facultăţii de Filozofie din Viena,audiind şi cursurile de Teologie morală de la Facultatea de Teologiede acolo. După trei ani se întoarce în Ţară şi căsătorindu-se a fostnumit, după hirotonie, în 1878, catihet şi cooperator la Rădăuţi.În 1864, mulţumindu-se de colaborarea cu preoţii rădăuţeni, setransferă la Dorna-Candreni, ca paroh, fiind distins cu „brâu ro şu”În1905, rămânând văduv intră în cinul monahal la mănăstireaSuceviţa, dar în scurt timp este ales de soborul Mănăstirii

Dragomirna egumen, apoi protosincel şi din 1910 arhimandrit stavrofor al acestei mănăstiri. Înaugust 1918 a fost numit arhimandrit consistorial la Cernăuţi, încredinţându-i-se conducereaMitropoliei Bucovinei, până la reîntoarcerea mitropolitului Vladimir de Repta din refugiu.Decretul Regal din 20 mai 1919 îl recunoaşte ca arhimandrit consistorial şi vicar general al eparhiei.Cu Decretul Regal nr.3.257 din 14 septembrie 1919 este hirotonit ca Episcop al Rădăuţilor. Apoi,Sfântul Sinod , prin actul nr. 369/14 noiembrie 1923 a aprobat ca episcopul Ipolit să preiaconducerea Mitropoliei în timpul bolii mitropolitului Vladimir, activitate continuată până la 21noiembrie 1924, când a avut loc instalarea mitropolitului Dr. Nectarie Cotlarciuc. La 14 martie 1920este proclamat „Doctor în Teologie” de către Facultatea de Teologie din Cernăuţi. A fost decorat cuMarea cruce a ordinului „Coroana României”, Crucea de mare ofiţer al ordinelor „Steaua

României” şi „Sfântul Sava” (sârbesc), cu medalia „Răsplata muncii pentru biserică”, clasa I,.Continuă să lucreze cu mitropolitul Nectarie şi Visarion, apoi,încărcat de anii bătrâneţii, trece lacele veşnice la 05 august 1939.



165

2.Ierarhii Mitropoliei. Moldovei şi Sucevei .(1945–1990) .

După ocuparea Nordului Bucovinei Istorice de către U.R.S.S. şi integrarea MitropolieiBucovinei în cadrul Mitropoliei Moldovei şi Sucevei, ierarhii acesteia au continuat tradiţia de-apastorii şi de-a asigura cadrul legislativ şi financiar pentru construirea şi dotarea monumentaleiCatedrale a Unirii Naţionale din Rădăuţi. Aceştia , în această perioadă au fost următorii

SEBASTIAN RUSAN, Arhiepiscop al Sucevei şi Maramureşului( 1948–1950 ) şi Mitropolit al Moldovei şi Sucevei. ( 1950–1956 ). Născut la 22 septembrie 1884, ca fiu al unor gospodari dinSecăşel (Târnava Mică) din părinţii, Neculai şi Maria Rusan Şcoalaprimară şi liceul le urmează la Blaj, continuând apoi studiileteologice la Academia Teologică din Sibiu. absolvindu-o în 1907.Este hirotonit preot pe seama parohiei Crăciuneşti din MunţiiApuseni, unde construieşte o biserică şi o şcoală confesională. În1912 trece ca paroh la Vulcan din Valea Jiului, unde va păstori

între necă jiţii mineri, până în 1929. În timpul Primului RăzboiMondial a fost arestat şi trimis în lagărul unguresc de la Sopron, de

unde va fi eliberat în 1917. De atunci a fost trimis pe frontul italianca preot militar şi apoi în Bucovina. Între anii 1929–1931 a fostadministrator protopopesc la Haţeg, apoi ca paroh la Ocna Sibiului.În 1933 primeşte parohia şi funcţia de protopop la Orhei, undeconstruieşte frumoasa catedrală, precum şi o casă parohială. Înurma ocupării Ardealului de către unguri în 1940, este numit în1946 ca locotenent de episcop al Maramureşului, iar la 21noiembrie 1947, este ales episcop al eparhii. Maramureşului. După desfiinţarea Episcopiei de Maramureş(18 septembrie 1948 ) estenumit Arhiepiscop al Sucevei şi Maramureşului, iar după

desfiinţarea acestei episcopiei(26 februarie 1950) este ales Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al

Moldovei şi Sucevei unde va păstorii până la sfârşitul vieţii sale, la 15 septembrie 1956.

IUSTIN MOISESCU, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei.( 1957–1977 ).Născut la 05 martie 1910 în Cândeşti, jud. Argeş, î şi începe studiileteologice la Seminarul Orfanilor de Război din Câmpulung-Muşcel(1922–1930) şi le continuă apoi la Facultatea de Teologie dinAntena (1930–1934), continuând cu studii de specializare la Facultateade Teologie romano-catoliocă din Strasbourg(1934–1936),reîntorcându-se la Atena (1936–1937), unde î şi susţine şi doctoratul înTeologie, în limba greacă. Lucrarea de doctorat, Evagrie din Pont,Via ţ a, scrierile şi învăţătura, a fost premiată de Academia de Ştiinţedin Atena. Reîntors în Ţară, susţine cursurile de echivalare a studiilorla Facultatea de Teologie din Bucureşti. Urmează o carieră didactică:profesor de latină la Seminarul „Nifon”(1937–1938), profesor de NoulTestament la Universitatea din Varşovia (1938–1939). Apoi, din 1940,ca profesor agregat şi din 1942 ca titular la catedra de Noul Testamental Facultăţii de Teologi din Cernăuţi (transferat ă la Suceava), mutat,în1946, la Facultatea de Teologie din Bucureşti. La 26 februarie 1956este ales arhiepiscop al Sibiului, intrând, mai întâi, în cinul monahal şihirotonit diacon, preot şi apoi la 15 martie 1956 arhiereu. .La 10ianuarie 1957 a fost ales arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al

Moldovei şi Sucevei, păstorind până la 12 iunie 1977, fiind alespatriarh al Bisericii Ortodoxe Române, (1977–1986).Ca Mitropolit al Moldovei şi Sucevei , a desf ăşurat o bogată

activitate de restaurare a monumentelor ecleziastice. Toate marile mănăstiri au fost restaurate, iar pe



166

lângă cele mai multe s-au înfiinţat colecţii muzeale. A susţinut în mod deosebit pictarea şi dotareaCatedralei Unirii Naţionale din Rădăuţi având hramul Pogorârea Sfântului Duh. A trecut la celeveşnice la 31 iulie 1986, fiind înmormântat în Catedrala Patriarhală din Bucureşti

TEOCTIST ARĂPAŞU, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei ( 1977–1990 ). Născut, la 07 februarie 1915, la Tocileni, jud. Botoşani. Intră detânăr în monarhism la mănăstirea Vorona, jud. Botoşani şi mănăstirea

Neamţ(1929), şi apoi urmează cursurile Seminarului Monahal de laCernica(1932–1940). Depune voturile monahale în 1935 lamănăstirea Bistriţa, jud. Neamţ sub numele Teoctist Între 1940–1945 urmează cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti obţinândtitlul de licenţiat în 1945,. ocupând în acelaşi timp diferite funcţiiadministrative dar şi diacon la Patriarhie. La 01 martie 1945 estetransferat la Iaşi,fiind hirotonit preot la 25 martie 1945, iar în 1947.hirotesit arhimandrit. La Iaşi urmează cursuri la Facultatea de Litereşi Filozofie(1945–1947). Este promovat mare ecleziarh la catedralamitropolitană şi exarh al mănăstirilor (1946–1948). Datorită acestorpreocupări, este astăzi, singurul membru al Sf. Sinod, cunoscător al

Tipicului bisericesc curat ortodox.. Între 1948–1950 a fost vicar alArhiepiscopiei Iaşilor. În martie 1950 este ales episcop vicar patriarhal cu titlul de „Boto şăneanul” primind ascultarea de secretar al Sfântului Sinod, rector al Institutului Teologic Bucureşti (1950–1954), apoi a condus diferite sectoare ale administraţiei patriarhale. La 28 iulie 1962 a fost alesepiscop la Arad păstorind acolo 10 ani. Între decembrie 1969–decembrie1970, a fost şi locţiitor alEpiscopiei de Oradea. La 28 ianuarie 1973 a fost ales Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit alOlteniei , pentru ca la 25 septembrie 1977 să fie ales Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit alMoldovei şi Sucevei, pe care a păstorit-o până în luna iulie 1980 când a fost numit ca locţiitorde mitropolit al Ardealului.şi apoi din 09 noiembrie 1986 arhiepiscop al Bucureştilor,mitropolit alUngrovlahiei şi patriarh a, Bisericii Ortodoxe Române. În toată această perioadă a continuat să girezeMitropolia Moldovei şi Sucevei, până la alegerea mitropolitului Daniel Ciobotea la 07 iunie

19901986



167

3.Ierarhii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei (1990–2011)

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în zilele de 3–4 aprilie 1990 hotărăşte: schimbarea titulaturii Mitropoliei Moldovei şi Sucevei în Mitropolia Moldovei şi

Bucovinei, precum şi reînfiin ţ area Arhiepiscopiei Sucevei şi Ră d ău ţ ilor,cu reşedinţa în municipiul Suceava, ca

sufragană a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei

Daniel Ciobotea, Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, (1990–2008 ). Născut la 22 iulie 1951 în Dobreşti, jud. Timiş, Urmează şcoalaelementară în Dobreşti şi Lăpuşnic (1958–1966), iar studiile medii laLiceul „Criolan Brediceanu” din Lugoj. Absolvă în 1974 cursurileInstitutului Teologic din Sibiu, iar apoi cursuri de doctorat la Bucureşti(1974–1976), continuând, în plin regim comunist la Facultatea deTeologie Protestantă din Strasbourg.(1975–1978) şi la cea Romano-catolică din Freiburg im Breisgau.(1978–1980). În 1979 este proclamatDoctor în Ştiinţe religioase la Strasbourg, iar în 1980 a susţinu.Doctoratul Teologic la Institutul din Bucureşti. Între 1980-1988 a

funcţionat la Institutul de la Bossey-Elveţia. La 06 august 1987 estetuns în monahism la Sihăstria Neamţ, în 15 august 1987 este hirotonitpreot, iar în octombrie 1988 protosincel. Între 01 septembrie 1988–01

martie a fost consilier patriarhal. După evenimentele din decembrie 1989, f ăcând parte din aşa zisul„Grup de reflexie pentru înnoirea Bisericii” este ales arhiereu vicar la Timişoara, fiind hirotonitarhiereu.(1990), La 07 iunie 1990 este ales Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, fiind înscăunatla 01 iulie, unde păstoreşte până în anul 2008 .

Teofan Savu, Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei,( începând cu data de 08 iunie 2008 .)

Născut la 01 octombrie 1959 cu numele de mirean de Dumitru, în comuna Corbi, jud. Argeş,din părinţii Constantin şi Teofana,careau avut şapte copii, din care patru intraţi în monahism. Studii:Şcoalagenerală de 8 ani în comuna Corbi,(1974–1979); Institutul TeologicUniversitar din Bucureşti (1980-1984) cu teza de licenţă „Voturilemonahale în lumina desăvâr şirii cre ştine"; Institutul Teologic „SaintSerge" din Paris (1986-1990), obţinând titlul de Doctor în Teologie culucrarea „ La divino humanité du Christ et la deification de l'hommedans l'oeuvre du Saint Maximele Confesseur ". Calificativul obţinut:summa cum laude. Devine monah la Schitul Crasna, Prahova, începândcu 1984 primind numele de Teofan, ierodiacon şi ieromonah începând

din anul 1985, apoi duhovnic la Mănăstirea „Acoper ământul Maicii Domnului" din Bussy en Othe,Franţa (1987-1990). Secretar al Cabinetului Patriarhal (1990-1991), .Episcop-vicar Patriarhal (1991-2000), cu următoarele sarcini: responsabil cu relaţiile externe bisericeşti, coordonând legăturilePatriarhiei Române cu alte Biserici şi organisme ecumenice internaţionale; responsabil de legăturaPatriarhiei Române cu comunităţile româneşti din jurul graniţelor şi din diaspora; Secretar alSfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (din 1994); responsabil cu probleme de învăţământteologic universitar şi preuniversitar,de predare a religiei în şcoală şi cu schimbul de burse alPatriarhiei Române cu străinătatea; coordonator al Sectorului Patriarhal „Biserica şi Societatea", cucele patru birouri subordonate: Biroul de presă şi comunicaţii, Biroul de asistenţă socială, Biroul deasistenţă religioasă în unităţile bugetare şi Biroul de misiune, cultură şi tineret; responsabil cu edituraşi tipografia Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (până în 1994);

reprezentant al Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist pentru coordonarea activităţii Facultăţii deTeologie a Universităţii din Bucureşti (1997-2000); coordonator al Biroului de Pelerinaj alPatriarhiei Române (1999-2000); delegat pentru diferite activităţi misionare în cadrul ArhiepiscopieiBucureştilor: slujbe arhiereşti; sfinţiri şi resfinţiri de biserici; coordonarea de întruniri preoţeşti la



168

protopopiate etc. De asemenea a fost membru în Comitetul Central al Conferinţei BisericilorEuropene din Geneva (1992-1997), membru în Adunarea Generală a Comisiei Ecumenice Europene„Biserica şi Societatea" Bruxelles (1995-1997); corespondent naţional al Departamentului pentruBurse din cadrul Consiliului Ecumenic al Bisericilor; membru în Adunarea Generală a AsociaţieiEcumenice a Bisericilor din România; coordonator al Sectorului pentru opera de caritate „Diaconia"al Patriarhiei Romane; Preşedinte al Asociaţiei "Diaconia"; preşedinte al Aşezământului bisericescmedico-farmaceutic "Vasiliada".; Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei (din 2000).Totodată cu exercitarea responsabilităţii propriu-zise de Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al

Olteniei, împlineşte, din încredinţarea Sfintei Patriarhii, următoarele sarcini:- Preşedinte al Comisieicanonice, juridice şi pentru disciplină a Sfântului Sinod;- Preşedinte al Comisiei B.O.R. pentrurelaţiile cu Biserica Catolică; Locum-tenens de Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române înAmerica şi Canada (2001); Locum-tenens de Episcop al Episcopiei Severinului şi Strehaiei (1noiembrie 2003 - 25 aprilie 2004); Locum-tenens de episcop al Episcopiei Slatinei (1 februarie - 25martie 2008); Reprezentant al Patriarhiei Romane la întruniri cu caracter bisericesc din: Anglia,Armenia, Australia, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Cehia, Cipru, Elvetia, Etiopia, Franţa,Germania, Grecia, Israel, Italia, Liban, Luxemburg, Noua Zeelanda, Olanda, Polonia, Rusia, Serbia,SUA, Turcia, Uganda, Ungaria. Urmare, a acestor studii şi activităţi la data de 05 martie 2008 esteales de către Sf. Sinod al B.O.R. in demnitatea de mitropolit al Moldovei si Bucovinei

Pimen Zainea, Arhiepiscop al Sucevei şi Ră d ău ţ ilor.( începând cu 03 martie 1991)Născut la 25 august, 1929, din părinţii Mihai şi MariaZainea în satul Herăşti, comuna Greabănu, jud. Buzău,primind la botez numele de Vasile Zainea. .Avea să urmezedupă şcoala primară, studii medii la liceul din Râmnicu-Săratşi apoi la Seminarul Monahal din mănăstirea Neamţ(1948–1951). La 10 martie 1951 primeşte tunderea în monahism subnumele de Pimen, iar la 29 iulie 1951 este hirotonitieromonah. În anul şcolar 1951–1952, va funcţiona caprofesor la ciclul II, în cadrul şcolilor mănăstireşti de la Secu

şi Neamţ şi apoi,ca pedagog la Seminarul Teologic de laNeamţ.(1952–1953). Între 1953–1957 urmează cursurileInstitutului Teologic din Bucureşti, pe care le absolvă, fiinddeclarat licenţiat cu teza: Personalitatea Fericitului Augustin,

oglindit ă în confesiunile sale. Totodată între anii 1953–1957 a f ăcut studii la Institutul de ArtePlastice din Bucureşti, obţinând diploma de calificare în muzeografie. Între 1957–1961, funcţionează ca egumen şi apoi ca stareţ la M ănăstirea Putna. .În 06 octombrie 1957, a fost hirotonit ieromonah,răspunzând un timp şi de biserica Laura, filia parohiei Vicovul de Sus. Între 1962–1964, paroh laSchitul Durău, Jud. Neamţ. Între anii 1964–1974, întors la M ănăstirea Putna, va împlini ascultareade muzeograf, fiind cunoscut în toate colţurile Ţării, pentru căldura cu care prezenta Mănăstirea-necropolă a voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt, dar mai ales, pentru curajul cu care recita celebra

Doină a lui Mihai Eminescu. În 1966 este hirotesit protosinghel,iar în 1975, arhimandrit. Între 1974-1978 a fost stare ţ laMănăstirea „Sfântul Ion cel Nou de la Suceava.” Între 16 octombrie 1976–01 ianuarie 1977 a urmatcursuri de limba germană la Universitatea din Kőln. În 1977 a f ăcut parte din delegaţia Bisericiinoastre care a vizitat Arhiepiscopia Ortodoxă Română din America şi Canada, discutându-seposibilitatea activării sale în cadrul acestei Arhiepiscopii. Între 01 februarie–30 octombrie 1978 aactivat în cadrul reprezentanţei româneşti de la Ierusalim .La 01aprilie 1979 a fost numit exarh almănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor. În 10 ianuarie 1982 a fost numit Episcop-vicar alArhiepiscopiei Iaşilor, cu titlul: „Suceveanul” .Este hirotonit întru arhiereu la 24 iunie 1982, laSuceava,cu prilejul hramului Mănăstirii „Sfântul Ion cel Nou de la Suceava” de către I.P.S

Mitropolitul Teoctist al Moldovei şi Sucevei, .împreună cu P.S. Episcop Eftimie Luca al Romanului şi Hu şilor şi cu P.S. Roman Ialomiţeanul , Episcop-vicar al Arhiepiscopie Bucureştilor. La săvârşireahirotoniei au participat şi Patriarhul Iustin Moisescu al B.O.R., precum şi Patriarhul Diodor al

Ierusalimului, aflat atunci în vizită în România. Împlineşte,cu timp şi f ără timp, îndatoririle



169

arhiereşti, mai ales în lunga vacanţă a scaunului mitropolitan(1986–1990). Urmare reactivării la 03

martie 1991 a Arhiepiscopiei Sucevei şi Ră d ău ţ ilor, ,P.S.S. Pimen Suceveanul a fost ales Arhiepiscop al Sucevei şi Ră d ău ţ ilor, Ca „întâi st ăt ător al Arhiepiscopiei Sucevei şi Răd ău ţ ilor”. I.P.S Pimen, odată cu instalarea sa, a luat o serie de măsuri în ceea ce priveşte, spre exemplu:redeschiderea unor sfinte lăca şuri care au fost închise în perioada comunist ă , cum ar fi M ănăstireaVorone ţ , M ănăstire Humorului, M ănăstirea „Bogdan Vod ă” din ora şul Răd ău ţ i, precum şiînfiin ţ area M ănăstirii de călugări ţ e „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” de la Răd ău ţ i înconformitate cu Decizia nr.12/2008 a Arhiepiscopiei Sucevei şi Răd ău ţ ilor; a ctitorit şi a fost alături

de cei care au dorit să ctitorească biserici, mănăstiri şi schituri. Astfel numai în Municipiul Răd ău ţ is-au construit şase biserici parohiale şi patru paraclisere şi capele; publicarea de numeroase căr ţ i,bro şuri şi tipărituri, adresate în special credincio şilor de rând;precum şi copiilor ; editarea demonografii, ca de exemplu monografiile M ănăstirilor Putna, Moldovi ţ a, Sucevi ţ a, Vorone ţ ,

Dragomirna, Humor. şi Probota; înfiin ţ area de a şezăminte sociale pentru cei nevoia şi, bătrâni şicopii abandona ţ i, ca de exemplu:C ăminul de bătrâni „Sfântul Ion cel Nou de la Suceava.”;C ăminele de bătrâni de la Bogd ăne şti, de la Gros ,de la Slătioara-Putnei, de la M ănăstirea „Sf.

Dimitrie” de la Vatra Dornei, „A şezământ pentru copii orfani” având hramul „Sf. Ierarh Leontie.”de la Răd ău ţ i. precum şi organizarea în cadrul M ănăstirii „Bogdana” de la Răd ău ţ i a unuidispensar uman pentru bătrâni şi orfani; organizarea de concerte de cântece religioase înS ărbătorile de Cr ăciun sub genericul „Hristos se na şte, slăvi ţ i-l” şi în S ărbătorile de Pa şti, subgenericul: „Lumina Învierii; proiecte educa ţ ionale intitulate: „Sfânta Liturghie - locul împărt ăşiriicu Hristos”, ce se adresează elevilor de gimnaziu şi liceu având ca principal obiectiv cunoa ştereacânt ărilor Sfintei Liturghii, în ţ elegerea semnifica ţ iilor momentelor Sfintei Liturghii şi avocabularului liturgic; participarea activă la Sfânta Liturghie; dezvoltarea aptitudinilor artistice;descoperirea frumuse ţ ii muzicii sacre, române şti, bizantine sau universală.

Gherasim Cucoşel Putneanul, episcop-vicar la Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor,Născut la 30 mai 1924, în comuna. Bogdăneşti- Jud. Suceava. .Lavârsta de trei ani rămâne orfan de tată. În 1938, intră în schitul Boureni,cu intenţia de a învăţa muzica bisericească, pentru ca apoi să urmeze

studii teologice. La 10 februarie 1942, ajunge într-o şcoală militară detelegrafişti, dar datorită unor împrejurări favorabile la data de 24 aprilie1945 este lăsat la vatră. La data de 01 iulie 1945, intră frate la MănăstireaNeamţ, unde este tuns în monahism la data de 23 martie 1946, fiindhirotonit diacon iar mai târziu ieromonah.. Urmează cursurile SeminaruluiTeologic Monahal ,1949-1953, iar apoi cursurile Institutului TeologicUniversitar din Bucureşti, 1953–1957. În anul 1957 este numit egumen laMănăstirea Neamţ, 1957–1962. .Între anii 1957–1959, a fost şi profesor laSeminarul Teologic din mănăstire. .În anul 1962, este chemat la stăreţiaMănăstirii Putna, fiind hirotosit arhimandrit la 22 ianuarie 1967.. Acolo arestaurat întreg complexul mănăstiresc: biserica, turnul tezaur, turnul

Eminescu, clopotnița, muzeul şi chiliile, fiind constant sprijinit deMitropolitul Moldovei şi Sucevei de atunci, Iustin Moisescu Rămâne lastăreţia acestei mănăstiri până la 16 noiembrie 1975, când este alesarhiereu vicar,cu titlul de „Hunedoreanul”, pentru Episcopia Aradului,

fiind hirotonit şi instalat la 25 iunie, cu Decretul Prezidenţial nr. 147din 25 mai 1977. La 01 ianuarie1985 este numit misionar al B.O.R, potrivit Ordinului Sf. Sinod din 18 decembrie 1984, cu serviciupe lângă Mitropolia Moldovei şi Sucevei, având reşedinţa la Mănăstirea Neamţ. În această calitatefuncţionează până la 17 noiembrie 1985, când se transferă la Episcopia Buzăului cu titlul„Vrânceanul”, iar apoi, din 02 iulie 1992, când i s-a înmânat decretul de recunoaştere la Putna,este numit episcop - vicar la Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor cu titlul de „Putneanul” Atrecut la cele veşnice la 06 decembrie 2004, fiind înmormântat la mănăstirea Cămârzani, dincomuna Vadul Moldovei, jud. Suceava.



170

4.Prea . Cucernici preoţi, implicaţi efectiv în construirea Catedralei (1910–2011) .

În perioada, 1910–2010 prea cucernici preoţi din protopopiatului Rădăuţi care au fostimplicaţi efectiv în construirea şi dotarea Catedralei şi care s-au străduit pentru obţinerea aprobărilorexecutării lucrărilor, obţinerea fondurilor şi al materialelor, angajarea meseriaşilor, contractareafirmelor constructoare precum şi a coordonării lucrărilor au fost în ordine,următorii:

Dimitrie Cărbune, protopop şi paroh; Vespasian Reuţ, paroh; Ioan Puiu, preot prof. doctor ;Ioan Zugrav

;administrator parohial; Gheorghe Cojocar protopop

şi paroh

;Victor Cocinschi

;

administrator parohial; Ioan Breabăn, protopop şi paroh; Orest Gherasim administrator parohial;Iftode Miltiade paroh; Ioan Boghean, paroh; Ioan Ciornei, paroh; Varga Paul Vasile, paroh;Vîrtea Nicolae, protopop şi paroh; Ilie Sfîrnaciuc, şi Vega Gabriel, preoţi. slujitori.

În continuare vom prezenta, pe baza documentelor găsite la protopopiatul din Rădăuţimedalioanele unor prea cucernici preoţi, implicaţi direct şi eficient la construirea Catedralei:

Puiu Ioan, preot, protopop şi profesor la liceul de băieţi din Rădăuţi, s-a născut la 24noiembrie 1882 la Pătrăuţi, jud. Suceava. Urmează studiile liceale la Suceava, apoi la Facultateade Teologie din Cernăuţi (1904–1908). Îşi ia doctoratul în teologie (1910), după care urmează ospecializare la Viena, în cadrul Facultăţii de Teologie Romano - Catolică şi la cea Evanghelică din

Bonn (1929). Este profesor de religie la liceul din Câmpulung-Moldovenesc iar în 1911 este hirotonitca preot. Este numit paroh la Ostra (1911–1914). Din 1914–1924 este numit paroh la biserica „Sf.

Nicolae” din Rădăuţi, iar din 1925 şi până în 1936 este inspector bisericesc şi protopop laRădăuţi, apoi din 1936 şi până în 1946 este consilier referent la secţia bisericească a MitropolieiBucovinei. Este pensionat în 1946 şi trece în cele veşnice la 14 septembrie 1967.

Zugrav Ioan, preot şi paroh, s-a născut la 23 august 1893 la Româneşti, districtulSuceava. Şcoala primară cât şi gimnaziul superior greco-ortodox le frecventează la Suceava, iarFacultatea de Teologie, Drept, Filozofie şi Litere la Universităţile din Cernăuţi şi Grant.. Audiază cursuri de Istorie la Universitatea din Bucureşti, Institutul Catolic şi École de Chartres din Paris.

Obţine doctoratul în Teologie la Facultatea de Teologie din Cernăuţi (1922). Este hirotonit în 1921.Este numit paroh, până în 1937 la parohiile Botoşana şi „Sf. Nicolae” din Rădăuţi. Devinesecretar eparhial la Mitropolia Bucovinei din 1937, apoi misionar. Prin concurs, devine profesor laCatedra de Teologie Practică, specialitate Liturgică şi Pastorală, la Facultatea de Teologie dinCernăuţi (1938–1948). Este numit director şi profesor la Catedra de Religie a Şcolii de cântăreţibisericeşti din Suceava (1948-1953). Se pensionează în 1953. A fost membru al Societăţii deCultura şi Literatura Română în Bucovina. Trece la cele veşnice la 20 iulie 1982 la Suceava.

BREABĂN IOAN, preot şi paroh, născut anul 1909.,iar după ce a fost hirotonit şi a slujit capreot şi protopop , în anul 1942,cu ocazia sfinţirii Bisericii „Sf. Mare

Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir,”de către Mitropolitul

Bucovinei , I.P.S.S. Tit Simedrea, şi a organizării parohiei RădăuţiIII, având ca biserică parohială , „Pogorârea Sfântului Duh”, a fostnumit ca paroh, preotul protopop,.Breabăn Ion,având ca sarcină principală, continuarea construcţiei Catedralei Unirii Naţionale dinRădăuţi, începută din 1927. Preotul protopop Breabăn Ioan,încă de ladata preluării Parohiei Rădăuţi III, s-a confruntat cu o stare excepţională de precară, privind continuarea construcţiei Catedralei dinRădăuţi,aceasta de oarece construirea Catedralei ajunsese în anul 1940,

în faza de ridicarea a zidurilor exterioare şi a turnurilor principale, doar în cărămidă, adică în „ro şu” iar de atunci, acestea ne fiind protejate cuzugrăveală exterioară. şi acoperiş din tablă au început să se degradeze.

De asemenea şi schelele exterioare fiind din lemn erau afectate parţial,de umezeală, în special pe latura de nord-vest. Această stare de fapt a persistat în toată perioada,iunie 1940–august 1945, când lucrările de construcţie la noua catedrală, practic au fost sistate,



171

urmare agresiunii Uniunii Sovietice asupra României, care a determinat două refugieri ale populaţieioraşului şi a administraţiei (1940–1941 şi 1944–1945), care nu au mai putut susţine organizatoric,financiar şi material ,continuarea construirii catedralei, precum şi datorită lipsei materialelor deconstrucţie (ciment, fier beton, tablă , etc.) urmare războiului.

Pr. paroh Breabăn Ion, în afară de aceste condiţii materiale şi financiare vitrege cu care seconfrunta în activitatea de organizarea activării construcţiei catedralei şi de organizarea parohiei,atrebuit să facă faţă şi noilor condiţii de organizare administrativă şi canonică a B.O.R. urmaredesfiinţării Mitropoliei Bucovinei şi organizări, în cadrul Arhiepiscopia Sucevei şi Maramureşului

aparţinând de Mitropolia Moldovei şi Sucevei. În aceste condiţii economice, politice şi de organizarece au fost impuse B.O.R., Mitropolia Moldovei şi Sucevei cât şi Protopopiatul şi Parohia Rădăuţi III,condusă de parohul Ioan Breabăn au iniţiat o serie de măsuri pentru începerea lucrărilor de protecţieexterioară a zidurilor cât şi a acoperişului precum şi a înlocuirii schelelor putrezite. În vederearealizării acestor sarcini complexe, organizează la data de 16 mai 1948, Adunarea generală parohială, pentru constituirea Consiliului parohial, care să aibă menirea: să adune fondurilor băne şti pentru continuarea lucr ărilor de construc ţ ie; să facă angajarea speciali ştilor zidari şi să asigure plata acestora; să organizeze executarea lucr ărilor în regie proprie; să asigure tipărirea şidifuzarea a 200 de exemplare a Apelului pentru subscrip ţ ie publică; să asigure verificarea

permanent ă a calit ăţ ii execut ării lucr ărilor; să stabilească angajamentul arh. C. Popadiuc că vacontrola din punct de vedere tehnic lucr ărilor; De oarece,pentru executarea acestor operaţiuni eranecesară suma de cel puţin 1.000.000 lei conform Devizului estimativ întocmit de cătrearh.C.Popadiuc, pr. paroh I Breabăn solicită la data de 22 mai 1948,aceste sume,de la Ministrulcultelor şi Primul ministru, dr. Petru Groza. Începând cu data de 04 august 1948, B.O.R. a fostsupusă de regimul comunist, unei acţiuni permanente de subordonare şi de strict control, înconformitate cu: prevederile din Legea pentru regimul general al cultelor şi al Noului Statut pentruorganizarea B.O.R, din octombrie 1948, prin care: Protopopiatul şi Parohia Rădăuţi III aparţineacanonic de Arhiepiscopia Sucevei. respectiv de Mitropolia Moldovei şi Sucevei. În aceste condiţiiprecare din anul 1948, de natură economică, materială politică şi administrativă, pr. paroh BreabănIoan, a reuşit prin efortul enoriaşilor şi a consilierilor parohiali, în baza banilor colectaţi de laenoriaşi şi a subvenţiilor primite de la Mitropolia Moldovei şi a Sucevei şi Primăria oraşului Rădăuţi,

să organizeze executarea unor lucrări de protecţie a zidurilor exterioare. În vederea continuărilucrărilor de construcţie în anul 1949 acesta este nevoit a solicita aprobarea de la Ministerul Cultelor,pentru organizarea unei noi colecte publice. Această solicitare a fost cu atât mai necesară cu cât ladata de 24 iunie 1949, se emite Decretul nr. 273/49, pentru desfiinţarea Fondului Bisericesc OrtodoxRomân al Bucovinei. iar la data de 24 septembrie 1949, Consiliului de Miniştri emite H.C.M. privindintroducerea Planului de casă ca instrument de control al politicii monetare socialiste asupra tuturorveniturilor şi cheltuielilor bisericii, inclusiv la parohii., iar la data de 29 decembrie 1949 se adoptă Legea planului de Stat pe anul 1950, prin care nu se poate executa nici o investiţie sau cheltuială financiară de către B.O.R. şi de oricare parohie dacă acestea nu au fost aprobate şi trecute în Planulde Stat al Eparhiei. În conformitate cu noile acte legislative, Pr. Breabăn,, împreună cu Consiliulparohial şi epitropii acesteia, au luat măsuri corespunzătoare şi adecvate pentru continuarea lucrărilor

de construcţii exterioare ale Catedralei. .În vederea executării lucrărilor planificate pentru anul 1952,acesta împreună cu preoţii Ilie Popescu şi Oreste Gherasim au obţinut „avizul” Comitetului raionalRădăuţi al Partidului Muncitoresc Român. să adune bani de la enoriaşi şi diferite instituţii bisericeştişi laice pentru continuarea lucrărilor precum şi avizului pentru obţinerea repartiţiilor materialelorstrict şi urgent necesare pentru începerea lucrărilor În baza acestui aviz, angajează ca şef de şantier pearh. C.Popadiuc şi ca gestionar pe epitropul casier Petru Tomorug, şi a meşterilor zidari. pe bază deangajamente ferme Totodată, obţine repartiţiile pentru materialele strict şi urgent necesare şi anume:tablă galvanizată, griş de piatră artificială, cuie, scoabe, sârmă galvanizată şi oţel beton, precum şi

Autoriza ţ ia de construire de la Sfatul Popular al Regiunii Suceava, Secţiunea de Arhitectură şiSistematizare,pentru executarea lucrărilor de tencuire exterioară şi interioară .conform DevizuluiGeneral. În vederea realizării lucrărilor prevăzute în acest deviz, pr .paroh Ioan Breabăn, însoţit de

preoţii, Ilie Popescu şi Oreste Gherasim, la data de 28 august 1955 împreună cu membrii ConsiliuluiRaional Rădăuţi precum şi Teodor Onofrei, prim-secretar al Comitetului Raional P.M.R şi Ploşceacsecretarul Sfatului Popular al oraşului Rădăuţi, semnează un Memoriu către prof. universitar Pavel



172

Ţugui, locţiitor al Ministerului Cultelor, prin care solicită ca în cadrul: „programului de repara ţ ii şirestaur ări de la mănăstirile Putna, Sucevi ţ a şi Sfântul Nicolae din Răd ău ţ i, să fie trecut ă în

programul central al Patriarhiei şi terminarea Catedralei din ora şul nostru".Continuarea executăriifinale a construcţiei Catedralei conform proiectului, în condiţiile politicii regimului comunist faţă deaşezăminte ecleziastice, f ără a fi acceptate şi f ără a fi cuprinse în Planul cincinal de Stat şi în sistemulasigurării de repartiţii de materiale de construcţii, resurse financiare şi umane, era o utopie,. Asigurarea repartiţiilor de materiale f ăcute până atunci,de guvern, sub controlul Ministerului( Departamentul) Cultelor a avut doar scopul iniţial de a proteja în exterior zidurile deja construite din

anii 1935–1940, fiind într-o zonă turistică internaţională În aceste condiţii, în aprilie 1957, preo ţ ii Ioan Breabăn, Oreste Gherasim şi Ilie Popescu, însoţiţi de Nicu Plosceac de la Sfatul Popular aloraşului Rădăuţi au prezentat, la cererea prof.Ţugui Pavel, un Memoriu, privind istoricul începeriişi evoluţia lucrărilor de construcţii la Catedrala din Rădăuţi,iar în încheiere au .solicitat: acordareasumei de 5.000.000(cinci milioane) lei, (o sumă deosebit ă la aceea dat ă , fiind după a doua reformă monetar ă) şi repartizarea materialelor şi umane, necesare, în vederea continuării lucrărilor,conform proiectului iniţial,. Această delegaţia rădăuţeană, condusă de prof. Pavel Ţugui,adjunct aMinisterului Cultelor, a fost primită la Consiliul de Miniştri de Emil Bodnăraş şi AlexandruBârlădean, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R. şi prim vicepreşedinţi ai guvernului, de faţă fiind şi Aurel Vijoli, ministrul finanţelor. În urma schimbului de păreri sa stabilit, ca „suma solicitat ă să fie e şalonat ă pe 3 ani, cu obliga ţ ia ca banii să fie cheltui ţ i, conform planurilor anuale ,de către

Mitropoliei Moldovei şi Sucevei numai pentru executarea lucr ărilor de investi ţ ii la Catedrala din Răd ău ţ i iar Sfatul Popular Regional Suceava să asigure prin Comitetul de Stat al Planificări,cantitatea de materiale necesar ă construc ţ iei respective.” Pr. paroh I,Breabăn şi Consiliulparohial şi epitropii::având aprobarea guvernului de continuarea lucrărilor de construcţie aCatedralei; fiind înscrisă în obiectivele de investiţii ale planului de Stat; având asigurată finanţarealucrării la valoarea devizului de execuţie de 5.000.000 lei; având asigurată şi cota de repartiţii demateriale de construcţii conform devizului, au hotărât acţiunile ce trebuie de luat în vedereacontinuării construcţiei conform proiectului iniţial şi a devizului întocmit de arh. Popadiuc C. Înurma realizării lucrărilor exterioare şi interioare, executate în perioada anilor 1957–1959, s-a putut cala data de 01 august 1959, să se înceapă lucr ările de cur ăţ irea şi restaurarea picturilor din Catedrală de

către pictorii: Iosif Keber, Ioan Toflan şi Gh. Teodorescu. Valoarea provizorie a lucrărilor angajate era 55.080lei,, conform ultimului proces-verbal încheiat de pr. paroh Ioan Breabăn, de oarece se retrage dinactivitate, iar în anul 1960 , trece la cele veşnice fiind înmormântat în cimitirul din Rădăuţi Acesta apăstorit şi condus cu perseverenţă şi competenţă activitatea Parohiei Rădăuţi III, pentru executarealucrările de construcţii exterioare şi interioare, a Catedralei din Rădăuţi în perioada anilor 1942–1959, respectiv timp de 18 ani, fiind omul potrivit, la locul potrivit, în condiţiile cele mai vitregedin această perioadă, sub aspect financiar, material, administrativ şi politic. Datorită acesteimuncii şi perseverenţe enoriaşi rădăuţeni îi vor păstra o veşnică recunoştinţă.

BOGHEAN IOAN, protopop şi parohul Parohiei Ră d ău ţ i III. s-a născut la 19 august 1920

în satul Horodnic de Jos, din părinţii Simion şi Eufrosina, fiind 7 fraţi.

După terminarea seminarului teologic şi apoi Facultatea de Teologiedin Cernăuţi, pe care a absolvit-o în 1943..În anul 1945 este hirotenitpreot pe seama Parohiei Bilca, iar în 1951 se transferă la Volovăţ înpostul de preot II, din acel moment începând şi activitatea lacancelaria protopopiatului Rădăuţi, fiind secretar timp de 35 de ani. .În1961 se transferă la Rădăuţi, la biserica parohială „Sfântul Dumitru”

ca preot. Începând cu anul 1981 şi până în 1998 activează ca paroh laCatedrala din Rădăuţi, după care se transferă la biserica parohială „Sfântul Ilie” din Rădăuţi Protopopul şi parohul Ioan Boghean, aavut ca obiectiv cât a păstorit parohia Rădăuţi III,: consolidarea şifinalizarea proiectului de construcţie a Catedralei, după 20 de ani

de la darea acesteia în funcţiune în anul 1961 . Astfel: în anul 1981,paroh, Boghean Ioan,la data de 31 mai 1981, a analizat împreună cu consiliul parohial::stareaacoperişului, a jgheaburilor şi burlanelor catedralei, hotărându-se executarea de reparaţii urgente pebaza unui Deviz de execuţie, în regie proprie. Totodată în anii următori, acesta a organizat împreună



173

cu consiliul parohial următoarele lucrări: construirea unui perete despărţitor, între pilaştri coloanelorde la intrarea în biserică pentru a împiedica intrarea frigului în biserică şi producerea condensului pepereţii interior şi degradarea zugrăvelilor; .asfaltarea unor suprafeţe betonate din curtea Catedralei,pentru împiedicarea infiltrării apei pluviale în subsolul catedralei;precum şi executarea unui jgheabde suprafaţă (rigole) din beton lângă trotuare pentru colectarea apei pluviale din nordul Catedralei;.confecţionarea unei uşi din bare metalice la intrarea dinspre nord în Sf. altar pentru a se lăsadeschisă uşa de lemn şi astfel să se poată aerisi subsolul,pentru a prevenii mucegăirea pereţilor. Înanul 1986.acesta împreună cu consiliul şi comitetul parohial, au organizat la data de 28 mai 1986 o

slujbă arhierească în Duminica Rusaliilor cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la sfinţireaCatedralei. Totodată, la data de 20 iulie 1986,s a hotărât întocmirea tuturor măsurilor necesarepentru obţinerea aprobărilor şi a fondurilor necesare, în vederea continuării construcţiei a celor 2turnuri de clopotniţă laterale la faţada Catedralei având două nivele ( parter şi etaj) şi legate deaceasta cu două galerii de asemenea cu parter şi etaj, conform proiectului iniţial , ne executate până înanul 1961 din lipsă de fonduri. În anul 1987,.acesta a organizat amenajarea galeriei din dreaptaCatedralei (partea de sud ) pentru aprinderea lumânărilor Totodată la această dată a hotărât închidereagaleriei din stânga Catedralei cu geamuri pentru estetică , dar numai a peretelui spre stradă. În anul1989 a început să execute lucrărilor de reparaţii la acoperişul Catedralei. , În urma insistenţelor dusede pr, Boghean, în anul 1990, Primăria Oraşului Rădăuţi, eliberează Autoriza ţ iei de construire nr. 8. pentru turlele clopotniţe de la Catedrala, şi care ce se vor construi conform planului iniţial .Drepturmare,în anul 1991 pr. paroh Boghean Ioan şi epitropul casier Juduc Alexandru,au încheiat „Contractul ferm” nr.22 cu S.C. „CONBUCOVINA” S.A., din Suceava, pentru execuţia în acordglobal prin luarea în antrepriză a lucrărilor de construcţii privind: finalizarea faţadei principale printurnurile clopotniţă şi etajarea corpului de legătură la Catedrala din Rădăuţi Din acest moment, pr.

paroh Ioan Boghean, a dus o muncă enormă pentru obţinerea de fonduri pentru continuarea şifinalizarea lucrărilor de construire a celor două turle şi a galeriilor aferente conform cu proiectuliniţial. Drept urmare a obţinut subvenţii de la Secretariatul de Stat pentru Culte şi sponsorizări de la:C.O.M.I.RA. Rădăuţi, Fabrica de Spirt, Amidon şi Bere Rădăuţi , F.A.U.C.L Rădăuţi ,: S.C.M.B.H.INTERNAŢIONAL IMPEX S.A, S.A.B. Rădăuţi, S.C.M.B.H. Internaţional, societate mixtă Ruso-germană, Banca Comercială Română, S.A, cu sediul în Bucureşti , Banca Română pentru Dezvoltare

- Sucursala jud. Suceava. . ş.m.a. În această perioadă, pr .paroh I. Boghean a reuşit să obţină fonduri. şi pentru executarea racordării cazanilor de la subsolul catedralei la reţeaua de distribuţie şi încălzire. a oraşului. Părintele pr .paroh I. Boghean a trecut la cele veşnice în ziua de duminică,26 iunie 2005, fiind înmormântat în cripta familiei din cimitirul vechi a municipiului Rădăuţi.

CIORNEI IOAN, preot conom stavrofor şi paroh, s-a născut la data e 02 iunie1939, încom. Pârteşti de Sus. A fost licenţiat în teologie la Institutul

teologic de grad universitar din Bucureşti, promoţia 1962. După absolvirea institutului, funcţionează ca pedagog la Seminarul Teologicde la mănăstirea Neamţ .şi apoi ca ghid la biserica Sf. Nicolae dinRădăuţi În anul 1975 este hirotonit diacon şi apoi preot, slujind până în

anul 1978, ca preot slujitor la Parohia Sf. Gheorghe ,din Laura com.Vicovul de Sus. Începând cu data de 01.07.1978, slujeşte ca preotslujitor şi apoi ca preot paroh. la biserica Sf. Nicolae,din Rădăuţi. Îndata de 01.04.1981,este ales ca protopop la protopopiatul din Rădăuţi,până la data de 01.06.1995, când este transferat ca inspector bisericescla Centrul Eparhial Suceava, unde funcţionează până la data de 01.02-1996,.Începând cu data de 01.02-1996, este transferat ca preot paroh la

Catedrala Pogorârea Sfântului Duh din Răd ău ţ i,iar începând cu data de 01.10.1996, este trecut capreot slujitor, până în data de 01.06.2000, când se pensionează



174

Varga Paul Vasile. preot conom stavrofor şi paroh, s-a născut la 16 martie 1949, dinpărinţii: Paul şi Luisa. În localitatea Baia - Mare, jud. Maramureş. Esteabsolvent din anul 1974 al Facultăţii de Teologie din Sibiu. A fost hirotonit la25 noiembrie 1974 pe seama parohiei Măgoaja - jud. Cluj de către Î.P.S. TeofilHerineanu, Arhiepiscopia Clujului, Vadului şi Feleacului. Este căsătorit cuPusac Verbiana din 20 iulie 1974 La data de 01 noiembrie 1979 este transferat laparohia Slobozia - Sucevei, din Protopopiatul Rădăuţi. La data de 01 octombrie1988 este transferat la parohia „Sf. Dumitru,” din Rădăuţi, ProtopopiatulRădăuţi, fiind numit în anul 1986 şi ca secretar la Protopopiatul Rădăuţi, undefuncţionează până în anul 2003, când a demisionat. În anul 1991, este transferatla Catedrala din Rădăuţi. pe postul de preot II, unde preot paroh era Pr. BogheanIoan. În această calitate, alături de preotul paroh, s-a implicat la construirea celor

două turnuri etajate de clopotniţă, pe care le termină, odată cu numirea sa ca preot paroh. Deasemenea în această calitate s-a implicat în realizarea de reparaţii exterioare la Catedrală, precum şirealizarea esplanadei din faţa acesteia. În anul 1989, cu ocazia acţiunilor izbucnite pentru abolirearegimului comunist. A intervenit în calitatea sa de preot, pentru a apăra valorile istorice ale oraşului,Drept urmarea a fost ales în mai multe mandate ca consilier municipal, până când Sf. Sinod a hotărâtca preoţii să nu se implice în activităţi politice. În anul 1990 a predat religia în diverse şcoli din

Rădăuţi începând cu data de 01 iunie 2003, funcţionează în cadrul Catedralei din Rădăuţi ca preotslujitor.

Vîrtea Neculai, preot paroh,născut la data de 01.02.1975 în localitatea Târgu Neamţ, dinpărinţii Neculai şi Marieana. Este:căsătorit,având trei copii Studii:1990-1995-Seminarul Teologic Neamţ; 1995-2000-Facultatea de TeologieOrtodoxă Iaşi finalizată cu teza de licenţă ,,Patimile omene şti-boli alesufletului,, întocmită sub îndrumarea Prof. Dr. Pr. Ioan-Cristinel Teşu;. 2001-2002- studii aprofundate secţia Teologie Biblică finalizate cu teza

,,Manuscrisele de la Marea Moart ă-descoperire important ă a epociimoderne,, alcătuită sub îndrumarea Prof. Dr. Pr. Petre Semen.

A fost hirotonit, la data de 20.10.1996 întru diacon la Mănăstirea Râşca,iar la data de 24.04.1997 întru preot la Mănăstirea Putna. Funcţii administrative:1997-2000 Paroh al Parohiei ,,Adormirea Maicii

Domnului’’,satul Mironu,comuna Valea Moldovei, Protopopiatul Suceava II; 2000-2003 Paroh alParohiei ,,Adormirea Maicii Domnului’’,satul Măzănăieşti şi al Bisericii filiale ,,Sf. Mc.

Dimitrie’’,satul Lucăceşti ,ambele din comuna Drăgoieşti, Protopopiatul Suceava II; 2003-2006 Paroh al Parohiei ,,Pogorârea Sfântului Duh,, mun. Rădăuţi,Protopopiatul Rădăuţi; 2006-2009 Protopop al Protopopiatului Rădăuţi şi paroh al Parohiei ,,Pogorârea Sfântului Duh,, mun. Rădăuţi,acelaşi protopopiat; iar începând cu anul 2009- este Paroh la Parohia ,,Pogorârea Sfântului Duh,, mun. Rădăuţi, Protopopiatul Rădăuţi. Funcţii şi ranguri onorifice:1996-1997 Diacon onorific peseama Mănăstirii Râşca, Protopopiatul Fălticeni; 14.11.1999 hirotesit întru iconom stavrofor lasfinţirea Bisericii parohiale ,,Adormirea Maicii Domnului,, satul Mironu, com. Valea Moldovei,Protopopiatul Suceava II. Activitate pastorală– administrativ-bisericească: 1997-1999 construcţiabisericii parohiale a Parohiei ,,Adormirea Maicii Domnului’’,satul Mironu, com. Valea Moldovei,Protopopiatul Suceava II;Sfinţirea acestei biserici a fost săvârşită de către I.P.S. Pimen al Sucevei şiRădăuţilor în Duminica a XXV-a după Rusalii în data de 14 noiembrie1999; 1999-2000 construcţia casei parohiale din Parohia ,,Adormirea Maicii Domnului,, satul Mironu,com. Valea Moldovei, Protopopiatul Suceava II; 2000-2003 construcţia casei parohiale din Parohia

,,Adormirea Maicii Domnului’’,satul Măzănăieşti, Protopopiatul Suceava II; 2001-2002 pictarea întehnică tempera grasă a bisericii filiale ,,Sf. Mc. Dimitrie,, satul Lucăceşti, com. Drăgoieşti,Protopopiatul Suceava II; 2003-2009 reparaţii capitale la Catedrala parohială ,,Pogorârea Sfântului

Duh,, Rădăuţi; Catedrala a fost dotată cu un acoperiş nou din tablă de cupru şi cu faţade noi;2006-2007 amenajarea unei parcări moderne în incinta sediului Protopopiatului Rădăuţi; 2005 şipână în prezent, lucrări de restaurare a picturii murale din interiorul Catedralei din Rădăuţi.



175

Activitate pastoral-misionară:1997-1999 cateheză pe grupe de vârstă pentru enoriaşii de etnierromă din Parohia ,,Adormirea Maicii Domnului’’,satul Mironu, com. Valea Moldovei, ProtopopiatulSuceava II;Mironu este un sat în care populaţia rromă este majoritară-80%;1997-2009 vizite pastorale anuale la fiecare familie de enoriaşi din fiecare parohie păstorită; 2004-2010 pelerinaje anuale cu enoriaşii Catedralei din Rădăuţi pe la mănăstirile dinMoldova,Maramureş şi Ardeal; 2004-2010 coiniţiator şi coorganizator al concertelor de Crăciun şi dePaşte ce se desf ăşoară în fiecare an la Catedrala ,,Pogorârea Sfântului Duh,, din Rădăuţi;2009-2010 catihet la nivelul Parohiei ,,Pogorârea Sfântului Duh,, pentru implementarea ,, proiectului

pastoral-misionar al Patriarhiei Române ,,Hristos împărtăşit copiilor’’- grupa de vârstă 9-10 ani. Activitate cultural-misionară: Articole publicate: ,,Doctrinele şi adeziunea noastr ă ,,- articol

apărut în cotidianul sucevean ,,Crai Nou,, din 03.08.2006(nr.4232);-,,O nouă orientarespirituală ,,articol apărut în cotidianul sucevean ,,Crai Nou,, din 28.09.2006(nr.4272); ,,Cre ştinismul şi cultura,,articol apărut în cotidianul sucevean ,,Crai Nou,, din 28.12.2006(nr.4334);-,,Patimileomene şti- boli ale sufletului,,articol apărut în cotidianul sucevean ,,Crai Nou,, din01.03.2007(nr.4377);-,,Despre iubirea egoist ă de sine,,articol apărut în cotidianul sucevean ,,CraiNou,, din 05.04.2007(nr.4403); ,,Patimile trupe şti şi suflete şti(lăcomia pântecelui),,-articol apărut încotidianul sucevean ,,Crai Nou,, din 03.05.2007(nr.4423);-,,Patimile omene şti, boli ale sufletului

Întristarea (Lipe),,articol apărut în cotidianul sucevean ,,Crai Nou,, din 05.07.2007(nr.4477)- ,,Patimile omene şti,boli ale sufletului Desfrânarea (Pornia),,-articol apărut în cotidianul ,,Crai Nou,,din 23.08.2007(nr.4519); -,,Patimile omene şti, boli ale sufletului Avari ţ ia sau iubirea de argint (filarghiria),, articol apărut în cotidianul sucevean ,,Crai Nou,,din 23.08.2007(nr.4519)-,,Patimileomene şti- Mânia (Orghi),,articol apărut în cotidianul sucevean ,,Crai Nou,, din20.09.2007(nr.4543);-,,O antropologie gre şit ă ,,articol apărut în cotidianul sucevean ,,Crai Nou,, din18.10.2007(nr.4567); -,,Tehnica şi via ţ a spirituală ,,articol apărut în cotidianul sucevean ,,Crai Nou,,din 24.01.2008(nr.4644);-,,Ospitalitatea r ăsăriteană are cauze mistice,,articol apărut în cotidianulsucevean ,,Crai Nou,, din 07.08.2008(nr.4809);-,,No ţ iunea de secularizare şi semnifica ţ iilesale,,articol apărut în cotidianul sucevean ,,Crai Nou,, din 23.04.2009(nr.5022)-,,Autocra ţ ie şidemocra ţ ie în administra ţ ia bisericească ,,articol apărut în cotidianul Patriarhiei Române,,LUMINA,,nr.207 Anul I- Ediţia de Moldova din 08.10.2009; Jertf ă şi misiune la parohia ,,Sfântul

Ilie,, Răd ău ţ i –articol cu caracter pastoral-misionar apărut în cotidianul Patriarhiei Române,,LUMINA,,nr.134 Anul I Ediţia de Moldova din 14.07.2009; ,,Hristos împărt ăşit copiilor,, la parohia ,,Pogorârea Sfântului Duh,, din Răd ău ţ i articol cu caracter pastoral-misionar apărut încotidianul Patriarhiei Române ,,LUMINA,,nr.143(418) Anul II- Ediţia de Moldova din 24.06.2010.Interviuri şi emisiuni radio – tv:interviu acordat în august 2006 postului de radio al PatriarhieiRomâne ,,Radio Trinitas,, despre ,, Rolul postului în via ţ a cre ştină”,; interviu acordat în octombrie2009 Ziarului Lumina despre ,,Catedrala unit ăţ ii na ţ ionale din Răd ău ţ i,, articol apărut în cotidianulPatriarhiei Române ,,LUMINA,, NR.18(293) Anul II –Ediţia de Moldova din 23.01.2010; interviurimultiple în perioada-2003-2010 pe teme religioase acordate celor două televiziuni locale din Rădăuţi(M.BIT şi TV RĂDĂUŢI); emisiune tv în noiembrie 2006 la postul Antena I Suceava cu tema,,Relaţia creştinului cu bunurile materiale” 2006-2010 participări multiple în calitate de invitat la

emisiunea cu caracter creştin-ortodox ,,Athos,, ce se difuzează în fiecare miercuri la televiziunealocală din Rădăuţi (TV RĂDĂUŢI).Activitate social-misionară (filantropică):Colecte duminicale în bani pentru săracii veniţi la

Sfânta Biserică şi colecte speciale în bani, îmbrăcăminte, încălţăminte, materiale de construcţii dar şimuncă fizică voluntară pentru sinistraţii din Arbore (jud. Suceava) în 2006 ,Ţibeni (jud.Suceava) în2008 ,Dorneşti (jud. Suceava) în 2010, localităţi afectate de inundaţii; Pachete cu alimente pentrusăraci şi cadouri cu dulciuri şi jucării pentru copii în fiecare an de marile sărbători creştine, Crăciunşi Paşte; 2010- formă organizată activităţii filantropice prin instituirea la nivelul parohiei a unuiserviciu social-misionar alcătuit din 9 membrii ce se vor ocupa mai intens de cazurile socialedeosebite din parohie identificate cu exactitate de către paroh cu ocazia vizitelor pastorale.



176

Sfîrnaciuc Ilie preot econom stavrofor s-a născut la 21.07.1977 în localitatea Marginea, jud. Suceava. În anii 1983-1991, urmează cursurile şcolii primare şigimnazială la Şoc. Gen.1 din comuna. Marginea, iar în anii 1992-1997urmează Seminarul „Teologic Mitropolit Dosoftei” din Suceava, iar studiileuniversitare în anii 1997-2001, la Facultatea de Teologie Ortodoxă IustinPatriarhul, Bucureşti, finalizată cu teza de licenţă – „Monografia M ănăstiriiSucevi ţ a”, îndrumător Pr. Prof. Dr. Florin Şerbănescu. În perioada 2001-2003urmează studii post universitare, susţinând masteratul în specialitatea„ Antropologie socială şi Dezvoltare comunitar ă” la Facultatea de Sociologie,din cadrul Universităţii Bucureşti cu lucrarea de dizertaţie „Toleran ţ areligioasă şi etnică în Bucovina”, coordonator prof. Dr. Dumitru Sandu. Înanul 06.08.2002 este, hirotonit în treapta de diacon, la Mănăstirea Suceviţa decătre Preasfinţitul Gherasim Putneanul. În anul 08.09.2002, este hirotonit în

treapta de preot, la parohia „Naşterea Maicii Domnului” –Straja, pe seama parohiei Sf. GheorgheLaura de către Înalt Prea Sfinţitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. În perioada anilor2002-2004, slujeşte ca preot la parohia „Sf. Gheorghe”. - Laura, Vicovul de Sus. Începând cu data de01.09.2004 şi până în prezent, slujeşte ca preot cu grad II la parohia „Pogorârea Sfântului Duh” laCatedrala Unirii Naţionale din Rădăuţi. În perioada studiilor universitare şi post universitare a avut

următoarele activităţi: membru fondator al corului Bizantion , Bucureşti, dirijat de ConstantinRăileanu ( participant la înregistrarea unui album cu muzică psaltică „Din cântecele Cr ăciunului” în anul 1998, Bucure şti); membru fondator al coralei „Carpen in Deum”, dirijor: Mircea Anastasiu ( participant la turneul din SUA, organizat în perioada Cr ăciunului, 1999, la invita ţ ia P.S. Naramzul, episcop al Americii de Nord şi Canadei); Membru al „Coralei Ortodoxe -Te Deum Laudamus”, dirijor: Dan Mihai Goia (turneu în Fran ţ a-2000, Olanda-2001, Fran ţ a -2002, concerte în Bucure şti şi în ţ ar ă , 4 cd-uri cu muzică corală religioasă din repertoriul românesc şi universal: Aprilie 2000-Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gur ă de Aur; Colinde de Cr ăciun şi muzică religioasă universală;Cântece religioase române şti. Aprilie 2002- Cuvine-se cu adevărat.). În perioada activităţii preoţeştia avut următoarele activităţi: începând cu anul 2004 a iniţiat şi organizat concertele de la Catedraladin Rădăuţi (Concertul de Cr ăciun sub numele de: „Hristos se naşte – slăviţi-L”; Concertul de

Paşti: „Lumina Învierii”); în anul 2011 ediţiile 14 şi 15. A fost membru fondator al „Coralei„Sfântul Ierarh Leontie” de la Răd ău ţ i; începând din anul 2008, este ini ţ iator şi coordonator a maimultor proiecte cultural misionare, dezvoltate de către Corala „Sf. Leontie” sau Catedrala Rădăuţi încolaborare cu Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Primăria Rădăuţi, Casa Municipală de Cultură Rădăuţi, Şcoli şi Licee, Clubul Copiilor Rădăuţi, Parohii ortodoxe din Protopopiatul Rădăuţi, StudioAdyga Rădăuţi, I.B.F. Pavimente Marginea, etc. A fost iniţiator şi coordonator al proiectul: „Sfânta

Liturghie-locul împă rtăşirii cu Hristos” ( Corala „Sf. Leontie”, luna Mai 2008), desf ăşurat în anulşcolar 2008-2009; 2009-2010; 2010-2011; A fost participant în cadrul proiectului la înregistrareaunui CD cu Sfânta Liturghie a Sfântului „Ioan Gur ă de Aur” glas VIII-omofon, împreună cu unDVD de prezentare şi o pagină de web (http://coralasfleontie. Wordpress.com); este iniţiator şicoordonator al proiectului „Imaginea Bucovinei”, adresat elevilor pasionaţi de arta fotografică

(Corala Sf. Leontie, 2010; este redactor coordonator al publicaţiei religioase: „Buletin Creş tinOrtodox” ( Corala Sf. Leontie; nr. 1. 25. Oct.2009), precum şi iniţiator şi coordonator al proiectului

„Hristos se naş te – sl ăvi ţ i-L” (Catedrala Răd ău ţ i şi Corala Sf. Leontie, 13.12.2010-20.12.2010,expozi ţ ie de pictur ă , desen şi fotografie ale elevilor, tematică de Cr ăciun). Totodată a fost şi iniţiatorşi coordonator al activităţi: „Schimb de experien ţă între corurile parohiale” (Catedrala Răd ău ţ i,2009). A activat în cadrul proiectului catehetic „Hristos împă rtăşit copiilor”, derulat la nivelnaţional de Patriarhia Ortodoxă Română (Catedrala Răd ău ţ i 2009-2010; 2010-2011). De asemeneaeste formator în cadrul proiectului „ Alege Ş coala”, iniţiat de Patriarhia Română (Catedrala Rădăuţi2010-2011). În cadrul mass-media a publicat articole în publicaţiile religioase: Ziarul Lumina,

Lumea Credin ţ ei, Candela, Buletin Creş tin Ortodox, precum şi articole în ziarele locale: Să ptă mânalul de Ră d ău ţ i, Crai Nou, Monitorul de Suceava. Totodată a dat interviuri radio - tv:la Radio Trinitas şi Tv. Rădăuţi , fiind şi participant în cadrul emisiunii „Athos” - Tv. Rădăuţi. Estecăsătorit, având şi doi copii.



177

Vega Gabriel. preot. econom stavrofor s-a născut la 20.11.1973 în localitatea Iaşi, fiindfiul lui Gheorghe şi Elena..În perioada 1980–1997, a absolvit şcoalagenerală în Roman–Judeţul Neamţ, liceul teoretic din Roman şiFacultatea de Teologie Ortodoxă “D.Stă niloaie” din Iaşi, la care asusţinut lucrarea de licenţă cu tema: “Împăratul Diocle ţ ian, persecutorulcre ştinilor”. .În continuare a urmat studii aprofundate , la Facultatea deTeologie Ortodoxă “Sf. Filofteia” din Piteşti..după care a urmatcursurile la Facultatea din Iaşi, obţinând gradul I în preoţie. Este hirotonitca diacon în noiembrie 1996 pe seama Catedralei din Rădăuţi. În anul2000, slujeşte ca preot paroh la biserica “Sfin ţ ii Apostoli” din Rădăuţi depe str. Ştefan cel Mare., unde s-a preocupat în mod deosebit pentru

începerea construcţiei bisericii noi, organizând totodată şi o parohie caresă deservească noua biserică.. În a această perioadă a desf ăşurat acţiuni misionare, filantropice pentrubătrâni, copii, văduve, Începând cu 2008, a revenit ca preot slujitor la Catedrala Unirii Naţionale dinRădăuţi ce are hramul Pogorârea Sfântului Duh, unde a desf ăşurat şi activităţi misionare şifilantropice, cu prilejul marilor sărbători de Crăciun şi Paşti., antrenând în acest sens colaborareaunor sponsori. Din anul 2006, luna iunie activează ca secretar al cancelariei Protopopiatului RădăuţiÎn toate aceste perioada a colaborat la Revista “Candela”, precum şi la misiuni la T.V local. Este

căsătorit, având şi doi copii.

Imaginea P.C.Părinţi care slujesc în prezent Catedrala din Rădăuţi:

Vega Gabriel Iulian, Vîrtea Neculai, Sfîrnaciuc Ilie şi Varga Paul Vasile.Prezentaţi de la stânga la dreapta



178

5. Enoriaş ce au jertfit pentru construirea Catedralei (1921–2011).

Enoriaşi, atât din Bucovina Istorică cât şi din oraşul Rădăuţi, au avut un rol deosebit şi permanent în toată perioada construirii Catedralei prin: difuzarea şi contribu ţ ia bănească a

Apelurilor pentru subscrip ţ ie publică; dona ţ ii băne şti directe la Fondul Catedralei; muncă voluntar ă la executarea unor lucr ării de construc ţ ii şi de organizare; dona ţ ii de obiecte de cult, mobilier şi altedot ări necesare func ţ ionării bisericii. Astfel, din datele de arhivă existente şi anume: „ Registrul deliste – colect

ăcatedral

ă” şi„Cartea Casei”

pentru Catedrala Unirii, reiese că: în perioada 1921–1943 enoriaşii, urmare difuzării Apelurilor din 08 iulie, 01septembrie şi din 08 septembrie 1921, cât şi cele ulterioare, transmise de către Comitetul pentruzidirea „Catedralei Unirii Na ţ ionale” din Rădăuţi şi susţinerii lor de către preoţii, epitropii şiconsilierii parohiali, a dascălilor şi conducătorilor unor unităţi şi instituţii ale administraţiei locale, ausubscris cu modestul lor obol, în „Listele de colect ă publică” de la:4 Mănăstiri şi anume Putna,Dragomirna, Suceviţa, Humorului, de la 126 de Parohii şi anume:Bălăceana, Berchişeşti, Botoşana,Cacica, Corlata, Iaslovăţ Stroeşti, Cârlibaba-Ciocăneşti, Fundul Moldovei, Fundul-Sadovei,Iacobeni, Moldova, Artoaia, Banila pe Ceremuş; Berhomet pe Siret, Cârbeşti, Călindăi pe Ceremuş,Costeşti, Cănăvăţul de jos pe Siret, Lucavăţul de sus pe Siret, Răstoace, Şipotele Şiretului, Slobozia-Bănilei, Stăneşti de sus pe Ceremuş, Văşcăuţii pe Ceremuş, Cernauca, Vijniţa, Voloca pe Ceremuş,

Zăhăriceni, Zăliştea, Camenca, Ceair, Cuciurul-Mare, Şubrăvii, Ţureni, Vaslăuţi, Verbăuţi, Bucşirea,Doroteia, Gura-Humorului, Stulpicani, Valentului, Vama de jos, Vama de sus, Vatra-Moldoviţei,Voroneţ, Baban, Boianecien, Culeniţi, Nepolocăuţi, Ocna, Orăşeni, Piedecăuţi, Burca, Chiseliţeni,Dihtineţ, Frătăuţi-vechi, Gălăneşti, Gura-Putilei, Horodnicul de jos, Horodnicul de Sus, Marginea,Plosca pe Putila, Putila, Sardău, Sălăşeni, Suceviţa, Torăceni, Vicovul de jos, Vicovul de sus,Voitinel, Volovăţ, Bă jeneşti, Baineţ, Bălcăuţi, Costişa, Frătăuţii–noi, Mănăstioara, Sinăuţii de sus,Siret, Stăneştii pe Siret, Stârcea, Gogoneţ, Broscoii noi, Broscăreştii vechi, Budineţ, Cireş-Opaiţeni,Călăreşti, Coceşti, Crasna, Iordăneşti, Pătraţi de jos pe Siret, Pătrarii de sus pe Siret, Priscăreni,Roticea, Storojineţ, Budinci, Burdujeni-Sat, Călineştii lui Cuparu-i, Costiţă, Grăniceşti, Liteni,Răuseni, Romaneşti, Sânt-Ilie, Suceava, Marginea, Mănăstireşti, Câmpulung, Storojineţ, Vişniţa.Cernăuţi, Humorului, Suceava, Vatra-Dornei, Văşcăuţi; de la 60 de şcoli şi anume Şcoala debrigadieri silvici din Rădăuţi, Şcolile primare din: Bădeuţi-Vechi, Baineţ, Bănceşti, Bilca,Botoşaniţa, Burlă, Brodina, Calafindeşti, Cândeşti, Climăuţi-, Iaz, Dorneşti, Fălcău, Frătăuţii-Centru,Frătăuţii-Noi, Căpreni, Frătăuţii-Noi-Sasca, Gălăneşti, Gura Putnei, Bărbaţi, Horodnicul de Şistoşii,Horodnicul de Sus; Hurmuzu-, Margine, Milişăuţi Mănăstioara, Oprişeni, Poieni pe Siret, Putila,Rădăuţi, băieţi 1, Rădăuţi, băieţi 2, Rădăuţi fete 2, Rădăuţi fete 3 , Rogojeşti, Satul-Mare. Vechi,Sinăuţii de jos, Sinăuţii de sus, Şiret-băieţi, Straja-băieţi, Straja fete, Suceviţa, Vicov de jos -Remizău, Vicov de sus, Centru, Vicov de sus-Laura, Vicov de sus-Ost, Voivodeasa, Volcineţ-vechi,Voitinel, Volovăţ, Şcoala de fete-Mănăstireşte, Cernăuţi-10 „ Mia. Chirologiei”, Cernăuţi-3 „GeorgeTofan” Cernăuţi-scoala de fete nr.12, Şcoala de fete nr.4-Cernăuţi, Şcoala „P.Negru”, Lujeni,Mămăieşti-Noi, Prisăcăresc, Storojineţ-fete, Adâncata, Ipoteşti, Suceava-fete; de la 9 ocoale silvice

şi anume: Breaza, Frasin, Frătăuţii-Noi, Iacobeni, Marginea, Pojorâta, Putna Seletin, Vatra-Dornei, de la 12 unităţi administrative şi anume:: Cercul de recrutare Rădăuţi, Bat.2 Infanterie Uşoară,Tribunalul Rădăuţi, Judecătoria Rădăuţi, Administraţia financiară-Rădăuţi, Legiunea de jandarmi,Direcţia Hergheliei, Serviciul apelor, Regia Monopolurilor, Banca Naţională, Prefectura-Cernăuţi,Clubul Român-Rădăuţi, iar din Oraşul Rădăuţi s-au subscris un număr de 230 „Liste de colectă publică”, prin contribuţia: Epitropilor : Gh. Tomorug, Ambrozia Bejan, Procopie Negru, IftimieBotezat;.Consilierilor parohiali: Petru Gavril-Mironiuc, Ghe. Agafton-Simota, IordacheCurelar, Ilarion Bejan, C-tin Dimitra Popescu, Simion Simota, Ghe. A Mihai Rotaru, IoanVlonga, Petru Gavril Rotaru, Ghe. A Ioan Marţincu, Petru Marcu, Cristofor Rotaru, SamoilMonet, Isaia Rotariu, P.Popadiuc, Ghe. Cazacu, Dimitrie Olinici şi a: Enoriaşilor Av. dr. Ghe.Jelenii-Cernăuţi, Modest Buliga, Ioan Ungureanu, Danil Ioan-Storojineţ, Nicu Sulfină, Ghe.

Mincu, Procopie Furnica, Camelia Colibaba, Elena Hulubaş, Aurora Silviana, Elena Şmocut,Maria Cârdei, Felicia Gherman, Popodiuc Maria, Rusu Domnica, Domniţa Teleagă, ElenaVlad, Ana Calancea, Victoria Buliga, Olinici E, Aspazia Mihălceanu, D.Puiul, AureliaCojocari, Elena Tomorug, Macovei Filomela, George Bălan-Bucureşti, Ana Bodnariu,



179

Larionescu Maria, Vasile Catanga-Volovăţ, Ioan Ungureanu, Nandriş Florea. Ifrim Teleagă, Iorgu Florea, Petru Rezuş şi Anton Enciu,

Urmare acestor acţiuni a credincioşilor de a subscriere în cele 936 de „Liste de colect ă publică”, în această perioadă, la care au contribuit nu numai credincioşii din oraşul Rădăuţi, ci şi dinaproape întreaga Bucovinei Istorică, care prin cele 4 mănăstiri, 126 parohii, 60 de şcoli primare şisecundare, 15 unităţi şi instituţii administrative, 9 ocoale silvice, s-a contribuit la ridicarea CatedraleiUnirii din oraşul Rădăuţi. La aceste sume depuse pe „Liste de colect ă publică”, se adaugă

în perioada 1935–1942 dona ţ ii bă neş ti directe la Fondul Catedralei cu sumeimportante de bani de la 14 enoriaşi şi anume: prof. Constantin şi Lidia Ierimivici-Dubău;Teofila Daşchievici; Elevii Gimnaziului din Vijniţa; Minodora Bucevschi; fam. Haţeganu;plutonier major Tof ănel; Maria a lui George Bilan: Stanovschi N.; Bovinaru Mihai; prof.Pavelescu; E.Pâţâc; Maria Berbiceanu; Dan Nandriş Florea; Ştefan Rudich, proprietarulFabricii de bere din Rădăuţi,

Enoriaşii au continuat să subscrie pe „Listele e de colect ă publică”, în: continuare. Astfel: în perioada 1943–1947 deşi a fost perioada de război, enoriaşii au contribuit cu

sume importante la „Fondul Catedralei” în perioada 1948–1950, pe baza Apelului f ăcut către populaţie conform avizării dată

de Prefectura Rădăuţi cu nr.7.749/948 şi a Ministerul Cultelor, prin deciziunea nr. 20.534 din 25 mai1948 ((11), publicată în Monitorul Oficial nr.122 din 28 mai a.c. care a autorizat Parohia ortodoxă Română din Rădăuţi, să organizeze o colectă publică în judeţul Rădăuţi, timp de 30 de zile pentrustrângerea sumei de 1.000.000 lei. Drept urmare,

în anul 1948, Protoieria Rădăuţi prin adresa nr. 312/48 către Arhiepiscopia Suceveişi Maramureşului înaintează un tabel de sumele colectate în oraşul şi judeţul Rădăuţi pentrucontinuarea lucrărilor la Catedrala din Rădăuţi.. Din acest tabel rezultă că la această dată eracolectată suma de:576.573 lei, la care au contribuit cu suma de: 343.070 lei un număr de 42 de parohidin oraş şi judeţ; 1.330 lei mănăstirea Putna; 140.000 lei subvenţia Primăriei oraşului Rădăuţi;34.250 lei colecta funcţionarilor din Primăria Rădăuţi; 15.000 lei colecta Camerei de Comerţ Rădăuţi; 40.918 lei colectă de la Instituţiile oraşului Rădăuţi; 1.405 lei colecta de la Percepţia din

Vicovul de Sus şi 600 lei colecta de la Percepţia din oraşul Siret. în anul 1950, Parohia Rădăuţi-III , raportează că la Apelul lansat de Sf.

Arhiepiscopie către Parohiile din Eparhie pentru contribuţia benevolă a enoriaşilor în sprijinirealucrărilor de terminarea Catedralei din oraşul Rădăuţi au răspuns enoriaşii de la următoarele Parohii: Horodnicul de Jos cu 6.500 lei. - Mănăstirea Humorului cu 1.500 lei. – Fundul-Sadovei cu 4.000 lei;Frumosul cu 660 lei; Gura - Sadovei cu 1.360 lei şi Moldova Suliţa cu 1.060 lei Total de 15.080 lei.

În perioada 1951–1954,enoriaşii au f ăcut dona ţ ii în bani şi ofrande benevole ce s-au ridicat la sumă totală de 23.515 lei, ,sumă care la aceea dată era considerabilă, fiind după reformamonetară.

În perioada 1951–1990, enoriaşii au contribuit de asemenea la asigurarea

Veniturilor proprii anuale ale Parohiei Ră d ău ţ i –III, conform Bilan ţ urilor de venituri şi cheltuielii,, în procente care au variat între 80 şi 90%

În perioada 1962–1990, contribu ţ ia enoriaşilor pentru constituirea Fondului

Central Misionar , a fost substanţială În perioada 1981–1990, contribu ţ ia enoriaşilor pentru constituirea Fondului

Solidarităţ ii Interna ţ ionale a fost de asemenea substanţială crescând de la 500 lei în anul 1981, la11.500 lei în anul 1990.

În perioada 1982–2009, contribu ţ ia enoriaşilor pentru acordarea de Ajutoare

sociale, a fost de 1.000 lei în anul 1982; câte 5.000 lei anual, în anii 1983–1987; 7.000 lei în anul1988; 10.000 lei în anul 1990; 13.300 lei în anul 1992; 10.200.000 lei în anul 2005; 300 lei în anul

2006; 5.200 lei în anul 2.007; 3.200 lei în anul 2008 şi 3000 lei în anul 2009.În perioada 1975-2004, contribu ţ ia enoriaşilor la Fondul de repara ţ ii curente a fostde: 5.313 lei, în anul 1975; 7.600 lei în anul 1979; 120.867 lei în anul 1980; 91.205 lei în anul 1981;



180

36.342 lei în anul 1982; 52.973 lei în anul 1983; 26.667 lei în anul 1984; 10.757 lei în anul 1985;8.392 lei în anul 1986; 9.976 lei în anul1987; 33.912 lei în anul 1992; 74.410.983 lei în anul 2004.

În perioada 2.003–2.011, enoriaşii au contribuit pentru executarea lucră rilor de

repara ţ ii şi reabilitarea picturilor cu : sume substan ţ iale de lei:şi anume: Tof ănel Constantin şi Ştefania,( cele mai

mari;sume) Srugaru Dănuţ şi Alina, Ionesi Aurel şi Elisabeta, Mironiuc Dănuţ; Coca Florin şi Florenţa; Mălinescu (Grîndean) Maria-Magdalena; Muscă Florin şi Agapia; Irimescu Mirceaşi Mariana; Buznea Ana; Onofrei Dumitru şi Marioara (din comuna Marginea); MihalescuGavril (din comuna Marginea); Galan Aurel şi Lenuţa; Sehlanec Romeo şi Ana; Mircea şi Maria Rusu; Preot paroh Vîrtea Neculai şi Alina;

asigurarea de materiale de construc ţ ii şi manoperă pentru lucrările de reparaţii şide reabilitarea picturilor: Srugaru Dănuţ şi Alina(cherestea pentru schelă); Gherasie Viorel şi Georgeta (instala ţ ie electrică); Halip Ioan şi Maria(dotarea a 4 proiectoare); Muscă Florin şiAglaia ( produse de patiserie pentru copii); Buznea Ana (asigurarea mesei pentru meseria şii şi

pictor); Galan Aurel şi Lenuţa (asigurarea cazării pictorilor); sus ţ inerea financiară a execută rii lucră rilor din Catedral ă :Sticleţ Simeon şi

Lidia; Robu Gheorghe; Velniceru Iosif ; Iacoban Mihai şi Rodica; Tcaciuc Traian şi Nastaca;Gavrilovici Gheorghe; Cosovan Veronica; Herghiligiu Haralambie şi Viorica; Sacaliuc

Mărioara; Vlădean Mircea; Baciu Petru şi Dragomirna; Giosan Toader şi Magdalena;Ardelean Gheorghe şi Maria; Breabăn Gabriela; Onofreciuc Dumitreu; Jucan Adrian;Dumitrescu Cornelia; Rotaru Doina; Hulubaş Nicolae şi Maria; Chindea Nicolae şi Olga;Bejenariu Luca; Covali Ioan şi Rodica;Botezat Gheorghe; Calancea Elena; Şerban Elisabeta;Popescu Dumitru; Dr. Luchian; Bandaş Reveca; Lavric Gheorghe; Puha Alexandrina; JucanAdrian şi Alina; Senegeac Ioan şi Maricica; Doboş Dorimedont; Maftei Ioan şi Aspazia;Şpighel Erwin şi Tatiana; Dr.Humeniuc Constantin; Nichita Bogdan şi Rodica; ZgâmbăuSorin şi Corina; Abageru Constantin şi Floriţa; Preot Fediuc şi Ludmila; Văcăreanu Modest;Sandu Gabriel şi Laura; Fomin Simion; Firma Egger; Olar Gheorghe, Cârdei Ioan şi Livia;

Enoriaşii care au f ăcut totodată dona ţ ii de icoane pictate în ulei pe lemn şi obiecte de cult,

pentru buna funcţionare a Catedralei, ca de exemplu:Fraţii Damian din Te. Neamţ; donează în 1960, un Sf. Chivot, din metal comun argintatcu 7 turnuleţe, având 2500 gr greutate. Candelă, din metal comun argintat, în greutate de 750 gr. unCandelabru, din bleiz argintat cu 7 braţe având 8 kg. şi două Policandre mici iar în anul 1961,donează o Candelă, din metal comun argintat, în greutate de 750 gr.

Constantin şi Lidia Ieremievici-Dubău, donează în anul 1961 o icoană cu pictură în uleipe lemn din sec. al XIX-lea, având pictată pe „ Maica Domnului” ; pictor necunoscut.

Ioan şi Floarea Ilisoi din Volovăţ, donează în anul 1961 o pictură în ulei pe lemn din sec.al XX-lea, având pictată pe „ Maica Domnului” de către un pictor necunoscut.

Aglaiţa Sinculeţ; donează în 1961 2 Sfeşnice, din bleiz galben cu 5 braţe de 1700 grIlie Spâna donează în 1961; un Sfeşnic. Din metal comun argintat, cu 3 braţe, de 750 gr,

precum şi un Sfeşnic. Din metal comun argintat, cu 3 braţe, în greutate de 500 gr.Ecaterina Robu din comuna Volovăţ, donează în anul 1962; o icoană cu rame baroc

având pictaţi pe „ Arhanghelii Mihail şi Gavril”, de un pictor necunoscut.Constantin Disec, donează în anul 1964; o icoană îmbrăcată în metal argintat, din sec.

XIX, având pictată pe „ Maica Domnului cu pruncul în bra ţ e” de un pictor necunoscut.Meşteri locali anonimi care au donat în anii 1960 şi 1961, următoarele obiecte de cult:

Acoperământ pentru Sf. vase. - Acoperământ la Proscomidie. - Dveră, din pluş roşu, avândbrodat Învierea. - Candelă, din metal comun argintat, în greutate de 250 gr - Acoperământ pentruAntimis. - Acoperământ pentru Sf. Masă. - Acoperământ pentru Sf. Evanghelie.Epitropii şi consilierii parohiali din Rădăuţi, care donează în 1961, Policandrul mic, cu 24 becuri

în greutate de 150 kg. confecţionat în Atelierul Institutului Biblic din Bucureşti.Enoriaşii, au dotat de asemenea Catedrala cu inventar gospod ă resc şi anume:



181

Magdalena a lui Ion Rotar şi fiul Cristofor Rotar”, din Cotul de Sus-Rădăuţi (care a fost mul ţ i ani consilier parohial şi epitrop la Parohia Răd ău ţ i III); a donat un număr de 30 bucStrane credincioşi, sculptate în lemn de stejar.

Şveţ Simion a donat o Strană cantorală, din lemn stejar masiv, având 150/100 cm.Parohia Vicovul de Sus-Laura; în anul 1961 a donat o Strană cantorală, din lemn de

paltin masiv, cu dimensiunea de 160/68cm.

6. Proiectanţii şi constructori Catedralei.(1921–1961)

Arhitectul Mihail Pankowski, „ arhitect de mare prestigiu şi un adevă rat artist” care aelaborat la cererea I.P.S. Vladimir de Repta , Mitropolitul Bucovine, planurile grandioasei Catedralede astăzi ca simbol al Unirii Naţionale . unde turla principală simbolizează România Întregită,susţinută şi încadrată de 4 turnuleţe ce simbolizează cele 4 provincii istorice româneşti unite cuŢara. Totodată a condus în perioada 1927–1940, executarea în „roşu” a zidurilor corpului şi a turleiprincipale, pe care a şi montat în 1940, impunătoarea cruce principală, înaltă de 6 ml, după care aplecat la Viena.

Arhitectul Popadiuc Constantin a întocmit toate devizele de execuţie şi a condusdirect executarea lucrărilor în regie proprie, în perioada 1947– 1959

Ing. Tomorug Mihai şi Ioan Puritan, în perioada 1959–1961 au condus lucrările de

execuţie ale Catedralei, în calitatea lor de şefi de şantier Ghe. Coraliuc, cu formaţia lor au executattencuielilor brute în praf de piatră..Vasile Costea, Teodor Costea, Nicolae Moroşanu şi Rucu Petrea, cu formaţia lor au

executat montarea schelelor exterioare.Sileanu Vasile şi Vasile Constantinescu, cu formaţia lor, au executat tencuielile

exterioare..Semaca Daniel, Costea Vasile, Costea T şi Breabăn Petru, cu formaţia lor, au executat

în interiorul Catedralei, schelele, eşafodajele de susţinere, cofrajele cintre şi scuturile în zidurileSculptorul Pentelescu Nicolai a executat sculptarea uşii principale.Gheorghe Grimasei şi Dező Műler cu formaţia lor, au executat lucrările de armătură

din interiorul Catedralei.

Gh. Dobrescu, cu formaţia sa a executat lucrările din interiorul Catedrale.Ruber Iosif , Ion Taflan şi prof. Teodorescu Romani, au executat pictura.Andrei Gheorghe şi Metincu Vasile cu formaţia lor, au executat pardoselile de mozaic

de la balcoanele catedralei.Damian Gheorghe, a executat policandrul din alamă cu 32 locuri de lumini.Toma Mircea, Lucuţaru Viorel, Leonteş Damian şi Sasu C-tin, cu formaţia lor, au

executat treptele din piatră cioplită şi placajul de piatră de la intrare.Duma Vasile, cu formaţia sa, a executat lucrările de mozaic, plinte, scafe, rozete,

borduri şi canoane din mozaicMihai Moroşan, pictor bisericesc care a executat lucrările de restaurarea picturilor

murale, lucrate în tehnica frescă şi tempera grasă.

7. Reprezentanţii ai administraţiei locale şi centrale, implicaţi la construireaCatedralei, în următoarele perioade:

1921–1940: Ilie Maciovschi, Prefectul jude ţ ului; Gheorghe Popadiuc, Primarulora şului; Dimitrie Ţurcan, şeful garnizoanei militare; A. Şes an, prim consilierul de tribunal; Dimitrie Teleagă, revizor şcolar; Casian Isar, medicul veterinar; Vasile Strătescu, consilierulagricol; Twers Orar, comisarul guvernamental şi Vasile Năstase, administrator financiar.

1955–1956, Iancu Istrate pre şedintele Asocia ţ iei învăţă torilor din jude ţ ul Ră d ău ţ i; George Tudose şi Boghian învăţători, membrii ai asociaţiei învăţătorilor; Samuel Isteţ,întemeietorul Muzeului etnografic din Rădăuţi ; Ernest Viforeanu, director al Liceului „ Eudoxiu

Hurmuzachi”; Nestor, inspector ş colar jude ţ ean; Moraru, directorul Camerei Agricole din Ră d ău ţ i; Teodor Onofrei , prim-secretar al Comitetului Raional P.M.R.; Nicu Ploşceac,secretarul Sfatului Popular al oraşului Rădăuţi, toţi fiind membri ai Sfatului Popular aloraşului Rădăuţi.



182

1957–1961, Pavel Ţugui, profesor universitar, loc ţ iitor al Ministrului Cultelor. EmilBodnăraş şi Alexandru Bârlădeanu , membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R. şi prim vicepreşedinţi ai Guvernului.

1979–2008, Mihai Frunză, primarul Municipiului Rădăuţi.2009–2010, Aurel Olăreanu, primarul Municipiului Rădăuţi.

8. Societăţi economice care au sponsorizat lucrările de construcţii înperioada :1991–2010).C.O.M.I.RA. Rădăuţi acordă un ajutor bănesc pentru continuarea construcţiei celor 2

turle clopotniţă.Fabrica de Spirt, Amidon şi Bere Rădăuţi, acordă ajutor bănesc, pentru continuarea

construcţiei celor 2 turle clopotniţă.F.A.U.C.L. Rădăuţi , acordă ajutorul bănesc pentru continuarea construcţiei celor 2

turle clopotniţă.S.C.M.B.H. INTERNAŢIONAL IMPEX S.A., din Rădăuţi, reprezentată prin: Buliga

Vasile, în calitate de Director General şi Moloce Ghe. În calitate de Director Comercial , acordă

ajutorul bănesc pentru continuarea lucrărilor de construcţie a Catedralei.

Banca Comercială Română, S.A , cu sediul în Bucureşti acordă ajutorul bănesc pentruexecutarea lucrărilor de construcţie la turlele clopotniţă..

Banca Română pentru Dezvoltare - Sucursala jud. Suceava, acordă ajutorul bănesc pentru executarea lucrărilor de construcţie la turlele clopotniţă.

Consiliului Municipal acordă ajutorul bănesc pentru repararea acoperişului. S.C. „La Galan” acordă ajutorul bănesc pentru achiziţionării unor calorifere.

9. Societăţi economice care au executat lucrări de construcţii în perioada1991–2010:

S.C. „CONBUCOVINA” S.A., din Suceava care a executat lucrările de construcţii

privind finalizarea faţadei principale prin turnurile clopotniţă şi etajarea corpului de legătură la Biserica Catedralei din Rădăuţi.S.C. „Constructor” S.A Rădăuţi a executat lucrărilor de construcţii pentru cel de al

doilea turn clopotniţă.S.C.GEO SRL a executat lucrări de reparaţii la turla centrală , precum şi lucrări de

reparaţii a faţadei la cele 6 turnuri secundare, precum şi lucrări de reparaţii faţadă la partedin spate şi două laterale ale Catedralei.



183

VI Parohia Rădăuţi III,Parohia Rădăuţi III,Parohia Rădăuţi III,Parohia Rădăuţi III,

Activitatea religioase a enoriaşilor rădăuţeni a fost organizată şi coordonată de către Biserica„Sfântului Nicolae” subordonată canonic şi administrativ Episcopiei din Rădăuţi, până cândAdministraţia austriacă a mutatu-o la Cernăuţi. În anul 1786,se emite Regulamentul privindorganizarea bisericii ortodoxe române în Bucovina prin care în fiecare comunitate creştin ortodoxă,se înfiinţează o Parohie conduse de un Paroh, eventual ajutat de un preot cooperator,(ajutor) înfuncţie de numărul enoriaşilor. Drept urmare:

în perioada 1786–1802,respectiv „din timpurile prime ale parohiei Răd ău ţ i, nu se află acte. Abia cu începutul anului 1802 s-a introdus „condicile matricole” cari numai unele ne servesc pentrutimpul mai vechi. Dintr-acestea e adevărat că după str ămutarea scaunului episcopal la Cernău ţ i, s-au înfiin ţ at la Răd ău ţ i două parohii cu câte un paroh şi câte un vicar parohial” Datele au fostculese din manuscrisul, „Monografia oraşului redactate în anul 1957 de directorul şcolar RusuFilimon din Rădăuţi şi care se găseşte la Arhivele Statului din Suceava. Din manuscris reies că:

începând cu anul 1802, în Rădăuţi , au existat doar două parohii şi anume:Parohia Rădăuţi-I, având primul paroh în perioada 1782–1821 pe pr. Artemie Lemn,

iar în perioada analizată:1918–1928, pe pr Vespasian Reuţ şi:

Parohia Rădăuţi-II, având paroh în perioada 1782– 1803 pe pr. Astenie Pomohaci , iar în perioada analizată:(1918–1930) pe pr. prof. dr. Ion Puiul, acesta fiind şi profesor la liceul debăieţi din Rădăuţi.

Parohiile rădăuţene, în perioada analizată(1918–1991),au fost integrate canonic, astfel:1910–1945, în cadrul Mitropoliei Bucovinei, respectiv Arhiepiscopia Cernăuţiului; iar din:1945 până la 08 mai 1947 este în continuare subordonată Mitropoliei Bucovinei care după

ocuparea Nordului Bucovinei de către U.R.S-S. se refugiază la Suceava, continuând să se numească Mitropolia Bucovinei, apoi Mitropolia Bucovinei de Sud., până la data de:

08 mai 1947, când Adunarea Naţională Bisericească hotărăşte ca Mitropolia Bucovinei să devină Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor în cadrul Mitropoliei Moldovei potrivit MonitoruluiOficial din 30/15 1947, Această organizare şi denumire, este valabilă până la data de:

18 septembrie 1948, când urmare faptului că Episcopia Maramureşului, a fost desfiinţată şititularul acesteia , Sebastian Rusan, trecut la Suceava ca Arhiepiscop la Arhiepiscopia Sucevei şiMaramureşului (noua denumire a Arhiepiscopia Sucevei şi Răd ău ţ ilor ) în cadrul MitropolieiMoldovei şi Sucevei, până la data de:

01 martie 1950, când Arhiepiscopia Sucevei şi Maramureşului se desfiinţează în conformitatecu Decizia nr. 117 din 27 februarie 1950, a B.O.R. prin care se contopeşte cu Arhiepiscopia Iaşilorcu reşedinţa la Iaşi. Sfântul Sinod al B.O.R. începând cu data de :

03 aprilie 1990, respectiv după 40 de ani, în Temeiul nr. 3.412/1990 hotărăşte să reînfiinţezeArhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor cu reşedinţa în municipiul Suceava, ca sufragană a MitropolieiMoldovei şi Bucovinei, cuprinzând judeţele Suceava şi Botoşani,Drept urmare, la:

03 martie 1991 , I.P.SS. Pimen Suceveanu este intronizat ca întâi stătător al Arhiepiscopiei a

Sucevei şi Rădăuţilor

1.Înfiinţarea Parohiei Rădăuţi III.

Coordonarea lucrările de construcţie în perioada de început ale Catedralei, au fost f ăcute decătre Parohia Rădăuţi I având ca sef de şantier pe arh. Mihail Pankowski, până la plecarea

acestuia, la Viena, în anul 1940 Urmare creşterii complexităţi organizării lucrărilor de construcţii,cât şi pentru a putea implica moral, organizatoric şi material pe enoriaşi rădăuţeni, a fost necesar a se

înfiinţa, organiza şi dota patrimonial o nouă parohie care să se ocupe direct de aceste probleme.Drept urmare, Mitropolia Bucovinei, în anul 1942 organizează, la Rădăuţi trei Parohii şi anume:

Parohia Rădăuţi-I, având drept biserică parohială, fosta biserică episcopală „Sf. Nicolae” , de pe str. Bogdan-Vodă,nr. 6, condusă din anul 1926, de pr. Victor Cocinschi. administrator parohial , cuprinzând enoriaşii oraşului de pe partea stângă a liniei de cale ferată, dinspre Dorneşti, având totodată:, ca patrimoniu: o casă parohială pe str. Bogdan-Vodă nr. 6; şi o



184

suprafa ţă de pământ de 14 ha. pentru paroh ,precum şi o casă şi 6 ha pământ pentru preotulcooperator.

Parohia Rădăuţi-II, care până la această dată n-a avut o biserică parohială proprie,serviciul devin desf ăşurându-se în Capela din interiorul liceului de băieţi „E.Hurmuzache”, este

înzestrată acum cu o. biserică parohială, amplasată în fosta biserică evanghelică din perioada anilor1889–1940 de pe str. Regele Ferdinand, actualmente Calea Cernăuţilor, care după repatriereagermanilor în anul 1940 , a fost sfinţită în ritualul ortodox român de către Mitropolitul Tit Simedrea

în ziua de 21 mai 1942 , dându-i-se hramul „Sf. Dumitru” ,fiind condusă de parohul păr . Ioan

Vătăman. Parohia cuprindea enoriaşii din: dreaptă liniei de cale ferată, din spre Dorneşti; având,totodată ca patrimoniu:o casă parohială pe str. Principele Mihai, f ără pământ.

Parohia Rădăuţi-III, având drept biserică parohială, Catedrală în construcţie, amplasată în Piaţa Unirii. Noua parohie înfiinţată la data de 21 mai 1942,a fost condusă de la început de către protopopul şi parohul Ioan Breabăn. şi cuprindea enoriaşii oraşului din Piaţa Unirii, apoi zonaoraşului din partea nord-estică până în str. Regina Maria, actualmente str. I MAI. Parohia nou

înfiinţată, nu avea încă, casă parohială dar avea 6 ha pământ.

2.Organizarea Parohiei Rădăuţi III .

Parohia Rădăuţi III, conform ordinului Sf. Mitropolii nr.3702/1948.,emis la data de 14 mai1948, cu adresa nr. 34/1948, convoacă în ziua de Duminică, 16 Mai 1948 pe: preoţii: Ilie Popescu,Ioan. Breabăn, Ioan. Vataman, Orest Gherasim; părintele diacon V. Şteresc, cantorii biserice şti:M. Bodnariu şi P. Şuhani, precum şi pe: Dumitru. Murin, şef serv. la Primărie, OctavinSpirescu, func ţ ionar la Parchetul din Răd ău ţ i, Ipolit Ierşinschi, comerciant, precum şi agricultori, Victor Halus, Petru Tomorug, Ilarion Bejan, Simion Simota, Gheorghe a Agafton Simota,Anton Enciu şi Artemie Colibaba pentru alegerea Consiliului parohial restrâns.

Consiliul parohial restrâns ales, a primit sarcina de-a constitui un „Comitet larg deconstrucţie” care să aibă menirea de a aduna fonduri băneşti pentru continuarea lucrărilor deconstrucţie şi totodată de-a coordona activitatea de construcţie. Acest consiliu se va completa până la20 de enoriaşi cari se vor implica la susţinerea lucrărilor de terminarea bisericii.

În anul 1948, la data de 04 august regimul comunist emite Legea pentru regimul general alcultelor, iar în octombrie 1948, Sf. Sinod. emite un nou Statut pentru organizarea B.O.R.Biserica Ortodoxă Română(B.O.R) în conformitate cu noua Lege şi noul Statut, este condusă

la nivel central, de către: Sfântul Sinod, care este un organ deliberativ, format din toţi mitropoliţi,episcopii şi episcopii vicari în funcţiune; Adunarea Naţională Bisericească, ce este un organdeliberativ, format din: reprezentanţii tuturor eparhiilor, în proporţie de 1 cleric, plus 2mireni/eparhie şi Consiliul Naţional Bisericesc , care este un organ executiv administrativ., iar lanivel teritorial este organizată din mitropolii, eparhii, protopopiate, mănăstiri şi parohii.

Eparhia este reprezentată prin: Adunarea eparhială , ca organ deliberativ, formată din 10clerici, plus 20 mireni şi Consiliul eparhial ca organ executiv, format din 1 vicar şi consilieri aleşi.

Parohia este reprezentată prin: Adunarea parohială , ca organ deliberativ, formată din, toţi

credincioşii majori; Consiliul parohial ca organ executiv, format din consilieri aleşi; Epitropiaparohială, compusă din epitropi aleşi care se ocupă cu gestiunea parohiei şi Comitetul parohial .

Patriarhul B.O.R. emite în anul 1949, Decizia nr.64/49 prin care se dispune:„Consiliile parohiale, epitropiile parohiale, adunările şi consiliile protopope şti din întreg cuprinsul Bisericiiortodoxe. Române. se dizolvă pe data publicării prezentei Deciziuni în publica ţ ia „Biserica Ort.

Rom”, buletinul oficial al Sf. Patriarhii; Până la alegerea Consiliilor parohiale şi epitropilor parohiali, vor func ţ iona Consiliile parohiale provizorii şi epitropi parohiali provizorii; Înconformitate cu art ă. 60–67 din Statutul pentru organizarea şi func ţ ionarea Bisericii ortodoxeromâne. preo ţ ii parohi, sf ătuindu-se cu ceilal ţ i preo ţ i din parohie dacă sunt mai mul ţ i, consultându-se şi cu autorit ăţ ile comunale locale, ce sprijină bunul mers al Biserici vor întocmi tablourilemembrilor Consiliilor parohiale provizorii pe care le vor trimite Consiliilor eparhiale respectivespre aprobare, până la 1 mai crt. După aprobare la prima şedin ţă de constituire a Consiliilor

parohiale provizorii, se vor alege epitropi parohiali provizorii, conform ar ăt.65 din noul Statut şi sevor supune aprobării Protopopiatelor respective.”.



185

Arhiepiscopia Sucevei la 20 mai 1949, cu adresa nr. 2816/1949. B/49 face cunoscut OficiuluiParohial Ortodox Român din. Rădăuţi următoarele: „La raportul C.Voastre nr.27/949, avemonoarea a vă face cunoscut că am aprobat instituirea consiliului parohial provizoriu pe care l-a ţ i

propus în colaborare cu autorit ăţ ile comunale locale. Binevoi ţ i a proceda la alegerea epitropilor parohiali provizoriu (din sânul consilierilor) conform art. 64 din noul Statut pentru organizarea şi func ţ ionarea B.O.R. pentru care ve ţ i cere aprobarea P.C.Protopop” . În conformitate cu această dispoziţie, Consiliul parohial restrâns Rădăuţi, a fost dizolvat, iar la data de 19 iunie 1949, seconstituire Consiliului parohial provizoriu, în baza ordinului nr. 2.816/1949. B/49, a Arhiepiscopiei

Sucevei, din data de 28 mai 1949. cât şi a aprobării Ministerului Cultelor. Astfel, acesta se compunedin:Dr. Darie Teodor, Murin Dumitru, Petru Tomorug, Victor Halus, Petru Rotar, SimionSimota, Ioan Marţincu, Ioan Cojocariu, Şindilar Macovei, Cristofor Halus, George Bilan şi Vasile Ţugui.

Consiliul parohial al Parohiei Rădăuţi III la data de 26 decembrie 1953, sub preşedinţia pr.paroh Ion Breabăn a procedat la verificarea listei membrilor Adunării Parohiale ce a fost citită şiaprobată în biserică după Sfânta slujbă ,după ce a stat timp de 14 zile libere, afişată. pe uşa bisericii..

Adunarea parohială electorală a Parohiei Rădăuţi III ,la data de 17 ianuarie,1954, înconformitate cu „Regulamentului pentru alegerea şi func ţ ionarea organelor deliberative biserice şti”a ales pentru un nou ciclu de 4 ani (1954-1958), următorii enoriaşi, în:

Consiliul Parohial, format din 12 persoane: Bilan Gheorghe, Botezat Nicanor,Cojocari Ion, Halus Dumitru, Halus Cristofor, Renei Petru, Trufin Dumitru, Trufin Arcadie,Simota Gheorghe, Tomorug Petrea, Urmă Gheorghe şi Cristofor Rotari, precum şi în:

Comitetul Parohial, format din 15 persoane: Halus Gheorghe, Rotar Constantin,Şindilar Macovei, Ţibu Vasile, Marţincu Ion, Rotari Petru, Holovati Gheorghe, PitariVeniamin, Tomorug, Tecla, Hulubaş Elena, Halus Malina, Grămadă Elisabeta, UrsachiAspasia a lui Traian, Rotaru Rebeca şi E.Bota.

Consiliului Parohial, la data de 24 ianuarie 1954 deleagă ca Epitropi ai Parohiei Ră d ău ţ i III , pe: Tomorug Petru, Cojocari Ioan şi Halus Dumitru.

Consiliul Parohial, ales la data de 17 ianuarie, este confirmat la data de 31 ianuarie 1954,conform art. 68–69 din Statut şi depune jurământul, fiind repartizaţi pe următoarele secţii de

activitate: înzestrarea, înfrumuse ţ area bisericii şi terminarea construc ţ iei Catedralei: RotarConstantin şi Ursachi Aspasia; formarea şi sus ţ inerea corului: Pitari Veniamin; operasamariteană: Şindilar Macovei şi Halus Malina; înt ărirea credin ţ ei şi sim ţ ului moral: Halus

Gheorghe şi Tomorug Tecla.Adunarea parohială electorală a Parohiei Rădăuţi III,din 16 martie 1958, în conformitate

cu „Regulamentului pentru alegerea şi func ţ ionarea organelor deliberative biserice şti” a ales pentruun nou ciclu de 4 ani (1958–1962), următorii enoriaşi, în:

Consiliul Parohial, format din 12 persoane: Bilan Gheorghe, Botezat Nicanor,Cojocari Ion, Halus Dumitru, Halus Cristofor, Trufin Dumitru, Simota Gheorghe, TomorugPetrea, Cristofor Rotari, Iosif Simota Alexandru Cerneschi şi Petru Zmoşu precum şi: în:

Comitetul Parohial, format din următoarele 15 persoane: r; Halus Gheorghe, Petru

Rotar, Rotar Constantin, Ţibu Vasile, Marţincu Ion, Holovati Gheorghe, Tomorug Tecla,Ursachi Aspasia şi Ghe. Rezuş, Ghe. Urmă, Arcadie Balotă, Macovei Sudler, Iordachi Bejan,Vichente Rotari, Simion Simota, Toader Buliga, Creţu Stamate, Lazăr Titus, Halus Ghe,Şindilar Arcadie, Petru Halus şi Malec Leonida.

Consiliul Parohial Rădăuţi III la data de, 30 martie 1958, deleagă ca: Epitropi pe Tomorug Petru, Cojocari Ioan, Halus Dumitru. şi Simota Ghe.

Mitropolia Moldovei şi Sucevei la data de08 iunie 1960, cu ordinul nr., 7.483/960 a aprobat suplinirea Parohiei vacante Rădăuţi III,

de către preotul Gherasim Orest, preot II la Parohia Rădăuţi I, până la numirea unui titular.Departamentul Cultelor cu adresa nr.551/960 prin împuternicitul regiuni Iaşi a recunoscut numirea

respectivă., iar la data de15 decembrie 1960 cu ordinul nr. 17.447/960 a aprobat transferul în calitate de paroh pe pr.

Iftode Miltiade de la Parohia Bosanci la Parohia Rădăuţi III, cu data de 01 decembrie a.c. cât şi în



186

baza deciziei nr.112/1.218/960 al Împuternicitului Ministerului Cultelor de la Iaşi, în locul preotului. Gherasim Oreste care a deţinut funcţia de administrator parohial de la 16 mai 1960, până la 30decembrie 1960.

Adunarea parohială electorală a Parohiei Rădăuţi III ,din 11 martie 1962, în conformitatecu „Regulamentului pentru alegerea şi func ţ ionarea organelor deliberative biserice şti” a ales pentruun nou ciclu de 4 ani. (1962–1966). următorii enoriaşi, în:

Consiliul Parohial, format din: Tomorug Petru, Cojocar Ion, Botezat Nicon, Halus

Cristofor, Halus Dumitru, Zmoşu Petru, Şindilar Arcadie, Rotar Cristofor, Bilan Gheorghe,Simota Simion, Bejan Iordache, Cerneschi Alexandru, Trufin Arcadie, Tomorug Mihai,Sandiuc Eugen şi Simota Ghe. Agafton precum şi în:

Comitetul Parohial format din; Şindilar Macovei; Halus Ghe. Simota Iosif, TomorugValeria, Ursache Aspazia; Tănase Maria; Zmoşu Verginea, Ştef ănescu Domnica, Gane Aurica;Creţu Tecla, Fetcu Ecaterina; Nichiforiuc Maria; Velniceru Paraschiva; Muntean Domnica,Elias Elisabeta, Rezuş Aurelia; Magdalena Colibaba; Popescu Maria, Olinici Lucreţia şi Olinici Mihai,

Consiliul Parohial Rădăuţi III la data de 18 martie 1962 , deleagă ca: Epitropi pe: C. Tomorug Petru, Cojocar Ioan şi Nicon Botezat.

Consiliul Parohial Rădăuţi III, la data de 18 noiembrie 1962 , deleagă ca delegatul parohiei în Colegiul electoral mirenesc, pe consilierului parohial Halus Dumitru..

Adunarea parohială electorală a Parohiei Rădăuţi III din 13 martie 1966, în conformitatecu „Regulamentului pentru alegerea şi func ţ ionarea organelor deliberative biserice şti” a ales pentruun nou ciclu de 4 ani (1966–1970), următorii enoriaşi, în:

Consiliul Parohial, format din: Tomorug Petru, Cojocar Ion, Botezat Nicon, HalusDumitru, Zmoşu Petru, Bilan Gheorghe, Simota Simion, Bejan Iordache, CerneschiAlexandru, Trufin Arcadie, Hâncu Mihai, Văcăreanu Modest. Marţincu Ion şi Ştef ănescuVasile precum şi în:

Comitetul Parohial, format din: ing. Tomorug Mihai, Sandiuc Eugen, Cuciurovschi

Vasile, Simota Iosif, Zmoşu Verginea, Ştef ănescu Domnica, Văcărean Victoria, Bilan Ana,Olinici Beta, Piţan Agafia, Poleucă Aspazia, Bostan Natalia, Elias Floarea, Fetcu Aspazia,Creţu Aspazia, Şindilar Domnica, Russindilaru Eugenia, Paulenco Varvara, Simota Letiţia,Cuciurovschi Olga, Popescu Maria, Loşac Elena, Olinici Lucreţia, Bindiu Aspazia, GolescuDomnica, Bolocan Elena, Iancu Silvia, Şindilar Mina, Bejan Trandafira, Cestei Maria, HalusMălina, Zmoşu Aspazia, Moldovan Ana, Buliga Domnica, Siminiuc Aspazia, Calancea Maria şi Tehan Florica.

Consiliul Parohial Rădăuţi III la data de 27 martie 1966. deleagă ca: Epitropi, pe; Halus Dumitru, Cojocar Ioan şi Nicon Botezat.

Adunarea parohială electorală a Parohiei Rădăuţi III ,din 01 martie 1970 în conformitate

cu „ Regulamentului pentru alegerea şi func ţ ionarea organelor deliberative biserice şti” a ales pentruun nou ciclu de 4 ani (1970–1974). următorii enoriaşi, în:

Consiliul Parohial, format din: Cojocaru Ioan, Halus Dumitru, Zamoşu Petru, HâncuMihai, Bejan Iordachi, Simota Simion, Cernevschi Alexandru, Bilan Gheorghe, LungociVasile, Colibaba Iordache, Botezat Gheorghe şi Ştef ănescu Vasile precum şi în:

Comitetul parohial format din: Simota Iosif, Zmoşu Virginia, Văcăreanu Victoria,Bilan Ana, Olinici Beta, Poleucă Aspazia, Tomorug Mihai, Elis Floarea, Fetcu Aspazia PopescuMaria, Loşac Elena, Bindiu Aspazia, Golescu Domnica, Cesni Maria, Halus Malina, CalanceaMaria, Ţeban Florica, Siminiuc Aspazia, Buliga Domnica, Ţicău Ion, Zmoşu Aspazia, BejanTrandafira, Sepciuc Ecaterina, Sepciuc Ghe. şi Halus C-tin.

Consiliul Parohial Rădăuţi III, la data de 08 martie 1970 deleagă ca: Epitropi pe: Cojocari Ioan şi Halus Dumitru.

Consiliul Parohial Rădăuţi III, la data de 22 octombrie 1970 deleagă în Colegiul electoral

mirenesc, pe consilierului parohial Cerneschi Alexandru.



187

Adunarea parohială electorală a Parohiei Rădăuţi III , din 12 mai 1974, în conformitatecu „Regulamentului pentru alegerea şi func ţ ionarea organelor deliberative biserice şti” a ales pentruun nou ciclu de 4 ani (1974–1978) următorii enoriaşi, în:

Consiliul Parohial , format din: Halus Dumitru, Zamoşu Petru, Bejan Iordachi, Simota Simion, Cernevschi Alexandru, Bilan Gheorghe; Lungoci Ion, Mormilă Ion , ProcopoaieLazăr, Borcea Gheorghe, Hamburda Petru Andrioaie Nicolae, Botezat Ghe. Ciornei Ion şi în:

Comitetul Parohial format din; Olinici Mihai, Trufin D-tru, Tomorug Mihai,Tomorug Petra, Sandiuc Eugen, Simota Iosif, Fetcu Eugenia, Elias Florea, Popescu Maria,Hamburda Eugenia, Creţu Aspazia, Maftian Viorica, Damian Maria, Văcăreanu Domnica,Marţincu Veronica, Halus Ştefan, Hâncu Mihai, Văcăreanu Modest, Marţincu Ion, Ştef ănescuVasile, Cuciunovschi Vasile, Bostan Ion, Marcu Ion, Damian Petru, Ţican Victor, CepehaAlexandru Ţcaciuc Ştefan, Muntean Ilie. Bostan Ion, Botezat Ghe, Maftian Viorica, IacobiciVladimir şi Capţan Eufemia.

Consiliul Parohial Rădăuţi III, la data de 12 mai 1974, deleagă ca: Epitropi pe: Halus Dumitru şi Mormilă Ion.

Consiliul parohial la data de 27 octombrie 1974 deleagă în Colegiul electoral mirenesc, peconsilierului parohial Zmoşu Petru.

Adunarea parohială electorală a Parohiei Rădăuţi III ,din 14 mai 1978, în conformitate cu „Regulamentului pentru alegerea şi func ţ ionarea organelor deliberative bisericeş ti” a ales pentruun nou ciclu de 4 ani (1978–1982):

Consiliul Parohial, format din: Halus Dumitru, Zmoşu Petru, Simota Simion,Mormilă Ioan, Bejan Iordache, Lungoci Vasile, Ştef ănescu Vasile, Hamburda Petru,Procopoaie Lazăr, Borcea Ghe. Poleucă Ilie, Paulencu Tănase, Bilan Ghe. şi Hurjui Meliton,precum şi:

Comitetul Parohial : format din; Simota Iosif, Cojocar Petru, Trufin Dumitru,Marţincu Ioan, Bilan Ghe, Ţican Ioan, Văcărean Ioan, Halus Ştefan, Colibaba Ghe, Cabă Titi,Ududec Mihai, Negru Traian, Rotari Petru, Rusu Aurel, Văcărean Toader, Corelări Const,Rezuş Ghe. Hâncu Mihai, Sepciuc Ghe. Costa Nicodim, Munteanu Ilie, Luchian I, Crasnean

Ion şi Marcu Ioan.Consiliul Parohial Rădăuţi III, la data de 14 mai 1978, deleagă ca:

Epitropi pe: Halus Dumitru şi Zmoşu Petru.Consiliul Parohial la data de 01 octombrie 1978. deleagă în Colegiul electoral mirenesc, pe

consilierului parohial Tomorug Petru.

Adunarea parohială electorală a Parohiei Rădăuţi III,din 23 mai 1982, în conformitate cu„Regulamentului pentru alegerea şi func ţ ionarea organelor deliberative biserice şti” a ales pentru unnou ciclu de 4 ani (1982–1986), următorii enoriaşi, în:

Consiliul Parohial , format din:Bejan Iordache, Botezat Ghe, Creţu Atănase,

Hamburda Petru, Lungoci Vasile, Marţincu Ioan, Mormilă Ioan, Paulencu Atănase, Poleucă Ilie, Procopoaie Lazăr, Sandiuc Eugen, Ştef ănescu Vasile, Tomorug Petru; Zmoşu Petru; şi în:Comitetul Parohial format din: Hurjui Meliton, Simota Iosif, Cojocaru Petru,

Popescu Maria, Bilan Ghe. Văcărean Ioan, Colibaba Ghe. Cabă Titi, Curelar Constantin,Rezuş Ghe. Hâncu Petrică, Sepciuc Gheorghe, Botezat Niculae, Ozarchievici Ghe. CreţuAspazia, Zmoşu Virginia Rotar Georgeta, Tomorug Marina, Popescu Aspazia, MarţincuVeronica, Văcăreanu Domnica, Rusşindilaru Eugenia, Hurjui Viorica, Colibaba Constantin,Iacobovici Maria, Triau Victor, Borcea Gheorghe. şi Andrioaie Elena.

Consiliul Parohial Rădăuţi III, la data de 23 mai 1982, deleagă ca: Epitropi pe: Tomorug Petru, Zmoşu Petru şi Bejan Iordache.

Consiliul Parohial la data de 03 octombrie 1982 deleagă în Colegiul electoral mirenesc, pe

consilierului parohial Tomorug Petru.



188

Adunarea parohială electorală a Parohiei Rădăuţi III ,din 25 mai 1986, în conformitate cu„Regulamentului pentru alegerea şi func ţ ionarea organelor deliberative biserice şti” a ales pentru unnou ciclu de 4 ani (1986–1990) următorii enoriaşi, în:

Consiliul Parohial, format din: Andrioaie Ioan, Botezat Ghe. Creţu Atanase,Hamburda Petru, Hurui Meliton, Iacobovici Vladimir, Juduc Alexandru, Paulencu Atanasie,Procopoaie Lazăr, Ştef ănescu Vasile, Şuhani Vladimir, Tomorug Petru şi Zmoşu Petru şi în:

Comitetul Parohial, format din: Ţicău Victor, Marţincu Ioan, Sandiuc Eugen, SimotaIosif, Crăsneanu Ioan, Cojocar Petru, Văcăreanu Ioan, Colibaba Ghe. Cabă Gavril, BotezatNicolae, Borcea Ghe. Creţu Aspazia, Zmoşu Virginea, Lupăştean Viorica, Rotaru Georgeta,Marţincu Veronica, Văcăreanu Domnica, Andrioaie Elena, Curpău Maria, Nichiteanu Maria,Colibaba Teodora, Popescu Nichita, Gheţău Domnica, Popescu Aspazia, Hrib Petru,Rusşindilaru Eugenia, Iacobovici Maria şi Hurjui Viorica.

Consiliul Parohial Rădăuţi III, la data de 01 iunie 1986, deleagă ca: Epitropi pe: Tomorug Petru, Zmoşu Petru şi Juduc Alexandru..

Patriarhia Română, emite la 29 decembrie 1989, Decizia Patriarhală nr.15/1989, prin care începând cu 03 ianuarie 1990, au fost dizolvate toate organele bisericeşti eligibile, deliberative şiexecutive, centrale, eparhiale şi parohiale, urmând a se proceda la noi alegeri. În felul acestaB.O.R. a f ăcut primul pas de-a se elibera de sistemul de organizare şi control, impus de regimul

comunist, începând, în special, din anul 1948, când a emis Legea din 1948 privind regimul generalal cultelor religioase. Drept urmare:, Mitropolia Moldovei şi Sucevei la data de 10 ianuarie 1990 , prin adresa nr.10/990, transmite Ordinul Circular al Consiliului Eparhial provizoriu al SfinteiArhiepiscopii a Iaşilor, în conformitate cu adresa Cancelariei Sfântului Sinod a B.O.R.nr..412 din04ianuiarie 1990 prin care se face cunoscut că toate „organele biserice şti eligibile, deliberative şiexecutive, centrale, eparhiale şi parohiale au fost desfiin ţ ate începând cu data de 03 ianuarie 1990,urmând a se proceda la noi alegeri”. În conformitate cu Decizia Patriarhală nr.5/1990 , ConsiliuluiEparhial provizoriu al Sfintei Arhiepiscopii a Ia şilor , a fixat cele 10 „circumscrip ţ ii electorale”.

.Parohia Rădăuţi III şi toate parohiile din Protoieria Rădăuţi, fac parter din „Circa VIII-aelectorală”, cu sediul la Catedrala „Pogorârea Sfântului Duh”, având ca preşedinte al Colegiuluielectoral pentru alegerile preo ţ e şti şi mirene şti pe Preotul Consilier administrativ D. Isopescu.

Adunarea parohială electorală a Parohiei Rădăuţi III, la data de 07 martie 1990, înconformitate cu „ Regulamentului pentru alegerea şi func ţ ionarea organelor deliberative biserice şti”a ales pentru un nou ciclu de 4 ani (1990–1994) următorii enoriaşi, în:

Consiliul Parohial, format din: Andrioaie Ion, Borcea Ghe. Botezat Ghe. CrăsuteacGhe. Hamburda Petru, Hurjui Meliton, Iacobovici Vladimir, Juduc Alexandru, PaulencuAtanasie, Poleucă Ilie, Popescu D-tru, Ştef ănescu Vasile, Tof ănel C-tin, Zmoşu Petru şi în:

Comitetul Parohial format din: Ţicău Victor, Crasneanu Ioan, Cabă Gavril, BotezatNicolae, Creţu Aspazia, Zmoşu Virginea, Lupăştean Viorica, Rotaru Georgeta, AndrioaieElena, Curpău Maria, Nichiteanu Maria, Colibaba Teodora, Popescu Nichita, GheţăuDomnica, Popescu Aspazia, Hrib Petru, Rusşindilaru Eugenia Hurjui Viorica, Hâncu Mihai,

Şuhani Vladimir, Ozarchievici Ghe. Popovici Radu, Bejan Trandafira, Havriliuc LucreţiaPopescu Victoria, Sadoveac Domnica, Sudor Elena, Ozorchievici Veronica, Bădeliţă Emilia şiBoicu Toader.

Consiliul Parohial Rădăuţi III, la data de 23 martie 1990 deleagă ca: Epitropi pe; Botezat Ghe. Zmoşu Petru şi Juduc Alexandru.

Consiliul Parohial la data de 01 aprilie 1990 deleagă în Colegiul electoral mirenesc, peconsilierului parohial Juduc Alexandru.

Consiliul Parohial Rădăuţi III , la data de 26 octombrie 1990, aprobă propunerea de-a sesolicita aprobarea înfiinţării celui de al II-a post de preot la Catedrală, motivat de creşterea număruluide elevi în cadrul Oraşului Rădăuţi, iar preoţi existenţi nu pot face faţă. Totodată se propune a se faceo nouă arendare a parohiilor, care să aibă o mărime echitabilă.

Consiliul Parohial Rădăuţi III la data de 02 decembrie 1990. urmare ordinului Sf. Mitropoliide la Iaşi dat cu nr. 9.600/1190, privind hotărârea Sf. Sinod nr . 3.412/990 , de–a se înfiinţa

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, a ales ca delegat al Parohiei la Adunarea Eparhială pe consilierul Zmoşu Petru .



189

Sf. Mitropolie de la Iaşi , la data de 01 februarie 1991 cu ordinul nr.100/102, face cunoscut că s-a aprobat înfiinţarea unui post de preot II. la Parohia Rădăuţi III, cu data de 01 ianuarie/1991Totodată s-a aprobat transferarea în acest post a pr. Varga Paul Vasile, de la Parohia Rădăuţi II,având hramul „Sf. Dumitru”.

Adunarea parohială electorală a Parohiei Rădăuţi III,din 27 februarie 1994, înconformitate cu „Regulamentului pentru alegerea şi func ţ ionarea organelor deliberative biserice şti”

a ales pentru un nou ciclu de 4 ani (1994–1998) următorii enoriaşi, în:Consiliul Parohial, format din: Andrioaie Ion, Botezat Ghe. Hamburda Petru, Hurjui

Meliton, Poleucă Ilie, Popescu Dumitru, Ştef ănescu V; Tof ănel C-tin, Mihăilă Vasile, TironVictor, Crasneanu Ioan, Curpău Const. şi Crăsuleac Ghe. şi în:

Comitetul Parohial : format din Cabă Gavril, Botezat Nicolae, Lupăştean Viorica,Rotaru Georgeta, Andrioaie Elena, Curpău Emil, Nichiteanu Maria, Colibaba TeodoraPopescu Nichita, Gheţău Domnica, Popescu Aspazia, Hrib Petru, Rusşindilaru Eugenia, HâncuMihai Şuhani Vlademir, Ozorchievici Ghe. Popovici Radu, Bejan Trandafira, HavriliucLucreţia, Popescu Victoria, Sudor Elena, Bădeliţă Emilia, Prelipceanu Viorica şi SavitchiPantelimon.

Consiliul Parohial Rădăuţi III, la data de 13 martie 1994 deleagă ca: Epitropi pe; Juduc Alexandru. şi Rotaru Isaia.

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, la data de 13 mai 1997. cu dispoziţia nr. 715 a aprobatprotocolul privind re arondarea parohiilor din Municipiul Rădăuţi În acest sens, Parohia Rădăuţi III. va cuprinde începând cu data de 01.06.97 următorul sector: de la Casa de Cultură spre centru parteastângă; de la Casa de Cultură spre I.P.L. partea dreaptă până la intersecţia cu str. Volovăţului; de laintersecţia cu str. Volovăţului spre gară ambele părţi; de la str.. Horodnicului spre centru ambelepărţi; str. I Mai de la str. Horia spre centru partea dreaptă.

Adunarea parohială electorală a Parohiei Rădăuţi III ,din 10 ianuarie 1998, înconformitate cu „Regulamentului pentru alegerea şi func ţ ionarea organelor deliberative biserice şti”

a ales pentru un nou ciclu de 4 ani (1998–2002) următorii enoriaşi, în:Consiliul Parohial, format din: Andrioaie Ion, Botezat Ghe. Hamburda Petru, Hurjui

Meliton, Poleucă Ilie, Popescu Dumitru, Ştef ănescu V; Juduc Alexandru; Rotaru Isaia;Mihăilă Vasile, Tiron Victor, Crasneanu Ioan, Curpău Const. şi Crăsuleac Ghe. şi în: Comitetul Parohial : format din Cabă Gavril, Botezat Nicolae, Lupăştean Viorica,

Rotaru Georgeta, Andrioaie Elena, Curpău Emil, Nichiteanu Maria, Colibaba TeodoraPopescu Nichita, Gheţău Domnica, Popescu Aspazia, Hrib Petru, Rusşindilaru Eugenia, HâncuMihai Şuhani Vlademir, Ozorchievici Ghe. Popovici Radu, Bejan Trandafira, HavriliucLucreţia, Popescu Victoria, Sudor Elena, Bădeliţă Emilia, Prelipceanu Viorica şi SavitchiPantelimon.

Consiliul Parohial Rădăuţi III, la data de 17ianuare 1998 deleagă ca: Epitrop pe; Tof ănel C-tin

Adunarea parohială electorală a Parohiei Rădăuţi III ,din 03 februarie 2002 înconformitate cu „Regulamentului pentru alegerea şi func ţ ionarea organelor deliberative biserice şti”

a ales pentru un nou ciclu de 4 ani (2002–2006) următorii enoriaşi, în:Consiliul Parohial , format din: Andrioaie Ion, Botezat Ghe. Hamburda Petru, Hurjui

Meliton, Poleucă Ilie, Popescu Dumitru, Ştef ănescu V; Juduc Alexandru; Rotaru Isaia;Mihăilă Vasile, Tiron Victor, Crasneanu Ioan, Curpău Const. şi Crăsuleac Ghe. şi în:

Comitetul Parohial : format din Cabă Gavril, Botezat Nicolae, Lupăştean Viorica,Rotaru Georgeta, Andrioaie Elena, Curpău Emil, Nichiteanu Maria, Colibaba TeodoraPopescu Nichita, Gheţău Domnica, Popescu Aspazia, Hrib Petru, Rusşindilaru Eugenia, HâncuMihai Şuhani Vlademir, Ozorchievici Ghe. Popovici Radu, Bejan Trandafira, Havriliuc

Lucreţia, Popescu Victoria, Sudor Elena, Bădeliţă Emilia, Prelipceanu Viorica şi SavitchiPantelimon.Consiliul Parohial Rădăuţi III, la data de 03 februarie 2002 deleagă ca:

Epitrop pe; Tof ănel C-tin



190

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor la data de 01 iunie 2003, cu actul nr., 855 din 28 mai a.c.face cunoscut că postul de preot paroh de la Parohia Rădăuţi III, cu hramul „Pogorârea SfântuluiDuh” va fi ocupat prin transfer cu data de 01.06.2003 de preotul Vîrtea Neculai.

Adunarea parohială electorală a Parohiei Rădăuţi III , din 26 februarie 2006, înconformitate cu „Regulamentului pentru alegerea şi func ţ ionarea organelor deliberative biserice şti”a ales pentru un nou ciclu de 4 ani (2006–2010) următorii enoriaşi, în:

Consiliul Parohial, format din; Văcărean Modest, Ţibuleac Ilie, Bădeliţă Emilian,Rotaru Isaia, Botezat Mircea, Ciucea Nicolae, Irimiciuc Ghe. Curpăn C-tin; Popescu D-tru,Covaşă Constantin, Cioată Constantin, Mihăilă Vasile; Strugari Dan şi Robu Ghe, precum şi.în:

Comitetul Parohial format din; Bejenarii Luca, Cârdeiu Ioan, Covali Ioan, CurpănEmil, Galan Aurel, Iacoban Mihai, Ignei Aurel, Hânţaie Nicolai, Olaru Ghe. Onofrei Dumitruşi Velniceru Iosif.

Consiliul Parohial Rădăuţi III, la data de 26 februarie 2006 deleagă ca: Epitropi pe; Tof ănel Constantin şi Botezat Ghe.

Parlamentul României la data de 13 decembrie 2006, a adoptat Legea nr.489/2006 privind

libertatea religioasă şi regimul general al cultelor din România şi care a fost promulgată prinDecretul nr.1437 din 27/12/2006 al Preşedintelui României şi publicată în Monitorul Oficial, parteaI, din 8 Ianuarie 2007. Drept urmare:

Sfântul Sinod al B.O.R. la data de 12 februarie 2007, numeşte Comisia sinodală specială pentru întocmirea Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe ,

Guvernul României prin H.G. nr. 53 din 16.01.2008, publicat în M. Of. al României, partea I, nr. 50

din 22.01.2008, a recunoscut Statutul pentru organizarea şi funcţionarea B.O.R. întocmit conformhotărârii Sfântului Sinod al B.O.R. din 12.02. 2007 şi editat în 2008, în care se prevede: „afirmarealibert ăţ ii de credin ţă; afirmarea autonomiei biserice şti; redefinirea raporturilor dintre Biserică şiStat. eliminarea prevederilor cu caracter restrictiv care îngr ădeau lucrarea bisericească îndomeniul liturgic, f ăr ă acces pastoral misionar în institu ţ iile publice şi f ăr ă dreptul de a desf ăşura

activit ăţ i sociale; corelarea legisla ţ iei biserice şti cu legisla ţ ia de stat, în conformitate cu SfinteleCanoane, Tradi ţ ia apostolică , Hot ărârile Sinoadelor Ecumenice, păstrând unitatea dogmatică ,liturgică şi canonică în comuniune cu B.O. universală; unitatea de credin ţă panortodoxă (universală) şi autocefalie na ţ ională; unitate ierarhică sinodală şi autonomie eparhială; cooperareaierarhilor cu clerul şi cu mirenii, având responsabilit ăţ i distincte, dar lucrare comună; reglementarea mai adecvat ă privind modalit ăţ ile de conducere şi administrare a diferitelor activit ăţ işi anume: liturgic sacramentală; pastoral misionar ă , social filantropică , cultural educativă ,disciplinar canonică , organizatoric administrativ, patrimonială şi financiar contabilă; ofer ă uncadru mai larg pentru cooperarea între cler şi mireni în Adunarea Na ţ ională Bisericească ,

Adunarea eparhială şi mai ales în parohie; ofer ă un cadru mai bogat pentru prezen ţ a activă a Bisericii în via ţ a societ ăţ ii, folosind şi mijloacele noi ale mass-media; o aten ţ ie sporit ă modului de

păstrarea şi administrarea bunurilor biserice şti, accentuând pe co responsabilitatea clerului şimirenilor şi dreptul şi responsabilitatea fa ţă de românii din afara grani ţ elor”

Statutul pentru organizarea şi funcţionarea B.O.R. stabileşte în art.40, următoarele unităţicomponente ale BOR. „Parohia, mânăstirea; protopopiatul ( protoieria); vicariatul; eparhia(arhiepiscopia şi episcopia); mitropolia , ca persoane juridice de drept privat şi utilitate publică cudrepturile şi obliga ţ iunile prevă zute în Statut .”

Adunarea parohială electorală a Parohiei Rădăuţi III ,din 07 martire 2010, în conformitatecu „Regulamentului pentru alegerea şi func ţ ionarea organelor deliberative biserice şti” a ales pentruun nou ciclu de 4 ani (2010–2014) pe următorii enoriaşi, în:

Consiliul Parohial , format din; Ardelean Gheorghe; Chindea Nicolae; Covali Ioan,

Covaşă Constantin, Curpăn Constantin, Cârdeiu Ioan, Doboş Dorimedont, Galan Aurel, HalipIoan, Hânţar Nicolae, Iacoban Mihai, Ionesi Aurel, Irimiciuc Gheorghe, Marţincu Constantin,Olar Ion Gheorghe, Olar Gheorghe, Popescu Dumitru, Robu Gheorghe, Rotaru Ştefan, Simota



191

Sorin, Sticleţ Simeon, Strugaru Dan, Velniceru Iosif, având ca secretar al comitetului parohial peprof. Bejinariu Luca. precum şi în:

Comitetul Parohial , format din: Abageru Floriţa, Baciu Dragomira, Bandas Rebeca,Breabăn Gabriela, Calancea Maria; b). Serviciul misionar: Coleaşcă Domnica, Frunză Silvia,Lavric Gheorghe, Nuţu Brânduşa. c) Serviciul cultural: Şpighel Era-n, Şpighel Tatiana,Agâmbăm Corina, Popescu Angela. Ianoş Ecaterina; d) Serviciul pentru tineret: PuhaAlexandrina,, Rusşindilar Georgeta, Simota Estera, Ungureanu Rodica;e)Serviciul

administrativ gospod ă resc: Hânţar Mirela, Iacoboaia Daniela, Lazăr Veronica şi Nechita

Rodica.Consiliul Parohial Rădăuţi III,la data de 07 martie 2010 deleagă ca Epitrop casier pe

Tof ănel Constantin şi pe consilierul parohial Doboş Dorimedont ca delegat în Colegiul

electoral mirenesc Suceava. Imaginea membrilor Consiliului Parohial, a Comitetului Parohial şi a Epitropului Tof ănel

Constantin aleşi la data de 07 martire 2010, a se vedea în anexa la acest capitol, intitulată Cronica

în imagini al acestora,în şedinţele de lucru din data de 25 iulie 2010 şi din data de 03 aprilie 2011,sub conducerea părintelui paroh,Vîrtea Nicolae



192

3.Patrimoniul funciar şi imobiliar al Parohiei Rădăuţi III.

Parohia Rădăuţi III, la data înfiinţării nu avea încă casă parohială, dar avea 6 ha pământ, . în schimb la data de 31 decembrie 1948, conform Registrului inventar jurnal.. avea bunuri învaloarea de 11.881.708 lei compusă din: un teren arabil, la „Stâlp” în suprafaţă de 2,.000 ha; terenarabil ca sesie pe str. Bogdan Vodă: în suprafaţă de 1,0618 ha; fânaţ la „Stâlpi” ca sesie în suprafaţă de 4,2162 ha; teren clădit pentru Catedrală în suprafaţă de 0,0600 ha; teren viran în „PiaţaRepublicii”; curte pentru Catedrală în suprafaţă de 0,3957ha; teren clădit pentru casă parohială

pe str. Bogdan - Vodă”, în suprafaţă de 0.0841 ha; teren viran pe str. Bogdan-vodă, reprezentând ocurte în suprafaţă de 0,15645 ha; casă parohială de pe str. Bogdan Vodă nr. 6, locuinţă pentrupreot în suprafaţă de mp.406. ce a fost predată Parohia I; casa parohială de pe str. Bogdan Vodă,nr.6A, pentru locuinţă preot având.94, mp, fiind redată Arhiepiscopiei Suceava; grajd de pe str. Bogdan Vodă în suprafaţă de 176 mp fiind demolat; gard de pe str. Hergheliei, împrejurul caseiparohiale, în lungime de 127 ml. demolat; gard de pe str. Volovăţului împrejurul casei parohială având o lungime de 219ml. fiind demolat; Catedrala în construcţii pe o suprafaţă de 600 mp.

Parohia Rădăuţi-III, la data de:01 ianuarie 1949, conform procesului verbal deinventariere , f ăcut de „ comisia de inventariere” compusă din Păr. Diacon Ştefureac Octavian şiepitropii: Petru Tomorug şi Cojocariu Ioan a constatat existenţa pe teren în conformitate cu evidenţele contabile din „registrul inventar jurnal”, Terenuri, Clădiri, Garduri şi Construc ţ ii, adică Clasa O şi Clasa 1 în valoare totală de:11.881.408 lei, repartizat pe:

Terenuri în suprafaţă de 11,0864 ha cu o valoare totală de:421.618 lei, compusă dinteren arabil 2 parcele cu o suprafaţă de 3,0618. ha.. şi o valoare de 127.881 lei; fâneţe, în suprafaţă de 7,3303 ha cu o valoare de 224.307 lei; terenuri clădite şi virane în suprafaţă de 0,6943 ha. cu ovaloare de 69.430 lei clădit;

Clădiri in suprafaţă de 841 mp. având o valoare de:2.451.250 lei , din care: casă parohială pe str. Bogdan-Vodă, nr.6, din 1876, din cărămidă, acoperită cu ţiglă f ără etaj, având 15

încăperi, o suprafaţă de 406 mp (27/15 ml), valoare:1.421.000 lei; uzură 50%; locuinţă /preot, pe str.Bogdan-Vodă, nr.6, A, din 1900, din cărămidă, acoperită cu ţiglă, f ără etaj, având 5 încăperi, osuprafaţă de 94 mp (12/7,80), valoare 329.000 lei; uzură 50%; grajd pentru vite, str. Bogdan-Vodă,

nr. 6A, construit 1895, din cărămidă, acoperită cu ţiglă, f ără etaj, având 4 încăperi, o suprafaţă de 165mp (13,80/12), valoare:173.250 lei; uzură 80%; grajd pentru vite, str. Bogdan-Vodă, nr.6A,construit 1895, din cărămidă, acoperită cu ţiglă, f ără etaj, având 5 încăperi, o suprafaţă de 176 mp(13,80/12), valoare:173.250 lei; uzură 50%; Biserică în construcţie, în suprafaţă 600 mp. cu ovaloare totală conform devizului, cca. 25.000.000 lei, executată cca.50%, în valoare de 9.000.000 lei, (devizul ini ţ ial s-a pierdut la începutul r ă zboiului);

Garduri în lungime de 346 ml având o valoare de: 8.540 lei, din care: gard împrejmuire la casă parohială, de pe str. Bogdan-Vodă, nr.6, construit:1876, din cărămidă, lung 127ml. în valoare de 6.350 lei şi cu o uzură de 50%; gard împrejmuire la casa preoţească de pe str.Bogdan-Vodă, nr..6A, construit:1950, din cărămidă, lung 219 ml. cu o valoare de 2.190 lei şi cu ouzură de 80%:

Parohia Rădăuţi-III, la data de 31 decembrie 1949, are intrări în 1949 de 11.883.408 lei şiieşiri î n valoare de 224.307 lei şi anume fâneţele de la „Stâlp” în suprafaţă de 3,1141 ha. şi respectiv,4,2162 ha, cu o valoare de 95.291 lei şi respectiv 129.016 lei, având un sold totală a mijloacelorfixe de:11.659.101 lei, din care la data de: 01 ianuarie 1950, era compusă la

Clasa O: Terenuri arabile, clădite şi virane în suprafaţă de 3,7561 ha. cu o valoare de 197.311 lei, respectiv mai puţin cu 224.307 lei, ce reprezintă c/v terenurilor de fâneţe, care au fostpreluate din proprietatea parohiei, rămânând: terenuri arabile compuse din două parcele în suprafaţă de 3,0618. ha cu o valoare de 127.881 lei; terenuri clădite şi virane în suprafaţă de , 6,943 ha cu ovaloare de 69.430 lei clădit;

Clasa 1, (clădiri, garduri şi catedrala), au rămas aceleaşi cu valoare de 11.459.790 lei.Comisia de inventariere compusă din: Pr. Diacon Ştefureac Octavian, Petru Tomorug şi

Cojocariu Ioan a constatat pe teren următoarele mijloace fixe: casă destinată ca locuinţă pentrupreot de pe str. Bogdan Vodă nr.6, din cărămidă acoperită cu ţiglă, f ără etaj, având 15 încăperi, cuun volum de 1624, lungă de 27 ml, lată 15 ml =suprafaţă 406 mp, construită în 1876, uzură 50%,



193

având o valoare de 1.421.000 lei; casă destinată ca locuinţă pentru pr. paroh, de pe str. BogdanVodă nr.6A, din cărămidă acoperită cu ţiglă, f ără etaj, având 5 încăperi, cu un volum de 376, lungă de 12 ml, lat 7.80 ml =94 mp, construită în 1900, uzură 50%, având o valoare de 329.000 lei; grajdpentru. vite de pe str. Bogdan Vodă nr. 6, din cărămidă acoperit cu ţiglă f ără etaj, cu 4 încăperi, 495cm. 13,80/12 =165 mp, construit în 1895, uzură 80%, având o valoare de 173.250 lei; grajd pentru.vite de pe Bogdan Vodă nr. 6, din cărămidă acoperit cu ţiglă f ără etaj; 5 încăperi, 704 mc.19,50/9=1765 mp. construit în 1895, uzură 50%, având o valoare 528.000 lei; deci un total de 29

încăperi, având o suprafaţă de 841 mp. cu o valoare de 2.451.250 lei; gard împrejmuire la casa

parohială de pe str. Bogdan Vodă nr. 6, construit din cărămidă, având o lungime de 127 ml, construit în 1876, uzură 50%, valoare 6.350 lei; gard împrejmuire la casa parohială de pe str. Bogdan Vodă nr.6A, construit din scânduri, lung de 219 ml, construit în 1900 uzură 80%, având o valoare de 2.190lei; Biserică, conform devizului: de cca. 25.000.000 lei, vând lucrări executate, până la începutulanului: de 9.000.000 lei, iar în cursul anului nu s-au executat lucrări. Devizul s-a pierdut la începutulrăzboiului.

Parohia Rădăuţi-III, la data de 31 decembrie 1951 are o valoare totală a mijloacelor fixe de:132.428 lei, din care: Clasa O (terenuri) 9.865,55 lei, urmare reevaluării, conform Legii reformeimonetare; Clasa 1, (clădiri, garduri şi catedrala în construc ţ ie), este tot de 122.562,50 lei, urmarereevaluării.

Parohia Rădăuţi-III, la data de 31 decembrie 1952 are o valoare totală a mijloacelor fixe, urmare reevaluări conform reformei monetare formată din:

Terenuri arabile: compuse din două parcele în suprafaţă de 3.0618 ha cu o. valoare de6.394, 05 lei; Terenuri clădite şi virane: patru parcele în suprafaţă de 0,6943 ha cu o, valoare de3.471.50 lei. În total la clasa O, există o suprafaţă de 3,7561 ha. cu o valoare de 9.865, 55 lei. Deasemenea există următoarele

Clădiri şi construcţii:, compuse din: casă destinată de locuinţă pentru preot de pe str.Bogdan Vodă nr.6, din cărămidă acoperită cu ţiglă, f ără etaj, având 15 încăperi, cu un volum de1624, lungă de 27 ml/lat 15 ml =suprafaţă 406 mp, construită în 1876, uzură 50% valoare 71.050 lei;casă destinată de locuinţă pentru pr. paroh, de pe str.. Bogdan Vodă nr.6A, construit din cărămidă acoperită cu ţiglă, f ără etaj, având 5 încăperi, cu un volum de 376, lungă de12 ml/lat 7.80 ml =94 mp,

construită în 1900, având uzură 50% valoare 16-450 lei; grajd pentru. vite de pe str. Bogdan Vodă nr. 6, construit din cărămidă, acoperit cu ţiglă f ără etaj, cu .4 încăperi, având un volum de 495 mc. şio suprafaţă de, 165 mp. (13,80/12), construit în 1895, având o uzură 80%, valoare 8.662,50 lei; grajdpentru. vite de pe str. Bogdan Vodă nr. 6, construit din cărămidă, acoperit cu ţiglă, f ără etaj. cu 5

încăperi, având un volum de 704 mc. şi o suprafaţă de 176 mp (19,50/9,02), construit în 1895, uzură 50%, valoare 26.400 lei, deci un total de 29 încăperi, cu o suprafaţă de 841 mp, având o valoarede 122.562 lei; Biserică, cu o c /v totală a lucrărilor conform devizului: de cca. 1.250.000 lei, avânddoar 50% lucrări executate, până la începutul anului, cu o valoare de 450.000 lei; gard de

împrejmuire la casă parohială de pe str. Bogdan Vodă nr. 6, construit din cărămidă, cu o lungimede 127 ml, construit în 1876, având o uzură de 50% şi o valoare de 317.50 lei; gard de împrejmuire la casă parohială de pe str. Bogdan Vodă nr. 6 A, construit din scânduri cu o lungime de 219 ml,

construit în 1900, având o uzură de 80% şi o valoare de 109,50lei Deci un total de 427lei.Mitropolia Moldovei şi Sucevei, la data de 05 mai 1962, cu actul nr. 12183/1962, facecunoscut Parohiei Rădăuţi III, cu sediul pe str. Bogdan-vodă nr. 6, că a cedat 30 de ari teren dingrădina Parohiei, către Sfatul Popular al oraşului Rădăuţi Drept urmare: parohul Iftodie Meltiade al parohiei Rădăuţi III, la data de 14 februarie 1963, cu adresa nr.8/1963, solicită Sfatului PopularRădăuţi, de –a fi :scăzuţi de impozitul de teren pentru suprafaţa de 30 ari cedată Sfatului PopularRădăuţi, respectiv şantierului VI, Construcţii, pe care s-a construit blocul de pe str.. Manejului; deimpozitul pe clădirea de pe casa parohială de pe str. Bogdan Vodă nr. 6A, cedată preotului. IliePopescu, paroh la Parohia Rădăuţi I, în sumă de 16.450 lei; şi să fie impusă la impozitul aferentpentru casa parohială deţinută de pr. I. Miltiade, la valoarea de 14.210 lei şi terenul de 15 ari arabilgrădină..

Parohia Rădăuţi III, la data de 27 octombrie 1964, cu adresa nr.708/964, solicită ajutorulSfatului Popular pentru a se încasa debitelor rezultate din chiriile datorate de chiriaşii repartizaţi decătre Sfatul Popular, în casa parohială de pe Calea Prieteniei n. 22 şi anume: Ucraineţ Ion, Toniuc



194

Maria, Sănduţu Mihai, Pascal Codreanu, la care se adaugă şi impozitul pentru grădină însuprafaţă de 13 ari. Totodată,Consiliul Parohial Rădăuţi III, la data de 22 decembrie 1964 cu actulnr.941/964, dă procură de reprezentare în Instanţă de judecată împotriva chiriaşilor din caseleparohiale de pe str. Bogdan-Vodă nr.6 ( prof. Andrioaie Ioan de la şcoala Medie nr.1) şi de pe CaleaPrieteniei nr. 22.

Sfatul Popular al Oraşului Rădăuţi, la data 09 august 1965, emite Decizie nr.68 prin care setrece cu data prezentei decizii în administrarea Întreprinderi de Gospodărie Orăşenească Rădăuţiurmătoarele bunuri dobândite pe baza Decretului nr.275/949 de la Fondul bisericesc ort. român al

Bucovinei, după cum urmează: terenul situat în oraşul Rădăuţi între străzile Bogdan-vodă,Manejului, Volovăţului şi calea ferată, identic cu parcela virană nr.55 cu casa nr.1; parcela funciară nr.18 şi 19 grădină; parcela virană nr.4 cu casa nr.875 şi parcela funciară 5.375, curtea bisericii,ce fac parte din cartea Funciară nr.6.173 a comunei cadastrale Rădăuţi, intabulată pe „Statulromân”.

Sfatul Popular al Oraşului Rădăuţi la data de 30 august 1966, cu adresa nr. 3.377, facecunoscut Protoieriei Rădăuţi că imobilul de pe str. Bogdan Vodă nr. 6 Rădăuţi (casa parohială),precum şi terenul de lângă casă, este trecut la Stat în baza Deciziei Sfatului Popular Oraş Rădăuţi,cu nr.68 din 9 august 1965 şi în baza decretului 273/949. Imobilul a fost scăzut cu impozitul peclădire din evidenţele noastre. În schimb trebuie să achitaţi impozitul pe clădire pentru imobilul dinstr. Lenin nr.2 (actualmente Calea Bucovinei.) imobil închiriat de Comisariatul Militar Rădăuţi.Drept urmare, la cerea Parohiei Rădăuţi III, Decizia nr.68 a Sfatului Popular oraş Rădăuţi este

judecată de către Judecătoria Rădăuţi, conform Dosarului nr.525/968, care emite Sentinţa civilă nr.46/968, prin care admite rectificarea în Cartea funciară nr.8.250 a comunei cadastrale Rădăuţi,constând din parcelele virane nr.55/2 cu casa nr.1(biserica „Sf. Nicolae”) şi parcela nr.4 cu casanr.825(casa parohială) şi parcela funciară nr.19 grădină şi parcela funciară nr.5375/2, motivat dininterpretarea greşită a Decretului nr.273 din 30 iunie 1949, care nu prevedea etatizareabisericii române, ci numai a bunurilor ce au aparţinut Fondului Bisericesc ortodox alBucovinei. Interpretarea greşită prin care s-a trecut în proprietatea Statului, „biserici şi case

parohiale” , încălcându-se astfel şi prevederile art.34 şi următoarele din Legea cărţilor funciare, pebaza căruia s-a f ăcut această intabulare ilegală.

Parohia Rădăuţi III, la 20 decembrie 1966, avea în dotare următoarele mijloace fixe: Terenuri clădite şi curte, în suprafaţă totală de 10914 mp., din care: teren parohial,clădit şi curte în jurul celor două „case parohiale” de pe str. Bogdan-Vodă, nr. 6, conform CF.6.173-top.58, în suprafaţă de 5.000 mp. fiind în proprietate din perioada austriacă; teren parohial, clădit şicurte în jurul „casei parohiale” de pe str. Calea Prieteniei nr.22, actualmente Calea Cernăuţului,conform CF.1.794-top.854/2, în suprafaţă de 1.357 mp. primită în proprietate de la Statul Român,conform Decretul Lege nr.190 din 18 .08.1947; teren parohial, clădit şi curte în jurul „Catedralei” din Piaţa Unirii conform CF.1.6.431-top 5.565/3 primită în baza „contractului de dona ţ ie” din 27aprilie 1931, în suprafaţă de 6,350 mp. dar existentă la data inventarieri. La această dată, Parohia numai avea terenuri agricole.

Clădiri şi construcţii, în suprafaţă de 12.920 mp. din care: Catedrală, din Piaţa Unirii,

din 1961, construită din cărămidă şi piatră, cu parter şi subsol, acoperită cu tablă; casă parohială,fiind sediul Protoieriei Rădăuţi de pe str. Bogdan-Vodă, nr.6, din perioada austriacă, în formă de vilă,respectiv din anul 1876, înregistrată în CF.6173-top 5; casă parohială, fiind locuinţa parohuluicatedralei, de pe str. Bogdan-Vodă, nr. 6A, din perioada austriacă, casă simplă în 2 table, respectivdin anul 1900, înregistrată în CF.6173-top 58, construită din cărămidă, cu parter şi subsol, acoperită cu ţiglă, cu 4 camere şi o suprafaţă de 94 mp; casă parohială, fiind închiriată, de pe str. Prieteniei(Calea Cernău ţ ului) nr.22, din perioada austriacă, casă simplă în 2 table, respectiv din 1908,

înregistrată în CF.11.794-top 854/2, fiind fosta „casă parohială” a Bisericii Evanghelice şi primită de la Bunurile Statului, conform Decretului nr.190/19.08.1947, construită din cărămidă, cu parter şisubsol, acoperită cu tablă, cu 8 camere ,având 192 mp.

Consiliul Parohial Rădăuţi III, la data de 10 noiembrie 1968, aprobă Reasigurarea

bunurilor parohiei, deoarece vechea asigurare a expirat, iar nouă asigurare va fi la: BisericaCatedrală din Rădăuţi, de 500..000 lei; Casa parohială, din str.. Bogdan Vodă nr.6 de 75.000 lei;Casa parohială din, str.. Bogdan Vodă nr.6A de 15.000 lei; Casa parohială, din Calea Cernăuţului



195

(Prieteniei) nr.22, de 40.000 lei; Magazia de pe Calea Prieteniei nr.22 de 3.000 lei; Magazia de pe str.Bogdan-Vodă nr. 6 de 5.000 lei; Obiecte din inventarul parohiei de: 2.000 lei Total general: 640.000lei.

Mitropolia, la data de 12 decembrie 1972, cu adresa nr.53/972 solicită demolarea magaziei de lângă clopotniţa bisericii Sf. Nicolae, fiindcă nu corespunde cu ansamblul monumentului.

Parohia Rădăuţi III la data de 24 noiembrie 1979 cu adresa nr.38/979, face cunoscutConsiliului. Popular Rădăuţi, că în incinta monumentului istoric Bogdana, este casa parohială în carea locuit Pr. Ilie Popescu şi pe care Mitropolia a reparat-o fiind destinată pentru depozitarea cărţilor şi

obiectelor vechi cu valoare istorică documentară luate în evidenţa Direcţiei Patrimoniului CulturalNaţional.

Consiliile parohiale ale parohiilor Rădăuţi I şi III la data de26 octombrie 1981au asigurat:Biserica Catedrală din Rădăuţi la valoarea de 500..000 lei;

Casa parohială din str.. Bogdan Vodă nr. 6 la valoarea de 75.000 lei; Casa parohială din str.. BogdanVodă nr. 6A la valoarea de 15.000 lei; Casa parohială, din Calea Cernăuţului (Prieteniei) nr.22, lavaloarea de 40.000 lei; Magazia de pe Calea Prieteniei nr.22 la valoarea de 3.000 lei; Obiecte dininventarul parohiei, la valoarea de: 22.000 lei. Total general: 655.000 lei.;

20 iulie 1982, cu adresa nr.4/982, face cunoscut Consiliului. Popular.Oraş Rădăuţi,următoarea impunerii fiscale pe anul 1982: Catedrala de pe str. Republicii la suma de 450.000 lei;Casa parohială de pe str. Bogdan-vodă nr. 6. A la suma de 15.000 lei; Casa parohială de pe str.Prieteniei nr.22 la suma de 40.000 lei; Magazie de pe str. Prieteniei nr.22 la suma de 3.000 lei.

10 octombrie 1982 au analizat lucrările de întreţinere şi reparaţii executate la casaparohială de pe str. Bogdan-Vodă nr.6A, în care locuieşte pr. .I. Boghean, stabilind totodată lucrărilece mai trebuie de f ăcut ca repararea acoperişului şi tencuiala exterioară.

24 februarie 1985 a aprobat executarea reparării împrejmuirilor la casa parohială de peCalea Cernăuţilor nr.22.

15 iunie 1986, a hotărât măsurile pentru repararea faţadei la casa parohială de pe CaleaPrieteniei nr.22.

03 iunie 1990, aprobă Reasigurarea bunurilor parohiei, urmare faptului că vecheaAsigurare a bunurilor parohiale la Fondul de asigurare a bunurilor B.O.R. din Sf. Mitropolie a

Moldovei şi Bucovinei a expirat, iar începând cu anul 1989, luna august, valoarea bunurilorimobiliare au fost reevaluate de către Administraţia Financiară al Judeţului Suceava astfel: BisericaCatedrală din Rădăuţi, la valoarea de:870.000 lei; Casa parohială de pe, str.. Bogdan Vodă nr.6A lavaloarea de 78.325 lei; Casa parohială, din Calea Cernăuţului (Prieteniei) nr.22, la valoarea de237.000 lei; Obiecte din inventarul parohiei, la valoarea de: 50.000 lei. Total general:1.235.325 lei.

Consiliul Parohial Rădăuţi III la data de 18 iunie 1990, stabileşte pe bază de inventarierefaptică şi scriptică, valorile mobile şi imobile proprietatea parohiei pentru plata legală a impozităriicătre stat conform Legii nr.18/1952 şi a Legii nr.25/1983, următorul inventar;

Categoria I, Clădiri. în suprafaţă totală de 2.160 mp, compusă din următoareleobiective: Biserica Catedrală din Rădăuţi, construită în anii 1930–1961, din cărămidă cu planşeudin beton armat şi acoperită cu tablă, în suprafaţă de 1.200mp; casa parohială, din str. Bogdan Vodă

nr.6A construită in 1900 din cărămidă şi acoperită cu tablă, având o suprafaţă de 104 mp; casaparohială, din Calea Bucovinei, nr.2, (fosta V.I Lenin) unde se află Protoieria, construită în 1876 dincărămidă şi acoperită cu tablă, având o suprafaţă de 406 mp; casa parohială, din str. Prieteniei(Calea Cernăuţului), nr. .22, construită în 1908, din cărămidă şi acoperită cu tablă, având o suprafaţă de 328 mp; Anexă dependinţă la Casa parohială din str. Prieteniei (Calea Cernăuţului) nr. .22 însuprafaţă de 122 mp;

Categoria VIII, Terenuri şi plantaţii, în suprafaţă de:10. ha, 0600 mp . compusă din:terenul din curtea Bisericii Catedrală, în suprafaţă de 4.200 mp; terenul din curtea caseiparohiale din str. Bogdan-Vodă nr. 6A, suprafaţă de 1.542 mp; terenul din curtea Protoieriei, din Calea Bucovinei nr.2 în suprafaţă de 3.458 mp; terenul din curtea casei parohiale din Calea.Cernăuţului, nr.22, suprafaţă 1.400 mp.

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, urmare elaborării Legii Fondului Funciar, nr.18/1991 la data de 05 martie 1991, emite ordinul nr.1.493/91, prin care dispune tuturor Parohiilor, potrivit



196

art.21 şi 23 din Lege de-a se prezenta la Primăriile de care aparţin, pentru a solicita în proprietate, osuprafaţă de 5 ha. de teren agricol,:

Parohul Pr. Boghean Ioan la data de 18 martie 1991, trimite către Pre şedintele Comisieior ăşene şti Răd ău ţ i pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului adresa n r. 15/1991, prin care solicită a se dispune acordarea pe seama Catedralei din Rădăuţi, prin Parohia RădăuţiIII, respectiv „Pogorârea Sfântului Duh” şi Mănăstirii Suceviţa a suprafeţei de 35 pră jini (45ari) situată în locul „Lunca” dispusă a fi acordată acestora de către Isaia a lui Ioan Rotar, agricultor

în oraşul Rădăuţi, str. Ştefan cel Mare, nr., 80, prin testamentul autentificat de Notariatul de Stat

Rădăuţi, prin procesul-verbal nr.120/52 din 8 mai. În urma respingerii cererii,Parohia RădăuţiIII,respectiv „Pogorârea Sfântului Duh” la data de 17 august 1991, prin Preotul paroh BogheanIoan, Consiliul Parohial şi Epitropul casier Juduc Alexandru, contestă respingerea Dosaruluinr.3.045 de către Comisia pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului conform LegiiFunciare, referitor la suprafaţa de 35 pră jini, respectiv 0,45 ha. donată de enoriaşul Rotari Isaia printestamentul nr.247/952 şi Hotărârea judecătorească a Judecătoriei Rădăuţi nr.1901/952.

Parohul Pr. Boghean Ioan la data de 18 martie 1991, trimite către Preşedintele Comisieior ăşene şti Răd ău ţ i pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului adresanr..17/1991,cuprinzând: „declara ţ ia pe propria r ăspundere” că „Parohiei „Pogorârea Sfântului

Duh” a de ţ inut în anul 1953 o suprafa ţă de 10 ha, 3921 mp pe raza comunei ora şului Răd ău ţ i, dincare intravilan, 1ha, 0618 mp la „Stâlp” şi extravilan:9 ha. 3303 mp.” Faţă de cele menţionate maisus, solicită reconstituirea „dreptului de proprietate” totală de 5 ha, extravilan conform prevederilorart.12 alin.3 din Legea Fondului funciar.

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, la data de 15 martie 1993, dispune cu actulnr.424/1993, predarea către Biserica „Sf. Nicolae” a imobilelor: casa parohială de pe str. Bogdan-Vodă nr. 6, fost sediu al Protopopiatului Rădăuţi şi casa parohială de pe str. Bogdan-Vodă nr. 6A,fostă locuinţă pentru preot.

Primarul Municipiului Rădăuţi, M. Frunză, la data de 06 martie 1995 prin adresanr.2.011/95, solicită Parohiei, acceptul mutării gardului din faţa Catedralei în interior cu 1,5–2,0 m, pentru lărgirea şi modernizarea străzi, necesară descongestionării traficului auto. Drept urmare ladata de:14 martie 1995, Consiliul Parohial Rădăuţi III „a aprobat mutarea gardului de către

Consiliul Local Răd ău ţ i şi suportarea costurilor aferente de către acesta” .Consiliul Parohial Rădăuţi III la data de 19 iulie 1995 cu adresa nr .19/995. solicită Primăriei Municipiului Rădăuţi, de-a aproba mutarea gardului de pe latura sudică cu 2–3 ml,spre parcul oraşului, pe poziţia iniţială, pe care a desfiinţat-o administraţia comunistă. În felul acesta,partea sudică a curţii bisericeşti urmare acestei acţiuni, avea doar 18 ml lăţime. faţă de cea din parteanordică care are o lăţime de 22 ml. Prin mutarea gardului de pe latura sudică se va realiza simetrianecesară cu cea nordică.. Drept urmare la data de:07 septembrie 1995, Consiliul Local MunicipalRădăuţi, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 30 din 31 august/1995 a aprobat: compensarea

terenului preluat de Primărie cu ocazia organizării traficului rutier şi pietonal, de la ParohiaCatedralei în suprafaţă de 148 mp. cu o suprafaţă echivalentă; precum şi mutarea gardului pelatura de sud a Catedralei, pe toată lungimea sa cu 2 ml. pe cheltuiala acesteia..

Preotul paroh Varga Vasile , la data de 31 iulie 1995, prin adresa nr.11/1995, înaintată către I.P.S.S. Pimen face cunoscut următoarele cu privire la casa parohial ă ce o deţine Parohia pe Calea

Cernău ţ ilor ( fost Prieteniei) nr.22: „casă parohială a apar ţ inut comunit ăţ ii evanghelice, deservind biserica evanghelică din Răd ău ţ i, de pe aceea şi strad ă , fiind înregistrat ă astfel în C.F.. Casa în

prezent este locuit ă într-o aripă de preotul Toniuc Stanislau şi în cealalt ă aripă de către ni ştechiria şi care plăteau chirie parohiei; iar aceasta plătea la rândul ei, impozit către Primărie; iar

Mitropolia din Ia şi plătea prima de asigurare. Odat ă cu evacuarea chiria şilor, spa ţ iul respectiv a fost oferit spre a fi locuit ă de către părintele Belciug Mircea. Preotul Toniuc Stanislau, s-a folosit de faptul că acest imobil este înregistrat pe comunitatea evanghelică , a cumpărat în luna decembrie1994, partea de casă pe care o ocupa. Părintele Belciug Mircea, procedează la fel în luna iunie1995; Conform contractelor de vânzare; vânzătoarea acestui imobil, respectiv Comunitatea

evanghelică Răd ău ţ i, este reprezentat ă prin d-ul. Gunesch Friedrich din Sibiu, Clădirea bisericiievanghelice care administra aceasta casă parohială , a apar ţ inut de asemenea comunit ăţ iievanghelice până în anul 1940, iar începând cu anul 1942, a fost sfin ţ it ă ca biserică ortodoxă cu



197

hramul „Sf. Dumitru”. Verificându-se de către pr. Juravle Vasile, parohul bisericii Sf. Dumitru, la Arhivele Statului de la Suceava, s-a constatat că comunitatea evanghelică a vândut Statului Romântoate bunurile sale. Drept urmare, prin Monitorul Oficial din 19 august 1947, se precizează că aceste imobile trec în proprietatea Ministerului Cultelor respectiv Mitropoliei Aceast ă constatare s-a ob ţ inut după ce s-a perfectat contractul de vânzare-cumpărare perfectat de părintele Belciug

Mircea.” Drept urmare, la data de, 01 august 1995, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, prinadresa nr.1.535/995, dispune:„Urmare decretului nr.7/1942, publicat în Monitorul Oficialnr.190/1947 şi rezolu ţ iei dat ă de I.P.S.S. Arhiepiscop Pimen, vă ve ţ i prezenta la Notariatul de Stat

Răd ău ţ i pentru a vă intabula cu imobilele din str. Cernău ţ ilor, nr.22, în favoarea parohiei„Pogorârea Sfântului Duh” din Municipiul Răd ău ţ i".

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, la data de 15 ianuarie 1998, prin adresa nr.79/998,transmite prevederile din Legea nr.18/1991, privind Fondul Funciar şi Legea nr.169 din 27octombrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României partea I, nr.299 din 4 noiembrie 1997.prin care Parohiile din mediul urban, au dreptul la 10 ha de teren

Pr. paroh Varga P. Vasile la data de 28 aprilie 1998, înaintează adresa nr.03/998. cătrePrimăria Municipiului Rădăuţi, prin care solicită, compensarea suprafeţei de 800 mp. din faţaCatedralei pe care Primăria, conform adresei sale nr. 2.011 din 6 martie 1995, a preluat-o pentrulărgirea şi modernizarea transportului rutier. Această compensare de teren pe o altă locaţie, vapermite folosirea lui în sprijinul Catedralei.

Parohia Rădăuţi III, în anul 1998 prin parohul pr. Varga Paul, solicită JudecătorieiRădăuţi, prin dosarul nr.5.950/1998, să emită o „ac ţ iune în constatare” prin care să se confirme că aceasta are în proprietate, la data respectivă, o suprafaţă de 44 ari teren, constatat prin măsuraregrafică, efectuată de ing. Niţu Victor din cadrul Serv. de Urbanism al Municipiului Rădăuţi, faţă. de63,50 ari, cât este trecut scriptic pe plan şi în Extrasul de cartea funciară cu numărul 14.931/01. Iunie1998, emisă de Judecătoria Rădăuţi. ( Anexa.01) Drept urmare:

Judecătoria Rădăuţi, la data de 11 decembrie 1998, prin Sentinţa civilă nr.6.213, Hotărăşte, că: „reclamanta a dobândit dreptul de proprietate cu privire la suprafa ţ a de 44 ari teren,identificat ă prin planul de situa ţ ie de la fila 3 dosar. Intabulează dreptul de proprietate în favoareareclamantei cu privire la acest teren” ( Anexa 02) Drept urmare:

Parohia Rădăuţi III la data de:03 martie 1999, prin parohul pr. Varga Paul, solicită Comisiei Municipale de aplicare a Legii Fondului Funciar, nr.18/1991 din Rădăuţi, să fie pusă înposesie cu suprafaţa de 1.958 mp. ce reprezintă diferenţa de teren de la 6.350 mp , cu cât a fostintabulat în baza „Contractului de dona ţ iune” din 27 aprilie 1931 şi 4.392 mp . suprafaţă teren, confirmată prin Sentinţa civilă nr., 6.213 din 11 Decembrie 1998.

Comisia Municipală în baza Procesului-verbal de constatare nr. 391 din 03.03.199(A nexa.03)este de acord să fie pusă în posesie Parohia Rădăuţi III cu următoarele locuri:250 mp.teren situat în Rădăuţi, str. Piaţa Unirii, f.n. Rădăuţi III şi 1.708 mp. teren situat în Rădăuţi, str. IMAI, f.n., urmând ca solicitantul să se adreseze instanţei judecătoreşti cu o „ac ţ iune în constatare” adreptului de proprietate asupra terenurilor. Drept urmare, la data de:10 martie 1999, ParohiaRădăuţi III, prin parohul pr.. Varga Paul se adresează Judecătoriei Rădăuţi prin dosarul nr.

1.239/1999 prin care solicită a se pronunţa o sentin ţă civilă de constatare că este , proprietarasuprafeţei de 20 ari , teren identificat prin parcela nr.5.565/3 din Extras de carte funciară, nr. 6.431,( Anexa 01). confirmată de Judecătoria Rădăuţi cu nr.14.931 din 01. Iunie 1998.

Judecătoria Rădăuţi la 15 martie 1999, prin Sentinţa civilă nr.1.065 , Hotărăşte că:„reclamanta este proprietara suprafe ţ ei de 1958 mp situat ă în două parcele din care 250 mp. terensituat în Răd ău ţ i, str. Pia ţ a Unirii, f.n. şi 1.708 mp. teren situat în Răd ău ţ i, str. I MAI, f.n.( Anexa

04). Comisia de punere în posesie, la data de 24 martie 1999 în baza Sentinţei civile

nr.1.065/15.03.1999, a Judecătoriei Rădăuţi a procedat la inventarierea suprafeţei de 1.958 mp. învederea punerii în posesii pentru Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” a suprafeţei de 1.700 mp. pestr. I MAI, f.n. şi a suprafeţei de 250 mp. pe str. Piaţa Unirii f.n), iar :SC. Wareso Prod. SRL

Suceava la data de 19 aprilie 1999, emite Planul de situaţie pentru terenul de 250 mp, ( Anexa.05) şiPlanul de situaţie pentru terenul de 1.700 mp ( Anexa.06 ), .iar:Judecătoria Rădăuţi, la 21 aprilie1999, cu actul nr.1626/99, emite Încheierea,( Anexa.07 ) pe baza Sentinţei civile cu nr. 1.065 din



198

15.03.1999 a planurilor de situaţie din 19 aprilie 1999 întocmite de către SC. Wareso Prod. SRL,Suceava , prin care dispune deschiderea a unei noi cărţi funciare cu nr.14.068 Rădăuţi( Anexa.8) şiintabularea dreptului de proprietate asupra C.F..14.068 pentru Biserica „Pogorârea Sfântului DuhBiserica Drept urmare:Judecătoria Rădăuţi, la data de 21aprilie 1999, cu actul nr.4.059/999,confirmă Extrasul de carte funciară, nr.14.068, pentru parcele 5.360/12 =1.700 mp. şi 540/4=250 mp

în baza Sentinţei civile nr.1.065/15 martie 1999 şi a planurilor de situaţie din 19 aprilie 1999 şi s-a întocmit dreptul de proprietate pentru Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din Rădăuţi.

S.C. „CONTRANSCOM” S.A. din Rădăuţi, la data de 14 ianuarie 1999, vinde către

Parohia Rădăuţi III prin parohul pr.. Varga Paul, fundaţia din beton pentru construcţii,amplasată pe terenul proprietatea Statului Român care a fost concesionat de către Societate de laConsiliul Local Rădăuţi, situat în Ansamblul Republicii nr. 111 Rădăuţi, intrând în proprietateSocietăţii, în baza autorizaţiei de construire nr.3 din 17 ianuarie 1994 a Primăriei Rădăuţi. Preţulacestei vânzări este de 10.000.000 lei. iar la data de:30 aprilie 1999 , Parohia Rădăuţi III , prinparohul Varga Paul vinde către S.C.CONTRANSCOM SA din Rădăuţi fundaţia din betonpentru construcţii, care a fost concesionat de la Consiliul Local Rădăuţi, situat în ansamblulRepublicii nr.111, Rădăuţi. la preţul de 10.000.000 lei.

Parohia Rădăuţi III, prin parohul pr.. Varga Paul la data de 30 aprilie 1999, vinde către S.C.„CONTRANSCOM” S.A.. din Rădăuţi terenul viran identic cu P.V nr. 5.360/12 în suprafaţă de1.700 mp. şi terenul viran identic cu P.V.nr.540/4, în suprafaţă de 250 mp. la preţul total de11.350.000 lei. Drept urmare, la data de:06 mai 1999, Parohia Rădăuţi III, prin parohul pr.. VargaPaul, încheie un Antecontract, ( Anexa 9) cu S.C. „CONTRANSCOM” S.A.. din Rădăuţi, princare: aceasta, „va executa lucr ările de fa ţ ad ă , tencuieli, vopsitul şi repara ţ ii burlane, văruieli la

Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din Răd ău ţ i, urmând a se încheia între păr ţ i un contract de prest ări de servicii. Totodat ă aceasta va garanta timp de un an pentru viciile ascunse ale lucr ării. Biserica „Pogorârea Sfântului Duh”, reprezentat ă prin pr. paroh Varga Paul, la terminarealucr ării, va încheia cu Societatea comercială un contract de vânzare-cumpărare prin care vatransmite dreptul de proprietate asupra terenurilor situate în Răd ău ţ i, str. Pia ţ a Unirii, în suprafa ţă de 250 mp. şi str. I MAI, în suprafa ţă de 1.700 mp.”

Termenele de execuţie sunt următoarele: „S.C. „CONTRANSCOM” S.A., se obligă să

execute aceste lucr ări până la data de 30 octombrie 1999 , iar fa ţ ada principală , până la 6 iulie1999; iar Biserica „Pogorârea Sfântului Duh”, se obligă ca în termen de 10 zile de la finalizarealucr ărilor să încheie un contract de vânzare-cumpărare cu Societatea, prin care va transmite dreptulde proprietate al terenurilor eviden ţ iate mai sus.”

S.C. „CONTRANSCOM” S.A. la data de 24 iulie 2000, emite factura nr. 4.312.565 în valoarede 11.353.932. Lei, ( Anexa.10) reprezentând c/v situaţilor de lucrări la „repara ţ iile de la fa ţ adaCatedralei,”, care s-au decontat prin „Opera ţ iune de compensare”, conform „Ordinului decompensare”, Seria B, nr. 0109647 din 24 iulie 2000, în valoare de 11.350.000 lei. ( Anexa.11)

În continuare .se prezintă anexele respective.



199

Anexa nr. 01



200

Anexa nr. 02



201

Anexa nr. 03/a



202

Anexa nr. 03/b



203

Anexa nr. 03/c



204

Anexa nr. 04



205

Anexa nr. 05



206

Anexa nr. 06



207

Anexa nr. 07



208

Anexa nr. 08



209

Anexa nr. 09



210

Anexa nr. 09/b



211

Anexa nr. 10



212

Anexa nr. 11/a



213

Anexa nr. 11/b

Â



214

Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, jud.Suceava, la data de 10 septembrie 2004 emite Titlul de proprietate nr.94, având codul:150.294,prin care conform Legii 18/1991 şi a Legilor nr.1269/1997 şi nr. 1/2000, prin care Parohia RădăuţiIII, primeşte în proprietate o suprafaţă de 30 ha, teren cu vegetaţie forestieră, din fondul forestiernaţional (cu destina ţ ie forestier ă), situată pe teritoriul comunei Straja şi pusă în posesie conformProcesului verbal nr.6 din 09.09.2004. Drept urmare s-a constituit:Asociaţia Unităţilor de CultProprietare de Păduri din Protopopiatul Suceava şi Rădăuţi, la 01.03.2006, sub denumirea deAsociaţia Silvică „Bucovina Verde”, precum şi a Ocolului silvic la 01.04.2006.



215


CONSILIERILOR CONSILIERILOR CONSILIERILOR CONSILIERILOR

ŞI ŞI ŞI ŞI

EPITROPILOR EPITROPILOR EPITROPILOR EPITROPILOR

ÎN ÎN ÎN ÎN

IMAGINI IMAGINI IMAGINI IMAGINI



216

Imagini din şedinţa de lucru din data de 25/07/2010, desf ăşurată în absida sudică din naos,condusă de preotul paroh Vîrtea Nicolae



217



218



219



220



221

Imaginea reprezintă pe membrele Comitetului parohial, participante la şedinţa de lucru



222

Părintele paroh Vîrtea Nicolae, conducând lucrările şedinţei de lucru din data de 25/07/2010



223

Imaginile de mai jos reprezintă şedinţa de lucru din data de 03 aprilie 2011



224



225



226



227



229

VII.

Enoriaşii rădăuţeni, ctitori de monumentale lăcaşuri religioase.(1359 –2010)

Enoriaşii ortodocşi rădăuţieni au ctitorit din cele mai vechi timpuri, lăcaşuri religioase, iniţialdin lemn şi ulterior din piatră. Aceste lucru a fost demonstrat şi cu ocazia împlinirii a 650 de ani(1359–2009) de la Întemeierea Moldovei, de către „bra ţ ul întemeietor al voievodului Bogdan”,în

cadrul Simpozionului „ Ră d ău ţ ii şi Întemeierea Moldovei – Biserica Sf. Nicolae – Ră d ău ţ i – Panteonul Moldovei” , desf ăşurat în zilele de 01– 03 octombrie 2009. la RădăuţiArhimandritul Iustin Dragomir, stareţ la Mănăstirea Bogdana din Rădăuţi , cu această ocazie,

consemnează la pag.7 în Prefaţa la studiul: „Răd ău ţ ii şi Întemeierea Moldovei – 650 de ani (1359–2009)” editată de către Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor şi Mănăstirea Bogdana Rădăuţi şi tipărită la Editura Basilica – Bucureşti 2009, următoarele:„Pentru con ştiin ţ a românească , Nordul Moldovei -

Răd ău ţ ilor merit ă numele de vatr ă a istoriei, având o semnifica ţ ie aparte în geografia culturală şicultuală a României. Pe aceste locuri, unde trecutul se împlete şte la tot pasul cu actualitatea, undelegenda tr ăie şte în sufletul oamenilor, întâlnim un nucleu de cea mai autentică şi nealterat ă via ţă cre ştină ortodoxă românească. Oamenii locului au participat activ şi organic la toate suferin ţ ele şiizbânzile neamului românesc, prin bra ţ ul întemeietor al voievodului Bogdan.”şi în continuare

spune„Biserica Sf. Nicolae din Răd ău ţ i ilustrează un moment social, istoric şi artistic precis, anumecel al închegării domniei şi socotirii voievodului maramure şean drept prim feudal laic al ţării, alefemerului ecou al arhitecturii apusene, ale planului şi spa ţ iului bazilical familiare zonelor decultur ă din care venea Bogdan I Descălecătorul” (ibidem, pag.8)

Academicianul Pr. Mircea Păcurariu, în studiul său: Istoria Bisericii Ortodoxe Române,vol. I, Iaşi, 2004, p.282–289. consideră că: „Cea mai însemnat ă dintre vechile lăca şuri de închinaremoldovenească este, f ăr ă îndoială biserica „Sf. Nicolae” din Răd ău ţ i. Biserica şi-a păstrat până ast ă zi forma ini ţ ială , cu excep ţ ia unui pridvor, ad ăugat în 1559 de Alexandru Lă pu şneanu În aceast ă biserică au fost înmormânta ţ i; Bogdan I şi urma şii săi: La ţ cu, Roman I, Ş tefan I, Bogdan (fratele lui

Alexandru cel Bun), alt Bogdan (fiul lui Alexandru cel Bun), Anastasia, fiica lui La ţ cu, Stana, mamalui Ş tef ăni ţă Vod ă şi Ioanichie, primul episcop atestat documentar la Răd ău ţ i. Pe mormintele

primilor şase, Ş tefan cel Mare a pus lespezi funerare frumos sculptate şi inscrip ţ ii în limba slavonă” Deci.,biserica „Sf. Nicolae” din Rădăuţi, adăpostind aceste morminte de voievozi, soţii de voievozi,rude şi demnitari domneşti, poate fi numită pe drept cuvânt Panteonul Moldovei.

Arheologicii şi cercetătorii Lia şi Adrian Bătrâna, în studiul lor: Despre cronologiabisericilor şi funcţia ansamblului feudal de la Rădăuţi în secolul al XIV-lea, afirmă că:

„în ansamblul lor, depunerile, complexele descoperite ca şi materialul arheologice rezultat înurma să păturilor arheologice de la Răd ău ţ i mărturisesc despre o locuire neîntreruptă în acestelocuri a că rei vechime coboară cu aproape un secol în raport cu cronologia îndeobş te acceptată.

În suprafa ţ a aflat ă sub inciden ţ a cercet ării, via ţ a a pulsat încă din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, cel mai vechi nivel de vie ţ uire con ţ inând materiale arheologice. precum ceramică , unelte,obiecte de uz casnic şi accesorii vestimentare – databile între aceast ă perioad ă şi primul sfert deveac al secolului al XIV - lea. (ibidem pag. 141), În baza acestor descoperiri aceştia apreciază că:„ primul locaş de cult de la Ră d ău ţ i a fost construit din lemn la sfârşitul primului sfert al secolului

al XIV – lea. (ibidem pag 142) Din analiza inventarului funerar a mormintelor din interiorul şiexteriorul aceste primei biserici, demonstrează:: „înalta pozi ţ ie social ă a locuitorilor ansamblului

ră d ău ţ ean. Totodat ă acestea probează caracterul laic al locuirii de la Răd ău ţ i şi relevă func ţ ia de capel ă a unei reşedin ţ e feudale îndeplinit ă în tot cursul secolului al XIV – lea de cele două biserici(din lemn şi din cărămidă – n.n.) ce se succed în mod nemijlocit în acela şi loc”. ( pag. 145 ).

În baza extragerii şi a analizei ADN - ului de la şapte morminte aflate în naosul primei şi acelei de a doua biserici de la Rădăuţi , „s-a stabilit existen ţ a unor legături de rudenie şi chiar a

filia ţ iei directe, de la părinte la copil”. În baza acestor studii de Paleogenetică umană, rezultă că:

„la Răd ău ţ i sunt înmormânta ţ i unii dintre membrii a două familii înrudite între ele; pe de o partecea maramure şeană , reprezentat ă de Bogdan I şi fiul său La ţ cu, iar pe de alt ă parter cea locală moldovenească , st ă până a re şedin ţ ei r ăd ău ţ ene, reprezentat ă de voievodul local şi de fiii săi Petru I şi Roman I şi de nepo ţ ii săi Ş tefan I şi jupan Bogdan - fratele lui Alexandru cel Bun – ca şi de un



230

str ănepot, un alt jupan Bogdan, fiul lui Alexandru cel Bun. Legătura între cele două familii s-arealizat, deci, per feminas, prin căsătoria Margaretei (Mu şatei), fiică a lui Bogdan I cu voievodullocal de la Răd ău ţ i” (ibidem pag.149)

Istoricii Constantin C. Giurescu şi Dinu C Giurescu în studiul lor privind: Istoria Românilor, vol.2, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976, la pag.40 afirmă:

„ La moartea lui La ţ co n-a r ămas nici un urma ş în linie bărbătească , nici un băiat. Stingându-se deci dinastia în linie bărbătească a întemeietorilor Moldovei şi cum obiceiul ţării nu permitea ca

femeile să ocupe tronul, boierii au trebuit să aleagă un dom în afar ă de vechea dinastie. Acest domn

a fost Costea. Costea credem a fi fost căsătorit cu Mu şata, în actele redactate latine şte i se spunea Margareta, mama lui Petru şi Roman, domnii următori ai Moldovei şi fiica lui Bogdan I,” ( doveditede arheologii şi cercetătorii Lia şi Adrian Bătrâna pe baza cercetărilor Paleontologice menţionate).„Durata domniei lui Costea nu se arat ă în cronici, dar stabilit ă de către autorii prin deduc ţ ie, întreanii 1373 şi 1375. După Costea a urmat fiul său şi a lui Mu şata” confirmată şi de studiilePaleogenetice ale arheologicilor. şi cercetătorilor, Lia şi Adrian Bătrâna. Aceştia afirmă,că:„Aceste vechi legături existente între familia voievodului de la Cuhea şi cea a voievodului de la

Răd ău ţ i au avut un rol hot ărâtor în trecerea definitivă a lui Bogdan la r ăsărit de Carpa ţ i şi explică mai bine atât acceptarea sa de către o bună parte a vârfurilor feudalit ăţ ii locale cât şi succesul săurelativ rapid în disputa cu reprezentan ţ ii regalit ăţ ii maghiare de aici. Astfel în ţ elegând lucrurile,

rolul reşedin ţ ei voievodale de la Ră d ău ţ i în procesul întemeierii noi realităţ i statale de la Ră să rit de Carpa ţ i ne apare a fi de primă mă rime. Ea a reprezentat capul de pod ce a ad ă postit pe Bogdan şi familia sa şi a jucat rolul de nucleu unificator”.(ibidem pag.150).

„Sintetizând datele noi, oferite de cercet ările arheologice, despre ansamblul feudal de la Răd ău ţ i, constat ăm că în cursul existen ţ ei sale el a cunoscut două perioade distincte în raport cu func ţ iile pe care le-a îndeplinit.

Într-o primă etapă , cuprinsă între a doua jumătate a sec. al XIII-lea şi primii ani ai secoluluial XV – lea, avem de a face cu o re şedin ţă feudală , centrul unui voievodat şi pentru scurt ă vreme –cea în care Bogdan I a rezidat aici – chiar sediul Domniei autocrate. Ş i chiar după stabilireare şedin ţ ei domne şti la Siret, în vremea lui La ţ cu, ansamblul r ăd ău ţ ean va continua să joace un rolde prim ordin prin unii din reziden ţ ii săi. Atât voievodul local şi Doamna sa Margareta (Mu şata) cât

şi copii lor Petru şi Roman, precum şi nepotul lor Ş tefan, fiu al lui Roman – vor fi actorii principaliai unor importante evenimente ce se vor derula în Moldova celei de a doua jumătate a sec. al XIV-lea, chiar dacă la un monument dat ei nu vor mai rezida la Răd ău ţ i. Se vor reuni, în schimb, pentrutotdeauna în cuprinsul necropolei r ăd ău ţ ene, din care va lipsi doar Doamna Margareta.

În cea de a doua perioad ă a existen ţ ei sale, în vremea lui Alexandru cel Bun, la o dat ă anterioar ă celei de 06 iulie 1413, func ţ iile ansamblului r ăd ău ţ ean se schimbă , el devenind sediulEpiscopii ce va func ţ iona până la 1781”. ( ibidem, pag. 152 ).

I.P.S.S. Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, menţionează în studiul „ Ră boj cultural” redactat cu ocazia Simpozionului , la pag.21 următoarele: „Devenind gropni ţă domnească ,voievozii Moldovei Alexandru cel Bun, Ş tefan cel Mare, Alexandru Lă pu şneanu şi al ţ ii, au f ăcut marii danii de bunuri materiale”.

Pr. prof . Petru Rezuş, din Rădăuţi, în studiul său: „Din istoria învăţământului teologic înMoldova”.afirmă că în baza acestor danii: „s-au înfiin ţ at în jurul ei institu ţ iile de cultur ă caracteristice epocii”,

În conformitate cu aceste condiţii istorice şi politice de formare a Bisericii creştine ortodoxe derăsărit, Bogdan-vodă cât şi urmaşii săi au acordat sprijin, atât moral cât şi material, pentru a se crea laRădăuţi un Complex ecleziastic de învăţământ şi cultură religioasă , compus din: Bisericacatedrală „Sf. Nicolae”, Mănăstirea cea Mare şi Episcopia de Rădăuţi, despre care

Nicolae. Iorga, în cartea sa «Neamul românesc din Bucovina» , spune următoarele în 1905: „Ei au f ăcut în acest sat de odinioar ă o mănăstioar ă de lemn pentru înmormântarea

cre ştinească a r ămăşi ţ elor lor şi din aceast ă mănăstioar ă a r ăsărit apoi o mare biserică de piatr ă; oepiscopie a fost înfiin ţ at ă lângă aceast ă biserică , pentru ca Vlădica, împreună cu păstorirea păr ţ ii

de sus a ţării, să aibă grijă gropni ţ ei Voievozilor. Episcopia a tr ăit supt st ă pânirea moldovenească trei sute de ani în capăt, f ăcând lângă dânsa şcoală şi tiparni ţă de căr ţ i”.



231

1.Coplexul ecleziastic de învăţământ şi cultură religioasă , „ Bogdana”

Biserica catedrală „Sfântul Nicolae” construită din piatră, era amplasată în centrulincintei mănăstirii (vezi fotografia aeriană)având în jur paraclisul, atelierele şi chiliile pe latura deSud, ocupate în anul 1792 de către herghelia adusă de la Vijniţa la Rădăuţi; pe latura de Est şi Vesterau alte construcţii din incintă iar în colţul de Nord-est al curţii a fost ridicată clădirea cu etaj atrapezei ce servea ca locuinţă episcopală, folosită de către austrieci ca sediu al administraţiei

hergheliei de la Rădăuţi, pe care administraţia austriacă o demolează după 1887. Această biserică de piatră, care este cea mai veche biserică din Moldova, a fost închinată Sfântului ierarh Nicolae cu scopul ca această biserică să fie şi sediul viitoarei Mitropolii a Moldovei ,

în care sens s-a construit în altarul acesteia, încă de la început, o prispă mitropolitană, fiind totodată şi gropniţă domnească pentru Bogdan şi urmaşii săi.. Forma acestei biserici este cea simplă a bazilicilor antice,(vezi plan şa cu proiec ţ iile respective) din această cauză, ea poate fi considerată caprimul exemplar al acestei arhitecturi în Moldova, fiind construită doar cu pronaos, naos şi altar, iar

în anul 1559, Alexandru Lăpuşneanu Vodă a adăugat un pridvor ca o tindă boltită, cu două intrări, lasud şi nord, având aceiaşi înălţime cu biserica. Biserica, împreună cu pridvorul, are: lungimea de 39ml., lăţimea de 12,5 ml. deci cu o arie totală de 183,74 mp. De asemenea, biserica are o înălţimea de12,13 ml, având zidurile cu o grosime de 1,26 ml., Intrarea în pronaos se face prin vechea u şă

ferecat ă de intrare în biserică( vezi fotografia), înainte de-a se construi pridvorul. Uşa, are un cadrude piatră în stil gotic. În pridvorul bisericii este mormântul jupâni ţ ei Maria, care a fost jupâneasalogof ătului Alexa Niculescu de la Ţara Românească.

Pronaosul este despărţit de naos printr-un perete de piatră, având o uşă cu un cadru goticsculptat, fiind. împărţit în părţi egale de 2 stâlpi care ţin bolta şi un număr de 4 chilii, care sunt bineascunse în zidire, din care, două mai mari deasupra naosului, una mai mică deasupra pronaosului pepartea sudică şi una mai lungă, deasupra naosului şi pronaosului, pe partea nordică.. Accesul se faceprintr-o scară în spirală, aşezată pe partea dreaptă, în colţul sud-estic al pronaosului, fiind folosite decălugări în momente de primejdie, când uşile erau astupate cu pietre din interior.În pronaos se găsescmormintele lui: Anastasia, fiica lui Laţcu Vodă, soacra lui Alexandru cel Bun, care a înzestratEpiscopia de Rădăuţi, cu moşia Coţimanul, având în acest sens pe partea nordică a peretelui care

desparte pronaosul de naos, un tablou votiv ctitoresc care o reprezintă în mână cu actul de danie amoşiilor sale; Stana, soţia nelegitimă a lui Bogdan cel Orb şi mama lui Ştef ăniţă Vodă, precum şi Ioanichie, episcop şi mare sfetnic a lui Ştefan cel Mare.

Naosul , cuprinde 4 stâlpi de piatră, aşezaţi simetric şi uniţi prin arcade, împărţind naosul în treinave, având plasate pietrele funerare puse de Ştefan cel Mare, pe mormintele lui:Bogdan Vodă celBătrân, (1348–1365), strămoşul lui Ştefan cel Mare; Laţcu Vodă, fiul lui Bogdan cel Bătrân,(1365–1373); Petru I, fiul Muşatei, (1375–1392 ); Roman I Vodă, fiul Muşatei, (1392–1394), tatăllui Alexandru cel Bun; Ştefan I Muşat-Vodă, cel Bătrân, (1394–1400) care i-a bătut pe unguri la Chindău; Bogdan-vodă, fratele lui Alexandru cel Bun; Bogdan-Vodă II, (1449–1451) fiul lui Alexandru cel Bun şi tatăl lui Ştefan cel Mare.

Altarul, are o suprafaţă de 33,74 mp, despărţit de naos cu un perete de zid având 2 stâlpi lipiţide peretele care separă naosul de altar şi de care este fixat iconostasul sau catapeteasma , pictată petimpul lui Alexandru cel Bun. Tot în altar de-a lungul absidei este amplasată prispa de piatră mitropolitană, atestând că biserica a fost construită pentru a avea de la început caracter de catedrală mitropolitană respectiv ca sediu eventual de Mitropolie. Prispa e lată şi înălţată de 20 cm şi ea seconstruieşte numai în acele biserici care urmau a fi catedrale şi pe ele şedeau preoţii de o parte şi dealta a arhiereului pe timpul citirii apostolului.

Acoperişul a fost iniţial acoperită cu plăci de plumb, colorată în roşu.Pereţii exteriori ai bisericii sunt sprijiniţi de 12 contraforturi tari din zid de piatră, 4 pentru

zidul de sud, 4 pentru zidul de nord, 2 pentru altar şi 2 pentru pridvorZugrăveala din interior, a fost executată probabil pe timpul lui Alexandru cel Bun, fiind

restaurată în anul 1880 de pictorul Epaminonda Bucevschi.. Pereţii exteriori n-au fost pictaţi.Pardoseala bisericii este executată cu plăci mari, pătrate şi cioplite din piatră .Clopotniţa masivă de piatră ce se află în partea de nord-vest, lângă biserică, având trei nivele,

pivniţă şi un turnuleţ circular, pentru scara de acces, fiind construită de Episcopul de Ră d ău ţ i,



232

Dosoftei Herescu şi dată în folosinţă la data de 09 aprilie 1781 având în dotare 4 clopote, din care:cel mare este f ăcut în cadrul clopotăriei de la Mănăstirea rădăuţeană, iar cel de al doilea clopot,respectiv cel mijlociu, este cel mai vechi, fiind dăruit de către Ştefan cel Mare, iar celelalte clopote,mai mici, sunt mai noi.

În cadrul acestei biserici, s-au adunat multe odoare bisericeşti de la primii voievozi, apoi de laAlexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare. Din ele se mai păstrează: un epitaf din veacul al XV-lea,aflat la mănăstirea Suceviţa; două procoveţe de la Ştefan cel Mare; o icoană ferecată în argint din1504, aflată tot la Suceviţa; un scaun episcopal sculptat; un scut de la Ştef ăniţă Vodă din 1523; un

epitaf în fir de aur dăruit de Alexandru cel Bun, precum şi racla de argint masiv a sfântului Leontie după cum spune un manuscris slavon din sec. XV-lea.(Vezi Cronica în imagini)

Mănăstirea „Bogdana” a fost un centru al Episcopilor „schismatici”, încă înainte de întemeierea statului Moldovei , aceasta dacă ţinem cont de faptul că aici, nu întâmplător a avutBogdan-vodă, centrul său de rezistenţă şi a ales loc pentru construirea unei biserici cu rol de gropniţă domnească a sa şi a urmaşilor săi. Toate acestea duc în mod logic la concluzia că această mănăstiretrebuie să fi existat încă înainte de construirea Bisericii domneşti. Un argument în plus este şi faptulcă în documentele vremii, această apare cu denumirea de „M ă nă stirea cea Mare” a Rădăuţiului, şicare şi-a demonstrat cu prisosinţă această denumire. Mănăstirea de la început a fost un centru de

învăţământ şi cultură religioasă, având cea mai veche şcoală mănăstirească din Moldova, unde

se învăţa limbile slavona şi greacă, având ca scop să pregătească tineri cu deprinderea scrisului şi-acetitului , pentru nevoile mănăstiri şi ale cancelarii domneşti (dieci sau logofe ţ i). Totodată în această mănăstire s-au scris nenumărate cărţi din care unele au fost adevărate opere de arta.ca de exemplu:

Liturghier slavon scris in 1642, pentru episcopul Anastasia al Rădăuţiului; Liturghier slavon scris în 1643, pentru mitropolitul Varlaam, fiind foarte luxos; Tetravanghel slavon, scris la 1646, pentru Gavril Hatman, fiind dat la Agapia; Pomelnicele ră d ău ţ ene unde erau trecuţi primii domni, domniţe,episcopi; Cronică a Moldovei, pentru anii 1541–1553, scrisă de episcopul Iftimie; Povestire pe scurt

despre domnii moldoveneş ti, scrisă de episcopul Isaia; Evanghelii scrise de Anastasie Crimca, dincare una se păstrează în biblioteca universităţii din Lemberg.

La mijlocul secolului al XVIII-lea, şcoala de la Ră d ău ţ i, are o nouă etapă de dezvoltareiniţiată de domnul Moldovei Constantin Mavrocordat, (1742–1743), când aşa cum spune cronicarul

Ioan Neculce în Cronica sa: „Au înt ărit şcolile latine şti şi slavone şti. Au mai f ăcut şcoli deînvăţătur ă şi latine şti şi ar ă pe şti”, iar în anul 1747, la Rădăuţi s-a organizat din porunca domnului Grigore Ghica , şcoala episcopală sub conducerea lui Iacob Putneanu. Urmare acestei reorganizări,materiile de învăţământ s-au înmulţit, fiindcă pe lângă cetirea Ceaslovului şi a Psaltiri, se învăţa şinoţiuni de: cronologie, catehism, istorie, geografie şi aritmetică.. Urmare acestei îmbunătăţiri a

învăţării, rolul şi importanţa şcoli a crescut în sensul că de aici manuscrisele şi tipăriturile serăspândesc atât în satele episcopiei cât şi în Transilvania. Totodată, în cadrul mănăstirii va lua fiinţă,

în anul 1743 cea dea treia tipografie din Moldova, urmare iniţiativei episcopului cărturarVarlaam. În această nouă tipografie se va tipări 4 cărţi voluminoase şi anume: Catavasier,

Antologhion, Ceaslov şi o Liturghie a Sf. Ioan Gură de Aur. Cărţile tipărite la Rădăuţi, s-aurăspândit atât în Moldova, cât şi în Ardeal şi Maramureş.

În afară de scrierea şi copierea de manuscrise sau de cărţi bisericeşti, la M ănăstirea cea Mare, aexistat o adevărată şcoală de copiere, scriere, tipărire, legare, restaurare de documente şi manuscrise,

înfrumuseţare de carte religioasă, dar şi de confecţionare şi înfrumuseţare a tuturor obiectelor de cult ,necesare tuturor bisericilor din întreaga eparhie, fiind răspândite atât în Moldova cât şi înTransilvania. Aici. se turnau clopotele necesare dotării a bisericilor din toată eparhia. Astfel, unul dincele patru clopote ale bisericii „Sf. Nicolae” a fost turnat aici.

Împăratul Iosif al II-lea, la data de 19 iunie 1783, hotărăşte „ f ăr ă amânare să se reducă numărul mănăstirilor, iar pământurile şi fondurile să treacă sub povăţ uirea st ă pânirii împăr ăte ştii şicr ăie ştii M ăririi” În consecinţă, se desfiinţează 21 de mănăstiri, printre care şi„M ănăstirea cea

Mare”,iar moşiile lor au fost luate în administrarea Statului Austriac, înfiinţându-se în acest scop:„ Fundul Relegiunariu ( Fondul Religionar) a Bisericii Ortodoxe din Bucovina.”.Drept urmare, la ,23 aprilie 1785, „M ănăstirea cea Mare” din Rădăuţi se desfiinţează, iar în clădirile fostei Episcopiişi Mănăstiri la data de 01 mai 1792, este mutată herghelia de la Văşcăuţi,



233

Episcopia de Rădăuţi , având drept catedrală episcopală biserica „Sf. Nicolae”, a fostorganizată după anul 1402 de către Alexandru cel Bun,după ce acesta a stabilit sediul Mitropoliei

Moldovei în biserica Mirăuţilor de la Suceava. Episcopul Dosoftei, consideră în acest sens,că: „ Episcopia de Ră d ău ţ i este cea mai veche Episcopie din întreaga Moldovă fiind supusă în cele

bisericeş ti Mitropolitului de la Iaşi. ( D. Dan , Cronica Episcopiei de Răd ău ţ i, pag. 27.).Episcopia de Rădăuţi a fost o matrice din care au fost ridicaţi în scaunul mitropolitan, zece

Mitropoliţi şi anume: Teofan I Movilă (1582–1587), Mardarie (1595), Teodosie Barbovschi(1604–1608), Ioan (1608), Anastasie I Crimca (1608–1629, Atanasie (1629–1631), Sava (1659–1664), Ghedeon (1708), Antonie (1729–1740), Iacov Putneanu (1750–1760), formând totodată,

împreună cu mănăstirea „Bogdan-vod ă” şi biserica “Sf. Nicolae“, un complex ecleziastic de învăţământ şi cultură religioasă , ce-a jucat un rol primordial în dezvoltarea învăţământului şi culturiiecleziastice din Moldova , în perioada sa voievodală.

Episcopia de Rădăuţi a funcţionat cu sediul în cadrul Mănăstirii „Bogdan-vod ă”, din Rădăuţiavând drept catedrală episcopală biserica „Sf. Nicolae”, până în anul 1781, când:„ fu smulsă dinsecularele ei legături politice şi ierarhice cu Moldova şi încorporat ă Austriei, în timpul episcopuluiDosoftei Herescu” (I.Nistor,” Istoria Bisericii din Bucovina”, Editura „Septentrion”, Răd ău ţ i. 2003,

pag. XXV). Drept urmare,în luna, aprilie 1781 scaunul episcopal de la Rădăuţi a fost mutat laCernăuţi, creându-se „Episcopia exempt ă a Bucovinei”, fiind scoasă de sub autoritatea Mitropoliei

de la Iaşi iar la: 12 decembrie 1781 episcopul de Rădăuţi , Dosoftei Herescu este mutat la Cernăuţi prin patent imperial, fiind subordonat ecumenic Mitropoliei de la Carlowitz şi sub controlul direct alguvernatorului Bucovinei. În consecinţă, complexul ecleziastic de învăţământ şi cultură religioasă din Rădăuţi se desfiinţează, , rămânând doar Biserica „Sf. Nicolae”. cu rol de biserică parohială.

2.Ctitorii în perioada 1942–1961:

Urmare desfiinţări complexului ecleziastic , Biserica „Sf. Nicolae” rămâne timp de 160 deani, singura biserică parohială din Rădăuţi. Această situaţie a existat până când s-a sfinţit la:

21 mai 1942, Biserica parohială „Sf. Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir,” decătre Mitropolitul Bucovinei, I.P.S.S. Tit Simedrea. Sfinţirea a fost efectuată în clădirea fostei

biserici evanghelice luterane, din perioada anilor 1889–1940 din Rădăuţi, de pe str. RegeleFerdinand, (Calea Cernău ţ ilor ) care a fost cedată Bisericii Ortodoxe Române după repatriereagermanilor în anul 1940.(vezi Cronica în imagini). După preluarea edificiului, acesta a fost adaptatcultului ortodox prin grija preotului catihet Dimitrie Onciulescu, iar pictura icoanelor fost f ăcută decătre pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi, iar în anul 1969, catapeteasma a fost completată cu registrele superioare de icoane, care au fost pictate de prof. rădăuţean Nicolae Pentelescu..

Între anii 1982–1986 s-au efectuat importante lucrări de reparaţii, iar pictura interioară a fostexecutată de pictorul bisericesc rădăuţean Popescu C-tin anii 2007–2008 s-a construit în curteabisericii un paracliser cu o cameră mortuară şi un praznicar, executându-se de asemenea importantelucrări de reparaţii Această biserică a fost slujită de preoţi şi parohi: Vătăman Ioan (1942–1960),Fărtăiş Zaharia (1961–1988 ), Boghean Ioan (1961–1981), Juravle Vasile (1983,1988–2010 )

Varga Paul Vasile (1988–1990), Belciug Mircea (1991–1996), Irenciuc Mihai (1996–2010), Juravle Ciprian, diacon şi preot slujitor (1999- 2010).

28 mai 1961, respectiv după 180 de ani de la desfiinţarea Episcopiei din Rădăuţi, a fostsfinţită de către Mitropolitul Moldovei şi Sucevei , Dr. Iustin Moisescu, Catedrala din Rădăuţi,cu hramul Pogorârea Sfântului Duh, fiind închinată Marii Uniri Naţionale din 1918

Această Catedrală este o impresionantă capodoperă arhitectonică şi picturală. Afirmaţia estesusţinută cu argumente, în capitolul 1. al monografiei. (vezi Cronica în imagini)



234

3. Ctitorii în perioada 1993–2010

În perioada anilor 1961– 1991, în oraşul Rădăuţi, deci timp de 30 de ani nu s-au construit şisfinţit nici un aşezământ ortodox românesc, deşi populaţia creştin ortodoxă românească a crescut canumăr în această perioadă. Odată însă cu abolirea regimul totalitar şi eliberarea Bisericii OrtodoxeRomâne de restricţiile impuse de Legea pentru regimul general al cultelor, emis la data de 04aprilie 1948, s-a redat în folosinţă M ă nă stirea „Bogdan-vod ă”, De asemenea s-au construit o seriede: biserici parohiale, paraclise, capele, mă nă stire de maici şi aşeză minte sociale , toate amplasate

în diferite cartiere. ale Municipiului.. Drept urmare,vom prezenta, aceste aşezăminte ecleziastice înordinea datei de sfinţirea lor,iar imaginile lor, vor fi prezentate în anexa intitulată: Cronici în imagini.

15 martie 1991,după 208 ani, a fost reînfiinţată, Mănăstirea „Bogdan-vod ă” conformdeciziei nr. 5057/990 a Cancelarie Sf. Sinod, având iniţial drept stareţ pe Arhimandritul TeodorPavlo, decedat în anul 1996. În urma strădaniilor Arhimandritului Iustin Dragomir, stare ţ ulmănăstirii, î n noul corp administrativ al mănăstirii s-a amenajat: cancelaria, săli de protocol, trapezaşi camere de oaspeţi. Iar în incinta mănăstirii s-a construit un dispensar uman având 3 cabinetemedicale şi un laborator de analize medicale, pentru bătrâni şi orfani. .(vezi Cronica în imagini)Mănăstirea prin vechimea sa şi calităţile sale artistice, arhitecturale şi decorative a devenit un

monument reprezentativ al patrimoniului cognitiv–cultural al României, fiind inclusă în patrimoniulUNESCO şi în turismul cultural european.

În anul 1993, s-a sfinţit paracliserul cu hramul „Sf. Ioan Gură de Aur”, construită înincinta Căminului pentru persoane în vârstă din str. Volovăţului, nr. 50 fiind slujită de-a lungulanilor de către preoţii: Boghean Ion (1995–1996), Nuţu Roman (1996–1997 ) şi Diaconu Mihai(1997–2010) (vezi Cronica în imagini)

17 decembrie 1995, a fost sfinţită biserica parohială cu hramul „Sf. Ilie” de pe str.Grănicerilor.de către Arhiepiscopul Sucevei şi Ră d ău ţ ilor, I.P.S.S. Pimen, fiind păstorită de cătrePr. paroh Fediuc Mihai şi de-a lungul timpului de către preoţi: Boghean Ioan, Botezat Dragoş,Cristureanu Vasile, Ieşean Ioan, Prelipcean Anghel şi Bălan Emilian.

Biserica este executată din lemn de către meşterul Setriuc Ilie din comuna. Nisipitu – Măgura, jud. Suceava, fiind tencuită în exterior în anul 2008, iar picturile interioare au fost executate în uleipe lemn de către pictorul George Gavrileanu din Gura Humorului. (vezi Cronica în imagini)

20 iulie 1997, fost sfinţită capelă cu hramul „Sfin ţ ii Arhangheli Mihail şi Gavril ” construită în incinta noului cimitir al parohiei „Sf. Ilie” (Tesviteanu), Cartierul Hipodrom de pe str. BogdanVodă, împreună şi cu o cameră mortuară, fiind păstorită de către preoţii acesteia. (vezi Cronica înimagini)

17 august 1997, a fost sfinţită paracliserul cu hramul „Sf. Mare Mucenic Gheorghe şi Sf. Ş tefan” construită în incinta Poliţiei de Frontieră de pe Calea Bucovinei, fiind sfinţită de către Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, I.P.S.S. Daniel , asistat de Episcopul vicar, P.S. GherasimPutneanu, fiind păstorită iniţial de către călugării de la M ă nă stirea Putna, apoi de preo ţ ii militari Radu Nicolae (1998–2004 ) şi de preotul Lavric Ionel Florin (2004–2010). Biserica este executată din lemn, după modelul schitului de la Pojorâta a Sf. Ioan Iacob, cu ajutorul duhovnicului Melchisedec, stareţul M ă nă stirii Putna şi sacrificiul enoriaşilor din cadrul Poliţiei de frontieră (veziCronica în imagini)

15 martie 2001, a început a se construi Aşezământul pentru copii orfanii, având hramul

„Sf. Ierarh Leontie.”. Aşezământul are o suprafaţă de 3 ha. amplasat pe terenul mănăstirii aflat laintrarea în municipiul Rădăuţi, respectiv după podul „Vadul Vl ă dichii”, peste apa părăului Suceviţa.Aşezământul: cuprinde:12 vile, 3 terenuri de sport, o microfermă pentru animale şi un corp



235

administrativ Aceste lucrări de construcţie au fost coordonate şi vegheate de către ArhimandritulIustin Dragomir, stare ţ ul Mănăstirii Bogdan a((vezi Cronica în imagini)

20 iulie 2003, a fost sfinţită capela cu hramul „Sf. Doctori f ă ră de argin ţ i Cozma şi Damian” construită în incinta Spitalului Municipal de pe str. Calea Bucovinei de către Episcopul vicar al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, P.S.S. Calinic Botoşăneanul. Capelă aparţine deparohia „Sf. Ilie” fiind destinată bolnavilor ortodocşi internaţi în spital cât şi pentru enoriaşii dinzonă. ((vezi Cronica în imagini)

15 mai 2005 a fost sfinţită biserica cu hramul „Sf. Ierarh Leontie” construită în incinta M ă nă stirii Bogdana. între anii 1997–1998, iar pictura s-a realizat între anii 2003–2004 de cătreAlexandru Mateiaş, iar Iconostasul a fost executat din lemn de stejar, fiind sculptat de către protos Iachint Moisa în atelierul M ă nă stirii Bogdana. (vezi Cronica în imagini)

Sfântul Leontie s-a născut la începutul sec. al XIV-lea, în ora şul Răd ău ţ i iar egumenul mânăstirii Răd ău ţ i la tuns pe Leontie în monahism, cu numele de

Lavrentie. La scurt timp după aceea va cere binecuvântare şi se va retrage însihăstrie, în codrii Răd ău ţ ilor, pe valea Putnei. Acolo a construit într-o poiană omică biserică de lemn, pe care a sfin ţ it-o mitropolitul, Iosif Mu şat. Cu aceast ă

ocazie, Cuviosul Lavrentie a fost hirotonit ieromonah şi numit egumen al primeisihăstrii înfiin ţ ate în nordul Moldovei, cunoscut ă sub numele de „Schitul lui

Lavrentie” sau „Schitul Laura”. Potrivit tradi ţ iei, la acest schit se va retrage maitârziu şi Sfântul Daniel Sihastrul, sub povăţ uirea egumenului Lavrentie.

Alexandru cel Bun, întemeind episcopia Răd ău ţ ilor, biserica mânăstirii Bogdana a fost transformat ă în catedrală episcopală. unde l-au ales pe

acesta întâist ăt ător în calitate de episcop al Răd ău ţ ilor. Ajungând la vârsta bătrâne ţ ilor, s-a retrasdin scaunul episcopal şi s-a retras la schitul său mult îndr ăgit. După moartea sa, la cerea clerulepiscopiei de la Răd ău ţ i şi cu binecuvântarea Mitropolitului Moldovei, s-au str ămute sfintele moa şteale Cuviosului în Catedrala episcopală în partea dreapt ă a naosului. În anul 1639, în timpul domnieilui Vasile Lupu, o ceat ă de tâlhari veni ţ i de peste hotarele de nord ale Moldovei, au pr ădat ora şul

Răd ău ţ i, printre alte lucruri furate aflându-se şi racla Cuviosului Leontie. Sfântul Leontie a înnoit deopotrivă via ţ a de sihăstrie cât şi cea de ob şte, preo ţ ia şi arhieria, ajutând la mântuirea multor suflete. De aceea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hot ărât,la:20 Iunie 1992, trecereaacestui Ierarh al Bisericii noastre în rândurile sfin ţ ilor cu zi de pr ă znuire la data de 1 iulie, conform

zilei de cinstire de care se bucura în vechime în cetatea Răd ău ţ ilor , iar sfintele moa şte au fost depusă în biserica Sf. Nicolae(vezi Cronica ctitoriilor rădăuţene în imagini)

22 mai 2005, a fost sfinţită biserica parohială cu hramul „ Naş terea Maicii Domnului”,depe str. Andronic Motrescu, de către Arhiepiscopul Sucevei şi Ră d ău ţ ilor ,I.P.S.S. Pimen.,fiindpăstorită de către Pr. paroh Mateiciuc Florin. Biserica este din lemn, protejată în exterior cu

lambriuri din lemn, iar în interior cu mortar de nisip şi var învechit, fiind construită cu sprijinulenoriaşilor şi în special al enoriaşului Arusoaie Luca,privind terenul şi enoriaşul Gherman Mihail cu soţia sa Lucia. pentru majoritatea cheltuielilor de construcţie. Catapeteasma a fost executată dinlemn de stejar de către sculptorul Pr.Argatu Alexandru de la Boroaia ,Jud. Suceava., iar picturacatapetesmei şi icoanele de pe catapeteasmă, precum şi pictura frescă în stil bizantin din interior afost executată de către pictorul Viorel Gherasim din Fălticeni. .(vezi Cronica în imagini)

08 octombrie 2006, a fost sfinţită biserica parohial cu hramul „Sfin ţ ii Arhangheli Mihail şi Gavril,de pe str. Obor, de către Arhiepiscopul Sucevei şi Ră d ău ţ ilor I.P.S.S. Pimen, fiind păstorită de către Pr. paroh Calancea Iustin şi de-a lungul timpului de către preoţii. Bărbuţă Gheorghe, Nuţu Roman ,Calancea Nicolae şi călugării de la M ă nă stirea Bogdana.

Biserica a fost construită cu sacrificiul enoriaşilor şi a fondului asigurat de către PrimăriaRădăuţi, pentru construirea şi amenajarea subsolului, iar cele două clopote au fost donate deenoriaşul Rotari Isaia din Rădăuţi . Pictura interioară a fost realizată de Popescu Constantin dinRădăuţi. .Catapeteasmă a fost realizată din lemn de stejar de către sculptori rădăuţieni, iar pictura de



236

către pictorul r ăd ău ţ ean Bejenariu Florin .Biserica are alăturat o capelă mortuară construită dinlemn. (vezi Cronica în imagini)

)23 mai 2008 a fost sfinţită biserica parohială cu hramul „Sf. Cuvioasa Paraschiva” de pe

str. Ştefan cel Mare (Gr ădina de Tir )de către Arhiepiscopul Sucevei şi Ră d ău ţ ilor , I.P.S.S. Pimen,fiind păstorită de către Pr. paroh Prelipcean Angel şi Pr. Vega Ioan. Biserica a fost construită dincărămidă cu sacrificiul enoriaşilor şi în mod special a Fundaţiei Umanitare „ Aurel Ol ă reanu” ,având o clopotniţă cu 3 clopote mari, un lumânărar, iar la subsol este amenajată o cantină –praznicar dotată cu o bucătărie şi centrală termică şi în care se desf ăşoară săptămânal şi un program decateheză cu copii şi tineri enoriaşi. De asemenea s-a construit alăturată în aceiaşi locaţie şi o capelă mortuară. Biserica are faţa exterioară de pe peretele vestic pentru intrarea în biserică, o pictură în stilmozaic, iar pictura interioară este o pictură murală bizantină în manieră sârbească pe suport de frescă uscată, realizată de către pictorul Grigorciuc Daniel Marius. Catapeteasma este sculptată de cătremaestrul Hanţer Ioan din com.. Grumăzeşti, jud. Neamţ.(vezi Cronica în imagini)

01 martie 2008,.s-a început construirea mănăstirii de călugăriţe „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, în conformitate cu Decizia nr.12/3008 a Arhiepiscopiei Sucevei şi Ră d ău ţ ilor.

19 octombrie 2008 ,a fost sfinţită biserica parohială cu hramul „Învierea Domnului” depe str. Ş colii Noi - Sitarilor de către Arhiepiscopul Sucevei şi Ră d ău ţ ilor , I.P.S.S. Pimen, fiind păstorită de către Pr. paroh Aniţulesei Gheorghe Doru. Biserica a fost construită din lemn cusacrificiul enoriaşilor din cadrul parohiei şi a comunelor vecine şi a fondului de 110.000 lei, asiguraţide către Primăria Rădăuţi.. Sculptura în lemn pentru catapeteasma şi uşile principale de la intrare şiscaunul arhieresc, sunt realizate de sculptorul r ăd ău ţ ean Lucescu Constatin, iar pictura a fostrealizată de pictorul Nicolaiciuc Daniel, care a pus un accent deosebit pe pictarea unor sfin ţiromâni,ca de exemplu: Sf. Ilie Lăcătuşu, Sf. Cuv.Vichente Mălău şi Antim Găină de la Mănăstirea Secu şi Sf. Mărturisitor Valeriu Gafencu, mort în închisorile comuniste de la Tg.Ocna. Totodată în cadrul biserici se găsesc osemintele:Sf. Vichente şi Antim Găină, donate demănăstirea Secu,de la Neamţ, capul Cuv. Domiţian, precum şi unele oseminte ale martirilor de la

închisoarea de la Aiud, donate de Pr. Iustin Pârvu de la mă nă stirea Petru-Vodă de lângă Ceahlău În anul 2008 s-au construit o casă praznicară, o capelă mortuară, un lumânărar şi s-aufinalizat lucrările la clopotniţă.(vezi Cronica în imagini)

04 octombrie 2009 ,a fost sfinţită biserica cu hramul:„Acoperă mântul Maicii Domnului” ( vezi Cronica în imagini). Biserica este amplasată in incinta Aşeză mântului pentru copii orfani.,fiind sfinţită de către I.P.S.S. Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Ră d ău ţ ilor, în memoria bisericii dinlemn, având acelaş hram, pe care în anul 1773 a construit-o Episcopul Dosoftei Herescu, pentruenoriaşii ce deserveau vadul de trecerea peste pârâul Suceviţa , unde se formase un cătun (cot) numit

din această cauză Vadul-Vlădichi Acest cătun(cut) odată cu mutarea Episcopiei de Rădăuţi laCernăuţi şi preluarea moşiilor mănăstirii din Rădăuţi de către Fondul ort. Rom al Bucovinei, au fostpărăsit de către locuitorii săi în anul 1789, la 10 luni după moartea Episcopului Dosoftei, iar bisericaa fost vândută comunei Mămăieşti – Noi, jud. Cernăuţi .



237

În această perioadă s-au construit o serie de valenţe simbolice creştineşti, ca de exemplu:

în anul 1926 a fost ridicată o cruce de marmoră, în faţa bisericii „Sf. Nicolae” închinată „Mor ţ ilor noş tri că zu ţ i în ră zboiul Întregirii Neamului (vezi Cronica în imagini).

20 iulie 2002,s-a sfinţit ,„Crucea dedicată protec ţ iei copiilor”, confecţionată de patronul

Nicolae Preotesi, din tablă inoxidabilă, înaltă de 6 ml, cu o anvergură de 3,4 ml, dotată cu instalaţiede iluminare electrică, fiind înălţată pe un soclu, cu o înălţime totală de 14 ml. amplasat la intersecţiastrăzilor Putnei cu str.1 MAI, lângă sensul giratoriu (vezi Cronica în imagini).).

Noiembrie 2003,s-a sfinţit o Troiţă, „Credin ţ ei veteranilor de ră zboi(1941–1945) ” fiind confecţionată din lemn sculptat şi înălţat pe un soclu, fiind realizată de către me şterul sculptor FlorinLăzărescu. Troiţa este amplasată în apropierea Catedralei Unirii Naţionale din Răd ău ţ i, având o

înălţime totală de 3,5 ml,din care crucea de lemn are 2,5 ml cu o anvergură de 1,4 mlTroiţa a fost sfinţită de către Episcopul–Vicar Gherasim Putneanu. (vezi Cronica în

imagini)



239


În În În În

IMAGINI.IMAGINI.IMAGINI.IMAGINI.

A AA A

CTITORIILOR CTITORIILOR CTITORIILOR CTITORIILOR

RĂDĂUŢENE RĂDĂUŢENE RĂDĂUŢENE RĂDĂUŢENE



240

Imaginea aeriană a complexului monahal Bogdan Vodă, în care se vede

amplasarea următoarelor edificii: biserica Sf. Nicolae ,bisericaSf. Ierarh Leontie, turnul de clopotniţă, vechea casă parohială, precum

şi noile clădiri construite după anul 1991 pentru deservirea funcţionării mănăstirii, inclusiv dispensarul pentru bătrâni şi orfani.



241

Proiec ţ ia vertical ă şi orizontal ă a bisericii Sf. Nicolae.



242

Fa ţ ada estică de pe str. Bogdan Vod ă ,inclusiv contra forturile exterioare ale altarului.

Fa ţ ada nordică şi vestică , inclusiv contra forturile exterioare şi uş a de evacuare.



243

Fa ţ ada sudică şi vestică , inclusiv contra forturile exterioare şi uş a de intrare în pridvor



244

Placa comemorativă de pe peretele sudic, lângă uş a de intrare în pridvorul bisericii.



245

Foiş orul pentru arderea lumână rilor, amplasat în fa ţ a intră ri în pridvor , inclusiv spre est se vede amplasat bustul Voievodului Bogdan, iar în fundalul nordic se vede turnul de

clopotni ţă



247

Catapeteasma bisericii vă zută din uş a de intrare în pronaos

Tabloul votiv



248

Imagini privind Racla Sf. Leontie



249

Clopotni ţ a construită şi sfin ţ ită la data de 09 aprilie 1781 de că tre Episcopul de Ră d ău ţ i,Dosoftei Herescu



250

Biserica parohial cu hramul „Sf. Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir,” de pe Calea

Cernăuţului, sfinţită la 21 mai 1942 de către I.P.S.S. Tit Simedrea , Mitropolitul Bucovinei.



251

Catedrală „Pogorârea Sfântului Duh” din Rădăuţi, închinată Marii Unirii Na ţ ionale din 1918 şi

sfinţită la 28 mai 1961 de către I.P.S.S. Dr. Iustin Moisescu, Mitropolitul Moldovei şi

Sucevei.



252

Paracliserul cu hramul „Sf. Ioan Gură de Aur”, din incinta Căminului pentru persoane în

vârstă de pe str. Volovăţului, nr. 50, fiind sfinţită în anul 1993



253

Biserica parohială cu hramul „Sf. Ilie” de pe str. Grănicerilor, fiind sfinţită în data de

17 decembrie 1995 de către I.P.S.S Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor



254

Capela cu hramul „Sfin ţ ii Arhangheli Mihail şi Gavril ” din incinta noului cimitir al

parohiei „Sf. Ilie” (Tesviteanu), din Cartierul Hipodrom de pe str. Bogdan Vodă,

fiind sfinţită la data de 20 iulie 1997



255

Paracliserul cu hramul „Sf. Mare Mucenic Gheorghe şi Sf. Ş tefan” construită în incinta

Poliţiei de Frontieră de pe Calea Bucovinei, fiind sfinţită la data de 17 august 1997, de

către I.P.S.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.



256

Capela cu hramul „Sf. Doctori f ă ră de argin ţ i Cozma şi Damian” construită în incinta Spitalului Municipal de pe str. Calea Bucovinei, fiind sfinţită la data de 20 iulie 2003 de către Episcopul

vicar al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, P.S.S. Calinic Botoşăneanul.



257

Biserica cu hramul „Sf. Ierarh Leontie” construită în incinta „ M ă nă stirii Bogdana”.,

fiind sfinţită la data de 15 mai 2005



258

Biserica parohială cu hramul „ Naş terea Maicii Domnului”,de pe str. Andronic Motrescu –

fostă Agronomilor, fiind sfinţită la data de 220mai 2005 de către I.P.S.S Pimen,

Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor



259

Biserica parohial cu hramul „Sfin ţ ii Arhangheli Mihail şi Gavril,din str. Obor, fiindsfinţită la data 08 octombrie 2006, de către I.P.S.S. Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi

Rădăuţilor



260

Biserica parohială cu hramul „Sf. Cuvioasa Paraschiva” de pe str. Ştefan cel Mare

(Gr ădina de Tir ), fiind sfinţită la data de 23 mai 2008, de către I.P.S.S. Pimen,

Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor



261

Biserica parohială cu hramul „Învierea Domnului” de pe str. Ş colii Noi - Sitarilor, fiind

sfinţită la data de 19 octombrie 2008 de către I.P.S.S. Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi

Rădăuţilor.



262

Biserica cu hramul:„Acoperă mântul Maicii Domnului” din incinta „Aşeză mântului pentru copii orfani”, fiind sfinţită la data de 04 octombrie 2009 de către I.P.S.S. Pimen, Arhiepiscopul

Sucevei şi Rădăuţilor

Aşezământul pentru copii orfanii, având hramul „Sf. Ierarh Leontie” de pe Calea Bucovinei înainte de podul de la Vadul Vl ă dichii



263

Monument ridicat în anul 1926, în faţa bisericii „Sf. Nicolae” în memoria

„Mor ţ ilor noş tri că zu ţ i în ră zboiul Întregirii Neamului”



264

Troiţă, închinată „Credin ţ ei veteranilor de ră zboi (1941–1945)”,amplasată lângă Catedrală, fiindsfinţită în noiembrie 2003 de către P.S.S. Episcopul–Vicar Gherasim Putneanu



265

„Crucea dedicată protec ţ iei copiilor” la data de 20 iulie 2002



267

VIII

Note privind proiectare şi zidirea Catedralei Unirii din Rădăuţi .

Notele au fost extrase din procesele verbale ale Comitetului de zidirea şi ale ConsiliuluiParohial Rădăuţi III , cât şi a corespondenţei oficiale ale acesteia cu diferite instituţii ecleziastice şiadministrative, locale şi centrale..

Nota nr. 01 Circulara emisă de Ilie Maciovschi, prefectul judeţului Rădăuţi:„Circular ă , prin care subsemnatul î şi ia libertatea la imboldul d-lui consilier agricol Stră tescu de a V ă invitasă binevoi ţ i a participa la o şedin ţ a de interviu cu subsemnatul, ast ă zi la oarele şase p.m. în chestia clădiriiunei biserici ortodox române şti comemorative în amintirea evenimentelor măre ţ e na ţ ionale din 10 Mai st.v.

Răd ău ţ i la 10/23 Mai 1921” . Ilie Maciovschi, prefect. (semnătura este autograf ă) Invitaţia a fost trimisă către: Plenipotenţiaţii parohiei ort. Rom din Rădăuţi: Gheorghe Tomorug, Teodor Simionovici, SerafimTrufin, Gavril Marţincu, Gheorghe Rusu, Dumitru Hulubaş, Vasile Rusu cât şi următorilor domni caşefi a autorităţilor şi alţi binef ăcători ai bisericii ort. Rom .: D-ul părinte exarh şi paroh ort. Rom .Cărbune, D-ul Colonel Ţurcan, Prim consilier de tribunal d-ul . Şesan , Primar Popadiuc , Director gimnaziu Isopescu, Inspector ocol jud . Teleagă, Ş ef a serviciului de siguran ţă , Medic veterinar Casian Isar , Consilier agricol Strătescu , Dr. Puiu profesor , Vasile Năstase, administrator de administra ţ ie , Vasile a Ion Rotariu,

Serafin a Ion Rotariu, Agaphon Simota, Nicolae Larionescu, Grigore Botezat, Gheorghe Rotariu,Dimitrie Hulubaş.(N.B . Circulara este olograf ă. Pentru anun ţ area celor convoca ţ i a fost însărcinat sergentul Scântei).

Nota nr. 02 Proce s verbal dresat în biroul Prefecturii judeţ. Rădăuţi la 10/23 mai 1921 la orele 6.1/2p.m. fiind prezenţi: Prefectul jude ţ ului Ilie Maciovschi, Primarul Gheorghe Popadiuc, Exarhul şi parohul Dimitrie Cărbune, colonel Dimitrie Ţurcan, prim consilierul de tribunal Aurel Şesan, Profesorul D r. IoanPuiul, revizor şcolar Dimitrie Teleagă, medicul veterinar Casian Isar, consilierul agricol Vasile Strătescu,comisarul guvernamental. Twers Oskar, administrator de administra ţ ie Vasile Năstase, plenipoten ţ iariibiserice şti: Vasile Rusu, Gavril Marţincu, Teodor Simionovici, Serafim Trufin, Gheorghe Tomorug şiDimitrie Hulubaş; epitropii biserice şti: Grigore Botezat, Gheorghe Rotar.

Ordinea de zi: „Zidirea unei biserici ortodoxe române comemorative în Ră d ău ţ i”.Prefectul deschide consf ătuirea, salută pe cei prezenţi şi comunică motivul care l-a determinat ca să

convoace la această consf ătuire pe reprezentanţii mai aleşi ai românismului din localitate. „Suntemelementul conducător în România întregit ă, observă D-sa. şi e datoria noastr ă , să ar ăt ăm aceasta şi în extern.Până acum a fost altfel şi de aceea trebuie să muncim, ca să ne revendicăm locul ce ni se cuvine. S ă începemcu loca şurile divine . La noi, în Ră d ău ţ i, prima capitală a Moldovei, se află o biserică prea mică pentrutrebuin ţ ele locale, având în vedere, că ora şul acesta va fi centrul mai multor plase. Observă că spesele vatrebui să le poarte Fondul bisericesc bucovinean , Resortul de refacere şi parohienii. Tangenta parohienilor se poate mic şora prin colecte. Biserica aceasta va fi o biserică comemorativă care va fi un monument deamintire al actului Unirii tuturor Românilor . Din cauza aceasta am crezut de potrivit, ca ast ă zi, când să hot ărâm aniversarea unirii, să luăm deciziunea pentru zidirea acestei biserici.”

Exarhul şi parohul D. Cărbune, primind cuvântul, exprimă prefectului sentimentele de mulţumire

pentru iniţiativa acestei acţiuni, arătând astfel interesul cel mai viu pentru prosperare bisericii şi şcoalei.Observă apoi că şi la şedinţa plenipotenţiaţilor bisericeşti din 8 mai 1921 s-a relevat trebuinţa unei biserici.Primarul Gheorghe Popadiuc constată acum, că şi în 1910 s-a f ăcut planul unei biserici române care

era vorba să se „ zidească pe pia ţ a comunală în fa ţ a edificiului primăriei”. Crede că comitetul prezent să seprivească ca comitet fondator şi să instituie un birou pentru purtarea agendelor relative la lucrările dezidire.

Consilierul agricol Vasile Strătescu care a insistat pentru constituirea unui comitet de iniţiativă ,observă că: „dacă am ajuns să serbăm ziua unirii tuturor Românilor, apoi aceasta avem s-o mul ţ umimProviden ţ ei divine. Precum zideau voievozii no ştri pe vremuri câte o biserică după fiecare învingere în semnde mul ţ umit ă către atotputernicul împărat ceresc, tot a şa ar trebui să eternizăm şi noi unirea Bucovinei cu

Patria Mamă prin zidirea unei biserici. Ş i aceast ă biserică ar fi potrivit să se ridice la noi în Ră d ău ţ i, unde de la ră pirea Bucovinei nu s-a zidit nici o biserică. E ştiut însă mai departe că aceast ă biserică nu mai

corespunde cerin ţ elor actuale, când poporul este mai numeros, decât pe timpul lui Bogdan cel Bă trân ,întemeietorul ei şi când şcolile secundare şi primare şi armata contribuie cu un contingent de credincio şidestul de numeros”. În fine propune ca acţiunea pentru întemeierea acestei biserici să se pună sub patronajulPrea S.S. Episcop al Rădăuţilor, Ipolit Vorobchievici. Se primeşte unanim.



268

Plenipotenţiarul Gavril Marţincu constată că: „acum e timpul, fiindcă atunci când era el băiet mic sesim ţ ea necesitatea unei biserici mai spa ţ ioase, căci î şi aduce aminte că de multe ori pe atunci deja a trebuit să iasă din biserică înainte de finea liturghiei, deoarece nu se putea închina din cauza îmbulzelii . şi ţăraniivor fi cu toat ă dragostea pentru zidirea unei biserici noi, dar ă ei nu sunt în stare să contribuie cu sume mari,deoarece sunt în majoritatea lor săraci”.

Preotul Dr. Ioan Puiul explică plenipotenţiarilor bisericeşti că; „tocmai din cauza aceasta s-a proiectat instituirea comitetului de ini ţ iativă ca să pună la cale adunarea prin colecte a sumei ce ar cădea în sarcinacomunei parohiale”. Relevează însă totodată că: „ fiecare cre ştin ortodox din localitate este dator să

jertfească cât poate pentru acest scop măre ţ , deoarece printr-aceasta grije şte şi de mântuirea sufletului său.Crede mai departe ca donatorii să fie grupa ţ i în ctitori şi sprijinitori. La cei dintâi să se numere cei ce vor dona de la 1.000 lei în sus. Ace ştia se vor consemna în biserică în fiecare an în ziua hramului bisericii şi însâmbăta mo şilor. Donatorii sprijinitori şi binef ăcători se vor trece într-un album care se va ţ ine în altar şi sevor comemora în cei dintâi cinci ani”.. Părerea aceasta se decretează unanim ca deciziune.

După ce au mai vorbit şi alţi domni prezenţi în sensul expunerilor f ăcute de vorbitorii de până acum, sedecide următoarele:: se recunoa şte necesitatea clădirii unei biserici ortodoxe române în Răd ău ţ icorespunzătoare trebuin ţ elor actuale. Aceast ă biserică să se construiască într-o formă monumentală pentrueternizarea actului înăl ţător al unirii Bucovinei cu Patria-mamă şi să poarte denumirea „Biserica Unirii

Na ţ ionale. ( pentru realizarea acestei deciziuni se constituie un Comitet de iniţiativă pentru zidirea asteibiserici, care va avea obliga ţ iunea să întreprind ă cele necesare. pentru executarea acestui punct dindeciziune, se aleg următorii domni în Comitetul de zidire format din: Preşedinte, prefectul Ilie Maciovschi;

Vicepreşedinte, exarhul şi parohul Dimitrie Cărbune Secretar: Consilierul agricol Vasile Strătescu; Casier: Administrator de administra ţ ie, Vasile Năstase; Controlori: Revizorul şcolar Dimitrie Teleagă şiagricultorul Gavrilă Marţincu; Membrii: colonelul Dimitrie Ţurcanu , prim consilier A.Şesan , primarulGheorghe Popadiuc , părintele prof. Dr. Ioan Puiu; gospodarii: Grigore Botezat şi Tudor Simionovici.

Dr. Ipolit Vorobchievici să fie rugat, ca să primească patronatul acestei ac ţ iuni.(Semnat de către: Preşedintele adunării, Ilie Maciovschi şi Secretarul adunării: Dr. Ioan Puiu).

Nota nr. 03 Proces verbal. Dresat în biroul Prefecturii judeţului Rădăuţi la şedinţa Comitetului pentruzidirea Bisericii Unirii Naţionale din Rădăuţi în ziua de 7 iulie 1921 la orele 11a.M., fiind prezenţi:

Preşedintele Comitetului: D-ul Ilie Maciovschi; Secretarul Comitetului: Vasile Strătescu şi Membrii: Dr.Ioan Puiu, primarul G.Popadiuc, D.Teleagă. V.Năstase, Grigore Botezat, Gavril Marţincu şi TudorSimionovici, precum şi d-ul comisar al Prefecturii Twers Oskar.

Ordinea de zi: Începerea lucrărilor pregătitoare pentru adunarea mijloacelor de clădire:„Pre şedintele deschide şedin ţ a; salut ă membrii prezen ţ i şi înainte de intrarea în ordinea zilei d ă

cuvântul d-lui secretar pentru cetirea Procesului verbal trecut, care se cite şte şi se verifică , mul ţ umindu-setotodat ă d-lui Puiu pentru compunerea lui exact ă. După verificarea procesului verbal se discut ă asupralucr ărilor pregătitoare acestei întreprinderi şi se hot ăr ăşte a se compune un Apel către toat ă lumea caritabilă

pentru colectarea banilor necesari, însărcinându-se d-ul Strătescu cu compunerea lui. Apoi se hot ăr ăşte şi setrimite Apelul, compus şi cetit de către d-ul Dr. Puiu, către I.P.S. Mitropolitul Dr. Vladimir de Repta şi către

P.S S. Episcopul Dr. Ipolit Vorobchievici.Se mai hot ăr ăşte a se trimite şi o adresă către Ministerul Muncii şi ocrotirilor sociale pentru

aprobarea acestei colecte. În fine se mai hot ăr ăşte a se trimite apelul amintit mai sus în 500–600 exemplare şi a se trimite în Bucovina tuturor autorit ăţ ilor publice şi parohiilor, iar în restul ţării tuturor prefecturilor,

forurilor superioare biserice şti, băncilor, gazetelor şi diferitelor oameni politici cunoscu ţ i ca filantropi”.Încheiat şi semnat. Preşedintele Ilie Maciovschi şi Secretar: V. Strătescu.

Nota nr. 04, APELUL Comitetului pentru clădirea „Bisericii Unirii Naţionale” în Rădăuţi.„În anul 1775 a fost rupt ă cea mai frumoasă parte a Moldovei de sus şi încorporat ă la Austria.

Prin 144 de ani fiii acestui col ţ de ţ ar ă au tânjit de dorul fra ţ ilor şi în pribegia lor s-au mângâiat, povestindu- şi faptele măre ţ e ale str ămo şilor şi visând viitorul de aur al reunirii..

Abia nouă ni-a fost hăr ă zit să vedem împlinit acest vis frumos. Noi însă am fost martorii jertfelor sângeroase, cari s-au adus pentru realizarea acestui vis şi am tr ăit zile grele, când credeam că puterilenoastre sunt prea mici pentru înlăturarea tuturor piedicilor din drumul către idealul na ţ ional.

În aceste clipe de încercare am vă zut cum providen ţ a divină a întors pa şii sor ţ ii după gândul nostru.Convin şi fiind deci până la adâncul sufletului nostru, că numai cu ajutorul lui D-zeu s-a înf ă ptuit

idealul poporului nostru, sim ţ im în noi pornirea sufletească de a ne ar ăta prin fapte mul ţămitori prea bunuluiPărinte Ceresc.

Ş i urmând pildei str ămo şilor no ştri, ale căror oseminte se odihnesc mai ales la Răd ău ţ i şi Putna,credem că mul ţ umirea noastr ă cea mai plăcut ă lui D-zeu este ridicarea unui loca ş de închinare.



269

Considerând apoi că în ora şul Răd ău ţ i, prima capitală a Moldovei, biserica întemeiat ă de Bogdan cel Bătrân, care numai corespunde cerin ţ elor actual ale credincio şilor, este şi acum singurul loca ş de închinare pentru cei 6.000 de credincio şi.

Având în fine în vedere, că ora şul Răd ău ţ i sediul episcopal timpul de trunchierii Bucovinei, era centrulreligios şi na ţ ional, unde s-au restrâns mai mult durerile înăbu şite ale fra ţ ilor bucovineni r ăşlui ţ i şi crezând că ar fi numai logic, ca revenind la sânul Patriei mame, tot aici să se simbolizeze într-o oper ă monumentală bucuria noastr ă comună.

Noi, Românii din Răd ău ţ i, ne-am adunat spontan la 10/23 Mai a.c. ziua unirii tuturor Românilor şi amdecis, ca să eternizăm aceast ă sfânt ă zi a salvării noastre na ţ ionale prin ridicarea în Răd ău ţ i a unei bisericimonumentale, care să poarte numele „Biserica Unirii na ţ ionale”.

Pentru realizarea acestui scop măre ţ însă sunt necesare jertfe băne şti considerabile, pe cari Româniidin Răd ău ţ i, în majoritatea lor nevoia şi, nu le pot aduce singuri.

De aceea apelăm la toat ă suflarea românească şi la toate inimile caritabile, ca să binevoiască acontribui cu obolul lor la aceast ă fapt ă cre ştinească.

Donatorii, cari vor contribui cu sume de la 1.000 Lei în sus , se vor trece în tiptichile bisericii ca ctitori, iar ceilal ţ i ca membri sprijinitori.

Sumele colectate se vor trimite la adresa Dlui Adjunct de administra ţ ie Vasile Nastasi, casierulcomitetului de zidire în Răd ău ţ i, Bucovina Ră d ău ţ i, la 8 iulie 1921”.Comitetul de zidire: Preşedintele de onoare , Dr. Ipolit Vorobchievici Rădăuţianu , Episcopul Ră d ău ţ ilor;

preşedintele comitetului Ilie Maciovschi prefect; Membrii comitetului: Vicepre şedinte, Dimitrie Cărbune ,

Exarh şi paroh ; Secretar : Vasile Strătescu , Consilier agricol; Casier : Vasile Năstase Adjunct de Administra ţ ie ; Controlori: Dimitrie Teleagă , Revizor şcolar şi Gavril Marţincu, Agricultor Membrii f ă ră func ţ ie: Dimitrie Ţurcan , Colonel ; Dr. Ioan Puiu , Profesor; Anton Şesan , Prim consilier; Ghe. Popadiuc Primarul ora şului; Grigori Botezat şi Tudor Simionovici, Agricult ori .

Nota nr. 05 Comitetul pentru clădirea „Bisericii Unirii Naţionale” în Rădăuţi .Stimate Domn.

„În dorin ţ a fierbinte de a eterniza unirea noastr ă cu patria mumă printr-un monument vrednic demăre ţ ia cauzei, noi Românii r ăd ău ţ eni am hot ărât să clădim o biserică monumentală , pentru care am primit şi înalta binecuvântare a I.P.S. Mitropolitul nostru dr. Vladimir de Repta.

Deoarece însă pentru ridicarea acestui monument măre ţ avem nevoie de sume considerabile, amcompus apelul, ce Vi-l trimitem în anexă şi V ă rugăm cu toat ă insisten ţ a să binevoi ţ i a ne sprijini atât cu

obolul D-Voastr ă cât şi cu binevoitorul D-Voastr ă concurs, aranjând în sfera D-Voastr ă de competen ţă colecte băne şti pentru clădirea monumentului nostru de mul ţ umire către atotputernicul Dumnezeu care ne-asalvat neamul şi ne-a unit cu patria mumă.

E o datorie de recuno ştin ţă şi onoare din partea noastr ă a tuturor, ca să contribuim fiecare cu cât putem pentru aducerea la îndeplinire a acestui măre ţ monument urmând exemplu Doamnei Despina so ţ ia luiNeagoe Basarab, care şi-a vândut sculele şi chiar părul capului ei pentru a termina loca şul sfânt „Curtea de

Argeş”. Primi ţ i, V ă rog, stimate Domn, asigurarea recuno ştin ţ ei noastre.”.Preşedinte: Ilie Maciovschi, prefect; Secretar, V.Strătescu. Rădăuţi la 01 Septembrie 1921.

Nota nr. 06 Comitetul pentru clădirea „ Bisericii Unirii Na ţ ionale” în Ră d ău ţ i. Domnule General,

„Interesul D - Voastr ă cel mare pentru propăşirea culturală a poporului nostru precum şi pentrumonumentul de recuno ştin ţă a neamului românesc din Bucovina, care este monumentul lui Ghica Vod ă , celce şi-a jertfit capul pentru integritatea ţării sale, ne îndeamnă şi pe noi Răd ău ţ ieni a ne adresa către D-Voastr ă şi a V ă ruga să binevoi ţ i a ne sta în ajutor şi nouă pentru înf ă ptuirea celui mai însemnat monument alnostru, care este Biserica Unirii noastre na ţ ionale.

Înaintându - V ă alăturatul apel, avem onoarea a V ă ruga, Domnule General, să binevoi ţ i a ne sprijiniatât cu obolul D-Voastr ă cât şi cu binevoitorul D-Voastr ă concurs şi îndemn la organizarea acelora şi cicluride conferin ţ e, aranjări de teatru şi petreceri, al căror venit să fie destinat pentru clădirea monumentuluinostru de mul ţ umire către atotputernicului Dumnezeu, care ne-a salvat neamul şi ne-a unit cu patria mumă.

E o datorie de recuno ştin ţă şi onoare din partea noastr ă a tuturor, ca să contribuim fiecare cu cât poate pentru ducerea la îndeplinire a acestui mare monument, urmând exemplul Doamnei Despina , so ţ ia lui Neagoe Basarab, care şi-a vândut sculele şi chiar părul capului ei pentru a termina loca şul sfânt „Curtea de

Argeş”.Primi ţ i, V ă rugăm, Domnule General, asigurarea deosebitei noastre stime”. Pre şedinte s.s., Ilie Maciovschi; Secretar, s.s. V.Strătescu , 09 Septembrie 1921.

Nota nr. 07 Contract de schimb . R.fonc.1.313/1931.



270

Între Noi Nectarie Arhiepiscop şi Mitropolit al Bucovinei în Cernăuţi ca reprezentat legal alFondului bisericesc ort. Rom. al Bucovinei în urma autorizaţiei date de adunarea eparhială a Bucovinei înşedinţa din 29 noiembrie 1929, pe deoparte şi Comuna oraşului Rădăuţi prin reprezentanţii ei legali în urmaautorizaţiei date de Delegaţia permanentă Judeţeană Rădăuţi cu decizia de la nr.1928/28 din 04 februarie1929 pe altă parte, a intervenit prezentul Contract de schimb în următoarele condiţiuni:

Art. 1. Fondul bisericesc ort. Rom. al Bucovinei ca proprietar cedează comunei oraşului Rădăuţi în deplină proprietate parcela fonciară nr.2/2 cu o suprafaţă de 7.713 mp. Constituind parte din fascicola nr.6.173 a registrului fonciar pentru comuna Rădăuţi cu rezervele arătate la finea acestui articol de altfel liberă deorice sarcini şi consimte în mod formal ca această parcelă să fie transcrisă din Fascicola nr.6.173 a registruluifonciar pentru comuna Rădăuţi formându-se o nouă fascicolă şi dreptul de proprietate asupra acestei fascicolenou formate să fie înscrise pentru comuna oraşului Rădăuţi cu următoarele rezerve: că această parcelă varămâne pentru totdeauna şi în întregime ca grădină publică neputând fi divizată sau vândută şi nici folosită pentru construirea de clădiri de orice natură.

Art.2. Comuna oraşului Rădăuţi ca proprietară, cedează fondului bisericesc ort. Rom. alBucovinei drept echivalent pentru parcela primită conform art.1 al acestui contract în deplină proprietateparcela fonciară nou formată nr. 5.565/3 cu o suprafaţă de 6.350 mp. Care parcelă conform planului desituaţie cu data Rădăuţi 25/9 1928 alăturat prezentului contract ca parte integrantă a fost formată din parcelafonciară nr.5.565, constituind parte din fascicola nr.1.542 a registrului fonciar pentru comuna Rădăuţi liberă de orice sarcini şi consimte în mod formal, că această parcelă nou formată să fie transcrisă din fascicolanr.1.542 a registrului pentru comuna Rădăuţi, formându-se o nouă fascicolă şi dreptul de proprietate asupra

acestei fascicole nou formată să fie înscris pentru Fondul bisericesc ort. Rom. al Bucovinei.Art.3. Ambele părţi contractante confirmă prin semnarea prezentului contract că se află în posesiuneaechivalentelor de schimb a căror valoare se stabileşte la câte patruzeci mii/40.000 lei.

Art.4. Ambele părţi contractante răspund reciproc de posesiunea liniştită a imobilelor schimbate cum şide tradiţiunea lor în posesiunea reciprocă ca fiind libere de orice sarcini.

Art.5. Ambele părţi consideră suprafeţele schimbate, arătate la art.1 şi 2 ale acestui contract ca absolutexacte, neavând nici una din părţi dreptul de a ridica oarecari pretenţiuni asupra celeilalte părţi, chiar în cazuldacă suprafeţele aceste ar fi mai mari sau mai mici.

Art.6. Toate dările şi impozitele către Stat, judeţ şi comună, la cari sunt supuse imobilele schimbateprivesc pe achizitori cu începere de la 1 ianuarie 1931.

Art.7. Orice speze sau taxe şi timbre ce vor decurge din formarea contractului prezent se vor plătinumai de comuna oraşului Rădăuţi.

Art.8. Ambele părţi contractante renunţă la privilegiul stabilit în § 934 cod. Civil. Bucovinean referitorla păgubirea sub jumătate a valorii reale.Art.9. Pentru orice litigiu provenite eventual din contractul prezent se stabileşte în primă instanţă

competinţa instanţelor judecătoreşti în Cernăuţi.Art.10. Prezentul contract s-a întocmit într-un unic exemplar destinat pentru Fondul Bisericesc ort.

Rom. Comunei oraşului Rădăuţi îi se va elibera la cere o copie autentificată după original.Cernăuţi, la 6 februarie 1931, Arhiepiscopul şi Mitropolitul ort. al Bucovinei. Nectarie.

Nota nr. 08 Act de donaţiune . R. fonc .2.049/1931.Între subsemnaţii: Fondul bisericesc ortodox român al Bucovinei, reprezentat prin dl ing.. inspector

silvic Liviu Leşan în baza încheierii judecătoriei Cernăuţi de la nr. Div. C VIII/31 din 7/II 1931 şi

Arhiepiscopia ort. Rom. a Cernăuţilor reprezentată prin I.P.S.S. Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bucovinei a intervenit cu aprobarea Consiliului Eparhial ort. Rom. al Bucovinei de la nr.10.743/30 din 2 ianuarie 1931,următorul Act de donaţiune.

Art.1. Fondul bisericesc ort. Rom. al Bucovinei donează Arhiepiscopiei ort. Rom. a Cernăuţilor îndeplină proprietate şi în mod irevocabil parcela nr.5.565/3 cu o suprafaţă de 63 ari 50 mp. Care a fost formată din parcela nr.5.565 constituind parte din fascicola nr. 1.542 a registrului fonciar pentru comuna Rădăuţi şi pecare a primit-o Fondul bisericesc de la comuna Rădăuţi ca echivalent pentru parcela fonciară nr. 2/2 cu osuprafaţă de 77 ari 13 mp. Constituind parte din fascicola nr.6.173 a registrului fonciar pentru comunaRădăuţi.. Arhiepiscopia ort. Rom. a Cernăuţilor declară că acceptă această donaţiune a căror valoare sestabileşte cu 40.000 lei, în condiţiunile arătate la art.2.

Art.2. Fondul bisericesc ort. Rom. al Bucovinei consimte în mod formal ca dreptul de proprietate asupraparcelei nr. 5.565/3 numită la art.1, să fie transcris pe Arhiepiscopia ort. Rom. a Cernăuţilor cu condiţiunea că

această parcelă nu va putea fi vândută sau grevată şi va fi folosită numai pentru scopurile bisericii ort. Rom.Art.3. Donatara declară că a luat posesiunea de parcela nr.5.565/3.Art.4. Donatara se obligă a plăti toate dările şi impozitele către Stat, judeţ şi comună la care este supus

imobilul donat cu începere de la 01 ianuarie 1931.



271

Art.5. Orice cheltuieli sau taxe şi timbre, ce vor decurge din formarea prezentului contract, se vor plătide donatară.

Art.6. Ambele părţi contractante renunţă la dreptul de a contesta prezentul contract dintr-un motivoarecare şi consideră suprafaţa terenului donat, arătat la art.1 al acestui contract, ca absolut exactă neavândnici una din părţi dreptul de a ridica oarecari pretenţiuni asupra celeilalte părţi chiar în cazul dacă suprafaţaaceasta ar fi mai mare sau mai mică.

Art.7. Pentru orice litigiu ce va decurge eventual din prezentul contract se stabileşte în prima instanţă competinţa instanţelor judecătoreşti din Cernăuţi.

Art.8. Prezentul act s-a întocmit în două exemplare dintre care unul se va păstra de donator iar al doileade donatară.

Cernăuţi, la 27 aprilie 1931.Pentru Fond. Bis. ort. Rom. al Bucovinei ca donator Administrator L.Ş ss. Jesan; Pentru Arhiepiscopie ort.Rom. a Cernăuţilor ca donatară, Arhiepiscop.şi Mitropolitul Ort. Rom.al Bucovinei L.Ş. ss. Nectarie.

Nota nr. 09. Apelul, aprobat de Prea Onor. Consiliul Eparhial ort. Rom. al Bucovinei cu nr.3.339 din18.4.1935.

„Răd ău ţ ii, str ăvechea a şezare moldovenească sunt de mult lipsi ţ i de o biserică corespunzătoarecerin ţ elor popula ţ iei, armatei şi şcoalelor din aceast ă capitală de jude ţ , vechea capitală şi gropni ţă domnească de acum aproape 600 de ani fiind neîncă pătoare şi având de sigur nevoie de cru ţ are.

Clădirea noi catedrale a „Unirii”, început ă acum 8 ani, nu se poate continua f ăr ă ajutorul

Românismului de pretutindeni, popula ţ ia fiind lipsit ă de mijloace. De aceea ne adresăm cu st ăruitoarea rugă să binevoi ţ i a contribui cu cât ve ţ i afla de bine pentru

continuarea noi clădiri. În scopul acesta s-a ob ţ inut aprobarea chiriarhiei ca dona ţ iunile de cel pu ţ in 10.000 Lei să fie

considerate ctitorie, dând dreptul donatorilor la gravarea numelui pe tabla de marmur ă , pomenirea şiînscrierea în diptice.

De asemenea donatorii de cel pu ţ in 1.000 Lei vor fi trecu ţ i în rândul ad ăugătorilor. În fine to ţ i ceilal ţ i donatori cari vor contribui la r ădicarea catedralei vor fi considera ţ i şi trecu ţ i în lista

binef ăcătorilor. Dumnezeu să V ă r ăsplătească cu harul şi mila Sa.Sumele colectate rugăm binevoi ţ i a le trimite pe adresa Parohiatului ort. Rom. Răd ău ţ i”.

Rădăuţi, în iunie 1935.(LŞ .) Mitropolia Bucovinei, Paroh: Protopop Ghe. Cojocariu Protopopiatul Rădăuţilor, Parohia ort.

Rom. Rădăuţi (N.B. Acest „Apel”, s-a difuzat în număr de 936 exemplare şi a fost difuzat începând cu data de07 august 1935 şi s-a terminat la data de 20 decembrie 1942, deci timp de 07 ani şi 5 luni).

Nota nr. 10. Inventar asupra materialelor ce se găsesc pe şantierul catedralei ort. Rom. din Rădăuţi. Lemn rotund diametru. 12–19 cm.: 85 mc. = 85.000 lei; lemn fasonat şi rigle 5/8 cm.:4,4 mc. =11.880 lei;scânduri 2,5–3 cm. gros:110 mc. =297.000 lei; fier rotund (pt. beton) diferite mărimi:1.870 kg. =130.900 lei;scoabe:630 buc., a 0,45 kg.:283 kg. = 19.810 lei; verigi pentru schele 70 buc. a 5,8 kg.:400 kg.28.420 lei; tablă de cupru:60,5 kg. =18.150 lei; piese din beton pentru fereşti constând din chenare şi cercuri, în 3 mărimi:113buc =41.100lei; capiţele din ghips:8 buc. =12.000 lei; roabe din fier uzate:5 buc. =17.500 lei; roabe din lemn 3buc.. =3.000 lei; roabe din lemn, noi:3 buc. = 9.000 lei; valoarea manoperei pentru schelăria exterioară:

=40.000 lei; valoarea manoperei pentru schelăria interioară = 65.000 leii Total valoare:777.500 lei Rădăuţi05, octombrie 1943. Ing. Arhitect, s.s. Dionisie Voloşciuc. Prezentul inventar a fost înaintat şi Sf.,Mitropolii a Bucovinei cu adresa nr.1.096/1943, din 30/X.

Nota nr. 11 Proces – verbal încheiat astăzi 5 octombrie din 1946.cu ocazia verificării materialelorsocietăţii „Granitul”, de la Catedrala în construcţii din Oraşul Rădăuţi.

În conformitate. cu ordinul oral dat de Domnul Consilier Parohial, Dr.V.Marcu, am procedat laverificarea materialelor Societăţii „Granitul” de la Catedrala în construcţie din Rădăuţi, în conformitate.cu inventarul întocmit în anul 1943 de către d-ul Arhitect Volosciuc de la Primăria Oraşului Rădăuţi, înbaza înţelegerii stabilită atunci între Sf. Mitropolie şi Soc. „Granitul”.

Verificându-se materialele aflătoare în prezent la catedrală, s-a constatat că se află toate materialele

menţionate în inventarul întocmit în anul 1943 şi pe care-l anexez în copie, în afară de tabla de cupru care afost furată în timpul războiului şi o parte mică din materialul lemnos.Apoi schelăria exterioară se află în stare şi mai rea din cauza intemperiilor vremii numai în partea de Nord.



272

Se constată cu această ocazie după declaraţia D-lui ing. Mauriber că cei 800 metri pătraţi de rabiţi (sârmă de zinc) care se află la catedrală sunt proprietatea Soc.” Granitul”. Parohiatul nu cunoaşte exact situaţia.Drept care am încheiat prezentul proces verbal dintre care un exemplar se va înainta Sf. Mitropolii, unul Soc.„Granitul” şi unul va rămâne la Parohiat.

Paroh, Sf. Sa I.Breabăn, ing.. ax Mauriber, ing. Popadiuc, Paznic Gh. Colibaba.

Nota nr. 12 Ministerul Cultelor. DECIEZIUNE, nr. 20.534. Din 25 mai 1948.Noi Ministru Secretar de Stat la Departamentul Cultelor având în vedere dispoziţiunile art.3 punctul b, din

Legea nr.43 publicată în Monitorul Oficial nr.147 din 28.VI.1948, referitoare la reglementarea apelurilor lacontribuţia benevolă a publicului.DECIDEM.

Art. I. Se autoriză parohia Ort. Rom, Rădăuţi, să organizeze o colectă publică în tot cuprinsulJudeţului Rădăuţi pentru strângerea sumei de LEI 1.000.000 în bani, prin liste de subscripţie şi chitanţiere,suma necesară terminării lucrărilor de la Catedrala în construcţie din oraşul Rădăuţi.

Art. II. Termenul acestei autorizaţiei este de o lună de la data de publicării prezentei deciziuni înMonitorul Oficial.

Art. III. Termenul înăuntrul căruia se vor întrebuinţa banii şi bunurile colectate este de un an de zile.Art. IV. Protoiereul Breabăn Ion, Murin Dimitru, Şeful Serviciului Financiar al oraşului Rădăuţi, Victor

Halus şi Artenie Colibaba agricultori din Rădăuţi, vor fi responsabili de administrarea şi gestiunea banilor.Art. V. Domnul Director al Contenciosului este însărcinat cu executarea prezentei deciziuni.

Dată azi: 25 mai 1948. pt.. Ministrul Cultelor, s.s. Pr. I. Bască Publicată în Monitorul Oficial nr. 122 din 28mai 1948.

Nota nr. 13 Apelul aprobat de Mitropolia Sucevei cu nr.3.702/ 1948 şi de Prefectura Judeţului Rădăuţi cunr. 7/749.

„Ora şul Răd ău ţ i str ăveche a şezare moldovenească este de mult lipsit de o biserică corespunzătoarecerin ţ elor popula ţ iei, armatei şi şcoalelor din aceast ă capitală de jude ţ , vechea capitală şi gropni ţă domnească de acum aproape 600 de ani fiind neîncă pătoare şi având de sigur nevoie de cru ţ are.

Clădirea noi catedrale, î nceput ă în 1927 nu se poate continua f ăr ă ajutorul bunilor cre ştini şi cet ăţ enidin ora şul şi jude ţ ul Răd ău ţ i. De aceea ne adresăm cu st ăruitoarea rugăminte să binevoi ţ i a contribui cu cât ve ţ i afla de bine pentru continuarea noi clădiri.

În scopul acesta Consiliul Parohiei a hot ărât ca dona ţ iunile de cel pu ţ in 10.000 Lei să fie consideratectitorie, dând dreptul donatorilor la gravarea numelui pe tabla de marmur ă , pomenirea şi înscrierea îndipthe, achitarea putându-se face în rate. De asemenea donatorii de cel pu ţ in 1.000 Lei vor fi trecu ţ i în rândulad ăugătorilor. În fine to ţ i ceilal ţ i donatori cari vor contribui la terminarea catedralei vor fi considera ţ i şitrecu ţ i în lista binef ăcătorilor. Dumnezeu să V ă r ăsplătească cu harul şi mila Sa. Sumele colectate rugămbinevoi ţ i a le trimite pe adresa Consiliului Parohial ort. Rom. Răd ău ţ i, în Mai 1948.

Consiliul Parohial (LŞ). Mitropolia Bucovinei. Parohia ort. Rom. III, Rădăuţi.

Nota nr. 14. Angajament, încheiat azi 17 iunie 1948, între Consiliul Parohial Rădăuţi III şi arh. Constantin Popadiuc din Rădăuţi, str. Larionescu nr.43 şi conductorul arhitect Cârşmaru Oliver dinRădăuţi str. Ochiurilor nr.9.

Consiliul parohial, se obligă a aproviziona cu toate materialele necesare pentru a se putea executa

tencuiala exterioară a Catedralei în construcţie din oraşul Rădăuţi, de a executa schelăria necesară şi a faceplata la sfârşitul fiecărei săptămâni pe măsura executării lucrărilor pe baza situaţiei provizorie întocmită deconducătorii C.Popadiuc şi O.Cârşmaru şi a listei de plată.

D-ul Popadiuc Const. şi O.Cârşmaru, se obligă a conduce şi supraveghe lucrările de tencuire conformplanurilor şi punctelor nr. 1,2,4,5,11,12 şi 13 din deviz, în cele mai optime condiţiuni cu asumarea întregiirăspunderi asupra perfectei executări a lucrărilor precum şi la elaborare planurilor complimentare pentruprofirele necesare la executarea tencuieli. Termenul de executare este la 30 septembrie 1948. Asupralucrărilor efectuate şi a eventualelor stricăciuni din cauza relei executări din punct de vedere tehnic, garantămcu averea noastră mobilă şi imobilă precum şi pe cale civilă şi penală. Conducerea lucrărilor o facem în modonorific, iar Consiliul Parohial, dacă lucrările vor fi foarte bine executate, va acorda un premiu pentru bunaelaborare a planurilor şi conducerii şi a supravegherii lucrărilor.

Lucrările vor fi recepţionate de către o comisie instituită de Consiliul parohial şi Sf.. Mitropolie.Prezentul angajament s-a f ăcut în trei exemplare din care unul va fi înaintat Sf. Mitropolii, unul va fi

păstrat la Parohie iar unul se va preda conductorilor acestei lucrări. Rădăuţi la 17 iunie 1948.



273

Preşedinte, ss. Preot. I.Breabăn; Secretar, ss. Oct. Spirescu; Casier, ss. D.Murin; Preoţii: I.Popoescu,I.Vătămau, C.Ştefuriac; Consilieri parohiali: V.Halus, A.Enciu, M. Amărie, P.Tomorug, Simota Simion,Gh. Simota Conductori angajaţi s.s. ing. Constantin Popadiuc, s.s. Ovidiu Cârşmaru.

Nota nr. 15 Convenţie, în 29 iunie 1948, între Consiliul Parohial Rădăuţi III cu meşterii specialişti întencuieli brute de praf de piatră. Din Botoşani, reprezentaţi prin maistrul Ghe. Coraliuc.

Comitetul Parohiei, angajează pe subsemnaţii meşteri pentru executarea tencuitului exterior a BisericiiCatedrale din Rădăuţi, cu tencuiala brută şi praf de piatră. În acest scop, Consiliul va avea grijă să execute cu

meşteri lemnari schelăria necesar pentru tencuire, va pune la dispoziţie lucrători necalificaţi, pentru efectuareamortarului şi aducerea lui pe şantierul de lucru. Ambele părţi convin ca angajarea să se facă cu plata pe oră,adică a 6o lei ora de lucru. Pontarea se va face pe bază de situaţie provizorie întocmită de conductorii tehniciC.Popadiuc şi O.Cârşmaru. Orice obligaţie către Stat, Asigurări sociale şi Sindicate se va suporta de cătremeşteri. Subsemnaţii meşteri ne luăm obligaţiunea de a executa în cel mai bune condiţiuni atât tencuiala brută cât şi cea în praf de piatră, luându-ne orice răspundere asupra acestei executări juridiceşte, faţă de Consiliulparohial, executarea lucrărilor o vom face potrivit planului şi devizului dat de conductorii tehnici. Deasemenea ne obligăm a nu părăsi şantierul până la terminarea lucrărilor, care va fi la 01 octombrie1948, afară numai în cazul dacă va fi terminată înaintea acestui termen. În cazul că lucrarea va fi oprită din alte motiveneprevăzute, Consiliul se oblig a da un preaviz meşterilor de 15 zile. În caz de ploaie, se va căuta ca meşteriisă efectueze lucrări cu montarea şi turnarea cadrelor de la geamuri. Consimţim ca după o prealabilă verificarea materialelor, dacă cineva nu va corespunde misiunii sale de meşter calificat să fie concediat, verificare se va

face numai de d-ul C.Popadiuc care va răspunde de aceasta. Ne luăm răspunderea, noi meşterii, la recepţialucrărilor ce se vor face, asupra lucrărilor efectuate de noi. Rădăuţi 29 iunie 1948.Consiliul Parohial: s.s. Pr. I.Breabăn; Meşteri.

Nota nr. 16. Adresarea, nr.5 din 18/I.1949 către, I P.S. Stăpâne:„Respectuos venim la a V ă raporta că Consiliul parohial al Parohiei Ră d ău ţ i III, „Catedrala nouă” în

şedin ţ a sa din 2 ianuarie 1949 , a luat hot ărârea să continue şi în anul acesta lucr ările de la Catedrala înconstruc ţ iei din ora şul Răd ău ţ i şi pentru strângerea de fonduri a hot ărât să facem o colect ă în jude ţ ul

Răd ău ţ i, de aceea respectuos venim a V ă ruga să binevoi ţ i a dispune să se intervie la Ministerul Cultelor înconformitate cu Legea nr.497 din 26 iunie 1946, publicat ă în Monitorul Oficial nr.147 din 28 iunie 1946,referitor la reglementarea apelurilor la contribu ţ ia benevolă a publicului, să ne aprobe organizarea uneicolecte publice în tot cuprinsul jude ţ ului Răd ău ţ i, pentru strângerea sumei de 1.000.000 (un milion), prin listede subscrip ţ ie şi chitan ţ iere, sumă necesar ă terminării lucr ărilor de la Catedral ă în construc ţ ie (exteriorul)din ora şul Răd ău ţ i. Autoriza ţ ia o cerem pentru una lună şi anume de la 15 februarie până la 15 martie1949, iar termenul înlăuntrul căruia se vor întrebuin ţ a bani şi bunurile colectate de un an de zile.

Preotul Ion Breabă n , dl. Dumitru Murin, şeful serviciului financiar al Primăriei ora şului Răd ău ţ i,Constantin Simota , perceptor comunal, precum şi agricultorii: Victor Halus şi Petru Tomorug, din Răd ău ţ i,vor fi responsabili de administrarea şi gestiunea banilor. Paroh, Preot I.Breabăn.

Nota nr. 17. Arhiepiscopia Sucevei, adresa Nr.2171/949, Către Oficiul Parohial Ort. Rom. Rădăuţi III, jud. Rădăuţi. La raportul C. Voastre nr. 5/49 avem onoarea a Vă comunica că am intervenit la Onor.Minister al Cultelor pentru aprobarea colectei solicitate de dvs.. Ministerul Cultelor cu adresa nr.7851/49 ne face cunoscut că nu poate aproba facerea acestei colecte. Suceava, în 16 aprilie 1949.

Nota nr. 18. DEVIZ, asupra lucrărilor de terminarea exteriorului catedralei. Beton simplu în fundaţie: 30mc. Trepte din piatră: pe ml.:200 ml. învelitoare din tablă galvanizată:1.201 m. p; burlane dreptunghiulare dintablă galvanizată:86 m. vârfuri de coamă ornate din tablă galvanizate:4 buc.; uşi din stejar sculptate bogatdupă plan, Cote şi adausuri Total general=460.000 lei. Rădăuţi. la 10 octombrie 1949.

Nota nr. 19 DEVIZ pentru terminarea faţadei exterioare a Catedralei, iunie 1955: Desfaceri pentrucreiere de goluri în zidărie, 30 mc; zidărie de cărămidă de mână în zid de 12.5:20mc; tencuieli exterioare înpiatră artificială:700 mc; profile trase:470 ml. Panouri ornamentale:100 mp; şarpantă acoperiş:200 mp;astereală învelitori:260 mp; schelă faţadă:700 mp; învelitori de tablă galvanizată:260 mp.Materiale:51.998,80lei- Manoperă: 26.589,20 lei; Cote18.412,00 lei; Total general: 97.000,000 lei.

Nota nr.20 DEVIZ, pentru lucrările exterioare la Catedrală din Rădăuţi, la 01iunie1955: şarpantă dinlemnărie ecarisată:160 mp; astereală învelitori:180mp; streaşină învelitori din scândură: 80 mp; schelă defaţadă:1.140 mp. Învelitoare de tablă zincată:180 mp; tencuieli exterioare în piatră artificială:500 mp; profile



274

trase cu mortar de ciment, var şi piatră artificială:200 mp; profilarea cu ciment a grinzilor şi arceloraparente:920 ml. Ferestre de beton prefabricate:26 mp; beton simplu în funda ţie:17 mc; săpături de pământ înfundaţie:17 mc. Beton armat în planşeu drept:4 mc; pardoseli de mozaic turnat:130 mp. Trepte de betonsimplu:150 ml; lustruitul şi ceruitul treptelor:150 ml; uşi de stejar tip bisericesc:15 m.p.; cruci metalice de 1m. înălţime:5 buc; geamuri semicristal givrate:60 mp; jgheaburi de 16 cm:507 m. burlane din tablă galvanizată:100 ml; vârfuri de coamă:10 buc; arămitul tablei galvanizată:200 mp; ridicarea materialelor peverticală la 12 ml. Înălţime:360 tone; nivelarea terenului pentru amenajarea unui parc:630 mp; excavareastratului vegetal:630 mp; transportul pământului orizontal pe distanţă medie de 20 ml; Cote şi adausuri legaleTotal general =117.000 lei. În prezentul deviz se prevăd lucrări ne prevăzute în primul deviz, adică în afară de execuţia peretelui de nord al Bisericii. Deci se va executa treptele de la altar şi faţada principală în mozaic,uşile din cherestea de stejar, ferestrele prefabricate din beton armat. Se prevede de asemenea acoperirea celor2 turnuleţe neterminate aflate pe ambele părţi ale faţadei. Se va ridica un schelet de lemn la înălţimea de 1,00ml. de asupra zidăriei existente, la aceste turnuleţe, peste care se va aşeza acoperişul; Aceasta se vaconfecţiona din tablă galvanizată, montat pe astereala de scânduri. Se va completa cu vârfuri de coamă şi cruciacolo unde lipsesc şi se va verifica tot acoperişul care are ici acolo găuri. Se vor completa burlanele şi

jgheaburile în partea de nord şi acoperişului pridvorului lateral spre intrarea în altar. Lucrarea se evaluează la117.000 lei. Preţurile sunt cele oficiale existente şi uzitate la Secţia de construcţie a Regiunii pentru oraşulRădăuţi, din care motiv nu se conexează analiza de preţuri întrucât însuşi devizul este întocmit de un organ dela această secţiune. La materiale se pot face economii însemnate la ciment, fier beton, etc.

Protopop, I.Breabăn, arhitect, C.Popadiuc.

Nota nr.21, Angajament încheiat astăzi 17 iulie 1955, între Consiliul parohial Rădăuţi III şi dl. arh.Constantin Popadiuc, de faţă fiind şi preoţii din oraş şi membri ai celorlalte Consilii parohiale din oraş.

Consiliul parohial se obligă a aproviziona cu toate materialele necesare, pentru a se putea executatencuirea exterioară a catedralei în construcţie din oraşul Rădăuţi, partea nordică rămasă netencuită şi de aface plata la sfârşitul fiecărei săptămâni sau luni pe măsura executării lucrărilor pe baza situaţiei provizorie

întocmită de către dl. arh.C.Popadiuc.Dl. arh. C.Popadiuc, se obligă a conduce şi supraveghea lucrările de tencuire conform devizului

aprobat de către Sf. Mitropolie î n cele mai optime condiţiuni cu asumarea întregii răspunderi asupraexecutării lucrărilor de schelărie, terminarea acoperişului la altar, montarea burlanelor şi terminării cadrelor dela ferestre şi tencuirea peretelui exterior şi celor 2 turnuri rămase neterminate în cazul că Sf. Mitropolie vadecide să le termine şi montarea de cruci pe acoperiş. Termenul de executare este de 15 septembrie 1955..

Dl. arh. C.Popadiuc în calitate de şef de şantier conform aprobării Sf. Mitropolii nr.8.829/955, va angaja toţimeşterii; asupra lucrărilor efectuate conform devizului şi a eventualelor stricăciuni din cauza relei executăridin punct de vedere tehnic, garantează cu averea sa personală mobilă şi imobilă, precum şi pe cale civilă şipenală. Pentru conducerea lucrărilor i se va plăti lunar suma de lei 745. În timpul absenţei d-lui arhitect, d-sava îngriji de locţiitor şi Consiliul parohiei, dacă lucrările vor fi foarte bine executate, va acorda un premiudomnului arhitect şi meşterilor care se vor distinge deosebit. Lucrările vor fi recepţionate de către o comisieinstituită de Consiliul parohial şi Sf. Mitropolie a Moldovei şi Sucevei. Prezentul angajament s-a f ăcut în 3exemplare, din care unul va fi înaintat Sf. Mitropolie, unul va fi păstrat la Parohie, iar unul se va d-lui arhitectC.Popadiuc.Paroh pr. Ion Breabăn, Gestionar, P.Tomorug; Preoţi: Ilie Popescu, Ion Vatamanu şi Consilierii parohiei:Halus Cristofor, Rotaru Cristofor, Simota Ghe, Halus C. Bejan A..

Nota nr.22, Proces-verbal încheiat astăzi 26 iulie 1955 cu ocazia angajării meşterilor lemnari pentrumontarea schelelor la Catedrală. Şeful şantierului d-ul. Arh. C.Popadiuc angajează să execute schela de lacatedrală pe Vasile Costea, Teodor Costea, Nic. Moroşanu şi Reucu Petrea. Aceştia se obligă să execute încondiţiuni bune toată schelăria de lemn pentru partea bisericii rămasă neterminată şi să execute şi acoperişul laabsida de intrare în altar. Schelele se vor executa pe 3 picioare la bază din 4 în 4 metri, etajate din 3 în 3metri.. Măsurile de protecţia muncii se vor prelucra de către şeful echipei, d-ul Vasile Costea. Plata manopereieste de 4.000 lei şi se face pe state de plată întocmite de arh. C.Popadiuc. Lucrările vor începe pe data de27/07.A.c şi se vor termina pe data de 1/08, a.c.Ss.C.Popadiuc, s.s. Meşterii lemnari: s.s. Consilieri parohiali: Cojocar Ion, Rotaru Vasile Costea, ReucuPetrea, Cristofor Halus, Cristofor Rotari, N.Botezat, Bejan A.

Nota nr.23 AUTORIZAŢIE de CONSTRUIRE nr..206 din 28 IULIE 1955, emisă de către SfatulPopular al Regiunii Suceava. Secţiunea de Arhitectură şi Sistematizare - Inspecţia.de control înArhitectură şi Construcţii, eliberează prezenta Autorizaţie de Construire în urma cererii nr.33.738 adresată de Protoieria Rădăuţi pentru a se autoriza tencuirea exterioară şi interioară la catedrala Rădăuţi,



275

examinându-se proiectul prezentat şi găsindu-se întocmit şi avizat potrivit dispoziţiunilor legale se autorizează executarea lucrărilor de construire privind tencuirea exterioară şi interioară la catedrala Rădăuţi, situată înRădăuţi impunându-se condiţiile de mai jos. Respectarea devizului anexat. Obiectivele a căror execuţie seautorizează sunt următoarele: Tencuirea exterioară şi interioară la Catedrala Rădăuţi; potrivi DevizuluiGeneral , având valoarea totală a lucrărilor pentru care se eliberează autorizaţia de 297.000, lei. Proiectultehnic pe baza căruia se execută este aprobat pentru neschimbare de S.A.S. şi se eliberează autorizaţia deconstruire. În timpul executării lucrărilor, executantul este obligat să ia următoarele măsuri: Protecţia munci,respectarea dispoziţiunilor sanitare, pompieri. Prezenta autorizaţie este valabilă f ără nici o viză până la datade 31/XII.1955. Condiţiile pe contrapagină fac parte integrantă din textul de faţă. Se restituie titularuluiurmătoarea documentaţie tehnică ce a servit la eliberarea autorizaţiei de construire şi care pe toată durataexecuţiei lucrărilor, va trebui să fie păstrată pe şantier împreună cu autorizaţi. Proiectul tehnic (lucr ările debază şi auxiliare). S-a restituit beneficiarului, b) Avize, acorduri, aprobări: sunt cele legale.L.Ş. Şeful Secţiunii: Arh.C.Popadiuc, p. Inspector de Control. Arh. Manoliu Ilie, s.s. ing. Niculescu.

Nota nr.24 Deviz, pentru lucrările exterioare de la Catedrală Rădăuţi, la 10 septembrie1955.Desfaceri pentru creiere de goluri:6 mc. - Şarpantă din lemnărie ecarisată:160 ml; Astereală învelitori dinscânduri:180 mp. Zidărie de cărămidă în ziduri de 12,5cm:6 mc. Streaşină învelitori din scânduri:80 mp.Scheletul pereţilor din lemn de brad:10 mc. Schelă de faţadă:400 mp. Învelitoare de tablă galvanizată:180 mp.Tencuieli exterioare în piatră artificială:300 mp. Profile trase cu mortar de ciment, var şi piatră artificială:200ml. Profilarea cu ipsos a grinzilor, arcelor, aparente:200 ml. Ferestre de beton prefabricate:6 mp. Beton simplu

în fundaţie:17 mc. Săpături de pământ în fundaţie:17 mc; Beton armat în planşeu drept:4 mc. Pardoseli demozaic turnat:130 mp. Trepte de beton simplu:1 50 ml. Lustruitul şi ceruitul treptelor:150 ml. Uşi de stejar tipbisericesc:15 mp. Cruci metalice de 1 m înălţime:5 mc. - Geamuri semicristal gravate:60 mp. Jgheaburi de 16cm.:50 ml Burlane din tablă galvanizată:100 ml. Verificarea acoperişului:300ml. Vârfuri de coame:10 buc.;Arămitul tablei galvanizate:200mp. Materiale 36.494,29lei; Manoperă:21.349 Cote, 14.157,11 lei. Totalgeneral: 72.000,00 lei. Întocmit: Arh. C. Popadiuc. 10.09.1955.

Nota nr.25 Deviz, pentru lucrările de terminarea turnuleţelor de clopotniţe: 16/09/955).Zidărie de cărămidă:320 mc. Schelă:1600 mp. Burlane şi jgheaburi:200 ml. Modificare învelitoare de

tablă galvanizată:140 mp. Şorţuri din tablă:100 ml. Vârfuri de coamă:2 buc. Cruci de fier:2 buc. Beton armat,marca B90, în brindagi, centuri:30 mc. Beton armat, marca B 110, în planşee:40 mc. Beton armat, marca 170,

în stâlpi, arce, bolţi, 30 mc. Cofraje pentru betoane:300 mp. Cintre pentru construirea bolţilor şi cupole:32 mc;Armături pentru betoane:6.000 kg. Înnădire cu eclise şi sudură a armăturilor:200 buc. Turn de bob:50 buc.Tencuieli interioare drişcuit:630 mp. Tencuieli exterioare cu piatră artificială. Profile trase:400 ml. Pofile lagrinzi şi stâlpi:400 ml. Ferestre de beton prefabricate:20 mp. Pardoseli de mozaic:60 ml.. Şarpantă acoperiş:10mc. Astereală învelitori din scânduri:120 mp; Total general .194.000 lei.

Nota nr.26, Situaţia lucrărilor exterioare executate la Catedrală conform proceselor-verbale de recepţiedefinitivă din data de 30 octombrie 1955, în baza:

Devizului de 97.000 lei privind refacerea zidăriei şi executarea tencuieli exterioare la aripa de nordconform situaţiei nr.1. S-au executat lucrări în valoare de: 57.872. Lei. Conform măsurătorilor de execuţieşi anume: desfacerea zidăriei afectată de umezeală = 5 mc. Executarea de zidărie nouă, uscată = 5 mc; executarea de tencuieli în profil de piatră artificială = 600 mp; aplicarea de profil trase 470 mi; aplicarea de

panouri ornamentale:54 mp. Montarea schelei de faţadă:700 mp.Devizul de 117.000 lei, privind lucrările executate la exterior în valoare de:72.196 lei conformsituaţiilor de lucrări nr.2,3,4 şi anume: şarpante acoperiş = 160 mp. Astereală învelitori = 181 mp. Streaşină

învelitori = 60 mp. Schelă de faţadă = 1.140mp. Învelitoare din tablă galvanizată = 180 mp tencuieli exterioare în piatră artificial = 500 mp. Pofile trase cu mortar de ciment, var şi piatră artificială = 196 ml. Profilarea cumortar de ciment, var şi piatră artificială Arce, grinzi, coloane = 661 ml. Ferestre de beton prefabricate = 26mp. Jgheaburi de 16 cm = 50 ml. Burlane din tablă galvanizată = 100 ml. Vârfuri de coamă = 5 buc.; arămitultablei galvanizate = 200 mp. Ridicarea materialelor pe verticală = 150 ml. Transportul pământului şimolozului =100 mc.

Nota nr.27, Memoriul justificativ al devizului pentru terminarea interiorului Catedralei Rădăuţi peanul 1956 în valoare de 367.000,00 lei.. Mai 1956.

Biserica este o construcţie solidă, construită pe un palier total aşezat pe piloţi de stejar. Pereţi sunt dinzidărie de cărămidă având în părţile de susţinere a turlei principale şi pronaos stâlpi de beton armat şi grinziputernice. Construcţia a fost începută în anul 1927, ajunsă în prezent în stadiu de finisare interioară. Înproiect se prevede executarea bolţilor semisferice şi semicilindrice, pe toată întinderea interioară, cunoscând



276

că turla principală este deja finisată până la baza sa stelată. Calculele de rezistenţă sunt întocmite de ing.Cazacu Alexandru din Suceava , iar partea de arhitectură de arh. Popadiuc Constantin din Suceava.Finisajele şi decoraţia în interior, datorită situaţiei ce există, nu merg pe suprafeţe întinse proprii, pentrupictură, ci se desf ăşoară pe pereţi cu muluri* împletite care se ridică din parter de pe un soclu, urmăresc liniastâlpilor pe bolţi şi se termină la cealaltă extremitate. De asemenea în naos şi pronaos, nava centrală estedespărţită de celelalte două culoare laterale şi de sânii naosului printr-un rând de coloane. De asemenea şipronaosul de pridvor. La etaj, în locurile pentru cor şi laterale sunt delimitate de un parapet decorat decoloratură clasică. Pentru circulaţia spre balcoane se prevede o scară improvizată în chilie cu acces dinpronaos, urmând ca rezolvarea accesului la balcoane să se facă prin turnuleţe laterale de pe faţada principală atunci când se vor construi acestea. Tâmplăria se prevede a se confecţiona din stejar iar uşa principală maidecorativă se va face conform detaliilor din planuri.. Proiectul a fost întocmit cu pre ţurile legale pentru oraşulRădăuţi, respectându-se instrucţiunile nr.15 ale C.S A.C. Lucrarea se ridică la suma de lei 367.000, calculată a se executa în regie Întocmit: s.s. Arh. Popadiuc, s.s. Ing. Cazacu Alex, Verificat, Mitropolia Moldoveişi Sucevei.(N.B.muluri= element secundar de ornamentaţie arhitecturală în relief, cu profil pronunţat).

Devizul pentru lucrările de terminarea interiorului Catedralei.Săpături de pământ în spaţii înguste:15 mc. Beton simplu în fundaţii, marca B 50:18 mc. Beton armat,

marc B 170, în arce şi cupole:110 mc. Cofraje speciale pentru cupole şi plăci simple:1.100 mc. Susţineri debile de brad:20 mc. Cofraje de lemn pentru montarea cofrajelor la înălţimi mari:100 mc. Cintre de lemnărie debrad pentru susţinerea bolţilor şi cupolelor:52 mc. Armături pentru beton armat în construcţii speciale, bolţi,

cupole:5.800 mc. Mustăţi pentru prinderea rabiţului:200 m.p. Zidărie de cărămidă de mână în ziduri de 12,5cm:8 mc. Zidărie de cărămidă în ziduri de 6 cm. grosime mortar tip c.130 mp. Zidărie de cărămidă presată înarce şi bolţi:11 mc. Reţea de fier rotund de 8 mm grosime şi de plasă de rabitz: 240 mp. Pânză de rabitz lapereţi:240 mp. Tencuieli interioare drişcuite pe pereţi cu mortar de var şi adate de ipsos:1.400 mp. Glet deipsos:1.400 mp. Tencuieli interioare drişcuite la bolţi, arce şi cupole:1.100 mp. Pardoseli de mozaic turnat încareuri în 2 culori:700 mp. Schelă pentru tencuieli:2.500mp. Tencuieli interioare pe rabitz cu mortar de var şiipsos, în bolţi: 240 mp. Scafe rotunde de mozaic turnat:1301 ml. Lustruirea pardoselilor de mozaic:700 mp.Trepte masive de piatră indigenă:150 ml. Trepte de beton simple:30ml. Lustruitul treptelor:30 ml. Uşiexterioare şi interioare cu falţ în 2 canate:50 mp. Corniere metalice pentru întărirea scărilor de beton:30 ml.Corniere metalice pentru întărirea muchiilor de stâlpi de beton:104 ml. Profile simple şi scafe de ipsos trase peloc:860 ml. Trefilarea cu ipsos a grinzilor sau arcelor:720 ml. Idem arce pe beton:740 ml. Rozeteornamentale:20 buc. Capitele lucrate în ipsos (după model):30 buc. Zugrăveli în culori de apă:2.500 mp.

Vopsitorie (imita ţ ie de nuc sau stejar):100 mp. Geamuri semicristal pe rame de beton armat:130 mp. Garniturimetalice:6 buc. Sobe de teracotă:1.200 buc. Materiale:198.406,78 lei; Manoperă: 86.823,46 lei; Cote, taxe,diferenţe, neprevăzute şi rotunjiri 81.769,76 lei. Total general: 367.000,00 lei.

Întocmit: s.s. Arh. Popadiuc C. s.s. Ing. Cazacu Alex. Verificat, Mitropolia Moldovei şi Sucevei.

Nota nr.28 Angajament, încheiat azi 4 august1956 între: Subsemnaţii Arh. Popadiuc Constantin şi inginer Cazacu Alexandru, prin care „ne angajăm fa ţă de Parohia Răd ău ţ i III să dirijăm lucr ările deexecutarea interiorului bisericii catedrale din Răd ău ţ i în calitate de diriginte de şantier pe toat ă perioada delucru începând cu luna iulie şi până la terminarea lor, luându-ne obliga ţ ia de a îndeplini toate sarcinile dedecurg din acest angajament şi a semna toate documentele de şantier şi consemna toate constat ările.Prezen ţ a pe şantier se va face să pt ămânal de câte ori va fi necesar pin rota ţ ie urmând ca execu ţ ia lucr ărilor

să fie de calitate conform normelor în vigoare. Plata onorariului drept salariu lunar pentru efectuareadirigen ţ iei, având în vedere responsabilitatea şi importan ţ a lucr ării, se stabile şte la suma de lei 1.235 respectiv categoria XIII/2 tabela B. Plata se va face lunar pe bază de stat de plat ă. Drept care semnăm

prezentul angajament, azi 4 iulie 1956”.Paroh I.Breabăn, Preoţi: I.Vatamanu, I.Popescu, Ungureanu D; Consilieri: Halus Cristofor , TrufinDumitru , Halus Ghe . Petrea Tomorug, Simota Ghe. Rotaru Cristofor şi Arhitect Popadiuc C. şi ing. .A.Cazacu.

Nota nr.29 Angajament î ncheiat astăzi 18 august 1956 între: Consiliul Parohial Rădăuţi III , delegaţii ai celorlalte consilii Parohiale din oraş şi arh.C.Popadiuc dirigintele şantierului şi tov.Senciuc şef al şantierului Catedralei din Rădăuţi.

Consiliul Parohiei se obligă a aproviziona şantierul cu toate materialele necesare pentru a seputea executa lucrările la interiorul catedralei conform Devizului şi proiectului întocmit de către.Arh.. şef C. Popadiuc şi ing. Şef. Alex. Cazacu de la Suceava.. Plata se face la sfârşitul fiecărei luni



277

pe măsura executării lucrărilor pa baza situaţiei întocmite de către şeful şantierului şi verificate şiaprobate de către dirigintele şantierului.

Tov. Şef al şantierului Senciuc se obligă a conduce efectiv lucrările interioare conformdevizului aprobat (27) de către Sf. Mitropolie în cele mai optime condiţiuni cu asumarea răspunderiiasupra executării lucrărilor de: schelărie; verificarea schelăriei vechi. - A tuturor cofrajelor. - Aarmării bolţilor. - A betonării şi a tencuirii interiorului. Pentru orice lămurire se va adresadirigintelui de şantier C. Popadiuc şi Alex. Cazacu. Termenul de executarea altarului şi anaosului conform haşurii din plan este de cel târziu 10 septembrie a.c. după care dată va începe

faza a doua a lucrărilor. Tov. Senciuc în calitate de şef al şantierului va angaja toţi meşterii în înţelegere cu dirigintele şantierului şi consiliul parohial. Asupra lucrărilor efectuate conformdevizului şi a eventualelor stricăciuni din cauza relei executări din punct de vedere tehnic, garantează cu averea sa personală mobilă şi imobilă, precum şi pe cale civilă şi penală. Pentru conducerealucrărilor se va plăti lunara lui Senciuc un salariu de lei 745. Lucrările vor fi recepţionate de către ocomisie instituită de consiliul parohial şi aprobată de Sf. Mitropolie a Moldovei şi Sucevei. Prezentulangajament s-a f ăcut în 3 exemplare din care unul se va înainta Sf. Mitropolii, unul la parohie şi unulse va da şefului de şantier. Paroh I.Breabăn, şef şantier Senciuc, Gestionar P.Tomorug, ArhitectPopadiuc şi ing.. şef , A. Cazacu; Consilier parohial: Rotaru Cristofor.

Nota nr.30 Proces-verbal de recepţie, cuprinzând lucrările de construcţie de interior, executate înperioada 01 august–31 decembrie 1956, la Catedrală , din devizul total de 367.000 lei .Beton armat în cupole:80mc. Cofraje speciale:927 mp. Susţineri de bile de brad:100 mc. Eşafodaje delemn:100 mc. Cintre de lemnărie:52 mc. Armături pentru beton:6.177 kg. Desfaceri pentru a se creagoluri:3,60 mc. Şanţ cu zid: 80 ml. Turn de gol:19 ml. Materiale: 52.885 lei; Manoperă: 20.001 lei; cote:11.985 lei; Total general: 84.871 lei.

Şef şantier: N .Senciuc; Diriginte de şantier: arh.C.Popadiuc, verificat ing. A.Cazacu.

Nota nr.31 Deviz pentru instalaţii electrice şi de paratrăsnet, tuburi şi conductori: aparate pentru instalaţii;corpuri de iluminat; tablouri de distribuţie; instalaţii exterioare; aparate de curenţi slabi; diverse: instalaţii deparatrăsnet; sporuri, cote, neprevăzute şi rotunjiri. Total general: 160.000 lei.

Nota nr.32 Situaţie provizorie de lucrări executate de la 01 ianuarie până la 01 octombrie 1958, din Devizul General de 367.000 lei întocmit în luna mai 1956. Schelă pentru tencuieli până la 15 m

înălţime:930 mp. Turn de bob pentru 2 platforme din material existent:24 mc. Cofraje speciale profilate pentruarce, material existent:182 mp. Eşafodaje de lemn pentru susţinerea cintrelor şi cofrajelor la înălţimi mari:60mc. Cintre de lemnărie ecarisată pentru susţinerea bolţilor inclusiv trasul profilelor:31,3 mc Beton armatmarca B.170 în arce: 7,2 mc. Şanţ în zid de beton armat pt. încadrarea elementelor de rezistenţă:322 ml.Zidărie de cărămidă presată în arce cu mortar tip n 15 a.: 4 mc. Montarea capitelelor la baza turlei principale:8buc. Armături pentru beton armat la cupole şi arce:4.005 kg. Mustăţi pt. susţinerea rabiţului de 4–8 m/mgrosime din grinzile existente, descoperirea ferului în beton şi legarea lui de reţeaua de fer. 330 mp. Pânză derabiţ la bolţi în vederea tencuirii pusă pe 2 rânduri:660 mp. Tencuieli interioare pe rabiţ cu mortar de var şiciment la tavane curbe:330 mp. Tencuieli interioare drişcuite la bolţ, arce, cu mortar de var şi ciment:284 mp.Străpungeri în zidărie de beton armat:120 buc. Profile trase pe bolţi semicilindrice din ipsos de 18/18 cm:204ml. Profile trase din ipsos de 36/36 pe bolţi semicilindrice:85 mc. Profile trase de ipsos pe bolţi semicilindrice54/54 cm:105 ml. Glet de ipsos pe bolţi semicilindrice trase şablon:105 mp. Plăci prefabricate pentru placareaferestrelor în cercuri din ipsos:36 buc. Împletirea mulurilor la baza turlei principale lucrat în ipsos:30 buc.Materiale: 34.374,63 lei; Manoperă 45.152,62 lei; cote, rotunjiri: 20.075,00 lei Total general 99.602,25 lei.

Nota nr.33 Situaţie provizorie de lucrări executate de la 01 octombrie la 06 noiembrie 1958, din DevizulGeneral de 367.000 lei întocmit în luna mai 1956 . Schelă pentru tencuieli până la înălţimea de 15 ml.800mp. Şanţ în zid de beton armat pentru încadrarea elementelor de rezistenţă, bolţi, galerie laterală, altar:325 ml.Pânză de rabiţ la bolţi în vederea tencuirii pusă pe 2 rânduri 18 mp. Tencuieli interioare pe rabiţ cu mortar devar şi ciment la tavane:18 mp. Tencuieli interioare drişcuite la bolţi cu mortar de var şi ciment:18 mp.Tencuieli interioare drişcuite la pereţi pe suprafeţe intercalate:490 mp. Profile trase din ipsos de 18/18 cm.:60

ml. Profile din ipsos de 18/18 cm. drepte:198 ml. Profile de ipsos în jurul ferestrelor de 45/10 cm:262ml. Gletde ipsos pe bolţi semicilindrice trase la şablon:52 mp. Solbancuri executate la ferestre tip bisericesc:19 buc.Ornament de ipsos montat la ferestre cu lungimea perimetrului peste 305 cm:67 buc. Profile din ipsosprefabricate:67 buc. Manipulări prin transport la 60 ml. pe orizontală şi 12 ml pe verticală:123 tone.



278

Străpungeri în zidăria de beton armat:30 buc. Materiale:10.886 lei; Manoperă: 21.046 lei; Cote:8.936 lei.Total general 40.868 lei. Întocmit Şef şantier: ing. Mihai Tomorug verificat arh. Popadiuc.

Nota nr.34 Memoriu justificativ , privind finisajele necesare terminării şi punerii în funcţiune aCatedrale din Rădăuţi. Lucrările de construire a biserici s-au executat într-o perioadă foarte lungă, începânddin 1926. În anii 1955–1958, s-au reînceput lucrările din dotaţii de la Mitropolia de la Iaşi şi de laDepartamentul Cultelor şi sume provenite din donaţiuni ale enoriaşilor. S-a trecut la executarea bolţilor şiarcelor din interiorul bisericii adoptând soluţia de utilizarea în parte a betonului armat şi apoi prin folosirea

rabitzului în aceste elemente mai ieftine. Concomitent lucrările au avansat şi cu finisajele executate în arce şibolţi ajungându-se la etaj. În etapa ce precede se va executa finisajele de la etaj şi parter constând din tencuielidrişcuite pe fond, iar pe nervuri arce şi pilaştri prin elemente din ipsos, ce prevede folosirea stucului la bazelepilaştrilor, de asemenea executarea unor elemente decorative ca coloane, capitele, baze pentru cele două frontoane ale navei centrale. De asemenea pentru construirea parapetului balconului şi lateralelor se prevedeprefabricarea din mozaic din marmoră albă cu ciment alb a unor baluştri şi mână curentă.. Pardoseala dininterior este prevăzută a fi executată din mozaic veneţian la parter şi mozaic obişnuit la balcoane. Se maiprevede uşile din stejar. Pentru a izola termic interiorul bisericii între şarpantă şi exteriorul bolţilor s-aprevăzut a se executa o izolare termică din rogojini de vată de sticlă de 25cm. Grosime montată într-un scheletde lemn pe o plasă de rabitz prinsă pe o reţea de fier de 8 m/m.. Se mai prevede desfacerea unei părţi dinşarpantă şi astereală existentă putrezită şi refacerea ei. Dintr-o verificare a acoperişului s-a constatat că acoperişul din tablă a fost mitraliat în timpul războiului astfel că sunt foarte multe găuri în tablă ce nu pot fi

identificate. Prin aceste găuri apa de ploaie s-a infiltrat ani în şir în interiorul bisericii, lucru observat după executarea bolţilor când în urma ploilor de toamnă s-a văzut că apa a început să pătrundă chiar prin bolţileabia executate şi tencuieli. Biserica fiind prevăzută cu instalaţii de încălzire centrală nu are în prezent coşuri.Ne întrevăzându-se executarea acestei instalaţii, este necesar a se prevedea coşuri, ce vor fi mascate prininteriorul celor 4 turnuleţe ce înconjoară turla principală. De asemenea sobele de teracotă respective. Se maiprevede zugrăveli în tempera la elementele executate în ipsos şi zugrăveli în 2 tonuri în rest pentru punerea înfuncţiune a bisericii, lăsându-se eventualele lucrări de picturi pentru etapa viitoare. Nu se prevede în prezentuldeviz iconostasul, ce urmează a fi obţinut prin donare de la altă biserică. Lucrările se execută în regie prinasistenţă tehnică data de arh. Popadiuc ce a lucrat ani în şir la această biserică. Valoarea lucrărilor se ridică lasuma de 572.000 lei. Care se compune din următoarele devize Deviz pentru terminarea finisajelorinterioare în valoare de:347.000 lei; (35); Deviz instalaţii electrice, corpuri de iluminat, în valoare de:160.000 lei; (31); Deviz privind dotare cu mobilier, în valoare de: 50.000 lei; Deviz cu alte cheltuieli şineprevăzute, în valoare de: 15.000 lei.

Nota nr.35 Deviz , pentru terminarea finisajelor interioare la Catedrala din Rădăuţi. Întocmit conformcatalog C.1958, în valoare de: 347.0000 lei. Eşafodaj din lemn de brad pentru. Susţinerea platformelor delucru la înălţimi mari:63 mc. Mustăţi din sârmă zincată de 2 m. pentru susţinerea tavanelor de rabiţ:801 mp.Izolaţie termică de sticlă bătute pe grinzişoare gata montate:320 mp. Plasă de rabiţ pentru susţinerea izolaţieide 8 m/m la tavan:3202 mp. Zidărie de cărămidă presată de 6 cm. grosime aşezată pe muchie cu mortar de varşi ciment marca 50:80 mc. Zidărie de cărămidă presată în mortar de var şi ciment marca 25:14 mc.14 mc.Zidărie de cărămidă presată la coşuri cu mortar marca 50:16 mc. Şarpanta acoperişului din lemn de bradecarisat complet la dalii, pazii, vârfuri la acoperiş şi stâlpi:80 mp. Astereală învelitori din scânduri de brad:63mp. Scheletul eşafodajelor pentru susţinerea izolaţiei termice din lemn rotund:25 mc. Schelă pentru

tencuieli:2.000 mp. Tencuieli interioare brute la coşuri:44 mp. Tencuieli interioare la pereţi drişcuite fiindexecutate manual:1.680 mp. Tencuieli interioare la tavane drişcuite fin:100 mp. Tencuieli interioare, drişcuite în bolţi şi arce:130 mp. Glet de ipsos pe tencuieli la pereţi şi tavane:200 mp. Imitaţie de marmură la bazelepilaştrilor:165 mp. Pardoseli din duşumele de brad geluite:66 mp. Pardoseli de mozaic veneţian:620 mp.Pardoseli de mozaic obişnuit:280 mp. Plinte la pereţi din mozaic de marmură:185 ml. Lustruirea pardoselilorşi plintelor:880 mp. Trepte de beton simplu sclivisite:90 ml. Beton armat marca B 110 şi plăci trepte:5 MC.Cofraje pentru Beton armat:50 mp. Armături pentru. Beton armat oţel beton:300 kg. Profilarea cu mortar deipsos a arcelor:1240 ml. Profiluri simple trase cu ipsos:110 ml. Ornamente prefabricate din ipsos capitele şibaze:32 buc. Ornamente prefabricate din praf de piatră (baluştri) 117 buc. Uşi exterioare cu 2 canate simpledin lemn de stejar executate special după desen:30 mp. Grilaje metalice la scări:300 kg. Uşi de curăţiresimple:8 buc. Modificarea zugrăvelii decorative în tempera.:2.000 mp. Vopsitul cu lac şi ulei a tâmplăriei destejar:60 mp. Vopsitul în culori de ulei al pereţilor gletuiţi cu ipsos:300 mp. Pavaj din beton simplu rulat cu

rosturi de bitum:110 mp. Cioplirea betonului armat vechi pentru aducerea elementelor de beton armat laşablonul profilelor: 1.100 m. Demontarea şarpantei vechi de lemn putrezită:80.mp. Sobe din plăci deteracotă:1200 buc. Garnituri metalice pentru sobe:5 buc. Ignifugarea lemnăriei aparente la acoperiş:480 mp.Placarea coloanelor de 30 cm. diametru:35 mp. Parapet de beton armat la balcoane:48 mp. Mână curentă



279

mozaicată:48 m. Zugrăveli cu desen de tonuri:2.000 mp. Uşă de stejar în afară la intrarea principală cu tăbliisculptate după model:8,50 mp. Trepte masive din piatră:180 ml. Buciardarea şi placarea treptelor:81 mp.Geam în culori:160 mp. Demontarea planşee din beton armar:7,20 mp. Materiale:112.829 lei. Manoperă:126.558 lei. Utilaje:2.490 lei. Cote: 105.123 lei; Total general: 347.000 lei.

Nota nr.36 Deviz, privind lucrările de pictură din nou, necesare a se executa la Catedralei din Rădăuţi, începând cu luna iulie 1959 Descriere şi scurt istoric.

Biserica cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” din Rădăuţi este aşezată la o mică distanţă de aceea a

Voievodului Bogdan, întemeietorul Moldovei, aflate mai spre sud, peste linia ferată Rădăuţi-Putna şi zidită la jumătatea sec. XIV.. Are o înf ăţişare falnică, de proporţii impunătoare şi prezintă un număr de turnuleţe carefac concurenţă nepotrivită turlei centrale, faţă de care sânt şi disproporţionate. Construcţia bisericii a început

în anul 1926, lucrându-se an cu an câte puţin. Acoperişul turlelor este de aramă, iar al corpului bisericii detablă obişnuită, ceea ce dăunează atât aspectului general cât şi durabilităţii inegale a acoperişului. Prin grija şistăruinţa părintelui Breabăn Ion, actualul paroh şi protoiereu al raionului Rădăuţi, lucrările de tencuire şifinisare din interior merg într-un ritm viu şi susţinut. Dorinţa credincioşilor şi a părintelui este de a terminaaceste lucrări cât mai curând şi de a împodobi biserica nouă măcar sumar cu decoraţiuni picturale, spre a firedată cultului în cel mai scurt timp. Dorinţa este legitimă după 33 de ani de aşteptare, iar împodobireabisericilor şi redarea lor cultului, cu decoraţiuni picturale simple s-a practicat şi în trecut, chiar în timpul luiŞtefan cel Mare, după cum avem ca exemplu Biserica Sf.. Ion din Piatra Neamţ, biserica din Borzeşti, bisericadin Cotnari şi altele. La fel s-a întâmplat şi în Muntenia unde unele biserici au rămas ne pictate şi împodobite

sumar cu decoraţiuni. Aşa s-a întâmplat cu biserica Mânăstirea Tismana, zidită de Radu I, Dan şi Mircea celBătrân în 1386 şi pictată în întregime la 1564 de Dobromir, zugravul lui Radu de la Afumaţi, din 1526. La fels-a întâmplat cu biserica Bucovăţul-Mofleni din Marginea Craiovei şi chiar cu biserica lui Stelea, zidită înTârgovişte de Vasile Lupu, ca semn al împăcării sale cu Matei Basarab, după lupta de la Finta.. Aici pe lângă demarcaţiunile lineare şi câteva motive decorative simple care dau mai multă viaţă interiorului ne pictat şi careindică o stare de provizorat prea mult prelungită s-au pictat totuşi şi câteva subiecte în turla naosului şi încalota pronaosului şi anume: în naos Iisus Pantocrator în fundul calotei, cei 4 evanghelişti în cei 4pandantive şi ceva decoraţiuni florale în câmpurile goale cuprinse între ciubucele în relief, de la baza turleiPantocratorului Tot aşa în calota pronaosului unde a fost pictată Maica Domnului, având în pandativi pe cei 4melozi. Revenind la împodobirea bisericii din Rădăuţi cu decoraţiuni sumare şi câteva scene principale,răspândite în altar, naos şi pronaos, pentru a fi astfel sfinţită şi apoi redată cultului, socotim că în medie ar fide pictat cam 500 mp. Din cei peste 2.500 mp. Cât se pare că are suprafaţa interioară a bisericii.. Pentru

orientare dăm în cele ce urmează desf ăşurarea iconografică totală în raport cu arhitectura interioară ale căreisuprafeţe de pictat sânt departe de a fi idealul în această materie.

Din subiectele desf ăşurate se vor alege numai câteva care se vor zugrăvi în locurile indicate:Teme iconografice.

Altarul. Pe bolta altarului se vor zugrăvii Maica Domnului Platitora, având în dreapta peArhanghelul Mihail, iar în stânga pe Arhanghelul Gavril. Pe cele două arcuri din faţă se vor zugrăvimedalioane cu chipuri de proroci şi drepţi ai Vechiului Testament, înconjurate de decoraţiuni florale. Pe faşadintre arcuri se vor putea zugrăvi medalioane însoţite de motive florale ca şi pe cele două arcuri. În cazul cândnu se va putea executa pictura fâţei dintre arcuri, aceasta va fi marcată prin două linii marginale colorate. Înspaţiul dintre ferestrele altarului şi zona interioară se vor zugrăvi câte trei rânduri de scene privind viaţa şiminunile Mântuitorului. De desubt, în registrul de jos se vor remarca prin linii colorate verticaledouăsprezece spaţii pentru douăsprezece figuri de sfinţi ierarhi şi diaconi, deasupra celor două intrări cătreproscomidie şi diaconicom se vor demarca spaţiile respective cu linii colorate în vederea zugrăvirii în viitor a

jertfei lui Avram pe zidul de sud şi jertfei lui Aval pe cel de nord.Naosul. În turla centrală se va zugrăvi se va zugrăvi chipul lui Iisus Pantocrator, înconjurat de Puteri;

între ferestre se vor zugrăvi decoraţiuni; în medalioane marcate prin reliefuri în tencuială se rezervă locuripentru chipurile prorocilor; de asemenea în spaţiile dintre întretăierile marcate prin liniile în relief la bazaturlei se vor zugrăvi serafimi. La banda de vest, de lângă arcul de deasupra tâmpei, se vor zugrăvi cincisubiecte cuprinzând cinci din minunile lui Iisus Hristos. În pandativi cei patru evanghelişti cu simbolurilelor. Pe pereţii laterali, deasupra ferestrelor pe zidul de sus se va zugrăvi Naşterea Domnului. Iar pe cel denord: Învierea. Aceste două subiecte principale se vor zugrăvi de pe acum. Între cele trei ferestre de pezidurile laterale se vor zugrăvi decoraţiuni, iar sub ferestre, draperii. De o parte şi alta se vor marca prin liniicolorate locul câte unui mucenic. Pe bolţile cafasului în latura de sud şi în cea de nord, se vor trasa linii

colorate în vederea încadrării subiectelor următoare: Botezul Domnului, Întâmpinarea Domnului, Iisus întemplu, la sud; Răstignirea, Punerea în mormânt, Învierea lui Lazăr , pe bolta de nord... Pe arcuridecoraţiuni cu medalioane. Sub cafas, pe bolţi, 3 subiecte în latura de sud, 3 în cea de nord, cuprinzând din



280

minunile lui Iisus Hristos. La intrarea laterală de sud: Intrarea în Ierusalim, pe o parte, pe alta Nunta dinCana. Pe cea de nord; Biciuirea din templu a negustorilor, Cina de la Emaus.

Pronaos. Pe boltă, în caloză: Sf. Treime la stejarul Memvri , sub calotă spre sud şi nord câte două scene, total patru din imnul acatist. Pe arcuri, medalioane pe zidurile laterale, deasupra ferestrelor: NaştereaMaici Domnului, la sud.. Intrarea în Biserică pe zidul de nord. Pe zidul de vest, în fund: Adormirea MaiciDomnului; între ferestre decoraţiuni; pe arcuri medalioane cu chipuri de cuvioşi, cuvioase, muceniţe,

înconjurate de decoraţiuni florale. De o parte şi alta, sub scena Adormirii, decoraţiuni lineare, colorate pentrusubiectele: Întâlnirea Sf. Fecioare cu Elisabeta, Fuga în Egipt. De desubt draperii.. Sub cafas, în ambelelaturi, pe bolţi decoraţiuni florale, între ferestre doi cuvioşi, de o parte şi alta a ferestrelor câte un cuvios. Pecele trei calote de sub cafasul principal, spre latura de vest: Iisus Emanuel în mijloc, având în dreapta peMaica Domnului, iar în stânga pe Sf.. Ioan Botezătorul, toate zugrăvite în busturi. De asupra celor două uşilaterale linii colorate, demarcând locul subiectelor: Sf.. Maria Egipteanca şi Cuviosul Eosima de o parte, iarde cealaltă, Sf.. Muceniţă Macrina, bătând diavolul.

Caiet de sarcini.Lucrarea se va executa în tehnica frescă sau în tempera grasă, iar plata se va face per m.p., la preţul

plafon de 100 lei per m. p, în frescă şi 85 lei în tempera, in condiţiunile prevăzute de dispoziţiunile nr.633/958, în ce priveşte condiţiile angajării şi executării lucrărilor de pictură la biserici. Se menţionează încă odată că sevor zugrăvi numai anumite subiecte principale, restul decorându-se precum sa arătat mai sus, cu motivevegetale, medalioane şi linii de demarcaţie, până la o reluare a zugrăvelilor în viitor. Motivele florale şidecoraţiunile se vor putea inspira din cele aflate la biserica veche şi în general la bisericile moldoveneşti,

pentru a se păstra linia tradiţională locală şi regională moldovenească a cărei tradiţie multiseculară poateinspira cu folos combinaţiile picturale şi decorative pentru toţi pictorii de azi şi din viitor. Parohia va pune ladispoziţia pictorilor casă, masă, var, câlţi şi nisip, pentru lucrările în frescă, ouă, ulei şi oţet pentru cele întempera, precum şi oameni de ajutor pentru montarea şi demontarea schelei şi pentru aducerea materialelor.Întocmit la faţa locului, de s.s. protosinghel Nectarie Bostan. În prezenţa pr. pr.I.Breabăn.

Nota nr.37 Angajament încheiat astăzi 18 iulie 1959 între Consiliul parohial Rădăuţi III şi şeful deşantier Ioan Puiţan din oraşul Rădăuţi.

Dl. I.Puiţan, şeful de şantier, se obligă a conduce a conduce şi supraveghere lucrările de finisăriinterioare conform Devizului întocmi de arh C.Popadiuc, dirigintele de şantier şi aprobat de către Sf.Mitropolie , în cele mai bune condiţiuni, cu asumarea răspunderii asupra executării lucrărilor de schelărie cemai sunt de executat şi a tuturor celorlalte lucrări.. Şeful de şantier garantează executarea tuturor lucrărilor din

punct de vedere tehnic şi a îndrumărilor date de către dirigintele de şantier C.Popadiuc. Pentru conducerealucrărilor Consiliul parohial îi va acorda un premiu sau ajutor, dacă va fi mulţumit de conducerea lucrărilor şi

întocmirea tuturor situaţiilor. Dl. şef de şantier Puiţan I. răspunde de lucrările ce se execută în continuare de ladata de 18 iulie 1958. Angajarea meseriaşilor şi lucrătorilor se va face împreună cu Consiliul parohial Parohiava pune la dispoziţie toate materialele necesare. Lucrările vor fi recepţionate de către o comisie instituită deConsiliul parohial şi Mitropolie. Paroh, I.Breabăn, Preoţi, epitropi şi consilieri parohiali şi Şef de şantier.

Nota nr.38 Proces-verbal încheiat în ziua de 19 iulie 1959, în şedinţa Consiliului parohial Rădăuţi III, împreună şi cu celelalte Consilii parohiale de la parohia I şi II , împreună cu preoţii din oraşul Rădăuţi auanalizat: „Aprobarea devizului şi ofertei privind lucrările de pictură din nou necesare a se executa la Catedrala

în construcţii din oraşul Rădăuţi.”

Datorită grijii şi ajutorului dat de către I.P.S Dr. Iustin Moisescu şi organelor Puterii de Stat., lucrărilede finisări interioare de la Catedrala din Rădăuţi, se aproprie de sfârşit şi se vor executa în a.c.250 mp. Pictură frescă; 80 mp. Completări în tempera ornamente artistice pe lângă tablouri; 82 mp. În tempera diverse motiveornamentale şi 1.000 mp. Vopsitorie artistică.

În urma analizei f ăcute se aprobă: Devizul pentru lucrările de pictură din nou. Necesare a se executa laCatedrala din Rădăuţi şi Oferta pictorilor bisericeşti constituiţi în colectiv: Keber Iosif şi Ioan Taflan.

Cu toţii arată bucuria şi mulţumirea credincioşilor rădăuţieni că după 33 de ani de aşteptări şi grele încercări, datorită ajutorului efectiv acordat de către I.P.S. Mitropolit Dr. Iustin şi de organele Puterii deStat, clerul şi credincioşii din oraşul şi raionul Rădăuţi, pentru terminarea măreţei Catedrale Totodată,fiind timpul de lucru în anul acesta foarte scurt şi având în vedere că Sfatul Popular a Regiunii Suceava aaprobat continuarea lucrărilor numai pe 6 luni, se hotărăşte începerea de îndată cu executarea picturii.Consiliul aprobă unanim cele legale în privinţa cazării şi acordării mesei pictorilor care vor executa lucrarea,

precum şi organizarea schelei şi procurarea materialelor prevăzute în ofertă. Drept care s-a încheiat prezentulproces-verbal, din care un exemplar se va înainta prin Sf. Mitropoliei, Comisiei de Pictură Bisericească.Preşedinte: pr.I.Breabăn, preoţii: I.Vătăman, I.Popescu, O.Gherasim, Secretar: pr. Boghean.



281

Consilieri şi epitropi; Petru Tomorug, Ioan Cojacar, Iosif Simota, Cristofor Rotar, Popescu Ştefan,Trufin A., Halus Ghe. Etc.

Nota nr.39 Contract încheiat astăzi 19 iulie 1959 între: Parohia Rădăuţi III , prin Pr.I.Breabăn, preotparoh, epitrop casier Petru Tomorug, epitrop Ioan Cojocar şi pictori bisericeşti calificaţi: Keber Iosif , IonToflan şi dl.. prof. Teodorescu Romanaţi a intervenit următorul contract:

Parohia Rădăuţi III dă spre pictare biserica catedrală „Pogorârea Duhului Sfânt” domnilor pictori Keber Iosif şi Ion Taflan , după cum urmează:250 m.p. pictură fresco a 100 lei mp; 80 m.p. pictură

completări ornamente artistice pe lângă tablouri ce se vor lucra în tehnică tempera grasă la preţul de lei 85,82m.p. pictură în tempera diverse motive ornamentale suplimente pe lângă ce le de la 1 şi 2 de mai sus, cu lei/m40 per m. p; 1.000 m.p. vopsitorie artistică, fonduri de cer cu stele, capitele, pilaştri etc. la preţul de lei 20.Parohia Rădăuţi III va asigura: apă, lumină, casă şi masă pentru pictori cât şi pentru ajutoarele de lucru, plus oodaie pentru studii şi păstrarea materialelor; de asemenea se va pune la dispoziţie schela trebuincioasă lucrării(montat şi demontat ). Parohia va asigura: varul, nisipul ce va fi necesar şi materialul de emulsiune (ouă , o ţ et,lapte şi ulei), după necesitate şi va mai pune la dispoziţie scule de lucru pentru prepararea varului (greblă ,sapă , căld ări, macara, lan ţ , plus cuie şi sârmă pentru legatul frescei). Pictorii contractanţi, vor asiguramaterialele colorante necesare la frescă şi tempera; instrumentele de pictură şi vopsitorie; impozitulprofesional şi cota de 2% cuvenită. Comisiunea. de pictură bisericească iar pictura va fi executată cumaterialele de bună calitate, realizând lucrare solidă şi în cele mai bune condiţiuni . Plata se va face prezentândchitanţe fiscalizate pe bază de situaţii măsurate la faţa locului în prezenţa reprezentantului parohiei verificată

de dirigintele şantierului sau de altă persoană recomandată de parohie . Lucrarea se va începe imediat după achitarea avansului urmând între timp perfectarea actelor. Pictorii I.Keber şi I.Toflan î şi iau obligaţia să prelucreze instrucţiunile de protecţia muncii cu toţi angajaţi pentru executarea lucrării de pictură şi răspund deaceasta f ăcând proces-verbal la prelucrarea instrucţiunilor . Parohia va avansa un acont de lei 10.000 (zecemii), ce se va reţine treptat cu lucrul la fiecare rată de plată în proporţie de 10 %. Neplata la timp atrage

întreruperea lucrării şi rambursarea cheltuielilor cu drumul dus şi întors. Parohia va interveni la forurilesuperioare pentru a fi liberi de la lucrările noastre deja angajate şi în curs de executarea şi anume pentru dl.Keber la Câmpulung-Moldovenesc şi la Răcari şi pentru dul Ioan Taflan la parohia Ulmeni- Olteniţa, regiuneaBucureşti. Acest contract conţinând 11 articole s-a întocmit în 4 exemplare Pictorii: s.s. Ion Toflan, J. Keber, Teodorescu Romanaţi.

Nota nr.40, Proces-verbal, încheiat astăzi 01 august 1959, în Catedrala Parohiei Rădăuţi III.

În conformitate cu instrucţiunile privind îndeplinirea formalităţilor pentru depunerea cotei de 2% asupravalorii lucrărilor de pictură bisericească, astăzi 01 august 1959, s-au început lucrările de pictare a Catedralei

în construcţie din oraşul Rădăuţi de către pictorii: Iosif Keber, Ioan Toflan şi Gh. Teodorescu. Valoareaprovizorie a lucrărilor angajate este de 55.080 lei, iar1/2 din cota de 2 % este 550 lei. Parohia a acordatpictorilor toate cele aprobate în deviz şi anume: casă, masă, materialele din deviz, precum şi montareaschelelor. Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal, din care un exemplar se va trimite la Comisia dePictură bisericească.Paroh, S.S, I.Breabăn, Secretar, s.s.I.Boghean, Pictori: s. s I.Keber, I.Toflan, Gh. Teodorescu.

Nota nr.41 Deviz estimativ. Pentru terminarea lucrărilor de construcţii pe anul 1960.Podea între grinzi:185 mp. Izolaţii termice şi fonice din pâslă:320 mp. Beton de zgură peste izolaţia

termică:16 mc. Schelă pentru picturi:735 mp. Tencuieli brute la coşuri:28 mp. Tencuieli interioare la perete:50mp. Glet de ipsos la pereţi:50 mp. Pardoseli de mozaic în panouri:725 mp. Plinte drepte din mozaic lapereţi:420 ml. Beton simplu de egalizare:22 mc. Lustruitul pardoselii de mozaic şi plinte:784 mp. Pofilesimple din ipsos:470 ml. Uşi din lemn de stejar:16 mp. Grilaje metalice:300 kg. Vopsitul cu laur de ulei:32mp. Ignifugarea lemnăriei aparente:480.mp. Geamuri ornamentale 32 mp. Trepte din piatră cioplită şişpriţuită:80 ml. Rozete din mozaic de 3m/m diametru ornamentale:210 buc. Placarea podestelor cu piatră buciardată:21 mp. Trepte din beton simplu rulate:70 ml. Pardoseli de beton:25 mp. Beton simplu:12 mc.Trepte de lemn:25 ml. Strat de balast filtrant la trotuare:20 mc. Materiale:35.585 lei. Manoperă: 30.589 lei.Utilaje: 573 lei. Cote: 14.253 lei. Total general 81.000 lei.

Nota nr.42. Contract de lucrări, încheiat azi 20 iunie 1960, între Parohia Rădăuţi III reprezentată prinPr. Oreste Gherasim şi epitropul casier Petru Tomorug, fiind de faţă şi Protopop delegat. Pr. FilaretVedeanu pe deoparte, iar pe de altă parte tov. Damian Gheorghe din Tg. Neamţ, în calitate de meşterargintar turnător, responsabilul secţiei Cooperativa” Unirea” din Tg. Neamţ, în următorul scop: meşterulargintar turnător se obligă a executa cu materialul subsemnatului pentru Catedrala din Rădăuţi un policandrudin alamă ornamentat cu 32 locuri de lumini, tot cu atâtea flori conform schiţei vizate de ambele părţi.



282

Policandrul va avea dimensiunile de 2,50 m. lăţime baza de jos şi lung de 3,00 m., cu 4 etaje. Acestpolicandru se va executa la valoarea de 19.500 lei. Termenul de predare la recepţie a policandrului dinpartea subsemnatului, Catedralei din Rădăuţi este de 30 septembrie 1960. Ornamentarea şi calitatea lucrărilorexecutate cad asupra meşterului argintar până la data recepţiei, care se va face de către o comisie de specialiştişi va decide în consecinţă asupra calităţii şi ornamentării. Termenul de dare în recepţie este de 30 septembrie1960, pe care meşterul se obligă a-l respecta, iar pentru fiecare zi ce va depăşi data de 30 septembrie 1960, seobligă să suporte din valoarea policandrului o amendă de 50 lei pe zi. Transportul policandrului de laCooperativa „Unirea” din Tg.. Neamţ la Rădăuţi va fi suportat de Parohia Rădăuţi III, după ce meşterul vaanunţa în prealabil că este gata pentru transport. Montarea policandrului se va face tot de către meşterulargintar în cadrul aceleaşi sume de 19.500lei. Pentru plata policandrului de comun acord din partea ambelorpărţi, s-a stabilit să se procedeze în următoarele condiţii: La încheierea contractului meşterul argintar va primiun acont de 1.000 lei, iar restul sumei se va deconta în raport cu lucrările executate şi se vor vira Coop.

„Unirea” Tg. Neamţ.. Pentru suma de 1.000 lei primită ca acont de către meşterul argintar la încheiereacontractului va da o chitanţă de mână până la reglementarea şi perfectarea actelor prin cooperativă.Nerespectarea din partea uneia din părţi a obligaţiilor prevăzute în prezentul contract atrage după sinerăspunderea faţă de legile din R.P.R.. Drept pentru care s-a încheiat prezentul contract în cinci exemplare.Administrator Parohial.pr.O.Gherasim; Preoţi: pr. I.Vătăman, pr.I.Popescu, pr.F.Videanu; EpitropCasier, P.Tomorug; meşter argintar turnător: Damian Gheorghe.

Nota nr.43 Angajament încheiat astăzi 24 iulie 1960, între: Parohia Rădăuţi III, reprezentată prin paroh

Gherasim Oreste şi paroh secretar Boghian Ion şi epitrop Tomorug Petru, în calitate de beneficiari pe de oparte şi colectivul de pictori autorizaţi, reprezentaţi prin dl. Keber Josif, pictor diplomat coordonator, prof.Teodorescu Gheorghe şi Stan Hermineanu, pictor autorizat, pe de altă parte, ca urmare hotărârii luate deConsiliul parohial Rădăuţi III, la data de 17 iulie 1960, s-a încheiat următorul „Angajament”, în legătură cu terminarea picturii de la biserica Catedrală din Rădăuţi. Părţile convin ca colectivul de pictori să executepicturile parter şi cor etaj în porţiunea rămasă neexecutată după următoarele preţuri: frescă.100,00 lei; pictură tempera: 85,00 lei; pictură simplă. - Decoraţiuni: 40,00 lei; vopsitorie artistică: 20,00 lei; Conform cupreţurile oficiale ale comisiei de pictură bisericească preţurile din prezentul „Angajament” sânt identice cucele plătite în anul 1959, adică cele în vigoare. Parohia şi colectivul de pictori nu au cunoştinţă de preţurioficiale noi, altele decât cele practicate în anul 1959 care se iau ca bază. Parohia se angajează a executaschele (montat şi demontat ) necesară precum şi de-a asigura condiţii de lucru. Pictorii vor asigura materialelenecesare executării acestor lucrări. Cantităţile de lucrări aproximative sunt: fresce:450 mp. X 100 lei/mp.

=.45.000 lei; pictură tempera: 25 mp. X 85 lei/mp. = 2.125 lei; pictură ornamentală: 100 mp. X 40 lei/mp. =4.000 lei; vopsitorie artistică:400 mp. X 20 lei/mp. = 8.000 lei. Total 975 mp. = 59.125 lei.. Lucrările ce se vorexecuta se vor face conform cu devizul comisiei de pictori transmis de către Mitropolia Moldovei şi Suceveicu nr.14.102/959 şi vor fi de calitate optimă.. Pentru cazare şi masă se acordă 10% din valoarea notei de plată,

în conformitate cu dispoziţiunea patriarhiei nr. 633 din 1958 şi a instrucţiunilor privitoare la executarealucrărilor de pictură bisericească, cap.2, alin.4, lit. c. Plata se va face lunar pe bază de situaţii de lucrări şi statede plată, pictorii urmând a suporta toate impozitele legale. Se acordă in avans de 10% din valoarea lucrării.Executarea lucrărilor prevăzute în „Angajament” se vor face până la data de: 01 octombrie 1960, când se vorpreda lucrările finale de pictură. Parohia va asigura câlţi, var, nisip, ouă, oţet, lapte, ulei, benzină după consumul specific, de asemenea şi lumina electrică. Parohia asigură fondurile necesare pentru ultima lună cu30 de zile înainte de efectuarea plăţii depunând la C.E.C. suma corespunzătoare. Colectivul va angajapersoane auxiliare pe care le va crede necesare, care vor fi plătite de Parohie în cadrul sumei angajate pe bază de stat de plată.. Drept pentru care s-a încheiat prezentul „Angajament”.

Parohia Ră d ău ţ i: pr.O.Gherasim, Epitrop: P.Tomorug; Colectivul de pictori: Responsabil.de lucrări:J.Keber, colaboratori: Teodorescu Ghe.. Romanaţi, Stan Hermineanu.

Nota nr.44, Proces-verbal de recepţie definitivă a lucrărilor de pictură de la Catedrala din Rădăuţi, încheiat astăzi: 06 luna Noiembrie 1960. Subsemnaţii: pr.T.Bodnariu, delegat al Eparhiei Moldovei şiSucevei; pictorii bisericeşti autorizaţi: N. Popa şi I. Musceleanu, precum şi pr. paroh O.Gherasim, care întemeiul adresei nr.14.421/960 a Eparhiei Moldovei şi Sucevei, în asistenţa pr. Filaret.Gh. Vedeanu,Arh.C.Popadiuc şi a ing. Puiţan, I, au constatat următoarele:„Adjudecarea lucr ărilor a fost aprobat ă de Comisia de pictur ă bisericească prin procesul-verbal pe bază de

angajament. Lucr ările au început în anul 1959 şi terminate la 06 noiembrie 196. Lucr ările au fost executate

în tehnica frescă şi tempera, în suprafa ţă de 2.518 mp. Conform actelor justificative, iar valoarea totală alucr ărilor executate este: 145.359 lei; Pictura s-a executat în conformitate cu iconografia bisericii ortodoxe.Pictura a fost executat ă în condi ţ ii tehnice bune şi cu material de bună calitate. Pictura prezint ă un ansamblu



283

armonios cu un desen corect şi un colorit cald şi plăcu. În concluzie, fa ţă de cele constatate, lucră rile de pictură executate se consideră definitiv recep ţ ionate.”

Nota nr.45 „Observaţiile Parohiei” înaintate către I.P, S.. Mitropolitul Moldovei şi Sucevei cu adresa nr.68/960, din 11 noiembrie 1960 cu privire la lucrările de pictură recepţionate prin „Procesul verbal derecepţie” din 06 Noiembrie. Comisia de recepţie a lucrărilor de pictură de la Catedrală din Rădăuţi, instituită de I.P.S.Voastră, s-a întrunit duminică 6 noiembrie a.c. pentru a face cuvenita recepţie. Din comisie au f ăcutparte: părintele inspector bisericesc Th.. Bodnariu, delegatul eparhiei. - I.Musceleanu pictor bisericesc,

delegatul Comisiei de pictură bisericească din Bucureşti. - Prof. N. Popa pictor bisericesc autorizat şipreotul paroh O. Gherasim. Asistenţi au fost: pr. F.Gh. Vedeanu, protopop. - Arh. C.Popadiuc, dirigintelelucrărilor şi ing. I.Puiţan, şef de şantier. Comisia a constatat în baza situaţilor de lucrări şi statelor de plată,că: „s-a pictat în frescă şi tempera o suprafa ţă de 2.518 m.p. în valoare totală de 145.356 lei. De asemenea s-a constatat că pictura a fost executat ă în conformitate cu iconografia Bisericii ortodoxe în condi ţ ii tehnicebune cu un material de bună calitate. S-a remarcat ansamblul armonios al lucr ării, desenul corect şi coloritulcald şi plăcut. Pictorul Josif Keber, coordonatorul lucr ării, a înaintat comisiei de recep ţ ie o cerere semnat ă de d-sa şi de pictorul I.Toflan, neavând semnătura celorlal ţ i doi pictori colaboratori G.Teodorescu-Romana ţ i şi Stan Hermineru, prin care solicit ă un fond premial de 20 % din valoarea lucr ării. Punându-se în discu ţ ieaceast ă cerere, cei doi pictori din comisie au fost pentru premiere cu 15%; părintele inspector Th. Bodnariu şi subsemnatul nu ne-am declarat de acord pe considerentul lipsei de fonduri şi a micilor nepotriviri înexecu ţ ia unor scene biblice. La aceast ă rezervă s-a ad ăugat şi faptul, remarcat de subsemnatul, a întârzierii

lucr ărilor cu cel pu ţ in şase să pt ămâni din cauza prezent ării pictorilor pe şantier abia la 15 iulie, când lucrarea trebuia început ă cel târziu la finele lunii Mai, a şa cum i s-a pus în vedere încă în timpul anului trecut de I.P.S.Voastr ă şi cum mereu am cerut-o în baza coresponden ţ ei oficiale ce-am purtatu-o cu d-ul Keber şi d-ul Teodor-Romana ţ i.. Întârzierea lucr ărilor de pictur ă a adus şi întârzierea celorlalte lucr ări, căci nu s-a

putut începe mozaicare pardoselii până ce n-a fost înlăturat ă schela şi nici nu ne putem ocupa de montareacatapetesmei până ce nu se realizează mozaicul, care în prezent e în lucru şi anume în faza de şlefuire.. Dacă d-ul Keber ar fi început lucr ările întâi la Răd ău ţ i şi nu la Manasia şi Răcani, atunci f ăr ă îndoială. Catedralaar fi fost acum târnosit ă. De altfel, lucr ările de finisaj sunt în plină desf ăşurare şi năd ă jduim ca în timp de olună vor fi terminate. Pentru Înalta grijă şi solicitudine, precum şi pentru ajutorul pre ţ ios acordat, care adeterminat pictura ei, de la aceast ă minunat ă Catedrală , preo ţ ii şi enoria şii din Răd ău ţ i. V ă sunt profund recunoscători.” Administrator parohial .” s.s. Pr. Oreste Gherasim.

Nota nr.46, Situaţia, lucrărilor executate în perioada 1 mai 1960–30 noiembrie 1960. Lucrări auxiliarepentru executarea picturilor: 12.353 lei. Lucrări executate de pietrari 33.908 lei. Lucrări executate pentrupardoseli şi mozaicări la parter: 28.433 lei. Lucrări executate pentru pardoseli şi mozaicări la balcoane 11.625lei. Lucrări pentru terminarea finisajului, inclusiv montarea catapetesmei: 10.476 lei. Total general: 96.795lei. Şef şantier: Diriginte de Şantier.

Nota nr.47, Proces-verbal de recepţie, încheiat. Astăzi 16 ianuarie 1961. Comisia de recepţie format dinPreot paroh Iftode Miltiade, preot Gherasim Oreste, preot Vasiliu Rionaldo, preot Popescu Ilie, preotFărtăiş Zaharia, Tomorug Petru, epitrop casier, Puiţan Ioan şef şantier, Sandiuc Eugen, consilier parohialşi preot Boghean Ioan ca secretar a procedat la recepţionarea policandrului mare, jertfit de preoţii dinProtopopiatul Rădăuţi şi executat de cooperativa. „Unirea” Tg. - Neamţ, prin meşterul Damian Gheorghe.

Această lucrare s-a executat în baza contractului intervenit între Parohia Rădăuţi III şi susnumita cooperativă la 20 iunie 1960 potrivit devizului. Având următoarele dimensiuni: 3 m. înălţime/2,50 m. lăţime, 40 locuri delumini în loc de 32 prevăzute în contract, 56 flori ornamentale în loc de 32 prevăzute în contract, fiindconfecţionat din alamă şi având greutate totală de 430 kg. Conform facturii nr.3 din 16 ianuarie 1961 aÎntreprinderii Cooperativa „Unirea” din Tg. Neamţ policandrul costă 18.810 lei total din care se scade 2.862lei avansul de 15% cu bonul147 din 1960 al Parohiei Rădăuţi-III, urmând a se mai achita diferenţa de 15.948lei susnumitei cooperative prin tov. Argintar Damian Gheorghe, delegatul special al Cooperativei. Diferenţaprevăzută potrivit contractului reprezintă costul materialului procurat de parohie în cantitate de 230 kg.deşeuri alamă. Comisia constată că lucrarea a fost executată în condiţiuni bune folosindu-se un material decalitate şi conform contractului încheiat. Drept care am încheiat prezentul proces-verbal. Membrii comisiei derecepţie: s.s.

Nota nr.48, Memoriu justificativ, privind lucrările de terminări şi finisări la Catedrala din Rădăuţi,conform devizului în valoare de 109.000 lei, care cuprinde următoarele lucrări:



284

Cap. I. Lucrări auxiliare pentru executarea picturilor: 8.019 lei. Cap. II. Lucrări de tâmplărie şi acoperiş: 9.191lei. Cap. III. Lucrări de pietrărie:9.963 lei. Cap. IV. Lucrări de pardoseli la parter: 28.454 lei. Cap. V. Lucrăride pardoseli la balcon:11.625 lei. Cap. VI. Lucrări de finisaje 16.951 lei Total 84.203 lei. Cheltuieli deaprovizionare, transport, manipulare, indirecte 24.797 lei. Total general 109.000 lei. „Prezentul deviz învaloare de 109.000 lei s-a întocmit conform H.C.M. nr.744, în care s-au cuprins toate lucr ările necesare deexecutat pentru terminarea Catedralei din Răd ău ţ i. La întocmirea documenta ţ iei s-a ţ inut cont să se găsească cele mai economice articole şi mijloace de execu ţ ie şi de posibilit ăţ i financiare ale Parohiei. La întocmirea

prezentului deviz a stat la bază aprobarea devizului întocmit anterior cu men ţ iunea că în documenta ţ ia prezent ă s-au trecut pe articole cantit ăţ ile reale executate pe teren, pentru care s-a ţ inut cont de toate fazelede execu ţ ie. Rugăm a dispune asupra verificării şi aprobării prezentei documenta ţ ii în valoare de 109.000 lei,lucr ări executate pe cale de regie”.

Întocmit: ing. Puiţan Ioan Protopop pr. Iftode Miltiade.

Nota nr.49, Proces verbal, încheiat astăzi 24 mai 1961, la Catedrala Rădăuţi pentru recepţia lucrărilorexecutate la scările de mozaic din exterior, intrare balcon interior, pardoseli din mozaic şi pardoseli debeton de la intrarea principală, după cum urmează: Subsemnaţii: protopop Iftode Miltiade, TomorugPetru, epitrop casier, Petrescu Petru, Simota Simion şi Cernescu Alex. Din partea Catedralei Rădăuţi, pede-o parte, iar pe de altă parte tov. Puiţan Ioan în calitate de conducător al acestor lucrări, am constataturmătoarele. Lucrările prevăzute în documentaţie şi actul de angajament sau executat întocmai cu deosebireacă în loc de scări din beton s-au executat scări din mozaic la dispoziţia Catedralei, iar pardoselile din beton

podeste sau executat din mozaic. Comisiunea a mai constatat că toate cele 5(cinci) podeste exterioare de la ascări s-au ridicat cu beton cu cca.28 cm., adică cu cca.2 cm. mai jos decât pardoseala din mozaic din interiorulCatedralei, întrucât arhitectura şi condiţiile tehnice nu permiteau rămânerea lor cu 30 cm.. mai jos decâtpardoseala din interior, neputându-se executa 2(două) scări chiar la uşă. Din această cauză sau executat în plusfaţă de angajament următoarele lucrări:16, 00 mc. Beton; 37,11 ml. Scări mozaic; 1,47 mp. Podeste betonmozaicate. În afară de aceasta, din dispoziţia Catedralei s-au executat peste pardoseală de beton din faţaCatedralei în plus 47 mp. Pardoseli beton sclivisite. Comisia a constatat că lucrările sunt bine executate şideclară recepţia definitivă. Pentru lucrările în plus sa evaluat suma de 3.500 (trei mii cinci sute) lei, urmânda se achita de către Catedrală numai 3.000 lei, restul de 500 lei să rămână în folosinţa Catedralei. Dreptpentru care am încheiat prezentul proces-verbal în două exemplare. Reprezentanţii Catedralei Şef şantier.

Nota nr.50, Cuvântul pr. paroh Iftode Miltiade, la sfinţirii Catedralei din Rădăuţi: „Înalt prea sfin ţ ite stă pâne , Ziua de ast ă zi este o zi de sărbătoare mare pentru to ţ i drept măritoriicre ştini din ora şul nostru, căci ast ă zi prin actul sfin ţ irii bisericii catedrale cu hramul „Pogorârea Sfântului

Duh” săvâr şit de Înalt Prea Sfin ţ ia Voastr ă , s-a deschis un nou izvor de apă vie care se va revărsa asupratuturor celor ce se vor ruga în fa ţ a acestui sfânt altar. Pentru bucuria ce ne-a ţ i f ăcut cu acest prilej, V ă rugăm să binevoi ţ i a primi cele mai respectoase mul ţ umiri din partea noastr ă a păstorilor şi păstori ţ ilor dinacest ora ş. Acum, la deschiderea acestui nou loca ş de închinare, ca paroh al acestei enorii, supus Înalt PreaSfin ţ iei Voastre, un scurt raport asupra desf ăşur ării lucr ărilor acestei măre ţ e clădiri. Înalt Prea Sfin ţ iteStă pâne, se împlinesc 600 de ani , în curând, de când credincio şii drept măritori din re şedin ţ a Voievoduluidescălicător şi întemeietor de ţ ar ă , Bogdan cel Bătrân, se închină neîncetat în biserica ctitorit ă de el. Demult ă vreme, însă , biserica aceasta nu mai corespundea trebuin ţ elor de cult şi se cerea trecut ă în registrulmonumentelor istorice. Îndeplinirea acestei dorin ţ e s-a tot amânat până când odat ă cu revenirea acestui col ţ

de ţ ar ă la sânul Patriei mume s-a pus din nou problema zidirii unei biserici noi în ora şul Răd ău ţ i. Astfel în anul 1920, un comitet format din slujitorii bisericii lui Bogdan-vod ă: Protopop Dimitrie C ă rbune, Ic. Dr. Ioan Puiu, Ic. Vespasian Reu ţ , împreună cu epitropia bisericii şi Gheorghe Popadiuc , director şcolar, ahot ărât să facă toate demersurile şi să pună toate str ădaniile în vederea zidirii unei noi biserici la Ră d ău ţ i, cuhramul „Pogorârea Sfântului Duh”. În acest scop, preotul Dr. Ioan Puiu a fost delegat ca să soliciteconcursul autorit ăţ ilor administrative pentru ob ţ inerea terenului proiectatei biserici ce s-a f ăcut în anul 1921 cu concursul regretatului profesor Universitar Dr. Vasile Gheorghiu. Cu diferitele expertize pentruexaminarea terenului s-a pierdut mult timp, a şa că abia în anul 1927 a fost sfin ţ it piatra de temelie a Catedralei de către Mitropolitul Nicolai Cotlarciuc. Epitropia bisericii angajând societatea de construc ţ ii

„Granitul” prezidat ă de arhitectul Traian Procopovici, a încredin ţ at executarea lucr ărilor arhitectului Mihail Pankovschi, cheltuielile fiind suportate de Sf. Mitropolie şi parohieni. Lucr ările au început cu mult elan, însă mai târziu din diferite cauze provocate de crizele economice şi fr ământ ărilor politice, cât şi din

cauza celui de al doilea r ă zboi mondial, lucr ările au mers mai încet, ba în anumite intervale de timp, austagnat ani întregi. Începând cu anul 1948, lucr ările catedralei au luat un nou avânt fiind sprijinite şisubven ţ ionate de Sf. Mitropolie, cu concursul binevoitor al autorit ăţ ilor locale şi obolul credincio şilor.Parohienii şi-au îndeplinit fiecare după puterea sa îndatoririle lor prin contribu ţ ie bănească şi muncă



285

voluntar ă. Alături de credincio şii din ora ş , o contribu ţ ie însemnat ă au adus şi credincio şii din raion. Lucr ările pentru ridicarea acestei Sf. biserici au durat din iunie 1927 până în mai 1961 , adică 34 de ani.. Înacest r ăstimp s-au perindat la conducerea parohiei 8 preo ţ i , care în limitele posibilit ăţ ilor financiare, alăturide epitropii şi consiliile parohiale, s-au str ăduit să sprijine aceast ă lucrare. În caz de trebuin ţă ei au avut şiconcursul celorlal ţ i preo ţ i din localitate, cât şi din raion, precum şi al tuturor credincio şilor. În faza ultimă alucr ărilor, când se cerea mai mult ă muncă şi pricepere, s-a distins prin deosebit ă str ădanie şi spirit gospod ăresc, regretatul protopop şi paroh Ion Breabă n , delegat preot Vedeanu Filaret şi administrator

parohial Gherasim Oreste. În acest timp, conducerea tehnică a lucr ărilor a fost încredin ţ at ă d-lui arhitectConstantin Popadiuc, care s-a achitat cu mult ă cinste de aceast ă sarcină. La realizarea acestei opere măre ţ e,când vedem împlinit ă dorin ţ a unanimă a clerului şi poporului, în aceste momente solemne, ne îndrept ăm

prinosul nostru de recuno ştin ţă şi dragoste către Înalt Prea Sfin ţ ia Voastră , care a ţ i sprijinit cu mult ă d ărnicie terminarea acestui sfânt loca ş. Înalt Prea Sfin ţ ia Voastră , ne-a ţ i sprijinit cu importante sumebăne şti şi a ţ i împodobit aceast ă catedrală cu aleasă pictur ă executat ă cu cei mai renumi ţ i pictori din ţ ar ă în

frunte cu Josif Keber, Gh. Teodorescu-Romana ţ i, Ioan Toflan şi Stan Hermineanu, după proiectul întocmit de profesorul universitar Victor Bră tulescu. Lucr ările de pictur ă s-au executat în anii 1959 şi 1960 ,totalizând peste 2.500 mp. Pictură în frescă şi vopsitorie artistică.. La aceast ă pictur ă artistică se alătur ă

frumuse ţ ea catapetesmei de la parohia Ră pciuni, Ceahl ău , primit ă în dar prin grija părintească a Înalt PreaSfin ţ iei Voastre. Slujbele ce se vor săvâr şi în aceast ă biserică vor fi vestite de cele două clopote primite înultimul timp de la Sf. Mitropolie. Pentru împodobirea catedralei au contribuit cu mult elan şi bunăvoin ţă

preo ţ ii din ora ş şi raion, precum şi consiliile parohiale din ora ş jertfind cele două candelabre. La acestea se

adaugă şi alte obiecte de cult donate de evlavio şii enoria şi: candele, candelabre, sfe şnice, Sf. Chivot, Sf..Evanghelii, covoare, ş.a. În realizarea acestei opere măre ţ e, când vedem împlinit ă dorin ţ a unanimă a clerului şi poporului, în aceste momente solemne, ne îndrept ăm prinosul nostru de recuno ştin ţă şi dragoste către Înalt Prea Sfin ţ ia Voastre care a ţ i sprijinit cu mult ă d ărnicie terminarea acestui sfânt loca ş. Dacă am ajuns ast ă zisă sfin ţ im aceast ă biserică , după trei decenii şi jumătate de la punerea pietrei fundamentale, trebuie să ar ăt ăm că aceasta s-a putut face ast ă zi când în ţ ara noastr ă for ţ a conducătoare este în mâna poporului şi înregimul nostru democrat popular toate cultele se bucur ă de o deplină libertate religioasă. Asemeneaconstruc ţ ii şi opere de art ă se pot înf ă ptui numai în vremuri de lini şte şi pace, iar catedrala noastr ă simbolizează nă zuin ţ ele de pace a fiecărui credincios şi om cinstit din patria noastr ă. Cu acest prilej,

preo ţ imea şi credincio şii no ştri aduc vii mul ţ umiri conducătorilor statului nostru, Departamentului Cultelor şiautorit ăţ ilor locale care ne-au ajutat pentru a putea ajunge la acest moment solemn al sfin ţ irii bisericiinoastre. Înalt Prea Sfin ţ ite Stă pâne, pentru toat ă grija ctitoricească ce a ţ i avut-o acestei biserici, V ă aducem

vii mul ţ umiri şi rugăm pe bunul Dumnezeu să V ă învrednicească cu puteri noi de muncă în ogorul Domnului şi apărarea păcii în lume. S ă tr ăi ţ i întru mul ţ i şi ferici ţ i Înalt Prea Sfin ţ ite Stă pâne”.

Nota nr.51, Deviz estimativ, privind lucrările de reparaţii capitale la Catedrala Rădăuţi, întocmitconform catalogului de preţuri C-1956. Vopsitul învelitorilor de tablă:750 mp. Zugrăveli cu desene în culoride apă la pereţi şi tavane:380 mp. Schelet din lemn de brad ecarisat:0,5 mc. Schelă pentru tencuieli interioare

la pereţi şi tavane:380 mp. Materiale şi manoperă:4.086 lei plus sporuri, cote:1.914 lei, Total:6.000 lei.

Nota nr.52, Memoriu tehnic privind necesitatea vopsiri învelitorii de tablă de la Catedrala. Acoperişul catedralei a fost vopsit ultima dată acum 6 ani (1966) Din cauza intemperiilor cât şi a

schimbărilor de temperatură dintre iarnă şi vară, straturile de vopsea, aplicate anterior. S-au deteriorat, iar în

cazul când nu se mai reînnoieşte vopsitoria se ajunge la deteriorarea învelişului de tablă, astfel că apelerezultate din topirea zăpezii cât şi din cauza ploilor, vor pătrunde prin acoperişul care se va deteriora îninteriorul bisericii, fapt ce duce la deteriorarea zugrăvelilor, picturilor cât şi a tencuielilor interioare, lucrupentru care ar necesita o sumă mult mai mare de bani pentru refacerea lor. Faţă de cele arătate mai sus vă rugăm a aproba prezenta documentaţie în valoare de 6.000 lei în vederea vopsirii acoperişului catedralei. Peparcursul lucrării şi în special înaintea începerii lucrării se vor instrui muncitorii în mod special pentru lucrulla înălţime conform normelor de protecţia muncii pentru a se putea evita accidentele de muncă, ţinând cont că aceşti muncitori sunt obligaţi să lucreze în condiţii deosebite de muncă. Menţionăm că lucrarea se execută înregie proprie. Devizul estimativ, cuprinde următoarele lucrări: Schelă de faţadă:100 mp. Vopsit învelitoare detablă:300 mp. Desfacerea vopselei vechi cu lampa de benzină şi eventualelor reparaţii 300 mp. Vopsit piesemetalice:30 mp. Total materiale şi manoperă:4.424 lei.. Spor materiale şi manipulări materiale:36 lei;Cheltuieli indirecte, I.C.M. şi neprevăzute:154 lei Total general:6.000 lei.

Nota nr.53 Memoriu justificativ privind asfaltarea trotuarului de acces în Catedrală.La catedrala Rădăuţi s-a efectuat în anul 1963 un trotuar în pavele din beton şi o alee la intrarea în biserică,care în prezent din cauza ploilor şi îngheţurilor prezintă unele deteriorări care se cer reparate. Pentru



286

protejarea bisericii şi pentru a se da un aspect corespunzător în centrul oraşului, s-a prevăzut ca reparaţiile să se facă prin asfaltarea suprafeţei de 192 mp. cu o grosime de 3 cm. pe toată suprafeţele existente. Avându-se

în vedere că parohia nu dispune de materialele necesare şi nici de specialişti s-a hotărât ca lucrările să fieexecutate de I.G.O. Rădăuţi, odată cu asfaltarea străzii din apropiere. Valoarea este de 5.800 lei.

Nota nr.54 Devizul de execuţie pentru repararea acoperişului catedralei şi a jgheaburilor în valoare de57.320 lei, cuprinzând următoarele lucrări: Jgheaburi din tablă zincată de 0,5mm, dreptunghiulare de 8x14mm.; 150 ml. Vopsitorie anticorosivă a învelitorii din tablă veche:1.210 mp. Vopsitoria burlanelor cu vopsea

de ulei:72 mp. Schelă metalică tubulară pentru supra feţe verticale:1.068 mp. Total I: 48.253 lei; cheltuieliindirecte:9.067lei; Total general 57.320 lei.Memoriu justificativ. Prezenta documentaţie este întocmită în baza preţurilor fixe de deviz pentru

lucrări de prestaţii în construcţii pentru populaţie aprobată cu decizia C.E.C. P.M-B. Din februarie 1980.Valoarea lucrărilor de 57.320 lei constă din executarea unor lucrări de reparaţii ca: înlocuirea în întregime a

jgheaburilor precum şi lucrări de vopsitorie cu vopsea anticorosivă peste un strat de grund de miniu la învelitoare, jgheaburi şi burlane. În vederea asigurării: condiţiilor corespunzătoare de lucru în condiţii desiguranţa prevăzute de normele de protecţia muncii a fost prevăzut cu schelă pentru suprafeţe verticale la

înălţime mai mici de 35 m.. De asemenea executantul lucrării va avea în vedere şi va asigura condiţiilenecesare lucrului la înălţime şi condiţiile de siguranţă prevăzute de normele de protecţia muncii. În valoareatotală a lucrării au fost cuprinse de asemenea cotele de cheltuieli indirecte şi beneficiu în ipoteza executăriieventuale a lucrării în antrepriză..

Nota nr.55 Proces-verbal de recepţia definitivă a lucrărilor de reparaţii executate la acoperişulCatedralei din Rădăuţi în toamna anului 1981. Astăzi, 28 martie, s-a întrunit comisia de recepţie alucrărilor de reparaţii executate la catedrala din Rădăuţi, conform aprobării Sf. Mitropolii data cu nr.11.149 din 22 decembrie 1981. Având în vedere că acoperişul şi jgheaburile reparate erau acoperite parţial cu zăpadă şi gheaţă, nu s-a putut face până în prezent recepţia cuvenită.. Din datele prezentate de preotul paroh. seconstată că cheltuielile din deviz aprobate de Sf. Mitropolie cu nr.5.303/981, la suma de lei 57.300, au fostdepăşite prin executarea unor lucrări de tencuieli ne prevăzute în deviz, ajungând la suma totală de lei62.461,60 materiale şi manoperă.. S-a întocmit un nou deviz, conform procesului verbal din 14/XII/981,aprobat de Sf. Mitropolie cu nr.11.150/981, la suma de 5.700 lei. Comisia de recepţie constată că lucrările aufost executate în regie proprie, de o echipă condusă de d-ul Boszik Francisc din oraşul Suceava, în bazaangajamentului şi procesului-verbal din 01/IX/1981. Reparaţiile sânt de bună calitate şi au fost executate latimpul potrivit pentru uscare, înaintea de venirea îngheţului, cea ce le va da durată. Având în vedre celeexpuse mai sus şi situaţia definitivă de lucrări întocmită de arh. Oliver Cârşmaru, comisia de recepţie sedeclară mulţumită de modul în care a decurs executarea lucrărilor de reparaţii la biserica „PogorâreaSfântului Duh”, catedrala din Rădăuţi..

Protopopii: ss.. Pr.I.Ciornei şi Pr.D.Botezat, Pr. Paroh: ss.Pr.I.Boghean; Conductor. Arh. s.s.indescifrabil. Consiliul parohial: ss. Indescifrabil.

Nota nr.56 Memoriu justificativ privind lucrărilor de reparaţii la tabla de pe acoperişulcatedralei din Rădăuţi. În prezent învelitoarea de tablă se prezintă după cum urmează: apeleprovenite din precipitaţiuni se infiltrează în mai multe puncte în interior; stratul de protecţie(vopseaua veche), anticorosivă în proporţie de 85% este spălată; şorţurile sânt parţial stricate din care

cauză apele nu pot fi dirijate în jgheab; vopsitoria burlanelor este coşcovită şi parţial căzută. Având în vedere această situaţii şi în vederea stăvilirii unor stricăciuni mai mari s-a întocmit prezentadocumentaţie în care au fost prevăzute refacerea lucrărilor de mai sus iar ca lucrări ajutătoare s-aprevăzut schela pentru a se asigura condiţiile necesare lucrului la înălţime şi condiţii de siguranţă.Devizul a fost întocmit în baza Catalogului de preţuri Rp. C. Pop. ediţia.1981 elaborat de cătreConsiliul popular al municipiului Bucureşti iar la recapitulaţii au fost adăugate diferenţele de preţurila unele materiale care au fost reaşezate după apariţia catalogului respectiv. Valoarea lucrărilor dereparaţii curente este de 49.700 lei. Pe parcursul lucrărilor se vor respecta NTSM şi PSI. În vigoare.Întocmit. Arh. O. Crâşmaru.

Devizul pe categorii de lucrări: Schelă metalică tubulară pentru lucrări pe verticală:1.068 mp.Revizuirea învelitoarei de tablă:1.145 mp. Repararea şorţurilor din tablă:24 mp. Vopsit cu un strat deminium şi 2 vopsiri anticorosive:1.205 mp. Vopsirea burlanelor cu vopsea de ulei:72 mp. TotalI:45.012 lei . Adausuri şi lucrări neprevăzute:4.688 lei. Total General:49.700 lei.



Imagine de ansamblu vă zută din avion



Catedrala Catedrala Catedrala Catedrala


Monografia Catedralei Pogorârea Duhului Sfânt din Rădăuţi

Documents

Transcript of Monografia Catedralei Pogorârea Duhului Sfânt din Rădăuţi