Sfi nţirea Catedralei Mântuirii Neamului Un eveniment ...

1
Special Luni, 26 noiembrie 2018 16 Sfinţirea Catedralei Mântuirii Neamului Un eveniment istoric Aproximativ 40.000 de cre- dincioşi şi 2.000 de invitaţi au participat ieri la slujba de sfinţire a Catedralei Mântu- irii Neamului. Credincioşii, care au venit din toată țara şi din diaspora, au asistat pe platoul din faţa catedralei la ceremonia transmisă pe două ecrane uriaşe. Eroii neamului românesc au fost pomeniţi sâmbătă pentru prima dată la Catedrala Naţi- onală, unul din idealurile po- porului român care a devenit realitate după aproximativ 130 de ani. Slujba de pomenire a fost oficiată de Patriarhul Da- niel, iar după serviciul religios, Patriarhul a rostit un cuvânt în care a explicat de ce a ales să oficieze această slujbă înainte de sfinţirea Catedralei Naţio- nale. „Pomenirea solemnă a eroi- lor neamului românesc cu o zi înainte de sfinţirea Catedralei Naţionale o săvârşim pentru a aşeza cu evlavie şi recunoştin- ţă sub Sfânta Masă a Catedra- lei Mântuirii Neamului numele tuturor eroilor români cunos- cuţi care şi-au jertfit viaţa în Războiul de Independenţă din 1877-1878, în războaiele balca- nice din 1913, în Primul Răz- boi Mondial din 1916-1919, în Al Doilea Război Mondial în 1944-1945, precum şi nume- le făuritorilor Marii Uniri din 1918”. „Pe lângă eroii cunoscuţi există o mulţime de eroi necu- noscuţi ai neamului românesc care au fost înmormântaţi în gropi comune, în locuri comu- ne, dar care sunt cunoscuţi de Dumnezeu”, a spus Patriarhul Daniel. Catedrala Mântuirii Neamului, care a fost sfințită duminică, poate cuprinde aproximativ 5.000 de persoane care stau în picioare, lăcașul de cult fiind neîncăpător pen- tru mulțimea adunată pentru sfințire, a anunțat Patriarhul Daniel. „Până joi inclusiv, toți credincioșii ortodocși, bărbați și femei, vor putea intra în Sfântul Altar, sărutând Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce și Sfânta Masă și cerând ajutorul lui Dumnezeu pentru întărirea dorințelor de bine. Noi vă feli- cităm pe cei care ați venit și ne bucurăm că putem măsura mai realist acum câte persoane în- cap în Catedrală fiind așezate pe scaune. Deci, avem loc pen- tru 3.000 de scaune pentru Ca- tedrală, când toți credincioșii stau în picioare, atunci Cate- drala are o capacitate de 5.000. Este totuși mică în raport cu populația credincioșilor care sunt afară. Întotdeauna ea va neîncăpătoare. Când tim- pul este mai bun, vom putea săvârși Sfânta Liturghie și afa- ră”, a transmis Patriarhul Da- niel, la începutul liturghiei. Slujba Acatistului Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina a început în faţa Catedralei la ora 8.00 şi a continuat în faţa Sfintei Mese a Altarului Cate- dralei Naţionale, la ora 9.00, cu Slujba de Sfinţire a Altarului Catedralei Naţionale. La sfâr- şitul slujbei a fost citat Actul de sfințire. Racla cu Cinstita Mână a Sfântului Apostol An- drei, Ocrotitorul României și racla cu moaştele Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina au fost așezate la ieşirea din Sfântul Altar al Catedralei Naționale pentru a fi cinstite de către credincioși. Slujba de sfinţi- re a fost oficiată de Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu și de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române. Catedrala Naţională Context şi cifre Proiectul ridicării unei Catedrale Naţi- onale a apărut imediat după Războiul de Independenţă, dar s-a concretizat la 100 ani după Marea Unire, sfinţirea catedralei din Dealul Arsenalului reprezentând momentul definitoriu pentru Anul Centenarului. Catedrala Naţională reprezintă un simbol al unităţii naţionale şi are hramul principal „Înălţarea Domnului”, zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile, întrucât avem responsabilitatea de a omagia eroii neamului. Al doilea ocrotitor este Sfântul Apostol Andrei, ca urmare a evlaviei pe care o au credincioșii față de încreştinătorul poporului nostru şi ocrotitorul românilor de pretutindeni. Unul dintre cele mai mari clopote suspenda- te din bisericile europene s-a auzit duminică, la slujba de sfinţire a Catedralei. Clopotul cântărește 25 de tone, are gravat pe el efigia Patriarhiei şi chipul Patriarhului Daniel și a fost realizat în Austria. Celelalte clopote se regă- sesc în turnul „Clopotniță” de pe fațada de vest a Catedralei Mântuirii Neamului, la o înălțime de 60 de metri. Clopotele au fost realizate în fabrica Grass- mayr din Innsbruck, Austria, şi au o garanţie de 15 ani şi o durată de viaţă apreciată la peste 400 ani. Ele au ajuns în ţară pe 19 mai 2017 şi cântăresc împreună 33 de tone. Acestea au fost plătite exclusiv din banii Patriarhiei, nu din fonduri publice, susține Patriarhia, care nu a precizat însă și cât au costat acestea. Clopotul cel mare, dedicat „Eroilor Nea- mului”, are o greutate de peste 25 de tone, cu o înălţime şi un diametru de circa 3 metri. Acesta va putea fi auzit pe o rază de 15 km la evenimentele şi sărbătorile importante. În ceea ce priveşte calitatea sunetelor, aceasta este asigurată prin puritatea aliajului de bronz utilizat de turnătoria din Tirol, 78% cu- pru electrolitic cu puritatea de 99,99% şi 22% staniu electrolitic, cu aceeaşi puritate. Pe fiecare dintre cele şase clopote sunt in- scripţionate stema Patriarhiei, chipul în efigie al Patriarhului Daniel, precum şi inscripţia: „Binecuvântarea Patriarhului Daniel al Ro- mâniei pentru Catedrala Naţională – Centenar 1918 – 2018”. Catedrala Mânturiii Neamului este proiectată să reziste cel puţin 500 de ani şi la cutremure multiple cu magnitudine de peste 8,5 pe scara Richter. Potrivit proiectului final, în subsolul clădirii se vor găsi şase adăposturi antiatomice pentru situaţiile de urgenţă, care pot adăposti câte 300 de persoane fiecare. Fundaţia Catedralei este un masiv din beton armat în care au intrat nu mai puţin de 25.000 de tone de beton şi în jur 15.000 de tone de armătură. Patriarhia a explicat că locul în care este ridicată Catedrala Mântuirii Neamului, în spatele Casei Poporului, nu este ales întâmplă- tor. Acolo, în timpul comunismului, existau cinci biserici. Trei dintre ele au fost demolate de Nicolae Ceauşescu. În final, Catedrala va avea o îmbinare de elemente din arhitectură românească, bizan- tină şi occidentală. Ansamblul arhitectural al Catedralei va cuprinde patru clădiri auxiliare dintre care o casă şi cantină pentru pelerini, un centru de diagnoză şi tratament pentru persoa- nele defavorizate, un centrul internaţional de conferinţe, dar şi un muzeu al creştinismului care va fi plasat în subsolul clădirii. La finalul ceremoniilor religioase de ieri, echipajele pompierilor SMURD au acordat în- grijiri medicale unui număr de peste o sută de persoane aflate la sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului, dintre care trei au fost transportate la spital. Sfinţi români la temelie Moaşte aşezate în masa altarului Evocând momentul aducerii ca- pului Sfântului Apostol Andrei la București în 2011, dar şi prezenţa mâinii sfântului la momentul sfin- ţirii, Patriarhul Daniel a afirmat duminică, la finalul liturghiei, că Ocrotitorul României a ajutat la construirea Catedralei Naționale. „Sfântul Apostol Andrei a construit catedrala folosindu-se de priceperea constructorilor și a pictorilor”, a preci- zat Preafericirea Sa cu prilejul primei liturghii oficiate în Catedrala Mântu- irii Neamului. În acest sens, Părinte- le Patriarh Daniel a evidenţiat lucra- rea minunată în proiectul catedralei a Ocrotitorului României. „Desigur, capul Sfântului Andrei ne-a ajutat să gândim frumos această catedrală”, a adăugat Preafericirea Sa, care a scos în evidenţă şi faptul că Apostolul An- drei „ne ajută să gândim și să lucrăm duhovnicește și să fim misionari în timpul nostru după modelul său din primul secol”. Apoi, Preafericirea Sa a evidenţiat că „în piciorul Sfintei Mese” din alta- rul Catedralei Mântuirii Neamului „au fost aşezate fragmente din moaștele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu care în 1714, el și patru fii ai săi și sfetnicul Ianache, au pri- mit moarte de martir tocmai la Con- stantinopol”. De asemenea, Patriarhul a mai spus că în piciorul Sfintei Mese au fost aşezate şi moaște ale Sfinților de la Niculițel „arătând continuita- tea credinței, dar și jertfelnicia atât a sfinților din secolul IV cât și din se- colul XVIII-lea cum sunt Sfinții Brân- coveni”.

Transcript of Sfi nţirea Catedralei Mântuirii Neamului Un eveniment ...

Page 1: Sfi nţirea Catedralei Mântuirii Neamului Un eveniment ...

Special Luni, 26 noiembrie 201816 Sfi nţirea Catedralei Mântuirii Neamului

Un eveniment istoricAproximativ 40.000 de cre-

dincioşi şi 2.000 de invitaţi au participat ieri la slujba de sfi nţire a Catedralei Mântu-irii Neamului. Credincioşii, care au venit din toată țara şi din diaspora, au asistat pe platoul din faţa catedralei la ceremonia transmisă pe două ecrane uriaşe.

Eroii neamului românesc au fost pomeniţi sâmbătă pentru prima dată la Catedrala Naţi-onală, unul din idealurile po-porului român care a devenit realitate după aproximativ 130 de ani. Slujba de pomenire a fost ofi ciată de Patriarhul Da-niel, iar după serviciul religios, Patriarhul a rostit un cuvânt în care a explicat de ce a ales să ofi cieze această slujbă înainte de sfi nţirea Catedralei Naţio-nale.

„Pomenirea solemnă a eroi-lor neamului românesc cu o zi înainte de sfi nţirea Catedralei Naţionale o săvârşim pentru a aşeza cu evlavie şi recunoştin-ţă sub Sfânta Masă a Catedra-lei Mântuirii Neamului numele tuturor eroilor români cunos-cuţi care şi-au jertfi t viaţa în Războiul de Independenţă din 1877-1878, în războaiele balca-nice din 1913, în Primul Răz-boi Mondial din 1916-1919, în Al Doilea Război Mondial în

1944-1945, precum şi nume-le făuritorilor Marii Uniri din 1918”.

„Pe lângă eroii cunoscuţi există o mulţime de eroi necu-noscuţi ai neamului românesc care au fost înmormântaţi în gropi comune, în locuri comu-ne, dar care sunt cunoscuţi de Dumnezeu”, a spus Patriarhul Daniel. Catedrala Mântuirii Neamului, care a fost sfi nțită duminică, poate cuprinde aproximativ 5.000 de persoane care stau în picioare, lăcașul de cult fi ind neîncăpător pen-tru mulțimea adunată pentru sfi nțire, a anunțat Patriarhul Daniel. „Până joi inclusiv, toți credincioșii ortodocși, bărbați și femei, vor putea intra în Sfântul Altar, sărutând Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce și Sfânta Masă și cerând ajutorul lui Dumnezeu pentru întărirea dorințelor de bine. Noi vă feli-cităm pe cei care ați venit și ne bucurăm că putem măsura mai realist acum câte persoane în-cap în Catedrală fi ind așezate pe scaune. Deci, avem loc pen-tru 3.000 de scaune pentru Ca-tedrală, când toți credincioșii stau în picioare, atunci Cate-drala are o capacitate de 5.000. Este totuși mică în raport cu populația credincioșilor care sunt afară. Întotdeauna ea va fi neîncăpătoare. Când tim-

pul este mai bun, vom putea săvârși Sfânta Liturghie și afa-ră”, a transmis Patriarhul Da-niel, la începutul liturghiei.

Slujba Acatistului Sfi ntei Mari Muceniţe Ecaterina a început în faţa Catedralei la ora 8.00 şi a continuat în faţa Sfi ntei Mese a Altarului Cate-dralei Naţionale, la ora 9.00, cu Slujba de Sfi nţire a Altarului Catedralei Naţionale. La sfâr-şitul slujbei a fost citat Actul de sfi nțire. Racla cu Cinstita Mână a Sfântului Apostol An-drei, Ocrotitorul României și racla cu moaştele Sfi ntei Mari Mucenițe Ecaterina au fost așezate la ieşirea din Sfântul Altar al Catedralei Naționale pentru a fi cinstite de către

credincioși. Slujba de sfi nţi-re a fost ofi ciată de Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu și de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române.

Catedrala NaţionalăContext şi cifre

Proiectul ridicării unei Catedrale Naţi-onale a apărut imediat după Războiul de Independenţă, dar s-a concretizat la 100 ani după Marea Unire, sfi nţirea catedralei din Dealul Arsenalului reprezentând momentul defi nitoriu pentru Anul Centenarului.

Catedrala Naţională reprezintă un simbol al unităţii naţionale şi are hramul principal „Înălţarea Domnului”, zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile, întrucât avem responsabilitatea de a omagia eroii neamului.

Al doilea ocrotitor este Sfântul Apostol Andrei, ca urmare a evlaviei pe care o au credincioșii față de încreştinătorul poporului nostru şi ocrotitorul românilor de pretutindeni.

Unul dintre cele mai mari clopote suspenda-te din bisericile europene s-a auzit duminică, la slujba de sfi nţire a Catedralei. Clopotul cântărește 25 de tone, are gravat pe el efi gia Patriarhiei şi chipul Patriarhului Daniel și a fost realizat în Austria. Celelalte clopote se regă-sesc în turnul „Clopotniță” de pe fațada de vest a Catedralei Mântuirii Neamului, la o înălțime de 60 de metri.

Clopotele au fost realizate în fabrica Grass-mayr din Innsbruck, Austria, şi au o garanţie de 15 ani şi o durată de viaţă apreciată la peste 400 ani. Ele au ajuns în ţară pe 19 mai 2017 şi cântăresc împreună 33 de tone. Acestea au fost plătite exclusiv din banii Patriarhiei, nu din fonduri publice, susține Patriarhia, care nu a precizat însă și cât au costat acestea.

Clopotul cel mare, dedicat „Eroilor Nea-mului”, are o greutate de peste 25 de tone, cu o înălţime şi un diametru de circa 3 metri. Acesta va putea fi auzit pe o rază de 15 km la evenimentele şi sărbătorile importante.

În ceea ce priveşte calitatea sunetelor, aceasta este asigurată prin puritatea aliajului de bronz utilizat de turnătoria din Tirol, 78% cu-pru electrolitic cu puritatea de 99,99% şi 22% staniu electrolitic, cu aceeaşi puritate.

Pe fi ecare dintre cele şase clopote sunt in-scripţionate stema Patriarhiei, chipul în efi gie al Patriarhului Daniel, precum şi inscripţia: „Binecuvântarea Patriarhului Daniel al Ro-mâniei pentru Catedrala Naţională – Centenar 1918 – 2018”.

Catedrala Mânturiii Neamului este proiectată să reziste cel puţin 500 de ani şi la cutremure multiple cu magnitudine de peste 8,5 pe scara Richter. Potrivit proiectului fi nal, în subsolul clădirii se vor găsi şase adăposturi antiatomice pentru situaţiile de urgenţă, care pot adăposti câte 300 de persoane fi ecare.

Fundaţia Catedralei este un masiv din beton armat în care au intrat nu mai puţin de 25.000 de tone de beton şi în jur 15.000 de tone de armătură. Patriarhia a explicat că locul în care este ridicată Catedrala Mântuirii Neamului, în spatele Casei Poporului, nu este ales întâmplă-tor. Acolo, în timpul comunismului, existau cinci biserici. Trei dintre ele au fost demolate de Nicolae Ceauşescu.

În fi nal, Catedrala va avea o îmbinare de elemente din arhitectură românească, bizan-tină şi occidentală. Ansamblul arhitectural al Catedralei va cuprinde patru clădiri auxiliare dintre care o casă şi cantină pentru pelerini, un centru de diagnoză şi tratament pentru persoa-nele defavorizate, un centrul internaţional de conferinţe, dar şi un muzeu al creştinismului care va fi plasat în subsolul clădirii.

La fi nalul ceremoniilor religioase de ieri, echipajele pompierilor SMURD au acordat în-grijiri medicale unui număr de peste o sută de persoane afl ate la sfi nțirea Catedralei Mântuirii Neamului, dintre care trei au fost transportate la spital.

Sfi nţi români la temelieMoaşte aşezate în masa altarului

Evocând momentul aducerii ca-pului Sfântului Apostol Andrei la București în 2011, dar şi prezenţa mâinii sfântului la momentul sfi n-ţirii, Patriarhul Daniel a afi rmat duminică, la fi nalul liturghiei, că Ocrotitorul României a ajutat la construirea Catedralei Naționale.

„Sfântul Apostol Andrei a construit catedrala folosindu-se de priceperea constructorilor și a pictorilor”, a preci-zat Preafericirea Sa cu prilejul primei liturghii ofi ciate în Catedrala Mântu-irii Neamului. În acest sens, Părinte-le Patriarh Daniel a evidenţiat lucra-rea minunată în proiectul catedralei a Ocrotitorului României. „Desigur, capul Sfântului Andrei ne-a ajutat să gândim frumos această catedrală”, a adăugat Preafericirea Sa, care a scos în evidenţă şi faptul că Apostolul An-drei „ne ajută să gândim și să lucrăm duhovnicește și să fi m misionari în timpul nostru după modelul său din primul secol”.

Apoi, Preafericirea Sa a evidenţiat că „în piciorul Sfi ntei Mese” din alta-rul Catedralei Mântuirii Neamului „au fost aşezate fragmente din moaștele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu care în 1714, el și patru fi i ai săi și sfetnicul Ianache, au pri-mit moarte de martir tocmai la Con-stantinopol”. De asemenea, Patriarhul a mai spus că în piciorul Sfi ntei Mese au fost aşezate şi moaște ale Sfi nților de la Niculițel „arătând continuita-tea credinței, dar și jertfelnicia atât a sfi nților din secolul IV cât și din se-colul XVIII-lea cum sunt Sfi nții Brân-coveni”.