MONITORUL CULTURAL · 2018-09-25 · primele emisiuni de televiziune și din primele fi lme care...

MONITORUL CULTURALLunar arădean de informaţie culturală Octombrie 2018

Lunar arădean de informație culturalăSupliment al revistei de cultură „ARCA”

Anul XII, nr. 8 (96) – octombrie 2018

Redactor-șef: Ioan Ma uț

Colaborează: Rodica Colta, Adelina Stoenescu, Adriana Sasu, Sorin Sabău, Ionel Cos n, Lucia Bibarț,

Corina Huţan, Viorel Nistor, Ovidiu Pecican.Prezentare ar s că: Laurian Popa

Design: Ghizela ŞerbanCorectură: Adriana Sasu

DTP: Filip Cenade

Tipar: Tipografi a TRINOM Arad

Editor: Centrul Cultural Județean Aradwww.ccja.ro

Responsabilitatea pentru conținutul textelor revine autorilor.Redacția nu își asumă responsabilitatea pentru modifi cările

survenite în programul ins tuțiilor.

ISSN 2559 - 1126ISSN-L 2559 - 1126 uralculturalcultcultural

octombrie 2018 3

EDITO

RIAL

Născut la 26 aprilie 1954, în Timișoara. Este un scenograf și pictor român.Studii: Institutul de Arte Plastice, „Nicolae Grigorescu” București, Secția Scenografi e, promoția 1978.Membru al UAP din România, din 1990.A participat la mai multe expoziţii personale şi de grup şi a realizat scenografi a la mai multe spectacole importante.A fost nominalizat la premiul UNITER pentu scenografi e în 2007.În anul 2018, a câştigat premiul UNITER pentru întreaga activitate de scenograf.

Acest număr este ilustrat cu lucrările artistului plastic

Doru Păcurar

Proiecte literare

Formarea de noi cititori prin contact direct cu litera-tura vie, precum și descoperirea tinerilor talentați

printr-un concurs de literatură, implicarea lor în ateliere de scriere creativă, a intrat în atenția Centrului Cultural Județean Arad. Două proiecte de anvergură vor debuta în curând, având ca benefi ciari elevii din școlile și liceele din județul Arad.

I. reUNIRE este un program de ateliere de scriere creativă și concurs de creație literară cu elevii din liceele județului

Arad, care pornesc de la propunerile unor texte literare semnate de scriitori români ce și-au publicat operele între 1918-2018. Ast-fel, vom putea realiza un program de reUNIRE literară și creativă, ce se va constitui într-o antologie publicată până la sfârșitul anu-lui 2018.

Realizăm, pentru genurile literare de nişă, un spaţiu public pentru a se exprima şi promova, în liceele din municipiul Arad și din județul Arad. Totul într-o formulă interactivă, de agora. Acest program îşi propune să creeze o aşteptare şi o obişnuinţă culturală pentru operele artistice ale adolescenţilor, folosind un format spectacular, care să atragă un public cât mai numeros și mai divers. Oferim o scenă de afi rmare debutanţilor în aceste genuri de nişă şi, de asemenea, vrem ca publicul să-i cunoască şi pe profesioniştii acestor genuri.

Programul încurajează şi sprijină adolescenţii creativi; sprijină creaţia contemporană în ariile tematice ale literaturii române vii; creează un patrimoniu cultural cu valoare inovativă; încurajează practici artistice participative şi dezvoltarea de noi forme de expresie artistică (improvizaţii de poezie, blues şi jazz); propune experimente artistice şi literare de valoare pentru schimbarea mentalităţilor, pentru pluralitate estetică şi diversi-tate culturală.

II. Arad LiterArt este o campanie de promovare a literaturii române vii, în liceele din județul Arad prin intermediul unor întâlniri, dialoguri şi recitaluri cu personalități literare și artistice din generații şi geografi i literare diferite. Astfel, vor avea loc lecturi publice şi dezbateri libere pe teme literare de actualitate, în scopul formării de noi cititori și de descoperire a elevilor talentați, în licee din Arad și din județ, întâlniri unde vor fi invitați scriitori arădeni și din țara.

Perioada de desfăşurare a celor două proiecte, este din 29 octombrie până în 2 noiembrie 2018.

Mai multe informații despre concursul de literatură, găsiți pe https://www.ccja.ro/category/reunire/

Ioan Matiuţ

Doru Păcurar, Fără titlu

Celebritatea și popularitatea actorului au venit nu doar din rolurile de pe scenă, ci și din cele de pe marele sau micul ecran, el având o bogată activitate în cinematografi e, unde a jucat în peste 55 de fi lme. Debutul în fi lm s-a produs cu „Ciulinii Bărăganului’’, în 1957, în care a interpretat rolul lui Tănase. Și-a evidențiat talentul în „Neamul Șoimăreștilor’’ (1965) regizat de Mircea Drăgan, apoi în fi lmul care l-a făcut foarte cunoscut - „De-aș fi Harap Alb’’ (1965), regizat de Ion Popescu-Gopo.

Rolurile sale celebre din fi lme rămân cele de haiduci - Anghel Șaptecai sau Grigore Pintea - dar rolul cel mai cunoscut și îndrăgit, cu care aproape s-a confundat în conștiința publicului, este Mărgelatu din seria fi lmelor regizate de Doru Năstase și Gheorghe Vitanidis, în care făcea un cuplu greu de egalat cu personajul Buză, interpretat de bunul său prieten Szobi Cseh.

Televiziunea l-a adus și în casele oamenilor care nu mergeau la teatru sau la cinematograf să-l vadă, prezentându-l nu doar în spectacole de teatru, TV sau în fi lme, ci și în numeroase emisiuni de divertisment, în care a dovedit că poate cânta la fel de bine cum joacă.

După ce a jucat în rolul Zmeului în fi lmul muzical „Rămășagul’’, regizat de Ion Popescu Gopo, a fost și personaj principal în musicalul „Corina’’ de Edmond Deda (după „Jocul de-a vacanța’’ de Mihail Sebastian), în ambele având-o parteneră pe Angela Similea, cu care a colaborat și în emisiuni TV de di-vertisment. Tot cu Angela Similea a înregistrat în duet o piesă foarte cunoscută în anii ’80, „Nufărul alb’’.

Pe scurt, Florin Piersic este un actor cu talent, carismă, cu o carieră impresionantă, cu temperament, sensibilitate, putere, energie, drag de artă și de oameni.

Corina Huțan

octombrie 2018 5uralcultural

4 octombrie 2018

cultcultural

Florin Piersic vine la Întâlniri cu Personalităţi

Cunoscutul actor Florin Piersic vine la Arad, în cadrul proiectului Centrului Cultural Judeţean „Întâlniri cu

personalităţi”, cu spectacolul „Florin Piersic, pur și simplu”, care va fi găzduit de Teatrul Clasic „Ioan Slavici” în data de

31 octombrie, începând cu ora 19.00. Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.

Publicul va avea parte de o seară de neuitat în compania binecunoscutului actor care, pe lângă povești adevărate din viața sa, relatate cu hazul binecunoscut, va recita poeme, va interpre-ta melodii care i-au marcat tinerețea și va susține momente de măiestrie actoricească. Și pentru ca regalul să fi e complet, spec-tatorii vor viziona înregistrări inedite din arhiva personală a marelui actor, înregistrări care nu au mai fost făcute publice, din primele emisiuni de televiziune și din primele fi lme care poartă semnătura lui Florin Piersic. „Voi susţine un recital care nu vrea să arate decât de ce, cum, în ce fel, când am devenit eu actor, şi cum s-au petrecut lucrurile pe parcursul anilor. Am să rostesc nu numai întâmplări adevărate din viaţa mea, ci şi poezii, cântece care m-au marcat, şi mai mult decât atât, veţi vedea fi lmări ine-dite din arhiva mea personală, legate de fi lmele şi de emisiunile de televi-ziune pe care le-am făcut.Aștept spectatorii la o discuţie faţă în faţă. Am numit acest recital de actor, Florin Piersic, pur şi simplu…!”, spune actorul despre spectacol.

Marele actor Florin Piersic s-a născut la 27 ianuarie 1936, la Cluj, din părinți bucovineni (mama - originară din Valea Seacă, tatăl - medic veterinar, originar din Corlata). Și-a petrecut copilăria în Corlata, Pojorâta și Cajvana, apoi în Cernăuți și, ul-terior, la Cluj-Napoca, unde a urmat Liceul de băieți nr. 3.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografi că din București, promoția 1957, iar spectacolul de absolvire a fost „Peer Gynt’’ de Henrik Ibsen. La doi ani după absolvire, a debu-tat pe scena Teatrului Național din București, obținând rolul principal în „Discipolul diavolului’’. Au urmat „Tragedia optimistă’’, „Oameni și șoareci’’ sau „Orfeu în infern’’, piese care au scos în evidență talentul și naturalețea actorului. De-a lungul anilor, a interpretat zeci de roluri pe scena Naționalului bucureștean, în piese ca „Act venețian’’, „Zbor deasupra unui cuib de cuci’’, „Gaițele’’, „Idiotul’’,„Logodnicele aterizează la Paris’’, “Cartea lui Ioviță”.

PRO

IEC

TE

CU

LTU

RAL

E

octombrie 2018 76 octombrie 2018

TRAD

IŢII Credințe, superstiții și interdicții

legate de zilele săptămânii

S ocietățile tradiționale percep timpul valorizat. Pentru țăranul român timpul era bun sau rău, la fel cum și

zilele săptămânii erau considerate unele bune, altele rele. Com-portamentul oamenilor, activitățile lor au fost condiționate de timpul în care urmau să se desfășoare. Ca urmare, pentru fi e-care zi din săptămână a existat un pachet de credințe, superstiții și interdicții, de care parțial oamenii mai țin seama și azi.

Mecanismul de gândire arhaic este construit pe observații, încât ceea ce se spune ori se crede despre zile reușește să se strecoare prin logica gândirii moderne, sub formă de superstiții.

Luni. Ziua este închinată de români lunii. Este prima zi fastă din săptămână. Se țineau șezători. În imaginarul popular românesc luni era bărbat și se spunea că ține cheia de la a doua poartă a cerului.

Ca prima zi din săptămână, lunea simboliza un început, în care timpul era unul tânăr încărcat de energie, ce închidea în el simbolic întreaga săptămână. De aceea femeile posteau în această zi pentru sănătate, pentru fecunditate: „Dac-o muiere nu rămâne nicicum gre, atunce țâie post doauăspece luni d-a rându, c-apu nu păstă mult a ave și ie micuț”.

Oamenii cred și azi că așa cum este lunea, așa va fi întreaga săptămână, că dacă ploua lunea va ploua toată săptămâna, că dacă te doare capul lunea, prin similitudine, te va durea capul toată săptămâna. Ca interdicții, odinioară nu se dădea nimic împrumut lunea, în credința că vei tot da, nu se pleca nici în călătorie de teamă că tot călătorești. Nici cloșca pe ouă nu se punea lunea fi indcă se credea că vor ieși numai cocoșei. În sfârșit se recomanda: „nu mere la pețât că dacă-ț zâce nu o fată, ț-or zâce tăte”.

Marți este o zi nefastă, cu trei ceasuri rele. În tradițiile românești se spune că marți s-a urzit lumea de aceea e interzis să urzești. Tot interzis era și torsul. Şezătorile erau interzise și ele. Femeile și fetele care nu respectau această interdicție erau pedepsite de Marțisara (Marțolea), o fi ință malefi că nocturnă care le ardea degetele.

Ziua era încărcată de interdicții, care aveau în spate credințe ar-haice într-un malefi c care contamina totul: „nu toarce că mâncă zvârcolacii luna”; „ n-adu prunci pă lume în zâua asta că-i lucru rău, îi nătrăbnic”; nu lucra la chimeși că-i sămn dă moarte” etc.

La fel, se credea că nu e bine nici să ari marțea că nu se fac bu-catele. Nici logodne nu se făceau în această zi. În schimb, cămașa ciumei, menită să scoată boala din sat, se făcea de obicei marți noap-tea, de nouă muieri iertate.

Miercuri este o zi fastă, o zi de post, o zi asociată de români Crucii, Maicii Domnului. Nu se mergea în pețit, nu se făceau nunți. În schimb se făceau șezători.

Imaginarul popular o reprezintă ca pe o sfânta (sfânta Miercuri) care se îngrijește de animalele sălbatice iar când apare în vis vindecă bolile.

Ca să iasă puicuțe, cloșca se pune pe ouă miercurea, considerată una din zilele femeiești. Era însă interzis să semeni castraveți miercu-rea, fi indcă ar fi ieșit amari. De asemenea, miercurea, nu se mergea la pețit fi indcă „Sfânta Mnercuri îi văduvă și-i rămâne și tu”.

Joi este o zi ambivalentă, și bună și rea. Fiind o zi bună se poate începe orice lucru. De asemenea, se putea merge la pețit și se puteau face cununii: „Joie te du la pețât c-atunce îi ave noroc la fete. Atunce îi bine să faci mulătșaguri.”

În trecut, se recomanda ca oamenii să se spele și să se pieptene joi „pentru dragoste”. Tot în această zi se coseau hainele, se spălau albiturile, ca să țină cât mai mult.

În cursul anului calendarul popular include și un număr de 9 joi oprite, nelucrătoare, încărcate de interdicții. Despre cei care nu le respectau se credea că mânia cerului se va revărsa asupra acelei gospodării. Alături de acestea sunt și joile rele pentru piatră.

Vineri este o zi sacră. Țăranii o considerau „jumătate de duminică”. În toate zilele de vineri din an se ține post și nu se lucrează. Se credea că fetele care postesc vinerea se vor mărita repede. Dintre activități, mai ales torsul, cusutul, spălatul erau interzise vinerea. Se credea că cine coase în această zi își coase gura, cine toarce își toarce mațele. În alte zone femeile nu coseau vinerea, ca să nu li se coacă degetele și să nu le cadă unghiile. Se mai credea că cine coace în cup-tor se frige, cine spală cămăși se opărește.

În imaginarul popular Sf. Vineri este o bătrână miloasă care îl slujește pe Dumnezeu. Se mai credea că cel care se naște vineri este evlavios.

Sâmbăta este o zi nefastă, o zi a morților. Tradiția spune că sâmbăta e mai mare cu un ceas ca celelalte zile ale săptămâni. Fiind sfârșitul săptămânii, sâmbăta timpul era bătrân, slăbit. Ca urmare era interzis să începi activități în această zi: „nu începe lucru nou că nu li-i găta până-i lumea”; nu porni la drum că nu-i ajunje dăparte, îi dă moarte”; „nu începe aratu, sămănatu că nu-i ave haznă dă iele” etc.

La fel, era interzis să croiești cămașă sâmbăta, fi indcă se credea că va muri cineva din casă. În schimb ziua era considerată bună pentru farmece.

Duminica este considerată de români ca ziua Domului. Prin urmare, se credea că nu e bine ca omul să doarmă în vreme ce preotul slujește în biserică. De asemenea, toate activitățile sunt oprite. În schimb nunțile nu sunt interzise.

În imaginarul popular românesc, Sf. Duminică este o femeie bătrână și curată sufl etește. Este prezentă în numeroase basme românești.

Putem spune, în concluzie, că zilele săptămânii, bune sau rele cu oamenii, reprezentate ca bărbați sau femei sfi nte, fac parte, ca timp valorizat, din viața noastră. Prin urmare, nu este de mirare că, mulți se așteaptă și azi ca marțea să le meargă rău, doar fi indcă e „marți sunt trei ceasuri rele”.

Rodica Coltauralculturalcultcultural


uralculturalcultcultural

Profesorul Traian Mager și preocupările sale pentru îmbunătățirea situației socio-economice a locuitorilor din

Ținutul Hălmagiului (II)

În capitolul al patrulea, Criza economică generală: con-

cluziune, profesorul Traian Mager intuieşte neajunsurile

pe care le aduce criza economică amplifi cate şi de multe

chestiuni rămase nerezolvate la zece ani după Marea Unire.

Lipsa căilor de comunicaţie spre estul ţării afectează grav populaţia

din Ţinutul Hălmagiului. Pentru a ajunge cu mărfurile lor spre est,

locuitorii din această parte a ţării trebuie să meargă mai întâi peste

100 km spre vest, pentru ca de la Arad să ia calea răsăritului. Prin

trasarea graniţei de vest, moţii au pierdut importante pieţe de des-

facere din Ungaria, cum ar fi : Seghedinul, Macăul, Giula. O altă

problemă a fost aplicarea greşită a reformei agrare şi eşuarea

politicii de colonizare a elementului românesc din zona montană,

în Câmpia de Vest. Pe de altă parte, instabilitatea monetară

(trecerea de la coroana maghiară la leul românesc) i-a făcut pe lo-

calnici să investească în vite, numărul acestora crescând foarte

mult, iar preţul lor să ajungă până la urmă derizoriu. În concluzie,

pentru fi nalul anului 1927 autorul identifi că o serie de probleme

care trebuie rezolvate de urgenţă: numărul populaţiei e în scădere,

cultura cerealelor se extinde pe teritoriul pădurilor exploatate

abuziv, creşterea numărului de vite şi păşunatul în păduri ameninţă

degradarea munţilor, fructele obţinute în zonă se pot foarte greu

valorifi ca, suprafaţa pădurilor seculare de odinioară a scăzut îngrijoră-

tor, carierele de piatră sunt închise amplifi când lipsa locurilor de

muncă, mica industrie casnică e pe cale de dispariţie etc1.

Dar profesorul Traian Mager nu este omul care să constate nu-

mai problemele şi să tragă semnale de alarmă. Ca om al locului şi

bun cunoscător al realităţilor economico-sociale ale zonei, în capi-

tolul al cincilea intitulat Schiţarea unui plan de acţiune pentru

dezvoltarea pomăritului, el vine cu propuneri concrete pentru a

crea condiţii mai bune de viaţă populaţiei din Ţinutul Hălmagiului.

În acest sens, el recomandă ca şcolile din regiune să desfăşoare un

învăţământ axat pe dezvoltarea pomiculturii şi mai mult decât atât

înfi inţarea unei şcoli cu această specializare la Hălmagiu, precum

şi a unei pepiniere. Pe pomicultorii locali îi vede uniţi într-o

asociaţie profesională a cărei proiect de statut cu 21 de articole îl şi

schiţează. Asociaţia ar trebui să fi e sprijinită de o Bancă populară

şi Cooperativă în scopul industrializării şi comercializării fructe-

lor2.

Capitolul Buletinul Asociaţiei de Turism „La Drum” din

Arad încheie acest studiu monografi c. Bazele Asociaţiei au fost

puse în anul 1925, unul dintre membrii fondatori fi ind profesorul

Traian Mager. Scopul ei era de a încuraja turismul în zonă, de a

face cunoscute vizitatorilor frumoasele locuri ale Munţilor Apuseni,

dar şi a obiceiurilor şi tradiţiilor locale. Tot în ultimul capitol sunt

prezente şi câteva din punctele de atracţie turistică ale zonei: Mun-

tele Găina cu tradiţionalul Târg de fete, Muntele Rotunda,

Mănăstirea Izbuc, dar şi relatări despre abuzivele exploatări fores-

tiere. La fi nal este ataşat şi statutul Asociaţiei de Turism „La

Drum”.

Ca profesor implicat, Traian Mager a considerat că şcoala

trebuie să fi e orientată spre nevoile comunităţilor locale: „Şcoala

– spunea el – va putea fi înţeleasă de săteni numai după ce ea mai

întâi îşi va fi dat silinţa să înţeleagă nevoile satului”3. A militat în

presă pentru înfi inţarea de şcoli practice, pentru stoparea exploa-

tării abuzive a pădurilor, pentru încurajarea pomiculturii.

Sorin Sabău

ETN

OG

RAF

IE

1 Ibidem, p. 39-44

2 Ibidem, p.45-523 Traian Mager, „Şcoala practică a regiunilor Zărăndene”, în ziarul Aradul, nr. 3, 18

noiembrie 1931




FOLC

LOR Jocul satului în Câmpia

Crișului Alb

J ocul satului se organiza în fi ecare duminică şi sărbătoare religioasă mare, exceptând Postul

Crăciunului şi cel al Paştelui, când, conform tradiţiei creştine ortodoxe, era interzisă organizarea de petreceri cu muzică. Vara, în general, jocul de duminică se organiza în aer liber, la umbra copacilor.

Desfăşurarea jocului avea regulile sale bine stabilite. În-cepea, în general, la ora 13,00, când toţi feciorii şi fetele aveau obligaţia de a fi prezenţi la îndăluitul jocului. Această regulă era respectată cu stricteţe de fi ecare tânăr, pentru că, altfel, se produ-ceau perturbări în desfăşurarea lui. În localităţile Zărand, Cintei, pe toată durata desfăşurării jocului, fi ecare fată și fecior erau tocmiţi, adică înţeleşi, programaţi, de la începutul jocului până la sfârşit care cu cine joacă. Dacă fata întârzia, feciorul nu putea lua parte la îndăluitul jocului, în special la sărbătorile cu posturi, când participarea la joc era mult dorită iar neparticiparea aducea nemulţumiri şi uneori chiar certuri între tineri. Aceste absenţe puteau duce chiar la fapte punitive. Fata era scoasă din joc cu marşu, fapt ce constituia pentru aceasta şi pentru părinţii ei, o ruşine în sat.

Trebuie să menţionez că, una dintre trăsăturile specifi ce ale jocului din judeţ este aceea de a fi joc de perechi, (nu se joacă în grup, în lanţ, ţinându-se de mâini sau de umeri) ci, fi ecare băiat îşi are partenera sa cu care joacă, un ciclu de trei melodii, de joc, de ritmuri diferite, care constituie o suită de dansuri, numite local jocuri. După această suită fata se schimbă. Schimbarea fetei se face la sfârşitul fi ecărei suite de joc. Pe toată durata desfăşurării jocului se dansează circa 8-10 suite. Ca să fi e mai clar, o suită de jocuri este egală cu: Raru-Mănunţălu şi Ţigănescu. Durata jocului era cuprinsă in intervalul de timp 13-19, iar când muzica cânta marşu sau de ducă, era semn că jocul s-a sfârşit.

Începutul jocului, îndăluitul, avea de asemenea regulile sale, care erau respectate cu stricteţe, în toate localităţile. Nu orice tânăr participant la joc putea să-şi permită să înceapă jocul. Acest privilegiu îl aveau gazdele de joc (Comlăuş, Caporal-Alexa, Zărand, Cintei), cel mai în vârstă dintre aceştia, sau cel mai bogat dintre ei (Sepreuş). Feciorul care pornea jocul, îşi lua fata din rând, o ducea în mijlocul sălii, o învârtea o dată pe sub mână şi abia apoi începea să joace. După el procedau la fel şi ceilalţi fe-ciori. În general, îndăluitul jocului îl făceau gazdele de joc.

În timpul desfăşurării jocului, erau de asemenea ierarhizări în privinţa locului destinat fi ecarui tânăr (pe tot parcursul cere-moniei). Locul principal unde preferau să joace toţi tinerii, era lângă higheghe, în faţa muzicii. La Zărand organizatorii jocului benefi ciau de anumite privilegii, astfel ei putând să joace pe tot

parcursul evenimentului. Ceilalţi tineri avea voie să joace în acest loc doar o dată, în faţa muzicii. La Sepreuş, acest privilegiu îl aveau doar cei bogaţi. Tinerii mai săraci jucau pe margini, de pe lături, cum se zice în grai local.

Ceva mai târziu, de la începerea jocului, veneau şi perechile de tineri proaspăt căsătoriţi, care puteau juca în rând cu ceilalţi tineri. După circa 1-2 ore, de la începerea acestuia, veneau şi părinţii tinerilor, dar mai ales mamele fetelor mari, care aveau obligaţia de a observa comportamentul moral al fetei la joc. Printre spectatorii care mai participau la jocul de duminică erau şi bărbaţi, rude ale tinerilor, vecini sau prieteni care veneau să vadă cum se desfăşoară, în special la sărbătorile mari, jocul tinerilor, urmărind şi tendinţele de încuscrire ale tinerilor. Tinerii - fetele şi băieţii - erau interpreţii spectacolului duminical, iar părinţii şi rudele erau spectatorii.

Aminteam mai sus că, desfăşurarea jocului avea regulile sale bine stabilite. Una din aceste reguli era faptul, că nu orice tânăr poate juca în cadrul acestuia, atunci când îl tăia capul. Trebuia să îndeplinească o cerinţă a trecerii de la pubertate la adolescenţă. Şi aceasta se făcea, de regulă după împlinirea vârstei de 16 ani la băieţi şi 14-15 ani la fete. Se organiza un ceremonial pentru fi e-care tânăr, numit ieşirea la joc. Cu această ocazie băieţii intrau în rândul feciorilor juni, fetele în rândul fetelor mari, când aveau voie să se lase dezvelite, adică purtau o pieptănătură specifi că fetelor de la joc, cu o specifi citate aparte de la o localitate la alta.

Ceremonialul ieşirii la joc îşi avea regulile sale. La început, părinţii, trebuiau să stabilească una din sărbătorile religioase mari - Crăciun, Paşte, Rusalii, Anul Nou, Bobotează - care era mai aproape de împlinirea vârstei amintite, ca dată a organizării festive a ceremonialului. Ei trebuiau să găsească, dintre fetele sau băieţii de la joc şi care au trecut de această perioadă, o rudă sau un prieten care să îndeplinească rolul de protector-organizator al ceremonia-lului. Acesta trebuia să organizeze desfăşurarea jocului pentru noul candidat, găsindu-i partener de dans, pentru tot parcursul jocului, în ziua respectivă. De asemenea, trebuia să aibă grijă, ca nu cumva, o fată sau un băiat, după caz, să refuze a juca cu noul june sau fată mare. Asemenea refuzuri aduceau neplăceri şi creau un subiect bun de discuţii pentru gura satului, adică pentru bârfele ce se iscau în urma acestui fapt. După terminarea jocului, în urma înţelegerii cu părinţii tânărului sărbătorit, se invitau la casa tânărului, toţi tinerii cu care au jucat, împreună cu rudele şi prietenii familiei, muzica şi petrecerea continua, uneori până dimineaţa. Acest obicei nu era organizat de fi ecare tânăr care a ieşit la joc, ci numai de către cei mai înstăriţi, cei cu o situaţie materială bună.

Viorel Nistor

octombrie 2018 13octombrie 2018

cultural12

ISTO

RIE Cetatea lacului

N u este sigur că știm despre care Arad vorbește Evlia Celebi. El pomenește Aradul înconjurat de o

palancă, dar unde se situa acela? „Cetatea se afl ă în apropierea cetății Göl de lângă râul Mureș și este construită din ziduri cu umplutură de pământ, având o circumferință de patru sute de pași. [...] În afara ei se găsesc două sute de case creștine”. Cetatea Göl, adică Cetatea Lacului, cum ar suna în traducere, nu a fost identifi cată încă. Numele ei pare evocat

de parte a denumirii localității Glogovatz (Göl putea da Glo, prin metateză). Ea va fi fost prin împrejurimi, constituind fortifi cația medievală a Orodului sau o fortifi cație ridicată de turci după cucerire, în sec. al XVI-lea.

Pe harta iozefi nă din 1782-1785 așezarea apare cu numele „Glogovatz vel Orodinum”, ceea ce confi rmă faptul că pe locul ei

s-a afl at Orod, Aradul medie-val. La sfârșitul secolului al XVIII-lea însă, imperialii aveau deja probleme cu amintirea vechilor urme din timpul stă-pânirii otomane asupra zonei.

Deși nu s-ar putea spune că a lipsit din preocupările explo-rative ale istoricilor, încă nu s-a acordat atenția cuvenită Glogo-vățului (alias Tudor Vladimi-rescu), prin urmare Vechiului Arad (Orodul). Or, fără a cu-noaște Aradul dinainte de Arad, proiecția noastră asupra trecutului arădean rămâne pro-fund fragmentară și incom-pletă.

Cu ani în urmă, profesorul universitar clujean Jakó Zsig-mond a adunat cu efort, preț de mai mulți ani, actele emise de

conventul mănăstirii din Cluj, Mănăștur. Dintre atâția istorici arădeni s-a gândit însă vreunul, până în clipa de față, să adune documentele capitlului orodean într-o culegere de sine stătătoare? Din câte știu, nu, deși unele dintre ele pot fi regăsite în colecțiile de documente ale istoriei noastre apărute până în prezent.

Fără un asemenea demers restitutiv, cum s-ar putea elucida corespunzător cine erau benefi ciarii actelor respective, în ce fel acoperea capitlul nevoile teritoriale arădene, care au fost marile probleme funciare de reglementat în Evul Mediu și, în general, ce a însemnat istoria zonei, atâta cât este ea cuprinsă în documente?

Cercetările arheologice sunt cât se poate de semnifi cative și ele au un rol însemnat în stabilirea realităților locale din vechime. Dar, fără un suport documentar și fără bruma de informații nara-tive care poate fi agonisită din feluritele relatări de epocă, lacunele nu vor putea fi șterse cu totul.

Epoca stăpânirii turcești, cu transformarea mai vechilor fortifi cații în unele noi, cu ridicarea altora necesare sistemului de-fensiv și de dominație turcesc, rămâne neîndestulător conturată încă. Cetatea Lacului pe care Evlia Celebi a văzut-o, vizitând-o și trecând apoi mai departe în peregrinarea lui, se dovedește pe mai departe enigmatică și fantomatică, mai mult ca o proiecție învăluită de un vag romantic decât o realitate istorică inconfundabilă, bine localizată și cunoscută.

Chiar și așa însă, se face parte din patrimoniul de valori ale trecutului transmise arădenilor și merită întreaga atenție a prezen-tului și viitorului.

Ovidiu Pecican

Doru Păcurar, SANAWARU - WANWAI - FUGI

de activitate ale comunității arădene în perioada dată – de la politica majoră la viața cotidiană.

Structura proiectului include următoarele componente:

1. – tehnică, de conservare/res-taurare: anamneza stării de conser-vare inițială, stabilirea priorităților, metodelor și calendarului de conser-vare/restaurare; conservarea/restau-rarea efectivă, însoțită de întocmirea documentației aferente;

2. – științifi c-analitică: documen-tarea științifi c-analitică și imagistică a fi ecărei piese și introducerea infor-mației/imaginilor într-o bază de date digitală;

3. – de accesibilizare publică (diseminare): bază de date on-line, editarea catalogului pieselor și organizarea expoziției tempo-rare;

4. – de continuitate și sustenabilitate: Structura proiectului este aplicabilă întregului patrimoniu cultural mobil al Complexu-lui Muzeal Arad, asigurând o abordare coerentă pe termen lung a acestuia; o continuare imediată a proiectului este listarea expoziției temporare pe bursa expozițională a RNMR („Expo Market – Bur-sa expozițiilor temporare”; http://www.muzee.org/sitev2/resurse/expo-market-bursa-expozițiilor-temporare/).

Proiectul cultural este implementat de Complexul Muzeal Arad, în perioada februarie-noiembrie 2018, cu fi nanțare nerambursabilă prin Administrația Fondului Cultural Național (instituţie publică subordonată Ministerul Culturii și Identității Naționale) și cu sprijinul fi nanciar al Consiliului Județean Arad.

Echipa de proiect: dr. Peter Hügel - manager de proiectdr. Felicia Oarcea – coordonator proiectec. Emanuela Bundea - contabilCălin Man - muzeografIoan Scripciuc – documentare foto-videoAlina Mladin - restauratorIoan Colta - restauratorDelia Kelemen - conservatorBugetul proiectului este:Valoare totală proiect 66.386 leiFinanțare nerambursabilă AFCN: 49.916 leiContribuţie Complexul Muzeal Arad 16.470 lei

Adelina Stoenescu


14 octombrie 2018

cultcultural

MU

ZEU

Proiect cultural AFCN „Arad - Prima Capitală A Marii Uniri.

Valorifi carea patrimoniului cultural mobil al

Complexului Muzeal Arad” Expoziția „Arad - Prima Capitală A Marii Uniri. Valorifi carea

patrimoniului cultural mobil al Complexului Muzeal Arad”Muzeul Memorial „Ioan Slavici și Emil Monția” Șiria27 septembrie – 14 octombrie 2018Muzeul Orașului Lipova18 octombrie – 11 noiembrie 2018Orar de vizitare: Marți-Duminică: 09.00-17.00Intrarea este liberă

P rin expoziția dedicată Centenarului Marii Uniri, vernisată la Sala „Clio” a Complexului Muzeal Arad în cadrul

Zilelor Aradului, se realizează un melanj între informația/imagis-tica tradițională și forma de prezentare specifi că artei contempo-rane, ilustrată exemplar de atelierul multimedia „kinema ikon” din cadrul muzeului. Este o repunere în scenă a istoriei zbuciu-mate a acelei perioade prin valorifi carea și promovarea patrimo-niului cultural mobil adăpostit în colecțiile Complexului Muzeal Arad. Expoziția redă, în mod inedit, atmosfera epocii dar oferă și alte căi de apropiere față de aceasta (științifi că, analitică, de valo-rizare tip „colecționabile”, educațională), fi ind completată de o bază de date on-line și un catalog al întregii colecții mu-zeale. Expoziția va fi itinerată în județul Arad, la Șiria și Lipova, în perioada septembrie-noiembrie. Pe tot parcursul expoziției, mu-zeul arădean propune școlilor activități de pedagogie muzeală dedicate Centenarului României.

Proiectul cultural, co-fi nanțat de Administrația Fondului Cul-tural Național și Consiliul Județean Arad, are în vedere valorifi -carea inovativă, sub forma unei radiografi i „multi-layer”, a patri-moniului cultural mobil deținut de Complexul Muzeal cu referire la perioada imediat premergătoare Marii Uniri (anul 1918) până la cea imediat următoare (mai 1919 – instalarea administrației românești la Arad) prin sistematizare, conservare/restaurare, cer-cetare și accesibilizare publică. În acest sens, au fost investigate 27 de fonduri și colecții ale muzeului pentru stabilirea portofoliului de proiect. Au fost selectate piesele relevante pentru perioada ianuarie 1918 – mai 1919. Acestea acoperă o mare varietate de arii

Brumărel bibliotecăresc

N u pot să nu deschid acest material cu versurile lui Ion Pillat! „Brumărel.”

„Prin ramuri desfăcute ușor de mâna mea,Zăresc comoara viei și-odihna ei mă vreaSub un butuc de viță rămân culcat pe spate-Privesc în gol la cerul cu ape neschimbate.”Vine Octombrie - Brumărelul cu bogăția lui de culoare și

semnifi cații!Biblioteca Județeană ,,Alexandru D. Xenopol” Arad se pregătește

și ea să schimbe „nuanțele” evenimentelor pe care le susține.Prima săptămână a lui Brumărel va aparține „Nopții bi-blio-

tecii arădene” care va pregăti, ca de fi ecare dată, un program deose-bit de variat: expoziții și prezentări de carte, lectură, jocuri, ateliere, povești, concerte, proiecții de fi lme, întâlniri cu personalități, etc. Programul „Nopții” din 5 octombrie 2018, se va întinde între orele 18.00-24.00.

Liga Scriitorilor Români - fi liala Arad va genera noi dialoguri literare în bibliotecă, pe data de 5 octom-brie, la ora 19.00 sub genericul „Literatură la lumânare” în cadrul „Nopții bibliotecii arădene”. Cu acest prilej, alături de ligiști, vor veni autori arădeni aparținând mai multor grupări literare.

„Biblioteca de literatură arădeană de azi” se găsește în plină desfășurare. Până acum, acest proiect, i-a prezentat pe următorii autori: Iulian Leonard, Cosmin Leucuța, Livia Sfârâilă.Urmează: T.S. Khasis, Lia Faur, Andrei Mocuța, Ioan Peter, Alin Ioan, în total nu mai puțin de 10 autori de literatură contemporană, în luna lui Brumărel. „Biblioteca de literatură arădeană de azi” reprezintă o platformă on-line de susținere și mediere a dialogu-lui publicului cu scriitorii contemporani și se adresează, în spe-cial, tinerilor.

Cenaclul maghiar „Toth Árpad” își va continua ședințe lunare la bibliotecă.

Foto Clubul Arad va susține, de acum obișnuitele ateliere de specializare în arta fotografi că pentru absolvenții de liceu, în fi e-care săptămână a lunii, în sala „Astra” a Bibliotecii Județene, între orele 17.00-21.00. Coordonatorul lor este președintele clubului, dl. Mircea Boran.

Premierea excelenței în educatie, prin proiectul „Fii tu însuți!” continuă. O nouă ediție a premierilor dascălilor merituoși va avea loc pe data de 24 octombrie, ora 18.00. Selecția dascălilor ca și coordonarea programului îi revine dnei Dana Babencu.

„Catalogul colecției de carte «Vasile Goldiș» la Arad”, un cata-log omagial, bibliografi c, închinat memoriei omului politic și de cultură arădean, Vasile Goldiș se apropie de faza de tipărire.

Volumul a prelucrat bibliografi c 250 de titluri de cărți din donația „Vasile Goldiș” destinată Bibliotecii Județene. Cărțile fac parte din colecția personală a arădeanului.

Lucrarea se adresează, în primul rând, cercetătorilor și is-toricilor care își doresc să cunoască prețioasa colecție aparţinând lui Vasile Goldiş, în ea refl ectându-se diversitatea preocupărilor istoricului arădean și de ce nu?, indicii clare ale formării intelec-tuale ale istoricului.

Catalogul de față poate fi un ghid potrivit curiozitatății citi-torului obișnuit care nu-și propune să se adâncească-n studiu, ci are doar dorința să afl e componența fondului de carte donat de Goldiș.

La prima vedere, colecția din catalog semnalează diversi-tatea domeniilor din care provine, dar adevărata ei valoare constă în autografele, dedicațiile și cuvintele unor personalități ale vremii, rămase însemnate pe fi lele galbene ale cărților. De netrecut cu vederea sunt vechimea lor, numele editurii, caligra-fi a sau lucrătura copertelor unora dintre ele.

În luna octombrie, Biblioteca Județeană va organiza, în co-laborare cu Consiliul Județean Arad, alte importante manifestări care marchează Centenarul Marii Uniri.

Odată cu începerea noului an şcolar, reluăm colaborările și parteneriatele cu elevii arădeni.

Vă așteptăm la noi dorindu-vă, desigur, lectură cu folos!

Lucia Bibarț


octombrie 2018

cultcultural16

BIBL

IOTE

CA




TUR

ISM Port Arthur

Port Arthur, unul dintre posibilele mini porturi folosite

de ambarcațiunile de pe râul Mureș afl ate în trecere spre

Tisa, până aproape de anul 1900.

Regretatul profesor, și îndrăgostit iremediabil de Mureș,

Tiberiu Țiganu, ne povestea parcă mai ieri, că istoria zonei

merge în vechime până prin anul 1832.

Astăzi, Port Arthur este loc de întâlnire al barcagiilor și

pescarilor din Arad, zonă de agrement și de recreere, cu

terase pline de verdeață, cu pontoane plutitoare pe apa bătrânului

Maris. La o ciorbă de pește și o bere rece, veteranii Mureșului se

întâlnesc seară de seară la o poveste despre ceea ce a fost odată pe

partea de Banat a râului, aproape de podul Traian.

Înainte de anul 1989, aici existau peste 100 de bărci ale celor

din cartierele Mureșel și Aradul Nou. Într-o vreme se prindea

bine mreană, caras, novac, clean și somn. Cei care erau pescari

autorizați valorifi cau peștele prins în piața de pește amenajată

special pentru acest fel de comerț. În legenda Port Arthur a intrat

și celebrul comp al familiei Kirsch care trecea oameni pe malul

drept al râului, la oraș.

Imediat după anul 1990, zona a fost lăsată de izbeliște. Vechiul

birtuț de pe malul Mureșului a fost abandonat, buruienile au inun-

dat locul acesta plin de legende pescărești. La inițiativa lui Dan

Dănuț (Sima), Port Arthur a renăscut din propria cenușă. Este

drept că pentru veteranii locului, timpul a fost nemilos. Unii dintre

ei ne-au părăsit şi au plecat să pescuiască în alte locuri. Cei rămași:

Ioanci Budai, Ioji Gherman, Florin Pop, Zoltan Toth, Akos Fabian

și ceilalți, au moștenit locul dar și poveștile celor trecuți.

Astăzi, Port Arthur este un loc primitor, unde cei care lasă

Corso-ul orașului și vin pe malul Mureșului, nu pleacă de aici

nemulțumiți, fl ămânzi sau cu buzele arse de sete. Aici, atmosfera,

oamenii, lasă impresia unei întoarceri în timp, când la Port Arthur

se depănau povești și se bea Egri Bikavér, vinul atât de celebru,

preparat din cel puțin trei soiuri de struguri.

Port Arthur este o legendă de demult, care se pierde în negura

vremii, loc cu multe întâmplări adevărate. Are ca martor râul

Mureș care curge molcom către insula a III-a.

Ionel Costin


Duminică, 7 octombrie 2018, ora 19,00 – Sala Studio

,,Reunifi carea celor două Corei” de Joël Pommerat

Regia: Radu Alexandru Nica

Spectacol nerecomandat tinerilor sub 14 ani

Joi, 11 octombrie 2018, ora 19,00 – Sala Studio

,,Al tău vechi, Caragiale !” după Momente și schiţe, scrisori

către Vlahuţă de I.L.Caragiale

Regia: Valentin Voicilă

Marți, 16 octombrie 2018, ora 19,00 – Sala Mare

,,Don Juan se întoarce de la război” de Ödön von Horváth

Regia: Horia Suru


Duminică, 28 octombrie 2018, ora 19,00 – Sala Mare

,,Perplex” de Marius von Mayenburg

Regia: Th eodor Cristian Popescu


Adriana Sasu


20 octombrie 2018

cultcultural

TEAT

RU

Spectacole clasice și contemporane pe scena Teatrului Clasic ,,Ioan Slavici” Arad în luna octombrie

Această toamnă este una bogată în participări la fes-

tivaluri pentru actorii arădeni care, în luna octomb-

rie, vor fi prezenți pe scenele unor importante festivaluri naționale,

în orașe precum Satu Mare, Galați, Iași și București. Vorbim de-

spre Festivalul Internațional Multicultural de Teatru Tranzit Feszt

de la Satu Mare, Gala Națională a Comediei, de la Galați, Festiva-

lul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr, de la Iași, Festi-

valul Internațional de Teatru, FEST(in) pe Bulevard și Festivalul

Național de Teatru, de la București.

La sediu, Teatrul Clasic ,,Ioan Slavici” Arad propune publicu-

lui arădean spectacole pentru toate gusturile, astfel că în progra-

mul lunii octombrie se regăsesc câteva dintre cele mai apreciate

și îndrăgite spectacole, atât producții clasice cât și producții reali-

zate după texte din dramaturgia contemporană.

Programul lunii octombrie 2018

Joi, 4 octombrie 2018, ora 19,00 – Sala Mare

,,Gaițele” de Alexandru Kirițescu

Regia: Laurian Oniga

Sâmbătă, 6 octombrie 2018, ora 19,00 – Sala Mare

,,Take, Ianke și Cadîr” de Victor Ion Popa

Regia: Laurian Oniga

Gaițele

Take, Ianke și Cadîr

Don Juan se întoarce de la război



Programul cultural al lunii octombrie

„Zilele Maghiare Arădene”

28 septembrie 2018 - 6 octombrie 2018

La sfârșitul lunii septembrie început

de lună octombrie, comunitatea maghiară

comemorează moartea celor 13 generali.

Aceștia sunt menționați de către isto-

riografi a maghiară ca fi ind martirii de la

Arad, ofi țerii armatei imperiale austriece

executați în 1849 la Arad sub acuzația că

s-au alăturat mișcării revoluționare a lui

Lajos Kossuth și au susținut revendicările

maghiare de independență față de Impe-

riul Austriac. Comemorarea este orga-

nizată de către UDMR Arad împreună cu

bisericile catolice, ong-urile maghiare,

organizații culturale, școli cu predare în limba maghiară etc. Se

pregătesc manifestări zilnice începând cu data de 28.09.2018 până

la data de 06.10 2018.

Simfonia fl orilor de toamnă

1 octombrie 2018 - 30 noiembrie 2018

Târg de fl ori care va avea ca locație Piața Avram Iancu.

Festivalul de fi lm documentar fArad, ediția a V-a

3 octombrie 2018 - 7 octombrie 2018

Un festival de fi lm documentar original în peisajul național și

regional, fARAD explorează diverse forme cinematografi ce de

reprezentare a realității, propunând publicului fi lme documen-

tare, hibride și experimentale recente, recunoscute în marile festi-

valuri internaționale. Organizat de o echipă cu experiență care

include programatori și producători ai festivalului de fi lm româ-

nesc din New York, Making Waves, și ai Festivalului Internațional

de Film Transilvania, fARAD este dedicat educării prin imagine a

publicului, dar și revitalizării interesului pentru fi lmul de artă.

fARAD a fost lansat în 2014 la inițiativa Corinei Șuteu, președintele

festivalului, și a Film ETC., în colaborare cu Centrul Municipal de

Cultură Arad.

Despre TRUP/SUFLET, la fARAD 5

3 octombrie 2018 - 7 octombrie 2018

Arad/București, 30

august 2018 – Festiva-

lul de fi lm documen-

tar fARAD revine la

Cinema Arta din Arad

între 3-7 octombrie cu

o selecție variată și

efervescentă de fi lme

documentare premiate

în marile festivaluri

internaționale. Tema

celei de-a cincea ediții

este Trup/Sufl et , iar selecția din acest an prilejuiește o explorare

temerară a naturii caleidoscopice a erosului uman și a cotloanelor

ambigue ale intimității.

Festivalul Internațional de Artă

Contemporană – Media Art Festival,

ediția a V-a

5 octombrie 2018 - 3 noiembrie 2018

Media Art Festival Arad.

„Tosca” închide Stagiunea lirică

arădeană la Tea-trul I. Slavici, Arad.

19 octombrie

2018, ora 19,00

Opera în trei

acte „Tosca“, de

Giacomo Puccini, este ultimul spec-

tacol din acest an din cadrul „Sta-

giunii lirice arădene”, eveniment or-

ganizat de Opera Națională Română

Timișoara, Primăria Municipiului

Arad prin Centrul Municipal de

Cultură, în parteneriat cu Teatrul

Clasic „Ioan Slavici”.

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ARA DCENTRUL MUNICIPAL DE CULTURĂ ARA D310130 Arad, Bulevardul Revoluției nr.97, ap.4 Tel/Fax:+407371501072; Email: [email protected]

Evenimentele Centrului Cultural Judeţean Arad, octombrie 2018

Săptămâna educaţiei, Arad, 1- 5 octombrie. Organiza-

tori: CJA / CCJA / ISJ

reUnire – 29 octombrie - 3 noiembrie. Concurs

județean de poezie pentru tineret și ateliere de scriere

creativă în școli din județ. Organizatori: CJA / CCJA

Arad LiterART – 29 octombrie - 3 noiembrie. Lecturi

publice și dezbateri pe teme literare în școli din județ.

Organizatori: CJA / CCJA

MONITORUL CULTURAL · 2018-09-25 · primele emisiuni de televiziune și din primele fi lme care...

Documents

Transcript of MONITORUL CULTURAL · 2018-09-25 · primele emisiuni de televiziune și din primele fi lme care...