Monitoringul calităţii aerului.pdf
Transcript of Monitoringul calităţii aerului.pdf
Facultate de Istorie si Geografie Tema : Atmosfera si calitatea aerului Geografia Mediului an I gr. I Daniliuc Alin-Gabriel-Remus
1
Monitoringul calităţii aerului
Generalităţi
Poluarea aerului a intrat cu adevărat in atenţia publică odată cu episodul de smog de la
Londra din decembrie 1952, in care cca. 4000 de decese au fost atribuite ceţii dense formate din
SO2 şi particule în suspensie.
Termenul de „monitoring” nu este explicat / definit ,inclusiv la nivelul legistlaţiei
europene privind calitatea aerului.
Una din definiţii desemneaya monitoringul ca fiind „supravegherea sau testarea, periodică sau
continuă, pentru adetermina:
1) Nivelul de conformare cu cerinţe legale si/sau
2) Nivelurile poluanţilor in diferite medii sau in in organismul uman ,plante si animale”.
O altă definiţie a monitoringului : „a ţine sub observaţie o situaţie privind orice schimbări care
pot să se producă în timp, utiliyând un monitor sau un echipament de masurare de un anumit tip”
.
Monitoringul calitaţii aerului înglobează:
Organisme si
instituţii
Criterii de alegere a situaţiilor
de monitorizat
Strategii ,
obiective şi
principii
Criterii si obiective de
asigurare a calitaţii datelor
Poluanţii care
necesită monitorizare
Facultate de Istorie si Geografie Tema : Atmosfera si calitatea aerului Geografia Mediului an I gr. I Daniliuc Alin-Gabriel-Remus
2
Obiectivele monitoringului:
a) Efectuarea măsurătorilor concentraţiilor de fond
b) Monitorizarea nivelurilor curente ca bază pentru evaluare
c) Verificarea calităţii aerului în raport cu valori limită şi standarde de calitate
d) Detectarea unor surse individuale importante de emisii
e) Favorizarea comparării datelor de calitate a aerului din diferite zone şi ţări
f) Colectarea de date pentru managementul calităţii aerului , in scopul planificării traficului
sau utilizării terenurilor
g) Observarea tendinţelor de evoluţie , în corelaţie cu evoluţia emisiilor ; dezvoltarea unor
strategii de reducere a poluării
h) Determinarea expunerii şi evaluarea efectelor poluării aerului asupra sănătăţii , vegetaţiei
sau materialelor
i) Informarea publicului asupra calităţii aerului şi creşterea gradului de conştientizare a
acestuia
j) Dezvoltarea de sisteme de avertizare pentru prevenirea episoadelor de poluare nedorite
k) Facilitarea alocării nivelului măsurat de poluare a aerului pe surse şi identificarea
acestora
l) Furnizarea de date pentru diferite studii si cercetări
m) Dezvoltarea/validarea unor instrumente de manageament( cum ar fii metodele)
n) Deyvoltarea şi testarea unor instrumente analitice
o) Fundamentarea legistlaţiei în legătură cu valorile limită şi ghidurile privind calitatea
aerului
Sunt două principii ale monitoringului calităţii aerului
-să se utilizeze tehnici standardizate de măsurare
-criterii comune privind numărul şi amplasarea staţiilor de măsurare pentru evaluarea calităţii
aerului inconjurător
Facultate de Istorie si Geografie Tema : Atmosfera si calitatea aerului Geografia Mediului an I gr. I Daniliuc Alin-Gabriel-Remus
3
Scurt istoric
Denumirea Anul Locul Parti
contractante
prevederi
Conferinta Naţiunilor
Unite
1972 Stockholm Cooperarea internationala pentru rezolvarea problemelor de mediu
Conventia asupra poluarii
transfrontaliere
1979 Geneva 51 de state Emplementarea programului EMEP
Protocol asupra finanţării
EMEP
1984 Geneva 42 de state
Protocol 1985 32 de state
Monitoring
Al conformităţii
Reprezentativ de
supraveghere a
calităţii aerului
Vizând evaluarea expunerii
/efectelor
On-line Operaţional
Programe de monitoring
pentru spijinirea
cercetării stiinţifice
Facultate de Istorie si Geografie Tema : Atmosfera si calitatea aerului Geografia Mediului an I gr. I Daniliuc Alin-Gabriel-Remus
4
asupra
reducerii emisiilor de
sulf
Protocol priovind
controlul oxizilor de azot
1988 Sofia 32 de state
Protocol
privind emisiile de
COV si VOC
1991 Geneva 23 de state
Protocol asupra reducerii
emisiilor de sulf
1998 Oslo 28 de state
Protocol
asupra POPs
1998 Aarhus 29 de state
Protocol asupra
metalelor grele
1998 Aarhus 29 de state
Protocol privind prevenirea
acidifierii, eutrofizării si a
ozonului troposferic
1999 Gothenburg 25 de state
Reglementarea calităţii aerului la nivelul UE
In cadrul UE s-au stabilit următoarele directive:
a) Directiva 1999&30/CE
b) Directiva 2000/69/CE
c) Directiva 2002/3/CE
d) Directiva 2004/107/CE
e) Directiva 2008/50/CE
Facultate de Istorie si Geografie Tema : Atmosfera si calitatea aerului Geografia Mediului an I gr. I Daniliuc Alin-Gabriel-Remus
5
Agentia de Mediu Europeană
U.E. a decis in anul 1990 infiinţarea Agenţiei de Mediu Europene avînd sediul la Copenhaga
si cu un colectiv de 32 de ţări.
EEA are rolul :
-asigura la nivelul UE manageamentul informaţiilor
-sprijină implemementarea directivelor UE
-asigură evaluarea si fundamentarea politicilor UE
-coordonează EIONET
Promovează incorporarea informaţiilor de mediu din Europa in programele de monitoring
internaţionale
Reţeaua EUROAIRNET
Directiva cadru 96/62/CE privind evaluarea şi gestionarea calităţii aerului stabileşte şi
dezvoltă o reţea de monitoring extinsă la scară europeană (EUROAIRNET)
Reţeaua EIONET
EIONET pune la dispoziţia publicului seriile multianuale de date din măsurătorişi statistici.
Diferenţieri in monitoring între statele europene
Diferenţierile sunt din punct de vedere :
a) Legistlativ
b) Organizatoric
c) Instituţional şi nu numai
În consecinţă organizarea şi operarea reţelelor de monitorizare a calităţii aerului diferă de la
stat la stat.
Particularităţi ale monitorizării calităţii aerului în Marea
Britanie
In Marea Britanie monitorizarea calităţii aerului a apărut ca urmare a episoadelor severe de
poluare cu smog din anii ”50-”60.
Facultate de Istorie si Geografie Tema : Atmosfera si calitatea aerului Geografia Mediului an I gr. I Daniliuc Alin-Gabriel-Remus
6
Funinginea şi SO2 au fost primii poluanţi monitorizaţi.
Prima reţea de monitorizare continuă a poluării urbane a aerului s-a infiinţat in 1987.
Reţeaua de monitoring al calităţii aerului în România
Primele staţii au funcţionat spre sfârşitul anilor ”80, din 1990 acestea au fost preluate si
operate de Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului.
Concluzii Există încă un mare grad de incertitudine al rezultatelor oferite de modelele actuale
Necesitatea creşterii acurateţii reprezentativităţii modelelor şi de reducere a incertitudinii
rezultatelor acestora.
Există lipsuri legate atât de capabilităţile de observare şi masurare actuale cât şi de cele de
integrare in modelele actuale a rezultatelor tuturor observaţiilor disponibile.
Măsuri pentru corijarea lipsurilor
Nwecesitatea stabiliri şi operări , cel puţin pe o perioadă de 10 ani , a unei reţele de
monitorizare a gazelor şi pulberilor de-a lungul limitelor de intrare şi ieşire a poluanţilor pe
fiecare continent , cu staţii de tip „remote” , în întreaga coloană troposferică precum şi ăn
stratosfera joasă.
Nu există în preyent o astfel de reţea . Există însă serioase obstacole , logistice şi
financiare, in organizarea ei.
Reţeaua ar permite evaluarea tendinţelor in privinţa transportului intercontinental de
poluanţi prin observaţii de la suprafaţa solului pâna la nivelul stratosferei.