Modulul 4 ETICA RESPONSABILITATII +ÄN AFACERI

8/18/2019 Modulul 4 ETICA RESPONSABILITATII +ÄN AFACERI

1/18

Curs șiaplicații

2011 Proiect KantCompetențeantreprenoriale

de nivelEuropeanPOSDRU/92/3.1/S.61396

Modulul 4

ETICA

RESPONSABILITĂȚII ÎNAFACERI

Autor: Prof.Gr. I Elena Denisa

Todea


2/18

Etica responsabilității în afaceri Modulul 4 Page 2


3/18


Modulul 4 ETICA RESPONSABILITĂȚII ÎN AFACERI

Etica reprezintă ansamblul valorilor și principiilor morale impărtășite de o persoană sau colectivitate.

Morala reprezintă ansamblul valorilor, ideilor, convingerilor, normelor cu privire lace este bine și ce este r ău.

1. MORALA ŞI ETICA

1.1. Definirea moralei"Dicţionarul explicativ al limbii române", prin ediţia sa din 1975, defineşte morala ca

fiind: "ansamblul normelor de convieţuire, de comportare a oamenilor unii faţă de alţii şi faţă de colectivitate, şi a căror încălcare nu este sancţionată de lege, ci de opinia publică". ÎnDicţionarul limbii franceze "Petit Robert", prin ediţia sa din 1982, defineşte morala ca fiind:"ştiinţa binelui şi r ăului; teoria acţiunii umane în calitatea ei de a fi supusă datoriei şi au ca scop

binele; ansamblul de reguli de conduită considerate de o manier ă absolută; ansamblul de reguli deconduită care decurg dintr-o anumită concepţie despre morală".

La baza moralei stau câteva principii: principiul demnităţii, principiul responsabilităţii, principiul libertăţii, principiul solidarităţii, principiul dreptăţii şi principiul carităţii.

1.2. Definirea eticii"Dicţionarul explicativ al limbii române", prin ediţia sa din 1975 defineşte etica ca fiind:

"ştiinţa care se ocupă cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorică, cuconţinutul lor de clasă şi cu rolul lor în viaţa socială; totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare unei anumite clase sau societăţi"

O înţelegere a eticii este critică pentru noi ca indivizi, pentru că o etică sănătoasă reprezintă însăşi esenţa unei societăţi civilizate. Etica este fundaţia pe care sunt clădite toate relaţiile noastre.Ea înseamnă ansamblul nostru de a ne relaţiona faţă de patroni, faţă de angajaţi, de colegi, declienţi, de subordonaţi, de furnizori, faţă de comunitatea în care ne aflăm şi unii faţă de alţii. Eticanu se refer ă la legăturile pe care le avem cu alte persoane - toţi avem legături unii faţă de alţii - ci lacalitatea acestor legături.

Studierea eticii ca disciplină practică

numită şi "etica aplicată"

, ca ultim curent în abordareaacestei ştiinţe, a avut o contribuţie foarte importantă atât în domeniul dreptului cât şi al medicinii în

care etica legală sau jurisprudenţa şi etica medicală sunt subiecte bine stabilite. Această abordarea dreptului şi medicinii au avut o importantă contribuţie la dezvoltarea Business Administration cadisciplină de studiu, în special în SUA. De exemplu, Universitatea Harvard, la lansarea Facultăţii deBusiness a adoptat modelele pedagogice dezvoltate de facultăţile sale de drept şi medicină, în careabordarea etică a disciplinei are un rol important. Aceasta s-a datorat şi faptului că unii profesori şioameni de afaceri au considerat necesar impunerea în practica afacerilor a valorilor acceptate decătre comunitatea mai largă. Baza legală a acestei concepţii de încorporare a eticii în afaceri se

presupune că este conţinută într-o decizie a Cur ţii Supreme de Justiţie a SUA, în 1906, care spunecă: "Corporaţia (firma) este creaţia statului, şi că are menirea să existe pentru binele comunităţii".


4/18


1.3. Exemple şi efecte ale aplicării principiilor morale şi etice Din 1977, General Motors are o politică de integritate a personalului, în care regula de bază

este aceea că un angajat al său "nu ar trebui sa facă un lucru de care să se ruşineze înaintea familieilui sau să se teamă că l-ar putea citi pe prima pagina a ziarului local". General Motors nu estesingura firmă care promovează comportamentul etic. Aproape jumătate din companiile mari din

SUA au un "Cod comun de comportament". Aceste coduri vin în sprijinul angajaţilor care simt presiuni în direcţia unor decizii pe care le consider ă neetice. De asemenea, aceste coduri realizează un antrenament în tipurile de comportament care se aşteaptă de la angajaţi..

Compania Johnson & Johnson are următorul "crez" etic: "credem că prima noastr ă responsabilitate se îndreaptă către doctori, asistente şi pacienţi, către mamele şi taţii şi toţi ceilalţicare folosesc produsele şi serviciile noastre. Noi suntem responsabili faţă de angajaţi, acei bărbaţi şifemei care lucrează împreună cu noi pe toate continentele. Toţi trebuie consideraţi ca şi o persoană individuală. Trebuie să respectăm demnitatea lor şi să le recunoaştem meritele. Noi trebuie să leasigur ăm o conducere competentă, care trebuie să fie justă şi morală. Noi suntem responsabili faţă de comunităţile în care noi tr ăim şi muncim şi la fel faţă de comunitatea globală. Trebuie să fim

buni cetăţeni. Atunci când vom acţiona în concordanţă cu aceste principii, acţionarii noştri vorrealiza un profit echitabil."

Compania Chimică Eastman: "Suntem cinstiţi cu noi înşine şi cu ceilalţi. Integritatea noastr ă se oglindeşte în relaţiile noastre cu angajaţii, clienţii, furnizorii şi vecinii. Scopul nostru suntrelaţiile bazate pe adevăr."

Compania Engleză de Telecomunicaţii: "Ne vom folosi în mod corect puterea noastr ă decumpărare, şi ne vom îngriji cu bună credinţă de operaţiile care implică oferta şi contractele; plata

promptă şi în modul în care s-a convenit."Un alt exemplu al aplicării unor principii morale sănătoase îl dă compania Services Master

Corporation, din SUA, care timp de 25 de ani a înregistrat o creştere continuă a profitului şi care areîn prezent aproximativ 200.000 de angajaţi şi o cifr ă de afaceri de 4 miliarde de USD. Această companie are inscripţionat pe frontispiciul clădirii lor, principiul central al codului etic alcompaniei: "Îl slăvim pe Dumnezeu în tot ceea ce facem".

Dacă în 1989 doar 15% din primele 500 de companii din SUA şi Marea Britanie aveau uncod etic, în 1999 procentul lor s-a ridicat la 60%.

Revista Harvard Business Review, din SUA, a prezentat un studiu pe baza căruia s-a realizatun sondaj pe abonaţii săi, prin următorul caz ipotetic: "Ministrul unei țări str ăine va cere să plătiţi otaxă de consultanţă de 200.000 de USD. În schimbul banilor, el promite asistență specială înobţinerea unui contract de 100.000.000 de USD care va produce un profit net de 5.000.000 de USD

pentru compania dumneavoastr ă, contractul ajungând probabil la un competitor str ăin dacă dumneavoastr ă nu acceptaţi propunerea.".

Realizatorii acestui sondaj au obţinut următorul rezultat:

42% din abonaţii revistei Harvard Business Review, au spus că ar refuza să plătească;

22% au spus că ar plăti, dar ar considera neetic acest gest;

iar 36% au spus că ar plăti şi ar considera gestul etic în contextul respectiv.


5/18

2. ETICA ŞI RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ÎN ACTIVITATEA ANTREPRE-NORIALĂ

Societatea, clientela şi opinia publică pun accent pe comportamentul etic şi pe responsabilitateasocială a firmelor. Întreprinzătorii dacă vor să aibă succes trebuie să ia în consideraţie două aspecte,cu atât mai mult cu cât în ultimii ani opinia publică începe să aibă o părere din ce în ce mai proastă

despre oamenii de afaceri (care nu ţin cont de aceste aspecte) transformând conceptul de „om deafaceri” în „afacerist” (în sens peiorativ).

2.1. ETICA ÎN ACTIVITATEA ANTREPRENORIALĂ Etica reprezintă un sistem de principii morale folosit pentru aprecierea corectitudinii sau

incorectitudinii în relaţiile de afaceri. La luarea deciziilor, întreprinzătorii trebuie să aibă în vedereanumite grupuri de persoane externe sau interne firmelor. Deciziile luate pot afecta furnizorii,clienţii, concurenţii, societatea, salariaţii. De aceea, firma trebuie să facă unele compromisuri pentrua satisface majoritatea acestor grupuri interesate în activitatea firmei.

a) Etica şi grupurile externe

Grupurile externe sunt furnizorii, clienţii, concurenţii. Fiecare dintre aceste grupuri sper ă cafirma să fie etică şi onestă. Dacă întreprinzătorii se angajează în activităţii neetice vor pierdeîncrederea şi sprijinul din partea acestor grupuri. În cazul unui comportament neetic clienţii pleacă la firmele concurente, iar furnizorii vor întrerupe aprovizionarea. În raport cu concurenţii, uniiîntreprinzători cred că nu au obligaţia de a avea un comportament etic. Trebuie reţinut că modul încare reacţionează întreprinzătorul va influenţa atât natura competiţiei cât și situaţia în mediul săuconcurenţial.

b) Etica şi salariaţiiSalariaţii au un rol cheie în afaceri, de aceea, trebuie trata ţi în mod etic, mai ales, pentru că,

salariaţii firmelor antreprenoriale nu sunt de regulă, membrii unor sindicate care să-i reprezinte îndisputele cu patronatul. Salariaţii trebuie să fie trataţi corect, cu consideraţie şi echitabil.

c) Codul de etică Este o declaraţie formală privind intenţiile întreprinzătorului în materie de comportament etic.

Este necesar ca firma să-şi elaboreze un astfel de cod, pentru că poate elimina practicile nedoritecare pot determina pierderea clienţilor şi plecarea salariaţilor.

Codul de etică trebuie să asigure salaria ţ ilor :


- un tratament corect (relaţii de muncă corecte, condiţii de muncă bune, salarizarestimulativă);

- să informeze salariaţii asupra măsurilor disciplinare;- să informeze grupurile externe asupra intenţiilor firmei.Pentru a elimina comportamentul neetic şi nelegal, un cod etic trebuie să

cuprindă următoarele prevederi:- practicile ilegale ale firmei: stabilirea preţului de monopol, comisioanele, siguranţaşi calitatea produsului;- practicile ilegale împotriva firmei: informaţii despre firmă (salariaţii să nu ofereinformaţii despre firmă), conflicte de interese, comerţ ilegal;- penalizări şi sancţiuni pentru anumite abateri: mustrare, concediere, avertisment);- proceduri de urmărire a respectării eticii (consiliere juridică, comitet de etică).


6/18


d) Justificarea comportamentului neeticUnii întreprinzători nu ţin cont de etica în afaceri şi practică o serie de comportamente neetice:- întârzie mult plata furnizorilor;- folosesc produsele spre încercare f ăr ă intenţia de a le cumpăra;- supraîncărcarea facturilor;

-

folosirea software-ului f ăr ă licenţă;- nu-şi plătesc impozitele, taxele şi contribuţiile către stat;- practicarea unei reclame mincinoase.

De asemeni, ei consider ă că aceste practici nu sunt neetice pentru că ele sunt în interesulfirmei şi duc la avantaje pentru firmă şi salariaţi. Ei consider ă că aceste acţiuni sunt greu dedepistat şi de pedepsit şi că toate firmele practică un comportament neetic. Întreprinzătoriitrebuie să fie convinşi de importanţa comportamentului etic şi de importanţa mulţumiriiclienţilor, pentru că de aceste două aspecte depinde viitorul afacerii pe termen lung.Întreprinzătorii trebuie să respecte litera şi spiritul legii, în special în trei domenii:

- protecţia consumatorului;

-

concurenţa;- mediul (protecţia mediului).

Legea protecţiei consumatorului – stabileşte norme de siguranţă şi reglementări privind protecţiaconsumatorului pentru produse cum ar fi: alimente, medicamente, încălţăminte.Concurenţa – priveşte competiţia ca pe un domeniu nerestrictiv, în care firma se află în competiţie,

pentru a oferi produse şi servicii de calitate la preţuri rezonabile.Protecţia mediului – legea protecţiei mediului prevede respectarea unui minim de standarde în

practicile de afaceri cu privire la calitatea apei, aerului.

2.2.RESPONSABILITATEA SOCIALĂ A ÎNTREPRINZĂTORULUI

Responsabilitatea se refer ă la obligaţia întreprinzătorului de a lua decizii, de a stabili procedurile şi a întreprinde acţiunile în conformitate cu valorile şi normele societăţii.Întreprinzătorul are o responsabilitate socială nu numai faţă de comunitate ci şi faţă de salariaţi,clienţi, furnizori, stat şi diferite grupe de interese.

Responsabilitatea faţă de salariaţi presupune crearea unui mediu intern propice dezvoltării profesionale, încurajarea salariaţilor să atingă potenţialul maxim, promovarea creativităţii şicreşterea responsabilităţii individuale şi de grup;

Responsabilitatea faţă de clienţi implică oferirea unor produs de calitate la preţuri adecvatela momentul şi timpul potrivit;

Responsabilitatea faţă de furnizori presupune plata la timp a facturilor;

Responsabilitatea faţă de bănci implică rambursarea la timp a creditelor şi a dobânziloraferente;

Responsabilitatea faţă de stat constă în plata la timp a impozitelor, taxelor, contribuţiilorsociale şi a altor datorii;Responsabilitatea faţă de diferitele grupuri de interese este diferită: ecologi ştii care

urmăresc protecţia mediului; organiza ţ iile filantropice care sunt considerate ca având cel mai ridicatgrad de responsabilitate socială. (Aceasta presupune participarea la diferite programe careîmbunătăţesc calitatea vieţii şi vizează creşterea nivelului de trai). Filantropia (sau actele

filantropice) nu este văzută ca o obligaţie socială ci mai degrabă un act, un gest prin care secontribuie la bunăstarea socială. Întreprinzătorii care nu practică acte filantropice nu sunt


7/18

consideraţi ca având un comportament neetic, însă trebuie să ţină seama că cei care fac acţiunifilantropice sunt văzuţi în mediul de afaceri într-o lumină mult mai favorabilă.

2.3. Reguli etice pentru membrii organizației


A. Toţi membrii unei organizaţii (firme) vor acţiona cu:

responsabilitate şi fidelitate faţă de nevoile publicului; corectitudine şi fidelitate faţă de asociaţii, clienţii, furnizorii şi patronii firmei unde este angajat; competenţă prin devotament faţă de idealurile înalte ale onoarei personale şi integrităţii profesionale;

B. Un membru al unei organizaţii (firme): va menţine oricând independente gândirea şi acţiunile sale; nu va exprima părerea sa asupra contractelor sau a declaraţiilor financiare ale firmei, până nu deţine mai

întâi o relaţie cu clientul său pentru a determina dacă se poate aştepta ca opinia lui să fie considerată independentă, obiectivă şi nealeatoare de către cineva care cunoaşte toate datele;

când pregăteşte raporturi financiare care exprimă o opinie asupra situaţiei financiare a firmei destinateconducerii firmei, va prezenta toate datele materiale cunoscute de el pentru a nu omite o informaţie care ar puteasă inducă în eroare; va aduna suficiente informaţii pentru garantarea exprimării acelor opinii şi va raporta oriceerori, materiale de declaraţie sau devieri de la principiile profesionale general acceptate;

nu va dezvălui sau folosi nici o informaţie confidenţială care priveşte afacerile patronului sau clientul său

decât atunci când acţionează în sensul obligaţiilor sale sau când o asemenea informaţie se cere dezvăluită pentruca propria apărare sau pentru apărarea vreunui asociat sau unui angajat în orice proces legal sau împotrivaoricărei presupuse incorectitudini profesionale, la ordinul autorităţilor legislative sau al conducerii sau al oricăruicomitet al societăţii în exerciţiul propriu al sarcinilor lor, dar numai în măsura în care este necesar în scopulrespectiv;

va informa patronul sau clientul de orice conexiuni sau interese de afaceri care i-ar putea interesa; în cursul exercitării obligaţiilor sale în interesul patronului sau clientului său, nu va păstra, primi, negocia

sau dobândi nici o taxă, remuneraţie sau beneficiu f ăr ă cunoştinţa şi consimţământul patronului sau clientuluisău;

va urma toate etapele rezolvabile în aranjarea oricărui angajament ca şi consultant, pentru a stabili oînţelegere clar ă a scopului şi obiectivelor lucr ării înainte de începerea ei şi va oferi clientului un cost estimativ,

profitabil înaintea angajamentului, dar în orice caz, cat mai devreme posibil; se va comporta fa

ţă de ceilal

ţi subordona

ţi cu polite

ţeşi bun

ă credin

ţă;

nu va comite nici un act de natur ă să discrediteze firma unde este angajat şi nici profesia sa; nu se va angaja sau nu va consilia nici o afacere sau ocupaţie care în opinia societăţii este incompatibilă cu

etica profesională a profesiei sale sau cu moralitatea societăţii sale; nu va accepta nici un angajament de verificare a unui alt subordonat angajat al aceluiaşi patron decât cu

ştiinţa acelui subordonat sau în cazul în care legătura acelui subordonat cu lucrarea s-a încheiat. Excepţie facemembrul a cărui obligaţie nominală este să verifice lucr ările altora.

nu va încerca sa obţină vreun avantaj asupra altor subordonaţi prin plata sau acceptarea unui comision pentru încheierea unui contract sau realizării unui serviciu;

va susţine principiile generale profesiei sale; nu va acţiona cu r ăutate sau în alt mod prin care să păteze reputaţia publică sau profesională a altui membru

sau să împiedice realizările obligaţiilor acestuia; se va menţine întodeauna la standardele de competenţă exprimate de cerinţele academice şi de experienţa

pentru admiterea în societate şi pentru continuarea activităţii ca membru al organizaţiei din care face parte; va împărtăşi şi altora din cadrul firmei sau a profesiei, cunoştinţele pe care le deţine şi pe care se întemeiază

profesia sa şi va promova în general progresul organizaţiei al cărei membru este sau a profesiei sale; îşi va asuma numai lucr ări pentru care este abilitat prin natura pregătirii şi experienţei sale şi atunci când

este în interesul patronului sau clientului său, va angaja sau va sf ătui patronul sau clientul să angajeze alţispecialişti;

va dezvălui tribunalelor societăţii orice practică sau acţiune incompatibilă, neetică, ilegală sau necinstită aunui subordonat, care lezează reputaţia, demnitatea sau onoarea societăţii;

se va str ădui să se asigure că orice parteneriat sau compromis cu care se asociază ca partener, şef, director,inspector sau angajat funcţionează după codul de etică profesională şi regulile de comportament profesionalstabilite de către societate;


8/18

2. 4. Importanța moralei şi a eticii pentru manageri

David Murray, în lucrarea sa "Cele 7 valori esenţiale. IMM-urile şi beneficiariilor" identifică 7 valori esenţiale pe care o companie ar trebui să le aibă în vedere, prin manageriişi angajaţii săi, pentru o desf ăşurare cât mai etică a activităţii sale, şi anume:

1. consideraţie faţă de semenii noştri;


2. veghere în păstrarea standardelor etice;

3. creativitate în economisirea resurselor şi în protecţia mediului;

4. servirea clienţilor cât mai bine;

5. corectitudine faţă de furnizori, beneficiari,personalul angajat, asociaţi,

comunitate;

6. transparenţă, eliminarea minciunii în comunicarea cu partenerii, clienţii,

furnizorii, personalul angajat, organele statului;

7. interdependență faţă de comunitatea în care trăim şi ne desf ăşurăm

activitatea.

Chiar dacă un muncitor este cinstit sau este onest şi are o înaltă moralitate, exemplul dat deşefii săi şi de top-manageri îl pot determina să treacă cu vederea practicile neetice ale altora sau

poate chiar sa le adopte.Top-managerii au puterea de a dicta politica unei organizaţii şi de a da tonul din punct

de vedere moral. Ei au şi o mare responsabilitate de a folosi judicios aceasta putere, ei pot şi

trebuie să servească drept modele de comportament etic pentru întreaga organizaţie. Nu numai prin comportamentul lor de zi cu zi care trebuie să fie întruchiparea principiilor

înalte de etică dar şi prin comunicarea în întreaga organizaţie a aşteptărilor similare de la angajaţi, şi prin încurajarea rezultatelor pozitive.

Din păcate de la conducerea de la vârf se sugerează uneori subtil că, cei din conducere nuvor să ştie de practicile ilegale sau neetice ale angajaţilor şi dacă practica personalului, aflat înconducerea de vârf a organizaţiei, este cunoscută pentru folosirea resurselor organizaţiei pentru

plăceri personale, angajaţii de la nivelurile mai joase sunt susceptibili de a proceda la fel.Fiecare manager este intr-o poziţie de influenţă asupra subordonaţilor. Toţi managerii

trebuie să acţioneze ca modele etice bune şi să dea tonul moralităţii în aria lor de responsabilitate,trebuie avut grijă ca aceasta să se facă de o manier ă pozitivă şi informală.

Stabilirea de obiective şi comunicarea aşteptărilor de importanţă major ă este foarteimportantă în aceasta privinţă. Un rezultat surprinzător de 64% din 238 de directori executivi dintr-un studiu au raportat ca se simt sub presiunea de a-şi compromite standardele personale pentru aatinge obiectivele companiei.

Un studiu al revistei "Fortune", din SUA, a ar ătat că 34% din subiecţi consider ă că preşedintele de companie poate crea un climat etic prin stabilirea de obiective rezonabile "astfelîncât subordonaţii să nu simtă presiuni în direcţia luării unor decizii neetice". Evident că un șef

poate încuraja f ăr ă să vrea practici neetice exercitând prea multă presiune pentru atingerea unor

obiective prea dificile.


9/18


3 . E t i c a a f a c e r i l o r

3 . 1 . C o n c e p t u l d e e t i c ă a a f a c e r i i Etica afacerilor definește un sistem de principii, valori, norme și coduri de percept ț ie și

conduit ă , în baza unei filosofii a firmei, care se impun ca imperative morale inducândobligativitatea exprimării lor . În buna mă sur ă codurile cognitive și de comportament î și integrează

valorile morale ca atare, de și, acestea devin func ț ionale și credibile numai în mă sura în care suntasociate obiectivelor socialmente valide ale afacerii. Specificul și particularit ăț ile exprimăriivalorilor morale în afaceri derivă tocmai din asumarea, ca principiu și practică , a responsabilit ăț ii

fa ță de succesul firmei. Într-o afacere care e șuează nu poate fi vorba de responsabilitate, exceptând situa ț ii limit ă , cu totul independente de patronat și management.

Refuzul responsabilit ăț ii evacuează orice referen ț ialitate la principiile și valorile morale. Înal ț i termeni, în domeniul afacerii normativitatea moral ă presupune axiologia afacerii, adică ,definirea valorilor desirabile și a modului/mă surii exprimării lor. În acest plan, responsabilitatea -ca nucleu dur al eticii afacerii - prezint ă o tripl ă deschidere/raportare: spre sine, spre subalterni,

spre societate/comunitate. Din aceast ă perspectivă , determinarea sociologică a responsabilit ăț ii este un factor

fundamental al eticii afacerii. Neîndoielnic, desacralizarea afacerii, în sensul unei slabe prezen ț e încâmpul gândirii și ac ț iunii a moralei cre știne, nu presupune, în mod condi ț ionat, evacuareaoricărei referin ț e la normele moralei ca atare. Dar, asimilarea acestora, inclusiv din perspectivadecalogului cre știn, se produce ț inând seama de finalitatea oricărei afaceri - profitul.

F ăr ă îndoial ă , societatea româneasca, aflat ă într-o tranzi ț ie ce a depășit deja pragul limit ă ,evoluează spre economia de pia ță , în centrul căreia actorul principal este afacerea. Din păcatemediul sociologic și mecanismele promovate con ț in multiple disfunc ț ii atipice pentru economia de

pia ță. Efectele perverse și indezirabile generate de precaritatea mediului socio-economic suntdatorate e șecurilor succesive și repetate ale puterii politice în edificarea economiei concuren ț iale.

Puterea politică de până acum a e șuat în asumarea eficient ă a responsabilit ăț ii, abandonând dublaobliga ț ie: obliga ț ia cet ăț enilor de a se supune și obliga ț ia guvernan ț ilor de a satisface cerin ț elecet ăț enilor.

Incapacitatea sau lipsa voin ț ei politice în asumarea responsabilit ăț ii generează multipleefecte ce pun în situa ț ie critică etica afacerii. Un mediu ostil afacerii va na ște comportamenteatipice, tulburând sistemul de valori etice. Birocra ț ia, corup ț ia, fiscalitatea excesivă , penuria de

politici sectoriale stimulative etc., sunt inamici ai economiei libere. În efortul de supravie ț uireactan ț ii business-ului sunt determina ț i să abandoneze codurile de conduit ă ale deontologiei

specifice. Rela ț ia dintre etica afacerii și etica politicii este fundamental ă.

Etica în afaceri este capacitatea persoanei de a r ăspunde în mod corespunz ător la presiunile competi ţ ionale şi la preten ţ ile altora. Comportamentul etic se manifest ă în cadrul participării zilnice la activitatea desf ăşurat ă de societatea comercial ă căreia îi apar ţ ine ca

angajat. Respectarea principiilor eticii trebuie pusă în practică atât în interiorul societ ăţ iicomerciale cât şi în exteriorul acesteia.Din perspectivă macroeconomică , etica afecteaz ă întregulsistem economic; comportamentul imoral poate distorsiona pia ţ a, ducând la o alocare ineficient ă a resurselor. Din perspectivă microeconomică , etica este asociat ă cu încrederea.

3 . 2 . E t i c a l a n i v e l m i c r o e c o n o m i c

Din perspectivă microeconomică , etica este, în general, asociat ă cu încrederea. Etica estenecesar ă , dar nu suficient ă , pentru a câştiga încrederea furnizorilor, clien ţ ilor, comunit ăţ ii,angaja ţ ilor.

Întreaga literatur ă economică apreciaz ă faptul că încrederea este deosebit de important ă înrela ţ iile de afaceri. Dacă etica este necesar ă pentru a câştiga încrederea, atunci etica esteimportant ă în lumea afacerilor. Încrederea presupune în fapt micşorarea riscului asumat.


10/18


Încrederea, bazat ă pe experien ţ a bunelor rela ţ ii cu al ţ i indivizi, societ ăţ i comerciale, grupuri etc., va asigura protejarea drepturilor şi intereselor, deci riscul va fi mai mic. Încredereaşi bunele rela ţ ii ale unei societ ăţ ii comerciale au în vedere:

Încrederea în rela ţ iile cu furnizorii: furnizorii sunt parteneri de afaceri foarte importan ţ i,direct afecta ţ i de deciziile societ ăţ ii comerciale, de comportamentul acesteia. În special

dacă este vorba de rela ţ ii pe termen lung, încrederea între doi parteneri este foarteimportant ă. Aceasta se câ ştig ă prin respectarea obliga ţ iilor de către fiecare parte şi prinminimizarea surprizelor de orice fel. Încrederea determină o mai mare eficien ţă în timp, a

schimbului, iar rela ţ iile de schimb bazate pe încredere se dezvolt ă atunci când fiecare partener îl tratează pe cel ălalt a şa cum ar vrea el să fie tratat.

Încrederea în rela ţ iile cu consumatorii: un vânzător câ ştig ă încrederea clientului săuatunci când este onest, competent, orientat către nevoile clientului şi pl ăcut. Clien ţ iia şteapt ă de la vânzător produsele/serviciile de calitatea promisă , precum şi informa ţ iireale, pertinente.

Încrederea în rela ţ iile cu angaja ţ ii : încrederea trebuie acordat ă atât managerilor, cât şi subordona ţ ilor. Un climat de încredere duce la o mai bună comunicare, la o fidelitate maimare a angaja ţ ilor, la confiden ţă , la reducerea conflictelor de muncă sau a conflictelordintre grupurile de muncă etc.

Principii practice ale eticii

Etica în afaceri se poate afirma pe baza unor principii practice. În viziunea unor autoriacestea sunt:

Respect fa ţă de normele juridice în vigoare la nivel na ţ ional, comunitar şi global.

Respectarea confiden ţ ialit ăţ ii informa ţ iilor în interiorul a trei rela ţ ii: de către salariat, fa ţă de societatea comercial ă , de către furnizor fa ţă de clien ţ i, de către negociator fa ţă deexterior.Sensibilitate fa ţă de conflictele de interese. Aceasta presupune transparen ţă şi apelarea laarbitrii neutri pentru rezolvarea acestor conflicte.Con ştiin ţă profesional ă , având în vedere exercitarea profesiunii cu con ştiin ţă şi pruden ţă ,cultivarea competen ţ ei profesionale, limitarea deciziilor şi ac ţ iunilor la competen ţ a

profesional ă. Loialitate şi bună credin ţă , avându-se în vedere obliga ţ iile morale de a nu în şela, de a- şi ţ ine cuvântul, de a fi echitabil.Sim ţ ul responsabilit ăţ ii, presupune luarea în considerare a consecin ţ elor practice ale

deciziilor, precum şi asumarea propriei responsabilit ăţ i. Respectarea drepturilor şi libert ăţ ilor celorlal ţ i, presupune libertate în comportament,libertate de opinie şi evitarea discriminărilor de orice fel.

Respectarea fiin ţ ei umane, presupune ab ţ inerea de a aduce prejudicii inten ţ ionatecelorlal ţ i, precum şi respectarea personalit ăţ ii umane.

Exemplul 1

O aplicare efectivă a principilului etic de „respect fa ţă de normele juridice în vigoare la nivelna ţ ional, comunitar şi global” presupune în cazul unei societ ăţ i comerciale ce comercializează alimente în primul rând cunoa şterea legisla ţ iei interne şi comunitare de protec ţ ie a

consumatorului, de protec ţ ie a mediului natural – mai ales în ceea ce prive şte eliminareaambalajelor – şi de protejare a angaja ţ ilor.


11/18


În al doilea rând o aplicare a acestui principiu presupune respectarea acestui ansamblu deacte normative interne şi comunitare care reglementează protec ţ ia stakeholderilor dar şi întreaga

sa activitate comercial ă. În al treilea rând presupune cunoa şterea şi aplicarea normelor juridice stabilite la nivel

interna ţ ional al comercian ţ ilor ce au ca obiect de activitate comercializarea alimentelor.Dat fiind faptul că aspectele de ordin etic caracterizează totalitatea activit ăţ ilor umane,rezult ă că şi în

activitatea comercial ă trebuie să existe considerente de ordin etic şi un fundament moral f ăr ă decare comunitatea în ansamblul ei nu ar putea func ţ iona şi s-ar autodistruge.

Exemplul 2 P ăr ţ ile unui contract se a şteapt ă ca fiecare dintre cei implica ţ i să respecte în ţ elegerea

consim ţ it ă.

Etica de marketing şi comportamentul de pia ţă a societ ăţ ilor comerciale ce utilizează instrumente de marketing.

Marketingul, circumscris afacerilor economice, reprezint ă un domeniu cu profundeimplica ţ ii ale eticului.

Deoarece activitatea de marketing se desf ăşoar ă în contact permanent cu publicul, s-a creat falsa impresie că marketingul se caracterizează şi printr-o serie de practici neetice. Plecând de laesen ţ a concep ţ iei de marketing în viziunea ei actual ă , practica demonstrează că acele societ ăţ icomerciale care ac ţ ionează efectiv pe baza concep ţ iei de marketing, ca unică filosofie ce leorientează întreaga activitate, ac ţ ionează în acela şi timp şi în spiritul respect ării eticii.Problemacea mai complexă , sesizat ă de speciali şti încă de acum câteva decenii, const ă nu atât în asimilareaconcep ţ iei de marketing, ci în punerea acesteia în practică.În acela şi timp nu trebuie trecut cuvederea că sunt o serie de societ ăţ i comerciale care de fapt nu ac ţ ionează pe baza concep ţ iei demarketing, deoarece la baza activit ăţ ii lor nu se afl ă aceast ă concep ţ ie, dar, în schimb, recurg la o

serie de instrumente specifice marketingului pentru a- şi promova interesele în cadrul pie ţ elor pe

care ac ţ ionează.O analiză a acestui tip de comportament este menit ă a eviden ţ ia mă sura în care sunt respectate principiile eticii de cei, care neac ţ ionând pe baza concep ţ iei de marketing, recurgînsă la utilizarea unor instrumente de marketing. În acest fel, se creează impresia existen ţ ei unuimarketing neetic.Societ ăţ ile comerciale care desf ăşoar ă activit ăţ i de marketing, ocazional, ghidatenumai de ideea de profit, pot încălca principiile eticii în desf ăşurarea activit ăţ ilor .

Problemele de etică sunt cel mai bine rezolvate în cazul în care stakeholderii se comport ă onorabil. Activitatea de marketing desf ăşurat ă de societ ăţ ile comerciale trebuie să r ă spund ă şicerin ţ elor respect ării drepturilor consumatorilor. Dacă activitatea desf ăşurat ă de respectiva

societate comercial ă limitează aceste categorii de drepturi, acest comportament va fi unulneetic.Un rol deosebit de important în respectarea drepturilor consumatorilor revine cercet ării demarketing. Prin cercetarea de marketing societ ăţ ile comerciale pot ob ţ ine informa ţ ii pre ţ ioase

despre nevoile şi cerin ţ ele consumatorilor. Dar, utilizarea improprie a cercet ării de marketing poate să aducă prejudicii materiale şi morale consumatorilor. Din punct de vedere etic două sunt problemele care pot apărea şi anume: intruziunile în spa ţ iul privat al consumatorului şi utilizareaimproprie a rezultatelor cercet ării de marketing. Succesul unei societ ăţ i comerciale, corelat cu

permanenta satisfacere a cerin ţ elor clien ţ ilor şi a altor beneficiari, este legat de adaptarea şiimplementarea unor standarde de conduit ă în afaceri. Cele mai apreciate societ ăţ i comerciale lanivel global sunt fidele respect ării unui cod de servire a clien ţ ilor; dau dovad ă de responsabilitate

social ă şi sunt astfel un exemplu de afirmare în practică a concep ţ iei de marketing.

Activit ăț i neetice în afaceriUltimele decenii au înregistrat o creştere a responsabilităţii şi a eticii în activitatea

comercială a societăţilor comerciale, dar şi o serie de încălcări de mari propor ţii, cu consecinţeserioase la scar ă globală.


12/18


Astfel, o primă problemă deosebită ce pune în lumină încălcarea principiilor eticii oreprezintă activitatea societăţilor comerciale ce ofer ă consumatorilor produse nesănătoase.

Exemplul 3Unităţile de alimentaţie rapidă care ofer ă clientelei alimente gustoase, dar necorespunzătoare

din punct de vedere nutritiv; hamburgerii – spre exemplu– au un conţinut ridicat de gr ăsimi, iar alte produse obişnuite, cum ar fi cartofii pr ă jiţi şi produsele de patiserie, au şi ele un conţinut ridicat de

gr ăsimi şi amidon.În plus, aceste produse nesănătoase prin modul lor de ambalare conduc la o risipă de material de ambalare şi de resurse. O altă problemă deosebită ce pune în lumină încălcarea principiilor eticii o reprezintă respectarea dorinţelor consumatorilor şi nesocotirea cerinţelor de protecţie a mediului natural.

Exemplul 4Industria producătoare de detergenţi pentru a r ăspunde dorinţei consumatorilor de a avea rufe

mai curate şi mai albe, ofer ă produse cu substanţe chimice mai puternice care poluează apelecurgătoare şi distrug fauna subacvatică. Poluarea apelor afectează nu numai sănătatea fauneisubacvatice ci şi sănătatea umană. O altă problemă deosebită este reprezentată de poluare şi risiparesurselor.

Exemplul 5

Industria producătoare de băuturi, împlinind dorinţa consumatorilor, “ofer ă”ambalajele deunică folosinţă, mult mai uşoare şi mai practice, dar care determină o mare risipă de resurse şigenerează poluarea mediului. În prezent sunt necesare şaptesprezece ambalaje noi în locul uneisticle returnabile care avea o durată de şaptesprezece cicluri înainte de deteriorare.

Exemplul 6Se ştie deja,foarte sigur, că fumatul este dăunător sănătăţii. În ciuda acestui impact negativ

asupra sănătăţii publice, a avertismentelor pe care societăţile comerciale producătoare sunt obligatesă le scrie pe pachetele de ţigări, a interzicerii publicităţii la astfel de produse, a sancţiunilor juridice„obţinute” prin„intermediul” instanţelor judecătoreşti, societăţile comerciale din acest domeniucontinuă să satisfacă cererea consumatorilor.

O problemă etică ce apare în domeniul politicilor de preţ o constituie produsele cu preţuri prea mari, mai ales raportate la o calitate inferioar ă a acestora. Necorelările în raportul calitate-preţ a produsului oferit consumatorilor duc la apariţia pe piaţă a unor mărfuri cu preţuri „f ăr ă acoperire”.

Exemplul 7Este vorba de acea practică neetică a băncilor româneşti care, până nu demult, nu comunicau

întregul preţ al creditului achiziţionat de consumatori. Aceşti consumatori erau nevoiţi să suportecosturile suplimentare ale creditului achiziţionat din chiar valoarea acestuia, astfel încât produsulîmprumutat de la societăţile comerciale bancare îşi diminua valoarea materială şi, deci, utilitatea sa

pentru consumator. În plus, pe acele taxe, necunoscute la încheierea contractului de cătreconsumator, consumatorul urma să plătească dobânzile calculate pentru întreaga valoare acreditului, şi astfel consumatorul primea o sumă mai mică decât i se promitea în momentul

încheierii contractului cu societatea comercială bancar ă. Această practică abuzivă a băncilor dinRomânia a fost oprită o dată cu apariţia legislaţiei de protecţie a consumatorului de servicii bancare.În prezent, legea impune societăţilor comerciale bancare obligaţia ca costul total al creditului pentruconsumator – ce include toate costurile, inclusiv dobânda, comisioanele, taxele şi orice alt tip decosturi pe care trebuie să le suporte consumatorul în legătur ă cu contractul de credit şi care suntcunoscute de către creditor – să fie cunoscut şi de către consumator. Necorelările în raportulcalitate-preţ a produsului oferit consumatorilor ating cote interesante în anumite perioade, daraceasta se întâmplă doar în România.

Exemplul 8Atitudidinea neetică a supermarketurilor din România vizează ridicarea preţurilor exagerat

de mult la unele produsele în perioadele anterioare sărbătorilor. Spre exemplu produsele din carne

de miel în perioada anterioar ă sărbătorii Paştelui. La acestă practică se adaugă şi menţinerea acestor


13/18

preţuri ridicate chiar cu riscul de a arunca astfel de produse din carne, ceea ce înseamnă o risipă deresurse, o sacrificare inutilă a animalelor.

Reducerile de preţ constituie unul dintre domeniile cu numeroase practici neetice. Suntconsiderate lipsite de etică acţiunile societăţilor comerciale ce comercializează anumite tipuri de

produse care anunţă reduceri de preţ până la 70%, dar în realitate există unul sau două produse pentru care se acordă reducerea de 70%, cea mai mare parte a produselor pentru care se aplică

această tactică beneficiind de reduceri mult mai mici.O altă practică neetică este întâlnită destul de des în special la supermarketurile dinRomânia, dar şi în alte magazine alimentare ce îşi informează consumatorii, prin intermediul unorreviste de reducerile dintr-o perioadă viitoare. Când consumatorii ajung la locul vânzării,fiereducerea nu este acordată din diferite motive (lipsa din stoc), fie prin anumite tactici la loculvânzării se încearcă reorientarea către un alt produs mai scump, care aduce un profit mai mare.O astfel de practică se numeşte preţ momeală.

La nivelul politicii de distribuţie o practică neetică, destul de des întâlnită pe piaţaromânească, o reprezintă cea a bonificaţiilor comerciale de intrare. Bonificaţiile comerciale deintrare constau în plata unor taxe de către societăţile comerciale producătoare societăţilor cecomercializează acele produse, cu o putere mai mare pe piaţă. Aceste bonificaţii au ca scop

obţinerea unui spaţiu la locul de vânzare sau la nivelul locurilor de depozitare. Mulţi producătoriacuză faptul că reducerile oferite detailiştilor în aceste scopuri nu se regăsesc la nivelulconsumatorilor, asimilându-le unei forme de mită. De această practică neetică au fost acuzatesupermarketurile ce comercializează produse pe piaţa din România.

O altă practică neetică priveşte produsele cărora li se aplică reduceri temporare de preţ, dacă acestea nu se găseasc în cadrul perioadei de garanţie sau valabilitate sau această perioadă se încheiela un interval mult prea redus în raport cu durata de utilizare a produsului. Astfel, nu este etic ă oferirea unei reduceri de preţ pentru o marcă a unui produs de igienă personală al cărui termen devalabilitate expir ă într-un interval de câteva zile.

În domeniul distribuţiei mărfurilor, o altă problemă etică rezultă din faptul că se vândanumite produse cu proprietăţi deteriorate datorită nerespectării condiţiilor de transport, depozitareşi comercializare.

Exemplul 9Este cazul produselor alimentare ecologice care necesită condiţii speciale de transport,

depozitare şi comercializare.Criticile aduse societăţilor comerciale ce afirmă că acţionează din perspective marketingului sunt legate şi de creşterea nejustificată a preţurilor datorită unui sistem dedistribuţie încărcat de verigi intermediare şi datorită adaosurilor comerciale nejustificat de mari încomparaţie cu serviciile oferite.


E E t t i i cc aa î î nn aa f f aa cc ee r r i i r r ee p p r r ee z z i i nn t t ăă cc oo nn d d uu i i t t aa mm oo r r aa l l ăă aa i i nn d d i i vv i i z z i i l l oo r r cc oo mm p p oo nn ee nn ţ ţ i i aa i i ss oo cc i i ee t t ăă ţ ţ i i i i cc oo mm ee r r cc i i aa l l ee î î nn d d uu bb l l aa l l oo r r

r r ee l l aa ţ ţ i i ee , , cc uu cc ee i i l l aa l l ţ ţ i i aa nn g g aa j j aa ţ ţ i i p p ee d d ee oo p p aa r r t t ee şş i i cc uu p p aa r r t t ee nn ee r r i i i i d d ee aa f f aa cc ee r r i i , , cc l l i i ee nn ţ ţ i i i i şş i i cc oo nn ss uu mm aa t t oo r r i i i i p p ee d d ee aa l l t t ăă

p p aa r r t t ee . .


14/18


3.3. Reglementarea comportamentului în afaceri a întreprinzătorului român

Comportamentul intreprinzătorului în afaceri este reglementat legislativ, astfel există legeanr. 11/1994 privind protecția consumatorului, care prevede o serie de obligații care revinîntreprinzătorului în ceea ce privește protecția vieții, sănătății, și securității consumatorului, ca deexemplu: să comercializeze numai produse și servicii testate și certificate conform normelor legaleși care respectă condițiile calității prevăzute în contracte, să oprească livr ările, respectiv să retragă de pe piață și chiar de la benefiaciari produsele la care organismele abilitate de lege sau speciali știi

proprii au constatat neîndeplinirea caracteristicilor calitative prescrise, să anunțe imediat existența pe piață a oricărui produs de care are cunostință că a afectat sau poate afecta viața, sănătatea sausecuritatea oamenilor și de asemenea să asigure condiții igienico-sanitare în producție, pe timpultransportului, manipulării și desfacerii conform normelor sanitare în vigoare.

Protecția mediului înconjur ător de către antreprenor asigur ă durabilitatea afacerii pe termenlung (dezvoltare durabilă) prin respectarea legislației specifice: Ord. nr. 437/1991 MinisterulMediului și Ord. nr. 334/2001 Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor.

O altă lege este legea nr. 31/1990 - legea societăților comerciale care prezintă la capitolulinfracțiuni sițuațiile în care fondatorul, administratorul, directorul executiv sau reprezentantul legalal societății nu respectă etica afacerilor ca de exemplu: prezintă cu rea-credință în prospectele,rapoartele și comunicările adresate publicului, date neadevărate asupra condițiilor economice aleacesteia unde, cu rea-credință, în tot sau în parte asemenea date, refuză să pună la dispozițiaexper ților documentele necesare sau îi impiedică, cu rea-credință, sa îndeplinească însărcinările

primite.

Din categoria legilor care reglementează comportamenul întreprinzătorului în afaceri face

parte și legea nr. 21/1996 - legea concurenței care prevede sancționarea practiciloranticoncurențiale.

În definirea coportamentului intreprinzătorului, o importanță deosebită o prezintă evidențiereaconținutului noțiunii de raționalitate economică, căreia, în literatura de specialitate, îi suntconferite următoarele concepțiuni: alegerea celei mai bune modalități de utilizare a resurselor învederea maximizării obiectivului propus pe de-o parte și pe de altă parte asigurarea funcționăriicoerente a ansamblului structurilor economice ale intreprinderii și/sau la nivel național.

Comportamentul întreprinzătorului este influențat de o serie de factori sociali: sistemulcultural de valori național bazat pe un anumit sistem de valori; influența școlii și atitudinea ei față

de intreprinzător; tradițiile familiale; manifestarea opiniei publice etc.În prezent, în țările dezvoltate, comportamentul întreprinzătorilor capătă un pronunțat

caracter strategic, urmărind modificarea condițiilor mediului exterior, întrucât își desf ășoar ă, înmare parte, activitatea pe piețe cu concurență accentuată.

Alegerea de către întreprinzător a unei anumite forme de comportament strategic presupunecunoașterea condițiilor în care fiecare dintre aceștia poate duce la obținerea rezultatelor dorite.


15/18


Test de evaluare a cunoştin ţ elor

1. Originea termenului de etică provine de la grecescul:a) ethosc) moral

b) ethicd) etic

2. În sens larg, etica este divizată în:a) etică teoretică c) etică juridică

b) etică normativă d) etică practică

3. Normele morale au de regulă în componenţă următoarele elemente:a) un element cantitativ

c) un element calitativ b) un element eticd) un element imperativ

4. Normele morale pot fi divizate în:a) Norme etice generalec) Norme etice particulare

b) Norme etice universaled) Norme etice speciale

5. În rândul consumatorilor a existat şi există o îngrijorare justificată legată de:a) produse periculoasec) calitate inferioar ă a produselor

b) servicii periculoased) calitate inferioar ă a serviciilor

6. În strategiile şi politicile de produs întâlnim în următoarele aspecte neetice:a) crearea de produse pentru false nevoic) existenţa de prea puţine produse sociale

b) învechirea planificată a produselord) interferenţa factorului politic în activitatea societăţilor comerciale

7.În strategiile şi politicile de preţ întâlnim în următoarele aspecte neetice:a) produsele cu preţuri prea mari raportate la o calitate inferioar ă a acestorac) produsele cu preţuri corecte

b) folosirea preţurilor psihologiced) serviciile cu preţuri corecte

8. În politicile de distribuţie întâlnim în următoarele aspecte neetice:a) bonificaţiilor comerciale de intrarec) vânzarea de produse cu proprietăţi deteriorate

b) vânzarea de produse ecologice

d) vânzarea de produse alimentare


16/18


Teme

1. Alegeţi o societate comercială de pe piaţa românească, care comercializează produse alimentareşi urmăriţi elementele etice şi neetice integrate încomportamentul ei din prisma mixului demarketing:a) produs,

b) preţ,c) distribuţie,d) promovare.

2. Daţi exemple de societăţi comerciale ce utilizează practica neetică ce poartă numele de “preţ momeală”.


17/18


BIBLIOGRAFIE

1. David Murray - "Cele 7 valori esenţiale. IMM-urile şi beneficiarii lor", în cadrul

conferinţei internaţionale "Calitate şi integritate în afaceri" , octombrie 1999, Tg.Mureş, cu sprijinul Fundaţiei „OSANA”;

2. Transparency International - http://www.transparency.org/documents/newsletter/ 99.4/index.html;

3. Ivanciu Nicolae-Văleanu – “Curente de gândire economică”, Editura FundaţiaRomânia de Mâine, Bucureşti, 1996;

4. Emilian Văcarul, coordonator – “Finanţele publice”, Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti, 1999;

5. Prof.Univ. Dimitrie Gusti – “Idealul etic şi personalitatea”, Editura Floare Albastră,1998;

6. Prof. Univ. Dr. ec. Ioan D. Adumitrăcesei, Prof. Univ. Dr. ec. Niculae G. Niculescu,“Economia Românească Postsocialistă. Încotro? Cum? De ce?”, Editura Economică,Bucureşti, 1998;

7. Peter Marshal, David Manuel – “Lumină şi glorie. O istorie a Americii”, EdituraCartea Creştină, Oradea, 1995;

8. Fundaţia „Main Consulting Services”, în cadrul conferinţei internaţionale "Calitate şiintegritate în afaceri", octombrie 1999, Tg. Mureş;

9. A. Ray şi J. Ray-Debove (coordonatori)- Petit Robert (dicţionar al limbii franceze), Ed.Le Robert, Paris, Franţa, 1982.

10. Weber M., “Etica protestantă și spiritul capitalismului”, Editura Humanitas,București, 1993

http://www.transparency.org/documents/newsletter/http://www.transparency.org/documents/newsletter/


18/18


Modulul 4 ETICA RESPONSABILITATII +ÄN AFACERI

Documents

Transcript of Modulul 4 ETICA RESPONSABILITATII +ÄN AFACERI