Modul_injectie_Dacia_1310_Li[1]

17 APRINDERE - INJECŢIE

17 - 1

Pentru automobilele Dacia se vor utiliza următoarele bujii:

Tensiunea de amorsare a bujiilor este de 4 - 8 KV, iar diferenţa de tensiune maximă întrebujii, măsurată pe motor, 2 KV.

Distanţa între electrozi se reglează cu ajutorul unor lere de grosime, la valorile prescrisefuncţie de tipul bujiei.

Verificarea stării bujiilor se poate face pe motor urmărind tensiunea de amorsare sau cu unaparat special pentru verificarea bujiilor.

Se montează bujia pe aparat, se ridică presiunea la 12 - 13 bari și se urmărește aspectulscânteii:

- dacă scânteia este roșiatică și împrăștiată sau apare o descărcare la exterior, se va înlocuibujia ca necorespunzătoare;

- dacă scânteia este albastră și apare între electrozi, bujia este corespunzătoare.Constructiv bujia are următoarele elemente componente:

BUJII

APRINDERE - INJECŢIE17

17 - 2

1. Piuliţa bornei2. Filetul bornei3. Treaptă de protecţie anticurent4. Izolator5. Material conductor6. Garnitură interioară7. Cameră de aeraţie8. Tijă de conexiune9. Zonă de asigurare

10 . Inel de etanșare 11. Bec izolant 12. Electrod central 13. Electrod de masă

111

1

34

5

6

7

2

8

9

10

1112

13

BUJII


17 - 3

SISTEMUL DE INJECŢIE MONO - MOTRONIC ( MA 1.7 )

Sistemul de injecţie MONO - MOTRONIC, realizat de firma BOSCH, este de tip(α,n ), unde:

α = unghiul care indică poziţia clapetei și recunoaște sarcina motorului;n = turaţia motorului.

Acestea sunt informaţiile principale pentru unitatea de control electronică ( calculator ), cedetermină timpul de injecţie de bază ( t i ); valoarea acestui timp de bază este corijată în funcţiede variaţia parametrilor cu evoluţie lentă: T motor, T aer aspirat, valoarea Lambda ( λ ),tensiunea bateriei.

La sistemul de injecţie MONO - MOTRONIC calculul avansului la aprindere și comandabobinei de aprindere sunt realizate de unitatea de control electronică și ţinând cont de evoluţiaparametrilor: T motor, T aer, n ( turaţie motor ).

Sistemul este fiabil și nu necesită reglaje; este un sistem de tip autoadaptiv, care își efectueazăcorecţiile necesare ale parametrilor în timpul exploatării motorului, ţinând cont și de uzura acestuiaîn timpul exploatării.

Fig. 1

PRINCIPIU DE FUNCŢIONARE


17 - 4

DESCRIEREA SISTEMULUI ȘI A ELEMENTELOR COMPONENTE

Componentele sistemului de injecţie MA 1.7 sunt ( Fig.1 ):

1 - Pompă electrică de combustibil. 3 - Filtru combustibil. 4 - Regulator presiune combustibil. 5 - Injector. 6 - Senzor temperatură aer. 8 - Potenţiometru poziţie clapetă. 9 - Regulator de mers în gol.10 - Supapă purjare canistră carbon.11 - Canistră cu carbon activ.12 - Unitate de control electronică ( calculator de injecţie și aprindere ).13 - Bobină de inducţie.14 - Senzor T motor.15 - Senzor turaţie.16 - Senzor oxigen ( Lambda ).17 - Convertor catalitic.18 - Cablaj comandă injecţie cu priză pentru diagnosticare sistem.

Pe acest desen se mai pot identifica: 2 - Rezervor de combustibil ; 7 - Filtru aer.Circuitul de alimentare cu combustibil este format din: rezervor, pompă electrică de combustibil,

filtru de combustibil, unitate centrală de injecţie, conducte de alimentare și de retur.

Unitate centrală( Corp clapetă injector )

PREZENTARE SISTEM


17 - 5

1 - Partea superioară ( partea hidraulică ).2 - Partea inferioară ( corp - clapetă ).3 - Regulator de presiune.4 - Injector.5 - Senzor T aer.6 - Intrare carburant ( racord tur ).7 - Ieșire carburant ( racord retur ).8 - Regulator de mers în gol.A = Conector pentru senzor T aer și injector.B = Conector pentru potenţiometru clapetă.C = Conector pentru întrerupător ralanti și

motor poziţionare clapetă.

UNITATEA CENTRALĂ DE INJECţIE

REGULATORUL DE PRESIUNE

Este un regulator mecanic cu membrană ce asigură presiunea de injecţie 0,8 - 1,15 bar cumotorul în funcţiune.

Măsurarea presiunii se face astfel:- se branșează un racord T și un manometru de 0 - 4 bari la racordul de intrare carburant

în corpul clapetă.- se alimentează pompa pornind motorul sau prin șuntarea bornelor 30 și 87 ale releului

R1, cu motorul oprit și contactul luat.

SENZORUL TEMPERATURĂ AER ( T aer )

Senzorul T aer ( 5 ) - ( Fig. 2 ) măsoară temperatura aerului aspirat de motor.Cunoscând că densitatea aerului scade la creșterea temperaturii, unitatea de control electronică

va corecta timpul de injecţie ( t i ), pentru menţinerea la valori optime a raportului aer / combustibil.Senzorul T aer este de tip NTC ( coeficient de temperatură negativ ), deci la creșterea

temperaturii rezistenţa internă a acestuia va scădea. El este alimentat laU = 5 V ( pin 13 calculator ).

Valorile de referinţă: R = 1450 - 3300 Ω la 15 - 30 0 C R = 2500 +/- 125 Ω la 20 0 C.

Unitatea centrală de injecţie este alcătuită din:

Fig. 2

PREZENTARE SISTEM


17 - 6

INJECTORUL

Injectorul - ( Fig. 4 ) este situat deasupra clapetei, pentru a realiza o alimentare optimă și unamestec omogen al carburantului. Funcţia de bază a injectorului este realizarea unei pulverizărifoarte fine și omogene a carburantului sub forma unui jet conic.Acesta este pulverizat prin spaţiulîn formă de semilună dintre clapetă și perete, fără a lovi clapeta, ca în cazul unei pulverizăridrepte, care se întâlnește în cazul carburatorului.

Pentru a putea doza exact cantitatea de carburant, componenta aflată în mișcare a injectorului( acul acestuia ) este ușor, putând realiza o deplasare rapidă. Fiind spălat în permanenţă decarburant, se evită astfel încălzirea acestuia și formarea bulelor de combustibil. Funcţionareainjectorului este comandată de unitatea de control electronică ( pin 35 ).

Timpul cât injectorul rămâne deschis reprezintă timpul de injecţie ( t i ) și este cea mai importantămărime într-un sistem de injecţie.Timpul de injecţie ( t i ) depinde de tensiunea bateriei deacumulatori; dacă în timpul funcţionării apar fluctuaţii de tensiune, unitatea de control electronicăva corecta timpul de injecţie, astfel încât raportul aer - combustibil să fie optim ( λ = 1 ). În cazulunei tensiuni scăzute la pornire, valoarea ( t i ) va fi mărită pentru a compensa debitul mai mic alpompei electrice de combustibil.

O testare simplă a injectorului se realizează cu ajutorul lămpii stroboscopice. Se demonteazăconducta aer de deasupra unităţii de injecţie, se pornește motorul și cu ajutorul lămpiistroboscopice se vizualizează conul de pulverizare al combustibilului. Partea superioară ( hidraulică) a unităţii centrale de injecţie nu se repară, ci se înlocuiește ansamblul corp clapetă injector.

Dacă se defectează injectorul sau senzorul T aer, se înlocuiesc împreună.

Conectorul pentru senzorul T aer șiinjector are următoarele conexiuni:

1 - Senzor T aer ( pin 13 calculator ).2 - Alimentare ( + ) injector.3 - Comandă injector ( pin 35 calculator ).4 - Masă ( pin 27 calculator ).

Verificarea funcţionării injectorului se face cuosciloscopul, care se va branșa conform poziţiei“ A ”, deci în paralel cu masa. Nu se va branșaca în poziţia “ B ”, deoarece va influenţatranzistorul și pot apare erori de semnal.

+ APC

PREZENTARE SISTEM


17 - 7

Pe ecranul osciloscopului va apare un semnalde forma următoare, din care putem aflavaloarea timpului de injecţie = t i.

Valoarea timpului de injecţie crește cândtensiunea bateriei este sub 12 V.

Valori de referinţă pentru injector:- rezistenţa măsurată între fișele 2 și 3R 2 - 3 = 6,3 - 7,4 Ω- alimentând pompa de benzină ( prin

șuntarea bornelor 30 și 87 ale releului R 1 șicontactul luat ) se controlează vizual și se admiteformarea a maxim o picătură de benzină lainjector în timp de 1 minut.

POTENţIOMETRUL CLAPETEI

Potenţiometrul clapetei ( Fig. 2, poz. B ) este fixat pe unitatea de injecţie, în capătul axuluiclapetei și este constituit dintr - un potenţiometru cu dublă pistă. Acesta este alimentat cu + 5 V,de la pin 25 calculator, iar la acţionarea clapetei de acceleraţie trimite calculatorului un semnalde tensiune proporţional cu poziţia acesteia. Calculatorul va comanda apoi injectorul și bobinade inducţie.

Potenţiometrul are următoarele componente:

1 - Masă.2 - Potenţiometrul I.3 - Potenţiometrul II.4 - Alimentare ( + ).5 - Perii.6 - Izolator.

PREZENTARE SISTEM


17 - 8

Fig. 3

Potenţiometrul clapetei este format din primul potenţiometru ce lucrează în intervalul ( 0 0 -22 0 ), iar al doilea între ( 19 0 - 90 0 ). Se observă existenţa unei zone comune, între ( 19 0 - 220 ), realizată pentru o citire mai precisă a necesarului de sarcină în zona sarcinilor parţiale, careeste cea mai utilizată în exploatarea unui motor.

Conectorul potenţiometrului clapetei are următoarele conexiuni ( Fig. 3 ):1 - Masă ( pin 27 calculator ).2 - Potenţiometrul I ( 0 0 - 22 0 ).3 - Liber.4 - Potenţiometrul II ( 19 0 - 90 0 ).5 - Alimentare ( 15 V, pin 25 calculator ).

Verificarea se poate face cu osciloscopul, procedând astfel:- punem contactul motor;- acţionăm cu mâna pârghia de comandă a acceleraţiei;- se branșează osciloscopul la pinii 1 și 2 ai conectorului; dacă semnalul vizualizat apare

ca o succesiune de linii drepte orizontale, fără întreruperi, potenţiometrul este bun ( Fig. 4 ).

În cazul defectării, potenţiometrul nu se repară, ci se va înlocui partea inferioară a unităţiicentrale de injecţie.

Cu un ohmmetru se pot verifica la fișele conectorului potenţiometrului următoarele mărimicorespunzătoare unui potenţiometru bun:

- potenţiometrul I R 1 - 5 = 600 - 1400 Ω.- potenţiometrul I R 2 - 4 = 400 - 4000 Ω; valoarea maximă trebuie să se atingă în zona

sarcinilor parţiale.

Fig.4

PREZENTARE SISTEM


17 - 9

REGULATORUL DE MERS ÎN GOL

Regulatorul ( Fig. 1, poz.9 ) servește la poziţionarea clapetei pentru obţinerea turaţiei deralanti. El se află într-o carcasă împreună cu un întrerupător. Regimul de mers în gol este realizatîn momentul închiderii contactelor întrerupătorului ( poz.4 ) și este necesar mersului normal laralanti sau la frâna de motor.

Calculatorul, prin pinii 32 și 34, va transmite un semnal electric regulatorului, care va poziţionaclapeta pentru obţinerea turaţiei de mers în gol ( 800 +/ - 50 rot/min ).

Componente:

1 - Motor electric pas cu pas.2 - Melc.3 - Roată melcată.4 - Întrerupător.5 - Burduf protecţie.

Conectorul pentru întrerupător și actuatorul de mers în gol are următoarele conexiuni:

1, 2 - Alimentare actuator( pin 32, pin 34 calculator ).

3 - Întrerupător ralanti ( pin 8 calcula-tor ).

4 - Masă.Branșând un ohmmetru la fișele 3 și 4

ale conectorului se va observa căîntrerupătorul are două stări:

- închis - în stare de funcţionare,continuitate

- deschis - în stare de repaus, R =Valori de referinţă măsurate la fișele

conectorului:R 3 - 4 = 0 - 200 Ω, contact închis;R 3 - 4 > 1 ΜΩ, contact deschis;R 1 - 2 = 4 - 250 Ω.

PREZENTARE SISTEM


17 - 10

IMPORTANT:Debranșarea și branșarea conectorilor se va face numai cu contactul luat, pentru

următoarele verificări și reglaje.Reglajul de bază al clapetei ( Fig. 5 ) - reprezintă corelaţia dintre poziţia

potenţiometrului și motorașul de poziţionare a clapetei. Verificarea reglajului se faceastfel:

- se pune contactul motor;- se alimentează regulatorul de mers în gol conform schemei, cu o sursă de tensiune

continuă având: U = 5 - 6,5 V pentru a-l aduce la capăt de cursă;- măsurăm la potenţiometru tensiunea U v și tensiunea parţială U 1.- poziţionăm pe grafic ( Fig. 6) punctul ce are coordonatele ( U v , U 1 ); dacă

reglajul este bun punctul se va situa în zona hașurată, iar dacă nu atunci se va rotișurubul de reglaj “ 3 ”.

Fig. 5

Fig. 7

Fig. 6

PREZENTARE SISTEM


17 - 11

EXEMPLU:

Dacă U v = 5 V, pentru un reglaj bun trebuie ca U 1 să fie între 3,75 - 4,25 V.Acest reglaj se aplică în cazul schimbării regulatorului sau al funcţionării neregulate la mersul

la ralanti.Pentru verificarea contactului se va proceda astfel ( Fig. 7 ):

- se pune contactul motor;- aducem regulatorul la capăt de cursă ( retras ), alimentându-l cu U = 5 - 6 V și ajutând

puţin cu mâna;- branșăm ohmmetrul conform desenului, măsurăm și trebuie ca R = 0;- în această poziţie trebuie ca tensiunea parţială U 1 = 0,19 - 0,22 V; dacă nu se

respectă această condiţie, reglăm din șurubul “ B ”.

NOTĂ:Între șurubul “ 3 ” și axul “ 2 ” trebuie să existe o distanţă de 1 mm, la rece, pentru

a evita creșterea turaţiei de ralanti când motorul va fi cald.

Senzorul de turaţie este de tip inductivși se compune din:

1 - Magnet permanent.2 - Corp izolator.4 - Miez ferită.5 - Bobină.

Pe desen se mai disting: 3 - Carterambreiaj cutie de viteze; 6 - Volantprevăzut cu danturare pentru senzorturaţie.

Volantul are o danturare de 60 dinţiechidistanţi, din care 2 lipsesc. Spaţiulcelor 58 dinţi servește la recunoaștereaturaţiei, iar spaţiul celor 2 dinţi lipsăservește la recunoașterea poziţiei dereferinţă a arborelui cotit corespunzătoarecilindrilor nr. 1 și 4 la PMS.

SENZORUL DE TURAţIE

PREZENTARE SISTEM


17 - 12

Din acel moment începe calculul pentru fiecare ciclu motor al timpului de injecţie( t i ), momentului injecţiei și al avansului la aprindere.

Senzorul de turaţie se fixează pe carterul ambreiaj al cutiei de viteze, astfel încât să se afle la1 +/- 0,5 mm de vârful danturii de pe volantă.

Conectorul pentru senzorul de turaţie are următoarele conexiuni ( Fig. 8 ):1,2 - captare semnal turaţie;3 - ecranare.

Verificarea funcţionării senzorului se poate face branșând pinii 1 și 2 ai conectorului sau pinii3 și 21 ai calculatorului, la un osciloscop. Un senzor bun va genera în timpul funcţionării motoruluiun semnal având forma dată în ( fig. 9), unde se identifică:

A = Zona danturată ( semnal de turaţie );B = Zona celor 2 dinţi lipsă;C = Zona apariţiei primului dinte ( semnal de referinţă ).

Senzorul de turaţie nu se repară, ci se va înlocui.

Fig. 8 Fig.9

Nivelul semnalului de turaţie trebuie să fie U ss >2,5 V; în caz contrar motorul nuva porni.

Valoarea de referinţă: R 1 - 2 = 650 - 1100 ΩΩΩΩ la temperatura exterioară de 20 0 C.

PREZENTARE SISTEM


17 - 13

SENZORUL TEMPERATURĂ MOTOR

Senzorul T motor este de tip NTC ( coeficient de temperatură negativ ), deci la creștereatemperaturii, rezistenţa internă a acestuia va scădea.

Se verifică cu ohmmetrul conectat la bornele senzorului, sau mai sigur cu un voltmetru întimpul funcţionării motorului. La motorul rece U = 5 V și scade cu cât motorul se încălzește.Dacătensiunea scade lent, apoi scade brusc, înseamnă că există un scurtcircuit. Aceasta este odiagnosticare exactă, deoarece se face în regimul de funcţionare.

Senzorul T motor nu se repară, ci se va înlocui.

Valori de referinţă: R senzor = 1450 - 3300 Ω la 15 - 30 0 C R senzor = 2500 +/- 125 Ω la 20 0 C

Corespondenţa rezistenţei senzorului cu temperatura este:

T [ 0 ] - 10 0 10 20 40 60 80 100

R [ Ω ] 9200 5900 3700 2500 1180 600 325 190

PREZENTARE SISTEM


17 - 14

BOBINA DE INDUCţIE

Bobina de inducţie este de tip dublă - bobină cu distribuţie staţionară de tensiune, fărăelemente în mișcare. Tensiunea din circuitul secundar al bobinei atinge30 KV, distanţa dintre electrozii bujiilor trebuie să fie de 0,8 mm, iar fișele de bujii au o construcţiespecială, fiind realizate după un concept nou în privinţa deparazitării electrice.

După ce s-a pus contactul motor, bobina este alimentată cu tensiune ( + D.C. ); ea estecomandată prin ( - ) de unitatea de control electronică, astfel:

- pentru bujiile 1 și 4 prin pinul 1 și pentru bujiile 2 și 3 prin pinul 19. Circuitul secundar seînchide prin cele două bujii, dar la cilindrul aflat în faza de compresie tensiunea scânteii este deaproximativ 20 KV, iar la cilindrul aflat în faza de evacuare tensiunea auxiliară este de 250 - 300V și de polaritate inversă .

PREZENTARE SISTEM


17 - 15

EXEMPLU:

- pistonul 4 la compresie = scânteie de aprindere; aproximativ 20 KV ( Fig.10 );- pistonul 1 la evacuare = scânteie auxiliară; aproximativ 300 V ( Fig. 11 );Folosind un osciloscop și un adaptor se pot vizualiza cele două tensiuni:

Fig. 10 Fig.11

Valorile de referinţă, măsurate la conectorul bobinei de aprindere:- pentru înfășurările secundare R 1 - 4 = R 1 - 3 = 10 - 16 KΩ la 20 0 C- pentru înfășurările primare R 1 - 2 = R 3 - 4 = 0,4 - 0,6 Ω la 20 0 C

Valorile de referinţă pentru fișele de bujii:R = 3000 - 7000 Ω la temperatura exterioară de 20 0 C.

PREZENTARE SISTEM


17 - 16

UNITATEA DE CONTROL ELECTRONICĂ

Unitatea de control electronică se află în compartimentul motor și este fixată pe coloanaamortizor dreapta. Ea se branșează la cablajul comandă injecţie printr-un conector cu 35 pini.Între unitatea de control și componentele sistemului informaţiile circulă conform schemei următoare:

Pompă electrică benzină Supapă purjare canistrăcarbon

T aer

T motor

U baterie

Senzoroxigen ( λλλλ )

UNITATE DECONTROL

ELECTRONICĂ

Încălzire senzor oxigen Bobină inducţie

Injector

Potenţiometru clapetă ( αααα )

Regulator de mers în gol

Întrerupător ralanti

Senzor turaţie ( n )

PREZENTARE SISTEM


17 - 17

ATENţIE!

În cazul efectuării lucrărilor de sudură electrică la automobil, se vor debranșabateria, alternatorul și unitatea de control electronică. În cazul efectuării lucrărilorde vopsitorie de retuș, la peste 85 0 C, unitatea de control electronică va fi demontatăde pe automobil. La remontare, șuruburile de fixare ale unităţii de control vor fibine strânse pentru a asigura un contact electric perfect cu șasiul automobilului.

Nu se va branșa sau debranșa conectorul cablajului la calculator, decât după cese întrerupe contactul motor și se debranșează borna ( - ) a bateriei.

Corespondenţa electrică dintre cei 35 pini ai unităţii de control electronice și elementelesistemului este conform Tabelului nr. 1 - ( pag. 17 - 29), și a schemei electrice corespunzătoare.

Având în vedere construcţia specială a conectorilor folosiţi la acest cablaj, debranșarea lorse face ( numai după ce s-a întrerupt contactul motor ) apăsând siguranţa și apoi debranșând.Branșarea se va face astfel încât siguranţa să asigure o fixare perfectă șicontact electric perfect a conectorilor cablajului la componentele sistemului.

Mod de debranșare ( conform instrucţiunilor ):- la unitatea de control electronic - ( vezi Fig. a ) se trage siguranţa ( 1 ) în sensul săgeţii,

se rabate conectorul și se debranșează;- la sonde, bobină inducţie - ( vezi Fig. b ) se apasă siguranţa ( 2 ), apoi se debranșează

conectorul;- la senzorul de oxigen se trage întâi clapeta de blocare, apoi se realizează debranșarea

conectorului;- la conectarea cablajului faţă - ( vezi Fig. c ) se branșează prin rotirea casetei de

cuplare.

Fig. c

Fig. bFig. a

PREZENTARE SISTEM


17 - 18

Pinul 23 trebuie să aibă o fixare la masă perfectă.Pinul 16 - este foarte important deoarece asigură alimentarea calculatorului cu ( + ) permanent,

pentru menţinerea în memorie a defectelor ce pot apare în timpul funcţionării și pentru a introducecorecţiile necesare la pornire, ale sistemului de injecţie și aprindere. Sistemul ţine cont de uzuraîn timp a motorului, introducând factori de corecţie pentru a readuce funcţionarea motorului înparametri optimi. La rebranșarea bateriei, calculatorul rememorează toate datele culese de lasenzori și eventualele defecţiuni din sistem, după aproximativ 20 minute de funcţionare amotorului.

Pinii 33 și 18 sunt foarte importanţi, deoarece asigură legătura între masa calculatorului șicaroserie.

PREZENTARE SISTEM


17 - 19

Nr. Pin Componentă sistem injecţie și aprindere MA 1.7 Poziţia fișei în calculator conectorul componentei

1 Comandă bobină aprindere ( cilindrii 1 și 4 ) 3 2 Neconectat - 3 Semnal senzor turaţie 2 4 Priză diagnosticare ( linia K ) 1 5 Neconectat - 6 Neconectat - 7 Neconectat - 8 Întrerupător ralanti 3 9 Semnal sondă oxigen 310 Semnal sondă oxigen 411 Potenţiometru clapetă ( semnal pistă 2 ) 412 Potenţiometru clapetă ( semnal pistă 1 ) 213 Senzor temperatură aer 114 Senzor temperatură motor 115 Neconectat -16 Alimentare ( + ) permanent clema 3017 Alimentare ( + ) după contact, releu R2 clema 8718 Masă clema 3119 Comandă bobină aprindere ( cilindrii 2 și 3 ) 120 Masă clema 3121 Semnal senzor turaţie 122 Comandă aer condiţionat -23 Masă clema 3124 Turometru -25 Potenţiometru clapetă ( alimentare + 5 V) 526 Neconectat -

Masă potenţiometru clapetă 127 Masă senzor temperatură motor 2

Masă senzor temperatură aer 428 Comandă releu pompă benzină, R1 clema 8629 Comandă supapă purjare canistră 130 Comandă releu aer condiţionat, R3 clema 8631 Comandă martor injecţie ( tablou bord ) -32 Comandă regulator de mers în gol 133 Masă clema 3134 Comandă regulator de mers în gol 235 Comandă injector 3

Tabelul nr. 1

PREZENTARE SISTEM


17 - 20

SENZORUL OXIGEN ( Lambda )

Senzorul oxigen ( Lambda ) este fixat pe tubul de coborâre primar, înaintea convertoruluicatalitic și are rolul de a determina conţinutul de oxigen din gazele de eșapament, a cărui valoareeste funcţie de dozajul amestecului aer/carburant. Se compune din următoarele elemente:

1 - Element ceramic (ZrO2);2 - Tub protector, cu 3 fante;3 - Corp metalic filetat;4 - Carcasă protecţie;5 - Conexiune electrică;6 - Element electric de încălzire a sondei.

Modul de funcţionare al senzorului se bazează pe proprietatea ceramicii de a conduce ioniide oxigen, la temperaturi între 300 - 800 0 C. Suprafaţa exterioară a elementuluiceramic este în contact cu gazele de eșapament arse, iar suprafaţa interioară este în contact cuaerul proaspăt.Ca urmare, între cele două suprafeţe ale ceramicii va apare un semnal de tensiune,ce va fi transmis la unitatea de control electronică ( pin 9 , pin 10 ).În funcţie de mărimea acestuisemnal, calculatorul va comanda sistemele de injecţie și aprindere astfel încât să se obţină ovaloare λλλλ = 1, condiţie esenţială pentru lucrul în condiţii optime a catalizatorului, deci depoluareeficientă.

Principiul de reglare în buclă închisă cu sonda Lambda este conform schemei:

Admisie Injector

Evacuare

Îmbogăţire /sărăcireamestec carburant

Senzor oxigenCalculator

Tensiune de referinţă

5 4 3 1

6 2

PREZENTARE SISTEM


17 - 21

Pentru ca senzorul oxigen să intre în funcţiune cât mai repede după pornirea motorului, acestaeste încălzit cu o rezistenţă electrică încorporată, de tip PTC = coeficient de temperatură pozitiv.

Traseul de evacuare al gazelor de ardere trebuie să fie perfect etanș în zona dinaintea sondei λλλλ șia convertorului catalitic pentru a nu avea erori de măsurare a conţinutului de oxigen din gazele arse.

Valorile de referinţă: - rezistenţa de încălzire a sondei λλλλ: R 1 - 2 = 1 - 15 Ω R izolaţie = R 1 - 4 = R 1 - 3 = R 2 - 3 = R 2 - 4 > 25 ΜΩ la 20 0 C

IMPORTANT: Se va folosi numai benzină fără plumb. În caz contrar senzorul oxigenși catalizatorul vor fi distruse. Senzorul oxigen și catalizatorul se deteriorează în cazulsupraîncălzirii cauzate de pornirea dificilă sau funcţionarea defectuoasă a motorului.

Corelaţia dintre valoarea λλλλ și dozajul amestecului este arătată în graficul de mai jos.Valorile limită ale tensiunii sunt U λλλλ = 0,9 V pentru un amestec bogat și U λλλλ = 0,1 V pentru

amestecul sărac. Între acestea există valoarea U λλλλ = 0,45 V, tensiunea de referinţă ce există înmemoria calculatorului și pe acesta o folosește în cazul defectării sondei λλλλ , motorul continuând săfuncţioneze.

Valoarea λλλλ 1 = 1 +/- 002 este cea în zona căreia are loc saltul de tensiune caracteristic elementuluiceramic, realizat în acest caz pe bază de Zr O2.

Pentru a măsura tensiunea generată de sonda λλλλ se utilizeazæ un voltmetru ce are rezistenţainternæ R i = 10 MΩΩΩΩ. Acesta se va branșa la sonda λλλλ ( pinii 3 și 4 ) sau la unitatea de controlelectronică ( pinii 9 și 10 ).

sărac

PREZENTARE SISTEM


17 - 22

CONVERTORUL CATALITIC

Convertorul catalitic ( Fig. 1 poz. 17 ) este situat pe traseul de evacuare al gazelor arse, întretubul de coborâre primar și detentor. Este de tipul “cu 3 căi ” și realizează transformarea simultanăa celor 3 gaze prezente în gazele de evacuare, pe baza reacţiilor:

C m Hn + ( m+n/4 ) O2 m CO2 + n/2 H2 O2 CO + O2 2CO22 NO + 2 CO N2 + 2CO2

Convertorul catalitic este format dintr-o structură tip fagure, compusă dintr-unmaterial ceramic acoperit cu un strat foarte subţire de substanţă catalitică activă( Platină,Rodiu, Paladiu ) ce accelerează reacţiile de oxidare și reducere chimică a substanţelornocive din gazele arse evacuate. Această structură ceramică este protejată de un înveliș de oţelinoxidabil, rezistent la temperaturi înalte și la acţionarea agenţilor atmosferici.

ATENŢIE:

Deoarece convertorul catalitic atinge temperaturi înalte în timpul funcţionării nuse va staţiona în zone unde materiale inflamabile ar putea veni în contact cu acesta,ducând la incendiere.

Pentru a nu deteriora catalizatorul în cazul pornirii greoaie a motorului nu se vainsista cu încercări prelungite de pornire; de asemenea nu se va încerca pornirea prinîmpingerea autovehiculului, ci numai cu o baterie ajutătoare.

Evitaţi ca motorul să funcţioneze, chiar și pe perioade de probă, fără aprindere launul din cilindri, căci combustibilul nears care ajunge la catalizator poate cauzadeteriorarea acestuia.

Valorile maxime admisibile ale noxelor la verificarea tehnică a automobilului sunt:

- CO < 0,4 % vol.- HC < 100 ppm- CO 2 > 12 % vol.- 0,97 < λ < 1,03

Determinarea acestora se face la turaţia de ralanti de 800 +/- 50 rot./min., după o perioadăde minim 5 minute de la pornirea motorului ( T motor = 85 - 90 0 C )

PREZENTARE SISTEM


17 - 23

MOD DE LUCRUÎN CAZUL INTERVENţIILOR LA SISTEMUL DE INJECţIE

MONO - MOTRONIC

Înainte de pornirea motorului se verifică branșarea corectă a bateriei; aceasta trebuie să fieîncărcată și bornele să fie curate și bine strânse,

Tensiunea maximă de alimentare a sistemului să nu fie peste 15 V.Bateria se va debranșa numai după ce motorul va fi oprit și cheia de contact în poziţia “St” (

contact luat ).Unitatea de control electronică se poate debranșa numai după ce s-a luat contactul și

s-a debranșat borna ( - ) a bateriei.La verificarea compresiei cilindrilor se va întrerupe alimentarea cu curent a releelor

( R1, R2 ) ale sistemului de injecţie.Se va deconecta aprinderea, aducând cheia de contact în poz. “0” înaintea intervenţiilor la

instalaţia de aprindere.De exemplu: - schimbare componente ale instalaţiei motor;

- racordare la tester motor;- racordare la standul de verificare.

Verificaţi așezarea ( poziţionarea ) cablajului în compartimentul motor, pentru a nu fi în contactcu zonele fierbinţi sau părţile în mișcare ale motorului.

În cazul încărcării bateriei de la un redresor, aceasta va fi mai întâi debranșată de la instalaţiaelectrică a automobilului.

ATENŢIE:1. Pentru alimentare se va folosi numai benzină fără plumb, în caz contrar convertorul

catalitic va fi distrus. Nu folosiţi aditivi pentru benzină sau ulei, decât cei recomandaţide constructor.

2. Convertorul catalitic va fi ferit de lovituri.3. Motorul trebuie să fie în stare ( injecţie, aprindere ) pentru a lucra în condiţii

normale convertorul catalitic. Dacă apar rateuri de aprindere, defecte de alimentarepierdere de putere, opriţi autovehiculul, deoarece duce la supraîncălzirea convertoruluicatalitic; acesta poate fi deteriorat și datorită utilizării prelungite a demarorului la opornire dificilă.

4. Dacă s-a utilizat, din greșeală, benzină cu plumb, înaintea schimbării sondei λλλλsau a convertorului catalitic se recomandă efectuarea a două plinuri cu benzină fărăplumb.

5. Având în vedere presiunea ridicată din sistemul de alimentare cu benzină, estenecesar ca toate îmbinările dintre conducte și furtune să fie realizate cu coliere binestrânse, pentru a elimina eventualele pierderi de combustibil, ce ar putea duce laincendierea automobilului.

DIAGNOSTICARE


17 - 24

IMPORTANT:

Sistemul de injecţie este protejat din punct de vedere electric prin două relee deprotecţie și două siguranţe fuzibile amplasate pe un suport fixat pe partea faţă adublurii aripii faţă stânga. Releele protejează circuitele de alimentare, astfel:

- releul R 1 - folosește la alimentarea pompei electrice de benzină, a rezistenţeide încălzire a sondei de oxigen și a injectorului;

- releul R 2 - servește la alimentarea calculatorului ( pin 17 ) și a martorului deinjecţie de la bordul automobilului;

- releul R 3 - comandă compresor aer condiţionat.Siguranţele ( de tip plat ) sunt de 10 A și se află pe circuitul de alimentare al pompei

electrice de combustibil ( S1 ) și al sondei de oxigen ( S2 ).

APARATURA NECESARĂ DIAGNOSTICĂRII ȘI MĂSURĂRIIPARAMETRILOR SISTEMULUI

- Aparat măsură V, Ω - metru, clasa 20 000 Ω / V- Manometru pentru lichide, 0 - 4 barr, cu racord “ T ” .- Tester SAGEM CLIP Dacia, KTS 300 sau AT 520, cu soft DACIA ( MA 1.7) și

accesorii pentru diagnoza serială.- Vas gradat 0 - 2000 ml.

DIAGNOSTICARE


17 - 25

OPERAţIUNI DE CONTROL PRELIMINAR, ÎNAINTEA DIAGNOSTICĂRII

- Componentele circuitului electric de pornire să fie în stare bună: baterie demaror, cablaje.- Carburant conform ( benzină fără plumb ) și în cantitate suficientă ( minim 5 litri ).- Filtrul de carburant corespunzător și montat corect.- Circuitul de recirculare vapori benzină în bună stare și neobturat.- Circuitul de alimentare aer: etanșeitate între componentele circuitului, filtrul de aer în bună

stare.- Cablul de acceleraţie să nu fie tensionat.- Cursa pedalei de acceleraţie să fie reglată încât să permită deschiderea completă a clapetei.- Circuitul de vacuum pentru servofrână și supapa acesteia să fie în bună stare.- Motorul să fie în bună stare mecanică: compresie, reglaj culbutori, fazele distribuţiei, etc.- Bujiile să fie conforme specificaţiei constructorului și să aibă aspect conform.- Cablajul comandă injecţie benzină să fie fixat ferm în punctele de masă ( carter cutie viteze,

coloană direcţie ) și alimentare + 12 V ( la demaror ).- Etanșeitatea traseului de eșapament, în special între galeria evacuare, tub coborâre, sonda

λ.

BRANȘARE TESTER DIAGNOSTICARE

Branșarea testerului în vederea diagnosticării se realizează la cablajul de injecţie alautomobilului, care este prevăzut cu un conector cu 2 căi de tip AMP cod 282189 - 1. Acestconector se află pe dublura aripii faţă stînga, în vecinătatea blocului de relee și siguranţe, fixat cuun colier. Pentru protecţie conectorul este prevăzut cu un obturator.La branșarea testerului acestprotector se demontează prin declipsare. În locul său se branșează conectorul corespunzător altesterului de diagnosticare. De asemenea, testerul se branșează și la bateria de 12 V a automobilului.

ATENţIE:* Pe timpul diagnosticării levierul de comandă al cutiei de viteze va fi în poziţie

neutră și frâna de mână trasă, pentru a se elimina riscul de accidentare;* Cablul de branșare al testerului nu va fi în contact cu componentele calde ale

automobilului ( colectori, eșapament, etc. ) sau componente în mișcare ( fulie arbore motor, fulie pompă apă, elice ventilator );

* La branșarea testerului cheia de contact va fi pe poziţia “0”; în momentuldiagnosticării cheia se va aduce în poziţia “M” ( contact pus ).

DIAGNOSTICARE


17 - 26

A. DIAGNOSTICARE CU TESTER SAGEM CLIP

Diagnosticarea sistemului de injecţie și aprindere se poate efectua folosind testerul SAGEMCLIP după ce acesta a fost branșat la priza de diagnosticare a automobilului și alimentat cu + 12V de la bornele bateriei și de la priza brichetei.

Prezentarea detaliată a testerului, precum și instalarea soft-ului de diagnosticare DACIA șimodul de operare cu acestea sunt precizate pe CD nr.1 care însoţește testerului la achiziţionareaacestuia. În plus acest tester prezintă și o variantă complexă (CLIP TEHNIC) , cu care sepoate efectua diagnosticarea sistemului de injecţie, dar se pot face și măsurători fizice alediferiţilor parametri ai componentelor sistemului de injecţie și aprindere.

B. DIAGNOSTICARE CU TESTER KTS 300

Diagnosticarea sistemului de injecţie și aprindere se poate realiza și prin utilizarea“ Poket - System Tester KTS 300 - Bosch ” .

Testerul KTS 300 execută următoarele operaţii:* procesarea structurii de comunicaţie;* procesarea comunicaţiei cu unitate de control electronic ( calculator ).* selecţia defectelor din memorie;* selecţia meniului de ajutor ( HELP );* procesarea codului defectului cu compararea valorilor actuală și setată;* verificarea elementelor de acţionare ( test actuatori ).

Testerul dispune de următoarele taste:- tastele “ 1 ”, “ 2 ”, “ 3 ” se utilizează la selecţia unei linii dintr-o listă de opţiuni propuse

prin program, la un moment dat;- tastele “ > ”, “ < ” se utilizează pentru a trece la ecranul următor sau a reveni la ecranul

anterior;- tasta “ H ” tasta de ajutor pentru:

- iluminare ecran;- oprire aparat;- afișare date despre sistemul de injecţie și aprindere;- setare imprimantă;- stabilire viteză de lucru pentru transfer date;- operaţii asupra datelor memorate ( tipărire, ștergere ).

- tasta “ N ” se utilizează pentru salt la nivelul anterior din program;- tasta “ - - > ” pentru memorare date;- tasta “ - - > ” pentru citire date din memorie.

DIAGNOSTICARE


17 - 27

După accesul în meniul de diagnoză prin apăsarea tastei “ > ”, se afișează un submeniu cuurmătoarele opţiuni:

- apasă tasta “ 1 ” pentru a citi defectele memorate;- apasă tasta “ 2 ” pentru a afișa valorile actuale ale mărimilor măsurate;- apasă tasta “ 3 ” pentru a verifica funcţionarea dispozitivelor de acţionare;- apasă tasta “ H ” pentru a afișa meniul de ajutor;- apasă tasta “ N ” pentru revenire în meniul de diagnoză.

* Dacă s-a ales varianta de citire a defectelor memorate, după apăsarea tastei “ 1 ”, pe ecranva fi afișat un mesaj cu numărul eventualelor defecte memorate.

Apăsând tasta “ > ” se afișează un mesaj cu:- calea defectului;- tipul defectului;- codul defectului.

Apăsând din nou tasta “ > ” se afișează informaţii suplimentare despre tipul defectelor( sporadice sau permanente ).

Din acest moment se explorează lista defectelor memorate prin apăsare pe tasta “ > ”, dacădupă selectarea unui defect se apasă tasta “ 1 ” se trece la identificarea cauzelor posibile aledefectelor.

La fiecare apăsare a tastei “ N ” se afișează mesajul anterior.După afișarea datelor despre ultimul defect din listă apăsând tasta “ > ” utilizatorul este

întrebat, printr-un mesaj, dacă defectul a fost eliminat.Se oferă opţiunile:

- apăsaţi tasta “ 1 ” dacă răspunsul este DA;- apăsaţi tasta “ 3 ” dacă răspunsul este NU.

Dacă a fost apăsată tasta “ 1 ” va fi afișat un mesaj referitor la defectele memorate și vor fioferite două opţiuni:

- ștergere, prin apăsarea tastei “ 1 ”;- păstrare, prin apăsarea tastei “ 3 ”.

După apăsarea tastei “ 1 ” se afișează mesajul “ Defectele memorate au fost șterse ”.Apăsând tasta “ 3 ” sau succesiunea de taste “ 1 ”, “ N ” se revine la meniu diagnoză.* Dacă s-a ales varianta de verificare a dispozitivelor de acţionare ( injector, electrovalvă,

regulator de mers în gol etc. ) după apăsarea tastei “ 3 ” vor fi afișate două opţiuni pentruselectarea dispozitivelor de acţionare:

- apăsând tasta “ 1 ” se selectează un dispozitiv de acţionare;- apăsând tasta “ 3 ” se explorează lista dispozitivelor, începând cu primul.

Odată cu selectarea unui dispozitiv se face acţionarea lui în regim pulsatoriu pentru a putea fivizualizată sau auzită funcţionarea acestuia și se afișează întrebarea “ Dispozitivul pulsează ? ”cu opţiunile:

- apasă tasta “ 1 ” dacă răspunsul este DA;- apasă tasta “ 3 ” dacă răspunsul este NU.

DIAGNOSTICARE


17 - 28

La fiecare apăsare a tastei “ 1 ” se trece la acţionarea dispozitivului următor;La fiecare apăsare a tastei “ 3 ” se afișează instrucţiuni de lucru pentru eliminarea cauzei

nefuncţionării dispozitivului și prin apăsarea tastei “ > ” se selectează din nou dispozitivul.Apăsând tasta “ N ” pe durata acţionării unui dispozitiv, se revine la subdomeniul de verificare

a dispozitivelor de acţionare.* Dacă s-a ales varianta de afișare a valorilor actuale ale mărimilor măsurate, după apăsarea

tastei “ 2 ”, vor fi afișate două opţiuni pentru selectarea valorilor actuale:- apăsând tasta “ 1 ” se selectează câte trei parametri cu valorile actuale;- apăsând tasta “ 2 ” se explorează câte un parametru succesiv, începând cu primul.- apăsând tasta “ > ” se avansează la mărimea următoare din listă;- apăsând tasta “ N ” se revine la submeniul de afișare a valorilor actuale ale mărimilor

măsurate.Informaţii suplimentare privind utilizarea testerului KTS 300 sunt precizate în instrucţiunile

de utilizare ale “ Poket - System Tester KTS 300 - Bosch ” .

DIAGNOSTICARE


17 - 29

Diagnosticarea sistemului de injecţie cu testerul KTS 300 permitedepistarea componentelor defectelor din sistem, codul defectelor fiindexplicitat în tabelul următor:

Cod defect Componentă defectă Denumire defect

011 A Regulator de mers în gol Semnal neplauzibil0203 Senzor turaţie Lipsă semnal turaţie0204 Întrerupător de mers în gol Scurtcircuit la masă0204 Întrerupător de mers în gol Întrerupere / Scurtcircuit la plus0206 Potenţiometru clapetă Semnal neplauzibil0206 Potenţiometru clapetă Scurtcircuit la plus0206 Potenţiometru clapetă Întrerupere / Scurtcircuit la masă0206 Potenţiometru clapetă Scurtcircuit la masă0206 Potenţiometru clapetă Întrerupere / Scurtcircuit la plus020A Senzor temperatură motor Întrerupere / Scurtcircuit la plus020A Senzor temperatură motor Scurtcircuit la masă020A Senzor temperatură motor Semnal neplauzibil020B Senzor temperatură aer Întrerupere / Scurtcircuit la plus020B Senzor temperatură aer Scurtcircuit la masă020D Senzor oxigen Scurtcircuit la masă010D Senzor oxigen Scurtcircuit la plus0219 Regulator λ Amestec sărac0219 Regulator λ Amestec bogat0231 Adaptare amestec Adaptare la limita de jos0231 Adaptare amestec Adaptare la limita de sus0303 Senzor turaţie Lipsă semnal sincronizare PMS463A Supapă purjare canistră carbon ActivăFFFF Unitate de control electronic Componentă digitală defectă

DIAGNOSTICARE


17 - 30

DEMONTARE

* Se debranșează borna ( - ) a acumulatorului.* Se debranșează conectorul de cuplare al unităţii de control la cablajul comandă injecţie

benzină, astfel:- se trage siguranţa ( 1 ) în sensul săgeţii;- se rabate conectorul în jurul punctului ( 2 ) în sensul săgeţii ( a ), astfel acesta

debranșându-se;- se demontează șuruburile de fixare a unităţii de control electronic pe coloana amortizor

dreapta.

REMONTARE

* Se procedează în sens invers demontării.* Probe funcţionale ( testare sistem ).

ATENţIE:

La manevrarea unităţii de control electronic, aceasta va fi ferită de șocurimecanice și de surse de căldură de peste 85 0 C. Se va evita depunerea de impurităţipe contactele unităţii de control și ale conectorului, pentru a nu apare erori desemnal.

Unitatea de control se va branșa sau debranșa numai după ce s-a deconectatborna ( - ) a bateriei.

UNITATE DE CONTROL ELECTRONIC


17 - 31

DEMONTARE

* Se debranșează conectorul de la senzorulde turaţie apăsând siguranţa ( 1 ), în sensulsăgeţii, după care se debranșează.

* Se demontează șurubul de fixare alsenzorului pe carterul ambreiaj.

REMONTARE

* Se operează în sensul invers demontării.* Probe funcţionale ( testare funcţionare senzor turaţie ).

ATENţIE: Pentru a nu fi deteriorat senzorul va fi introdus în locașul din carterulambreiaj prin împingere, nu cu ciocanul. Cuplul de strângere șurub fixare = 8 +/- 2Nm.

1

SENZOR DE VITEZĂ


17 - 32

DEMONTARE

* Se debranșează cablajul comandă injecţiede la senzor, apăsând mai întâi siguranţa ( 1 ), însensul săgeţii, după care se debranșează acesta.

* Se demontează senzorul.

1

SONDĂ DE TEMPERATURĂ APĂ MOTOR


17 - 33

DEMONTARE

* Se debranșează conectorul de cuplareal senzorului la cablajul comandă injecţiebenzină, astfel:

- se trage clapeta de blocare ( 1 ) în sensulsăgeţii ( a );

- se debranșează conectorul.* Se demontează senzorul de pe tubul de

coborâre primar.REMONTARE

* Se operează în ordine inversă demontării; la fixarea sondei se va unge filetul acesteia cu 12g. unsoare antigripaj.

* Probe funcţionale ( testare funcţionare senzor oxigen ).

ATENţIE:Se va feri senzorul de șocuri mecanice.Strângerea senzorului la cuplu = 40 - 60 Nm.; trebuie asigurată etanșarea între

sondă și tubul de coborâre primar.Traseul de evacuare al gazelor arse trebuie să fie etanș pentru ca senzorul oxigen

să preleveze valorile reale ale noxelor.

1

a

SONDĂ DE OXIGEN


17 - 34

REMONTARE

* Se operează în ordine inversă demontării.* Probe funcţionale ( testare aprindere ).

ATENţIE:Branșarea fișelor de bujii se face prin împerecherea între numărul inscripţionat

în dreptul fiecărui plot al bobinei și numărul cilindrului corespunzător al motorului.Tensiunile înalte din circuitul primar și secundar al bobinei sunt periculoase.

* Se debranșează borna ( - ) a bateriei.* Se debranșează conectorul cablajului

comandă injecţie benzină de la bobină, astfel:- se apasă siguranţa ( 1 ) în sensul săgeţii;- se debranșează conectorul de la bobină.* Se debranșează fișele de bujii de la

bobină.* Se demontează șuruburile de fixare a

bobinei pe placa închidere chiulasă.

1

BOBINĂ DE APRINDERE

DEMONTARE


17 - 35

DEMONTARE

* Se debranșează fișele de la bujii și de la bobină.

REMONTARE

* Se branșează fișele la bujii și la ploturile corespunzătoare ale bobinei de inducţie.* Probe funcţionale ( testare sistem aprindere ).

ATENţIE:La montarea fișelor, acestea se vor branșa la cilindrul corespondent al numărului

imprimat lângă plotul de la bobină. Cuplul strângere bujii = 20 - 40 Nm.

FIRE DE APRINDERE

Modul_injectie_Dacia_1310_Li[1]

Documents

Transcript of Modul_injectie_Dacia_1310_Li[1]