Modif de Comport Si Aspect General

CONDUITA IN URGENTE MEDICO - CHIRURGICALE

Curs 1 – MODIFICARI DE COMPORTAMENT SI ASPECT

GENERAL AL PACIENTULUI

Dr. Gabriela Turcu

Modificari ale starii de constienta – Starea confuzionala

Starea confuzionala = reducere a luciditatii insotita de dezorientarea spatio-temporala si tulburarea procesului de gandire

Gradele de confuzie Starea de somnolenta = forma mai minora de sindrom confuzional: diminuare a

perceptiei, scadere a atentiei, dificultate in formularea ideilor si reducerea capacitatii de a purta o discutie

Starea de obnubilare = forma mai avansata a sindromului confuzional: perceperea imprecisa a mediului inconjurator, dificultati de memorie, incetinirea proceselor asociative, dezorientare temporo-spatiala si dificultatea de a purta o conversatie coerenta

Starea de stupoare = afectare mai profunda a constientei: inhibitie psihomotorie, cu adinamie, mutism, cu refuz alimentar si cu lipsa de raspuns la stimuli obisnuiti

Modificari ale starii de constienta – Starea confuzionala

Letargia se manifesta prin somn anormal, profund si prelungit, din care bolnavul poate fi trezit prin excitatii foarte puternice

Modificari ale starii de constienta Sincopa

SINCOPA = pierdere de scurta durata a constientei, a tonusului muscular si a functiilor vegetative, ca urmare a scaderii irigarii cerebrale

Lipotimia = alterare a starii de constienta, care nu ajunge insa pana la disparitia completa a constientei diferenta dintre sincopa si lipotimie este mai mult de ordin cantitativ, ele avand de fapt aceleasi cauze si mecanisme patogenice

aproximativ 25% din indivizii sanatosi sau aparent sanatosi, au avut cel putin o sincopa sau o lipotimie in viata lor

aproximativ 3% din internarile de urgenta sunt determinate de o sincopa sau o lipotimie.


Sincopa o scadere brusca si severa a perfuziei cerebrale

sistemul nervos nu dispune de rezerve energetice si depinde aproape exclusiv de glucoza si oxigenul aduse de sange

reducerea sub 10% a perfuziei cerebrale duce in 10 secunde la pierderea starii de constienta

Letargia

Sincopa Atitudine in sincopa


Cauze mecansimele vasoconstrictoare – hipotensiune posturala, sincopa vaso-

vagala scaderea debitului cardiac – stenoza aortica, infarctul miocardic, tamponada

pericardica scaderea intoarcerii venoase – tuse, mictiune tulburarile de ritm cardiac – bradicardie sinusala, blocuri atrio-ventriculare,

tahicardia paroxistica, fibrilatia atriala modificari ale compozitiei sangelui – anemia, hipoxia, hipoglicemia tulburari de circulatie cerebrala – insuficienta vertebro-bazilara,

encefalopatia hipertensiva tulburari emotionale


Sincopele reflexe = peste 50% din cazurile de sincopa, pot sa apara chiar si la un individ sanatos, sau aparent sanatos, in conditiile unor:

emotii puternice dureri puternice punctii extractii dentare la trecerea brusca din clinostatism in ortostatism la tuse chiar la mictiune


Manifestarile clinice ale sincopei Faza prodromala – mai frecventa in sincopele vaso-vagale si precede cu 20-

30 de secunde aparitia sincopei; = stare de rau general, transpiratii, tulburari de vedere, senzatia de cap gol, parestezii, paloare, jena epigastrica, greturi si varsaturi

Faza de stare – pierderea constientei se produce brusc: bolnavul cade sau se prabuseste usor - paloare, pupile midriatice, tegumente umede si reci, o stare de hipotonie, de imobilitate si o scadere a reactivitatii la stimuli externi pulsul foarte slab sau chiar absent, tensiunea scazuta, uneori greu de masurat, zgomotele cardiace asurzite sau abolite, respiratia imperceptibila


Faza postaccesuala – de obicei simptomatologia dureaza foarte putin, deoarece ajuns in clinostatism, bolnavul incepe sa se recoloreze

pulsul devine perceptibil respiratia devine mai ampla si bolnavul isi recapata constienta, fara sechele dupa sincopa, bolnavul este palid, adinamic sau hipoton


Examenul clinic se verifica rapid starea de constienta sau de inconstienta a bolnavului permeabilitatea cailor respiratorii, pulsul si tensiunea arteriala si se

asculta inima

se examineaza rapid capul, privnd eventualele contuzii sau leziuni se examineaza ochii, starea pupilelor si reflexele pupilare se examineaza toracele, abdomenul si membrele, pentru a decela

eventualele leziuni, fracturi sau hemoragii

Examinarea in sincopa

Pozitia laterala de siguranta


Investigatii paraclinice electrocardiograma +/- inregistrare Holter dozarea glicemiei, ionograma, ureea si creatinina sanguina electroencefalograma

Sincopa psihogena (criza histerica) se caracterizeaza prin: examen clinic (puls, tensiune arteriala, ascultatia cordului etc) normal in timpul inconstientei si trasaturi teatrale (niciodata fara public, niciodata fara scop)


Tratament Tratamentul crizei – cat mai repede din criza (>4 minute → tulburari

nervoase ireversibile) membrele inferioare deasupra nivelului corpului si cu capul la nivelul

corpului, sau ceva mai jos capul - intors intr-o parte pentru a preveni caderea limbii si obstructia cailor

aeriene se verifica caile aeriene superioare si, la nevoie, se trece la eliberarea lor se incearca stimulari usoare, prin stropirea cu apa sau usoara flagelare a

obrajilor dupa 15-30 de secunde, se va incepe resuscitarea cardio-respiratorie


Tratament Prevenirea crizelor - depinde de cauzele lor in sincopele reflexe se vor evita stresurile, aglomerarile, caldura excesiva,

manevrele dureroase, miscarea brusca a capului, ridicarea brusca din pat pentru prevenirea sincopelor din tulburarile de ritm se vor administra

antiaritmice s.a.m.d.

COMA = alterare de lunga durata a starii de constienta insotita de tulburari mai mult sau mai putin importante ale functiilor vegetative

Modificari de comportament si aspect general al pacientului

Atitudinea pacientului flasca in sincopa, coma, unele intoxicatii contractura a unui segment contractura generalizata ( convulsii, epilepsie)

Motilitatea miscarile spontane amplitudinea miscarilor, viteza si forta musculara (se cere pacientului sa

execute o miscare in timp ce medicul se opune ei) motilitatea activa poate prezenta un deficit partial (pareza) sau total

(paralizie)

Modificari de comportament si aspect general al pacientului - Reflexele

1. Reflexele cutanate – se cerceteaza excitand pielea cu un varf de ac

reflexul palmo-mentonier reflexe cutanate abdominale reflexul cutanat plantar – excitatia marginii externe a plantei de la

calcai spre degete produce, in mod normal, flexia degetelor; in leziuni piramidale, degetul mare face o miscare de extensie (semnul Babinski), care poate fi insotita de o desfacere in evantai a celorlalte degete


Reflexele osteo-tendinoase (ROT) cercetarea ROT se face cu un ciocan de reflexe, percutandu-se

tendonul si obtinandu-se contractia muschiului respectiv reflexul rotulian reflexul achilian patologic, ROT sunt exagerate in leziuni piramidale

Reflexe Semnul Babinsky


Reflexele pupilare: fotomotor (de reactie la lumina) – normal pupilele se micsoreaza la lumina

puternica = mioza de acomodare la distanta – la apropierea degetului, pupila se micsoreaza,

iar la departarea lui se dilata = midriaza Mioza - in paralizia nervului simpatic cervical, intoxicatii cu opiacee Midriaza poate aparea in intoxicatii cu cocaina, la muribunzi etc. Anizocoria = inegalitatea pupilara Hippusul pupilar = modificari de diametru ale pupilelor Nistagmusul = instabilitatea motorie involuntara a globilor oculari; poate

aparea in leziuni vestibulare, in intoxicatii cu alcool

Reflex pupilar fotomotor

Anizocorie

Redoarea cefei

Modificari de comportament si aspect general al pacientului

La nivelul pleoapelor ptoza pleoapei superioare – in paralizia nervului oculomotor comun lagoftalmia – largirea fantei palpebrale, cu imposibilitatea inchiderii

pleoapelor, in paralizia nervului facial

Redoarea cefei = imposibilitatea flexiei anterioare a extremitatii cefalice, prin limitare algo-contracturala (contractura dureroasa)

apare in meningite, dar poate aparea si in hemoragia meningee

Modif de Comport Si Aspect General

Documents

Transcript of Modif de Comport Si Aspect General