GHID DE BUNE PRACTICI

Modele agricole sustenabilepentru zona montan� a României

www.carpatsheep.ro

Swiss Center for Mountain RegionsAdresa: Seilerstr. 4, Postfach 7836, CH-3001 BernTelefon: 0041(0)31 382 10 10, Fax: 0041(0)31 382 10 16Email: info@sab.chWeb: www.sab.ch

Parteneri:

Federa�ia Agricultorilor de Munte "Dorna"Adresa: str. Oborului, nr. 11, Vatra Dornei, cod 725700, jud. SuceavaTelefon / Fax: 004 0230 375 037Email: famd@easynet.roWeb: www.famdorna.ro

Heifer RomaniaAdresa: str. Mihai Romanul, nr. 19, Cluj-Napoca, cod 400495, jud. ClujTelefon: 004 0264 403 680, Fax: 004 0264 403 682Email: hpi.ro@heifer.roWeb: www.heifer.ro

AGROM-ROAdresa: str. Principala nr. 1227, Sangeorgiu de Mures, cod 547530, jud. MuresTelefon: 004 0265 319 968Email: of�ce@agromro.roWeb: www.agromro.ro

ROMONTANAAdresa: str. Oborului, nr. 11, Vatra Dornei, Cod 725700, Jud. SuceavaTelefon / Fax : 004 0230 370 776, Mobil: 004 0751 618 303Email: of�ce@romontana.orgWeb: www.romontana.org

Proiect co-�nan�at printr-un grant din partea Elve�iei prin intermediul Contribu�iei Elve�iene pentru Uniunea European� extins�.

Aceast� publica�ie nu re�ect� neap�rat pozi�ia o�cial� a guvernului elve�ian. Responsabilitatea pentru con�inutul acesteia este asumat� în întregime de ROMONTANA

Proiect:Modele agricole sustenabile

pentru zona montan� a României

www.swiss-contribution.ch/romania

Cuprins

II. Managementul paji�tilor

2.1 Introducere 2.2 Ameliorare p��uni 2.3 Managementul apei

2.4 Reîns�mân�area 2.5 Supraîns�mîn�area

9 913

1515

I. Zona montan� a României - descriere general�

1.1 Delimitarea zonei montane în România 1.2 Economia montan� 1.3 Agricultura 1.4 Pie�ele de desfacere 1.5 Resurse umane

1.6 Problemele de mediu din zona montan� 1.6 P�durile din zona montan� 1.8 Infrastructura din zona montan� 1.9 Turismul montan

345

66

6 777

III. S�n�tatea �i siguran�a animalelor

3.1 Bun�starea animalelor 3.2 Construc�ii zoopastorale 19 21

IV. Stâna - facilit��i de producere a brânzei

4.1 Stâne - generalit��i 4.2 Cl�dire zoopastoral� 24 25

V. Re�ete �i speci�ca�ii de produs

5.1 Tehnologii de fabrica�ie 5.2 Fi�e tehnice

5.3 Flux tehnologic 2932

40

VI. Marketing

6.1 De�nirea Problemei 6.2 Cresc�tori, efective, produc�ie 6.3 Procesatori, produc�tori 6.4 Produse sugerate

6.5 Analiza SWOT 6.6 Canalele de distribu�ie 6.7 Pro�lul consumatorului

4343

45 47

4949

53

VII. ˛n loc de concluzii

˛n loc de concluzii 59

VII. Formare voca�ional�

Formare voca�ional� 56

INTRODUCTION

This best practice guide is a product of the project Sustainable Agricultural Models in the Romanian Mountain Area co-�nanced by the Swiss-Romanian Cooperation Programme and Heifer International. The core of this project is to develop sustainable agricultural models in the Romanian mountain area through integrating traditional activities in the modern economic environment in order to generate income, and preserve the cultural landscape with its high touristic value. The project has the following objectives: Objective 1 - The production factors of the traditional production system are strengthened; Objective 2 - The market opportunities of traditional products are improved; Outcome 3 - The competences of producers to diversify and modernize their production are improved. The best practice guide represents a synthesis of the �ndings of the project with regard to pasture management, animals well-being, sheepfold - cheese making facilities, recipes and product speci�cations, marketing and vocational training.

In-depth information on these subjects can be ordered at:

Mountain Farmers Federation DORNAAdress: Oborului 11, Vatra Dornei - 725700, Suceava county, Romania Phone/Fax: (+40)230.375.037 E-mail: famd@easynet.ro / famd@famdorna.ro Websites: www.famdorna.ro / www.carpatsheep.ro

INTRODUCERE

Acest ghid de bune practici este un rezultat al proiectului Modele Agricole Sustenabile pentru Zona Montan� din România, co-�nan�at prin Programul de Cooperare Elve�iano-Român �i Heifer International. Scopul proiectului este s� dezvolte modele agricole sustenabile pentru zona montan� a României, prin integrarea activit��ilor tradi�ionale în sistemul economic modern, pentru a consolida venituri �i a proteja peisajul cultural tradi�ional �i valen�ele sale turistice. Proiectul are urmatoarele obiective: Obiectivul 1 - ˛nt�rirea factorilor de produc�ie ai sistemului tradi�ional; Obiectivul 2 - ˛mbun�t��irea oportunit��ilor de pia�� pentru produsele tradi�ionale; Obiectivul 3 - ˛mbun�t��irea competen�elor produc�torilor pentru modernizare �i diversi�carea produselor. Ghidul de bune practici reprezint� o sintez� a constat�rilor �i rezultatelor proiectului cu privire la managementul paji�tilor, bun�starea animalelor, stâne �i facilit��i de produc�ie moderne a brânzeturilor, re�ete �i speci�ca�ii de produs, marketing �i formare voca�ional�.

Informa�ii detaliate despre aceste subiecte pot � ob�inute de la:

Federa�ia Agricultorilor de Munte DORNA Adresa: Str. Oborului, Nr. 11, Mun. Vatra Dornei - 725700, jude�ul Suceava, RomâniaTel/Fax: (+40)230.375.037 E-mail: famd@easynet.ro / famd@famdorna.ro Website-uri: www.famdorna.ro / www.carpatsheep.ro

3

Zona m

ontan� din Rom

ânia

I. Zona montan� din România - descriere general�

Zona montan� din România reprezint� un teritoriu de interes na�ional, special, cu un mare poten�ial de mediu, economic, social �i cultural. Mun�ii se diferen�iaz� de alte zone defavorizate prin factorii naturali restrictivi �i care nu pot � modi�ca�i (altitudine, clim�, pant�, fertilitate sc�zut� a solului, perioade mai scurte de vegeta�ie, izolare fa�� de c�ile de comunica�ie �i pie�ele de desfacere) �i prin factori economici �i sociali structurali îmb�trânirea popula�iei active �i tendin�ele de exod în principal al tineretului, ocupa�ii restrictive, distan�e mari fa�� de centrele decizionale �i administrative, infrastructur� insu�cient�.

Veritabil� coloan� vertebral� a României, reprezint� un tot unitar, cu semni�ca�ii ce dep��esc sferele economic� �i social�, prin valen�ele complementare ce le înglobeaz�, legate intim de istoria �i �in�a na�ional� a poporului român. - Prof. dr. h.c. Radu Rey Membru de Onoare al Academiei de �tiin�e Agricole �i Silvice Gheorghe Ionescu - �i�e�ti.

1.1 DELIMITAREA ZONEI MONTANE ˛N ROM´NIA

Delimitarea administrativ� a zonelor montane din România are în vedere acele zone care se caracterizeaz� prin limitarea considerabil� a posibilit��ilor de utilizare a terenului �i prin cre�terea apreciabil� a costurilor lucr�rii acestuia datorate:

existen�ei unor condi�ii climatice deosebit de di�cile, determinate de altitudini de peste 600 m, al c�ror efect este scurtarea substan�ial� a sezonului de vegeta�ie;

prezen�ei la o altitudine mai joas�, pe cea mai mare parte a terenului agricol, a unor pante de peste 20%, prea abrupte pentru utilizarea de ma�ini agricole sau care necesit� utilizarea unor echipamente costisitoare;

sau

combina�iei factorilor anteriori.

Un proiect de cercetare pentru delimitarea zonei montane a analizat trei variante de zoni�care montan� a Carpa�ilor române�ti, prin selec�ia Unit��ilor Administrativ - Teritoriale (UAT) ce de�in mai mult de 50% zon� montan� cu altitudini de peste 600 m, rezultând urm�toarele cazuri:

UAT situate la altitudini de peste 600 m - cuprind 1.045 UAT;

UAT situate la altitudini de peste 800 m - cuprind 701 UAT;

UAT situate la altitudini de peste 1.000 m - cuprind 532 UAT.

La nivelul anului 2015, Zona Montan� Defavorizat� (ZMD) este foarte clar de�nit� prin Programul Na�ional de Dezvoltare Rural� (PNDR) �i se suprapune în cea mai mare parte arealului carpatic incluzând:

Unit��ile Administrativ - Teritoriale (UAT) de baz� (comune sau ora�e) situate la altitudini medii mai mari sau egale cu 600 de metri, limitele acestora �ind acelea ale blocurilor �zice (identi�cate în Sistemul Integrat de Administrare �i Control) care apar�in de aceste UAT;

4

Zon

a m

onta

n� d

in R

omân

ia

Unit��ile Administrativ - Teritoriale de baz� situate la altitudini medii între 400 600 metri �i care au o pant� medie egal� sau mai mare de 15%, limitele acestora �ind acelea ale blocurilor �zice (identi�cate in Sistemul Integrat de Administrare �i Control) ce apar�in de aceste UAT.

Conform acestei delimit�ri zona montan� a României cuprinde 657 de UAT (NUTS 5), reprezentând 20% din num�rul total de UAT din România, distribuite pe raza a 27 de jude�e �i o suprafa�� total� de 71.341 km†, respectiv 30% din teritoriu (238.391 km†).

Poten�ialul de dezvoltare �i implicit activit��ile economice în zona montan� sunt restric�ionate de aspectul geomorfologic al reliefului, de accesibilitatea di�cil�, de condi�iile de clim� mai aspre. ˛n multe cazuri culmile montane reprezint� zone de grani�� pentru unit��i administrativ teritoriale, adic� zone de cap�t de drumuri, excluse din intravilanul UAT, determinând astfel o izolare, uneori bene�c� pentru p�strarea nealterat� a mediului.

Zona Montan� Defavorizat� a României(sursa: Ministerul Agriculturii �i Dezvolt�rii Rurale)

1.2 ECONOMIA MONTAN�Economia montan� prin resursele naturale durabile pe care le cuprinde, reprezint� una din pro-

blemele economice �i sociale de prim� importan�� pentru economia rural� a României. Faptul c� zona montan� a României se întinde pe aproape 30% din suprafa�a ��rii, din care o suprafa�� de 4,4 mil. ha este acoperit� cu p�duri, 2,4 mil. ha de paji�ti naturale, unde locuiesc 3,2 milioane de persoane în 1,2 milioane de gospod�rii �i care de�in circa 2,9 mil. ha teren agricol, din care 500.000 ha teren arabil, se poate cuanti�ca, relativ u�or, importan�a economiei montane pentru �ara noastr�.

˛n cadrul zonei montane, economia agricol� montan�, economia forestier� �i cea agroturistic� se întrep�trund. Economia agricol� montan�, în mare parte ecologic� sau organic�, axat� pe economia pastoral� (cre�terea vacilor cu lapte, a tineretului taurin �i activit��ile pastorale de oierit estival), poate � împletit�, prin pluriactivitate, cu recoltarea �i prelucrarea fructelor de p�dure �i a

5

Zona m

ontan� din Rom

ânia

plantelor medicinale din �ora spontan� montan�, iar ambele conexate cu activit��i agroturistice de iarn� �i var� sau legat� de obiceiurile pastorale �i etnofolclorice, religioase, spirituale, activit��i sportive �i de drume�ie, toate acestea constituind c�i de sporire important� a economiei rurale montane, de valori�care superioar� a capitalului natural al zonei de munte.

Extinderea agriculturii montane este o necesitate pentru România. Spre deosebire de zona de �es �i cea colinar�, densitatea popula�iei în zona de munte este de circa 2,53 ori mai mic�, iar contribu�ia economiei montane (agricultur�, silvicultur� exploatare forestier�, agroturism, eco-economie rural� montan� non-agricol�, habitat) reprezint� circa 810% din produc�ia agricol� a României. Pentru a remarca marea discrepan�� între economia montan� a României �i, de exemplu, a Elve�iei sau Austriei, este su�cient s� amintim faptul c� în cazul celor dou� ��ri (montane) economia montan� (în mod deosebit cea agroturistic� montan�) contribuie cu 4060% la economia agricol� a ��rilor respective. ˛n acela�i timp, având în vedere �i structura pe forme de relief a ��rilor men�ionate, popula�ia montan� este mai numeroas�, ponderea �i densitatea acesteia �ind cu mult mai mare comparativ cu cea a României.

Economia montan� bine conceput�, aplicat� �i sus�inut�, poate � o �ans� pentru România, cu condi�ia ca politicile guvernamentale de sprijinire (sus�inere) s� �e adecvate zonei montane.

1.3 AGRICULTURAAgricultura reprezint� principala activitate economic� din zona rural� montan�. Conform unui

studiu elaborat de Comisia European�, în zona montan� reg�sim 19,7% din suprafa�a agricol� utilizat�, 18,5% din for�a de munc� direct implicat� în agricultur�, 17,6% din num�rul total al fermelor �i 19,5% din num�rul animalelor. Conform aceluia�i studiu, dimensiunea medie a fermei este de 3,9 ha (a treia cea mai mic� dintre ��rile montane din UE), iar dimensiunea economic� a fermei raportat� la un ha este de 253 Euro, iar raportat� la unitatea de munc� anual� este de 1.631 Euro (cea mai mic� din ��rile montane din UE), rezultând, din aceste date, slaba productivitate a fermelor montane române�ti, �i, drept consecin��, veniturile mici ale fermierilor.

Agricultura este practicat�, în mare parte (peste 65%), în ferme mici �i foarte mici (sub 2 ha), principala activitate �ind cre�terea animalelor (vaci, oi, capre) pentru lapte �i într-o mic� m�sur� pentru carne.

Datorit� lipsei de pie�e de desfacere pentru anumite produse agricole (lân�, lapte), num�rul animalelor s-a redus constant, ajungând în 2010 la 558.000 bovine, 1.921.000 ovine, 184.000 caprine �i 113.000 cabaline.

Sc�derea cea mai mare, comparativ cu anul 2000, s-a înregistrat la bovine (cu 50%), urmat de ovine (20%) �i cabaline (20%), având un impact major atât asupra calit��ii p��unilor, datorit� sub-p��unatului sau ne-între�inerii p��unilor, dar �i asupra satelor �i tradi�iilor, acestea pierzându-se cu timpul.

Zona montan� dispune de suprafe�e extinse de paji�ti �i p��uni (2,1 milioane ha), men�inute în aceast� condi�ie prin practicarea de-a lungul timpului a unei agriculturi tradi�ionale extensive (p��unat �i cosit). Cu toate acestea, în ultimii ani, calitatea p��unilor �i fâne�elor s-a degradat datorit� reducerii num�rului de animale, abandonului sau lipsei lucr�rilor de între�inere a paji�tilor �i p��unilor.

Rasele de animale existente, adaptate la condi�iile naturale, sunt principalele furnizoare de materii prime de calitate care pot � mai bine valori�cate în viitor, datorit� cre�terii cererii de produse tradi�ionale �i de calitate, dar �i datorita accentu�rii crizei alimentare la nivel mondial. Existen�a tradi�iilor �i cuno�tin�elor legate de ob�inerea �i procesarea produselor montane, coroborat� cu noua legisla�ie european� privind etichetarea produselor montane, reprezint� o oportunitate pentru dezvoltare.

6

Zon

a m

onta

n� d

in R

omân

ia

Fermele existente sunt slab utilate �i mecanizate (1 tractor / 88 ha teren arabil, 1 motocositoare / 69 ha p��une �i fânea��) ceea ce duce la un consum mult mai mare de energie, for�� de munc�, �i ca atare, costuri suplimentare. Lipsa bazinelor colectoare de purin �i a platformelor pentru b�legar duc la folosirea ine�cient� a îngr���mintelor naturale, dar �i la un impact de mediu manifestat prin sc�derea calit��ii apelor.

1.4 PIE�ELE DE DESFACEREDatorit� distan�elor mari �i a calit��ii slabe a infrastructurii de transport, dar �i a lipsei concentr�rii

ofertei, produsele din zona de munte nu sunt valori�cate pe deplin. Lipsesc în majoritatea zonelor unit��ile de procesare a c�rnii, laptelui, lânii, fructelor de p�dure. Produc�ia agricol� montan� reprezint� sub 2% din total produc�ie agricol�, iar produc�ia animal� reprezint� 50% din produc�ia agricol� montan�, ceea ce denot� o slab� valori�care a produc�iei vegetale.

1.5 RESURSELE UMANE˛n ultimii ani, popula�ia din zona montan�, de�i are marele avantaj de a � adaptat� atât �zic

cât �i psihic constrângerilor naturale, s-a redus constant, ajungând în 2011 la 3.270.793 locuitori (aproximativ 20% din popula�ia României) fa�� de 3.361.070 locuitori în anul 2005 (conform datelor furnizate de Institutul Na�ional de Statistic�). Reducerea cea mai accentuat� s-a înregistrat pentru categoria de persoane cu vârste cuprinse între 0 �i 19 ani, iar la categoria de vârst� peste 65 de ani înregistrându-se o cre�tere (2,6%), ceea ce indic� o tendin�� de îmb�trânire a popula�iei.

Popula�ia din zona montan� a României tr�ie�te în cea mai pare parte în mediul rural sau în ora�e mici mono-industriale, în care restructurarea �i privatizarea au determinat reducerea drastic� a ocup�rii for�ei de munc�, majoritatea �ind cu studii medii sau reduse. Referitor la mobilitatea tinerilor, a for�ei de munc� tinere din mediul rural, datorit� faptului c� accesul la înv���mântul superior este de aproximativ 1%, putem a�rma faptul c� este foarte mare probabilitatea de migra�ie c�tre str�in�tate pentru o munc�, în cele mai multe cazuri, slab cali�cat�.

1.6 PROBLEMELE DE MEDIU DIN ZONA MONTAN�Marea diversitate a �orei �i a faunei s�lbatice a condus la includerea a 57% din suprafa�a zonei

montane în cadrul siturilor Natura 2000. Conform datelor colectate de la Ministerul Mediului la nivelul anului 2014, în zona montan� se reg�sesc 197 situri Natura 2000, adic� 37% din num�rul siturilor de la nivel na�ional �i a 67% din suprafa�a protejat� la nivel na�ional. ̨ n ultima perioad� se constat� reducerea biodiversit��ii faunistice, mai ales a carnivorelor mari al c�ror num�r a sc�zut treptat din cauza practic�rii intensive a activit��ilor de vân�toare, ca urmare a supraestim�rii efectivelor de animale, dar �i datorit� reducerii habitatelor, ca urmare a extinderii zonelor construite.

Problemele de mediu cu care se confrunt� zona montan� se refer� printer altele �i la dezvoltarea turismului care a dus la cre�terea cantit��ii de de�euri, în special de de�euri nedegradabile, iar lipsa unor sisteme de colectare a de�eurilor poate avea efecte negative semni�cative pe termen lung asupra mediului �i implicit asupra popula�iei.

Pe lâng� investi�iile necesare în vederea implement�rii planurilor de management pentru ariile naturale protejate (echipamente de laborator, echipamente pentru monitorizare, echipamente IT pentru cartare �.a.), sunt necesare fonduri pentru pl��ile compensatorii c�tre de�in�torii de terenuri forestiere, dar �i pentru activit��i privind instruirea personalului �i informare la nivelul comunit��ilor �i turi�tilor. ˛n de�nitiv scopul const� în reducerea polu�rii �i cre�terea gradului de con�tientizare a importan�ei mediului pentru dezvoltarea economic� �i social� a zonei în cauz�.

7

Zona m

ontan� din Rom

ânia

1.7 P�DURILE DIN ZONA MONTAN�Suprafa�a ocupat� cu p�duri în zona de munte este de 4,4 milioane ha, 40% se a�� în proprie-

tate privat�, diferen�a �ind în administrare public� (Regia Na�ional� a P�durilor, consilii locale). Slaba dezvoltare a re�elei de accesibilizare a fondului forestier (densitatea medie de drumuri fores- tiere 6,5 m/ha) a condus la exploata�ii concentrate masiv în arealele u�or accesibile.

Exploatarea lemnului se face �e în unit��i economice mici, slab modernizate, care utilizeaz� metode �i tehnici învechite, neperformante, �e în mari unit��i foarte mari de prelucrare primar�, cu capacita�i zilnice de absorb�ie semni�cative de lemn. Aceste aspecte, împreun� cu cre�terea cererii de material lemnos pe pie�ele intern� �i în special extern�, conduc la supra-exploatarea p�durilor precum �i la dispari�ia întreprinderilor mici �i mijlocii, care nu pot face fa�� concuren�ei marilor unit��i.

Referitor la exploatarea ra�ional� a p�durilor �i prelucrarea materialului lemnos brut în produse �nite înalt prelucrate trebuie precizat faptul c�, la aceast� dat�, România ob�ine în medie pe tona de produs lemnos �nal de 3,2 ori mai pu�in fa�� de ��rile din UE (80 /t în România, 260 /t în UE). Explica�ia este simpl�: o parte prea ridicat� a valorii produsului forestier provine din exportul de bu�teni (46%) �i nu din exportul de mobil� �i produse prelucrate din lemn (54%). De asemenea, pia�a intern� este inundat� de produse din lemn ale marilor �rme europene �i de oferta de mobil� a societ��ilor comerciale române�ti care import� mare parte din acest produs.

1.8 INFRASTRUCTURA DIN ZONA MONTAN�Infrastructura din zona montan� este mult sub-dezvoltat�, în principal în mediul rural, fapt

ce in�uen�eaz� nivelul de dezvoltare �i calitatea vie�ii. Drumurile, de�i reprezint� principala rut� de transport din aceast� zon�, r�mân în continuare departe de ceea ce înseamn� standarde europene în acest domeniu. Atât dezvoltarea cât �i calitatea acestora afecteaz� tra�cul din aceste zone.

Lungimea re�elei de alimentare cu ap� potabil� a crescut cu 45%, adic� de la 62.073 km în anul 2005, la 90.222 km în anul 2010. Num�rul UAT care bene�ciau de re�ea de ap� potabil� este de 500 UAT, ceea ce reprezint� o cre�tere cu 11,6% fa�� de anul 2005. Cea mai mare cre�tere s-a înregistrat în zona rural� (65%). Cu toate acestea, re�eaua de distribu�ie a apei potabile din zona rural� montan� r�mâne în continuare de�citar� in�uen�ând negativ calitatea vie�ii, dezvoltarea economic� �i poten�ialii investitori.

Re�eaua de canalizare din zona rural� montan� este o problem� major� care în România trebuie rezolvat� în urm�torii ani. Datele statistice ne indic� faptul c� în zona rural� montan�, de�i s-a înre- gistrat o cre�tere a lungimii re�elei de canalizare cu 338% (de la 1.920 km în 2005, la 8.408 km în 2011), aceasta este de 15 ori mai redus� fa�� de lungimea re�elei de ap� potabil�. Exist� localit��i unde re�eaua de alimentare cu ap� s-a dezvoltat semni�cativ în ultimii ani, dar nu exist� deloc re�ea de canalizare, apele menajere in�ltrându-se în pânza freatic� sau în apele de suprafa��.

Re�eaua de distribu�ie a gazelor în zona rural� montan� s-a dezvoltat în ultimul timp ajungând în anul 2010 la o lungime de 44.948 km, un ritm de cre�tere mai accelerat (55%) �ind înregistrat în zona rural�.

1.9 TURISMUL MONTANCu toate c� num�rul locurilor de cazare a crescut cu 23% în ultimii ani (2005 2011) cel a

înnopt�rilor a sc�zut cu 6%, gradul de ocuparea �ind destul de redus. Dezvoltarea nu s-a realizat îns� de o manier� durabil� �i nu a fost corelat� cu dezvoltarea infrastructurii de transport, a serviciilor �i unit��ilor de agrement. Este înc� precar� infrastructura de turism în privin�a marcajelor turistice, a cabanelor montane sau accesibilit��ii monumentelor naturale �i istorice.

8

Zon

a m

onta

n� d

in R

omân

ia

Existen�a unei re�ele func�ionale de parcuri na�ionale (27 parcuri na�ionale �i naturale) poate � un punct tare pentru dezvoltarea eco-turismului, observarea faunei, plantelor �i naturii în general, cu condi�ia îmbun�t��irii infrastructurii de turism din zonele respective.

La aceast� dat�, de�i exist� unele semnale pozitive de extindere a turismului rural �i a agrotu- rismului montan, totu�i câ�iva factori restrictivi limiteaz� extinderea acestora la capacitatea oferit� de peisaj �i cultura tradi�ional�.

Factorii limitativi (restrictivi) sunt:

infrastructura (�osele, c�i ferate, servicii bancare, po�tale, telecomunica�ii rapide �i sigure);

condi�iile de locuit modeste (neacceptate nici de turi�tii mai pu�in preten�io�i) oferite de majoritatea gospod�riilor ��r�ne�ti montane;

cuno�tin�e minime în domeniul turismului;

gastronomie speci�c� local� de calitate;

necunoa�terea unei limbi str�ine;

nesiguran�a;

insecuritatea personal� a turi�tilor, etc.

Sus�inerea �i extinderea turismul rural �i a agroturismului montan are �i o important� compo- nent� educativ� care se refer�, în primul rând, la cunoa�terea tradi�iilor culturale, spirituale sau a valorilor istorice, de arhitectur� ori peisagistice ale spa�iului rural. Componenta educativ� se adreseaz�, cu predilec�ie, elevilor din ora�e care, din punctul de vedere al cunoa�terii agriculturii, al orizontului naturii, al frumuse�ii �i diversit��ii rurale montane, trebuie s� recunoa�tem, sufer�. Participarea, timp de dou� s�pt�mâni, la activit��i agricole cotidiene dintr-o gospod�rie montan�, împletit� cu drume�ia, sc�ldatul în ape curate, c�l�ritul etc., contribuie la l�rgirea orizontului de cunoa�tere al acestor tineri. De altel, în multe ��ri din UE, prin programele de înv���mânt din �colile urbane, sunt prev�zute perioade de vacan�� �i/sau activit��i practice în pensiunile rurale. Exemplul Austriei, Suediei precum �i al Elve�iei este edi�cator, rezultatele educa�ionale în cazul acestor ��ri �ind deosebite.

Sursa informa�iilor din acest capitol: «Orient�ri Strategice Na�ionale pentru Dezvoltarea Durabil� a Zonei Montane Defavorizate 2014 - 2020» - www.madr.ro

9

Managem

entul paji�tilor

II. Managementul paji�tilor2.1 INTRODUCERE

Sistemul tradi�ional de produc�ie agricol� din zona montan� se bazeaz� pe p�storit cu animale pe paji�tile permanente de origine primar� în etajul alpin subalpin sau secundar� dup� defri�area p�durilor �i tuf�ri�urilor. Acest sistem este aproape nemodi�cat de secole �i risc� s� �e abandonat, fapt ce implic� grave consecin�e pentru economie, peisaj, biodiversitate.

Prin aplicarea acestui proiect se inten�ioneaz� ca produsele lactate tradi�ionale realizate la stânele din Carpa�i s� �e procesate dup� norme unitare, sub licen��, în condi�ii igienice, cu m�rci cunoscute �i etichete atractive pentru a p�trunde în circuitul comercial al marilor lan�uri de magazine, garantând avantaje majore pentru economia montan� a viitorului.

Pentru a g�si pe rafturile magazinelor produse naturale de înalt� calitate, trebuie intervenit structural, pe tot lan�ul, iar prima veriga se a�� la �rul ierbii. ˛n acest sens este necesar s� îmbun�t��im covorul ierbos al p��unilor actuale, respectiv produc�ia �i calitatea furajer� a ierbii.

2.2 AMELIORARE P�� UNI

˛n urma deplas�rilor întreprinse în intervalul martie iunie 2014 la sediile unit��ilor administrativ teritoriale �i ale organiza�iilor de cre�tere a animalelor (asocia�ii, ob�ti, composesorate, etc.) din 6 jude�e cu paji�ti permanente situate în Carpa�ii Orientali au fost analizate �i selectate câte o locatie reprezentativ� pentru fiecare jude�.

Loca�iile alese pentru amenajamente pastorale:

Nr. crt. �-�X�G�H�k�X�O�� �/�R�F�D�O�L�W�D�W�H �=�R�Q�D���À�]�L�F�R���J�H�R�J�U�D�À�F�� �$�O�W�L�W�X�G�L�Q�H�����P��

1. �%�L�V�W�U�L�k�D���1���V���X�G �%�L�V�W�U�L�k�D���%�k�U�J���X�O�X�L �0���k�L�L���&���O�L�P�D�Q�L 1.450 1.550

2. �+�D�U�J�K�L�W�D �7�X�O�J�K�H�i �0���k�L�L���+���i�P�D�i 920 1.150

3. �0�X�U�H�i �,�E���Q�H�i�W�L �0���k�L�L���*�X�U�J�K�L�X�O�X�L 600 1.150

4. �1�H�D�P�k �)�D�U�F�D�i�D �0���k�L�L���6�W�k�Q�L�i�R�D�U�H�L 900 1.000

5. �6�X�F�H�D�Y�D �%�U�R�i�W�H�Q�L �0���k�L�L���%�L�V�W�U�L�k�H�L1.550 1.700

6. Vrancea Nereju �0���k�L�L���9�U�D�Q�F�H�L ��������������������������������

Amplasarea �i suprafa�a paji�tilor permanente:

�/�R�F�D�O�L�W�D�W�H�D�� �1�X�P�H�O�H���W�U�X�S�X�O�X�L���G�H���S���i�X�Q�H �1�U�����S�D�U�F�H�O�H �6�X�S�U�D�I�D�k�D���W�R�W�D�O�������K�D��

�%�L�V�W�U�L�k�D���%�k�U�J���X�O�X�L

�9�X�O�W�X�U�X�O�����-�L�U�H�]�L�����3�R�L�D�Q�D���&�D�O�X�O�X�L�����3�����&�R�I�X�U�L�����3�����3���Q�X�O�H�k7 ������������

�7�X�O�J�K�H�i �%�D�O�D�M�X�� 7 ������������

�,�E���Q�H�i�W�L �2�E�k�U�i�L�D���’�X�O�F�H�D�����5�R�J�L�Q 15 ������������

�)�D�U�F�D�i�D �3�L�F�L�R�U�X���0�D�U�H���,���,�,�����9�D�O�H�D���6�D�V�X�O�X�L�����5�H�D�]�H�P�����)�X�Q�G�R�D�L�D���i�L���3�R�S�H�i�W�L���6�D�W

10 ������������

�%�U�R�i�W�H�Q�L �&���E�R�L���i�L���*�U�L�Q�k�H�V�F�X 4 ������������

Nereju �/�D�S�R�i 7 ������������

TOTAL 17 50 ������������

10

Man

agem

entu

l paj

i�tilo

r

ETAJE DE VEGETA�IE LEMNOAS� �I PRINCIPALELE TIPURI DE PAJI�TI

Vegeta�ia primar� din localit��ile luate în studiu este constituit� din p�duri de gorun �i fag la altitudini mai joase (700-900 m), p�duri de molid la altitudini mai mari (900-1700 m) �i de amestec la altitudini medii (800-1.200 m).

Vegeta�ia secundar�, rezultat� dup� defri�area p�durii este reprezentat� de paji�tile permanente folosite aproape în totalitate ca p��une, care au în general un covor ierbos foarte degradat.

Etaje de vegeta�ie lemnoas� �i tipuri principale de paji�ti:

�/�R�F�D�k�L�D �(�W�D�M�H���G�H���Y�H�J�H�W�D�k�L�H���O�H�P�Q�R�D�V�� �7�L�S�X�O���S�U�L�Q�F�L�S�D�O���G�H���S�D�M�L�i�W�H

�%�L�V�W�U�L�k�D���%�k�U�J���X�O�X�L �0�R�O�L�G�����0�R�� �1�D�U�G�X�V���V�W�U�L�F�W�D�������9�D�F�F�L�Q�L�X�P���V�S��

�7�X�O�J�K�H�i �)�D�J�����)�D�������)�D�������0�R �)�H�V�W�X�F�D���U�X�E�U�D�������1�D�U�G�X�V���V�W�U�L�F�W�D

�,�E���Q�H�i�W�L �*�R�U�X�Q�����*�R���������)�D�����)�D�������0�R �)�H�V�W�X�F�D���U�X�E�U�D�������$�J�U�R�V�W�L�V���F�D�S�L�O�O�D�U�L�V

�)�D�U�F�D�i�D �)�D�������0�R�����0�R �)�H�V�W�X�F�D���U�X�E�U�D�������$�J�U�R�V�W�L�V���F�D�S�L�O�O�D�U�L�V�����1�D�U�G�X�V���V�W�U�L�F�W�D

�%�U�R�i�W�H�Q�L Mo �)�H�V�W�X�F�D���U�X�E�U�D�������1�D�U�G�X�V���V�W�U�L�F�W�D

Nereju Mo �1�D�U�G�X�V���V�W�U�L�F�W�D�������)�H�V�W�X�F�D���U�X�E�U�D��

Dup� o îndelungat� folosire prin p��unat nera�ional, lipsa elementelor fertilizante �i a lucr�rilor �re�ti de între�inere, la care se adaug� abandonul sau supraînc�rcarea cu animale, covorul ierbos se prezint� în diferite stadii de degradare exprimat� prin invazia unor specii slab furajere sau buruieni ierboase ca Nardus stricta (�epo�ica sau p�rul porcului), Deschampsia caespitosa (târsa), Calamagrostis arundinacea (trestioara), Veratrum album (�tirigoaia), tuf�ri�uri ca: Juniperus sp. (ienup�rul), Vaccinium myrtillus (a�nul), Crataegus sp. (p�ducelul), Rosa canina (m�ce�ul), Rubus sp. (rugii), Prunus spinosa (porumbarul), etc. �i puie�i de arbori precum molidul, fagul, carpenul, mesteac�nul. Pe �ecare paji�te se vor efectua lucr�ri de cur��ire a vegeta�iei lemnoase în prima faz�, dup� care sunt necesare luarea unor m�suri de îmbun�t��ire a covorului ierbos prin diferite mijloace în func�ie de regimul suprafe�elor - cu sau f�r� plat� de agromediu.

Pe suprafe�ele subven�ionate, posibilit��ile de ameliorare a covorului ierbos degradat sunt mai reduse �i de lung� durat�.

˛n schimb pe suprafe�ele libere de contract privind subven�iile, sunt posibilit��i mai rapide de îmbun�t��ire a paji�tilor degradate, dup� care se poate face conversia spre agricultur� ecologic�.

O caracteristic� aparte s-a întâlnit la P��unea Dulcea a composesoratului Ib�ne�ti MS, unde în parcelele 6 12 exist� mai mul�i fagi izola�i pentru umbr�, constituind un model de urmat agrosilvopastoral sau silvopastoral.

Majoritatea celorlalte trupuri de p��une alese prezint� umbrare forestiere în interiorul suprafe�elor, sau sunt m�rginite de p�dure, �ind asigurate condi�ii optime pentru umbra animalelor în sezonul de p��unat.

PRINCIPALELE CARACTERISTICI AGROCHIMICE ALE SOLURILOR DIN P��UNILE MODEL

Pentru o mai bun� cunoa�tere a propriet��ilor solurilor au fost prelevate cu sonda agrochimic� un num�r de 17 probe de sol pe adâncimea de 0-20 cm, care au fost analizate la laboratorul OSPA din Bra�ov.

Astfel, reac�ia solului ca prim indicator agrochimic variaz� între 4,0 la Bro�teni pân� la 6,1 la Tulghe�, respectiv de la foarte puternic acid la slab acid.

11

Managem

entul paji�tilor

Rezultate privind reac�ia solului din p��unile permanente:

�/�R�F�D�k�L�D �5�H�D�F�k�L�D���V�R�O�X�O�X�L�����S�+���v�Q���D�S���� �$�S�U�H�F�L�H�U�H

�%�L�V�W�U�L�k�D���%�k�U�J���X�O�X�L ���������†�������� �S�X�W�H�U�Q�L�F���D�F�L�G��

�7�X�O�J�K�H�i�� ���������†�������� �V�O�D�E�����D�F�L�G��

�,�E���Q�H�i�W�L�� ���������†�������� �S�X�W�H�U�Q�L�F�������P�R�G�H�U�D�W���D�F�L�G��

�)�D�U�F�D�i�D ���������†�������� �P�R�G�H�U�D�W���D�F�L�G��

�%�U�R�i�W�H�Q�L�� ���������†�������� �S�X�W�H�U�Q�L�F���D�F�L�G��

Nereju ���������†�������� �S�X�W�H�U�Q�L�F�������P�R�G�H�U�D�W�����D�F�L�G��

�/�L�P�L�W�H ���������†�������� �S�X�W�H�U�Q�L�F�������V�O�D�E���D�F�L�G�� ˛n general solul din paji�tile cu un pH sub 5,2 necesit� a � amendat cu calcar, praf de var,

spum� de dejec�ii, etc., pentru a se realiza în continuare produc�ii mai bune de iarb� �i a asigura o biodiversitate ridicat�.

Rezultate privind suma bazelor (SB) �i gradul de satura�ie în baze (V %) în solurile paji�tilor permanente:

�/�R�F�D�k�L�D �6�%���P�H�����������J�UV % �$�S�U�H�F�L�H�U�H

�%�L�V�W�U�L�k�D���%�k�U�J���X�O�X�L ���������†���������� �����������†���������� �R�O�L�J�R�E�D�]�L�F

�7�X�O�J�K�H�i�� �����������†������������ �����������†���������� �H�X�E�D�]�L�F

�,�E���Q�H�i�W�L �����������†���������� �����������†���������� �P�H�]�R�E�D�]�L�F

�)�D�U�F�D�i�D �����������†���������� �����������†���������� �P�H�]�R���†���H�X�E�D�]�L�F��

�%�U�R�i�W�H�Q�L ���������†�������� �����������†������������ �R�O�L�J�R�E�D�]�L�F

Nereju ���������†���������� �����������†������������ �R�O�L�J�R���†���H�X�E�D�]�L�F��

�/�L�P�L�W�H ���������†���������� �����������†���������� �R�O�L�J�R���†���H�X�E�D�]�L�F Din punct de vedere al gradului de satura�ie în baze se constat� c� solul paji�tilor din Bistri�a

Bârg�ului �i Bro�teni sunt oligobazice, adic� foarte s�race în baze �i cele de la Tulghe� �i Farca�a sunt mai mult eubazice, adic� foarte bogate în elemente cu reac�ie bazic�, restul de loca�ii Ib�ne�ti �i Nereju �ind intermediare. ˛n ceea ce prive�te con�inutul în humus toate solurile sunt bogate �i foarte bogate în materie organic� nedescompus�, �ind o rezerv� de elemente fertilizante dac� se intervine pentru îmbun�t��irea reac�iei solului prin amendare calcic�.

Con�inutul în fosfor al solului din toate loca�iile este foarte sc�zut iar cel de potasiu în general este mijlociu aprovizionat.

Din aceste date rezult� necesitatea fertiliz�rii paji�tilor cu P �i K, aceste elemente, în special P, �ind obligatorii pentru realizarea unui furaj de calitate pentru cre�terea animalelor.

CORECTAREA ACIDIT��II SOLURILOR DIN PAJI�TILE MONTANE

Din analizele agrochimice prezentate anterior a rezultat c� majoritatea paji�tilor montane sunt situate pe soluri acide, necesitând a � amendate calcic. Efectul amend�rii calcice dureaz� 1520 (30) ani în func�ie de doza ini�ial� �i are un maxim de e�cien�� dup� 4-5 ani de la aplicare, pe paji�tile permanente.

Efectul amend�rii calcice dureaz� 15 20 (30) ani în func�ie de doza ini�ial� �i are un maxim de e�cien�� dup� 4-5 ani de la aplicare, pe paji�tile permanente.

12

Man

agem

entu

l paj

i�tilo

r

SORTIMENTUL DE AMENDAMENTE CALCICE

Calcarul (CaCO3) m�cinat este cel mai r�spândit amendament pentru solurile acide, cu o putere de neutralizare (PNA) de 90%.

Varul ars (CaO) �i varul stins au o putere mare de neutralizare de 150-185, dar cu di�cult��i mai mari la aplicare datorit� efectului caustic.

Carbonatul de calciu rezidual de la combinatele de îngr���minte chimice are o putere de neutralizare de 70-85% �i un con�inut suplimentar de 2-9% azot.

Carbonatul de calciu precipitat de la fabricarea produselor sodice are o putere de neutralizare de 90%, dar trebuie folosit cu aten�ie s� nu dep��easc� 2% sodiu.

Spuma de dejec�ie de la fabricile de zah�r are o putere de neutralizare de 75% cu urme de elemente ca N-0,5%,P-0,8% �i K-0,2% precum �i substan�e organice (2-15%).

Administrarea pe paji�tile permanente cu soluri acide a amendamentelor sunt gratuite conform Normelor metodologice privind �nan�area de la buget a amend�rii solurilor acide �i alcaline aprobate cu Ordinul comun al MAA nr.78559/10.XI.1994 �i al MF nr. 15015/10.XI.1994.

E�cien�a economic� este mai mult decât evident�, în cazul stimul�rii leguminoaselor perene, care sunt adev�rate uzine vii de �xare a azotului atmosferic în paji�ti. ˛n plus pe paji�tile amendate �i fosfatate, furajele ob�inute au o calitate ridicat� cu un raport optim între calciu �i fosfor care trebuie s� �e de minim 2/1. Dac� la acestea se adaug� �i îngr��area organic� prin târlire a p��unilor, e�cien�a poate spori considerabil, având în vedere con�inutul bogat în azot �i potasiu al dejec�iilor animalelor ierbivore, adaosul de fosfor prin fertilizare �i corectarea acidit��ii solului.

Toate aceste interven�ii fac parte din agricultura ecologic�, permi�ând ob�inerea unor produse animaliere ecosanogene (lapte �i carne) de înalt� calitate.

2.3 MANAGEMENTUL APEI

13

Managem

entul paji�tilor

NO�IUNI GENERALE:

Izvorul trebuie protejat de un gard, la o distan�� de aproximativ 30 m; este de preferat ca în plan superior s� �e o distan�� mai mare;

Rezervorul se monteaza mai jos de izvor, urmând a � protejat �i el cu gard; Rezervorul trebuie protejat astfel încât s� nu inghe�e iar apa din el s� nu vin� în contact cu

lumina; Ad�p�toarele (val�u, hal�u, troac�) trebuie s� �e a�ezate deasupra nivelulului cozii animalelor

(astfel încât s� se evite urinarea sau defecarea în ap�); Frontul de ad�pare s� �e de minim 30 cm/oaie; Deasupra ad�p�torii se amplaseaz� o rud� (rigl�, bar�) de lemn pentru a împiedica trecerea

animalelor peste aceasta; Apa nu trebuie s� b�lteasc� sub ad�p�toare; Excesul de ap� trebuie s� �e evacuat cu ajutorul unei �evi. Terenul din zona ad�p�torii s�

�e uscat; Lacurile, b�l�ile de pe p��uni trebuie împrejmuite cu gard pentru evitarea contamin�rii apelor

cu fecale, urin�, ou� de parazi�i, evitându-se astfel îmboln�virea animalelor; Animalele trebuie s� aib� acces liber la ap� curat�, mai ales dup� muls.

ALIMENT�RI CU AP�

Nu se poate face o valori�care superioar� a masei verzi prin p��unat, f�r� ca animalele de toate vârstele �i categoriile s� aib� la dispozi�ie ap� de b�ut în cantit��i îndestul�toare, de bun� calitate �i în orice perioad� a zilei. Prin ap� bun� de b�ut se în�elege o ap� curat�, lipsit� de orice impurit��i, f�r� miros sau gust deosebit. ̨ n zona montan� �i alpin� în general nu se pune problema c� nu exist� ap�, ad�patul animalelor se face la ape curg�toare, pâraie �i la ad�p�tori amenajate.

Mun�ii sunt br�zda�i în toate direc�iile de pâraie �i nu constituie o problem� ad�patul animalelor la aceast� surs�, dac� apa este limpede, dac� pârâul are fundul pietros, debit su�cient �i mai ales dac� pe por�iunea de ad�pare se fac unele mici amenaj�ri, cum ar � o cale larg� de acces �i cur��irea pârâului de bolovani.

˛n multe cazuri este nevoie s� se amenajeze ad�p�tori �e prin aducerea apei din pâraie, �e prin captarea de izvoare. Din pâraie, captarea apei se face cu ajutorul unui baraj, f�cut transversal pe pârâu, construit din lemn, piatr�, p�mânt, beton, etc., de unde mai apoi apa se conduce prin �an� deschis sau închis sau prin conduct� la un bazin colector sau recipient de captare ori direct prin conduct� la jgheaburile de ad�pat.

14

Man

agem

entu

l paj

i�tilo

r

�i în cazul capt�rii izvoarelor, �e c� acesta este unul singur sau sunt mai multe pe acela�i loc, în partea din aval se face un baraj în spatele c�ruia se adun� apa ce este apoi condus� la jgheaburi; la intermediar se construie�te un recipient de captare, simplu sau cu decantor. Bazinul de ap�, casa de ap� sau recipientul de captare, atât în cazul aducerii apei din pâraie cât �i direct de la izvoare, se construie�te din lemn îmbinat, din piatr� cu mortar de ciment sau din beton, pietruit sau betonat pe fund �i margini �i acoperit cu bl�ni de lemn, cu lespezi de piatr� sau cu pl�ci de beton, peste care adesea se a�eaz� un strat de p�mânt sau se pun brazde.

Din recipient pân� la jgheaburi, conducerea apei se face prin �evi de �er sau zincate cu diametrul de 1-2 �oli (25,5-51 mm). La conductele din lemn de molid aproape s-a renun�at deoarece confec�ionarea acestora presupune costuri însemnate.

De obicei nu se folosesc nici tuburi de beton, pentru c� sunt greu de transportat, dar în schimb se pot folosi tuburi din material plastic. Conductele se îngroap� la o adâncime de 70-80 cm având prev�zut la cap�tul din bazinul de colectare un sorb, care împiedic� p�trunderea pe conduct� a diferitelor impurit��i grosiere care ar putea înfunda conducta.

Jgheaburile sau ulucile de ad�pat trebuie s� îndeplineasc� unele condi�ii �i anume:

s� aib� în totalitatea lor o lungime care s� asigure ad�patul tuturor animalelor care sunt pe acea p��une;

�ecare jgheab s� aib� o pozi�ie perfect orizontal�; s� nu �e a�ezate direct pe p�mânt, ci pe supor�i la o în�l�ime de 30-50 cm; s� poat� � golite integral pe perioada de iarn� sau pentru igienizare.Amplasarea jgheaburilor de ad�pat se face pe un loc deschis, mai larg, pentru ca turma sau

cireada s� se poat� deplasa �i ad�pa cu mai mult� u�urin��. De dorit este ca ad�parea s� se fac� pe ambele p�r�i ale jgheaburilor, dar dac� acest lucru nu este posibil, se poate face �i numai pe o singur� parte.

Jgheaburile se fac de 3-4 m lungime, cu sec�iunea de 25 cm la fund, 30-35 cm în fa�� �i în�l�imea de 30 cm. Ele se pot confec�iona din lemn, bu�teni scobi�i, dulapi, beton sau tabl�. Cele mai bune �i mai durabile sunt considerat cele de beton armat, cu pere�i de 8-10 cm, sclivisi�i �i care se toarn� direct la locul de amplasament, în bloc cu pilonii de sus�inere, fundul jgheaburilor având o înclina�ie de 0,5% în sens longitudinal.

Fiecare jgheab, în peretele transversal în partea cea mai de jos are o deschidere cu diametrul de 3 cm pentru trecerea apei în jgheabul urm�tor, ce se face printr-o scurt� conduct�, �eav� de �er de 1,5 �oli.

Pentru ca în jurul ad�p�torii �i în mod deosebit în fa�a jgheaburilor s� �e terenul curat, f�r� noroi, platforma se niveleaz�, se b�t�tore�te �i se paveaz� cu piatr�. Pavajul are o l��ime de cel pu�in 2,5-3 m �i o grosime de 15-20 cm, precum �i o înclina�ie de 5% pentru scurgerea apei �i a urinei.

˛n scopul evacu�rii surplusului de ap� ce curge la cap�tul ultimului jgheab, se construie�te o ocn� din lemn, piatr� sau beton, cu dimensiuni de 30-40 cm, în care cade apa printr-o �eav� de �er cotit� cu diametrul de 1,5-2 �oli. Din aceast� ocn� apa este condus� printr-un canal la o distan�� de 12-15 m, de unde apoi curge spre o vale sau un pârâu.

˛n cazurile când ad�parea animalelor la jgheaburi se face numai pe o singur� parte, spre a evita intrarea vitelor de pe partea opus�, care de obicei este o pant� pronun�at�, se construie�te pe acea parte un gard din lemn. Aceea�i împrejmuire de protec�ie se face �i la locul unde se capteaz� izvoarele �i la bazinul colector.

Buna func�ionare a ad�p�torilor cere, ca în �ecare prim�var�, acestea s� �e rev�zute, reparate �i între�inute în tot timpul verii iar îngrijitorii de animale au obliga�ia de a cur��a jgheaburile, cel pu�in o dat� pe s�pt�mân�.

15

Managem

entul paji�tilor

2.4 RE˛NS�M´N� AREA

PREG�TIREA PATULUI GERMINATIV

Pe suprafe�ele lipsite de vegeta�ie ierboas�, se mobilizeaz� super�cial terenul pe 2 3 cm adâncime prin greblare, evitând a se lucra pe sol foarte umed, care nu se f�râmi�eaz�. Se recomand� ca nivelarea �i m�run�irea s� se efectueze cu 1 2 zile înainte de sem�nat, pentru a se usca resturile vegetale.

SEM�NATUL

Semin�ele de ierburi din sacul destinat acestui scop se amestec� cu rumegu�. Cu un litru de semin�e (350 grame) se pot îns�mân�a 100 metri p�tra�i (respectiv 35 kg/ha). Prin amestecarea

semin�elor cu rumegu� pe suprafe�ele cu sol mai fertil se asigur� o mai uniform� reparti�ie a semin�elor pe teren, cât �i un minim de fertilizan�i pentru reu�ita înierb�rii.

˛n cazul unor suprafe�e mari �i uniforme dup� nivelare �i mobilizare super�cial� prin gr�pare, se va sem�na în mod obi�nuit cu mijloace mecanizate având în vedere s� respect�m norma de 35 kg/ha semin�e de ierburi. ˛n acest caz nu mai este necesar amestecul cu rumegu� sau îngr���minte.

Pe soluri slab fertile înainte de sem�nat se poate aplica un minim de 50 kg/ha azot, fosfor �i potasiu, respectiv 330 kg/ha îngr���mânt chimic complex din formula 15x15x15.

LUCR�RI DUP� SEM�NAT

Dup� împr��tierea manual� a semin�elor, cu ajutorul unei greble de metal, imitând s�patul, se încorporeaz� amestecul respectiv în sol pe 1-2 cm adâncime dup� care se taseaz� prin c�lcare sau cu un t�v�lug de mân�.

˛n cazul sem�natului mecanizat pe suprafe�e mari, se taseaz� la fel, mecanizat cu un t�v�lug neted sau inelar.

Dup� r�s�rire când iarba are 20 30 cm în�l�ime se cose�te sau se p��uneaz� pe teren uscat.

2.5 SUPRA˛NS�M˛N� AREA

Paji�tile permanente seminaturale din amenajamentele pastorale au în marea lor majoritate covorul ierbos degradat datorit� lipsei lucr�rilor de între�inere, a modului defectuos de p��unat �i a excesului de fertilizan�i în locurile de sta�ionare (târle) peste limitele normale.

La o prim� estimare în cele 6 loca�ii alese, starea actual� a covorului ierbos este departe de a corespunde necesit��ilor actuale pentru furajarea animalelor, pentru biodiversitate �i protec�ia mediului. ˛n toate loca�iile exist� o invazie puternic� de Nardus stricta (p�rul porcului, �epo�ic�) care atest� aciditatea foarte puternic� a solului, lipsa fertilizan�ilor �i un p��unat nera�ional.

16

Man

agem

entu

l paj

i�tilo

r

Principalele cauze ale degrad�rii covorului ierbos al paji�tilor permanente; produc�ia de iarb� actual� �i de perspectiv�:

Nr.crt.

�/�R�F�D�k�L�D �)�D�F�W�R�U�L���G�H���G�H�J�U�D�G�D�U�H���S�U�L�Q�F�L�S�D�O�L���D�L���S�D�M�L�i�W�L�O�R�U�3�U�R�G�X�F�k�L�D���G�H���L�D�U�E�������W�R�Q�H���K�H�F�W�D�U��

�$�F�W�X�D�O�� �3�H�U�V�S�H�F�W�L�Y�� �����F�U�H�i�W�H�U�H

1. ���%���%�k�U�J���X�O�X�L���†���%�1 �����L�Q�Y�D�]�L�H���1�D�U�G�X�V���V�W�U�L�F�W�D���i�L���9�D�F�F�L�Q�L�X�P�����V�S�� ������ ��������250

2. �7�X�O�J�K�H�i���†���+�5�������L�Q�Y�D�]�L�H���1�D�U�G�X�V���V�W�U�L�F�W�D�������S�L�H�W�U�H���O�D���V�X�S�U�D�I�D�k��

������ �������� 200

3. �,�E���Q�H�i�W�L���†���0�6 �����L�Q�Y�D�]�L�H���1�D�U�G�X�V���V�W�U�L�F�W�D���i�L���Y�H�J�H�W�D�k�L�H���O�H�P�Q�R�D�V�� ������ ��������200

4. �)�D�U�F�D�i�D���†���1�7�� �����L�Q�Y�D�]�L�H���1�D�U�G�X�V���V�W�U�L�F�W�D���i�L���Y�H�J�H�W�D�k�L�H���O�H�P�Q�R�D�V�� ������ ��������200

5. �%�U�R�i�W�H�Q�L���†���6�9�����L�Q�Y�D�]�L�H���1�D�U�G�X�V���V�W�U�L�F�W�D�������S�L�H�W�U�H���O�D���V�X�S�U�D�I�D�k��

������ �������� 200

6. �1�H�U�H�M�X���†���9�5�� �����L�Q�Y�D�]�L�H���1�D�U�G�X�V���V�W�U�L�F�W�D���i�L���Y�H�J�H�W�D�k�L�H���O�H�P�Q�R�D�V�� ������ ��������240

Produc�ia actual� estimat� de iarb� este cuprins� între 4 �i 8 tone pe hectar, �ind sc�zut� �i de slab� calitate. ˛ntrucât marea majoritate a suprafe�elor din cele 6 loca�ii sunt înregistrate cu subven�ii pentru agromediu, mijloacele de îmbun�t��ire sunt mult mai restrictive, astfel c� se prezint� dou� direc�ii de îmbun�t��ire: conven�ional f�r� pl��i de agromediu �i restrictiv cu pl��i de agromediu.

PE SUPRAFE�ELE NESUBVEN�IONATE

Pe paji�tile f�r� restric�ii de mediu, înainte de supraîns�mân�are se pot efectua mai multe lucr�ri preliminare care ajut� la accelerarea procesului de îmbun�t��ire a covorului ierbos.

˛n func�ie de situa�ia concret� din teren se fac urm�toarele lucr�ri preg�titoare:

defri�area vegeta�iei lemnoase cu consisten�� de pân� la 0,4 netrecut� în amenajamentul fondului forestier;

valori�carea resturilor lemnoase sau arderea martoanelor;

scoaterea cioatelor dup� defri�are;

adunarea pietrelor mi�c�toare �i pozarea lor pe drumuri de acces, oga�e sau ravene;

combaterea cu ajutorul arboricidelor a l�st�ri�ului lemnos dup� defri�are cu instruc�iuni care se vor elabora ulterior de la caz la caz;

combaterea cu ajutorul erbicidului glifosat a covorului ierbos degradat de Nardus stricta treptat în lunile iunie �i iulie, 5 litri la hectar în 150 litri ap� respectiv 0,5 litri Roundup, Gliforom, etc., în 15 litri ap� cu pompa de spate pentru 1000 mp, cu dou� s�pt�mâni înainte de târlire �i supraîns�mân�are;

aplicarea amendamentelor calcaroase pe cele mai acide soluri în cantitate de 5 tone la hectar, respectiv 0,5 kg / mp pe suprafe�ele erbicidate sau neerbicidate cu glifosat pentru combaterea speciei Nardus stricta, urmat� de târlire �i supraîns�mân�are;

târlirea suprafe�elor erbicidate cu glifosat cu reducerea la jum�tate a duratei de sta�ionare în târl� �i anume 1 2 nop�i o oaie / 1 mp sau o vac� / 6 mp, pe paji�tile medii invadate cu Nardus stricta �i 2 3 nop�i pe cele puternic invadate cu aceast� specie;

supraîns�mân�area suprafe�ei târlite cu un amestec de ierburi perene, cu 2 zile înainte de scoaterea animalelor �i mutarea lor în alt� îngr�dire;

amestecul de ierburi este format din 9 componente �i anume 6 graminee �i 3 leguminoase perene, adaptate la condi�iile diverse din zona montan�;

cantitatea care se aplic� la un hectar este de 23 kg, la 10 ari (1000 mp) 2,3 kg iar la 1 ar (100 mp) 230 grame din acest amestec;

aplicarea uniform� a semin�elor de ierburi este asigurat� de amestecul lor cu rumegu� de lemn, o parte semin�e �i 3 4 p�r�i rumegu�, respectiv la o m�sur� semin�e, 3 4 m�suri de

17

Managem

entul paji�tilor

rumegu�, care se amestec� �i se împr��tie cât mai uniform cu dou� seri înainte de mutarea îngr�dirii (târlei);

un litru din amestecul de semin�e cânt�resc cca. 350 grame pentru cca. 150 mp, astfel c� se poate aprecia volumetric greutatea semin�elor ce urmeaz� s� le supraîns�mân��m;

termenul limit� pentru reu�ita supraîns�mân��rii este de 15 august (Sânt�m�ria Mare), suprafe�ele târlite dup� aceast� dat� se seam�n� anul urm�tor la fel ca �i târlele mai vechi.

Amestec semin�e de ierburi pentru supraîns�mân�at târle de animale pe p��uni montane:

Nr.crt.

���������6�3�(�&�,�$ % �.�J�������K�D

1. �’�D�F�W�\�O�L�V���J�O�R�P�H�U�D�W�D �������� ������

2. �/�R�O�L�X�P���S�H�U�H�Q�Q�H �������� ������

3. �)�H�V�W�X�F�D���S�U�D�W�H�Q�V�L�V �������� ������

4. �)�H�V�W�X�F�D���U�X�E�U�D �������� ������

5. �3�R�D���S�U�D�W�H�Q�V�L�V ������ ������

6. �3�K�O�H�X�P���S�U�D�W�H�Q�V�H �������� ������

7. �/�R�W�X�V���F�R�U�Q�L�F�X�O�D�W�X�V ������ ������

���� �7�U�L�I�R�O�L�X�P���U�H�S�H�Q�V ������ ������

9. �7�U�L�I�R�O�L�X�P���S�U�D�W�H�Q�V�H ������ ������

T O T A L : ���������� ��������

Greutate sac = 23 kg.Un litru volum cânt�re�te 350 grame cu care se seam�n� cca. 150 mp.Men�iune: semin�ele se vor p�stra la un loc uscat, ferit de d�un�tori.Pe suprafe�ele cu covor ierbos degradat de invazie de a�n (Vaccinium myrtillus) se vor lua

m�suri speciale de distrugere mecanic� (mulcire), amendare calcic�, aplicare îngr���minte chimice (N100 P50 K50 kg/ha) �i îns�mân�are cu acela� amestec de ierburi în cantitate de 35 kg/ha, sem�nat mecanizat sau manual în amestec, o parte semin�e �i 3-4 p�r�i rumegu�, la fel ca �i la supraîns�mân�area normal� cu condi�ia s� �e încorporat cu grebla �i tasat cu un t�v�lug.

PE SUPRAFE�ELE CARE PRIMESC SUBVEN�II PENTRU AGROMEDIU

˛n acest caz se va aplica o singur� metod� de îmbun�t��ire �i anume târlirea cu animalele.

Metoda const� din:

împrejmuirea locului unde animalele stau peste noapte, calculând 1 mp pentru 1 oaie adult� sau 6 mp pentru o vac� adult� sau echivalentul lor pentru tineret ovin sau bovin, de regul� socotind dou� capete tineret pentru un animal adult;

sta�ionarea 2 3 nop�i pe o paji�te f�r� p�rul porcului (Nardus stricta), 3 4 nop�i pe o paji�te cu 20-30 % Nardus stricta �i 4 5 nop�i pe o paji�te invadat� cu peste 50 % Nardus

stricta.

Pe suprafe�ele supratârlite mai vechi ar trebui s� �e permis� supraîns�mân�area lor cu amestecul de ierburi prezentat pentru suprafe�ele neînscrise pentru pl��i de agromediu, în vederea preîntâmpin�rii scoaterii lor din circuitul productiv datorit� înmul�irii buruienilor nitro�le (urzici, �tevii, �tirigoaie, brându�e, etc.).

˛n cazul suprafe�elor care bene�ciaz� de pl��i de agromediu, supraîns�mân�area admis� cu semin�e din �ora spontan� din proximitatea terenului târlit este aproape imposibil de realizat.

18

Man

agem

entu

l paj

i�tilo

r

Metoda de supraîns�mân�are �i cantitatea de s�mân�� prezentate mai înainte este identic� ca �i pe suprafe�ele târlite nesubven�ionate.

Prin aceasta nu se încalc� �agrant regulile de agromediu sau alte interdic�ii, întrucât speciile sem�nate nu sunt invazive �i ele dispar treptat odat� cu încetarea efectului fertilizant al dejec�iilor animalelor, �ind înlocuite progresiv cu specii din �ora spontan� din apropiere.

19

S�n�tatea �i siguran�a anim

alelor

III. S�n�tatea �i siguran�a animalelor

3.1 BUN�STAREA ANIMALELOR

REGULI PRIVIND PROTEC�IA �I BUN�STAREA ANIMALELOR

S�n�tatea animalelor presupune bun�starea acestora, un anumit confort biologic, f�r� de care nu este posibil� exprimarea integral� a vitalit��ii, inclusiv a comportamentului natural, adecvat schimb�rilor ce intervin în mediul de via�� a acestora.

S�n�tatea animalelor înseamn� printre altele asigurarea spa�iului vital indispensabil, supravegherea zilnic� a tuturor animalelor, monitorizarea factorilor de microclimat, a ventila�iei, a consumului de furaje �i de ap� �i aplicarea programelor de pro�laxie a bolilor.

CELE CINCI LIBERT��I FUNDAMENTALE ALE ANIMALELOR

Libertatea fa�� de senza�iile de foame �i de sete - Animalele trebuie s� aib� acces nelimitat la ap� proasp�t� �i la o hran� adecvat� pentru a-�i men�ine starea de s�n�tate.

Libertatea fa�� de discomfort - Animalele trebuie s� aib� un mediu de via�� adecvat, care s� includ� un ad�post �i o zon� comfortabil� de odihn�.

Libertatea fa�� de durere �i boal� - Animalelor trebuie s� li se asigure un diagnostic rapid �i un tratament adecvat.

Libertatea de a-�i exprima comportamentul natural - Animalelor trebuie s� li se ofere spa�iu su�cient �i compania animalelor din aceea�i specie.

Libertatea fa�� de team� �i stres - Animalele trebuie tratate într-un mod care s� nu le provoace suferin�e psihice. �

Pentru o evaluare realist� a bun�st�rii animalelor, este necesar� efectuarea de m�sur�tori cu privire la nivelul produc�iei, comportament, anatomie, �ziologie, starea de s�n�tate �i imunitate, dar �i alte elemente precum:

impactul asupra mediului cu referire la sol, ap�, aer;

starea de s�n�tate �i siguran�a angaja�ilor �i a lucr�torilor;

economicitatea fermei;

sistemul de produc�ie;

interac�iunile comunitare ale exploata�iei (în leg�tur� cu poluarea, sau al�i factori);

comer�ul interna�ional.

LEGISLA�IE PRIVIND PROTEC�IA �I BUN�STAREA ANIMALELOR

Protec�ia �i bun�starea animalelor de interes economic, sunt reglementate prin acte normative speci�ce pentru �ecare specie, emise de A.N.S.V.S.A. transpuse din legisla�ia U.E. �i care stabilesc standarde minime pentru protec�ia acestora:

Ordin 13/2008 animale �inute pentru scopuri zootehnice;

Ordin 75/2005 privind protec�ia animalelor de ferm�;

Ordin 72/2005 standarde minime pentru protec�ia vi�eilor;

Ordin 202/2006 standarde minime pentru protec�ia porcinelor;

20

S�n

�tate

a �i

sigu

ran�

a an

imal

elor

Ordin 73/2005 înregistrarea exploata�iilor care de�in g�ini ou�toare;

Ordin 30/2010 normele minime de protec�ie a puilor destina�i produc�iei de carne;

Ordin 42/2010 pentru modi�carea normei privind standardele minime pentru protec�ia g�inilor ou�toare, aprobat prin Ordinul nr. 136/2006;

Ordin 20/2012 pentru aprobarea normelor metodologice de monitorizare a standardelor de microclimat, precum �i a necesarului de ap� �i de hran�, în vederea asigur�rii statusului minim de bun�stare a porcinelor.

Prin implementarea normelor de bun�stare, cresc�torii de p�s�ri �i porci, persoane �zice autorizate, întreprinderi individuale �i întreprinderi familiale constituite potrivit O.U.G. nr. 44/2008, sau persoane juridice, grupuri de produc�tori recunoscute sau organiza�ii de produc�tori recunoscute, pot bene�cia din bugetul M.A.D.R. de o sus�inere �nanciar� prin acordare de subven�ii.

Pe lâng� forma de organizare cresc�torii de p�s�ri �i porcine, au obliga�ia:

s� de�in� autoriza�ie sanitar� veterinar� pentru exploata�ie sau s� �e înregistra�i sanitar veterinar, dup� caz;

s� �e înregistra�i în Registrul agricol �i în Registrul Na�ional al Exploata�iilor de�inând un cod de exploata�ie;

s� î�i asume voluntar angajamentul ferm pentru utilizarea m�surilor tehnologice care asigur� bun�starea p�s�rilor sau bun�starea �i protec�ia porcinelor, dup� caz;

s� respecte normele sanitare veterinare de prevenire �i combatere a bolilor transmisibile la animale �i p�s�ri �i de la animale la om.

Respectarea normelor privind protec�ia �i bun�starea animalelor, este permanent monitorizat� de personalul de specialitate din cadrul Direc�iilor Sanitare Veterinare �i pentru Siguran�� Alimentelor, prin controale periodice la exploata�iile comerciale �i exploata�ii comerciale de Tip A cu animale �i p�s�ri, controale în exploata�ii nonprofesionale de la gospod�riile popula�iei, controale în târguri, la abatoare �i controale în tra�c, urm�rindu-se respectarea normelor de biosecuritate, de protec�ie �i bun�stare a animalelor �i p�s�rilor, respectiv a condi�iilor de cazare, densitate, microclimat, asigurarea hranei �i a apei potabile în condi�iile de iarn� cu temperaturi sc�zute �i de var� în perioada cu temperaturi caniculare, precum �i în timpul transportului �i a sacri�c�rii.

LAPTELE NU VA FI PROCESAT:

Când provine de la animale bolnave;

Când provine de la animale tratate cu diferite medicamente: antibiotice, antiparazitare, etc.;

Când provine de la animale cu mamit� ( mastit� ).

Identi�carea mastitei / mamitei:

Mamela este : um�at�, cald�, dureroas�;

Laptele are: grunji, gust s�rat, culoare g�lbuie, urme de sânge;

Starea general� a animalului este afectat�;

21

S�n�tatea �i siguran�a anim

alelor

Cu 30 de zile înainte �i 7 zile dup� f�tare.

3.2 CONSTRUC�II ZOOPASTORALE

Construc�iile zoopastorale (saivane pentru ovine) sunt necesare pentru ad�postirea temporar� a ovinelor pe timp de var�, de intemperii (ploi abundente, z�pad�, lapovi��, furtuni, etc.).

˛n condi�iile în care cazarea se face temporar, doar în cazul unor intemperii, saivanul poate ad�posti în jur de 700 de ovine.

-0-0

+0,70

+1,00

+3,30

+2,95

+3,30

+1,90

+0,70

-0,20–0,00

22

S�n

�tate

a �i

sigu

ran�

a an

imal

elor

DATE TEHNICECaracteristicile principale ale construc�iei proiectate:

Tipul de construc�ieFunc�iuneaActivitate desf��urat� Regim de în�l�ime Suprafa�� construit� Suprafa�� desf��urat� Suprafa�� util� Lungime construc�ie L��ime construc�ie ˛n�l�ime soclu Adâncime maxim� de fundare˛n�l�ime maxim� cladire ˛n�l�ime corni�� cladireCategoria de importan�� Clasa de importan�� Gradul de rezisten�� la foc

Cl�dire nou� Saivan pentru ovineCazare ovineParterSuprafa�� construit� = 251,00 mp.Suprafa�� desf��urat� = 251,00 mpSuprafa�� util�= 251,00mpL= 35,50 mpl= 5,50 15,50 mphs= 0,20 mhf= 1,20 mHmax = 3,30 mHc = 0,90 2,10 mD- redus�III - redus�V

Func�iuni interioare saivan: Un singur nivel cu o suprafa�� destinat� caz�rii ovinelor de 251,00 mp.

CONSIDERENTE ARHITECTURALE

Cl�direa va avea o arhitectur� rustic� speci�c� zonei montane; Acoperi�ul se va executa în dou� ape, rezemat pe o �arpant� din lemn de brad (rotund sau

ecarisat); Finisaje exterioare: lemn natur; Sistematizare vertical�: se va amenaja terenul din jurul cl�dirii (c�i de acces, împrejmuire,

etc.).

STRUCTURA CONSTRUC�IEI PROPUSE

Funda�ii izolate din beton armat (cuzine�i); Schelet de rezisten�� în sistem stâlp grind� (lemn rotund sau ecarisat) alc�tuit din bârne,

cosoroabe, stâlpi perimetrali, contra��e, cle�ti, rezemat pe funda�ii izolate (stâlpii de fundare);

Stâlpii portan�i �i t�lpile (bârnele) se vor �xa de funda�iile izolate cu ajutorul unor bride metalice încastrate în beton �i �uruburi;

Astereal� din scândur� de r��inoase b�tut� cu interspa�ii �i rezemat� pe capriori din lemn rotund sau ecarisat de r��inoase.

23

S�n�tatea �i siguran�a anim

alelor

NOTA:

Dimensionarea de�nitiv� a funda�iilor se va face dupa deschiderea s�p�turilor la amplasamentul propus.

M�SURI P.S.I.

Elementele structurale din lemn se vor trata cu solu�ii speciale contra focului (solu�ii ecologice); Instala�ia electric� va � realizat� conform normativelor în vigoare, numai de c�tre persoane

autorizate; Se va monta instala�ie de paratr�snet.

24

Stân

a -

faci

lit��i

de

prod

ucer

e a

brân

zei

IV. Stâna - facilit��i de producere a brânzei 4.1 ST´NE GENERALIT��IStânele sunt construc�ii unde se face prepararea laptelui de oaie �i a brânzeturilor, �ind totodat�

�i locuin�e de var� ale ciobanilor. ˛n mun�ii no�tri s-au construit diferite tipuri de stâne: din lemn, piatr� sau c�r�mid�, de diferite modele �i m�rimi, cu 2-3 sau mai multe înc�peri �i în unele cazuri cu amenaj�ri speciale pentru prepararea brânzeturilor.

Stânele se compun din: una sau dou� camere de locuit, o magazie, o înc�pere unde se face focul �i unde se preg�te�te laptele pentru brânzeturi, �ind totodat� buc�t�rie pentru ciobani. Toate aceste înc�peri î�i au justi�carea prin îns��i activitatea de la stân�. Pe toat� lungimea fa�adei stâna poate avea un cerdac sau pridvor pentru p�strarea unor lucruri de folosin�� zilnic�. Pentru c� durabilitatea unei stâne construit� din lemn este socotit� la 40-50 ani �i a celor din piatr� �i c�r�mid� de pân� la 120 ani, la amplasare se �ine seama de o serie de factori ca: altitudine, c�i de acces, ap�, etc.

˛n etajul alpin �i subalpin, stânele se construiesc în v�ile dintre mun�i, în locuri bine ad�postite, iar în etajul fagului �i molidului se amplaseaz� mai aproape de culmea p��unii, la o distan�� de cel pu�in 200 m de marginea p�durii.

Factorul hot�râtor în amplasarea stânei este sursa de ap�. Construc�ia se amplaseaz� în proximitatea sursei de ap� �i/sau se are în vedere posibilitatea de a aduce apa la stâne prin conduct�. Amplasarea stânei este legat� �i de existen�a unei c�i de acces, drum sau potec�. De la stân� trebuie, pe cât posibil, s� �e vedere larg� spre trupul de p��une.Stâna se a�eaz� cu spatele c�tre vântul dominant �i cu celarul orientat c�tre nord sau nord est, nord vest, �ind necesar ca aceast� înc�pere s� �e r�coroas�, evitându-se b�taia direct� a razelor solare.

La stân� �i în jurul ei este necesar� în permanen�� o mare cur��enie, aceast� cerin�� �ind în mare m�sur� satisf�cut� de existen�a la o distan�� de 10 m jur împrejur a unui gard din lemn cu stâlpi planta�i din 3 în 3 m sau din 4 în 4 m, cu 5 rânduri de manele a�ezate la distan�� de 25 cm între rânduri �i cu o porti�� de intrare în partea din fa�� a stânei sau pe una din cele dou� laterale. Cu ajutorul acestei împrejmuiri se creeaz� în jurul stânei o curte de cca. 800 m2, în permanen�� curat�, unde nu au acces oile, câinii, vi�eii, caii, etc. �i unde, la altitudini mai joase, se pot cultiva carto� sau alte legume �i zarzavaturi.

Activitatea la stânele cu oi mulg�toare este legat� de a�a numita strung� - amenajare pentru muls �i pentru separarea oilor mulse de cele nemulse. Se consider� c� sistemul strungilor �xe nu este bun pe paji�tile montane, pentru c� stând prea mult într-un loc, se distruge complet vegeta�ia ierboas� �i nu mai cresc decât buruieni nitro�le ca: urzici (Urtica dioica), �tevii (Rumex obtusifolius, R. alpinus), �tirigoaie (Veratrum album) �i altele. Dup� mai mul�i ani de îmburuienare abia începe s� apar� �ru�a stânelor (Poa annua). Prin acest sistem se pierd mari cantit��i de b�legar �i urin� cu care s-ar putea fertiliza paji�tile.

25

Stâna - facilit��i de producere a brânzei

Strunga trebuie s� �e mutat� �i ea la �ecare 2-4 zile în alt loc, toate por�iunile de paji�te din apropierea stânei putând � fertilizate prin târlire, prin mutarea strungii.

Pentru ca strunga s� poat� � cu u�urin�� mutat�, se confec�ioneaz� din 4 stâlpi a�eza�i pe o talp� de lemn, cu un acoperi� simplu de �indril� sau carton gudronat care asigur� în timpul mulsului ad�post contra ploilor �i 4-6 butuci de lemn sau sc�unele simple pe care stau mulg�torii, precum �i împrejmuirea care închide oile nemulse, amenajat� din por�i de târlire. Mutarea unei astfel de strungi se poate face de doi oameni în timp de cel mult o or�.

4.2 CL�DIRE ZOOPASTORAL� (ST´N� MODERNIZAT�)

DATE GENERALE Proiectul Modele agricole sustenabile pentru zona montan� din România î�i propune

realizarea unor unit��i de procesare a laptelui, care s� corespund� normelor europene speci�ce (normele sanitar veterinare �i s�n�tatea popula�iei), fapt necesar pentru ca produsele tradi�ionale procesate aici s� poat� � certi�cate �i înregistrate în vederea comercializ�rii.

DATE TEHNICE

Caracteristicile principale ale construc�iei proiectate

Tipul de construc�ie Cl�dire nou� Func�iunea Unitate de procesare lapte (stân� modernizat�) Activitate desf��urat� Procesare produse tradi�ionale Regim de în�l�ime Parter Suprafa�� construit� efectiv� Sconstr. = 116,00mp. Suprafa�� desf��urat� Suprafa�� desf��urat� = 116,00 mp Suprafa�� util� Suprafa�� util� = 75,65 mp Suprafa�� locuibil� Suprafa�� locuibil� = 17,25 mp Lungime construc�ie L= 14,20 mp L��ime construc�ie l = 8,20 mp ˛n�l�ime soclu hs= 0,40 mp Adâncime maxim� de fundare hf= 1,20 m Volum construit Vc= _450_mc. ˛n�l�ime maxim� cl�dire Hmax = 6,60 m ˛n�l�ime corni�� cl�dire Hc = 2,55 m Cota terenului sistematizat (fa�� de –0,00) 0,40 ˛n�l�ime nivel hn= 2,60 m Adâncime maxim� bran�ament ap� ha= 1,20 m – 0,00 în valoare absolut� 0,40 Categoria de importan�� D-redus� Clasa de importan�� IV -redus� Gradul de rezisten�� la foc IV

FUNC�IUNI INTERIOARE �I EXTERIOARE :

Parter Filtru sanitar 8,41 mp Camer� recep�ie lapte 7,26 mp Camer� procesare 26,43 mp Depozit maturare primar� 9,00 mp Camer� pentru ciobani 17,25 mp Spa�iu pentru urdit 7,30 mp Teras� deschis� 1 18,70 mp Teras� deschis� 2 11,15 mp

26

Stân

a -

faci

lit��i

de

prod

ucer

e a

brân

zei

DESCRIEREA CONSTRUCTIV�, FUNC�IONAL� �I TEHNOLOGIC�

Cl�direa Stân� Modernizat� a fost proiectat� astfel încât s� poat� � realizate �uxurile tehnologice necesare certi�c�rii �i omolog�rii produselor tradi�ionale din lapte. ˛n urma recompartiment�rii va rezulta o unitate de procesare cu urmatoarele spa�ii:

Filtrul sanitar: ˛nc�perea prin care trece orice persoan� care este implicat� în activitatea stânii sau care dore�te s� viziteze spa�iile respective;

Camer� recep�ie lapte: ˛nc�perea unde se recep�ioneaz� laptele înainte de a � procesat;

Camer� procesare: Este înc�perea unde se proceseaz� laptele. ˛nc�lzirea laptelui se face în mod tradi�ional la foc deschis sau închis (este amenajat un spa�iu corespunz�tor pentru aceasta);

Spa�iu pentru urdit: Este zona sau înc�perea separat� unde se �erbe lapele pentru ob�inerea produsului numit urd�;

Camer� maturare �i depozitare: Aici se depoziteaz� produsul �nit pentru o anumit� perioad� de timp, dup� care este preluat �i expediat c�tre alte depozite de maturare specializate sau direct la consumatori;

Camera pentru ciobani: Reprezint� înc�perea unde poposesc ciobanii, se odihnesc �i servesc masa;

Terase deschise: ˛n aceste spa�ii se pot amenaja inclusiv zone pentru primirea �i servirea cu produse tradi�ionale din lapte a eventualilor turi�ti care viziteaz� zona.

27

Stâna - facilit��i de producere a brânzei

hp 1,50

50 50

hp 90

1,50

1,20

hp 1,50

601,30

hp 9

0

1,20

1,30

hp 1

,50

35

1,00

2,10

90

2,10

1,00

hp 901,

20

1,10

1,00

2,10

hp 9

0 1,50

1,20

90

2,10

90

2,10

1,00

2,10

2,10

90

2,10

85

70

2,10

1 1

2 2

3 3

4 4

5 5

A

A

B

B

C

C

D

D

E

E

F

F

1,95

1,95

1,95

1,95

14,70

80

1,00

1,10

2,50 3,00 2,70 4,00 2,50

9,91

7,80

7,80

2,90

1,40

1,40

2,10

2,60

2,60

2,60

2,50 3,00 2,70 4,00

12,20

12,39

2,00

502,

60

3535

1,55

20

10

1,40

8,05

2,90

1,40

1,40

2,10

2,10

1,0040

–0,00

-0,25

-0,25–0,00

–0,00

–0,00

–0,00–0,00

SPATIU PROCESAREFILTRU SANITAR+ VESTIAR

CAMERA PENTRUCIOBANI

CAMERA MATURAREDEPOZITARE

CAMERA RECEPTIELAPTE

TE

RA

SA

DE

SC

HIS

A SP

AT

IU P

EN

TR

U

UR

DIT

MATURARE PRIMARA

TE

RA

SA

DE

SC

HIS

A

CABINADUS

WCA = 17,90 mp

H = 2,60 mA

= 1

7,90

mp

H = 2,60 m

H = 2,60 m

H = 2,60 m

A = 15,45 mpA = 10,25 mp

A = 10,30 mp

A = 13,85 mp

A =

7,3

5 m

p

A =

10,

20 m

p

CONSIDERENTE ARHITECTURALE

-0,40

–0,00

+1,00

+2,10 +2,05

+6,60

+5,90

+2,25

+2,55

Cl�direa zoopastoral� (stâna modernizat�) va avea o arhitectur� rustic� speci�c� stânelor tradi�ionale din zona montan�;

Acoperi�ul se va executa în dou� ape , rezemat pe o �arpant� din lemn de r��inoase; Finisaje exterioare: lemn natur (aspect rustic); Finisaje interioare: în zona de procesare, recep�ie lapte �i la �ltrul sanitar se vor folosi

materiale de placare care pot � u�or igienizate (rigips, faian��, gresie, mozaic, etc); Sistematizare vertical�: se va amenaja terenul din jurul cl�dirii (c�i de acces, împrejmuire,

etc.).

28

Stân

a -

faci

lit��i

de

prod

ucer

e a

brân

zei

STRUCTURA CONSTRUC�IEI PROPUSE

Funda�ii din piatr� natural� consolidat� cu beton (aspect rustic); Soclul funda�iei cu beton simplu �i centur� armat� la partea superioar�; Pere�i portan�i din lemn de r��inoase (aspect rustic); ˛nvelitoare din �indril� sau alte tipuri de învelitori cu aspect rustic (tegola, etc); �arpant� din lemn; Plan�eu din lemn (grinzi + dulapi).

NOT�: Dimensionarea de�nitiv� a funda�iilor se va face dupa deschiderea s�p�turilor la amplasamentul propus.

˛n zona de �erbere a laptelui se va realiza o protec�ie la foc deschis prin placarea pere�ilor cu zid�rie din piatr� sau c�r�mida iar fumul rezultat va � dirijat în exterior cu ajutorul co�ului de fum �i a unei hote realizate corespunz�tor.

UTILIT��I

Se va amenaja în incinta cl�dirii �i pân� la aceasta, accesul pietonal �i accesul auto. Energie electric�: cl�direa va � conectat� la un generator electric propriu (generator electric

pe combustibil lichid combinat cu o instala�ie cu panouri fotovoltaice, amplasate pe acoperi�). Alimentare cu ap�: cl�direa va � racordat� la o surs� de ap� potabila proprie. Se va realiza un sistem de colectare a apelor reziduale rezultatate de la �ltrul sanitar,

igienizarea spa�iilor �i a instala�iilor, precum �i cele provenite de la procesarea laptelui (fos� septic� vidanjabil�, minista�ie de epurare, etc.).

NOT�: Cl�direa a fost compartimentat� astfel încât s� asigure �uxurile tehnologice impuse de normele sanitar veterinare �i cele privind s�natatea popula�iei în domeniul proces�rii produselor tradi�ionale din lapte.

M�SURI P.S.I.

Elementele structurale din lemn se vor trata cu solu�ii speciale contra focului (solu�ii ecologice).

Instala�ia electric� va � realizat� conform normativelor în vigoare, numai de c�tre persoane autorizate �i în baza detaliilor de instala�ii prev�zute in documenta�ia de proiectare.

29

Re�ete �i speci�ca�ii de produs

V. Re�ete �i speci�ca�ii de produs

5.1.1 TEHNOLOGIA DE FABRICA�IE PENTRU BR´NZA FR�M´NTAT� DIN LAPTE DE OAIE �I BR´NZA FR�M´NTAT� DIN LAPTE DE OAIE �I VAC�

Denumiri sinonime: brânz� b�tut�, brânz� de putin�, brânz� de burduf

INGREDIENTELapte de oaie sau amestec de lapte de oaie �i lapte de vac� în propor�ii egale: 50% - 50% Sare grunjoas�Se recomand� sarea de salin� m�cinat� mare, neiodat�

PREPARARECa�ul se taie cuburi �i se fr�mânt� cu mâna dac� este moale sau se d� prin ma�ina de tocat

carne dac� este ferm. Coaja se îndep�rteaz� cu ajutorul unui cu�it doar dac� este tare �i uscat�. Pentru a nu face coaj� groas�, ca�ul se poate �terge o dat� la dou� zile cu saramur�. Se presar� 2,5% sare �i se fr�mânt� cu mâna pân� se ob�ine o past� omogen�. Brânz� poate � fr�mântat� mai u�or pe baie de ap� �erbinte.

Putina (b�rbân�a) se unge la interior cu unt sau untur� de porc. Se poate bate un rând de brânz� �i un rând de felii de ca� pudrate în prealabil cu sare. Brânz� se bate cu m�ciuca de lemn sau cu un instrument special numit brai, pentru a se a�eza f�r� aer.

La suprafa�� se sigileaz� cu unsoare de porc, unt, un strat de sare sau f�in� apoi se pune capacul. Mai nou brânz� se a�eaz� în sac de polietilen� pus în bidon de aluminiu, se leag� strâns la gur� �i se p�steraz� cu gura în jos într-un loc r�coros.

Ca ambalaje de dimensiuni mai mici pot � folosite pungile de nailon, borcane de sticl� sau bidoane de plastic.

Termenul de valabilitate se prelunge�te prin ambalare în vid sau congelare.

Valabilitatea este de 12 luni, la o temperatura de 4 grade Celsius.

5.1.2 TEHNOLOGIA DE FABRICA�IE PENTRU CA� DIN LAPTE DE OAIE �I CA� DIN LAPTE DE OAIE �I VAC�

INGREDIENTELapte de oaie sau amestec de lapte de oaie �i lapte de vac� în propor�ii egale: 50% - 50%. Cheag natural din stomace de vi�el �i/sau miel sau cheag microbian.Se folose�te lapte proasp�t muls nepasteurizat; este admis� prezen�a laptelui de capr� în

procent de cel mult 10%.Aplicarea timbrului produs montan este admis� doar în cazul animalelor înregistate în zona

montan�.

30

Re�

ete

�i sp

eci�c

a�ii

de p

rodu

s

MULSULLaptele se mulge în g�le�i din inox, aluminiu sau lemn. La transferul în bidoane se strecoar� prin

sit� �i tifon a�ternut în 3 straturi.

˛NCHEGAREABidoanele sunt c�rate în stân� imediat dup� ce au fost umplute iar laptele se vars� în budaca

mare de lemn. La transferul în budac� se mai strecoar� o dat� prin �ltru de tifon. Când este r�coare, budaca se acoper� cu capac de lemn �i tol (p�tur�) pentru ca laptele s� r�mân� c�ldu�. Temperatura potrivit� este de 32 -34 grade Celsius. Cât mai repede dup� încheierea mulsului se d� cheag. Dozarea se face dup� indica�iile produc�torului sau prin test�ri în cazul cheagului natural ob�inut în cas�. Dup� ad�ugarea cheagului se amestec� bine timp de 3-5 minute în 8-uri �i de jos în sus, s�