Modelarea structurală şi funcţională a peisajelor Curs sem I 2 ore ...
Transcript of Modelarea structurală şi funcţională a peisajelor Curs sem I 2 ore ...
Modelarea structurală şi funcţională
a peisajelor
Curs sem I
2 ore curs / 2 ore lucrări practice,
forma de examinare – examen
(probă teoretică şi practică)
Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie
Departamentul de Geografie Regională şi Mediu
Ileana Stupariu_2015_2016
Curs/Atelier: 10 situri (arii protejate) 5 situri G1; 5 situri G2
5:11 Spatial pattern (landscape diversity ): curs, atelier (pregătit baza de date)
12:11 Spatial pattern (landscape diversity) : curs, atelier (software Patch Analyst)
19 : 11 Spatial pattern (landscape diversity) : curs, atelier (software R_ PCA)
26: 11 Spatial pattern (landscape change,landscape persistence) Conversia peisajului (Modelul
binar, Modelul Markov, Persistența peisajelor_ HI): curs, atelier (GIS_Math)
3: 12 Spatial pattern (landscape change, landscape persistence) Conversia peisajului (Modelul
binar, Modelul Markov, persistența peisajului HI) : atelier (GIS_Math)
10:12 Planificarea peisajului: informații legate de landscape diversity (diversitate),
landscape change (schimbări), landscape persistence ( persistență) și transferate către
planning : curs, atelier (GIS_ Fishnet, HotSpot)
17: 12 Analiza peisajul urban: atelier, modul realizat de dr. Simona Grădinaru
7:01 Definitivare proiecte, verificări, discuții
14:01: Prezentări/ evaluare proiecte: 14,00 - 20,00
Examen : data..... 01 2016
Ileana Stupariu_spatial_pattern
Forma de examinare – examen
(probă teoretică şi practică)
Cerințe:
1. Prezentarea proiectului în cadrul echipei
2. Examen oral
1. Subiect suplimentar:
Landscape diversity http://www.eea.europa.eu/, și Web
of Science (cel puțin 3 articole).
Ileana Stupariu_spatial_pattern
Bibliografie de bază pentru acest curs.
Botequilha Leitão, A., Miller, J., Ahern, J., McGarigal, K. (2006) Measuring landscapes.
Island Press, Washington
Buttler, A., (2013), Ecologie numérique. site EPFL http://www.epfl.ch/index.en.html
Burel F.,Baudry J., (2012) Écologie du paysage,Paris
Pătru-Stupariu, I., Stupariu, M. S., Cuculici, R. (2009) Landscape metrics for assessment
of mountain landscape using GIS applications. Revista de Geomorfologie 11:59–62
Pătru-Stupariu, I., Stupariu, M. S., Cuculici, R., Huzui, A. (2011b) Understanding
landscape change using historical maps. Case study: Sinaia, România. Journal of Maps,
206–220
Bibliografie selectivă – menționată în text (e.g. Cushman, 2004).
Biblioteca centrală http://www.bcub.ro/ Anelis - http://www.bcub.ro/cataloage/acces-
baze-de-date-stiintifice --- Summon _Search
Google academic
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pătru-Stupariu, I. (2011) Peisaj şi gestiunea durabilă a teritoriului, Edit. Universităţii din
Bucureşti
Pătru-Stupariu, I.(2011) Elaborarea şi implementarea unui algoritm de evaluare şi
prognoză peisagistică. Aplicaţii la sectorul montan şi subcarpatic al Văii Prahova, Edit.
Universităţii din Bucureşti
Materiale încărcate : http://www.unibuc.ro/prof/patru-stupariu_i_g/
Ileana Stupariu_spatial_pattern
Ileana Stupariu_spatial_pattern
Înțelegerea obiectivelor cursului:
Modelarea structurală şi funcţională a peisajelor
1. Cum modelăm peisajele ? Prin analiza și dinamica structurii
spațiale.
2. Cum înțelegem modelarea structurală a peisajelor? Prin
instrumente de lucru specifice pentru Ecologia peisajului
(analiza/spațializarea datelor, modelarea statistică folosind
software Patch Analyst și R).
3. Cum înțelegem modelarea funcțională a peisajelor? Prin
integrarea conceptelor de Ecologia peisajului în amenajarea și
planificarea spațiului ( landscape planning).
A. Introducere. Peisajul pe agenda de lucru a EEA
La nivel european, se face remarcată nevoia de a integra peisajul în
politicile de amenajare a teritoriului, apărută încă din anii 1960.
În această direcţie, politicile şi strategiile de amenajare a teritoriului aveau nevoie
de o serie de indicatori care să redea cât mai fidel realitatea teritoriului şi să
permită conturarea unor perspective de dezvoltare sustenabilă.
În acest sens, peisajul este integrat în toate modelele europene, prin includerea de
diverşi indicatori sau indici de către diferite agenţii sau platforme de cercetare
aplicată:
EC – Consiliul Europei
EEA – Agentia Europeană de Mediu*
CEMAT - Conferinţa europeană a Miniştrilor responsabili cu Amenajarea
Teritoriului şi a peisajului
ESPON- European, Spatial, Planning, Observation, Network
EUROSTAT – se ocupă cu statistica comisiei Europene
A. Landscape indicators/ EEA
*Sursa :EEA http://www.eea.europa.eu/
Ileana Stupariu_spatial_pattern
Ce este un indicator ?
- poate fi considerat un instrument ce ofera informații (Kienast,2012)
-expresie numerică cu ajutorul căreia se caracterizează cantitativ un fenomen
d.p.d.v. al structurii, schimbării în timp, al legăturilor reciproce cu alte fenomene.
(DEX,1997).
Ce este un indice?
Indicii rezultă din agregarea indicatorilor. De exemplu, JRC (2009) propune trei
tipuri de indici: de mediu, sociali şi economici, agregaţi dintr-o serie de indicatori
utilizaţi în studiile de mediu şi socio-economici.
Pe de o parte, este făcută o distincţie clară între indicatori şi indici, arătându-se că
„un indicator singur nu poate exprima complexitatea unui sistem observat”, fiind
necesară „definirea unor indici sintetici bazaţi pe o combinaţie de informaţii ce
fac referire la o multitudine de indicatori capabili sa cuantifice fenomenul studiat”
(Pătru-Stupariu, 2011).
A. Landscape indicators/ EEA
Ileana Stupariu_spatial_pattern
Landscape
Transport
Utilizarea terenurilor
Scenarii de mediu
Schimbări climatice
Resurse naturale
Energie
Biodiversitate
Agricultura
Topics EEA* A. Landscape indicators/ EEA
*EEA http://www.eea.europa.eu Ileana Stupariu_spatial_pattern
Landscape
indicators
Land cover/use
diversity
Landscape fragmentation
SEBI
Green infrastracture
Irena
EEA http://www.eea.europa.eu/
A. Landscape indicators/ EEA
Ileana Stupariu_spatial_pattern
A.Landscape indicators/ EEA
Landscape indicators, 2004 (Landscape Indicator Project Final Report, EEA)
Primul raport complet al EEA pentru peisaj. Indicatorii erau:
Indicator Descrierea
indicatorului
CLC (Corine)
Land cover diversity index LCDI
Nr. land cover types (LCT) / km²
Land use diversity index (LUDI) Nr. land use types (LUT) / km²
Land cover transition index (LCTI) Number of land cover transitions/ km²
Fragmentation index (FI)
Number of land use transitions and
linear elements /km²
Primary Sampling Unit (PSU) - unitatea primară de eșantionare – Nuts /regions
Secondary Sampling Units (SSU) – pe grid cell (60/60km)
Ileana Stupariu_spatial_pattern
Land Use Diversity Index per NUTS region, grid cell (60/60 cell) Landscape Indicator Project – Year 2 - Final Report – Contract
ESTAT-200271600005 Ileana Stupariu_spatial_pattern
A.Landscape indicators/ EEA
Irena (Indicator Reporting on the Integration of Environmental Concerns into Agriculture Policy )
2005-2006 au fost dezvoltați pentru a integra politicile agricole cu aspecte legate de mediu.
Exista 35 de indicatori Irena dintre care 5 sunt focusați pe peisaj:
A.Landscape indicators/ EEA
Ind/Irena/cod Irena/descriere Irena /Detalii
Irena 4 (R) Arii protejate Proportia de situri Natura 2000 care
depind de o continuare a practicilor
agricole extensive.
Irena 12 (D) Land use change Indică schimbarea utilizării terenurilor
din agricultură în suprafețe construite
între 1990 și 2000 ( se exprimă în %).
Irena 24 (P) Land cover change Schimbarea destinației terenurilor
(Păduri/arii semi-naturale în terenuri
agricole / și invers) se exprimă în ha.
Irena 32 (S) Landscape state Prezinta diversitatea peisajelor agricole
în strâns legatură cu utilizarea
terenurilor .
Irena 35 (I) Impact on landscape diversity Descrie impactul utilizării terenurilor
asupra diversitătii peisajelor .
Modificarea numărului de clase CLC
arată schimbarea în diversitatea
peisajului.
Dupa http://archives.eionet.europa.eu/irena/library/development_irena/irena_indicator
Ileana Stupariu_spatial_pattern
A.Landscape indicators/ EEA
SEBI - Streamlining European Biodiversity Indicators *
Creați pentru a măsura biodiversitatea în Europa ( 2005-2010) Există 26 de
indicatori SEBI, programul vizează anul 2020.
Indicator SEBI Descriere
S 13 Fragmentation of natural and semi-
natural areas /Landscape pattern
Indică modificări în patch din zonele
forestiere și semi-naturale. Dacă
dimensiunea patch scade/ arată o
dimensiune negativă asupra habitatelor și speciilor.
S23 Ecological Footprint of European
countries
Este prevăzut pentru 2020.
*http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/figures/spread-of-artificial-and-agricultural-
surfaces-into-previously-core-natural-or-semi-natural-landscapes
Ileana Stupariu_spatial_pattern
A.Landscape indicators/ EEA
GI (Green infrastructure)*
GI INDICATOR
Definire
1.Se definesc la scara urbană și la scara peisajului
(regional, natîonal, transnațional) În ambele cazuri se pune
accent pe dezvoltarea si protecția ,, rețelei verzi,, și a
caracteristicilor naturale.
2. Infrastructura verde = land use + ecosystem services
(serviciile ecosistemului). Sunt întodeauna asociate cu
beneficiile suplimentare.
Maparea la scara peisajului cu
raportare la Corine si la siturile
Natura 2000.
GBLI = Green Background
Landscape (se calculează prin
raportare la vegetație și utilizarea
terenurilor ( grupată în două: mai
puțin intensivă (verde) și mai mult
intensivă (non verde, terenuri agricole
și artificiale).
NLEP = Net Landscape Ecological
Potential and green infrastructure :
GBLI + Natura 2000 + Landscape
fragmentation.
* The concept of green infrastructure and its integration into policies using monitoring systems, EEA, nr. 18 2011
Ileana Stupariu_spatial_pattern
* The concept of green infrastructure and its integration into policies using monitoring systems, EEA, nr. 18 2011
Green Background Landscape (GBLI)
179
-227 NLEP Valori favorabile asociate cu abandonarea terenurilor
agricole și modificări în practicile agricole.
Ileana Stupariu_spatial_pattern
A.Landscape indicators/ EEA
Landscape fragmentation (LF) *
Fragmentarea peisajului este cauzată de următorii factori: schimbările în
utilizarea terenurilor, extinderea urbană, infrastructurile de transport, intensificarea practicilor agricole sau silvice, etc.
Această fragmentare determină o serie de efecte ecologice, afectând
funcționarea ecosistemelor.
Fragmentarea se poate cuantifica utilizând indicatori:
- Landscape metrics (Gustafson,1998, Leitão et al., 2006)
- Fragmentarea geometrică =Effective mesh size, (EEA 2011, Pătru-Stupariu
2015) FG1:FG-A1: Major anthropogenic fragmentation : autostrăzi, drum național, european, căi
ferate, suprafața_construită.
FG2: FG-A2: Major and medium anthropogenic fragmentation : autostrăzi, drum național,
european, județean, local, căi ferate, suprafața_construită
FG3: FG-B2: Fragmentation of non mountainous land areas: autostrăzi, drum național,
european,județean, local, căi ferate, suprafața_construită+ bariere naturale (alt. 2000-2500m),
lacuri, râuri .
A.Landscape indicators/ EEA
* Landscape fragmentation in Europe, nr. 2 2011,EEA Ileana Stupariu_spatial_pattern
Photo left: Rijkswaterstaat, Olanda, * Landscape fragmentation in Europe, nr. 2 2011,EEA
Ileana Stupariu_spatial_pattern
A.Landscape indicators/ EEA
Stupariu, 2012, Zurich Ileana Stupariu_spatial_pattern
A.Landscape indicators/ EEA
Ileana Stupariu_spatial_pattern
B. Ce înseamnă biodiversitatea/ bio/diversitatea peisajelor?
= diversitate genetică (diversitate în cadrul unei populații), diversitate specifică
(numărul de specii), diversitate ecologică (diversitatea ecosistemelor),
diversitatea culturală (diversitatea peisajelor).
Cadrul legislativ/ Convenții/tratate/acorduri regionale sub incidența cărora
intră biodiversitatea peisajelor ( vezi curs, anul II, Introducere în Ecologia
Peisajului) Materiale încărcate : http://www.unibuc.ro/prof/patru-stupariu_i_g/ .
1. Convenția privind diversitatea biologică;
2. Convenția asupra peisajului european, Florența 2000;
3. Convenția Alpină;
4.Convenția Carpatică;
5. Strategia pan-europeană pentru diversitatea biologică şi a peisajelor.
B.Diversitatea peisajelor
Biodiversitatea poate fi înțeleasă și abordată diferit în studiile științifice:
1. Pentru Ecologia peisajului = păstrarea integrității peisajelor (e.g. the scenic
beauty/ frumusețea naturală sau păstrarea anumitor specii reprezentative
pentru peisajele identificate (e.g. peisaje intacte).
2. Pentru biologi, ecologi = diversitatea organismelor vii.
3. Pentru economiști = serviciile pe care le oferă ecosistemele/peisajele sau
resursele ecologice exploatabile (pădure, pășune etc.)
Conceptul de servicii ale naturii sau ecosistemlor a fost introdus de
economiști, dar ulterior dezvoltat de ecologi și practicieni în Ecologia
peisajului (Costanza 1997; de Groot et al 2002; MEA 2005; TEEB 2010;
CICES, 2013).
Ele fac referire la beneficiile pe care le oferă ecosistemele pentru bunăstarea
oamenilor (TEEB 2010; CICES, 2013).
Ileana Stupariu_spatial_pattern
B.Diversitatea peisajelor
Cum cuantificăm diversitatea?
Biodiversitatea peisajelor se poate analiza pornind de la tipurile de diversitate
biologică (Buttler, 2013):
1. alfa diversitate (α) – exprimă numărul de specii dintr-un habitat/peisaj.
2. beta diversitate (β) – exprimă diversitatea în funcție de un gradient
(ex.altitudine) și conține habitate/peisaje diferite, însă fiecare cu speciile
lui caracteristice ( e.g. un versant/etajarea pădurii).
3. gamma diversitate (γ) – include α si β diversitate, scara de raportare este un
teritoriu mai mare, însă cu caracteristici ecologice asemnătoare – ex. delte.
4. pentru suprafețe întinse ( regiuni biogeografice) se face referire la sigma δ
și epsilon ε diversitate.
Ileana Stupariu_spatial_pattern
B. Diversitatea peisajelor
Cum se măsoară efectiv ?
Prin indicatori de diversitate, valorile numerice fiind colectate din:
A. teren (vezi scara în Ecologia Peisajului)
1. Numărul de specii ( = bogăţia specifică)
(cu cît sunt mai multe specii, cu atât diversitatea este mai mare)
2. Distribuția indivizilor pe specii (= echitabilitatea)
(cu cât e mai egală această distribuire, cu atât diversitatea e mai mare)
B. hărți
3. Landscape metrics: Shannon’s Diversity Index (SHDI) și Simpson’s Diversity
Index (SIDI)
Ambele metrici se bazează pe Richness (bogăție)/Evenness (uniformiate,
regularitate). Se pot calcula cu Fragstat sau Patch Anayst ( atelier 1).
De reținut!
Shannon’s este mai relevant pentru richness, se pretează pe analize de timp.
Simpson’s este mai relevant pentru evenness.
Ileana Stupariu_spatial_pattern
B. Diversitatea peisajelor
Păstrarea bio/diversității peisajelor
În Romania încă se păstrează practicile tradiționale de utilizarea terenului (e.g. cositul
manual, pășunatul), unele peisaje își păstrează astfel structura nealterată.
Ileana Stupariu_spatial_pattern
Fotografii: I. Stupariu,- Depresiunea Brașov, 2013, 2010
B.Diversitatea peisajelor
Cea mai mare provocare pentru modificările ce pot apărea în peisaj și implicit
pentru pierderea bio/diversității peisajelor sunt legate de:
1. modificări în tipul de utilizare a terenurilor (e.g.terenuri agricole
transformate în zone construite);
2. declinul populației rurale, mai ales în zonele montane; acesta a dus la
abandonarea efectivă a terenurilor, practic se renunță la activitățile
tradiționale (Kuemmerle, 2009; Munteanu et al. 2014);
3. în zonele depopulate subîncărcarea cu animale pe suprafață duce la
distrugerea pășunilor (Mărușca ,2014);
4. la polul opus sunt regiunile cu areale suprapășunate;
5. despăduririle ( tăieri ilegale).
Ileana Stupariu_spatial_pattern
B. Diversitatea peisajelor
Hotspots = bio/diversitatea peisajelor
Hotspot_1: Peisaje forestiere intacte ( păduri intacte) Intact Forest Landscape
http://www.greenpeace.org/international
Ce înseamnă peisaje forestiere intacte ?
Aceste peisaje adăpostesc suprafețe întinse de păduri virgine/seculare/PVRC
Un peisaj forestier intact trebuie sa aibă următoarele caracteristici (Frățilă, 2007) :
- suprafață de minimum 500 km2 și o extindere de cel puțin 10 kilometri ;
- este lipsit de fragmentare;
- este lipsit de influențe umane;
- este lipsit de influențe naturale (incendii, doborâturi de vânt, atacuri de insecte);
- are o suprafață suficient de mare ca să reziste la efectele de margine;
- să existe regenerări naturale pentru specii specifice ecosistemului și nu invazive.
B. Diversitatea peisajelor
Ileana Stupariu_spatial_pattern
Hotspot_2 Pășuni/Pășuni împădurite
În general, există mozaicuri formate din pădure-pășune/ pășune – pădure ce
trebuie păstrate pentru diversitatea habitatelor și speciilor ce depind de un
peisaj cu o structură complexă.
Sunt considerate pășuni împădurite, acele pășuni unde gradul de acoperire cu
copaci este de 40 % ( trebuie să fie pășunată și întreținută anual).
Dacă se depășeste procentul de 40 %, terenul trece în alt sistem de management,
adică pădure, transformându-se, treptat în pădure încheiată (Mărușca, 2014).
Pierderea diversității acestor peisaje se poate face prin simplificarea sau
segregarea peisajelor.
Acestă situație poate să apară atunci când:
- o pajiște (care nu mai este pășunată pentru a deveni pășune, sau nu mai este
cosită pentru a deveni fâneață) este ocupată de arbori și devine pădure încheiată
(prin abandonare = simplificare peisaj).
- sau pajiști utilizate intensiv ca pășune (prin îndepărtarea completă a arborilor).
Ileana Stupariu_spatial_pattern
B. Diversitatea peisajelor
Această simplificare a peisajului prin segregarea utilizării terenului (fie teren
abandonat, fie intensiv utilizat) a început recent în România (Munteanu et
al. 2014, Stoicescu, 2015).
Are efecte negative asupra biodiversității peisajelor (Peringer et al. 2013).
Aceste pășuni împădurite pot fi întreținute și astfel menținute peisajele
specifice.
În țările occidentale se primesc subvenții pentru păstrarea acestor peisaje (se
diminuează pășunatul pentru a se reface pâlcurile de pădure și implicit
pentru a crește biodiversitatea, Peringer et al. 2013 ).Și fermierii români
primesc, însă efectele pentru biodiversitate sunt nesemnificative.
La noi în țară mai ales în perioada comunistă, se practica curătura ( curățarea
de pietre, puieți de molid,arbuști precum ienuparul, mușuroaie) în activitate
colectivă .
Se făcea asta pentru mărirea suprafeței de pășunat dar și pentru evitarea
transformării acestora în pădure.
Dupa1989, terenurile, fie au fost revendicate și foloste , fie revendicate dar au
fost abandonate, devenind pășuni împădurite.
Ileana Stupariu_spatial_pattern
B.Diversitatea peisajelor
În cadrul acestor mozaicuri peisagistice foarte importantă este păstrarea
structurii lor, deoarece peticele de pădure din interiorul sau în apropiere
cresc biodiversitatea acestor areale/ conservarea speciilor ce depind de aceste
habitate interconectate.
Ileana Stupariu_spatial_pattern
B.Diversitatea peisajelor
Fotografii: I. Stupariu- a) Fundata, 2012, b) M-ții Jura 2013
Ileana Stupariu_spatial_pattern
Fotografii: I. Stupariu- Fundata, 2012
B.Diversitatea peisajelor
C. APLICAȚIE /ATELIER = diversitatea peisajelor (landscape diversity)
Ecologia peisajului = spatial pattern.
Abordarea noastră vizează: organizarea spațială în funcție de procese ecologice și
transformări în peisaj ( implică obligatoriu baze de date cartografice ce pot fi asociate
cu observații în teren).
Structura actuală a peisajelor este rezultatul activităților umane de - a lungul timpului.
________________________________________________________________________
DEX
Pattern
model specific reprezentând structura unui fenomen
Trăsătură
aspect caracteristic general al unui fenomen
Spațializare /spatial pattern = instrument important pentru geografi pentru identificarea
fenomenelor și proceselor de la nivelul peisajului*.
*În literatura occidentală apare frecvent landscape.
*În literatura românească apare frecvent: mediu, teritoriu.
Ileana Stupariu_spatial_pattern
C . Aplicație_ Diversitatea peisajelor
Cum colectăm și organizăm datele legate de diversitatea spațială a peisajelor ?
Există multe definiții ale peisajului, însă în analiza spațială ,, peisajul nu este în
mod obligatoriu definit de mărimea sa, ci mai de grabă este definit de un mozaic
de parcele („patch-uri”) aflate în interacțiune, relevante pentru fenomenul
studiat (la orice scară/ la scări diferite). (FRAGSTATS HELP,4).
Din perspectiva bio/diversității, peisajul este văzut ca un areal ce conține un
mozaic de ,,patch-uri,, de habitate, însă în relație cu percepția unui anumit
organism (Wiens 1976, Dunning et al. 1992).
Peisajele sunt analizate în general la scări spațiale diferite: scară detaliată – scară
grosieră. E.g. o specie de arbore, sau habitatul unui organism până la distribuția
sa regională (e.g. pădure intactă cu o suprafață de minim 500m2 ).
Din persepctiva organismelor nu există o scară absolută pentru peisaj (Dunning et
al. 1992).
De reținut!
În ecologia peisajului definirea scării se face în funcție de fenomenele ecologice/
specii luate în considerare.
Ileana Stupariu_spatial_pattern
C . Aplicație_ Diversitatea peisajelor
Teren: metoda pătratelor = măsoară plantele/organismele vii de pe o suprafață
bine stabilită.
1. 1 mp pentru ierburi
2. 10 mp pentru tufișuri
3. 100 mp pentru păduri
De reținut !
Pătratele trebuie sa fie identice (caracteristici geografice, ecologice, biologice)
Siturile alese să nu fie perturbate ( e.g. pășunat)
Ileana Stupariu_spatial_pattern
Design of field experiment: Ileana Stupariu, Iovu Biriș, Paulina Anastasiu
Measurements were l be performed by:
Ioana Stoicescu, Alin Pleșoianu, Ana MariaCalotă
Photo: Ioana Stoicescu,
Image processing by Alin Pleșoianu
Project: P.I. Mihai Stupariu - WindLand
C . Aplicație_ Diversitatea peisajelor
Hărți: din perspectiva antropică, peisajul este mai mult analizat pe scara
spațio-temporală (Pătru-Stupariu, 2011).
Cele mai multe studii pleacă de la scara materialelor cartografice folosite
(hărți topografice, ortofotoplanuri, imagini satelitare).
Exemple: maparea CLC, maparea dinamicii peisajului (traiectorii de
schimbare), maparea serviciilor ecosistemelor la nivelul Europei (EEA).
Acestă dimensiune/scară trebuie bine definită în GIS în funcție de rezoluție.
(este importantă rezoluția imaginilor, așadar, trebuie specificată dimensiunea
minimă a patch-ului ce poate fi reprezentat în peisaj.
De reținut!
Dacă dimensiunea peisajului este relativ mică în raport cu scara organismului
sau a procesului ecologic luat în considerare, atunci rezultatele pot fi eronate
Prin urmare se recomandă: să se definească scara în funcție de fenomen.
Ileana Stupariu_spatial_pattern
C . Aplicație_ Diversitatea peisajelor
Extragere date numerice _Hărți
Un peisaj - la prima vedere - se poate ,,citi,, ca un ansamblu de tipuri de elemente
mai mult sau mai puțin fragmentate, conectate, izolate etc.
Această aranjarea și citire a peisajului se face după o structură tipică modelelor din
Ecologia peisajului (Landscape ecology).
Acest ansamblu are o structura de tip matrice.
Cum extragem datele (elementele de peisaj) din acesta matrice ?
1. patch ( tache, suprafețe) ansambluri de patch-uri = mosaic
2. legatura spațială dintre patch (conectivitatea) – coridoare (ca element liniar)
ansamblu de coridoare = rețea
3. edges (lisière) – margine
4. core ( intérieur) =nucleu
----------------------------
Literatura românească prezintă și elemnente de peisaj de natură descriptivă
(pentru un peisaj montan : vale, depresiune,versant... etc).
Ileana Stupariu_spatial_pattern
C . Aplicație_ Diversitatea peisajelor
Ileana Stupariu_spatial_pattern
Patch
Legatura spatiala între
patch (conectivitate)
Edge
(margine)
Core
C . Aplicație_ Diversitatea peisajelor
Caracteristici/trăsături sau patternuri ?
Modul de aranjare al elementelor de peisaj ( sub formă de mosaic) ne descrie un
pattern fundamental a peisajelor – eterogenitatea.
Eterogenitatea = factor de organizare pentru spatial pattern (patternuri spațiale)
Eterogenitatea poate fi analizată spațial și temporal.
Eterogenitatea este definită de :
Omogenitate/Diversitatea de patch-uri ( pentru peisaj pot fi luate în calcul
numărul de clase de acoperire și utilizare a terenurilor).
Diversitate = numărul tipurilor de elemente
Omogenitate = gradul de agregare a claselor de acoperire și utilizare a terenurilor
Fragmentarea /Complexitatea relațiilor spațiale stabilite între patch-uri ( pot
exista patch-uri pentru fiecare clasă sau în legatură cu alte clase).
Ileana Stupariu_spatial_pattern
C . Aplicație_ Diversitatea peisajelor
Fragmentarea este o caracteristică spaţială fundamentală, ce îşi
poate avea originile în modificări radicale ale modului de
ocupare şi utilizare a terenurilor şi care poate avea efecte
asupra biodiversităţii, structurii şi funcţionalităţii peisajelor.
Complexitatea, care face referire la neregularitatea frontierelor
dintre diferite unităţi fundamentale ale peisajului. Gradul de
neregularitate a frontierelor poate fi pus în legatură cu
biodiversitatea. De exemplu, Forman & Godron (1986) arată
că relaţia dintre dimensiunea patchurilor şi forma lor poate
influenţa strategiile animalelor de căutare a hranei.
Ileana Stupariu_spatial_pattern
C . Aplicație_ Diversitatea peisajelor
Ileana Stupariu_spatial_pattern
Ecological diversity/Landscape diversity
Biomuri, Bio-regiuni, Peisaje, Ecosisteme, Habitate, Specii, Populații, Indivizi
C . Aplicație_ Diversitatea peisajelor
Pregătire baza de date:
I. Date CLC format raster (1990, 2006)
II. Date CLC format vector (1990, 2006)
III. Verificare date ajutătoare : vectoriale , Catalog INFONatura2000 ( Habitate si
specii de interes comunitar)
IV. Instalare Patch Analyst si R.
Ileana Stupariu_spatial_pattern
C . Aplicație_ Diversitatea peisajelor