Modelarea structurală şi funcţională a peisajelor Curs...

Modelarea structurală şi funcţională a peisajelorCurs sem I

2 ore curs / 2 ore lucrări practice, forma de examinare – examen

(probă teoretică şi practică)

Prof. univ.dr. Ileana Stupariu

Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie

Departamentul de Geografie Regională şi Mediu

An univ. 2013 - 2014Ileana Stupariu_2013_2014_Curs_1

Curs/Lp/Atelier: (curs 12-16, lp/atelier 16-18 G1;18-20 G2)

8:11 - Indicatori EEA/ Indicatori elementari. Atelier: 8 situri (arii protejate) 4 situri G1; 4 situri G2

15:11* - Modele de planificare a peisajului. Atelier: 8 situri (arii protejate): 4 situri G1; 4 situri G2

22 :11- Indicatori de evaluare a sustenabilităţii peisajelor: Indicatori de ocupare şi utilizare a terenurilor – Conversia peisajului (Modelul binar, Modelul Markov). Atelier: 8 situri (arii protejate) 4 situri G1; 4 situri G2

29: 11- Spaţializarea, funcţionalitatea şi tipologia peisajului; Atelier: (8 arii protejate + Valea Prahovei).

Evaluări proiecte: 14,00 - 20,00 6:12: Proiectul I – Indicatori EEA/Elementari; 30 min pentru fiecare echipă 13:12: Proiectul II – CP (MB+ MM,+S+F); 30 min pentru fiecare echipă 10:01: Proiectul III - Planificare peisaj; 30 min pentru fiecare echipă

17 01 2014 examen - 12,00 – 20,00* Modul realizat de drd. Alina Tudor

Ileana Stupariu_2013_2014_Curs_1

Forma de examinare – examen(probă teoretică şi practică)

Cerinte:1.Prezentarea proiectului in cadrul echipei 2.Examen oral

1.Subiecte suplimentare:-Repere legislative-Modelul DPSIR The Swiss landscpe monitoring program LABES pe site EEA http://www.eea.europa.eu/ (sub forma de proiect)


Bibliografie

Farina, A. (2006) Principles and methods in landscape ecology. Towards a science of landscape. Springer, DordrechtPătroescu, M., Niculae, M. (2010) The rurality between the Râmnicu Sărat and the Buzău Valleys-definitive component of the Subcarpathian landscape Dynamics, Forum Geografic, an IX, nr. 9 Pătru-Stupariu, I., Stupariu, M. S., Cuculici, R. (2009) Landscape metrics for assessment of mountain landscape using GIS applications. Revista de Geomorfologie 11:59–62Pătru-Stupariu, I., Stupariu, M. S., Huzui, A. (2010) Mathematical models used for visual assessment of the landscape in situ – case study Sinaia Town, Forum Geografic an IX, nr. 9 Pătru-Stupariu, I., Stupariu, M. S., Cuculici, R., Huzui, A. (2011a) Contribution of global indicators to landscape change modelling. Case study: Prahova Valley (Romanian Carpathians and Subcarpathians). Int. Journal of Phys. SciencesPătru-Stupariu, I., Stupariu, M. S., Cuculici, R., Huzui, A. (2011b) Understanding landscape change using historical maps. Case study: Sinaia, România. Journal of Maps, 206–220

Pătru-Stupariu, I. (2011) Peisaj şi gestiunea durabilă a teritoriului, Edit. Universităţii din Bucureşti

Pătru-Stupariu, I.(2011) Elaborarea şi implementarea unui algoritm de evaluare şi prognoză peisagistică. Aplicaţii la sectorul montan şi subcarpatic al Văii Prahova, Edit. Universităţii din Bucureşti

Materiale încărcate : http://www.unibuc.ro/prof/patru-stupariu_i_g/


Landscape indicators / EEA

Indicatori elementari

Repere legislative


Landscape indicators/ EEA

Planificarea peisajului şi politici de peisaj, definite explicit de Glosarul CEMAT (2006):

1. ,, Planificarea peisajului: este o activitate care implică atât specialişti publici cât şi privaţi, având drept scop crearea, conservarea, îmbunătăţirea şi restaurarea peisajelor la diferite scări, de la traseele cu vegetaţie şi parcurile publice la zonele mari, cum ar fi pădurile, marile zone de vegetaţie sălbatică şi ameliorarea peisajelor degradate, cum ar fi minele sau gropile de depozitare a gunoaielor. Planificarea peisajului cuprinde o varietate de calificări cum ar fi arhitectura şi designul peisajului, conservarea naturii, cunoaşterea plantelor, a ecosistemelor, a ştiinţei solului, hidrologie, peisajele culturale”. Convenţia Europeană a Peisajului oferă cadrul legal pentru liniile directoare şi procedurile planificării peisajului.

Politici de peisaj

Convenţia Europeană a Peisajului prezintă politica peisajului ca fiind ,,enunţarea de către autorităţile publice a principiilor generale, a strategiilor şi a liniilor directoare care permit luarea unor măsuri menite a proteja, gestiona şi planifica peisajele”.



Sintetizând informaţia legislativă (cele mai importante instrumente şi iniţiative legale relevante) selectăm doar acele convenţii, acorduri, directive (din legislaţia Uniunii Europene) în care se face referire directă la peisaj (Manualul Convenţiei Carpatice, 2007).

Peisajul se regăseşte atât în contextul conservării diversităţii peisajelor cât şi în contextul promovării şi protecţiei patrimoniului cultural (conservarea diversităţii biologice şi peisagistice, utilizarea durabilă a resurselor biologice şi a peisajelor precum şi promovarea şi protecţia patrimoniului cultural, Manualul Convenţiei Carpatice, 2007).

1.Şase convenţii mondiale: Convenţia privind diversitatea biologică (CDB); Convenţia privind comerţul internaţional cu specii de floră şi faună sălbatică ameninţate (CITES), Convenţia privind conservarea speciilor migratoare (CMS); Convenţia Ramsar privind zonele umede (RAMSAR), Convenţia Naţiunilor Unite pentru combaterea deşertificării (UNCCD) şi Convenţia privind patrimoniul universal (CPU).

2. Patru acorduri regionale sau subregionale: Convenţia de la Berna (NP); Convenţia asupra peisajului european, Florenţa 2000 (CEP.); Convenţia Alpină (CA), Convenţia carpatică (CC)


3. Legislaţia Uniunii Europene: Directiva Habitate şi Directiva Păsări fundamentul realizării reţelei ecologice europene de situri Natura 2000.

4. Instrumente şi iniţiative juridice internaţionale fără caracter obligatoriu: Agenda 21 (Ag), Principiile de la Addis Abeba şi Liniile directoare pentru utilizarea durabilă a biodiversităţii (Biodiv.), Lista roşie a IUCN privind speciile ameninţate (IUC), Strategia Pan-Europeană pentru diversitatea biologică şi a peisajelor (SPE).

Peisajul în două tipuri majore ale moştenirii culturale (tangibil şi intagibil):– Convenţia pentru protejarea patrimoniului cultural şi natural mondial (Convenţia patrimoniului mondial/Convenţia moştenirii mondiale) adoptată de către UNESCO în 1972 (CMM);– Convenţia pentru protejarea moştenirii culturale intangibile adoptată în 2003 de către UNESCO (CPM).



Landscape indicators/ EEATermenul de peisaj in legislatia româneascăA. DEFINITII diferite ale termenului de peisaj apar în urmatoarele actenormative: 1. Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului,adoptata la Florenta la 20 octombrie, 2000:

Peisajul –,, parte de teritoriu perceput ca atare de catre populatie, al carui caracter este rezultatul actiunii si interactiunii factorilor naturali si umani,,.

2. O.U.G. nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservareahabitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata prin Legea nr.462/2001, modificata si completata prin Legea nr. 345/2006: definitie introdusa prin L 345/2006. Peisaj - ,,zona terestra ce se poate delimita clar, cu o structura si caracteristici specifice, cu valori si structuri naturale specifice, incluzând si elemente ale culturii umane, unde elementele naturale si cele create prin activitate umana se influenteaza reciproc,,.

3. LEGE nr. 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

Art. 1.(17) peisaj - ,,zona percepută de către populaţie ca având caracteristici specifice rezultate în urma acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani,,.



4. ORDONANŢĂ de URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 111/11.02.2011LEGEA 190 /2013 Publicata in MOF 418 10 iulie 2013

La Anexa nr. 2 „Definirea termenilor utilizaţi în lege”, după expresia„Parcelare”, se introduce o nouă expresie „Peisaj” cu următoarea definiţie:„Peisaj - desemnează o parte de teritoriu , perceput ca atare de către populaţie, cu valoare remarcabilă prin caracterul său de unicitate şi coerenţă, rezultat al acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani, cuprinzând zone naturale sau/şi construite având valoare particulară în materie de arhitectură şi patrimoniu sau fiind martori ai modurilor de viaţă, de locuire, de activitate sau ai tradiţiilor industriale, artizanale, agricole sau forestiere.

B. ALTE REFERIRI la termenul de peisaj ce apar in acte normative aferente legislatiei de mediu:

1. O.U.G. nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata prin Legea nr. 462/2001, modificata si completata prin Legea nr. 345/2006

Anexa 1 (e): Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice în care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala.


2. Legea 347/2004 – Legea muntelui./ ORDONANTA DE URGENTA nr. 21 pentru modificarea Legii muntelui nr. 347/2004 Art. 3.1 (scopul politicii montane) Politica montana are ca scop valorificarea durabila a resurselor muntelui, conservarea peisajului si a biodiversitatii.

3. Legii nr.137/2010 privind ratificarea Protocolului privind conservarea si utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi a diversităţii peisajelor, adoptat şi semnat la Bucureşti la 19 iunie 2008, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptata la Kiev la 22 mai 2003.

Art. 4 Conservarea şi utilizarea durabilă a biodiversităţii şi a diversităţii peisajelor.

(6). Părţile vor lua măsuri adecvate pentru integrarea obiectivelor de conservare şi utilizare durabilă a diversităţii biologice şi a peisajelor în cadrul politicilor sectoriale, cum ar fi agricultura montană, silvicultura montană, gospodărirea bazinelor râurilor, turismul, transportul şi energia, industria şi activităţile miniere.



4. LEGE Nr. 24 din 15 ianuarie 2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane

Art. 9 (b) mentinerea si dezvoltarea functiilor de protectie a spatiilor verzi privind apele, solul, schimbarile climatice, mentinerea peisajelor în scopul ocrotirii sanatatii populatiei, protectiei mediului si asigurarii calitatii vietii.

5. Codul silvic /Legea Nr. 46 din 19 martie 2008 intrat in vigoare începând cu data de 16 iulie 2009 cu modificări în 2013

Art. 85 (1) Proiectarea şi construcţia drumurilor forestiere se realizează pe baza principiilor care respectă Încadrarea în peisaj şi nu afectează calitatea apei, a solului şi a habitatelor.



La nivel european, se face remarcată nevoia de a integra peisajul înpoliticile de amenajare a teritoriului, apărută încă din anii 1960. În această direcţie, politicile şi strategiile de amenajare a teritoriului aveau nevoie de o serie de indicatori care să redea cât mai fidel realitatea teritoriului şi să permită conturarea unor perspective de dezvoltare sustenabilă.

În acest sens, peisajul este integrat în toate modelele europene, prin includerea de diverşi indicatori sau indici de către diferite agenţii sau platforme de cercetare aplicată: EC – Consiliul EuropeiEEA – Agentia Europeana de Mediu*CEMAT - Conferinţa europeană a Miniştrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului şi a peisajuluiESPON- European, Spatial, Planning, Observation, Network EUROSTAT – se ocupa cu statistica comisiei Europene


*Sursa :EEA http://www.eea.europa.eu/ Ileana Stupariu_2013_2014_Curs_1

Ce este un indicator ?- poate fi considerat un instrument ce ofera informatii (Kienast,2012)-expresie numerica cu ajutorul careia se caracterizeaza cantitativ un fenomen d.p.d.v. al structurii, schimbarii in timp, al legaturilor reciproce cu alte fenomene. (DEX,1997)

Ce este un indice?

Indicii rezultă din agregarea indicatorilor. De exemplu, JRC (2009) propune trei tipuri de indici: de mediu, sociali şi economici, agregaţi dintr-o serie de indicatori utilizaţi în studiile de mediu şi socio-economici.

Pe de o parte, este făcută o distincţie clară între indicatori şi indici, arătându-se că „un indicator singur nu poate exprima complexitatea unui sistem observat”, fiind necesară „definirea unor indici sintetici bazaţi pe o combinaţie de informaţii ce fac referire la o multitudine de indicatori capabili sa cuantifice fenomenul studiat” (Pătru-Stupariu, 2011).



Landscape

Transport

Utilizarea terenurilor

Scenarii de mediu

Schimbari climatice

Resurse naturale

Energie

Biodiversitate

Agricultura

Topics EEA*Landscape indicators/ EEA

*EEA http://www.eea.europa.euIleana Stupariu_2013_2014_Curs_1

EEA http://www.eea.europa.eu/




Landscape indicators, 2004 (Landscape Indicator Project Final Report, EEA)Primul raport complet al EEA pentru peisaj. Indicatorii erau:

Indicator Descriereaindicatorului

CLC (Corine)Land cover diversity index LCDI

Nr. land cover types (LCT) / km²

Land use diversity index (LUDI) Nr. land use types (LUT) / km²

Land cover transition index (LCTI) Number of land cover transitions/ km²

Fragmentation index (FI) Number of land use transitions and linear elements /km²

Primary Sampling Unit (PSU) - unitatea primara de esantionare – Nuts /regionsSecondary Sampling Units (SSU) – pe grid cell (60/60km)


Land Use Diversity Index per NUTS region, grid cell (60/60 cell) Landscape Indicator Project – Year 2 - Final Report – Contract ESTAT-200271600005 Ileana Stupariu_2013_2014_Curs_1

Land Use Diversity Index per NUTS region, grid cell (60/60 cell) Landscape Indicator Project – Year 2 - Final Report – Contract ESTAT-200271600005


Land Use Diversity Index per NUTS region, grid cell (60/60 cell) Landscape Indicator Project – Year 2 - Final Report – Contract ESTAT-200271600005 Ileana Stupariu_2013_2014_Curs_1

Irena (Indicator Reporting on the Integration of Environmental Concerns into Agriculture Policy ) 2005-2006 au fost dezvoltati pentru a integra politicile agricole cu aspecte legate de mediu. Exista 35 de indicatori Irena dintre care 5 sunt focusti pe peisaj:


Ind/Irena/cod Irena/descriere Irena /Detalii

Irena 4 (R) Arii protejate Proportia de situri Natura 2000 care depind de o continuare a practicilor agricole extensive.

Irena 12 (D) Land use change Indica schimbarea utilizării terenurilor din agricultură in suprafețe construite între 1990 și 2000 ( se exprima in %)

Irena 24 (P) Land cover change Schimbarea destinatiei terenurilor (Paduri/arii semi-naturale in terenuri agricole / si invers) se exprima in ha

Irena 32 (S) Landscape state Prezinta diversitatea peisajelor agricole in stransa legatura cu utilizarea terenurilor

Irena 35 (I) Impact on landscape diversity Descrie impactul utilizarii terenurilor asupra diversitatii peisajelor .Modificarea numărului de clase CLC arata schimbarea în diversitatea peisajului.

Dupa http://archives.eionet.europa.eu/irena/library/development_irena/irena_indicatorIleana Stupariu_2013_2014_Curs_1

Irena 35, Dupa http://archives.eionet.europa.eu/irena/library/development_irena/irena_indicatorIleana Stupariu_2013_2014_Curs_1


SEBI - Streamlining European Biodiversity Indicators *Creati pentru a masura biodiversitatea in Europa ( 2005-2010) Exista 26 de indicatori SEBI si programul vizeaza 2020

Indicator SEBI Descriere

S 13 Fragmentation of natural and semi-natural areas /Landscape pattern

Indica modificari in patch din zonele forestiere si semi-naturale. Daca dimensiunea patch scade/ arata o dimensiune negativa asupra habitatelor si speciilor

S23 Ecological Footprint of European countries

Este prevazut pentru 2020

*http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/figures/spread-of-artificial-and-agricultural-surfaces-into-previously-core-natural-or-semi-natural-landscapes


*http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/figures/spread-of-artificial-and-agricultural-surfaces-into-previously-core-natural-or-semi-natural-landscapes



GI (Green infrastructure)*

GI INDICATOR

Definire

1.Se definesc la scara urbana si la scara peisajului (regional, national, transnational) In ambele cazuri se pune accent pe dezvoltarea si protectia ,, retelei verzi,, si a caracteristicilor naturale.

2. Infrastructura verde = land use + ecosystem services (serviciile ecosistemului). Sunt intodeauna asociate cu beneficiile suplimentare

Maparea la scara peisajului cu raportare la Corine si la siturile Natura 2000

GBLI = Green Background Landscape (se calculeaza prin raportare la vegetatie si utilizarea terenurilor ( grupata in doua: mai putin intensiva (verde) si mai mult intensiva (non verde, terenuri agricole si artificiale)NLEP = Net Landscape Ecological Potential and green infrastructure : GBLI + Natura 2000 + Landscape fragmentation

* The concept of green infrastructure and its integration into policies using monitoring systems, EEA, nr. 18 2011Ileana Stupariu_2013_2014_Curs_1

* The concept of green infrastructure and its integration into policies using monitoring systems, EEA, nr. 18 2011

Green Background Landscape (GBLI)179

-227 NLEP Valori favorabile asociate cu abandonarea terenurilor agricole și modificări în practicile agricole.


Landscape fragmentation (LF) *

Fragmentarea peisajului este cauzată de următorii factori: schimbările în utilizarea terenurilor, extinderea urbană, infrastructurile de transport și intensificarea practicilor agricole sau silvice.

Acesta fragmentare determină o serie de efecte ecologice, afectand functionarea ecosistemelor.

2. Un set de indicatori utilizati in sistemul de monitoring al peisajului EEA- Landscape metrics (Gustafson,1998; Leitão et al., 2006)- Fragmentarea geometrica (mesh- retea), EEA FEON, 2011FG1:FG-A1: Major anthropogenic fragmentation

FG2: FG-A2: Major and medium anthropogenic fragmentation

FG3: FG-B2: Fragmentation of non mountainous land areas


* Landscape fragmentation in Europe, nr. 2 2011,EEAIleana Stupariu_2013_2014_Curs_1

Photo left: Rijkswaterstaat, Olanda, * Landscape fragmentation in Europe, nr. 2 2011,EEA Ileana Stupariu_2013_2014_Curs_1

Stupariu, 2012, Zurich Ileana Stupariu_2013_2014_Curs_1

Modelul DPSIR descrie interacțiunile dintre societate și mediu (peisaj)Setul de indicatori ne conduce la analiza cauzelor şi a efectelor pentru om şi natură. Dar mai ales răspunsul societăţii faţă de această problemă. Este un model teoretic . Modelele (binar, markov vor oferi date concrete ale modelului).

DPSIR grupeaza acesti indicatori in 5 directii:1. Driving forces = Forţe motrice (F) –2. Pressure = Presiune (P)3. State = Stare (S) 4. Impact = Impact (I)5. Response = Răspuns (R)

F: poate include fenomene socio-economice (ex: creşterea populaţiei , cresterea producţiei agricole, etc.) sau naturale (schimbari climatice)P : se pot evalua (cantitativ si calitativ, pe scara timpului) presiunea realizata asupra peisajului (cresterea suprafetelor construite, a infrastructurii, etc)S : starea peisajului rezultata in urma presiunii ( fragmentarea peisajului; schimbari in peisaj -land use/land cover change)I : evaluarea şi monitorizarea a efectelor negative asupra peisajului (degradarea peisajelor, distrugerea diversitatii peisajelor )R.: masurile luate pentru a stopa tendintele negative (ex. arii protejate).



DPSIR MODEL (EEA, 2011, F. Kienast, WSL 2012)

de completat de completat

de completat de completat

de completat

Exercitiu





Aplicatie /Atelier : 8 situri (arii protejate)

1. Spatializare ( Attribute Tabel): LCDI, LUDI; IN

2. Analiza spatio-temporala CLC (1990, 2006)

3. Asemanari/deosebiri intre cele 8 situri

Subiectul 1: Indicatori EEA/Elementari

Subiectul 2:Modelul DPSIR : de completat pentru fiecare sit de lucru schema

Subiectul 3: (subiect suplimentar) : ( sub forma de proiect)

Modelul DPSIRThe Swiss landscpe monitoring program LABES pe site EEA http://www.eea.europa.eu/

Subiectul 4: (subiect suplimentar) : Repere legislative



Modelarea structurală şi funcţională a peisajelor Curs...

Documents

Transcript of Modelarea structurală şi funcţională a peisajelor Curs...