Anatomia Funcţională a Inimi1

16
ANATOMIA FUNCŢIONALĂ A INIMII Inima = pompă aspiro-respingătoare Cordul trunchi de con Atriile fragment de sferă, pereţi subţiri. Ventriculii: VS formă cilindro-conică; VD – formă semilunară Cameră de intrare în axul orificiului A-V şi cameră de ejecţie în axul orificiului sigmoidian; între cele 2 camere unghi de 90 0 la VD şi de 30 0 la VS. Cordul schelet fibros : 4 inele fibroase valvulare şi ţesut de legătură. Musculatura atrială benzi cu origine în regiunea şanţului terminal; 2 sisteme de fibre (comune, proprii fibre superficiale dispuse în unghi drept). Musculatura ventriculară: - fasciculul spiral extern şi intern subţire; contracţiascurtare în ax long. a camerei de ejecţie şi nu torsionarea acesteia; - fasciculul constrictor (2/3 ale sept iv şi perete lat. VS; contracţie la VSreducerea d. transv. cu scurtare minimă în ax long., la VD scurtare în ax long.). Sacul pericardic rol de a limita expansiunea diastolică a cordului (în special cel drept). Volumul de sânge: AD 160 ml; VD 140 ml; AS 140 ml; VS 120-130 ml. Din volumul prezent în ventriculi se evacuează în sistolă doar 40-45%=V. sistolic (stroke-ul)= 60 ml şi rămân 60-70 ml (V. telesistolic). SISTEMUL VALVULAR AL CORDULUI 2 sisteme valvulare: A-V şi sigmoidian asigură sensul unidirecţional al sângelui; structuri mobile care “plutesc” în torentul sanguin, mişcându-se pasiv sub acţiunea presiunii sângelui din cavităţi. 1. Valvele A-V: - se inseră cu un capăt de inelul fibros, marginea liberă în contact cu cordajele tendinoase, se continuă cu muşchii papilari;

description

Anatomia inimii

Transcript of Anatomia Funcţională a Inimi1

  • ANATOMIA FUNCIONAL A INIMII

    Inima = pomp aspiro-respingtoare

    Cordul trunchi de con

    Atriile fragment de sfer, perei subiri.

    Ventriculii:

    VS form cilindro-conic; VD form semilunar

    Camer de intrare n axul orificiului A-V i camer de ejecie n axul orificiului

    sigmoidian; ntre cele 2 camere unghi de 900 la VD i de 300 la VS.

    Cordul schelet fibros : 4 inele fibroase valvulare i esut de legtur.

    Musculatura atrial benzi cu origine n regiunea anului terminal; 2 sisteme de fibre

    (comune, proprii fibre superficiale dispuse n unghi drept).

    Musculatura ventricular:

    - fasciculul spiral extern i intern subire; contraciascurtare n ax long. a camerei

    de ejecie i nu torsionarea acesteia;

    - fasciculul constrictor (2/3 ale sept iv i perete lat. VS; contracie la VSreducerea

    d. transv. cu scurtare minim n ax long., la VD scurtare n ax long.).

    Sacul pericardic rol de a limita expansiunea diastolic a cordului (n special cel drept).

    Volumul de snge: AD 160 ml; VD 140 ml;

    AS 140 ml; VS 120-130 ml.

    Din volumul prezent n ventriculi se evacueaz n sistol doar 40-45%=V. sistolic (stroke-ul)= 60 ml i

    rmn 60-70 ml (V. telesistolic).

    SISTEMUL VALVULAR AL CORDULUI

    2 sisteme valvulare: A-V i sigmoidian asigur sensul unidirecional al sngelui; structuri

    mobile care plutesc n torentul sanguin, micndu-se pasiv sub aciunea presiunii sngelui din

    caviti.

    1. Valvele A-V:

    - se inser cu un capt de inelul fibros, marginea liber n contact cu cordajele tendinoase, se

    continu cu muchii papilari;

  • - n interior=esut fibros dens; la baza lor=vase sanguine i fascicule subiri de fibre

    musculare;

    - suprafaa valvular este tapetat de endocard.

    Valva mitral 2 cuspide; form trunchi de con: D.sup. 32mm, d.inf. 26mm, L. circumf.

    100mm; diferene presionale de 120-130 mmHg.

    Valva tricuspid 3 cuspide; form cilindric, d 35mm, L. circumf. 110mm; diferene

    presionale 30 mmHg.

    Valvele A-V se nchid la nceputul sistolei (pres. n V este mai mare dect n A), se deschid la

    sfritul RIV (pres. n V este inferioar celei din A);

    Cnd se deschid, valvele nu se lipesc de pereii V, ntre cuspide i perei rmne o cantitate

    de snge ce poate produce vrtejuri.

    La sfritul sistolei atriale, E cinetic a coloanei de snge ce trece prin orificiul A-V scade

    brusc, cuspidele au tendina de nchidere, dar datorit vrtejurilor dintre ele i pereii V, exist doar o

    nchidere parial nainte de nceperea sistolei ventriculare.

    2. Sistemul sigmoidian:

    La baza vaselor mari: Ao i P; 3 cuspide, cuib de rndunic, D 20-23 mm; L. circumf. 70mm;

    se deschid la sfritul sistolei izovolumetrice (pres. din V egaleaz sau depete pres.

    diastolic din vasele mari).

  • CICLUL CARDIAC

    C.C. succesiunea modificrilor ritmice ale volumului i presiunii din cavitile cordului; aceste

    variaii sunt consecina unor contracii (sistole) i relaxri (diastole).

    Principii generale:

  • 1. Activitatea electric a inimii precede pe cea mecanic cu 0,02-0,04.

    2. Circulaia sngelui se face n sens unic (AVvasele mari).

    3. Deschiderea valvelor se face n sensul circulaiei sngelui, nchiderea n sens invers.

    4. Contracia inimii drepte precede cu 0,02 pe cea a inimii stngi.

    5. Valvele drepte (T, P) se deschid nainte i se nchid dup cele stngi (M, A).

    6. Contracia cardiac (sistola) se raporteaz la SV, iar celelalte faze sunt descrise n funcie de DV.

    SISTOLA VENTRICULAR = 0,3

    Perioada de pregtire (nceputul qRSMT) = 0,07 (se nregistreaz dect direct prin

    cateterism)

    Perioada sistolei izovolumetrice CIV (MTPdAd)= 0,05 (crete pres. intraventricular,

    egaleaz sau depete pe cea din arterele mari)

    Sistola izoton: ER = 0,09 i EL = 0,11-0,13.

    DIASTOLA VENTRICULAR = 0,5

    Protodiastola fiziologic PF, sfritul ELAP=0,02-0,04 (egalizarea pres. din V i cea din

    vasele mari, apoi cea din vasele mari o depete pe cea din V i se nchid sigmoidele Ao i P).

    Relaxarea izovolumetric RIV (APTdMd)= 0,08 (toate valvele sunt nchise, scade pres.

    intraventricular brusc la 0 sau valori negative, se deschid valvele atrio-ventriculare).

    Umplerea ventricular UR=0,11-0,13 (trece brusc sngele din A n V 2/3; UL=0,19-0,25

    (1/3).

    Sistola atrial =0,11-0,15, prin tensionarea miocardului atrial crete uor pres. n A i mai

    este expulzat o cant. de snge n V) (10% din umplerea ventricular);

    - la sfritul Sa, VTD=130 ml, pres. telediastolic=8-12 mmHg (VS), 6-8 mmHg (VD).

  • PRESIUNI I VOLUME N CAVITILE CORDULUI

    PPrreessiiuunnii ((mmmmHHgg)) SSIISSTTOOLL DDIIAASSTTOOLL

    AADD 44--66 00;; 22

    AASS 66--88 00;; 22

    VVDD 2255--3300 00;; --22

    VVSS 112200--113300 00;; --22

    AA.. PPuullmm.. 2222--2288 1100--1155

    AAoo 111100--112200--113300 7700--8800

    Volum snge:

    SA i CIV = 140 ml

    Sistola izoton=60-70ml

    la sfritul UL = 120ml

    La nivelul atriilor:

    - n sistola izovolumetric planeul A-V bombeaz spre A, deci crete uor presiunea la

    acest nivel

    - n sistola izovolumetric, planeul A-V coboar spre apex, scade presiunea intraatrial

    - n RIV, planeul A-V revine la poziia iniial i crete uor presiunea intraatrial

    La nivelul ventriculilor:

    - n sistola izovolumetric presiunea = 70-80 mmHg, apoi ncepe ER

    - n El presiunea = 110-120 mmHg, se pstreaz i n PF

    - n RIV scade la 0 sau valori negative

    - n UR i UL ajunge la 10 mmHg.

  • ZGOMOTELE CARDIACE

    Zgomotele cardiace = vibraii audibile determinate de fenomene hemodinamice ale inimii i vaselor

    mari n timpul unui ciclu cardiac.

    Pot fi percepute: metoda auscultaiei directe sau cu ajutorul stetoscopului.

    nregistrare prin fonocardiogram (paralel cu DII).

    Zgomotele se caracterizeaz prin:

    Intensitate (db sau dyne/cm2); 30-40 db.

    Frecven tonalitatea fenomenelor sonore cicli/sec (Hz); analizatorul auditiv percepe

    zgomote ntre 16-20000 Hz), cele audibile 20-250 Hz (banda lui Luisada);

    Durat (secunde)

    Timbru (datorit undelor armonice asociate)

  • n geneza zgomotelor cardiace sunt incriminai urmtorii factori:

    Elemente valvulare zgomotele produse de nchiderile valvulare n sens invers circulaiei

    sngelui, genereaz zgomote mai intense dect deschiderea valvulelor, ce se face n sensul

    circulaiei sngelui;

    Elemente musculare contracia musculaturii ventriculare;

    Elemente hemodinamice ciocnirea a 2 mase de snge cu acceleraii diferite creeaz

    turbulen;

    Elemente vasculare vibraia pereilor vasculari ai Ao i P. n timpul ejeciei rapide.

    Zgomote sistolice I,II; diastolice III, IV.

    Zgomotul I frecven mai mic dect zg. II datorit elasticitii mai reduse a pereilor ventriculari i

    a valvelor A-V: intensitatea este direct proporional cu gradul de presiune prin valve.

    Zgomotul II durat mai mic dect zg. I, vibraiile valvelor sigmoidiene sunt mai rapid anihilate la

    nivelul pereilor arteriali; intensitatea depinde de viteza cu care scade presiunea la nceputul

    diastolei.

    La persoanele cu HTA, viteza de scdere a presiunii intraventriculare este de 2 ori mai mare

    comparativ cu persoanele normale, de aceea intensitatea zg. II va fi mai mare; acest fenomen are

    loc i n hipertensiunea pulmonar crete intensitatea zg. II la focarul pulmonarei.

    n hTA i IC, zgomotele sunt mai diminuate ca intensitate.

  • Avantajele nregistrrii zgomotelor cardiace prin metoda fonocardiografic:

    Se pot diferenia fenomenele sonore n funcie de frecven, datorit nregistrrii FKG n 4

    benzi de frecven (35,70, 140, 240 Hz);

    Este posibil localizarea precis n ciclu cardiac a fenomenelor sonore patologice i avantajul

    urmririi n evoluie a fenomenelor sonore patologice;

    Aparatura are o percepie mai bun ca urechea uman pentru zgomotele de frecven joas.

    FOCARELE DE AUSCULTAIE

    LA APEX: focarul mitral sp. V i.c. pe l.m.c. (zg. I) stg.

    focarul tricuspid partea inferioar a sternului la jonciunea cu

    apendicele xifoid.

    LA BAZ: focarul aortic sp. II p.s. drept.

    (zg.II) focarul pulmonar sp. II p.s. stg.

    Alte focare:

    Focarul Erb sp. III i.c. p.s. stg.

    Aria mezocardic sp. IV. p.s. stg.

  • ZGOMOTUL I

    marcheaz nceputul SV;

    la 0,02-0,04 dup qRS;

    tonalitate 80-100Hz, durat 0,08-0,12;

  • Are 3 componente:

    - presegment: 0,02-0,04, 30-50Hz; generat de componenta muscular, nu se aude, se

    nregistreaz pe Fono;

    - segment principal: 0,06-0,10, 80Hz; generat de elemente valvulare: MTPdAd; coincide cu

    creterea presiunii ventriculare n sistola izovolumetric)

    - postsegment: 0,02-0,04, 25-50Hz, generat de vibraiile arterelor mari (Ao i P) n timpul ER.

    ZGOMOTUL II

    marcheaz sfritul SV i nceputul DV,

    apare la 0,02-0,04 dup unda T;

    durat 0,06-0,10, tonalitate 100-120Hz.

    Are 3 componente:

    - presegment: inconstant, 25-30Hz, 0,02, se percepe la copii sub 5 ani la focarul Ao;

    - segment principal: 100-120Hz, 0,05-0,07; AP (decalaj 0,02);

    - postsegment: 0,04, 30Hz, TdMd, se aude rar.

    ZGOMOTUL III

    apare la 0,12-0,13 dup zg.II;

    durat: 0,04-0,06, tonalitate: 25-50Hz; generat de componenta hemic (UR)

    se aude i se nregistreaz la aprox. 30% din persoanele tinere cu perete toracic subire; se

    poate nregistra la gravide spre sfritul sarcinii; este fiziologic pn la 40 ani.

    ZGOMOTUL IV

    apare la 0,02-0,04 dup unda P; nu se aude, se nregistreaz;

    durat: 0,02-0,03; tonaliate: 20-30Hz; se produce n timpul SA.

    Valvele cordului stng se nchid mai repede i se deschid mai trziu comparativ cu valvele

    cordului drept.

  • Modificri ale zgomotelor cardiace:

    Accentuate: la tineri cu perete toracic subire; n tahicardiile din efortul fizic sau emoii; HTA,

    HTpulm.

    Diminuate: vrst naintat (emfizem); colecii pericardice i pleurale.

    Dedublate: fiziologic zg.I (sfrit expir i nceput inspir la tineri); zg.II

    (asincronism mai mare de 0,02 ntre AP; apare n inspir, dispare n expir)

    patologic n inspir i expir (zg. I i II); blocuri de ramur.

    Fenomene sonore supraadugate:

    clicuri, clacmente (sub 0,04), se produc la deschiderea unor valve sclerozate, de exemplu

    deschiderea valvei mitrale n stenoza mitral sau a valvei aortice n stenoza aortic.

    sufluri (peste 0,12). Apar datorit transformrii curgerii laminare n curgere turbulent, cu

    modificarea parametrilor nr. lui Reynolds. La tineri se pot ntlni curgeri turbulente la nivelul

    aortei ascendente n perioada ejeciei rapide, cnd se produc suflurile sistolice funcionale.

    - sufluri n anemie (scade densitatea sngelui); n insuficiena i stenoza valvular

    (modificarea diametrului).

    DEBITUL CARDIAC

    Qc = cantitatea de snge ejectat de VS n circulaia sistemic, respectiv de VD n circulaia

    pulmonar.

    Qc = Qsist. x frecv. cardiac (5-6 l/min)

    indexul cardiac = Qc/Sc (3,20,5l/m2)

    FE (fracie de ejecie)- funcia de pomp a inimii = Volum sistolic/VTD (ptr. VS 67%; VD

    45%)

    Volum sistolic (vol. btaie), stroke-ul = 60-70 ml

    VTS (end/telesistolic) = 60-70 ml: cantitatea de snge existent n ventriculi naintea

    nceperii sistolei ventriculare:

    V. sistolic de rezerv = 50-60 ml

    V. rezidual = 10 ml

    VTD (telediastolic) = 120-140 ml cantitatea de snge existent n ventriculi naintea

    nceperii sistolei ventriculare

    Volum sistolic = VTD - VTS

    VTD depinde de :

  • - presiunea de umplere (determinat de ntoarcerea venoas)

    - timpul de umplere (depinde de frecvena cardiac)

    - tonusul diastolei ventriculare.

    VTS depinde de:

    - contractilitatea miocardului

    - tonusul sistolei ventriculare

    - postsarcin (presiunea diastolic din Ao).

    Relaia dintre FC (frecvena cardiac) i Qc la cordul izolat i la cordul ,,in situ.

    La cordul izolat: se pstreaz constant F. contracie i presiunea de umplere ventricular:

    - dac frecv. sub 60/minQc

    - la frecv. 60-100/minQc

    - la frecv. peste 100/minQc ncepe s uor (scdere mai important la frecven peste

    200/min)La cordul izolat la o frecven de 60-200/min, Qc rmne relativ constant.

    La cordul in situ:

    - odat cu frecv. cardiace, F. contracie i presiunea de umplere ventricular, astfel i

    viteza de umpelre ventricular.La cordul in situ, Qc paralel cu frecvena cardiac, pn la valori

    ale acesteia de 170-200/min.

    Prin contractilitii miocardului Qc:

    - mecanisme intrinseci: heterometric-Frank Starling; homeometric-fen. Anrepadaptare la

    postsarcin

    - mecanisme extrinseci: SNV, prin catecolaminefrecv. cardiacF.contracieQc.

    Mecanisme intrinseci

    1. Mecanism heterometric Frank-Starling relaie ntre L. iniial a fibrei i F. contracie.

    Explic adaptarea cordului izolat, n special la presarcin (ntoarcerea venoas), dar i la

    postsarcin (la rezisten, reprezentat de presiunea aortic diastolic). La cordul izolat,

    fora maxim este obinut pentru VTD de 160 ml, creterea peste 160 ml duce la scderea

    progresiv a F. contracie (scade compliana ventricular i se nregistreaz o cretere a

    tensiunii intraparietale).

    2. Fenomenul Anrep de adaptare la postsarcin, de tip homeometric, fr modificarea

    dimensiunii fibrei miocardice. Creterea brusc a presiunii diastolice aortice duce iniial la

    scderea activitii contractile miocardice i ca urmare va crete VTS i VTD.

  • n efort fizic: eliberare A, NA - Vsist. de la 60-70 ml la 120 ml, frecv. cardiac, Qc (25-30l/min)

    mecanisme:

    - stimulare simpatic

    - presiunea de umplere a vaselor (datorit contraciei musculare)

    - dilatarea vaselor de rezisten din muchi

    ntoarcerea venoas

    Metode de determinare a Qc: principiul lui Fick:

    Qc = (VO2/dif. conc. O2 arterio-venoas) x 100

    (250ml/min/19,5-14,5 vol%) x 100 = 5l/min.

    Se mai utilizeaz:

    - metode n care se apreciaz diluia unor substane indicatoare (colorani);

    - metode electromagnetice sau cu ultrasunete.

    Variaii fiziologice ale Qc:

    Creteri: trecerea ortostatism-clinostatism (20-30%); emoii, fric, furie (50-100%);

    postprandial (30%); T peste 400C i a umiditii, n sarcin (luna a-6, 7-a cu 30-40%); prima

    parte a expunerii la altitudini mari.

    Scderi: trecerea clinostatism-ortostatism (20-30%); la femei; n somn.

    Variaii patologice ale Qc:

    Creteri: hipertiroidism (cons. O2); anemii, febr, comunicri interatriale i

    interventriculare);

    Scderi: aritmii (TP, FiAtr., Extr.V.sistematizate); infarct miocardic, afeciuni valvulare

    severe (SA, SM).