m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » … · 2016. 3. 5. · singur\. {tiu,...

De ce s\ maicite[ti un dosarde securitate

C. Rogozanu

„Eu, fiul lor. Dosar de securitate, allui Dorin Tudoran – dosarul poart\numele s\u, nu volumul, scris practicde securi[ti [i de turn\tori...“

~N » PAGINILE 10-11

CRONIC| DE CARTE

1,5LEI

Retrospectivele Ion Barbu [i Lucian Amarii (Jup)

~N » PAGINILE 8-9

Trei r\spunsuri de la Dumitru}epeneag

Rubric\ de Bogdan Romaniuc

Dumitru }epeneag: „~n Camionul bulgarn-am avut curaj s\ duc p`n\ la cap\t ideeade [antier. Am mai `ncercat [i `n anii ’80,c`nd am scris, `n francez\, Pigeon vole [inici atunci n-am reu[it. M\car atunci,gra]ie acestei c\r]i, care a fost tradus\ `nromân\ [i `n englez\ (de[i eu cred c\ eintraductibil\), mi-am dat seama c\ `nfelul acesta se poate ajunge laautofic]iune..

~N » PAGINA 12

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

ANUL VIII » NR. 296 » 8 – 14 ianuarie 2011 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

Retrospectivele „Suplimentului de cultur\“ ~N » PAGINILE 3-7

2010 `n interviuri [i cronici de carte

» Angela Gheorghiu » Radu Beligan » Dorin Tudoran » AlexandruSolomon » Norman Manea » Ioan Holender » George Banu » Andrei Ujic\ » Victor Rebengiuc » Adelin Petri[or » AlexandruDabija » Carlos Saura » MichaelLonsdale » Jean-Yves Thibaudet

» Gabriela Adame[teanu » CristianTeodorescu » Varujan Vosganian » Vasile Ernu » C\t\lin DorianFlorescu » Radu Cosa[u » Radu Pavel Gheo » O. Nimigean » Daniela Zeca » Ioana Bradea » Ion Vianu

De la Omulduplicat la meciuri`ntre scriitoridebutan]i

Lucian Dan Teodorovici: „Istoria ne arat\ c\ p`n\ [i cele maiantagonice forma]iuni politice pot g\si c\i de dialog la unmoment dat, dac\ oportunitatea le-o cere“.

P.N.L. + P.C.

editorial

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 296 » 8 – 14 ianuarie 2011

SUPLIMENTUL LUI JUP

&TEO GHEORadu Pavel Gheo

~n Statele Unite oamenii au obiceiul ca la`nceputul unui nou an s\ adopte simbo-lic a[a-nnumitele rreessoolluuttiioonnss, angaja-mente sau decizii personale legate deatingerea unui anumit ]el. Noi prefer\ms\ nu lu\m astfel de decizii, adesea pripi-te („Eu de la 1 ianuarie nu mai fumez”) [icare, `n caz de e[ec, `]i pot reduce respec-tul de sine. Poate c\ s`ntem mai lipsi]i deini]iativ\ – sau, cine [tie, mai reali[ti –, dare mai u[or s\ ne dorim lucruri. Dac\ elese `nt`mpl\, ne bucur\ ca [i cum le-am fiadus chiar noi la via]\, iar dac\ nu se`nt`mpl\... nu se `nt`mpl\ [i gata.

A[a c\, de[i evit [i eu angajamentele deAnul Nou, nimic nu m\ opre[te s\ `mi do-resc lucruri. Din cele mai extravagante.Unele, pur personale, le p\strez `n intimi-tate, dar altele, care ]in de via]a cet\]ii(m\ rog, a României), m-a[ bucura s\ leexprim. Adic\ s\ visez.

De exemplu, mi-a[ dori ca, `ncep`nd deanul acesta, profesorii [i medicii din Româ-nia s\ aib\ salariile parlamentarilor, iar par-lamentarii s\ aib\ salariile medicilor [i pro-fesorilor din prezent. De[i sun\ a dorin]\r\ut\cioas\, e mai realist\ dec`t pare.

Pentru o na]iune nu exist\ lucruri maiimportante dec`t s\n\tatea fizic\ [i dez-voltarea intelectual\. C`nd cet\]enii ]\rii

s`nt s\n\to[i [i au parte de o asisten]\medical\ de calitate, for]a de munc\ a]\rii spore[te. ~n ceea ce prive[te educa]ia,e limpede: dac\ educa]ia cet\]enilor unei]\ri e de m`na a treia, ]ara respectiv\ nu arenici o [ans\ s\ prospere economic, iar lo-cuitorii ei s`nt condamna]i la ignoran]\ [is\r\cie. Din astfel de ]\ri oamenii emigreaz\cu milioanele, iar for]a de munc\ r\mas\ euna slab preg\tit\, sortit\ s\ fac\ muncinecalificate [i prost pl\tit\. Iar cum medicii[i profesorii s`nt pl\ti]i prost, acestea s`ntrezultatele: România va deveni `n scurttimp o ]ar\ subdezvoltat\, de semianal-fabe]i cu diplom\ à la Bologna care vortr\i din munci prost pl\tite, troc [i ciupeli.Oamenii vor tr\i pu]in, vor face pu]inicopii, cei mai bine preg\ti]i vor emigra,iar popula]ia ]\rii va sc\dea rapid.

~n ceea ce prive[te Parlamentul Româ-niei, lucrurile s`nt [i mai clare: indiviziiaceia care muncesc pu]ine zile pes\pt\m`n\, chiulesc c`t vor (`nchipui]i-v\un profesor chiulind de la ore cam c`tchiule[te un senator de la parlament!) [ideconteaz\ o mul]ime de cheltuieli nuau nevoie de prea mul]i bani de buzu-nar. ~n plus, cei care se vor `nc\p\]`na s\ob]in\ o asemenea func]ie prost pl\tit\,deci cvasi-onorific\, ar putea fi mai bineinten]iona]i dec`t gu[a]ii gra[i de azi. Iardac\ nu, ce pierdem?

Tot `n plan politic mi-a[ mai dori cevace trebuia s\ se `nt`mple: reducerea radi-cal\ a num\rului parlamentarilor [icomasarea celor dou\ camere `ntr-unasingur\. {tiu, s-a spus c\ o democra]iefunc]ional\ are nevoie de dou\ camere,cu func]ii bine definite – dar Românianu e o democra]ie func]ional\, ci o oli-garhie. Cel pu]in dou\ sute de membriai parlamentului fac figura]ie [i voteaz\a[a cum le spun liderii de grup. Ar fi, e-vident, mai economicos s\ r\m`nemdoar cu liderii de grup. Rezultatele ar fiacelea[i [i m`ine, ba chiar [i peste cin-cizeci de ani, c\ci `ntre timp, de[i clasapolitic\ s-a `nnoit, tinerele vl\stare s`nt lafel de jalnice ca [i p\rin]ii lor politici.

~n fine, mi-a[ mai dori – [i asta c`t mairepede – descentralizarea [i regionaliza-rea României. O astfel de m\sur\ ar di-namiza economia [i ar `ncuraja ini]iative-le locale, azi blocate adesea de birocra]iacentral\. Dincolo de obsesiile antimaghia-re, principala piedic\ `n calea acestei re-forme administrative e teama centrului dea pierde p`rghiile decizionale ([i banii pecare `i reprezint\ acestea – fie c\ lespunem [p\gi, comisioane sau taxe).P`n\ [i pre[edintele ]\rii, care (ca s\-lcit\m pe un adversar clasic al acestuia)`n perioada alegerilor umbla toat\ ziuacu regionalizarea `n gur\, acum pare s\fi uitat de ea – ca [i de parlamentul uni-cameral.

Sigur, ]i-a[ mai dori eu multe ]ie,dulce Românie, dar, cum b\nuiesc c\prea pu]in din toate astea se va `nt`m-pla, mai las vise [i pentru anul viitor.

Lucian Dan Teodorovici

Electoratul e sensibil numai p`-n\ ̀ n ziua alegerilor. E o conclu-zie la care trebuie s\ fi ajuns demult liderii no[tri politici. Cares-au aliat `n ultimii 20 de anicum au putut, `n func]ie de cu-loarul pe care evoluau, f\r\ a]ine cont de sensibilit\]i. O pri-m\ nepotrivire postrevolu]iona-r\: `n guvernul Stolojan, 1991,F.S.N.-ul lui Ion Iliescu al\turide P.N.L.-ul lui Radu C`mpeanu.La pu]in timp dup\, `n 1992,celebrul patrulater ro[u, `n careP.D.S.R., tat\l actualului P.S.D.,evolua al\turi de P.R.M. C.D.R.-ulapoi, care unea for]ele de dreap-ta, nu s-a sfiit s\ se alieze, pentrua conduce România, cu U.S.D.(P.D. + P.S.D.R.), adic\ dreap-ta [i st`nga la un loc, de-a lun-gul perioadei 1996-2000.

Apropierea noului Partid U-manist (P.U.R.) condus de DanVoiculescu, actualul P.C., deP.S.D.-ul lui Adrian N\stase n-afost chiar o surpriz\, de[i ideo-logic apropierea n-ar fi fost natu-ral\. Dar putem spune totu[i c\,p`n\ `n 2004, a existat o perioa-d\ de rea[ezare, `n care a[a-zisele„alian]e contra naturii“ nu s-aumai produs. P`n\ ̀ n preajma ale-gerilor, cu fire[tile taton\ri ante-rioare. Mai nimeni dintre cei ca-re voiau P.S.D.-ul alungat de laputere nu s-a obosit s\ remarcetotu[i c\ Alian]a D.A. a fost una`ntre dreapta (P.N.L.) [i st`nga(P.D.), o st`ng\ ce avea deja o is-torie de opt ani `n Interna]iona-la Socialist\.

Iar dup\ 2004, alian]ele auluat-o razna. P.C.-ul a s\rit dinb\ncile P.S.D.-ului ̀ n ale libera-lilor [i democra]ilor. P.N.L.-ul

a ob]inut colaborarea parlamen-tar\ tacit\ cu P.S.D.-ul vreme dedoi ani. Anul 2009 a dat o lovitu-r\ [i celor care credeau `n puri-tatea noului partid al lui TraianB\sescu, P.D.-L., care a f\cut oalian]\ guvernamental\ cu du[-manul de moarte, cu P.S.D.-ul a-dic\. Un an. Apoi ura a revenit.Alegeri preziden]iale. P.N.L.-ul`l sus]ine cu drag `n turul doi,inclusiv pe uria[e panouri elec-torale, pe candidatul P.S.D.-ului,Mircea Geoan\. P.C. merge al\-turi de P.S.D. P.D.-ul, ie[it dinInterna]ionala Socialist\ `ntr-onoapte din 2005, pentru a setransforma `n P.D.-L., [i-ar do-ri o nou\ alian]\ cu P.N.L.-ul.

{i-am ajuns la zi. La zi `nsem-n`nd proasp\ta alian]\ P.N.L.+P.C., sub `ndrumarea „p\rin]i-lor“ ei, Crin Antonescu [i DanVoiculescu, o `n]elegere ce va

purta numele Alian]a de Cen-tru-Dreapta (A.C.D.). Dar lu-crurile nu se-ncheie aici. C\ciliderii numitei A.C.D. [i-au ex-primat deja speran]a c\ al\turile va veni, `n cur`nd, [i P.S.D.-ul.Nici o `ngrijorare. Dreapta +st`nga = love de mult `n Româ-nia, a[a c\ nu se pune problemaunor insignifiante piedici ideo-logice. Conjunctura cere aceas-t\ dragoste.

Citesc [i aud diverse reac]ii o-ripilate, venite de ast\ dat\ dinpartea sus]in\torilor P.D.-L., care„nu-[i pot imagina“, candizi, cumse poate `nt`mpla o asemeneaapropiere ̀ ntre partide at`t de ̀ n-dep\rtate ideologic. Citesc, aud,`mi vine s\ r`d. Pentru c\ ace[tipuri[ti par a fi tr\it `ntr-o cutotul alt\ Românie p`n\ acum.Par a nu fi auzit de alian]ele pecare le-am amintit mai sus.

Sau, dac\ au auzit, trebuie c\ nuli s-au p\rut deloc ciudate, c`t\vreme din ele f\cea parte actu-alul P.D.-L. O amnezie crunt\ aputut fi observat\, de altfel, ime-diat dup\ ce marea alian]\ de gu-vernare P.D.-L. + P.S.D. din 2009s-a `ncheiat. Nici unul dintre pe-deli[ti sau dintre simpatizan]iilor nu [i-a mai amintit, cu niciun prilej, c\ o asemenea alipire,`ntr-un guvern condus de acela[iEmil Boc, s-ar fi produs vreo-dat\. E adev\rat, a fost demult.~n urm\ cu mai bine de-un an.

Demult, de ast\ dat\ cu zecide ani `n urm\, undeva pe lasf`r[itul celui de-al doilea r\zboimondial, `mpotriva comuni[ti-lor se negocia de zor o alian]\care azi ar putea p\rea [i maistranie. P.N.L.-ul, P.N.}.-ul [iP.S.D.-ul istoric se str\duiau s\conving\ Mi[carea Legionar\s\ li se al\ture pe o platform\ an-ticomunist\. {ti]i de ce nu s-a re-alizat acea platform\? Pentruc\, `n decembrie 1945, s-a pro-dus o alt\ `n]elegere. Una `ntrePartidul Comunist [i... aceea[iMi[care Legionar\. Evident,

numai trei ani mai t`rziu, pu[c\-riile gemeau de legionari. Daristoria ne arat\ c\ p`n\ [i celemai antagonice forma]iuni poli-tice pot g\si c\i de dialog la unmoment dat, dac\ oportunita-tea le-o cere.

P.N.L. + P.C. deci. Alian]a deCentru-Dreapta. C`t de bun\ dinpunct de vedere politic este a-ceast\ mi[care, ne vom dumiri`n timp. Cert e c\ ar trebui s-ol\s\m mai moale cu previziuni-le de impact asupra electoratului.~n România, sensibilitatea elec-toratului se consum\ pe foru-muri, `n fa]a unor sticle de bere,privind la televizor. C`nd e vorbade alegeri, cu totul alte lucruriconteaz\. Poate acele lucruri cepot fi v`r`te `ntr-o plas\. Poateacele lucruri care se spun la te-leviziuni, se scriu `n ziare. Poa-te memoria extrem de scurt\ aaleg\torului român. Sau, maidegrab\, toate la un loc. Cert ec\ politicienii [tiu mai bine de-c`t noi. Tocmai \sta-i motivulpentru care `[i amintesc c\ e-xist\ un aleg\tor numai `n pe-rioadele electorale.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

ROMÂNII E DE{TEP}I:

~ntr-un an nou

Alian]e, `n]elegeri, dialoguri

~n paginile 3-5 pute]i citi c`teva fragmente din interviurilepublicate de-a lungul anului trecut. Selec]ia este, desigur,orientativ\. V\ recomand\m s\ accesa]i online arhiva complet\a anului 2010: www.suplimentuldecultura.ro.

SELEC}IE3 «

retrospectiv\


Vrem s\ auzim pe scen\ ceeace am ascultat acas\. Amdevenit din ce `n ce mai surzi

S`nte]i `n cea mai bun\ perioad\ a carie-rei dvs. [i v\ `mp\r]i]i statutul de real su-perstar liric cu foarte pu]ini colegi. Exist\mai sus de at`t?

Star, superstar, vedet\, div\... Cu-vintele acestea s`nt at`t de folo-site azi, inclusiv pentru cinevacare prezint\ o pereche de pan-

taloni! Tocmai de aceea, defiecare dat\ c`nd aud a[a ceva, `l`ntreb pe cel din fa]a mea: „Tu [tii

de unde vine cuv`ntul div\?“.

Dar divele pentru Angela Gheorghiu cine s`nt?

Te referi la c`nt\re]ele de azi? Cecilia Bar-toli, Renée Fleming, Anna Netrebko,

Karitta Mattila, Natalie Dessay...Nu mai vorbesc de divi, pentru

c\ s`nt o mul]ime de tenori [ibaritoni senza]ionali! Absolut

toat\ lumea cu care amc`ntat – nu e nici un se-

cret, pute]i `ntreba petoat\ lumea – poate s\

`n]eleag\ prieteniaadev\rat\ care ne

leag\. (Interviu de Marius

Constantinescu)

SOPRANA ANGELA GHEORGHIU: ACTORUL RADU BELIGAN:

Interviurile anului 2010„Actoria e o meserie care

se ia prin osmoz\“

„NU CRED C| SECRETUL ESTE S| NEFACEM LOC LA MASA LOR“

„Exist\ un soi de timiditate `n societatearomâneasc\, dublat\ pe de alt\

parte de agresivitate anonim\.Dac\ deschizi forumurile depe Internet toat\ lumea ecurajoas\. ~n schimb, c`nde vorba de zis ceva public,mai pu]in. Dar eu nu v\d ceam riscat, pentru c\, `n

fond, oamenii au acceptat s\apar\ `n film, ei au ales `n ce

situa]ie vor s\ apar\ – sigur, lasolicitarea mea, dar ei au fostde acord – [i au spus ceea ce

au vrut s\ spun\. Principiul meua fost mai degrab\ s\ `i las pe ei

s\ povesteasc\ cum [i-au cl\ditbussiness-urile astea `n 20 de ani, ce

cred ei despre cum s-a cl\dit capitalis-mul românesc, a[a `nc`t mi s-a p\rut

c\ e important s\-i `n]elegempe ei [i `n oglinda lor s\ ne

recunoa[tem [i pe noipu]in.“ (Interviu de

George Onofrei)

„Nu am scris aceast\ carte. De fapt,m-a scris ea pe mine, de dou\ ori“

DORIN TUDORAN A PUBLICAT O PARTE A DOSARULUI S|U DE SECURITATE: EU, FIUL LOR REGIZORUL ALEXANDRU SOLOMON:

„Problema care r\m`ne, una de moralitate, este c\ astfel desurse, care dau informa]ii aiurea, nu dispar dup\ astfel deexperien]e, continu\ s\ produc\ informa]ii pentru Securi-tate ani [i ani la r`nd, de[i unii ofi]eri [tiu c\ asemenea oa-meni mint de diminea]a p`n\ seara, din motive absolut per-sonale: din invidie, din ur\, pentru c\ a[a s`nt ei f\cu]i [i nupot spune adev\rul. ~n concluzie, trebuie o foarte mare aten-]ie `n momentul `n care cite[ti aceste documente. ~n plus, eletrebuie coroborate [i cu alte surse. Cineva m\ `ntreba ce`n]eleg eu prin surse [i ce fel de surse secrete am avut. Nu amavut nimic. Se `nt`mpl\ c\ noi vorbim foarte mult despre lu-cruri [i citim foarte pu]in. Exist\ c\r]i de documente ap\rute`n România pe care nu le cite[te nimeni. Este o carte `n dou\volume, despre cum a fost creat\ Securitatea, `ncep`nd cuprimul document. Aici s`nt ni[te informa]ii extraordinare,cum ar fi rapoartele lunare [i trimestriale ale tuturor divizi-ilor Securit\]ii. Po]i g\si acolo informa]ii pe care s\ le coro-borezi cu cele din dosarul t\u. Domnul colonel Ilie Merce,faimosul membru al Parlamentului din partea RomânieiMari [i mare democrat azi, care spune c\ n-a f\cut, n-a dresacolo, `n raport, semnat ad labbam, cu m`nu]a lui, spune defapt ce s-a f\cut. E greu s\-]i dai cu p\rerea dac\ nu verificiaceste documente p`n\ nu mai ai aproape nici un fel de du-biu.“ (Interviu de Elena Vl\d\reanu)

„Teatrul nu mai e ce-a fost. Nu mai s`ntspectacolele pe care le-am f\cut c`nderam director la Na]ionalul bucure[-tean, cu Romulus cel Mare, cu Caligu-la, cu Zbor deasupra unui cuib de cuci,mari spectacole, grandioase.

Ei, acum se fac ni[te improviza]ii,totul e pe fug\real\, toat\ lumea fuge-ntoate p\r]ile s\ mai c`[tige un ban `nplus, nu se mai concentreaz\ pe ceea ceface, eu personal s`nt dezolat de aceas-t\ atmosfer\. ~n ceea ce prive[te tine-retul, e o n\val\ de nechema]i, din pri-cina faptului c\ s-a dat drumul la totfelul de [coli particulare, care iau sutede elevi d-\[tia... fabric\ de [omeri.Ce-o s\ fac\ \[tia? P\i, pe vremea c`ndam `nceput eu, sita era foarte deas\,sita vie]ii. Noi am fost doisprezece ladoamna Bulandra [i am f\cut teatrudoi. Eu [i Cela Dima. Ceilal]i s-au f\cutavoca]i, notari, negustori [i a[a maideparte.

Era mult mai dur, acum v\d c\ dauto]i n\val\... bine, acum s`nt [i alteposibilit\]i, e televiziunea, vin pestenoapte, ajung mari vedete, mi-e grea]\,c\ de-aia nu m\ duc la televizor, de-aia, l`ng\ to]i c\ca]ii, f\r\ studii de

specialitate, fac o Economie, o Hidro-tehnic\ acolo, [i-s mari vedete TV, nu[tiu ce-s.

Dar `]i spuneam de Mihail Sebas-tian. El mi-a spus atunci, ie[ind de lao pies\ dintr-asta, la care abia puneampiciorul pe scen\ [i lumea ha, ha, ha! [iaplauze, zice: «{tii de ce?, c\ s`nt unelesuccese – asta n-am s-o uit p`n-oi muri –care pot deveni o lespede de morm`nt.S\ fii atent pe ce drum mergi, trebuies\ la[i teatrul \sta facil, s\ ataci [i-un

repertoriu important cu roluri com-plexe». {i primul pas l-am f\cut cu aju-torul lui, el scriindu-mi rolul din Stea-ua f\r\ nume.

Atunci a fost un viraj `n cariera mea,abord`nd roluri pline de lirism [i po-ezie [i... A fost un pas foarte impor-tant pe care l-am f\cut, apoi am ata-cat roluri de mare factur\, din ce `n cemai complexe, mai grele...“ (Interviude Alex Savitescu [i Ciprian Butnaru)

Speciile jurnalistice continu\s\ fie d\r`mate cu mult s`rg[i pe toate canalele. Acum olun\, aflasem de la ConsiliulNa]ional al Audiovizualuluic\ Eugenia Vod\ nu ar trebuis\-[i fac\ meseria deintervievator, a[a cum seface ea dintotdeauna. Joiseara, am constatat c\ amodera `nseamn\ a tace, az`mbi candid [i a pune`ntreb\ri cu convingereaunui canibal care pro-moveaz\ vegetarianismul.Emisiunea despre carevorbesc, difuzat\ tot de

Televiziunea Na]ional\, afost o „Edi]ie Special\” alc\rei invitat s-a l\f\it, f\r\ s\fie deranjat vreo milise-cund\, pe ecranul public.Mai cinstit ar fi fost caacestuia s\ i se pun\ `n fa]\trei microfoane [i s\ fie l\sats\-[i fi spus discursul, f\r\s\-l deranjeze nimeni.

Invitatul „Edi]ieiSpeciale”, nimeni altul dec`tpre[edintele Traian B\sescu,a avut-o `n fa]\ pe odomni[oar\ numit\ RamonaAvramescu. Evit s\-i spunmoderatoare, tocmai pentru

c\ d`nsa a reu[it s\ eludeze,`n 50 de minute, toatecalit\]ile pe care ar trebui s\le manifeste un jurnalist aflat`ntr-o asemenea postur\. Nuare rost s\ fac aici decalogulcalit\]ilor unui moderator,dar trebuie spus m\car c\prima calitate a unui jurnalisteste s\ [tie s\ asculte: s\-lasculte pe omul din fa]a sa,s\ intervin\ atunci c`ndtrebuie, s\-l amendeze dac\situa]ia impune acest lucru,s\-l `ncurajeze s\ spun\chestiuni relevante din punctde vedere jurnalistic, s\, s\,s\... Domni[oara Avramescua re]inut, din ra]ionamentulde mai sus, doar primaparte: s\-l asculte pe invitat.

~ngrijor\tor este faptul c\televiziunile române[tipromoveaz\ dou\ tipuri falsede moderator: cele privatearunc\ `n prime-time ]a]aisteric\ sau b\rb\tu[ulofticat, cea public\,mielu[elul mut. Nu vreau s\duc `n derizoriu o discu]ie c`tse poate de serioas\ dinpunct de vedere deontologic[i jurnalistic, `ns\ nu pot s\nu `mi amintesc de tipologiape care au realizat-o doiautori americani, Fitch DeBrad [i Mike McCurry, `ntr-ocarte numit\ Media Relations Handbook forAgencies, Associations,Nonprofits and Congress.Ace[tia scriu c\, `n ]ara unde

talk-show-urile [i moderatoriinu se reinventeaz\ dup\interese de moment, exist\trei tipuri de intervievatori:„Pussy Cat” – cei care le las\invita]ilor spa]iu de desf\-[urare, „Tasmanian Devil” –cei ce fac chestii neobi[nuite`n emisiunile lor [i „SnarlingLion” – jurnali[tii caustici [iagresivi.

{tiu, a]i fi tenta]i s\ oinclude]i pe domni[oaramut\ a TVR `n categoria„Pussy Cat”. Dar, ca s\ nu

las loc de ambiguit\]i,scurtele descrieri ale celortrei tipuri de moderator nurezum\ defectele acestora, cistrategiile pe care ei le adop-t\ pentru a-[i descoase opo-nen]ii. ~n privin]a RamoneiAvramescu [i, prin extindere,a Televiziunii Publice, amg\sit o singur\ tr\s\tur\aproximativ tangent\ cu opisic\: capacitatea de atoarce eficient, `n preajmaoric\rui invitat din sferaputerii politice.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 296 » 8 – 14 ianuarie 2011 www.suplimentuldecultura.ro

LA LOC teleCOMANDAAlex SAVITESCU

Moderatorsul

Alex Savitescu: „Prima calitate a unui jurnalist este s\ [tie s\ asculte:s\-l asculte pe omul din fa]a sa, s\ intervin\ atunci c`nd trebuie, s\-lamendeze dac\ situa]ia impune acest lucru, s\-l `ncurajeze s\ spun\chestiuni relevante din punct de vedere jurnalistic, s\, s\, s\...“.

CALIT|}IDE JURNALIST

» 4

retrospectiv\

„Nu! Nu m-au iubit [i foarte mul]i aufost bucuro[i c\ nu mai s`nt director. {ipredecesorul meu (Dominique Meyer –n.r.), care conduce institutul ̀ ntr-un modfoarte cunoscut, a spus: «Nu, de la mi-ne s\ nu v\ a[tepta]i la declara]ii poli-tice, eu vin din Fran]a, s`nt un oaspeteal acestei ]\ri, rostul meu e de a condu-ce artistic Opera!»... «Slav\ Domnuluic\ \sta nu se mai bag\!» Asta e o parte!Pe de alt\ parte, institu]ia Operei dinViena [i-a c`[tigat o notorietate mon-dial\ nu numai din motivele de cali-tate a spectacolelor, ci [i prin faptulc\ st\m mult mai cura]i [i mult maiverticali. Iar lucrurile pe care le-amspus [i pe care le-am f\cut, aducerileaminte, toate au ajuns p`n\ la Londra[i la New York, p`n\ `n «The Times» [i«New York Herald Tribune».

Notorietatea Operei din Viena s-adatorat [i lucrurilor pe care le-am spus,[i lucrurilor pe care le-am f\cut. Amschimbat edificiul acestei Opere de140 de ani, am f\cut opera pentru co-pii: «De Holender am avut noi nevoie,ca s\ vin\ din Timi[oara asta nenoro-cit\, ca s\ ne schimbe fa]ada Opereidin Viena pentru o oper\ de copii!».Ast\zi, dac\ ai reveni [i ai `ncerca s\faci s\ dispar\ opera asta de copii, ar fiimposibil! Face spectacole `n strad\ –astea s`nt mari succese, iar vieneziisalut\ toate schimb\rile, cu condi]ia

ca totul s\ r\m`n\ a[a cum a fost. Ei, numai e a[a cum a fost! Gustav Mahler,cu siguran]\ cea mai mare personalita-te dintre directorii Operei din Viena –10 ani a fost director –, nu a avut nicim\car o c\mar\ denumit\ dup\ el.

Eu am schimbat o sal\, care se nu-mea altfel, dup\ un pictor f\r\ cali-tate, dar foaaarte cunoscut!, cu omare carier\ `n timpul nazismului, [iam botezat-o Sala «Gustav Mahler»“.(Interviu de Alex Savitescu)

Norman Manea: Dezbaterilepublice s`nt la noi „tarate“de repudieri ranchiunoase„M-a[ referi la dou\ evenimente recen-te, contradictorii, ca at`tea altele dinvia]a noastr\ politic\, social\, cultural\[i care au ocupat cam toat\ aten]ia pre-sei: dialogul Herta Müller-Gabriel Liicea-nu [i decesul poetului Adrian P\unescu.Reac]ia audien]ei de la Ateneu putea ficitit\ ca un oprobiu adus „adaptabilit\]ii“române[ti, inclusiv a intelectualit\]ii carerareori a reac]ionat f\]i[ [i ferm contradictaturii. Adula]ia popular\ (ca s\ nu m\mai refer [i la „onorurile militare“ sau ma-rile elogii dinspre clasa politic\) la adresafostului tribun ubicuu al ceau[ismului arar\ta, dimpotriv\, o mare `ng\duin]\,nu fa]\ de lipsa de curaj [i revolta anti-comunist\, ci chiar fa]\ de un colabo-ra]ionism profitabil [i nu rareori abject.Este asta realism, realism magic, mitic(de la Mitic\!!), mistic, absurd saug\sim alte calificative? V\ las libertateas\ opta]i.“ (Interviu de Alina Purcaru)

FOSTUL DIRECTOR AL OPEREI DE STAT DIN VIENA, IOAN HOLENDER:

„{i totu[i s`nt Holender [i nus`nt mai pu]in dec`t am fost“

FOTO

: Vic

tora

[ St

oian

„Teatrul, spre deosebire de cinema-tografie [i, mai ales, de televiziune,se adreseaz\ unor minorit\]i, care une-ori s`nt foarte active, dar s`nt minori-t\]i legate de aceast\ pl\cere de a teafla `ntr-o sal\ de teatru `n care vezioameni vorbind `n fa]a ta, `n care auzicuvinte; dar aceste publicuri s`nt com-plet diferite. Formula aceasta, «ce vreapublicul», este o absurditate pentru

c\ nimeni nu [tie exact ce vrea publi-cul. Este ca atunci c`nd scrii o carte [ieditorul ̀ ]i spune: «Asta merge». Astamerge `ns\ dup\ ideea lui, nu e neap\-rat o idee ̀ mp\rt\[it\ sociologic, obiec-tiv formulat\. Eu cred c\, atunci c`ndregizorul spune: «Asta vrea publi-cul», spune de fapt ce vrea s\ fac\ elpentru un public pe care vrea s\ `ltu[eze, c\ruia vrea s\ i se adreseze.Deci formula este foarte valabil\,put`nd s\ spun\: «Asta vrea pub-licul pe care `l caut eu». {i nu e vor-ba de a valoriza un public fa]\ de altpublic. S`nt publicuri diferite, oa-menii au nevoie de hran\ spiritual\sau hran\ teatral\ diferite. S\ fii`ntr-o sal\ cu o mie de persoane sau`ntr-o sal\ cu 80 de spectatori s`ntdou\ experien]e complet diferite `ncare un spectator se poate satis-face.“ (Interviu de George Onofrei)

GEORGE BANU: „IMPERATIVUL ARTEIMODERNE ESTE EXCLUDEREASTEREOTIPURILOR“

ANDREI UJIC| DESPRE AUTOBIOGRAFIA LUINICOLAE CEAU{ESCU

„Slav\ Domnului, mi-a ajuns! Am f\cut tot ce am putut de c`nd m\ [tius\ nu am contact direct cu comunismul. Am avut mult mai mult de-aface cu toat\ problematica asta `n momentul `n care el a disp\rut, dintr-onevoie de `n]elegere mai corect\ a propriei biografii. Am spus c\ toat\munca asta la mine a avut un pronun]at accent biografic. M\ simtu[urat, ca s\ spun a[a. U[urat `nt`i de toate pentru c\ am dus o munc\foarte mare p`n\ la cap\t. Mi-am spus ([i le-am spus [i altora) tot ce amavut de spus deocamdat\ pe subiectul \sta.“ (Interviu de Iulia Blaga)

Jean-Yves Thibaudet: „Muzica clasic\ trebuie s\ aib\ o imaginemai t`n\r\ [i mai modern\. Port haine diferite de restulcolegilor mei pentru ca tinerii s\ vin\ la concerte“.

STILULTHIBAUDET

5 «

retrospectiv\


REGIZORUL ALEXANDRU DABIJA:„Nu numai c\ nu [tim s\ ne vindem, noi nu [tim s\ ne cultiv\m. Nu [tim s\ respect\mfoarte tare diferen]ele. Dac\ apuc\m s\ ne plac\ foarte mult un lucru care a prins, nechitim pe el. ~ntr-un fel, s`ntem extrem de conservatori. Sau invers: dac\ apuc\m s-olu\m pe calea teatrului agresiv, de «blood and sperm» [i de `njur\turi, o ]inem pe caleaasta p`n\ ]i se acre[te s\ auzi numai «Ce p... mea!» peste tot. Deci varietatea nediferen]iaz\, `n primul r`nd.“ (Interviu de Alex Savitescu)

Victor Rebengiuc:„Pentru mine, profesiade actor este cel maibun medicament“

E adev\rat c\ actorii le caut\ personajelor, oric`t de odioase ar fi, o latur\ cares\ le umanizeze?

Eu da. Fac asta, eu oric\rui personaj, oric`t de negativ ar fi, `i cautdreptatea lui. El nu e negativ pentru c\ vrea s\ fie negativ, ci are ni[teconcep]ii `n care crede. I se pare c\ a[a este cel mai bine. {i evident c\intr\ `n contradic]ie cu cei care cred altfel.

Nu s`nte]i oare mai tolerant cu personajele dec`t cu oamenii din realitate?

Personajele nu-mi afecteaz\ via]a de zi cu zi. Personajele le faci [i adoua zi dispar, pe c`nd `n via]a de zi cu zi ai de-a face cu tot felul deoameni care te `ncurc\, care dau legi proaste, care fac fel de fel de...Nu vreau s\ mai comentez [i s\ intru `n politic\. E mai bine `n art\, `nNirvana! (Interviu de Iulia Blaga)

ADELIN PETRI{OR A LANSAT R|ZBOAIELE MELE

„Fundurile multor jurnali[ti auluat forma fotoliilor din studiouri“

„Andrei Ple[u spune, pe coperta a pa-tra, c\ nu am privirea o]elit\ [i par maifragil dec`t ar trebui s\ par\ un cores-pondent de r\zboi. Cred c\ domnulCristian Tudor Popescu tr\ie[te aceea[iam\r\ciune a jurnalismului, iar «soldat»este folosit `n sensul de om care `ncear-c\ s\ mai fac\ jurnalism. {i nu c\ a[ fisingurul, Doamne fere[te! De obicei,s`nt un om modest [i `mi v\d lungul na-sului, dar s`nt pu]ini `n momentul aces-ta care filmeaz\, documenteaz\, mon-teaz\ [i dau pe post diverse materiale.Fundurile foarte multor jurnali[ti au luatacum forma fotoliilor din diverse studi-ouri, iar jurnalistul nu mai face ce tre-buia s\ fac\, adic\ s\ ias\ pe teren, s\filmeze, s\ monteze, ci d\ pur [i simpludin gur\, discut\ pe orice tem\. Cred c\de asta a folosit termenul de soldat, `nsensul c\ s`ntem c`]iva, `ncerc\m s\mergem `nainte [i s\ facem, cu bune [irele, jurnalismul acela, dac\ `mi permi-te]i englezismul «old-fashioned way»“.(Interviu de George Onofrei)

Regizorul spaniol CarlosSaura: „Artistul este celcare `[i cunoa[te cel maipu]in crea]ia“

„Artistul estecel care `[icunoa[te celmai pu]in cre-a]ia. Nu-miplace s\vorbesc de-spre filmelemele pentruc\ ce e f\cute bun f\cut.Uneori m\v\d nevoit s\vorbesc pen-tru c\ vin di-verse persoa-ne care m\`ntreab\:«Dar de ce ai

f\cut nu [tiu ce lucru?», iar eu tre-buie s\ g`ndesc retrospectiv [i s\-miamintesc. Nu-mi place s\ vorbescdespre filme pentru c\ nici nu s`nt`ndr\gostit de ele. Ba a[ merge maideparte [i a[ spune c\, odat\ ce amterminat turnarea unui film, odat\ce mi-am pus semn\tura, a[ prefe-ra s\ nu mai [tiu nimic despre el,ce se `nt`mpl\ cu el, la ce festivaluri

merge. Dac\ s-ar putea, a[ vrea s\m\ deta[ez complet de el. ~ns\niciodat\ nu am reu[it s\ fac asta.Produc\torii m\ oblig\ s\ merg lafestivaluri, s\-mi sus]in filmele, s\vorbesc cu criticii. Eu `ns\, dup\ ceam terminat filmul, nu vreau nimicaltceva dec`t s\ m\ duc la mineacas\ [i s\ nu m\ mai deranjeze ni-meni. |sta ar fi visul meu.“ (Inter-viu de Elena Vl\d\reanu, traducerede Codru]a Ruseanu)

Actorul Michael Lonsdale:„C`nd `ncerc s\ lucrez unrol m\ plictisesc foarterepede“

~n cei 79 de ani `mplini]i `n 24 mai,a jucat `n peste 200 de filme (in-clusiv telefilme) semnate, printreal]ii, de Jean-Pierre Mocky, GérardOury, Michel Deville, Orson Welles(Procesul), François Truffaut (Bai-sers volés sau La mariée était ennoir), Louis Malle (Le souffle aucoeur), Fred Zinnemann (Ziua[acalului), Joseph Losey (Mr. Klein),Jean-Jacques Annaud (Numeletrandafirului), Claude Sautet (Nellyet Mr. Arnaud), James Ivory(R\m\[i]ele zilei), Steven Spielberg(Munich), Alejandro Amenabar

(Agora). A jucat chiar [i `ntr-un filmdin seria Bond (Moonraker, 1979).

„Am tr\it `n Maroc de la 9 p`n\ la19 ani. R\zboiul ne-a prins acolo –pe mine [i pe ai mei – [i nu ne-ammai putut `ntoarce `n Europa. Amtr\it al\turi de ace[ti oameni `nv\-]`nd s\-i `n]eleg. Au o inim\, o in-teligen]\ [i o bun\tate extraordina-re – lucruri pe care le-am reg\sitc`nd am revenit `n Maroc pentrufilm\rile la Des hommes et desdieux. To]i arabii pe care i-am cu-noscut cu aceast\ ocazie au fostsimpatici [i calzi. Faptul c\ `i cuno[-team pe arabi de dinainte m-a aju-tat pentru c\ era important ca a-ce[ti c\lug\ri s\ [tie c\ arabii tr\-iesc `n alt\ lim-b\ [i `n alt\credin]\, darau o foarte,foarte puter-nic\ idee de-spre rostulvie]ii [i de-spre impor-tan]a de a ficorect. De alt-fel, Stare]ulChristian deChergé [tiaCoranul, `l ci-tise. E extremde important

pentru arabi s\ [tii [i s\ respec]i lu-crurile `n care ei cred. Acesta a fost,`n opinia mea, unul dintre motivelepentru care el n-a vrut s\ plece: nui-a putut p\r\si pe ace[ti oameni, nuvroia s\ devin\ un dezertor. Una din-tre scenele care n-au nevoie de cu-vinte e cea `n care Christian se plim-b\ prin natur\ [i din care `]i dai sea-ma c\ iube[te acea ]ar\. Nu doaroamenii ei, dar [i lumina [i peisajul.Cred c\ probabil atunci decide s\r\m`n\.“ (Interviu de Iulia Blaga)

Jean-Yves Thibaudet:„Port haine diferite derestul colegilor meipentru ca tinerii s\ vin\ laconcerte [i s\ `n]eleag\mai bine muzica“

Nu te duci la `nt`lnirea cu un Che-valier des Arts et des Lettres, nomi-nalizat Grammy [i protagonist (so-nor) al unor hit-uri hollywoodieneca la o [uet\ cu prietenii. Jean-YvesThibaudet, omul, pare `ns\ neper-vertit de renumele s\u. Chiar dac\are exerci]iul a sute de interviuri,mi-l acord\ mie pe acesta de parc\ar fi cel mai important lucru pecare `l are de f\cut. ~mi place fran-che]ea lui c`nd se ofer\ publicului,[tiind c\ acesta vrea mereu mai

mult. Artistulare propriuls\u templu,dar iese dinel oric`ndpentru `n-t`lnirea cup\m`ntenii.

„Eu s`ntun dandy altimpurilornoastre, darasta faceparte dinmine. Demic, eramfoarte intere-sat de haine.M-am n\scutla Lyon [i mi-amintesc c\ mergeamcu mama `n magazine [i eram foar-te hot\r`t: «Vreau c\ma[a aceea,merge cu acel costum [i cu aceapereche de pantofi!». {tiam totulexact. Cu vreo 15 ani `n urm\ am`nceput s\ port ]inute speciale pescen\. Altfel e plictisitor. Muzica cla-sic\ trebuie s\ aib\ o imagine mait`n\r\ [i mai modern\. Port hainediferite de restul colegilor mei pen-tru ca tinerii s\ vin\ la concerte [is\ `n]eleag\ mai bine muzica. Alt-fel, ei nu se raporteaz\ la tine, ci teplaseaz\ direct `n alt secol.“ (Inter-viu de Marius Constantinescu)

LITERATURA ~N„SDC“

» 6

retrospectiv\~n fiecare s\pt\m`n\, g\si]i `n paginile 10-11 ale „Suplimentuluide cultur\“ cronici semnate de Doris Mironescu, C. Rogozanu,Bogdan-Alexandru St\nescu [i Florin Irimia.


VARUJANVOSGANIAN {I {OAPTELEDOMNIEI SALE

C. Rogozanu

Reu[ita c\r]ii vine din `n-firiparea „vocii de fami-lie“, de comunitate. Astae cartea [oaptelor. Auto-rul ne furnizeaz\, cu do-rin]a sa nespus\ de a neface s\ nu gre[im sensulinterpret\rii, sensul [oap-telor ca pe „cartea `nvin[i-lor“, cartea celor care nufac istoria. Frumos, dareu a[ prefera s\ adaug `ndefinirea [oaptelor,[u[oteala, chiar b`rfa defamilie, tot traficul acelade informa]ie, mit, frici,demnitate care este asigu-rat de marea re]ea a co-munit\]ii: asta `i iese luiVosganian de minune. Eexemplar\ scena c\s\to-riei bunicului Garabet cubunica Ar[aluis, fericirepericlitat\ doar de scurtafug\ a b\rbatului doar cas\-[i ia r\mas bun civi-lizat de la amanta bul-g\roaic\. Evident, nu aicist\ greutatea c\r]ii, ci `npartea documentar\ a ei:multe personaje memo-rabile, armeni fugi]i sausc\pa]i de urgie cu des-tine de-a dreptul incredi-bile. A[a este povestea luiArmen Garo, cel care af\cut o list\ de vinova]ipentru ucidere [i de-port\ri `n mas\ [i a `nfi-in]at „divizia“ de r\z-bun\tori Nemesis; dinaceea[i galerie ar\zbun\torilor: MisakTorlakian; iar povestea„regelui tutunului“ dinRomânia, Levon Zohrab,e dintre cele mai bune.

Varujan Vosganian, Cartea [oaptelor, colec]ia „Fiction Ltd“, Editura Polirom, 2009

Radu Cosa[u, Opere III:Cinci ani cu Belphegor,M\tu[ile din Tel Aviv,colec]ia „Opere. RaduCosa[u“, Editura Polirom,2009

ANTICORPI ~N EXCES

Doris Mironescu

Poate cea mai importan-t\ problem\ a c\r]ii luiErnu este situa]ia inteli-ghen]iei `ntr-o epoc\ decriz\. Intelectualul trebu-ie s\-[i defineasc\ ast\zi onou\ pozi]ie `n raport cuo societate care nu-l mairecunoa[te drept necesar.Aceast\ pozi]ie va trebuis\ fie una de critic\ perma-nent\ (rezonan]a tro]kis-t\ a formulei e interesan-t\), de ve[nic\ „instigare“,de anarhism ideologic.Autorul socote[te c\ `n e-ra nou\ „intelectualitateale-a devenit inutil\ Pute-rii [i burgheziei“, fiindtransformat\ `n marf\ [iintegrat\ jocurilor de le-gitimare ale statului.Pentru a sc\pa acestorjocuri, intelectualul vadeveni un provocator, unfel de terorist care oblig\Puterea s\ se amendezemereu. E drept c\ para-lela cu teroristul e cu to-tul nefericit\, iar legiti-marea terorismului camodalitate de a „dialoga“cu puternicii acestei lumi(`ntr-una din paginilec\r]ii) e o trist\ glum\.

Printre diferitelemetafore pe care lefolose[te pentru a identi-fica propriul tip de inte-lectual (speculantul,teroristul, anarhistul,vampirul etc.), Ernuajunge, prin hazardulasocia]iilor, [i la unamedical\. Intelectualita-tea produce viru[i, dar [ianticorpi, spune el, idei,dar [i o critic\ a ideilor`n[urubate gre[it `ncreiere.

Vasile Ernu, Ultimii ereticiai Imperiului, colec]ia„Ego-grafii“, EdituraPolirom, 2009

C\t\lin Dorian Florescu,Zaira, traducere din limbagerman\ de MarianaB\rbulescu, colec]ia „Fiction Ltd.“, EdituraPolirom, 2010

ROMAN, POVESTIRE,PERSONAJ, FANTEZIE... O CONFERIN}| DE CRISTIAN TEODORESCU

Bogdan-Alexandru St\nescu

Cam ca Germania `n al Doilea R\zboi Mondial,cartea lui Cristian Teodorescu deschide at`t demulte fronturi pe c`mpul de lupt\ al prozei miori-tice, `nc`t vei putea spune, Cititorule, c\ nu poateie[i `nving\toare peste tot. (...)

Cartea lui Cristian Teodorescu e o reconstituire,a ora[ului fantom\ Medgidia, dar ar putea fi la felde bine reconstituirea unei ]\ri fantom\, a unei lumidisp\rute, ca s\ folosesc o sintagm\ deja aplicat\reconstituirilor personale. Ce e extraordinar aici,`ns\, e faptul c\ toat\ aceast\ via]\ prezent\ `nfiecare c\r\mid\ a ora[ului disp\rut nu a fost atins\de privirea prozatorului. Este, orice ar spune al]ii,povestire, fantezie. Iar a[a ceva pu]ini pot s\ fac\.

ISTORIA CARE NU SE POATE POVESTI

Doris Mironescu

Deosebita reu[it\ a lui Cristian Teodorescu cuMedgidia, ora[ul de apoi trebuie v\zut\ drept cevamai mult dec`t ceea ce ea prezint\ cu eviden]\, adi-c\ consacrarea spectaculoas\ a unui scriitor care amai scos p`n\ acum lucruri notabile, `ns\ nu de a-ceast\ anvergur\. Aceast\ carte reprezint\, poate,triumful „`n posteritate“ ([i aici iau ca punct de re-per `ncetarea militantismului optzecist, marc`nd sf`r-[itul unei hegemonii, f\r\ a l\sa cu adev\rat loculalteia) al proiectului optzecist care cerea reunireacon[tiin]ei maxime a scriiturii (pefilier\ barthesian\) cu im-perativul social [i moralde tip autenticist al beat-nicilor americani. Este oistorie posibil\, verosi-mil\ [i totodat\ con[ti-ent\ de faptul c\ este oistorie. Din fericire,con[tiin]a de sine nu omai proiecteaz\ `n vor-texul anihilant al au-toreferen]ialit\]ii, nu`i saboteaz\ coeren]aepic\. {i nici invers.

Cristian Teodorescu, Medgidia, ora[ul de apoi, colec]ia„Proz\“, Editura Cartea Româneasc\, 2009

EXIST| UNCANON „POST-NA}IONAL“?

Doris Mironescu

Prin romanele saleelve]iene, scrise `ncep`ndcu anul 2001, C\t\lin Do-rian Florescu nu „se inte-greaz\“ culturii române.El inventeaz\, mai de-grab\, o sec]iune cultu-ral\ care lipsea: romanuldiasporei române[ti,trat`nd migra]ia ca pe unfenomen autonom, per-sonal, iar nu ca pe undezastru istoric, situa]iefoarte r\sp`ndit\ ast\zi,`ntr-o lume globalizat\ [imultiplu conectat\. ~ns\e vorba de romane scrise`n german\, cu o fraz\ [io caden]\ specific ger-mane, pe care traducerileexcelente ale MarianeiB\rbulescu nu au cum s\o reproduc\, trebuind `nschimb s\ o recreeze peterenul limbii române.Aleg`nd s\ scrie `n limbagerman\ despre subiecteintime, proprii, precumemigrarea sau „`n-toarcerea acas\“, ca `nprimele sale dou\ c\r]i,autorul se plasa `nc\ `nzona gri dintre dou\ cul-turi.

Dup\ Maseurul orb`ns\, [i mai ales dup\apari]ia romanului Zaira,C\t\lin Dorian Florescu s-a specializat `n perso-naje aparte, al c\ror des-tin nu mai e specific, etnic.

EXTAZULLECTURII:RADU COSA{U

Doris Mironescu

Reluarea unor scrieri maivechi ale lui Radu Cosa[usub titulatura de Opere`n ultimii ani nu reprezin-t\ doar semnalul editori-al al clasiciz\rii. Semnalede acest fel au fost nume-roase `n ultimul timp, dela decern\rile de lauri dinpartea forurilor competen-te la entuziasmul rapsodic[i gelos de exclusivitateal criticilor literari tineri.Mai important `ns\, edi-]ia de la Polirom are me-ritul s\ pun\ fa]\ `n fa]\c\r]i scrise la date diferite[i s\ st`rneasc\ astfel unfertil turbion de lectur\.Ce are `n comun volumulde cronici telesportivedin 1973, Cinci ani cuBelphegor, cu cartea-m\rturisire din 1993,M\tu[ile din Tel Aviv?Autorul nu ne spune, iarprefa]atorul, MirceaIorgulescu, alege s\ rea-lizeze o excelent\ apli-ca]ie exegetic\ doarasupra primei c\r]i,l\s`nd-o deoparte pe adoua, ca pe un subiect decu totul alt\ factur\.

NOSTALGIAUCIGA{|

C. Rogozanu

Noapte bun\, copii!, ro-manul lui Radu PavelGheo, este o colec]ie ge-neroas\ de pove[ti,poante, scene cotidienedin anii ‘80, mituriceau[iste sau vestice. Arefotografiat\ [i copil\riacopilului comunist uni-versal, ca s\-l parafrazezpe criticul-zeu, dar are [i[tirea tipic\ de tabloiddespre e[uarea `n Româ-nia de tranzi]ie sau de-spre destr\marea „visuluiromânesc“ `n America.

Gheo nu vine cunout\]i stilistice, nici cuo construc]ie spectacu-loas\ romanesc\. Ce areel bun [i nou este c\ scrienegru pe alb o povestecomplet cur\]at\ de ide-aliz\ri inutile. Ni seprezint\ un soi de insec-tar al speran]elor de[arteale copiilor anilor ’80. Uninsectar `n care „eroii“`nc\ se zbat. (...)

S`ntem ni[te coloanesonore ambulante, s`ntconvins de asta, sau, maicur`nd, ni[te hard-uriambulante pe care sestr`ng de toate alandala,de la reclame, la hituridisco [i pornografie,s`ntem compozi]i pop. Deaceea `mi va r\m`ne bineimprimat `n memoria li-terar\ personajul Mariusvirusat de Prince c\ut`ndr\zbunare `n al s\uCorvette r\t\citor. {i deaceea Noapte bun\,copii! e o reu[it\.

Scriitorii români `n

Radu Pavel Gheo, Noaptebun\, copii!, colec]ia„Ego. Proz\“, EdituraPolirom, 36.95 lei

Bogdan Romaniuc realizeaz\ s\pt\m`nal, `n pagina a 12-a,rubrica „Trei r\spunsuri“ de la un autor [i prezint\ succintvolumul acestuia.

LITERATURA ~N„SDC“

www.suplimentuldecultura.ro

7 «

retrospectiv\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 296 » 8 – 14 ianuarie 2011

ATLETULRENUN}|RII

Doris Mironescu

R\d\cina de bucsau de O.Nimigean este o carte de omare bog\]ie [i complexi-tate, imposibil de epuizat`n spa]iul unei cronici. Fa-cila tenta]ie de a povesti„ce se `nt`mpl\“ s\r\ce[teromanul acesta orchestrat,`n miezul s\u intim, subforma unui dialog ne`nce-tat cu sine `nsu[i. Cel pu-]in dou\ voci se concurea-z\ mereu `n carte, legatestr`ns una de alta: unar\t\cind prin unghere teo-logice, alta dezl\n]uit\pamfletar, una c\ut`ndpitorescul [i lini[tea cas-nic\, alta r\zboindu-se cudemonii sociali [i politici.Aceste dou\ voci dau for-mula unui roman unic,polifonic aproape ca Dos-toievski al lui Bahtin [it\ios de inteligent.

Romanul lui O. Nimi-gean este o mare palino-die – gest de maxim\ onestitate fa]\ de sine`nsu[i, romanul `[i refuz\`ncheierea, neg`nd totoda-t\ caracterul finalist, „mesa-jul“ lumii fic]ionale pro-puse. Opacitatea suspi-cioas\ a titlului se vedeastfel completat\ printr-oconstruc]ie deschis\, dincare lipse[te ultima c\r\-mid\. Excelent executat\,cartea refuz\ piedestalul.~ntr-adev\r, cu toat\ „per-fec]iunea“ ei compozi]io-nal\, R\d\cina de bucsaucaptiveaz\ prin autentici-tate [i `[i ]ine cititorul cusufletul la gur\ `n acela[itimp `n care `l face s\-iadmire articula]ia ar-monic\. O splendid\reu[it\.

O. Nimigean, R\d\cina debucsau, colec]ia „Ego. Proz\“, EdituraPolirom, 2010

PATIM| {ICONTEMPLARE

FLorin Irimia

Demonii v`ntului, al doilearoman exotic al DanieleiZeca, `]i ia ochii ([i chiarmin]ile), asemenea uneigeme str\lucitoare monta-t\ pe un inel din cel maipur aur. Citind romanul,avem impresia c\ ne afl\m`ntr-un vis, un vis al scrii-toarei care, inspir`ndu-sede la {eicul Mo din Dubai,dar proced`nd exact invers,a[teapt\ s\ adormim pen-tru ca s\ ne intre `n g`n-duri [i `n suflet, unde `[iva face culcu[, delect`n-du-ne `n fiecare noapte cupove[tile sale. Femeile fru-moase ca ni[te nestemate[i greu de p\strat aseme-nea v`ntului, construc]iileopulente, aproape neve-rosimile, finan]ate de pe-troli[ti boga]i, orgolio[i, carecred c\ numele le va d\inuim\car c t̀ vor d\inui cet\]ilelor postmoderne, [i o limb\ademenitoare, moale [i sen-zual\ ca un desc`ntec s`ntdoar c`teva dintre motivelepentru care trebuie s\ citi]iaceast\ carte care m-a duscu g`ndul la Salman Rush-die [i a sa Seduc\toare dinFloren]a.

Scrisul [lefuit artisticseduce, subjug\, `]i poateoferi pl\ceri neb\nuite.Dar, asemenea diaman-telor aurului sau perlelor,care te pot vindeca `naceea[i m\sur\ `n care tepot `nrobi, el este ambiva-lent. Aceasta este provo-carea, dar [i avertismen-tul lansat(\) de DanielaZeca prin Demonii v`ntului.

Daniela Zeca, Demoniiv`ntului, colec]ia „Ego.Proz\“, Editura Polirom,2010, 26.95 lei

O ZON|CREPUSCULAR|

Florin Irimia

Al doilea „roman“ al IoaneiBradea nu va mai st`rni con-troverse [i nici nu va maifi premiat, pentru c\ nueste conceput s\ nasc\ pa-timi sau aprecieri unanime.De altfel, imediat dup\ ce adebutat, criticii au anticipatc\-i va veni foarte greu scri-itoarei s\ produc\ o a douaexplozie literar\ de calibrulcelei dint`i, av`nd `n vederetocmai intensitatea aceste-ia. La [ase ani de la publi-carea lui B\g\u, Scotcheste lansat pe pia]\, iar zgo-motul pe care `l produce eal unei pastile de calciu di-zolv`ndu-se `ntr-un paharcu ap\. (...) F\r\ `ndoial\,cartea Ioanei Bradea reu-[e[te s\ creeze atmosfer\,una halucinant\ (inclusivprin folosirea limbajuluipoetic exacerbat), dat\ decontactul cu o lume margi-nal\, `ntr-adev\r aproapeireal\ `n contextul actual[i, de altfel, prea pu]in in-teresant\ pentru cei maimul]i dintre noi. Din p\-cate, odat\ atmosfera cre-at\, scriitoarea pluseaz\ [ise autosubmineaz\ abor-d`nd un ton grav, multprea serios, care, evident,ar trebui s\ ne mi[te, s\ne `nduio[eze, s\ ne smul-g\ o lacrim\, fie ea [i sim-bolic\, pentru destinulnecru]\tor al celor ce po-puleaz\ aceast\ lume, vic-time, f\r\ doar [i poate,ale postcomunismului in-dustrial. Dar spun`ndu-nec\ acum ar trebui s\ ne`nduio[\m, Bradea nuface dec`t s\ ne determines\ ne ab]inem (...).

Ioana Bradea, Scotch,colec]ia „Ego. Proz\“, Editura Polirom, 2010,22.95 lei

TURNIRULMODELELOR

Doris Mironescu

Una dintre cele mai in-teresante particularit\]iale memoriilor lui IonVianu, una care-l singu-larizeaz\ `n peisajul româ-nesc, este con[tiin]atri[eriilor pe care le li-vreaz\ amintirea. Aceast\`n]elepciune face dincartea sa o fascinant\ isto-rie a con[tiin]ei, cu multmai mult dec`t o (at`t denecesar\, altfel) confe-siune a celui care a pututs\-i fie cel mai aproape luiTudor Vianu `n anii descr`[nire a din]ilor dedup\ venirea comunismu-lui. Exist\, desigur, pagininumeroase, excelentscrise, revelatorii pentrustarea spiritului lui TudorVianu dup\ `ntoarcerea `n]ar\ din 1947, `n anii`ncerc\rilor: darea afar\de la catedr\ [i reinte-grarea, (re)primirea `nAcademie, intrarea for]at\`n Partidul Comunist,c`[tigarea de discipoli va-loro[i [i `ndep\rtarea deunii dintre ace[tia. De odeosebit\ subtilitate mi separe analiza scrisorilor luiC. Noica, I. Negoi]escusau I. Frunzetti c\tre Tu-dor Vianu, scrisori `n carem\surarea impondera-bilelor prieteniei, respec-tului, vinov\]iei [i c\in]eise fac cu instrumente demare precizie, dup\ cumdescrierea parcursuluiprofesional al nefericituluic\rturar Edgar Papu, de lacatolicism la `nchisoare [iapoi la protocronism, estef\cut\ aici cu o `n]elegeresuperioar\, cultural [iomene[te.

Ion Vianu, Amor intellectu-alis. Romanul unei educa]ii,colec]ia „Fiction Ltd.“, Editura Polirom, 2010

ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ~NT~IA NOAPTE DE POLITIC|

Doris Mironescu

Marea emblem\ sub care se plaseaz\ acest roman, provizoratul, nu este doar cel alcarierelor [i al familiilor amenin]ate de petele de la dosar, ci [i al sentimentelor,adesea mistificate, `ntotdeauna tr\date, dac\ nu de c\tre amantul nerecunosc\tor,atunci cu siguran]\ de c\tre `ns\[i eroina, excedat\ de minciuna pe care o tr\ie[te.Nu numai politica face lucrurile provizorii, oblig`ndu-i pe oamenii simpli s\ serefugieze `n lumea m\runt\ a familiei sau sentimentelor, c\ci provizorii s`nt [i fa-milia, [i sentimentele, [i asta nu doar acum, ci dintotdeauna. E dificil s\ men]iidragostea la cote `nalte `n condi]iile `n care sporul natural al popula]iei este politic\de stat, iar o sarcin\ nedorit\ [i `ntrerupt\ artizanal poate `nsemna moartea.

INCERTITUDINEFlorin Irimia

Comunismul vinde. Sau cum am fi spus `n comunism, se vinde. ~n film ca [i `nliteratur\. Fie c\ ne raport\m la el din perspectiva prezentului [i cu umor (S`nt obab\ comunist\!, Povestiri din Epoca de Aur), fie c\ ne afl\m chiar `n mijlocullui [i nu putem fi dec`t gravi ca `n Drumul egal al fiec\rei zile, fie c\scriem/facem documentare (O lume disp\rut\, Tovar\[e de drum, Explor\ri `ncomunismul românesc, Autobiografia lui Nicolae Ceau[escu) sau fic]iune (432),autorii [tiu c\ vor vinde. {i, implicit, c\ vor cunoa[te succesul, sau cel pu]in c\vor atrage aten]ia. At`t `n Occident, unde publicul este curios s\ afle cum a fostaici, c`t [i aici, `n spa]iul pe care toate aceste produc]ii `l evoc\, din motive pecare am s\ le expun imediat.

Disconfortul [i anxietatea care ne cuprind citind romanul GabrieleiAdame[teanu nu au de-a face neap\rat cu vremurile pe care le-am tr\it. Cumspuneam, certitudinile, chiar triste, s`nt preferabile incertitudinilor. Frica ce necuprinde apare doar c`nd ne g`ndim la ce va urma.

cronicile anului 2010

Gabriela Adame[teanu, Provizorat, colec]ia „Fiction Ltd.“, Editura Polirom, 2010


EXPERIMENT» 8

biblioteca din petrilaIon Barbu alc\tuie[te de mai bine de doi ani o bibliotec\imaginar\.


Retrospectiva Ion BarbuFO

TO: L

aura

Dob

re


Jup a lansat `n 2010 un nou album de band\ desenat\: Confreriapisicilor negre. Pentru fani [i curio[i: www.supercostel.ro.ALBUM

9 «

suplimentul lui jup


Retrospectiva Lucian Amarii

C. Rogozanu: „Tudoran nu mai e senin, dar e `n schimb unadintre pu]inele voci credibile pe care le mai putem vedea `nlupta dreapt\ cu trecutul“.

O VOCECREDIBIL|

» 10

printre r`nduri

M-aam tot g`ndit cum s\-mmi `ncep rubrica `n 2011 [i mi-aam f\cut chiar olist\, ca s\ nu le uit, cu micile bucurii care mi-aau dat ghes s\ trec maiu[or anul. Dar, la o simpl\ `n[irare, tot nu se adunau 3.500 de semne.C`nd, pe nepus\ mas\, mi-a s\rit f\r\ s\ [tie `n ajutor Luiza, en]iclope-dista din pagina 16. M\ ruga s\-i scriu ceva despre re]etele culinare [i`mi ura, normal la `nceput de an, un 2011 fericit. Iar `n attach., surpri-z\! O rim\ la omul de z\pad\ `n care am fost deghizat\ la finele lui2010 (v. „Suplimentul“..., nr. 295). B\nuiesc ce-am st`rnit printre copiii[i nepo]ii colegilor de la Litere, la serbarea de pom, printre prieteniimai tineri, mai v`rstnici, `n Ajun, apoi pe bd. Loga [i `mprejurimi `ntoiul gerului din 1 ian., dar [i printre cei c\rora le-am trimis kitschula]ia`n chip de felicitare. ~mi aduc aminte c`t am c\utat o oal\ ro[ie cu coa-d\ [i o m\tur\ de nuiele, ca s\ fiu un om de z\pad\ adev\rat. Sau cummi-am stors creierii p`n\ c`nd am f\cut din m\tur\ un pomi[or vesel,din care prietenii [i-au putut culege cadourile. {tiu exact ce bucurie m-a cuprins auzindu-i pe to]i cum se veselesc, de[i m\ sufocam `npolistiren [i burete, de[i nu vedeam absolut nimic, din simplul motiv c\nu puteam s\-mi pun ochelarii pe nas. {i mai [tiu cu mare precizie ceg`nduri zglobii mi-au trecut prin cap `n sfertul de or\ c`t am rezistatechipat\ `n omul de z\pad\ uria[.

Dar acum, brusc, cu fotografia veche sub ochi, totul se `nv\lm\[e[te.Fetele alea dou\ la ce se g`ndeau c`nd `ncepea 1911 [i ele aveau doar15-16 ani [i toat\ via]a `nainte? Unde erau? ~n America? ~n Europa? ~n cemun]i, `n ce vacan]\ s-au pus s\-l fac\ pe snowman cu p\l\rie neagr\ de

fetru? Ce s-a alesde ele? Au copii,nepo]i, str\nepo]i?Cine a p\strat fo-tografia [i unde ag\sit-o Luiza Va-siliu, de circul\acum pe net printoat\ lumea? Darcu noi ce-o s\ fie?Cine-o s\ se uitepeste 100 de anila fotografiile noa-stre? De at`ta zv`r-colitur\ am sim]itpur [i simplu c\m\ topesc, f\r\s\ [tiu exact dece: de `nduio[aresau de nelini[te,de melancoliesau de-un frisonghidu[, de`mp\care bl`nd\,resemnat\ sau desperan]\ fierbinte?

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

O rim\ pentru 2011

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 296 » 8 – 14 ianuarie 2011 www.suplimentuldecultura.ro

Miklós Bakk, József Benedek (coord.), Politicile regionale `nRomânia, Editura Polirom, 176 de pagini, 22.95 lei

Dezvoltarea regional\ [i local\ este puternic corelat\ cu eveni-mentele care au loc la nivel na]ional [i interna]ional. ~n Româniaultimelor dou\ decenii, no]iunea de regiune a fost asociat\ fie cuatacurile subversive la adresa integrit\]ii teritoriului na]ional, fiecu atragerea de fonduri europene destinate diminu\rii inegalit\-]ilor economice dintre regiuni. Volumul abordeaz\ tematica re-gionalist\ a[a cum apare ea `n diferite cercet\ri [i domenii cone-xe, prezent`nd conceptele de baz\, modelele europene, precum [iprocesele sociale [i economice din România: de la regionalismulpolitic [i cooperarea intercomunitar\, la rela]ia dintre bugetelecentrale [i cele locale, disparit\]ile teritoriale din ]ara noastr\, rolulzonelor metropolitane `n dinamica acestora [i diferen]ele re-gionale `n privin]a consumului de cultur\. Cele [ase studii, sem-nate de speciali[ti `n [tiin]e politice, [tiin]e economice [i geogra-fie, demonstreaz\ c\ discursul [i planificarea politic\ nu mai potignora cercet\rile din acest nou domeniu interdisciplinar.

Saul Bellow, Filiera Bellarosa [i alte povestiri, prefa]\ de Janis Bellow, traducere din lim-ba englez\ de Ioana Zirra, colec]ia „Biblioteca Polirom. Seria de autor «Saul Bellow»“,Editura Polirom, 648 de pagini, 49.95 lei

Traducere `n premier\ din opera lui Saul Bellow, laureat al Premiului Nobel pentru Li-teratur\, ̀ n 1976, [i singurul scriitor c\ruia i s-aa acordat de trei ori National Book Award.Filiera Bellarosa [i alte povestiri este cea mai cuprinz\toare antologie de nuvele [i poves-tiri a lui Saul Bellow. Povestirea care d\ titlul volumului este relatarea unui „expert `namintiri”, ce rememoreaz\ rela]ia sa cu Harry Fonstein [i so]ia lui, Sorella. Palpitanta is-torie a lui Harry, un evreu evadat dintr-o `nchisoare italian\ `n anii celui de-al DoileaR\zboi Mondial cu ajutorul lui Billy Rose, o celebritate din lumea showbizului newyor-kez, este [i un pretext pentru analiza rela]iei dintre evreul european [i evreul americani-zat, dar [i o poveste despre memorie [i uitare, despre oameni [i ceea ce ì leag\ ori ì des-parte.Plasate adesea – dar nu exclusiv – `n Chicago [i `n anii Marii Crize economice din perioa-da interbelic\, istoriile incluse aici s`nt o imagine a unei lumi [i un studiu fascinantasupra naturii umane. Ele ilustreaz\ for]a de analiz\ [i talentul de povestitor ale lui Bel-low, fiind impregnate cu ironia fin\ [i subtil\ ce reprezint\ una din m\rcile sale stilistice.

SEMNAL

C. Rogozanu

Un volum scris practic desecuri[ti [i de turn\tori

Eu, fiul lor. Dosar de securitate, al luiDorin Tudoran – dosarul poart\ nu-mele s\u, nu volumul, scris practic desecuri[ti [i de turn\tori. Avem un vrafde h`r]oage (nu s`nt toate, `n cazul Tu-doran ar mai fi multe de recuperat –pe l`ng\ ve[nica problem\ cu „urm\-rirea extern\“ unde paginile s`nt saufoarte pu]ine sau lipsesc cu des\v`r[i-re – cazul lui N.C. Munteanu) `n carese adun\ de-a valma b`rfe, turn\toriijosnice, turn\torii demne – da, exist\ [ia[a ceva –, recomand\rile [i interpret\-rile ofi]erilor, dispozi]iile superiorilor,intercept\ri, relat\ri, transcrierile unorconvorbiri telefonice, rezumatele unor`nt`lniri publice sau semi-publice (`n-truniri literare restr`nse) [i c`te [i maic`te. Cum cite[ti a[a ceva? ~ntrebareae cu at`t mai actual\ cu c`t genul aces-ta de lectur\ – complicat\, sincopat\,codat\, cu chestiuni serioase `ngropa-te `n tone de mizerii – este acum dis-cutat [i r\sdiscutat dup\ scandalul wiki-leaks. Exist\ o diferen]\: un dosar desecuritate românesc este rezultatulunor `ndelungi filtr\ri, a[tept\ri,

mistific\ri. {i, mai ales, nu are prospe-]imea, scandalul unor desecretiz\riprecum cele suspomenite.

Nicolae Manolescu observa `n post-fa]\ o calitate aparte a securi[tilor ro-mâni: un profesionalism aparte, exer-citat cu supra de m\sur\, `n ce prive[-te intoxicarea surselor, `n folosirea lorca r\sp`ndaci, intoxicatori. Informa]ii-le nu s`nt cine [tie ce – securi[tii `[i in-timideaz\ victimele, asta e menirealor –, `n schimb jongleriile cu zvonuri[i b`rfe alc\tuiesc un google straniu, ta-bloidal-scriitoricesc, plin de fiere, dar[i de momente memorabile. PrieteniaManolescu-Tudoran este fotografiat\perfect de securitate [i la propriu, [i lafigurat. ~ntr-o zi de martie din 1983,de exemplu, cei doi prieteni se `nt`l-nesc dup\ tot felul de plimb\ri de es-chiv\ cu autobuzul, prin parcuri etc.Securi[tii ì fileaz\ lini[ti]i, ì urm\resccum schimb\ pachete, c\r]i [i cum staude vorb\ `n Ci[migiu. Dup\ toat\ zba-terea celor doi de a sc\pa de urm\ri-tori, securistul noteaz\ lini[tit la `n-cheierea raportului cre`nd o situa]iede un comic straniu: „anex\m dou\fotografii [i negativul“. Tot comic este[i felul `n care un superior se o]\r\[te„olograf“ la sf`r[itul unei note desprepachetele aduse `n ]ar\, dup\ plecarealui Tudoran, de o surs\: „De c`nd s`n-

te]i difuzori ai literaturii elementelorostile? De urgen]\ la mine!“.

Iulian Vlad, securistul cel mare lacare raporteaz\ toat\ lumea, e o pre-zen]\ [i mai stranie. Reprezint\ lini[-tea puterii: el le recomand\ tot tim-pul subordona]ilor isteric de zelo[i s\mai verifice faptele o dat\, s\ inves-tigheze dac\ nu se poate g\si o calede rezolvare a revendic\rilor lui Tu-doran, s\ caute s\ mai negocieze cuel sau m\car s\-i fie mascat\ posibilaaliur\ de disident (spectrul unui nou„Goma“ ì sperie pe to]i). ~n straturilesuperioare ale DSS domne[te o sere-nitate manipulatoare din care avemcu to]ii de ̀ nv\]at chiar [i la zeci de anidistan]\. {i asta nu pentru c\ a[ ac-cepta ca pe ni[te explica]ii exhaustiveafirma]ii precum „securi[tii ne con-duc `nc\“. Ci pentru c\ e un portret alputerii discre]ionare prin excelen]\,pentru c\ g\se[ti acolo discursul au-torit\]ii ascunse din toate documen-tele secrete scoase la iveal\, fie eledin lumea civilizat\ [i democrat\, fiedin lumea ceau[ist\ `n care neo-le-gionarii de la „S\pt\m`na“ `[i vedeaude treab\ lini[ti]i `n timp ce scriitoriicu demnitate duceau lupte grele s\ semen]in\ pe linia de plutire, pe linia„normalului“.

„Dosarul de securitate“ [i-a pierdut de mai bine de undeceniu orice urm\ de poten]ial comercial, orice putere dea atrage un public larg. Iar de c`]iva ani, de c`ndanticomunismul are sediu, institut, oameni angaja]i cunorm\ `ntreag\ [i `n timpul campaniilor electorale, [i `nperioada de repaus, investigarea trecutului cu dosarele pemas\ pare s\ fi ajuns `ntr-un serios con de umbr\ (s\-i zic„con de plictiseal\“?). Trec peste vina incontestabil\ a„investigatorilor“ care au omor`t subiectul cu patosul lorinutil [i dubios. {i `ntreb „la ce bun s\ mai citim un dosar desecuritate, fie el al unuia dintre disiden]ii români autentici, cu caredefil\m de 20 de ani“? R\spunsul nu e a[a de simplu.

De ce s\ mai cite[tiun dosar de securitate


C. Rogozanu: „De c`nd anticomunismul are sediu, institut,oameni angaja]i cu norm\ `ntreag\ [i `n timpul campaniilorelectorale, [i `n perioada de repaus, investigarea trecutului cudosarele pe mas\ pare s\ fi ajuns `ntr-un serios con de umbr\“.

11 «

printre r`nduriCON DE UMBR|

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTULDE CULTUR| SEAUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu George Onofrei


Cu privirea muiat\ deemo]ie, particip laingenioasa distribu]iehollywoodian\. Cei doi, elev[i profesor, versus tab\ramilitarizat\ a R\ului. Culorilede pe ecran gliseaz\ spre unalb-negru moralicesc dinain-tea filmului mut. Senseiulrotofei pare mai pa[nic dec`tsl\b\nogul Gandhi. ~nschimb, cei care-l toturm\resc pe t`n\rul nostrus`nt scelera]i `ntr-un modpiramidal.

Apar astfel primele `ncru-ci[\ri: mai `ntì de semne,abia apoi de pumni [ipicioare. Binele se vede [i searat\ `ncercuit, solitar [i`ntruc`tva naturist. Condi]ia

lui e precar\. Vulnerabilitateaucenicului `]i sf`[ie inima.R\ul este ubicuu, grupat,regrupat – [i hipertehno-logizat. Solidaritatea celoramenin]a]i e cu plus. Soli-daritatea celor ce le poart\s`mbetele e cu minus. Unulsau altul dintre bad guys arela un moment dat o ezitare.Oare s\-i rup\ numai picioa-rele adversarului sau [i co-loana? Ridic\ ochii spremaestrul s\u, un tip cu ofigur\ `nsp\im`nt\toare, [iacesta `l `ndeamn\ scurt:termin\-l!

C\ci asta au `nv\]at ei, ceir\i, la [coala lor de maniere[i arte mar]iale. {i au `nv\-]at-o temeinic, `n timp, nu `n

trei ani de licen]\ [i doi demaster, ca `n Procesul Bo-logna. De cealalt\ parte,junele agitat [i maestrul luide r\bdare s-au antrenat a[a,oarecum aiurea [i printre pi-c\turi; de fapt, tot timpul,f\r\ ca ucenicul s-o [tie. R\ii[i ur`]ii [tiu ce-au `nv\]at la[coal\; [i cu fiecare prilej ]ins\ pun\ `n aplicare, `n via]acotidian\, programul lor ex-terminator. Dr\gu]ul [i nec\-jitul nostru erou va `nv\]a `n-s\ ceea ce deja [tie: ceea ceeste `n el [i va ie[i la lumin\prin lec]iile maestrului.

Tic\lo[ii conspir\ `n s\limoderne; iau anabolizante;mituiesc arbitri; toarn\somnifere `n sucul natural alviitoarei victime; mai aupu]in [i-i c\s\pesc pespectatori. Mi-e team\ mie,pe canapea, c\ din ecran va

ie[i un picior o]elit, c\u-t`ndu-mi ficatul [i sp\rg`ndfarfurioara de pe m\su]\.Dar\mite eroului nostru! El,at`t de ex-centric pe totparcursul filmului, antre-n`ndu-se ba `n balconulsenseiului, ba pe o st`nc\ie[ind dintr-o mare `nvol-burat\, oare el ce simte?Gurile rele ar zice c\ se camscap\ pe d`nsul.

Dar iat\ c\ pe hitul Eye ofthe Tiger, junele las\ `n urm\frica lui. Ochii i se lumineaz\deodat\ cu con[tiin]a.Spiritul va triumfa asupracorpului. Nonviolen]a vaz\p\ci `n b\taie violen]a.Lini[tea interioar\, ob]inut\`ndeob[te `ntr-un picior (efaimosul pas de flamingo,exersat pe st`nca ud\ sau pemuchea balconului), vaperfora sistemul performant

al R\ului. Dac\ tic\lo[iauman\ este cu repeti]ie, `nvaluri mici, noble]ea celui cese ap\r\ e `n cercuriconcentrice, tot mai mari...

Mult-a[teptatul happy-end e am`nat cinci minute,printr-o alt\ manevr\ josnic\a celui mai al dracu’ dintredemonii `n kimono.Diabolicul ì arunc\angelicului praf `n ochi sau ìaplic\ o lovitur\ nepermis\,fractur`ndu-i piciorul. Ei, [i?Eroul nostru mai are unul.Pu]in\ concentrare, pas deflamingo, s\ritur\ lamaximum doi metri de

podea, r\sucire – [i r\ulr\ilor cade tr\znit de piciorulvalid. Publicul oportunist e`n delir. Senseiul z`mbe[te. Oprieten\ a ucenicului ìsur`de cast, pioniere[te.Gata. Asta fu.

Ba nu, mai e ceva. Ironiamea e cu dus-`ntors. Oric`tar p\rea de penibil, eu chiarcred `n valorile de ucenicie [icerbicie ale junelui nostru.Eu chiar cred c\ R\ul „omni-potent” poate fi dobor`t cu oscobitoare – sau cu unbob`rnac. Cum a[a, fraiere?

Simplu, de[tep]ilor. Neac-cept`nd s\ fii parte a lui.

Happy-end (III) BUCURE{TI FAR WESTDaniel CRISTEA-ENACHE

O revolt\ `mpotriva unuisistem nedrept sau a uneilumi nedrepte?

Citind dosarul, vin inevitabil ni[te ̀ ntre-b\ri noi, poate deranjante pentru ceicare au tr\it vremurile, dar inevitabilepentru un cititor t`n\r. C`t din revoltalui Tudoran este `mpotriva unui sistemnedrept [i c`t este `mpotriva unei luminedrepte. Pentru c\ te `ntrebi vr`nd-nevr`nd, citind dosarul, cine s`nt maipar[ivi, securi[tii sau cei care turnauinteresat, prietenii foarte buni sau a-micii care p\reau de ̀ ncredere (printreei, dup\ cum a]i citit probabil deja prinpres\: Eugen „Udrea“ Uricariu, An-drei „Dan“ Brezianu, fost [ef al lui Tu-doran la Vocea Americii, dup\ 1990).R\spunsul simplu e c\ un sistem tota-litar scoate ce e mai r\u din oameni.Dar multe dintre meschin\riile culise-lor Uniunii Scriitorilor [i luptelor din[i dintre revistele culturale pot fi cu si-guran]\ reg\site [i ast\zi – numai c\acum, f\r\ miza, for]a [i riscurile dealt\dat\. Dorin Tudoran a criticat dealtfel [i maniera de a lupta `mpotrivacomunismului promovat\ [i institu]io-nalizat\ de Vladimir Tism\neanu. Tu-doran tr\ie[te `n SUA [i, de altfel,cred c\ ar avea probleme de acomo-dare [i acum`n Româ-nia. Nu

ca atunci, nu cu greva foamei, poate.Metodele de eliminare din spa]iul pu-blic s`nt acum mai subtile, mai sufi-ciente [i mai democratice (adic\ maipu]in dureroase [i, nu `n ultimul r`nd,mai u[or de suportat pentru ceilal]i).~ntrebarea i se pune insistent lui Tu-doran: de ce nu te `ntorci acas\? Eunu l-a[ `ntreba totu[i asta; pentru c\[tiu de ce – ì e o fric\ teribil\ s\ nu seradicalizeze din nou, de data asta `n-tr-un regim democratic, atunci chiars-ar d\r`ma tot `n sistemul s\u perso-nal de valori. ~ntr-un fel, istoria `mi a-minte[te de soarta unui mare disident`n Ungaria, G.M. Tamas, care tr\ie[teacum un al doilea val de persecu]ii,de data asta „democratice“: marginali-zare institu]ional\, `n ciuda unor com-peten]e pe care nici cei mai aprigi du[-mani ideologici nu au cum s\ le nege.

Cu Dorin Tudoran am avut pole-mici civilizate `n jurul genului „pam-flet\resc“ `n jurnalismul românesc, el`nc\ ap\r`ndu-l, eu consider`ndu-l unstil complet p\gubos [i desuet. Dar amluat [i ni[te lec]ii de la distan]\, sim-ple, umane: felul `n care vorbe[te de-spre prietenul s\u Mihai Botez (fostambasador `n SUA, considerat maredisident, dar [i subiect al unor nenu-m\rate specula]ii despre o presupus\calitate de spion – Radu Ioanid anali-zeaz\ foarte atent situa]ia `n excelen-ta sa introducere la Dosar). Dar [i felul`n care a scris dup\ moartea lui Adri-an P\unescu (de care a fost foarte a-propiat la `nceputurile sale scriito-rice[ti [i jurnalistice): `n anii ’70 `l ata-ca `n public pentru poezia de tip ta-lang\ patriotic\, ceea ce era cu ade-v\rat riscant, dac\ ]inem cont de in-fluen]a poetului de atunci, `n schimbacum o lun\ scria pe voxpublica.rouna dintre cele mai corecte [i mai in-teresante evoc\ri, f\r\ vreo urm\ deur\ sau dorin]\ de r\zbunare t`rzie

care `nc\ anim\ anumite cercuride justi]iari anticomuni[ti. ~nfond, e o lec]ie româneasc\

de tip Michnik: c`nd faci lu-crurile la timp, inclusiv pro-testul, revolta, atunci e[tiferit de penibil.

Confruntarea cu trecutul

L-am `ntrebat pe Nicolae Manolescuacum c`]iva ani de ce nu `[i public\dosarul de Securitate. Mi-a spus c\nici m\car nu vrea s\-l citeasc\. Nu-l`n]eleg. Dar un argument cred c\ g\-sesc unei astfel de atitudini. Astfel dedocumente pun `ntr-o balan]\ pericu-loas\ mizeriile unui regim totalitar cumizeria uman\ transistoric\, aia m\-runt\, a prietenilor cei mai buni. {inu [tii niciodat\ cum mai po]i judeca,cum mai po]i ie[i `ntreg dintr-o astfelde confruntare cu trecutul t\u. DorinTudoran ̀ nsu[i, ̀ n prefa]a acestei c\r]i,nu mai are senin\tatea aceea sf\r`-m\toare [i superb\ din scrisoarea c\-tre Ceau[escu `n care `l compara f\r\echivoc cu Stalin. Tudoran nu mai esenin, dar e `n schimb una dintre pu-]inele voci credibile pe care le mai pu-tem vedea `n lupta dreapt\ cu trecu-tul. Asta [i pentru c\ momentele decriz\, cum ar situa]ia ambigu\ a unuiadintre cei mai buni prieteni, Mihai Bo-tez, `l fac s\ dea `napoi perfect uman,memorabil: „Acesta este singurul Mi-hai pe care am hot\r`t s\ `l p\strez `nsuflet – nici drac, nici sf`nt. Doar unfrate mai mare, tandru [i generos, pecare mi l-am dorit `ntotdeauna. A-l fiavut, fie doar [i pentru scurt\ vreme,nu poate fi dec`t un motiv de mul]u-mire“. Mi-a pl\cut mult [i felul `n ca-re a citit [i Manolescu dosarul acesta.Poate unora li se va p\rea arogant saunarcisist, mie mi s-a p\rut frumos: „~nce m\ prive[te, s`nt m`ndru de a-mi fidescoperit `n Dosarul lui Dorin Tudo-ran numele legat exclusiv de acte cin-stite [i situate de partea bun\, fi-reasc\ a lucrurilor“. Am preferat s\citesc cartea asta mai ales din aceast\perspectiv\, a oamenilor care `n si-tua]iile extreme pun totul `n joc pen-tru normal, pentru amici]ie f\r\ um-bre. ~n felul acesta Securitatea devineo intemperie istoric\ precum multealtele.

Dorin Tudoran, Eu, fiul lor. Dosar desecuritate, colec]ia „Document“,

Editura Polirom, 2010

~n Camionul bulgar asem\-na]i scrisul cu un „[antiersub cerul liber“. Pe acest [an-tier misiunea scriitoruluieste aceea de a deveni „uningénieur du roman“, a[acum e considerat Flaubert?

Mai degrab\ cititorul e invi-tat s\ procedeze ca un in-giner: i se ofer\ materialelede construc]ie – [antierul! –,iar el e tentat s\ le asamble-ze c`t de c`t coerent. Asta`n teorie... De fapt, `n Ca-mionul bulgar n-am avutcuraj s\ duc p`n\ la cap\tideea de [antier. Am mai`ncercat [i `n anii ’80, c`ndam scris, `n francez\, Pigeonvole [i nici atunci n-am reu-[it. M\car atunci, gra]ie a-cestei c\r]i, care a fost tradu-s\ `n român\ [i `n englez\(de[i eu cred c\ e intraduc-tibil\), mi-am dat seama c\`n felul acesta se poateajunge la autofic]iune.

Adic\ „[antierul“ e un pre-text? Nu chiar a[a, e cevamai complicat... Tot adu-n`nd „materiale“ pentru ro-man, am tr\it, mi-am tr\itc`]iva ani din via]\. Auto-fic-]iunea, se [tie, nu e autobio-grafie. Dar ce e? P\i e un felde via]\ paralel\, o via]\posibil\, autorul se imagi-neaz\ personaj [i cu spe-ran]a c\ va reu[i p`n\ laurm\ s\ scrie literatur\,adic\ despre al]ii, se mul-]ume[te p`n\ una alta s\scrie despre el. E un tip descriitur\ modest\...

Ce personaje s`nt acum, la fi-nal de 2010, `n c\utarea au-torului Dumitru }epeneag?

De fapt, Pirandello a fostprecedat de un alt autor„c\utat de personaje“, [ianume de Unamuno alc\rui roman Niebla (Cea]a)a fost tradus de excelentul

poet [i traduc\tor care e So-rin M\rculescu. Spun astapentru c\ eu am `ncercats\ merg mai departe `n ceprive[te aceast\ ie[ire apersonajelor din cadreleclasice ale romanului, darnu [tiu dac\ am izbutit. ~norice caz, nu s-a prea ob-servat... Vreau s\ spun: `ncomentariile critice. ~n ro-manul urm\tor, m\ `ntorcla o estetic\ oniric\ (era s\zic clasic\...), aceea din pri-ma perioad\ de crea]ie.Oniric metafizic\, ca s\ fiumai precis, c`nd visul, chiardac\ nu are nici o leg\tur\cu o lume „de dincolo“, neapare ca [i cum ar avea...

Putem vorbi de viitorul uneiliteraturi „perverse“, „de or-dinator“?

Cred c\ da... Ordinatorulare toate [ansele s\ distrug\literatura. Mai precis spus:

ce-a mai r\mas din ea. Cinevisa ca poezia s\ fie f\cut\ detoat\ lumea? Parc\ Lautré-amont... P\i chiar a[a o s\se `nt`mple. Nu [tiu dac\poetul francez s-a g`ndit se-rios la consecin]ele acesteiexpansiuni. Eu cred c\ lite-ratura va `nceta c`nd vor fimai mul]i autori dec`t cititori.Cu c`]iva ani `n urm\, c`nderam ceva mai optimist, m\g`ndeam c\ ordinatorul ne va`mpinge `napoi spre folclor.Aici m\ `nt`lneam cu Ion Zu-ba[cu care a scris un eseu`n acest sens. De fapt, poe-tul Zuba[cu vorbe[te de o„`ntoarcere la arta tribal\“.La o nou\ preistorie. Pos-modernitatea ultim\... Nu[tiu. Nu mai am certitudinica `n tinere]e. Atunciaveam, poate, prea multe.

Pagin\ realizat\ de Bogdan Romaniuc

Dumitru }epeneag reu[e[te s\ surprin-d\, prin metafora camionului, unul din-tre mecanismele crea]iei romane[ti:„Am re`nceput s\ scriu la romanul pecare `l t`r\sc de at`ta vreme dup\ mine.Ditamai camionul!... ~ntre timp s-a ra-blagit de tot, nici nu [tiu dac\ mai e `nstare de func]ionare. Motorul nu i semai aude dec`t ca un b`z`it tot mai stinsde bondar prins ̀ n h`rtia de mu[te... da-c\ l-a[ repara [i a[ cump\ra un cauciucnou-nou] pentru una din ro]ile din spa-te, dac\ l-a[ pune deci `n mi[care, taremi-e team\ c\ pe urm\ nu l-a[ mai pu-tea opri“.

Un amestec de vie]i [i de voci, ca ore]ea complicat\ de autostr\zi suspen-date, pe care gone[te nebun camionulbulgar, condus de }vetan. Povestea ca-mionagiului bulgar, delimitat\ oare-cum `n text prin lipsa semnelor depunctua]ie, se `mplete[te cu povestea

dansatoarei de la Vertige d’amour, Bea-trice, unul dintre personaje feminineimportante din Camionul bulgar, al\-turi de scriitoarea slovac\ Milena, unnume cu rezonan]\ kafkian\, [i Mari-anne, aflat\ peste ocean, la New York.Destinele lor s`nt reunite de acela[i na-rator juc\tor, astfel `nc`t, la un momentdat, cele trei femei `[i `mprumut\ c`teceva din tr\s\turi una celeilalte: Mile-na are dintr-odat\ vocea Mariannei,iar ochii nu-i mai s`nt alba[tri, ci negri,ca ai Beatricei.

„Literatura de ordinator“ ova `nlocui pe cea „de gar\“

Lipsa semnelor de punctua]ie din mul-te fragmente din roman, `n specialcele care descriu drumurile lui }vetanprin Europa [i aventurile Beatricei,este justificat\ prin prezen]a mono-

logului [i a visului `ntr-o fraz\, bine-`n]eles, f\r\ punctua]ie: „scriu f\r\punctua]ie `n vis nu exist\ virgule [icu at`t mai pu]in punct doar majus-cule din c`nd `n c`nd“.

Mare parte din „ac]iunea“ roma-nului se petrece `n mediul virtual, iarmesajele de la Marianne se intersec-teaz\ cu cele de la Milena. ~ntr-o lu-me `n care virtualul tinde s\ ia loculrealului, „literatura de ordinator“ va`nlocui la r`ndu-i „literatura de gar\“.Internau]ii, spune }epeneag, se vor`ndr\gosti pe email, f\r\ a se vedea,f\r\ a crede `n propriile lor vorbe: „lu-mea `ntreag\ va deveni o bul\ defic]iune sentimental\“.

Dumitru }epeneag, Camionul bulgar,colec]ia „Fiction Ltd“, Editura Polirom,

2010, 24.95 lei

Dumitru }epeneag: „~n romanul urm\tor, m\ `ntorc la o estetic\oniric\ (era s\ zic clasic\...), aceea din prima perioad\ de crea]ie.Oniric metafizic\, ca s\ fiu mai precis, c`nd visul, chiar dac\ nu arenici o leg\tur\ cu o lume «de dincolo», ne apare ca [i cum ar avea...“.

~NTOARCERE» 12

printre r`nduri


DIABLOGURIVeronica D. Niculescu &

Emil BRUMARU

Emil Brumaru: Poate c\ fericirea ealtceva, nu chiar at`t de la`ndem`na oricui, trebuie s\ mai [iai voca]ia fericirii. O s\ punctezca s\ ]in mine; posibil ca fericireas\ fie atins\ c`nd `]i dai seama, nucu mintea, ci cu tot trupul [i su-fletul t\u, c\ te contope[ti cu ce-va mult mai mare, c\ intri `ntr-unritm universal al tuturor celor ceexist\ pe p\m`nt [i `n cer, c\sim]i, atunci, pe Dumnezeu [i, ca[i el, creezi; creezi tocmai spre aspori aceast\ fericire [i a ojustifica. Cu alte cuvinte, doarrarele contacte cu Dumnezeu,nea[teptate, aparent `nt`mpl\-toare, dau acea rev\rsare delumin\ alb\, de fericire total\, pecare eu, fiindc\ a[a m\ pricep [inu altfel, o las exprimat\ prinscris. Scrisul e o rug\ciune, o`ndumnezeire, un extaz rar tr\it [itotal; e[ti, ca s\ m\ folosesc deun titlu al lui S.C. Lewis,„Surprins de bucurie“... Scriinde[ti fericit, scriind te rogi... Celpu]in a[a mi s-a `nt`mplat mie...Dar mai s`nt multe de nuan]at...~n ultim\ instan]\, scrisul e felulmeu de a m\ ruga, e rug\ciuneamea cea mai sincer\, rug\ciunevenit\ din s`ngele [i din carneamea. Singura pe care o pot folosi,pe care `ncerc s-o ating... Marilec\r]i au ceva de la Dumnezeu,dar [i de la Diavol, asta e sigur...Curios e c\ mult timp am crezutc\ marile c\r]i s`nt doar cele„ajutate“ de Diavol! M\ g`ndeamla Suflete moarte `n special. M\g`ndeam la Demonul meschin.Uite la Faust!!! A scrie `ntr-o starede fericire nu e „sc`rbos“ fiindc\chiar el, scrisul, augmenteaz\fericirea, o duce la tr\iri neb\-nuite, apropiate de miracol, facepalpabil, vizibil acel Miracol,Scrisul ca Har... Presupun c\ aicie vorba nu dac\ crezi, asta e rar[i greu, ci doar dac\ b\nuie[ti c\exist\ Dumnezeu, deci [i Dia-volul. M\ opresc, fiindc\ a[ aveaprea multe de spus. {i a[ deveniconfuz...

Veronica D. Niculescu:Vorbe[ti de cei doi mari D, eu voiface un pas [ov\ielnic `ntr-o parte[i voi spune ba v`ntul, ba vrabia,

ba frunza, ba golul din toate, [i`nt`mplarea din v`nt [i din toate.Scriind e[ti fericit, [i mai alesscriind tocmai c`nd ]i-e cumplitde r\u, de gol, de dureros, chiarscriind despre r\u, despre gol,despre durere.

~]i aminte[ti un ciob de trecut,`l `nal]i, alegi muchia cea mait\ioas\, exact pe marginea aceea`l lustruie[ti [i prive[ti precautprin el, oare ce se mai vede, nuse mai vede aproape nimic,atunci reconstruie[ti, construie[tio poveste, o alt\ poveste, [i dinmunca asta sare iepure[tefericirea, te ridici de pe scaun [iiar\[i te duci la fereastr\, [i `]i daiseama c\ ai uitat s\ respiri, ]i-egrea]\ [i uite cum `]i tremur\picioarele, [i totu[i, din tot chinuldin urm\, acum lustruit [i a[ezat`ntr-o cutiu]\, cu titlu ca etichet\,te `ntrebi cum [i de unde a r\s\ritat`ta fericire deodat\? Fiindc\tremuri, ]i-e grea]\ [i ame]e[ti, [itotu[i \sta e binele.

{i atunci, dac\ scriind despredezastre, amplific`ndu-le, retr\-indu-le [i-n original [i-n dublul lornou, dac\ asta te face at`t defericit, c`t\ fericire amplificat\ vatrebui s\ fie gata s\ sprijinepervazul \sta c`nd vei scrie chiardespre fericire?

E delicios s\ `]i dea via]a c`teun bob`rnac c`nd nu te a[tep]i, s\te roteasc\ a[a cum v`ntul rote[tenep\s\tor o giruet\ cu cap depisic\, deodat\ privind dinspreapus spre r\s\rit, [i calea `n careai crezut c`ndva s\-]i alunece, s\-]ideraieze, s\ te po]i privi tu petine de pe o [in\ paralel\, r`z`ndde nebuniile `n care credeai, pecare prea sigur de tine ledeclamai, fie [i numai uneisingure perechi de urechi.

S-a dus un an cumplit, poatecel mai greu din via]a mea. T\iat\pe din\untru, cu min]ile vrai[te,mut\, m-am temut c\ o s\ se stin-g\ ceva. {i rubrica noastr\, tot maimare jena de-a povesti `n ultimavreme. Cred c\ m\ izoleaz\ [i m\`nr\iesc `n izolare ochii din jur,forfota, senza]ia permanent\ demers pe s`rm\. Distan]a uria[\dintre toate astea [i ame]eala del`ng\ pervaz ar trebui s\ fac\simpl\ alegerea. Dar girueta...

E.B.: Girueta cu cap de pisic\indic\ posibilitatea de moment,mereu schimb\toare... Ce frumose desenat\, pe atlasele vechi,Roza V`nturilor!

Despre poezie,`naintea unui tren (2)

Un roman diferit de cele pe care le-a scris deja. Acestaeste proiectul literar al lui Dumitru }epeneag `nCamionul bulgar. {i `ntr-adev\r, e vorba despre altceva:nu doar despre o carte, ci, mai mult, despre un „[antiersub cerul liber“, unde se sap\ ad`nc, c`t mai ad`nc. P`n\unde? P`n\ la roman. Important nu e `ns\ romanul, a[acum `ncearc\ scriitorul s\ ne conving\. Importante s`ntdrumul, povestea, jurnalul romanului, cum ar spune André Gide.

Pe [antier,sub cerul liber

» Poate c\ fericirea ealtceva, nu chiar at`t de la `ndem`na oricui,trebuie s\ mai [i aivoca]ia fericirii.

TREI R|SPUNSURI DE LA DUMITRU }EPENEAG

„Tot adun`nd «materiale» pentru roman,mi-am tr\it c`]iva ani din via]\“

Dumitru Ungureanu: „E oarecum simplu s\ scrii versuri ironice,s\ risipe[ti aluzii metatextuale. Dar ca s\ faci parodie la nivelularanjamentului muzical, asta presupune talent, mult\ munc\,inspira]ie [i, neap\rat, seriozitate! ‘Ceia doi din Dorohoi au“.

TALENT13 «

muzic\


ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

Discu]iile „pe marginea [an]ului“din satul unde am deschis ochii„c\tr\ lume“ aduceau deseori `ncentrul aten]iei pe vreunul care`ncerca s\ ne ia maul cu diferitechestii. Mai to]i se `mp\unau demama focului. Unii reu[eau s\ nep\c\leasc\ o vreme [i credeamspusele lor: c\ au bani, c\ au iubitnu [tiu c`te femei, c\ au dat m`nacu Nicu Ceau[escu (da, era unulcare se m`ndrea nespus), c\ aucump\rat de la Bucure[ti edi]iacomplet\ a scrierilor lui Karl May, c\au cazan de f\cut ]uica f\r\ s\ scoa-t\ fum, c\ s`nt foarte cunoscu]i delocalnicii satului vecin, c\rora lespuneam coreeni etc. Faptele pecare [i le atribuiau puteau fi realesau nu, st`rneau ironia noastr\ sauinvidia, le verificam dac\ „a fost saun-a fost“ `n m\sura `n care aveam [inoi vreun interes. Orice contestare,`n glum\ sau `n serios, a celor gon-fla]i se l\sa cu sup\r\ri trec\toare,cu ciocniri contondente chiar. Nici-odat\ cu du[m\nie „pe via]\ [i pemoarte“.

Dar de fiecare dat\ c`nd unul`ncepea s\ se laude cu un obiect,atelaj, ma[in\ sau aparat, un lucrucare putea fi cump\rat, furat, primitsau g\sit, chestiunea se schimba.Pentru c\ era acolo Nenea, v\rulmeu, a c\rui replic\ `i t\ia l\ud\-rosului orice av`nt: „Are [i volan?“.Iar dac\ nu era Nenea, eram eu(martor de multe ori, implicat deprea pu]ine), erau al]ii care [tiau,`nv\]aser\ [i rosteau cele trei cu-vinte. Ei bine, asta func]iona ca o`n]ep\tur\, ca o punc]ie `n locul celmai dureros [i mai greu de ac-ceptat: orgoliul de proprietar a cevace ]i se pare c\ e unic, dar [tii binec\ nu e. C`te scandaluri am v\zutprovocate de nevinovata propozi]ie,ce „demonstra]ii“ de calit\]i vocalproclamate, faptic refuzate, cedrame, ce sictir, ce rupturi deprietenii, de rudenii, de c\snicie,

`ntr-un r`nd! M\ str\duiam pe-atunci s\-i `mpac, nu s\-i `n]elegpe protagoni[ti. Nu ]in minte c\ amreu[it mai mult dec`t o singur\ dat\,`ntr-o chestiune minor\.

Am reg\sit acest simptom `n lu-mea artistic\. Poe]i, prozatori, muzi-cieni, pictori sau actori, simpli autoricu veleit\]i nepreten]ioase ori arti[tide mare profunzime reac]ioneaz\ cal\ud\ro[ii de pe uli]a copil\riei melela replica lui Nenea. Nici eu n-amf\cut excep]ie `n vreo dou\ r`nduri,c`nd am r\spuns ca `n]epatul `nfudulie, `n loc s\ r`d, a[a cum m-a`nv\]at v\rul meu. Sper totu[i c\ mi-am p\strat doza de neseriozitatenecesar\ ca s\-mi fac scurta (pe)tre-cere prin lume mai vesel\, dac\ numai lejer\. Am prostul obicei de-aglumi pe seama celor la care ]in, amdeseori tendin]a de-a testa durabili-tatea unei prietenii aplic`nd regulalui Nenea. Desigur, am pierdut des-tule amici]ii cu treaba asta, dar num\ pot opri. Pesemne c\ „am pier-dut“ ceea ce n-am avut niciodat\,fiindc\ prieteniile adev\rate `nc\rezist\. Sau am `mb\tr`nit [i-amuitat s\ `ntreb dac\ „are [i volan?“.

I-am apreciat pe b\ie]ii ce-[ispun F\r\ Zah\r `nc\ de c`nd au n\-v\lit cu „faitonul“. Natural vecini cuMito[ Micleu[eanu, ale c\rui satiref\ceau deliciul internetului moldo-românesc `n jurul anului 2000, eipractic\ un gen de umor greu demen]inut la nivelul care despartedivertismentul de a[a-numita „art\serioas\“. E oarecum simplu s\ scriiversuri ironice, s\ risipe[ti aluzii me-tatextuale. Dar ca s\ faci parodie lanivelul aranjamentului muzical, astapresupune talent, mult\ munc\,inspira]ie [i, neap\rat, seriozitate!‘Ceia doi din Dorohoi (pe care nu-icunosc nici din pozele puse `nrevist\), au...

Pe ei Nenea nu i-ar `ntreba dac\„are [i volan?“, pentru c\ [i ei pun`ntrebarea asta!

Ce bilan] se poate face pe 2010 atuncic`nd `ntr-oo ]ar\ cu peste dou\zeci demilioane de oameni [i dup\ 20 de ani deliberalizare a unei pie]e poten]ial im-presionant\, singura institu]ie care rea-lizeaz\ discuri clasice c`t de c`t reprezen-tative este Editura Casa Radio? {i c`nddistribu]ia discurilor ei nu dep\[e[tehotarele magazinului ei bucure[tean, alt-fel dec`t pe internet? Despre ce bilan]poate fi vorba atunci c`nd, `n fa]a oca-ziei de a fi `n concordan]\ cu lumeamuzical\ european\ ce ̀ i evoca pe DinuLipatti [i pe Clara Haskil la aniversareadispari]iei lor, televiziunea nu a g\sit decuviin]\ nici m\car s\ redifuzeze dinarhive documentarele existente desprecei doi interpre]i, pentru a nu mai vor-bi de un posibil schimb interna]ionalsau lansare a lor pe DVD-uri?

Praful [i pulberea pare s\ fie sintag-ma ce guverneaz\ conducerea cultural\din România, `ncep`nd de la memoria,monumentele [i arhitectura istoric\ [itermin`nd cu arhivele muzicale, filarmo-nicele [i concertele lor. Praful `n ochi,aurit, al festivalului enescian va fi, pro-babil, din nou aruncat pentru a compen-sa o evident\ inadecvare politic\ pe pla-nul culturii [i educa]iei, `n competi]iedoar cu handicapurile politicii pe cele-lalte planuri, cu vaietele Schengen [icu corup]ia.

M\surile de austeritate nu lovesc nu-mai lumea cultural\ româneasc\. La Pra-ga, pus\ `n fa]a unui buget redus sever,conducerea radioului ceh a decis s\ lasedin balast c`t mai pu]in [i `n orice caznu sacrific`nd cultura na]ional\. Cei cevor suferi `ncep`nd, dac\ nu m\ `n[el,

de luna aceasta, vor fi cei din re-dac]iile transmisiunilor interna]io-nale. Ca `ntotdeauna, frecven]ele [iemi]\toarele care s`nt cele mai scum-pe vor pl\ti pre]ul, emisiunile `n limbistr\ine urm`nd a fi reduse la un minim[i direc]ionate spre internet. Dar ni-meni nu se g`nde[te, din c`te `n]eleg,s\ restr`ng\ activitatea editurii [i ca-sei de discuri a radioului, Radioserviscare, gra]ie unei politici inteligente,continu\ s\ produc\ serii de discuri cuimpact interna]ional, valorific`nd ar-hivele, `n mare parte deja digitaliza-te, `mpreun\ cu o companie cu maredistribu]ie interna]ional\ [i care sebucur\ de un respect unamin, cum esteSupraphon-ul.

~n parantez\ fie spus, ultimul discal companiei radioului ceh, al [apte-lea din seria „Mari Arti[ti `n direct dela Praga“, ap\rut recent, este unul cutotul remarcabil. El reia banda unuirecital dat `n 1982, la Festivalul Prim\-vara la Praga, de pianistul Laz\r Ber-man. Un pianist excep]ional, Berman(1930-2005) a f\cut parte din triadade v`rf a [colii sovietice, al\turi de Gilels[i Richter, iar numele s\u nu revine`nt`mpl\tor `n programul editorial alradioului praghez. De la moartea lui La-z\r Berman, `n 2010 s-au `mplinit 80 deani, iar pe de alt\ parte, pianistul a fostunul din cei mai remarcabili interpre]iai muzicii lui Liszt, al c\rui bicentenarde la na[tere este serbat anul acesta.Recitalul a inclus `n prima parte So-nata `n si minor [i alte dou\ piese deLiszt, iar `n cea de-a doua, Sonata luiJanacek, extrase din cele 24 de pre-ludii op. 34 de {ostakovici [i ca bisDansul Focului de Manuel De Falla.

Privit `n oglind\, cel mai recent discal Editurii Casa Radio, la Bucure[ti,ar fi putut fi [i el o re-u[it\ interna]ional\,reproduc`nd o `nregi-strare radio din 1992a Oratoriului Bizantinde Cr\ciun. Na[tereaDomnului, capodope-ra lui Paul Constanti-nescu. Din p\cate, in-terpretarea nu este ocapodoper\, cei doi so-li[ti principali, tenorulIonel Voineag (Evan-ghelistul) [i sopranoSanda {andru (Arhan-ghelul Mihai) fiindsurprin[i, aparent, `n-tr-o zi proast\, cu vocinesigure, exces de vi-brato, uneori la limitaacceptabilului. Salveaz\

par]ial situa]ia mezzosoprana Clau-dia Codreanu (Fecioara Maria), basulPompeiu H\r\[teanu (Irod) [i CorulAcademic Radio, preg\tit de AurelGrigora[.

M\ mir\ c\ `n totu[i limitata pro-duc]ie clasic\ a Casei Radio a fost a-les un asemenea concert imperfect.Explica]ia const\, poate, `n performan-]a Orchestrei Na]ionale Radio subbagheta lui Horia Andreescu. Darchiar [i a[a discul r\m`ne la un veacde lumin\ dep\rtare de versiunea cla-sic\, a[ zice imortal\, a Oratoriului luiPaul Constantinescu, din anii ’70, cucvartetul de aur al Filarmonicii, Va-lentin Teodorian, Emilia Petrescu,Marta Kessler [i Helge Boemches. Undisc Electrecord dintr-o epoc\ zis\neagr\, dar c`nd `nregistr\rile româ-ne[ti mai circulau `n Occident, distri-buite de casa Olympia. Ast\zi...

Ast\zi g`ndurile `mi revin la redu-cerile bugetare [i implicit de oamenicare p`ndesc Radioul [i, cum scriacineva pe Facebook-ul meu, la pers-pectiva ca [i compania de discuri aradiodifuziunii s\ dispar\. Habar nuam care s`nt planurile noului pre[e-dinte al institu]iei, dar ar fi cert o e-roare cultural\ de propor]ii s\ se dis-penseze de un colectiv care asigur\,`n fond, necesarul instrument de pu-blic relations al radioului [i este o in-terfa]\ extrem de util\, una din pu]i-nele, pentru imaginea României cul-turale `n lume. Acolo unde ar fi, poa-te, totu[i de intervenit este `n a scoa-te editura [i compania de discuri dinchingile birocratice [i a le obliga s\-[i a-sume responsabilit\]ile [i know how-uleditorial [i tehnic pentru a deveni o`ntreprindere rentabil\ dup\ regulilepie]ei libere.

Mi se sugereaz\ s\ scriuun bilan] al anului 2010despre peisajul muzical ro-mânesc, dar realitatea estec\ g`ndurile mi se `ndreap-t\ mai cur`nd spre 2011.Criza financiar\ care con-tinua s\ loveasc\ institu]iileculturale prin impunereaunor bugete de austeritate[i implicit concedieri [i re-str`ngeri sau renun]\ri laprograme ce ]in de strate-gia cultural\ [i educa]ional\este de a[teptat s\ conti-nue. Iar ravagiile `ntr-unpeisaj deja gris [i posomo-r`t, cum este cel al muziciiclasice [i al produc]iei dediscuri române[ti, risc\ s\devin\ o calamitate.

F\r\ zah\r, cu volan

Crize, discuri clasice, spaime[i spasme existen]ial-financiare `n 2011

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Praga



INSTINCT DEAUTOAP|RARE

Considerat de Steven Spielberg drept „cel mai bun actor dinlume“, este pe nedrept unul din actorii trecu]i de marele publicla categoria „`l [tiu de undeva, dar nu [tiu cum `l cheam\“.

» 14

fast foodPETEPOSTLETHWAITE


Filmul de vis al luiChristopher Nolan

Drago[ Cojocaru

Ei bine, cei de la Warner Bro-thers n-au de ce s\ regrete.Banii (foarte mul]i) investi]i `nInception/~nceputul li s-au`ntors `nmul]i]i `n conturi,filmul lui Nolan fiind un hitmeni

m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » … · 2016. 3. 5. · singur\. {tiu,...

Documents

Transcript of m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » … · 2016. 3. 5. · singur\. {tiu,...