DEZVOLTAREA APTITUDINILOR ONG Dreptul la...

D E Z V O L T A R E A A P T I T U D I N I L O R O N G

Dreptul la informare

CENTRUL REGIONAL DE PROTECƒIA MEDIULUIpentru Europa Central√ ∆i de Est

AutorVIOLETA ORLOVIC ∆i MARJANA BARTULA

EditareSTEVEN GRANING

D E Z V O L T A R E A A B I L I T ¬ ƒ I L O R O N G


CENTRUL REGIONAL DE PROTECƒIA MEDIULUIpentru Europa Central√ ∆i de Est

Despre REC

Centrul Regional de Mediu pentru Europa Central√ ∆i de Est (REC) este o organiza≈ie apolitic√, nepar-tinic√, non-profit ce are misiunea de a oferi asisten≈√ pentru solu≈ionarea problemelor de mediu înEuropa Central√ ∆i de Est (EEC). Centrul îndepline∆te aceast√ misiune prin ac≈iuni de încurajare acooper√rii între organiza≈iile neguvernamentale, guverne, afaceri ∆i al≈i actori din domeniul mediului,prin sprijinirea liberului schimb de informa≈ii ∆i prin promovarea particip√rii publice în luarea deciziilorde mediu.

REC a fost înfiin≈at în 1990 de c√tre Statele Unite, Comisia European√ ∆i Ungaria. Ast√zi, REC sebazeaz√ legal pe o Cart√ semnat√ de guvernele a 27 de ≈√ri ∆i de Comisia European√, ∆i pe un acordinterna≈ional cu Guvernul Ungariei. REC are Biroul Central în Szentendre, Ungaria ∆i Birourile Locale înfiecare din cele 15 ≈√ri beneficiare EEC, care sunt: Albania, Bosnia ∆i Her≈egovina, Bulgaria, Croa≈ia,Republica Ceh√, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia∆i Iugoslavia.

Donatori recen≈i sunt Comisia European√ ∆i guvernele Albaniei, Belgiei, Bosniei ∆i Her≈egovinei,Bulgariei, Canadei, Republicii Cehe, Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Fran≈ei, Germaniei, Italiei,Japoniei, Letoniei, Lituaniei, Olandei, Poloniei, Sloveniei, Suediei, Elve≈iei, Regatului Unit, Serbia ∆iMuntenegru, precum ∆i alte institu≈ii interguvernamentale ∆i private.

Întregul con≈inut al acestei publica≈ii este protejat prin legea drepturilor de autor©2002 Centrul Regional de Mediu pentru Europa Central√ ∆i de Est

Nici o parte a acestei publica≈ii nu poate fi vândut√ în nici o form√ sau reprodus√ în scopulvânz√rii, f√r√ acordul scris al de≈in√torului drepturilor de autor

ISBN: 963 9424 97 8

Publicat de:Centrul Regional de Mediu pentru Europa Central√ ∆i de Est

Ady Endre ut 9-11, 2000 Szentendre, UngariaTel: (36-26) 504-000, Fax: (36-26) 311-294,E-mail: [email protected], Web site: www.rec.org

Editare: Steven Graning, Design: Sylvia Magyar ∆i Greg Spencer, Ilustra≈ii: Laszlo FalvayTranslator: Ilena Avramov

Aceast√ publica≈ie, precum ∆i toate publica≈iile REC sunt imprimate pe hârtie reciclabil√ sau hârtieprodus√ f√r√ utilizarea clorinei sau a substan≈elor chimice pe baz√ de clorin√.

C U P R I N S

D R E P T U L L A I N F O R M A R E 3

Aspecte teoretice 5

Prezentare general√ 7

Ce este “Dreptul la Informare” 8

Aspecte practice 23

Exercitiul 1: Reportajul 25

Exercitiul 2: Talk Show-ul 26

Exercitiul 3: Situa≈ia de criz√ 27

Exercitiul 4: Dezbaterea 28

Exercitiul 5: Construirea acordului 30

Exercitiul 6: Sesiunea de brainstorming 31

Model de agend√ a unui workshop 33

D R E P T U L L A I N F O R M A R E4


Material tematic

Prezentare general√Introducere

Unul dintre principiile democra≈iei este dreptul oamenilor de a participa fie directfie indirect în luarea deciziilor care le influen≈eaz√ viitorul. În multe p√r≈i ale lumii,popula≈ia este chemat√ în prezent, mai mult decât oricând, s√ participe la luarea decizi-ilor de mediu ∆i de aceea accesul publicului la informa≈ii clare este un lucru esen≈ial.Dreptul la informare a fost recunoscut drept o component√ cheie pentru a asigurapopula≈iei informa≈ia necesar√ protej√rii intereselor fiec√ruia. Pe lâng√ dreptul lainformare, popula≈ia are de asemenea nevoie s√ participe la procesul de luare a decizi-ilor ∆i, când aceste drepturi sunt înc√lcate — s√ aib√ acces la justi≈ie.

“Conven≈ia UNECE privind Accesul la Informa≈ie, Participarea Publicului la LuareaDeciziei ∆i Accesul la Justi≈ie în Probleme de Mediul” (Conven≈ia de la Aarhus) a fostelaborat√ pornind de la aceste idealuri. Acest document ofer√ statelor semnatare uncadru pentru adoptarea legisla≈iei de mediu care asigur√ cet√≈enilor aceste drepturi.Conven≈ia de la Aarhus a fost negociat√ cu participarea organiza≈iilor non-guverna-mentale care au reprezentat interesele ∆i temerile popula≈iei.

Manualul de fa≈√ analizeaz√ dreptul la informare ∆i locul s√u într-un context legatde protec≈ia mediului. Aspectele legate de participarea publicului, realizarea acordului∆i accesul la justi≈ie sunt toate cuprinse în aceast√ caracteristic√ esen≈ial√ a oric√reidemocra≈ii func≈ionale. ONG joac√ un rol important în acest proces, prin faptul c√influen≈eaz√ schimb√rile sociale. Stabilirea unor obiective ambi≈ioase dar ∆i realisticereprezint√ primul pas în dezvoltarea unei societ√≈i dar la fel de important√ este ∆i abil-itatea de a influen≈a opinia public√ într-un mod constructiv în procesul de luare adeciziilor. De∆i îndeplinirea tuturor obiectivelor reprezint√ scopul final, cel mai desîntâlnit rezultat este compromisul. ONG trebuie s√ aib√ abilitatea de a identificasitua≈iile care necesit√ conciliere ∆i de a negocia cel mai bun compromis.

Obiectivul manualuluiF√r√ abilitatea de a aduna informa≈iile ∆i de a negocia, ONG-urile nu î∆i pot juca

rolul de gardieni ai interesului public. Acest manual ofer√ oric√rui instructor un mate-rial care introduce dar în acela∆i timp ilustreaz√ ∆i argumenteaz√ conceptele legate dedreptul la informare ∆i de procesul de negociere a solu≈iilor problemelor de mediu, înscopul de a îmbun√t√≈i eficien≈a ∆i eficacitatea ONG de mediu. O aten≈ie special√ esteacordat√ obliga≈iilor ce le revin autorit√≈ilor publice conform Conven≈iei de la Aarhus.

Abilit√≈i ce trebuie perfec≈ionateUn participant care încheie cu succes un program de instruire bazat pe acest

manual va putea s√:

• g√seasc√ sursele informa≈iilor de mediu;

• îmbun√t√≈easc√ imaginea public√ a organiza≈iei;

• conduc√ în mod constructiv negocierile;

• construiasc√ un acord;

• în≈eleag√ rolul unui mediator; ∆i

• fac√ referin≈e privind drepturile ∆i obliga≈iile cuprinse în Conven≈ia de la Aarhus.

M A T E R I A L T E M A T I C


Con≈inutAcest manual con≈ine o introducere în Conven≈ia de la Aarhus, cu o privire mai

atent√ asupra dreptului la informare ∆i obliga≈iilor pe care aceasta le confer√autorit√≈ilor publice. Con≈ine deasemenea ∆i informa≈ii legate de:

• organizarea unei campanii publice;

• colaborarea cu mass - media;

• tehnici de negociere ∆i instruc≈iuni pentru folosirea acestora;

• construirea unui acord;

• participarea public√;

• procesul de luare a deciziilor;

• mediere.

Sus≈inerea sesiunii de instruireMaterialul din acest manual ∆i exerci≈iile care îl înso≈esc ar trebui folosite ca o baz√

pentru instruirea membrilor ONG de mediu în domeniul dreptului la informare. Esteprezentat ∆i un model de agend√ de lucru care ajut√ în schi≈area unui program deinstruire adaptat la abilit√≈ile, cuno∆tin≈ele ∆i nevoile unui grup.

Ce este Dreptul la InformareIdeea care st√ în spatele dreptului la informare este aceea c√ cet√≈enii trebuie s√

aib√ informa≈ii corecte despre evenimentele care le afecteaz√ via≈a. Garantarea acce-sului publicului la informa≈ia de mediu este îns√ doar o parte a ecua≈iei. De aceeaexist√ cerin≈e care oblig√ autorit√≈ile publice s√ asigure informarea popula≈iei într-unmod pro-activ. Aceast√ distinc≈ie ar putea p√rea pu≈in relevant√ dar este important casarcina inform√rii s√ fie împ√r≈it√ între emitent ∆i receptor. ONG de mediu pot juca unrol important în tot acest proces dac√ se informeaz√ permanent asupra evenimentelordin comunitatea lor ∆i dezvolt√ un sistem prin care transmit aceast√ informa≈ie c√trepublic. De aceea este necesar ca ONG s√ se familiarizeze cu diferitele surse de infor-mare disponibile.

Popula≈ia ∆i autorit√≈ile publiceConven≈ia de la Aarhus porne∆te de la premisa c√ to≈i cet√≈enii au dreptul la infor-

mare ∆i la participare în luarea deciziilor legate de mediul în care tr√iesc. Acestdocument clasific√ grupurile ∆i indivizii dintr-o societate în urm√toarele categorii:

PubliculÎn acord cu reglement√rile Conven≈iei de la Aarhus, publicul se refer√ la una sau

mai multe persoane fizice sau juridice, cât ∆i, în concordan≈√ cu legisla≈ia ∆i tradi≈iilena≈ionale — asocia≈iile, organiza≈iile ∆i grup√rile acestora.

Publicul interesatPublicul implicat reprezint√ acel segment de popula≈ie afectat√ / poten≈ial afectat√

de, sau având interese în — luarea deciziilor de mediu. În aceast√ idee, ONG carepromoveaz√ protec≈ia mediului ∆i îndeplinesc cerin≈ele legisla≈iei na≈ionale — sunt



considerate a avea un astfel de interes. Unele drepturi specifice, cum ar cel de partici-pare, sunt condi≈ionate de afectarea efectiv√ sau poten≈ial√ a unei persoane sau entit√≈ijuridice prin decizia în discu≈ie. De exemplu, un plan de dezvoltare urban√ va afectalocuitorii, proprietarii ∆i afacerile care se desf√∆oar√ în zon√ ∆.a.

Conven≈ia de la Aarhus confer√ ONG de mediu un rol aparte: se consider√ c√ dac√unul dintre domeniile de activitate ale unei ONG este protec≈ia mediului (ex. — înconcordan≈√ cu statutul s√u), acesta este interesat√ în orice decizie care ar putea afectaîntr-un fel sau altul mediul. De exemplu, un ONG interesat de un plan de dezvoltareurban√ nu este necesar a avea sediul în aria direct implicat√; faptul c√ acel plan areconsecin≈e negative asupra calit√≈ii mediului este un argument suficient pentru impli-care.

Autoritatea public√Termenul de autoritate public√ nu se refer√ doar la guverne. Potrivit Conven≈iei de

la Aarhus, autorit√≈i publice pot fi oricare din urm√toarele:(a) Institu≈ii guvernamentale la nivel na≈ional, regional sau la alte niveluri. Este

important de precizat c√ acestea nu sunt în mod necesar institu≈ii de mediu, cum ar fiministere sau inspectorate de mediu. Aceast√ defini≈ie include orice institu≈ie guverna-mental√ care ia decizii ce pot afecta mediul. Ministerele S√n√t√≈ii, Industriei ∆iDezvolt√rii Regionale de exemplu, au adesea autoritate asupra unor domenii ce au oleg√tur√ cu mediul, la fel cum este ∆i cazul autorit√≈ilor locale. Aceste tipuri de institu≈iise încadreaz√ deci ca autoritate pubic√.

(b) Persoane fizice ∆i juridice care îndeplinesc func≈ii în administra≈ia public√, înconformitate cu legisla≈ia na≈ional√, cuprinzând anumite sarcini, activit√≈i sau serviciilegate într-un mod sau altul de mediu. Acestea sunt, de obicei, organisme privatec√rora le-a fost atribuit un grad de autoritate în luarea deciziilor. O astfel de autoritateli se poate acorda pe c√i legislative (ex.: o companie care gestioneaz√ unele utilit√≈ipublice, înfiin≈at√ printr-un decret ministerial sau o rezolu≈ie a Parlamentului).

(c) Orice alt√ persoan√ fizic√ sau juridic√ având responsabilit√≈i sau func≈ii publicesau prestând servicii publice ce au leg√tur√ cu mediul, sub controlul unui organism saupersoane care pot fi definite prin aliniatele (a) sau (b). Aceast√ categorie se refer√ laindivizi sau companii c√rora anumite autorit√≈i sau institu≈ii publice cum ar ficompaniile de prest√ri servicii publice sau altele, le deleag√ una sau mai multe dintrefunc≈iile sau responsabilit√≈ile lor publice.

(d) Institu≈iile oric√rei organiza≈ii regionale de integrare economic√ care este partea acestei Conven≈ii.

Punerea în practic√ a Conven≈ieiPentru a în≈elege mai bine cum poate Conven≈ia de la Aarhus asista procesul de

participare public√, inclusiv în luarea deciziilor de mediu, trebuie s√ vedem cum potONG s√ se foloseasc√ de prevederile ei.

“Greens for Reducing Our Waste Naturally” (GROWN) este o ONG de mediu dinPicketville, un or√∆el care nu dispune de un depozit de de∆euri. Într-o bun√ zi esteprezentat√ la radio ideea unui plan de amenajare a unei astfel de gropi. Aceast√informa≈ie sumar√ se r√spânde∆te în toat√ comunitatea, generând confuzie ∆i reac≈iivariate din partea popula≈iei. Unii locuitori acuz√ vehement impactul negativ asupramediului, pe care îl va produce acest proiect, al≈ii pun în dicu≈ie amplasamentuldepozitului, unii sunt îngrijora≈i de mirosuri, iar al≈ii vor ca de∆eurile s√ fie incineratepentru ob≈inere de energie. To≈i ace∆tia vor forma grupul GROWN.

Deoarece un depozit de de∆euri are f√r√ îndoial√ un impact asupra mediului,GROWN se încadreaz√ ca “public interesat” ∆i de aceea beneficiaz√ de toate drepturilegarantate de Conven≈ia de la Aarhus.



Prima sarcin√ a conducerii acestui grup a fost s√ aduneinforma≈ii corecte ∆i complete privind depozitul. Ei au luat leg√turacu un oficial de la nivel local — un reprezentant al “autorit√≈iipublice” care era responsabil de acest proiect — ∆i au cerut toat√documenta≈ia ∆i planurile depozitului. Au întrebat dac√ planul afost pus la dispozi≈ia publicului ∆i dac√ s-au organizat ∆edin≈epublice pe aceast√ tem√. ∆i dac√ da — cum a fost informat publiculdespre aceste ∆edin≈e ?

GROWN a în≈eles c√ o dat√ adoptat√ de legisla≈ia na≈ional√,Conven≈ia de la Aarhus ofer√ dreptul de a ob≈ine:

• Nu doar informa≈ii specifice ci ∆i documenta≈ia despre cum potaceastea fi g√site;

• Informa≈ii cât mai repede posibil, nu mai devreme îns√ de o lun√ de la formulareacererii;

• Informa≈ii f√r√ a fi nevoie de a da explica≈ii privind motivele cererii; ∆i

• O explica≈ie în cazul în care cererea nu se poate îndeplini.

SurseDe unde se poate ob≈ine o informa≈ie util√? Sursele oficiale cuprind institu≈ii ∆i orga-

niza≈ii na≈ionale ∆i locale. Cele mai cunoscute sunt ministerul mediului cuinspectoratele ∆i agen≈iile sale. Rapoartele anuale sau lunare ale acestora trebuie s√aib√ caracter transparent ∆i s√ fie disponibile pentru consultare. GROWN se a∆tepta s√gaseasc√ documenta≈ia specific√ ∆i evaluarea impactului de mediu la ministerul medi-ului.

Alte ministere ∆i institu≈ii publice care au o autoritate în acest gen de probleme,cum ar fi cele de dezvoltare urban√, de administrare a p√durilor, de gospod√rire aapelor, de industrie sau agricultur√, sunt, de asemenea, surse valoroase de informa≈ii.GROWN ∆tie c√ amplasamentul gropii va fi fosta carier√ de la marginea ora∆ului, ceeaîl face s√ cread√ c√ ∆i alte ministere, cum ar fi cel pentru dezvoltare urban√ ∆i industriede≈in informa≈ii utile.

Deasemenea ∆i institu≈iile de cercetare fac studii care genereaz√ date ∆i concluziirelevante. GROWN inten≈ioneaz√ s√ consulte publica≈iile acestora pentru a g√siinforma≈ii generale privind depozitele de de∆euri ∆i impactul lor asupra mediului. Eivor contacta, de asemenea, ∆i speciali∆ti în managementul de∆eurilor, cu care au maicolaborat ∆i în trecut.

Autorit√≈ile locale au un anumit control asupra planific√rii. GROWN se afl√ în rela≈iibune cu autorit√≈ile locale de mediu, ∆i de aceea ∆tiu la cine s√ apeleze în mod direct.

Alte surse, mai pu≈in oficiale, dar nu mai pu≈in importante, ar putea fi:

• Mass media;

• ONG de mediu;

• Alte ONG, ∆i

• Asocia≈ii de locatari sau asocia≈ii profesionale.

Informarea celorlal≈iGROWN acord√ o aten≈ie deosebit√ felului în care va intra în contact cu popula≈ia.

A prezenta informa≈ii de uz general necesit√ timp, idei ∆i energie — resurse de care unONG nu-∆i poate permite s√ fac√ risip√.

Este esen≈ial a stabili cine va constitui publicul ≈int√ al inform√rii precum ∆i caregrupuri ∆i persoane pot fi parteneri viabili în acest proces.



Nu ∆timCâteodat√ autorit√≈ile publice pur ∆isimplu nu cunosc r√spunsul la o între-bare sau informa≈ia respectiv√ are uncaracter special ∆i nu poate fi divulgat√.Conven≈ia de la Aarhus define∆te clartoate situa≈iile în care informa≈ia are uncaracter restrictiv. Consulta≈i preveder-ile Conven≈iei la adresa:www.unce.org/env/pp

Acei locuitori irascibili ∆i suspicio∆i din Pickettville pot reac≈iona în mod mult maiconstructiv, o dat√ ce primesc informa≈ii potrivite. GROWN ia în calcul toate op≈iuniledisponibile pentru cre∆terea gradului de participare public√, incluzând:

• Organizarea de discu≈ii, dezbateri, etc.;

• Invitarea speciali∆tilor pentru a explica importan≈a ∆i avantajele amenaj√rii unei gropiperformante de de∆euri dac√ aceast√ op≈iune va fi cea aleas√;

• Stimularea mass-media pentru a sus≈ine realizarea unui proces transparent ∆i corectpentru toate p√r≈ile; ∆i

• Cooptarea într-un parteneriat a tuturor actorilor din domeniul managementuluide∆eurilor din zon√.

Conven≈ia de la Aarhus (mai ales dac√ este reflectat√ în reglement√rile na≈ionale /locale) cere ca opiniile, comentariile ∆i rezultatele procesului de participare public√ s√fie luate în considerare într-o cât mai mare m√sur√. De asemenea, prevederile saleprotejeaz√ expunerea public√ a criticilor ∆i comentariilor (dac√ astfel nu se încalc√ oprevedere legal√).

Imbun√t√≈irea procesului de luare a deciziilorGrown poate îmbun√t√≈i procesul de luare a deciziei prin:

• Încurajarea cet√≈enilor de a se implica în mod direct în luarea deciziilor;

• Respectarea intereselor cet√≈enilor (prin presiuni asupra autorit√≈ilor, campanii delobby, parteneriat cu speciali∆ti în domeniul proiectelor, etc.);

• G√sirea unor c√i inovatoare ∆i utile de a monitoriza ∆i influen≈a procesul de luare adeciziilor (precum încurajarea cre√rii unui “fotoliu verde” în cadrul consiliilor execu-tive, comitetelor municipale, etc.).

Potrivit Conventiei de la Aarhus, publicul trebuie informat (în timp util ∆i în modadecvat) în legatur√ cu orice procedur√ de decizie asupra anumitor activit√≈i ce arputea afecta mediul.

Membrii GROWN î∆i dau seama c√ gestiunea de∆eurilor este cuprins√ în aceast√list√ de activit√≈i ∆i de aceea vor încerca s√ amâne orice decizie pân√ când se vorparcurge etapele necesare în informarea adecvat√ a publicului. Publicul trebuietotodat√ informat asupra deciziilor finale, cu explica≈ii clare asupra motivelor care audus la o anumit√ decizie.

Figura 1 descrie modul în care noua legisla≈ie de mediu a Yugoslaviei încorporeaz√prevederile Conven≈iei de la Aarhus.



FIGURA 1

Pe lâng√ prezentarea planurilor de dezvoltare urban√,∆edintele publice pot fi folosite pentru a l√rgi partici-parea la luarea deciziilor în multe alte problemeimportante de mediu. Un astfel de caz a fost întâlnit înIugoslavia în cazul adopt√rii noii legisla≈ii de mediu,când au fost organizate discu≈ii sub form√ de ∆edin≈e

publice, adresate nu doar publicului în general ci ∆iunor sectoare non-guvernamentale ≈int√ ∆i autorita≈ilorlocale. O parte a comentariilor ∆i observa≈iilor au fostfolosite pentru a revizui proiectele legislative înaintede a alege versiunea final√.

Implementarea Conven≈iei în Iugoslavia

Mijloacele de comunicareDreptul la informare este irosit dac√ informa≈ia nu este transmis√ în mod eficient

publicului. Buna în≈elegere ∆i cooperarea cu mass-media sunt de aceea indispensabilepentru ONG care se ocup√ cu diseminarea informa≈iei.

Strategia de comunicareOrganiza≈iile trebuie s√-∆i aleag√ o strategie de comunicare complet√, care s√ prez-

inte cât mai bine imaginea lor ∆i s√ fie în concordan≈√ cu mesajele pe care le transmit.Aceast√ strategie trebuie s√ cuprind√:

• Obiectivele comunic√rii;

• Grupurile ≈int√;

• Mijloacele pentru feedback; ∆i

• Metode pentru monitorizarea rezultatelor.

O strategie de comunicare eficient√ nu se poate realiza decât dup√ o cercetareatent√ a nevoilor grupurilor ≈int√ ∆i a capacit√≈ii de lucru a organiza≈iei dvs. O dat√adoptat√, aceast√ strategie trebuie s√ devin√ o parte integrant√ în planificareaactivit√≈ilor ∆i îmbun√t√≈irea imaginii organiza≈iei. Ea ar trebui s√ ofere un cadru pentrudiseminarea informa≈iei ∆i s√ dea responsabilit√≈i clare membrilor care se ocup√ derela≈ia cu mass-media.

Rela≈iile cu mass-mediaUtilizarea mass-media este unul dintre mijloacele cele mai flexibile pentru infor-

marea rapid√ a unui public cât mai larg. ≈inând cont de faptul c√ o informa≈ie corect√este o cerin≈√ necesar√ pentru a motiva ∆i implica publicul în g√sirea solu≈iilor la prob-lemele de mediu, ONG trebuie s√ implice jurnali∆ti care sunt dispu∆i s√ realizezereportaje despre activitatea lor. Rela≈ia cu mass-media poate avea de obiceiurm√toarele forme:

• Comunicate de pres√;

• Declara≈ii publice;

• Conferin≈e de pres√;

• Întâlniri oficiale; sau

• Publica≈ii.

Comunicatele de pres√ trebuie s√ fie scrise într-o form√ pe care jurnali∆tii o potfolosi ca atare. Ele ar trebui s√ fie concise ∆i s√ ofere informatii generale privind activ-itatea organiza≈iei (cine, ce unde, când, de ce ∆i cum). Cel mai important lucru este caaceste comunicate s√ merite aten≈ia d.p.d.v. jurnalistic, adic√ trebuie s√ fie de interespentru cititorul obi∆nuit al publica≈iei respective. Importan≈a în≈elegerii diverselorforme ale mass - media ∆i a modului cum trebuie lucrat cu fiecare din ele nu poate fineglijat√.

Declara≈iile publice pot cre∆te prestigiul unui ONG, dar ele trebuie elaborate cuaten≈ie. Un membru bine cotat al organiza≈iei va sus≈ine declara≈ia.

Comportamentul acestui vorbitor, ≈inuta sa ∆i gradul de cunoa∆tere al subiectuluivor constitui ∆i imaginea public√ a organiza≈iei, mai mult decât orice alt√ activitate a sa∆i de aceea exersarea ∆i preg√tirea sunt esen≈iale. Nici o declara≈ie public√ nu ar trebuis√ fie vreodat√ organizat√ cu desconsiderare.

Conferin≈ele de pres√ presupun acelea∆i riscuri ∆i câ∆tiguri ca ∆i declara≈iile publice.Este din nou esen≈ial ca un membru important al organiza≈iei s√ ofere o imagine favor-



abil√ a organiza≈iei. Subiectele care vor fi discutate, ora ∆i locul acestui eveniment ca ∆imaterialele ce vor fi distribuite trebuie alese cu aten≈ie. Este de asemenea important camaterialele pentru pres√ s√ con≈in√ o list√ exact√ cu participan≈ii la conferin≈√, ca ∆ielementele principale ale problemei în discu≈ie ∆i datele de contact. Conferin≈ele depres√ ar trebui rezervate pentru anun≈uri importante sau pentru a ob≈ine anumitereac≈ii. Ele sunt de obicei conduse de un membru al echipei de rela≈ii publice care d√cuvântul jurnali∆tilor dup√ un cuvânt introductiv. Vorbitorilor li se recomand√ în modserios s√ fac√ o repeti≈ie înainte de conferin≈√, cu echipa de rela≈ii publice.

Întâlnirile neoficiale cu presa sunt folosite pentru a informa ∆i a motiva jurnali∆tii.Ele sunt organizate de obicei pentru a le atrage aten≈ia asupra unor evenimente ∆i zileimportante (Ziua Pamântului, Ziua Bicicletei, etc.) sau pentru a-i familiariza cuactivit√≈ile organiza≈iei. Aceste întâlniri sunt oportunit√≈i excelente pentru a informajurnali∆tii asupra dreptului la informare în general ∆i asupra modului cum pot ei, prinmeseria lor, s√ beneficieze de implica≈iile acestui drept.

Publica≈iile joac√ un rol esen≈ial în formarea imaginii unei organiza≈ii. Bro∆urile,buletinele, posterele tematice ∆i alte materiale promo≈ionale atrag aten≈ia asupraactivit√≈ilor unei organiza≈ii ∆i condi≈ioneaz√ adesea acea prim√ impresie, esen≈ial√.

Materialele promo≈ionale trebuie s√ reflecte strategia de comunicare ∆i s√ descriefoarte clar misiunea ∆i activit√≈ile organiza≈iei.

Revistele ∆i buletinele constituie forma de contact a organiza≈iei cu publicul interesat,iar c√r≈ile prezint√ contribu≈ia organiza≈iei în domeniul ei de activitate. Publica≈iile cu unslab design ∆i calitate tipografic√ las√ impresia de lips√ de profesionalism ∆i irosesc ocaziade a informa publicul. Organismele de finan≈are sunt în mod special interesate de cali-tatea publica≈iilor, atâta timp cât numele lor va ap√rea pe acestea.

Comunicarea zilnic√Majoritatea ONG comunic√ cu exteriorul în fiecare zi. Acest contact pune adesea

organiza≈iile în ambele tabere ale dreptului la informare: ca emiten≈i ∆i ca solicitan≈i. Înambele cazuri este important ca organiza≈ia s√-∆i urm√reasc√ obiectivele în modagresiv, dar ≈inând permanent cont de principiile rela≈iilor publice.

Termenul de “rela≈ii publice” (RP) este legat de practicile de formare, promovare ∆imen≈inere a unei imagini favorabile ∆i a bun√voin≈ei din partea publicului, fa≈√ de oinstitu≈ie. Firmele î∆i men≈in o imagine pozitiv√ pentru a da m√rcilor lor un avantajcompetitiv fa≈√ de produse similare. Organiza≈iile mari ∆i mai ales firmele au departa-mente speciale destinate rela≈iilor publice.

ONG trebuie s√ “hr√neasc√” permanent o imagine public√ pozitiv√ pentru a seasigura c√ publicul are încredere în informa≈iile pe care le r√spândesc. Acestea, ca ∆ifirmele, trebuie s√ conving√ investitorii — donorii — c√ fondurile lor sunt cheltuite cufolos. Consumatorii — publicul — trebuie s√ fie convin∆i c√ produsele lor sunt veri-tabile. Oamenii sunt sceptici ∆i ironici când primesc informa≈ii, mai ales dac√ acesteale contrazic propriile convingeri. Când un ONG distribuie materiale informative cuprivire, de exemplu, la o problem√ de mediu ce se agraveaz√, publicul va fi receptiv lainforma≈ie doar dac√ consider√ c√ organiza≈ia este integr√ ∆i responsabil√.

Jurnali∆tii, cercet√torii ∆i al≈i membri ai publicului obi∆nuiesc s√ apeleze la ONGpentru a ob≈ine ni∆te informa≈ii. Organiza≈ia ar trebui s√ trateze aceste cereri ca pe ni∆teocazii de a distribui informa≈ia ∆i de a îmbun√t√≈i rela≈iile publice. De aceea, ele ar trebuis√ aib√ un mecanism func≈ional pentru a r√spunde acestor cereri prompt ∆i satisf√c√tor.Un responsabil cu rela≈iile publice trebuie s√ fie permanent la curent cu activit√≈ile orga-niza≈iei cât ∆i cu evenimentele relevante din afara acesteia. Accidente grave de mediu,cum a fost contaminarea râului Tisa de exemplu, îndreapt√ aten≈ia societ√≈ii asupra unorsubiecte specifice (în acest caz — mineritul ∆i ecosistemele acvatice) ∆i ofer√ o excelent√oportunitate de a cre∆te gradul de con∆tientizare a popula≈iei.



Implicarea publiculuiCampaniile publice sunt eforturi coordonate de a produce

schimb√ri ∆i a influen≈a comportamentul popula≈iei. De exemplu, ocampanie poate face presiuni asupra prestatorilor locali de serviciipentru a oferi mai multe facilit√≈i de reciclare ∆i simultan poateridica gradul de con∆tientizare a popula≈iei asupra importan≈eisort√rii de∆eurilor ∆i poate încuraja produc√torii s√ foloseasc√ mate-riale reciclate.

Aceste tipuri de campanii vizeaz√ un larg spectru de grupuri(copii, p√rin≈i, cet√≈eni, etc.) ∆i parteneri (prestatori de serviciicomunale, autorit√≈i locale, sectorul silvic, asocia≈ii de locatari,organiza≈ii de protec≈ia mediului, mass-media, etc.). Ele folosescmai multe categorii de activit√≈i publice (reclame, ac≈iuni, clipurivideo, expozi≈ii, etc.) ∆i mobilizeaz√ o larg√ comunitate de

finan≈atori care caut√ o ocazie de a-∆i exprima interesul pentru solu≈iile problemelorde mediu.

Organizarea unei campanii de succes presupune:

• Selectarea ∆i definirea publicului;

• Planificarea exact√ a activit√≈ilor;

• Selectarea formelor de comunicare;

• Selectarea partenerilor;

• Monitorizare ∆i evaluare;

• Evaluarea rezultatelor finale; ∆i

• Informarea publicului.

Este important s√ alege≈i pentru campanie un subiect care corespunde abilit√≈ilororganiza≈iei ∆i realit√≈ilor prezente. Caseta din stânga ofer√ câteva criterii utile pentrualegerea subiectului unei campanii.

Persoanele cu un mare prestigiu social pot da un impuls puternic unei campanii,dar ace∆tia trebuie selecta≈i cu aten≈ie. De exemplu, animatorii cunoscu≈i, sunt multmai utili pentru campaniile de con∆tientizare a popula≈iei, decât sunt politicienii.Identificarea cu ni∆te personaje populare trebuie îns√ strict ≈inut√ sub control pentru ase men≈ine aten≈ia publicului asupra problemei în discu≈ie.

Un personaj foarte respectat de comunitate, care are cuno∆tin≈e de specialitate îndomeniul vizat poate de asemenea, s√ serveasc√ intereselor campaniei. Dup√preg√tirea necesar√, aceast√ persoan√ ar putea s√ fie un foarte potrivit purt√tor decuvânt al campanei. Totu∆i, s-ar putea ca interesul mass-media s√ fie considerabil maisc√zut decât fa≈√ de un animator.

Tehnici de comunicareO dat√ ce au fost distribuite informa≈ii pertinente ∆i o campanie are succes, un ONG

poate merge mai departe ∆i s√ foloseasc√ forme mai sofisticate de advocacy.ONG pot reprezenta grupurile sociale marginalizate pentru a aduce în aten≈ia

general√ probleme latente. Membrii ONG reprezint√ de obicei partea mai activ√ ∆i maiimplicat√ a publicului general. Chiar ∆i în cazul organiza≈iilor care nu cuprind în struc-tura lor speciali∆ti, acestea au mai mult√ informa≈ie asupra problemelor de mediu ∆imai mult√ experien≈√ în abordarea lor. În ceea ce-i prive∆te, membrii comunit√≈ii auadesea o vedere foarte corect√ asupra problemelor locale, ceea îi face parteneriexcelen≈i pentru organiza≈ii. Un efort permanent în rela≈ii publice poate crea atmosferanecesar√ pentru o cooperare productiv√ între aceste dou√ grupuri.

Activitatea de lobby este un efort coordonat pentru influen≈area celor care iau



Campaniile se adreseaz√acelor probleme care:■ Sunt u∆or de în≈eles;

■ Sunt vizibile;

■ Se pot aborda în mai multe moduri;

■ Se pot adresa de a∆a manier√ încât s√mobilizeze un mare num√r deoameni.

deciziile într-o anumit√ problem√. În mod normal, în campaniile delobby sunt angaja≈i exper≈i în acest domeniu, care cunosc cum sepot face presiuni asupra oficialilor atunci când luarea unei anumitedecizii este pus√ în discu≈ie. Marile companii cheltuiesc sumeimense de bani pentru ace∆ti exper≈i de care ONG nu pot spera s√beneficieze. Cu toate acestea, lobby-ul în sprijinul intereselorpublice atrage aten≈ia politicienilor asupra faptului c√ un votîmpotriva acestor interese poate avea serioase consecin≈e politice.Deseori este necesar√ o campanie coordonat√ de un ONG pentrua exprima dorin≈ele popula≈iei ∆i a grupurilor de interes ∆i pentru adetermina o schimbare legislativ√.

Participarea public√Luarea deciziilor

A oferi publicului un purt√tor de cuvânt în procesul de luare adeciziilor este un element cheie pentru men≈inerea unui medius√n√tos. Este esen≈ial ca ONG s√ în≈eleag√ rolul lor în acest proces,mai ales când concureaz√ cu interesele firmelor.

De∆i sunt ∆i câteva excep≈ii, firmele ac≈ioneaz√ în primul rând îninteres propriu. Este rolul managementului s√ încerce s√ maximizeze profiturile iarorice dezvoltare economic√ ajuns√ în faza de maturitate î∆i asigur√ promovarea intere-selor care o genereaz√. O companie care are nevoie de acordul popula≈iei va sus≈inecu siguran≈√ o campanie pentru a influen≈a opinia public√. Mesajul pe care ei îltransmit va scoate cu siguran≈√ în eviden≈√ doar p√r≈ile pozitive, neglijând orice aspectnegativ.

Este rolul ONG s√ adune date despre ambele fa≈ete ale unei probleme ∆i s√ contra-balanseze mesajul pozitiv al firmelor. Aceasta nu înseamn√ ca ONG trebuie s√ fieanti-business cu orice ocazie, dar trebuie s√ r√mân√ con∆tiente c√ firmele probabil nuvor face reclam√ aspectelor nefavorabile ale propriilor lor proiecte. Crezul în valoriledemocra≈iei înseamn√ a crede c√ un public bine informat va lua decizii responsabileprivind propriul s√u viitor.



Resurse web■ Centrul Regional de Mediu pentru

Europa Central√ ∆i de Est:www.rec.org

■ Biroul REC al Yugoslaviei:www.recyu.org

■ WWF: www.wwf.org

■ O sec≈iune a paginii UNECE, dedi-cat√ Conven≈iei de la Aarhus:

■ www.unece.org/env/pp

■ Uniunea Interna≈ional√ pentru Con-servarea Naturii: www.iucn.org

■ Centrul pentru Organizarea Comu-nit√≈ilor: www.cpkp.cz

FIGURA 2

1 Mai întâi c√de≈i de acord asupra metodei prin care se va ajunge la decizie;

2 Defini≈i problema clar ∆i din toate perspectivele;

3 Identifica≈i solu≈iile posibile ∆i face≈i o evaluare a acesteia;

4 Ajunge≈i la un consens în privin≈a celei mai bune solu≈ii ∆i reconfirma≈i acestacord;

5 Decide≈i cum va fi implementat√ aceast√ decizie, cu activit√≈i precise,termene ∆i responsabilit√≈i.

Principiile unui proces de luare a deciziilor

În general, deciziile se pot lua în mai multe moduri, dar exist√câteva principii generale, care ar trebui respectate, cum sunt celedin Fig. 2.

Un proces reu∆it de luare a deciziilor ia în considerare toateopiniile, ceea ce scade ∆ansele ca implementarea lor s√ fie frânat√mai târziu. Participan≈ii la acest proces trebuie s√ dispun√ întot-deauna de informa≈ii prompte, adecvate ∆i veridice. Documenteprecum Conven≈ia de la Aarhus reflect√ ideea ca orice decizieimportant√ ar trebui s√ implice toate p√r≈ile interesate, chiar dac√responsabilitatea final√ pentru luarea deciziei revine unei singureautorit√≈i. Un proces care câ∆tig√ popularitate în rândul ambelortabere este construirea unui acord.

Construirea unui acordConceptul de “acord” se bazeaz√ pe faptul c√ o în≈elegere

deplin√ între toate p√r≈ile este rar întâlnit√ ∆i de aceea este unobiectiv nerealistic. În schimb, construirea unui acord propunec√utarea unei decizii care s√ fie acceptabil√ pentru to≈i. Pentru ag√si aceast√ solu≈ie este necesar ca tuturor p√r≈ilor s√ li se deaocazia de a-∆i face auzite interesele ∆i orice subiect controversat s√fie analizat pân√ ce toate p√r≈ile se declar√ mul≈umite.

Se pot folosi numeroase instrumente pentru a construi unacord. De exemplu, o sesiune de brainstorming bine dirijat√ poategenera numeroase op≈iuni ∆i d√ fiec√ruia ∆ansa s√ contribuie laproces. Totu∆i, negocierile vor atinge, inevitabil un punct în careuna din op≈iuni sau o combina≈ie de op≈iuni trebuie aleas√. Sefolosesc mai multe tehnici pentru a trece peste aceast√ faz√.

Tehnicile de construire a unui acord pot:

• Ajuta la structurarea discu≈iilor ∆i la evitarea “învârtitului” în jurulproblemei;

• Elimina leg√turile care se fac între idei ∆i “autorii” lor;

• Reduce tendin≈a de conformare la opinia grupului;

• Preveni escaladarea procesului de exprimare deschis√, în “reprize”, a dezacordurilor;

• Cre∆te respectul pentru opiniile ferme; ∆i

• Permite compararea op≈iunilor viabile.

Pentru a reduce listele de op≈iuni ini≈iale doar la câteva care vor fi apoi disputate,votarea multipl√ este una dintre cele mai rapide metode. Votarea multipl√ presupuneca fiecare participant s√ aleag√ un num√r prestabilit de op≈iuni de pe list√ (adesea —o treime sau o jum√tate din totalul variantelor ini≈iale). Variantele alese de cei mai mul≈iparticipan≈i vor r√mâne pe list√; celelalte sunt îndep√rtate.

Metoda ierarhiz√rii numerice, în care fiecare variant√ este cotat√ pe o scar√ de la,s√ zicem, 1 la 5 sau de la 1 la 10, pare s√ fie mai precis√. Trebuie aleas√ o scar√ potrivit√pentru c√ o scar√ prea mare încurajeaz√ compe≈i≈ia ∆i nu consensul, atât timp cât unelep√r≈i folosesc sistemul în avantajul lor ∆i se permite “extremi∆tilor” s√ distorsionezedecizia grupului. Pe de alt√ parte, este posibil ca sc√rile reduse s√ nu permit√ partic-ipan≈ilor s√-∆i exprime p√rerile în mod real. De vreme ce votul nu este destinat lu√riideciziilor ci doar structur√rii discu≈iilor ∆i ideilor, sc√rile mai reduse, care descurajeaz√opiniile extreme, sunt deseori mai utile.

Este o idee bun√ ∆i s√ decide≈i care criterii sunt mai importante pentru decizia final√iar apoi s√ cota≈i op≈iunile dup√ fiecare criteriu. De exemplu, grupul ar putea cota treima∆ini diferite în functie de pre≈, siguran≈√, capacitate de transport, consum ∆i design.



Pa∆i în construirea unuiacord■ Defini≈i în scris problema;

■ Sugera≈i/aduna≈i mai multe solu≈iiposibile;

■ Reduce≈i list√ ini≈ial√ (peste 10 vari-ante) prin metoda votului;

■ Discuta≈i cu aten≈ie varianteler√mase; face≈i noti≈e pentru fiecaredin ele;

■ Decide≈i asupra criteriilor care vor fifolosite în evaluarea variantelor;

■ Face≈i o ierarhizare a op≈iunilor, prinvot;

■ Pune≈i în discu≈ie elementele dedezacord ∆i discuta≈i-le mai departe;

■ Vota≈i din nou, dac√ este necesar;

■ Discuta≈i rezultatele voturilor; verifi-ca≈i dac√ toti participan≈ii s-au f√cutauzi≈i;

■ Discuta≈i despre cum poate fiecaresprijini implementarea deciziei.

Pentru a face aceast√ metod√ ∆i mai eficient√, pute≈i cota, de asemenea criteriilecrescând astfel greutatea fiec√rei preferin≈e în balan≈a final√. Aceast√ împ√r≈ire a proce-sului de decizie în componente mai u∆or de abordat, este foarte util√ ∆i pune deseoriîn lumin√ criterii ∆i op≈iuni noi. Deciziile mai complexe se pot lua prin analiza compar-ativ√ a unor perechi de alternative ∆i înregistrarea voturilor într-o matrice. Acestematrici sunt chiar foarte utile ∆i nu sunt dificil de utilizat atât timp cât discu≈iile desprecum trebuie ele folosite nu umbresc discu≈ia principal√.

Ideea de baz√ este de a folosi votul pentru a reduce lista la o dimensiune mai u∆orde gestionat, ∆i nu de a încerca s√ se ajung√ la o decizie în mod direct. Discu≈iile artrebui purtate pentru a solicita opiniile ∆i a le aprofunda. Votul n-ar trebui s√ constituieetapa final√ pentru ajungerea la un consens. În schimb ar trebui construit un plan deac≈iune ∆i fiecare trebuie s√ aib√ ocazia de a aproba urm√rirea comun√ a acestuia.Caseta din stânga enumer√ pa∆ii de urmat când ne propunem s√ construim un acord.



FIGURA 3

1 Deschide sesiunea prezentând scopul acesteia.Discut√ regulile ∆i tehnicile de baz√ ce vor fiutilizate.

2 Acord√ o perioad√ de acomodare (5-10 minute)pentru a introduce grupul în atmosfera incitant√a unei sesiuni de brainstorming. Aceasta activi-tate trebuie sa fie o mini-sesiune debrainstorming, care va stimula creativitateaparticipan≈ilor. Coordonatorul poate încheiaperioada de acomodare punându-i pe ceilal≈imembri s√ discute despre ideile generate, lucruce ar contribui înc√ de la început la succesulsesiunii.

3 Începe≈i sesiunea! Aceasta este partea creativ√.Stabile∆te un termen de timp de 20-25 minute.Uneori este eficient s√ atragi aten≈ia asupratermenului limit√ ∆i apoi s√ acorzi înc√ 5 minuteîn plus. Opre∆te desf√∆urarea sesiunii atuncicând atmosfera nu mai este incitatant√ ∆i nu for≈alucrurile. Îndeamn√ grupul s√ creeze cât maimulte idei posibile. Toate sugestiile f√cutetrebuie s√ fie notate ca atare de c√tre stenograf.Dac√ ideea este lung√ coordonatorul o poaterezuma dar rezumarea trebuie verificat√.

4 Prelucreaz√ ideile. Revizuie∆te ideile pentru a leclarifica, verificând dac√ to≈i le-au în≈eles. Ideilesimilare pot fi combinate ∆i grupate. În aceast√faz√ po≈i s√ elimini ideile spuse de mai multe ori∆i s√ modifici sugestiile prea “curajoase“. Grupultrebuie apoi s√ ajung√ la un acord în privin≈acriteriilor de evaluare. Pentru evaluare pot filuate în considerare: reparti≈ia timpului, talentele∆i aptitudinile grupului, etc.

5 Încheie un acod dac√ este necesar. Pune grupuls√ voteze 10 idei ce vor fi luate în considerare.Apoi pune grupul s√ voteze 5 dintre acestea ∆ianalizeaz√ rezultatele pentru a ob≈ine o imaginea priorit√≈ilor grupului. Dup√ revizuirea ideilord√ fiec√rui membru al grupului 100 de punctepentru a le aloca ideilor de pe list√. Ei pot împ√r≈ipunctele cum doresc. Apoi clasific√ ideile înfunc≈ie de punctajul total.

Etapele unei sesiuni de brainstorming

Tehnica brainstorminguluiBrainstormingul este o tehnic√ de grup destinat√ gener√rii de idei noi ∆i utile

precum ∆i promov√rii gândirii creative. Aceast√ tehnic√ implic√ sugerarea în modspontan a solu≈iilor ∆i prezentarea ideilor f√r√ explica≈ii, justific√ri, discu≈ii sau cenzu-rare. De∆i trebuie f√cut tot posibilul pentru ca participan≈ii s√ fie încuraja≈i s√-∆iexprime orice idee, o sesiune de brainstorming poate fi îmbun√t√≈it√ prin stabilireaunui ton potrivit ∆i controlul parametrilor acestui proces.

Exist√ trei roluri pentru participan≈ii la o astfel de sesiune: coordonatorul,stenograful ∆i membrii echipei.

Coordonatorul trebuie s√ fie un bun ascult√tor. Înainte de a începe, acesta va facecâteva precizari care îi vor preg√ti pe ceilal≈i pentru a se concentra asupra scopuluiacestei sesiuni ∆i va preg√ti o mini-sesiune de acomodare. În timpul sesiunii, el vatrebui s√ reaminteasc√ regulile de baz√ ∆i s√ orchestreze întregul proces.

Regulile brainstormingului trebuie însu∆ite în strâns√ legatur√ între ele, altfel întregasesiune ar fi în pericol:

• Toate ideile sunt binevenite. Nu exist√ r√spunsuri gre∆ite. În timpul sesiunii nu va fif√cut√ nici o apreciere asupra vreunei idei.

• Aduce-≈i o contribu≈ie creativ√. Schimbarea implic√ asumarea unor riscuri, de aceeaeste important√ deschiderea c√tre noi idei originale. Orice p√rere merit√ aten≈ie.

• Încearc√ s√ aduci un num√r mare de idei într-o scurt√ perioad√ de timp;

• Participan≈ii sunt încuraja≈i s√ dezvolte ideile celorlal≈i.

Stenograful trebuie s√ transpun√ cite≈ fiecare idee ∆i într-un locvizibil pentru to≈i membrii grupului. Num√rul participan≈ilor nutrebuie s√ fie mai mic de 5 ∆i mai mare de 10.

Membrii echipei trebuie s√ foloseasc√ urm√toarea tehnic√ debrainstorming:

• Fiecare membru al grupului î∆i va aduce contribu≈ia atunci cîndîi vine rândul.

• La fiecare “tur de mas√“ fiecare va enun≈a o singur√ idee.

• Un membru poate refuza s√ contribuie atunci când îi vine rân-dul, dar i se va solicita ajutorul de ficare dat√.

• Pe timpul sesiunii participan≈ii nu vor da explica≈ii pentru ideilelor. Acest lucru ar duce atât la îngreunarea procesului cât ∆i laevaluarea prematur√ a ideilor.

De∆i o sesiune de brainstorming necesit√ o atmosfer√ relaxat√,exist√ câteva reguli ce btrebuie urmate pentru a men≈ine grupulconcentrat la problema în discu≈ie. Figura 3 prezint√ etapele nece-

sare pentru coordonarea unei sesiuni de brainstorming.

NegociereaNegocierile au loc atunci când dou√ sau mai multe p√r≈i trebuie s√-∆i împace

opiniile divergente ∆i s√ ajung√ la o solu≈ie comun√ de rezolvare a problemei.Negocierile sunt activit√≈i complexe. Preg√tirile ∆i observa≈iile, precum ∆i exprimareaunei opinii clare ∆i ferme sunt la fel de importante. Urm√toarele reguli sunt indispens-abile atunci când are loc negocierea:

• Define∆te clar problema.

• Ascult√, observ√ ∆i localizeaz√ pozi≈ia celeilalte p√r≈i.



Sfaturi pentru realizarea uneinegocieri eficiente■ Nu te gr√bi atunci când prezin≈i

propunerile.

■ Ofer√, în mod strategic, concesiicelorlalte p√r≈i.

■ Define∆te solu≈ia ∆i formuleaz√ claracordul.

■ Utilizeaz√ tehnici creative înc√utarea posibilit√≈ilor de în≈elegere.

■ Manifest√ bun√voin≈√ în ajungerea laun consens.

■ Comunic√ regulat ∆i transparent cupropria echip√.

• Începe discursul vorbind despre ceea ce dore∆ti ∆i continu√ cu ceea ce po≈i, realistic,s√ ob≈ii.

• Continu√ s√-≈i sus≈ii punctul de vedere pe cât de mult posibil.

• F√ propuneri ∆i prezint√-le în func≈ie de reac≈iile celeilalte p√r≈i — este de a∆teptat ate tocmi, dar nu renun≈a mai mult decât ai stabilit la începutul negocierii.

• Fii preg√tit s√ opui rezisten≈√ — nu uita c√ ∆i cealalt√ parte dore∆te s√-∆i ating√ scop-urile propuse.

• Men≈ine negocierile la un nivel de respect reciproc — propune o pauz√ atunci cândse amplific√ tensiunile.

• Fii deschis c√tre comunicare ∆i manifest√ bun√voin≈√ în încheirea unui acord.

Prima etap√ în preg√tirea oric√rei negocieri este verificarea propriei pozi≈ii.Autocritica poate, în aceea∆i m√sur√, s√-≈i înving√ temerile privitoare la juste≈ea pozi≈ieiadoptate ∆i s√-≈i contureze posibilele argumente ce vor fi folosite de cealalt√ parte.ONG trebuie s√ fie con∆tiente de propriile limite, renun≈area la aceast√ etap√ putânds√ le fac√ incapabile s√ câ∆tige.

Odat√ cu începerea negocierilor, este esen≈ial√ utilizarea metodei de ascultareactiv√. Apari≈ia dezinteresului sau abordarea unei opozi≈ii ferme va înr√ut√≈i atmosferanegocierilor. Este de asemenea important a permite celeilalte p√r≈i s√-∆i men≈in√p√rerea, pentru a elimina dezvoltarea oric√ror adversit√≈i personale.

Pe timpul desf√∆ur√rii negocierilor, trebuie explorate complet modalit√≈ile palpa-bile de realizare a propunerilor. Când op≈iunile pentru o solu≈ie-dat√ s-au epuizat,întoarce-te la observa≈iile care au fost f√cute ∆i cerceteaz√-le în aceea∆i m√sur√. Odat√ce s-a ajuns la o în≈elegere, expune clar decizia ∆i implica≈iile acesteia ∆i verific√ dac√to≈i participan≈ii la negocieri sunt de acord cu ele. Caseta din stânga prezint√ câtevareguli importante ce trebuie respectate pe timpul negocierilor.

Medierea Se poate întâmpla ca negocierile s√ e∆ueze datorit√ unor probleme pe care p√r≈ile

nu le pot dep√∆i. În aceast√ faz√ trebuie adesea implicat un mediator, pentru a readucela masa tratativelor p√r≈ile aflate în divergen≈√. Ca parte neutr√, mediatorul poatefurniza opinii obiective ∆i sugera alternative la propunerile existente. Organiza≈iileneguvernamentale sunt uneori invitate s√ devin√ mediatori în probleme legate deprotec≈ia mediului datorit√ statutului lor neutru.

Un bun mediator va:

• asculta în mod activ;

• fi nep√rtinitor;

• identifica punctele de plecare pentru un posibil acord;

• c√uta modul de stabilire a unor canale de comunicare;

• promova flexibilitatea ∆i toleran≈a;

• identifica grupurile interesate;

• ≈ine seama de sentimentele participan≈ilor;

• respecta ambele p√r≈i;



Un mediator trebuie s√ fac√ mai mult decât a-∆i men≈ine neutralitatea. În aceea∆im√sur√ trebuie f√cute eforturi suplimentare pentru a înt√ri aparen≈a de neutralitate.Apari≈ia percep≈iei privind p√rtinirea uneia dintre p√r≈i de c√tre mediator este suficent√pentru a înr√ut√≈i ∆i mai mult situa≈ia. De aceea, un mediator trebuie s√ nu-∆i fac√publice opiniile ∆i sentimentele ∆i s√ r√mân√ concentrat asupra deciziei finale. Unmediator care nu este capabil s√ fie nep√rtinitor trebuie s√ renun≈e la acest rol.

De exemplu, închipuie-≈i c√ o organiza≈ie ce se ocup√ cu silvicultura ∆i cumanagementul p√durii este r√spunz√toare de protec≈ia unui areal de p√dure secular√.Recentele negocieri între protec≈ioni∆ti ∆i custozii p√durii au redus câteva dintreriscurile asupra p√durii. Cu toate acestea, predomin√ interesele economice, cel mairecent exemplu fiind decizia custozilor de a permite unei firme s√ taie 2 ha de p√durede stejar.

Protec≈ioni∆tii contest√ decizia, afirmând c√ posibilele pagube asupra locuitorilor ∆ibiodiversit√≈ii sunt motive serioase pentru a implica participaree publicului. Ei cred c√dreptul la informare al popula≈iei oblig√ autorit√≈ile publice — în acest caz institu≈iaautorizat√ cu protec≈ia p√durii — s√ informeze popula≈ia ∆i s√ permit√ participareaacesteia la luarea deciziei finale.

Custozii r√spund printr-o campanie media care sus≈ine c√ p√durile de stejar sunt îndegradare, iar cea mai bun√ solu≈ie ar fi t√ierea acestora atât timp cât ace∆tia mai auvaloare economic√. Ei declar√ c√ au responsabilitatea de a gestiona p√durea îninteresul publicului, iar în acest caz sunt obliga≈i s√ diminueze pierderile.

Protec≈ioni∆tii cer o întâlnire la care s√ participe ∆i custozii p√durii ∆i firma ce esteimplicat√ în defri∆area respectivelor suprafe≈e. Custozii sunt de acord cu aceast√dorin≈√ ∆i invit√ grupurile la sediul lor. Reprezentan≈ii tuturor celor trei organiza≈ii vorparticipa la aceast√ întâlnire.

Negocierile s-au înr√ut√≈it rapid, protec≈ioni∆tii acuzând custozii de vânzareap√durii în interesul respectivei firme. Custozii insist√ c√ ∆i-au îndeplinit obliga≈ia de ainforma popula≈ia ∆i nu v√d nici un motiv de a mai întârzia activitatea de defri∆are.Firma ce cump√r√ masa lemnoas√ sus≈ine c√ este semnat deja un contract ∆i amenin≈√c√ î∆i va închide în aceast√ zon√ activit√≈ile legate de exploatarea p√durii ∆i c√ vaconcedia angaja≈ii ce provin din rândul localnicilor.

Singura în≈elegere la care s-a putut ajunge este de a chema “Ap√r√torii Viitorului“,un ONG specializat în dezvoltare durabil√, s√ medieze discu≈iile. “Ap√r√torii Viitorului“contacteaz√ toate p√r≈ile implicate pentru a cunoa∆te situa≈ia existent√ din toatepunctele de vedere. Apoi invit√ cele trei p√r≈i s√ se întâlneasc√ într-un sediu neutru.

La întâlnire “Ap√r√torii Viitorului” prezint√ argumentele tuturor p√r≈ilor. A necesitattimp pentru a convinge custozii ∆i compania implicat√ c√ de∆i au îndeplinit cerin≈eleminime în furnizare a informa≈iei c√tre public, situa≈ia are poten≈ial negativ asupraimaginii publice, dac√ locuitorii zonei simt c√ mediul local este degradat în favoareaintereselor firmei.

Apoi mediatorii reamintesc ONG c√ î∆i pot degrada imaginea dac√ locurile demunc√ sunt pierdute doar pentru c√ ni∆te “paznici de stejari” ignor√ evenimentelepetrecute ∆i opresc o activitate rentabil√ pentru a-∆i promova propriile valori”.

Remarcile sincere dar obiective ale mediatorului duc la instalarea unui nou tonconstructiv ∆i permit p√r≈ilor s√-∆i îndrepte energiile nu împotriva celorlal≈i ci c√trerezolvarea problemei. Deasemenea, locul de întâlnire neutru ofer√ o atmosfer√ mairelaxat√, care duce la diminuarea tensiunilor existente. La sfâr∆itul întâlnirii mediatorulpropune realizarea de c√tre un expert independent a unei analize neutre a situa≈iei,rezultatele acesteia fiind apoi publicate pe pagina web a “Ap√r√torilor Viitorului”. Apoi,o întâlnire public√ trebuie realizat√, înainte de începerea activit√≈ilor de defri∆are.



Îmbun√t√≈irea accesului la justi≈ieOricât de bine este realizat un proiect cu impact asupra mediului, ca de exemplu

un depozit de de∆euri, se poate întâmpla s√ apar√ nemul≈umirea popula≈iei, deoareceoamenii simt c√ dreptul lor la informare:

• a fost ignorat sau ilegal refuzat;

• a fost îndeplinit în mod necorespunz√tor; sau

• nu a fost îndeplinit în concordan≈√ cu legisla≈ia na≈ional√ sau cu drepturile conferitede c√tre Conven≈ia de la Aarhus.

În asemenea cazuri, nevoia popula≈iei de a fi informat√ poate din punct de vederelegal s√ fie satisf√cut√. În concordan≈√ cu Conven≈ia de la Aarhus este garantat accesulla o procedur√ de recurs în fa≈a unei instan≈e de judecat√ sau a altui organism inde-pendent ∆i impar≈ial prev√zut de lege. De asemenea este recunoscut accesul la oprocedur√ de fond stabilit√ de lege, care s√ fie gratuit√ sau nu prea scump√, în cazulreconsider√rii solicit√rii de c√tre o autoritate public√ sau a revizuirii de c√tre unorganism independent ∆i impar≈ial, altul decât o instan≈√ de judecat√.

Pe lâng√ acestea, autorit√≈ile trebuie s√ furnizeze cet√≈enilor o procedur√ simpl√, nuprea scump√ ∆i corect√. Pentru a face acest proces viabil, autorit√≈ile trebuie s√furnizeze publicului informa≈ii despre procedurile legale potrivite. De asemenea, eletrebuie s√ informeze publicul despre sursele de informa≈ie de mediu disponibile, ∆i s√furnizeze sprijinul necesar asocia≈iilor, organiza≈iilor sau grupurilor ce promoveaz√protec≈ia mediului, asigurându-se în acela∆i timp c√ sistemul legislativ na≈ional seconformeaz√ acestor obliga≈ii.

ONG pot contribui pe mai multe c√i la implementarea legisla≈iei na≈ionale demediu ∆i a Conven≈iei de la Aarhus. Figura 4 prezint√ cateva modalit√≈i prin care ONGse pot implica în cazul înc√lc√rii dreptului de acces la informare.



FIGURA 4

Exist√ mai multe modalit√≈i prin care ONG pot s√ spijine, în aceea∆i m√sur√, atâtmembrii cât ∆i persoanele interesate sau publicul larg, s√-∆i foloseasc√ drepturilelegale disponibile. Acestea includ:

■ realizarea unei linii telefonice verzi pentru informarea cet√≈enilor, unde exper≈ijuridici vor r√spunde întreb√rilor legate de proceduri sau alte mecanismejuridice;

■ contribu≈ia la stabilirea unui arbitru (ombudsman) pe probleme de protec≈iamediului;

■ exercitarea de presiuni sus≈inute asupra autorit√≈ilor pentru a îmbun√t√≈isistemul informa≈ional; ∆i

■ supravegherea modului în care Conven≈ia de la Aarhus este inclus√ înlegisla≈ia na≈ional√.

Faciliteaz√ accesul la informare

Pachetul trainingului

23D R E P T U L L A I N F O R M A R E

Exerci≈iul 1: Reportajul

Descriere: Colaborare cu mass-media în vederea îmbun√t√≈irii rela≈iilor publice

Mod de participare: Individual

Durata: 30 minute

Tehnica:

1 Pune participan≈ii s√ aleag√ o form√ de mass-media ∆i s√ scrie un reportaj despre oactivitate important√ ce va fi realizat√ de c√tre un ONG.

2 Pune apoi participan≈ii s√-∆i prezinte reportajul.

Discu≈ii:Care dintre reportaje sunt credibile ∆i de ce? Care reportaj te face s√ vrei s√ afli mai

multe despre subiect sau s√ te implici în ac≈iune? Care alte forme de mass-media arcontribui la îmbun√t√≈irea imaginii organiza≈iei, în cazul fiec√rui reportaj?

P A C H E T U L T R A I N I N G U L U I : R E P O R T A J U L


Exerci≈iul 2: Talk-Show-ul

Descriere: Exersare de interviuri în transmisiune direct√ la radio

Mod de participare: Individual

Durata: 30 minute

Materiale necesare: casetofon ∆i casete audio

Tehnic√:

1 Împarte participan≈ii în grupe de câte trei.

2 Distribuie urm√toarele roluri pentru fiecare: jurnalist radio; asistent al jurnalistului∆i un invitat al emisiunii radiofonice — reprezentant al ONG.

3 Reportajele scrise în cadrul Exerci≈iului 1 vor fi folosite ca baz√ pentru discu≈iileviitoare.

4 În timp ce jurnalistul ∆i asistentul acestuia stabilesc setul de întreb√ri al interviului,“invitatul“ p√r√se∆te grupul.

5 Însceneaz√ un talk-show radio. Fiecare parte (jurnalistul ∆i invitatul) are alocate 5minute, care vor fi înregistrate pe band√. În timpul exerci≈iului ceilal≈i membri aigrupului vor fi îndep√rta≈i de locul de desf√∆urare al interviului. Ei vor interpretarolul ascult√torilor ce pot “telefona“ pentru a pune întreb√ri.

Discu≈ii: Care sunt problemele întâmpinate în realizarea unui interviu radio? Cum trebuie s√

te preg√te∆ti pentru un interviu în direct? Merit√ s√ exersezi înainte de interviu?

P A C H E T U L T R A I N I N G U L U I : T A L K - S H O W - U L


2

Exerci≈iul 3: Situa≈ia de criz√

Descrierea: Colaborare cu mass-media într-o situa≈ie de criz√

Mod de participare: Grupuri mici

Durata: 40 minute

Materiale necesare: o hart√ a zonei în care se va desf√∆ura ac≈iunea

Tehnic√:

1 Împarte participan≈ii în grupuri mici.

2 Distribuie rolul ∆i sarcinile partipan≈ilor ce interpreteaz√ rolul grupului de coor-donare a crizei. Va exista un reprezentant ONG ∆i un coordonator al grupului, întimp ce ceilal≈i membrii ai grupului sunt reprezentan≈ii principalelor institu≈iiresponsabile cu rezolvarea situa≈iei existente (reprezentan≈i ai guvernului, exper≈i,etc.).

3 Explic√ participan≈ilor c√ vor interpreta rolurile de reprezentan≈i ai institu≈iilorresponsabile în gestionarea unei situa≈ii neprev√zute ce amenin≈√ mediul local. Jur-nali∆tii locali sunt foarte insisten≈i ∆i nu sus≈in respectiva institu≈ie. Popula≈ia estenelini∆tit√.

4 Apoi ace∆tia trebuie s√ prezinte în cadrul unei conferin≈e de pres√ rezultatele plan-ului de ac≈iune ∆i modul în care vor preveni pe viitor situa≈ii similare.

5 Ca grup, participan≈ii trebuie s√ aleag√ o situa≈ie de criz√ ∆i s√ preg√teasc√ pentrupublic informa≈ii exacte despre desf√∆urarea evenimentelor. Ei trebuie s√ realizezeun plan comun de ac≈iune ce se adreseaz√ tuturor categoriilor de popula≈ie.

6 Liderii celor dou√ grupuri stabilesc con≈inutul comunicatului. Informeaz√ publiculdespre noua situa≈ie, posibilele consecin≈e ∆i planul necesar pentru prevenireaaccidentelor de amploare.

7 Al≈i membri ai grupului realizeaz√ planul de implicare a persoanelor interesate înactivit√≈ile de reabilitare.

8 Grupul decide de comun acord în privin≈a planului de ac≈iune ∆i aresponsabilit√≈ilor p√r≈ilor implicate în activit√≈ile de reconstruc≈ie rapid√ ∆i efi-cient√ a ariei afectate, precum ∆i în privin≈a ac≈iunilor de prevenire pe viitor aefectelor negative.

9 Ei organizeaz√ o conferin≈√ de pres√ comun√ pentru a prezenta rezultatele ac≈iunii∆i planul de prevenire a unor situa≈ii similare pe viitor.

0 Grupurile î∆i schimb√ rolurile între ele pentru a simula o conferin≈√ de pres√. Al≈iparticipan≈i interpreteaz√ rolul jurnali∆tilor, ce pun întreb√ri despre plan.

Discu≈ii:Care elemente ale planului pot fi considerate puncte slabe? Cum poate o orga-

niza≈ie s√ se preg√teasc√ mai bine pentru o conferin≈√ de pres√ într-o situa≈ie de criz√?Poate o organiza≈ie s√ fie preg√tit√ înainte ca aceast√ situa≈ie s√ apar√?

P A C H E T U L T R A I N I N G U L U I : S I T U A ƒ I A D E C R I Z ¬

31


Exerci≈iul 4: Dezbaterea

Descrierea: A cunoa∆te pozi≈ia ambelor p√r≈i implicate într-un conflict

Mod de participare: Dou√ grupuri egale ∆i un juriu cu 6 membri

Durata: 40 minute

Tehnic√:

1 Explic√ faptul c√ acest exerci≈iu va avea loc sub forma unei dezbateri cu regulistricte de desf√∆urare.

2 Alege ∆ase participan≈i pentru a fi membri ai juriului. Ceilal≈i participan≈i vor fiîmp√r≈i≈i în dou√ grupuri.

3 Participan≈ilor li se d√ de în≈eles c√ un grup va ap√ra, iar cel√lalt va combate subiec-tul aflat în discu≈ie, cum ar fi:

• Un comitet ales al ONG trebuie s√ fie capabil s√ se opun√ proiectelor deexploatare nera≈ional√ a resurselor naturale.

• Taxe ridicate trebuie percepute companiilor ∆i persoanelor fizice pentru depoz-itarea de∆eurilor solide, în vederea stimul√rii recicl√rii.

• Impunerea unei limite maxime de salarizare a lucr√torilor din sectorul non-profit.

4 Distribuie regulile dezbaterii (Figura 5).

5 Acord√ grupelor 20 de minute s√-∆i preg√teasc√ argumentele.

6 Coordoneaz√ dezbaterea ∆i noteaz√ pe o tabl√ argumentele pro ∆i contra.

7 Acord√ juriului 5 minute pentru a lua o decizie.

8 Pune juriul s√-∆i prezinte decizia ∆i remarcile personale.

Discu≈ii:Care argumente au fost mai conving√toare? Au existat subiecte importante nedis-

cutate? Dându-i-se mai mult√ flexibilitate, ar putea juriul s√ aleag√ o solu≈ie decompromis între cele dou√ tabere?

P A C H E T U L T R A I N I N G U L U I : D E Z B A T E R E A


4

FIGURA 5

1 Trei membri reprezint√ fiecare grup în timpul dezbaterii. Reprezentan≈ii celordou√ grupuri sunt a∆eza≈i fa≈√ în fa≈√, iar ceilal≈i membri lâng√ ei. Membrii juri-ului sunt a∆eza≈i la mijloc.

2 Primul reprezentant al primului grup începe dezbaterea prezentând pozi≈ia ∆iargumentele acestuia.

3 Cuvântul este dat apoi primului reprezentant al celui de-al doilea grup, carer√spunde argumentelor.

4 Al doilea reprezentant al celui de-al doilea grup î∆i comunic√ pozi≈ia, pentru afi comb√tut apoi de c√tre al doilea reprezentant al primului grup.

5 Al treilea reprezentant al primului grup urmat de al treilea reprezentant al celuide-al doilea grup vor face câte o pledoarie final√.

6 Al≈i membri ai grupurilor pot furniza argumente în plus reprezentan≈ilor lor, darnu pot lua cuvantul.

7 Reprezentan≈ii grupurilor nu pot întrerupe vorbitorul p√r≈ii adverse, ∆i nu pot s√-∆i exprime p√rerea în afara timpului acordat.

8 Dup√ ce dezbaterea s-a încheiat membrii juriului p√r√sesc sala pentru a luadecizia în favoarea grupului care a adus cele mai bune argumente. Juriulcomunic√ decizia luat√ tuturor participan≈ilor.

9 Fiecare membru al juriului aduce remarci privitoare la decizia luat√. Membriijuriului î∆i exprim√ opiniile personale în privin≈a procedurilor utilizate în luareadeciziei.

Regulile Dezbaterii

P A C H E T U L T R A I N I N G U L U I : D E Z B A T E R E A


Exerci≈iul 5: Construirea acordului

Descriere: Construirea unui acord în faza de planificare a proiectului

Mod de participare: Grupuri mici în prima faz√, apoi to≈i la un loc

Durata: 50 minute

Tehnic√:

1 Explic√ participan≈ilor c√ un vast parc tematic este proiectat a fi realizat la 30 kilo-metri în afara unui ora∆ important situat într-o zon√ cu rat√ mare a ∆omajului. Înparc vor avea loc activit√≈i ce necesit√ un mare consum de resurse, în special ap√∆i energie electric√. Num√rul mare de vizitatori estimat, necesit√ creerea de întinsespa≈ii de parcare ∆i în aceea∆i m√sur√ o re≈ea dezvoltat√ de drumuri modernizate.Una dintre aceste c√i de acces va trebui s√ traverseze o p√dure secular√, pentru aface leg√tura cu un important centru urban. Parcul ar aduce avantaje pentru popu-la≈ia din zon√, datorit√ cre∆terii num√rului de locuri de munc√ ∆i dezvolt√rii infra-structurii, trebuie f√cute câteva str√mut√ri. Investitorii cunosc îns√ faptul c√ proiectesimilare au e∆uat în trecut datorit√ preocup√rilor localnicilor legate de mediu, ∆i deaceea sunt dornici s√ încheie un acord în privin≈a unora dintre punctele proiectu-lui, înc√ din etapa de planificare. Proiectan≈ii parcului au învitat ONG (care vor daglas îngrijor√rilor popula≈iei locale cu privire la mediu sau de alte probleme) ∆iautorit√≈ile locale la o întâlnire pe aceast√ tem√.

2 Împ√r≈i-≈i participan≈ii în 4 grupuri: proiectan≈ii / investitorii parcului tematic, ONG,autorit√≈ile locale ∆i reprezentan≈ii popula≈iei locale. Acord√ grupurilor 30 minutepentru a realiza o list√ a priorit√≈ilor în vederea întâlnirii. În acest timp, ONG seîntâlnesc cu liderii popula≈iei locale care nu vor lua parte la negocieri.

3 Pune proiectan≈ii s√ coordoneze o întâlnire, nu mai lung√ de 30 de minute, privi-toare la regulile ∆i modalit√≈ile ce vor fi folosite în construirea acordului. Clarific√faptul c√ la încheierea întâlnirii, trebuie ajuns la un consens clar între preocup√rilelegate de mediu ∆i cele economice.

Discu≈ii:A respectat întâlnirea regulile ∆i procedurile stabilite? Este mai potrivit√ folosirea

tehnicilor de construire a consensului în etapa de planificare?Au fost reprezentan≈ii celor dou√ p√r≈i doritori s√ ajung√ la un compromis? Cum ar

fi putut fi îmbun√t√≈ite preg√tirile? Au fost ONG capabile s√ reprezinte îngrijor√rilelegate de mediu ∆i celelalte interese locale, în aceea∆i m√sur√?

P A C H E T U L T R A I N I N G U L U I : C O N S T R U I R E A A C O R D U L U I


5

Exerci≈iul 6: Brainstorming

Descriere: Generarea ideilor de strategii de campanie

Mod de participare: Dou√ grupuri

Durata: 40 minute

Materiale necesare: Tabl√ de scris, casetofon ∆i bro∆ura “înainte dea începe“

Tehnic√:

1 Împ√r≈i-≈i participan≈ii în dou√ grupuri. Comunic√-le c√ vor realiza o sesiune debrainstorming pentru o campanie public√.

2 Pune≈i grupurile s√-∆i aleag√ un lider ∆i o persoan√ care s√ noteze. Urm√ri≈i tehni-cile descrise în manual.

3 Distribui≈i Figura 6: “înainte de a începe”.

4 Acorda≈i grupurilor 10 minute s√ se acomodeze ∆i 25 de minute s√ realizeze acestexerci≈iu.

5 Pune≈i grupurile s√-∆i prezinte campaniile.

Discu≈ii:Au fost folosite tehnicile de brainstorming în mod diferit fa≈√ de sesiunile ante-

rioare? A fost de ajutor perioada de acomodare?

P A C H E T U L T R A I N I N G U L U I : B R A I N S T O R M I N G


FIGURA 6

ONG din care faci parte a decis s√ realizeze ocampanie local√ de stimulare a folosirii produselorecologice. Un lac din zon√, care ad√poste∆te speciirare de pe∆ti ∆i de p√s√ri, se afl√ în regim de protec≈iespecial√, îns√ o desc√rcare recent√ de substan≈echimice toxice amenin≈√ multe specii aflate pe cale dedispari≈ie. Lacul este folosit, de asemenea, ca surs√ deap√ pentru vite. O parte a popula≈iei ce locuie∆te înjurul lacului cre∆te ovine. Analizele arat√ c√ agentultoxic este o substan≈√ chimic√ utilizat√ în protejareaovinelor de anumite boli. Popula≈ia local√ refuz√ s√foloseasc√ în locul acesteia, o substan≈√ mai scump√

care ar duce la reducerea impactului d√un√tor asupramediului. Scopul campaniei este de a încurajapopula≈ia local√ s√ nu mai foloseasc√ aceast√substan≈√, în favoarea uneia mai pu≈in d√un√toare. Orela≈ie bun√ cu popula≈ia local√ este esen≈ial√ pentrusuccesul campaniei ∆i pentru protec≈ia pe viitor alacului.Pentru a face workshop-ul “productiv“ participan≈ilorle este furnizat√ “harta min≈ii” (o metod√ grafic√pentru organizarea ideilor). Cel care noteaz√ trebuies√ completeze “harta“ atunci când grupul a hot√rât ceobiective vor fi urm√rite.

Fiecare idee trebuie exprimat√ folosind un singurcuvânt cheie, care va fi scris în tabel. Când are loccompletarea tabelului, pot fi combinate diversele idei,

folosind numerotarea, diferite culori, s√ge≈i, etc. Pune-≈i harta în circula≈ie pentru a ajuta participan≈ii s√aduc√ ∆i alte idei.

Înainte de a începe

Harta min≈iiSCOP METODE MATERIALE NECESARE PRODUS PARTENERI

123

P A C H E T U L T R A I N I N G U L U I : B R A I N S T O R M I N G


6


Model de agend√ a unui workshop

Cum s√ realizezi cursul de instruireAcest model de agend√ e conceput s√ v√ ajute în realizarea un curs de instruire

despre dreptul la informare, utilizând diversele instrumente ∆i elemente din acestmanual. Utilizarea corect√ a acestora, desfasurat√ în paralel cu celelalte activit√≈i,trebuie s√ se bazeze atât pe a∆tept√rile ∆i experien≈ele cursan≈ilor cât ∆i pe timpuldisponibil. Pe lâng√ temele abordate în cursul de instruire, agenda model î≈i propuneactivit√≈i ce îl pot face mai interactiv.

M O D E L D E A G E N D ¬ A U N U I W O R K S H O P


Partea 1 — IntroducereCATEGORIE SCOP ACTIVIT¬ƒI PROPUSE

Introducere Prezint√ participan≈ilor cursul de Strigarea prezen≈ei / instruire ∆i prezint√-i pe fiecare Introducere

A∆tept√ri Formuleaz√ ∆i clarific√ a∆tept√rile Discu≈ii

Defini≈ii Întreab√ ce este dreptul la Discu≈iiinformare? Ce este Conven≈ia de la Aarhus?

Prezentarea programului Explic√ planul ∆i metodele de Prelegereinstruire ∆i leag√-le cu a∆tept√rile cursan≈ilor

Partea 2 — Publicul ∆i autorit√≈ile publiceCATEGORIE SCOP ACTIVIT¬ƒI PROPUSE

Introducere Cine este publicul? Cine Discu≈iireprezint√ publicul interesat?

Surse de informare F√ o introducere a surselor Prelegere disponibile de informare

Exemplu Prezint√ modul în care ONG pot Prelegere / Discu≈ii despreutiliza diverse surse de informare GROWN

Partea 3 — Canale de comunicareCATEGORIE SCOP ACTIVIT¬ƒI PROPUSE

Introducere Prezint√ bazele strategiilor de Prelegerecomunicare

Mass — media Prezint√ diferite metode de Prelegerecomunicare cu mass -media

Activit√≈i Exerseaz√ tehnicile de colaborare Exerci≈iul 1— Reportajulcu mass — media Exerci≈iul 2 — Talk Show-ul




Partea 4 — Canale de comunicareCATEGORIE SCOP ACTIVIT¬ƒI PROPUSE

Introducere Prezin√ bazele rela≈iilor publice Prelegere∆i ale comunic√rii zilnice

Campanii de rela≈ii publice Prezint√ elementele unei Prelegerecampanii de rela≈ii publice

Activitate Însceneaz√ o campanie ce Exerci≈iul 3 -— Situa≈ia de criz√abordeaz√ un eveniment nea∆teptat

Partea 5 — Luarea decizieiCATEGORIE SCOP ACTIVIT¬ƒI PROPUSE

Introducere Prezint√ rolul particip√rii publice Prelegerela luarea deciziei

Luarea deciziei Prezint√ tehnicile utile pentru Prelegereluarea deciziei

Activitate Exerseaz√ dezbaterea public√ Exerci≈iul 4 — Dezbaterea public√

Partea 6 — Construirea acorduluiCATEGORIE SCOP ACTIVIT¬ƒI PROPUSE

Introducere Întreab√ participan≈ii cum au Discu≈iiluat deciziile ∆i dac√ au folosit metoda construirii acordului

Construirea acordului Prezint√ rolul ∆i principiile Prelegere

Activitate Exerseaz√ metoda Exerci≈iul 5 — Construirea acordului

Partea 7 — Sesiunea de brainstormingCATEGORIE SCOP ACTIVITATI PROPUSE

Introducere Discut√ când ∆i de ce este Discu≈iinecesar s√ realizezi o sesiune de brainstorming

Sesiune de brainstorming Prezint√ tehnicile de realizare Prelegerea unei sesiuni de brainstorming

Activitate Exerseaz√ tehnicile unei sesiuni Exerci≈iul 6 — Sesiunea dede brainstorming brainstorming




Partea 8 — NegociereaCATEGORIE SCOP ACTIVIT¬ƒI PROPUSE

Introducere Discut√ despre negocierile cu Discu≈iicare s au confruntat participan≈ii

Sesiune de brainstorming Alege câteva exemple ∆i Sesiune de brainstormingrealizeaz√ o sesiune de brainstorming pentru a le g√si solu≈iile

Activitate Exerseaz√ luarea deciziei prin Discu≈iialegerea unei solu≈ii pentru unul dintre exemple

Partea 9 — Medierea CATEGORIE SCOP ACTIVIT¬ƒI PROPUSE

Introducere Rolul mediatorului Prelegere

Necesitatea medierii Discut√ când e necesar s√ apelezi Discu≈iila mediere

Activitate Alege un exemplu din etapa Activitatetrecut√ ∆i invit√ un mediator

Revizuire Revizuie∆te principalele puncte Discu≈iiale cursului de instruire

Evaluare Imparte formularele de evaluare Evaluare

Închidere Inchide sesiunea de instruire Închidere



Centrul Regional de Mediu pentru Europa Central√ ∆i de Est (REC) este o orga-niza≈ie apolitic√, nepartinic√, non-profit ce are misiunea de a oferi asisten≈√ pentrusolu≈ionarea problemelor de mediu în Europa Central√ ∆i de Est (EEC). Centrulîndepline∆te aceast√ misiune prin ac≈iuni de încurajare a cooper√rii între orga-niza≈iile neguvernamentale, guverne, afaceri ∆i al≈i actori din domeniul mediului,prin sprijinirea liberului schimb de informa≈ii ∆i prin promovarea particip√riipublice în luarea deciziilor de mediu.

REC a fost înfiin≈at în 1990 de c√tre Statele Unite, Comisia European√ ∆i Ungaria.Ast√zi, REC se bazeaz√ legal pe o Cart√ semnat√ de guvernele a 27 de ≈√ri ∆i deComisia European√, ∆i pe un acord interna≈ional cu Guvernul Ungariei. REC areBiroul Central în Szentendre, Ungaria ∆i Birourile Locale în fiecare din cele 15 ≈√ribeneficiare EEC, care sunt: Albania, Bosnia ∆i Her≈egovina, Bulgaria, Croa≈ia,Republica Ceh√, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia, Polonia,România, Slovacia, Slovenia ∆i Iugoslavia.

Donatori recen≈i sunt Comisia European√ ∆i guvernele Albaniei, Belgiei, Bosniei ∆iHer≈egovinei, Bulgariei, Canadei, Republicii Cehe, Danemarcei, Estoniei,Finlandei, Fran≈ei, Germaniei, Italiei, Japoniei, Letoniei, Lituaniei, Olandei,Poloniei, Sloveniei, Suediei, Elve≈iei, Regatului Unit, Serbia ∆i Muntenegru, precum∆i alte institu≈ii interguvernamentale ∆i private.

DEZVOLTAREA APTITUDINILOR ONG Dreptul la...

Documents

Transcript of DEZVOLTAREA APTITUDINILOR ONG Dreptul la...